efecte ale zapezii

26
IMPACTUL CANTIT IMPACTUL CANTIT ĂŢ ĂŢ ILOR ILOR MARI DE ZAPAD MARI DE ZAPAD Ă Ă ASUPRA ASUPRA MEDIULUI MEDIULUI Ş Ş I POPULA I POPULA Ţ Ţ IEI IEI

Upload: razvan-voicu

Post on 01-Jul-2015

240 views

Category:

Documents


8 download

TRANSCRIPT

Page 1: efecte ale zapezii

IMPACTUL IMPACTUL CANTITCANTITĂŢĂŢILOR MARI DE ILOR MARI DE

ZAPADZAPADĂĂ ASUPRA ASUPRA MEDIULUI MEDIULUI ŞŞI I POPULAPOPULAŢŢIEIIEI

Page 2: efecte ale zapezii

I. ViscoleleI. Viscolele

Furtunile cu vânturi puternice însoţite de spulberarea Furtunile cu vânturi puternice însoţite de spulberarea zăpezii şi de transportul acesteia deasupra suprafeţei zăpezii şi de transportul acesteia deasupra suprafeţei pământului poartă numele de viscol.pământului poartă numele de viscol.

În cele mai frecvente situaţii, viscolele sunt însoţite În cele mai frecvente situaţii, viscolele sunt însoţite de ninsori abundente care reduc foarte mult vizibilitatea. de ninsori abundente care reduc foarte mult vizibilitatea.

Viscolele devin Viscolele devin hazardehazarde naturale atunci când prin naturale atunci când prin efectele datorate vânturilor puternice, spulberării zăpezii efectele datorate vânturilor puternice, spulberării zăpezii şi acumulării acesteia sub formă de troiene produc pagube şi acumulării acesteia sub formă de troiene produc pagube materiale importante şi pierderi de vieţi omeneşti.materiale importante şi pierderi de vieţi omeneşti.

  Viscolele perturbă traficul rutier, feroviar şi aerian Viscolele perturbă traficul rutier, feroviar şi aerian adeseori acestea fiind întrerupte pentru diferite perioade. adeseori acestea fiind întrerupte pentru diferite perioade. Vânturile puternice produc dezrădăcinări de arbori şi Vânturile puternice produc dezrădăcinări de arbori şi întreruperi ale livrărilor de curent electric şi ale întreruperi ale livrărilor de curent electric şi ale aprovizionării populaţiei.aprovizionării populaţiei.

Page 3: efecte ale zapezii

•      Localităţile pot să rămână blocate pentru mai Localităţile pot să rămână blocate pentru mai multe zile, drumurile de acces fiind închise. Teritoriile multe zile, drumurile de acces fiind închise. Teritoriile din zonele temperate, subpolare şi polare sunt expuse, din zonele temperate, subpolare şi polare sunt expuse, în fiecare iarnă, viscolelor puternice care produc în fiecare iarnă, viscolelor puternice care produc perturbări majore ale activităţilor umane. perturbări majore ale activităţilor umane.

•              Pe teritoriul Americii de Nord, 80 milioane de Pe teritoriul Americii de Nord, 80 milioane de persoane din nordul SUA şi din Canada locuiesc în persoane din nordul SUA şi din Canada locuiesc în centre urbane expuse viscolului. în martie 1993, un centre urbane expuse viscolului. în martie 1993, un astfel de viscol puternic produs pe coasta de est a SUA astfel de viscol puternic produs pe coasta de est a SUA şi Canadei a blocat în totalitate traficul aerian, iar şi Canadei a blocat în totalitate traficul aerian, iar numeroase autostrăzi şi căi ferate au fost închise.numeroase autostrăzi şi căi ferate au fost închise.

•              Viscole puternice se înregistrează şi în Europa, Viscole puternice se înregistrează şi în Europa, unde se produc pagube însemnate datorită densităţii unde se produc pagube însemnate datorită densităţii mari a populaţiei şi existenţei a numeroase obiective mari a populaţiei şi existenţei a numeroase obiective economice.economice.

Page 4: efecte ale zapezii

I.1. Viscolul pe teritoriul RomanieiI.1. Viscolul pe teritoriul Romaniei

Producerea viscolelor Producerea viscolelor este favorizată de contactul este favorizată de contactul unor mase de aer rece, cu unor mase de aer rece, cu presiune ridicată, cu aerul mai presiune ridicată, cu aerul mai cald şi umed provenit din cald şi umed provenit din ciclonii mediteraneeni.Barajul ciclonii mediteraneeni.Barajul orografic al Carpaţilor are un orografic al Carpaţilor are un rol important în orientarea rol important în orientarea vânturilor ale căror viteze vânturilor ale căror viteze depăşesc 10 – 15 m/s, în cazul depăşesc 10 – 15 m/s, în cazul viscolelor puternice. viscolelor puternice.

Page 5: efecte ale zapezii

Pe culmile Carpaţilor, Pe culmile Carpaţilor, viscolele se pot produce din viscolele se pot produce din luna septembrie până în luna luna septembrie până în luna mai. Sunt şi situaţii extreme, mai. Sunt şi situaţii extreme, cum a fost viscolul din 18-20 cum a fost viscolul din 18-20 august 1949, care arată că în august 1949, care arată că în munţi, la altitudinea de peste munţi, la altitudinea de peste 1500 m, viscolele se pot 1500 m, viscolele se pot produce tot timpul anului. În produce tot timpul anului. În regiunile de deal şi câmpie, regiunile de deal şi câmpie, intervalul posibil de producere intervalul posibil de producere a viscolelor durează din luna a viscolelor durează din luna decembrie şi până la începutul decembrie şi până la începutul lunii martie. Viscolele produse lunii martie. Viscolele produse mai târziu, în extrasezon, mai târziu, în extrasezon, provoacă pagube importante provoacă pagube importante culturilor de câmp aflate la culturilor de câmp aflate la începutul sezonului de începutul sezonului de vegetaţie.vegetaţie.

Page 6: efecte ale zapezii

Cel mai mare număr mediu anual de zile cu viscol se Cel mai mare număr mediu anual de zile cu viscol se

înregistrează în Bărăgan (peste 6 zile) şi înînregistrează în Bărăgan (peste 6 zile) şi în Podişul Moldovei (3-4 Podişul Moldovei (3-4 zile), direcţia dominantă a vântului fiind dinspre nord şi nord-est. zile), direcţia dominantă a vântului fiind dinspre nord şi nord-est. În Bărăgan, numărul maxim de zile cu viscol înregistrat a fost de În Bărăgan, numărul maxim de zile cu viscol înregistrat a fost de 13 şi a avut loc în februarie 1954, când troienele de zăpadă 13 şi a avut loc în februarie 1954, când troienele de zăpadă atingeau 2-5 m. În aceste situaţii viteza vântului poate să atingeau 2-5 m. În aceste situaţii viteza vântului poate să depăşească viteza de 100 km/h. Viteza maximă a vântului de depăşească viteza de 100 km/h. Viteza maximă a vântului de aproape 200 km/h s-a înregistrat la Iaşi, în timpul viscolului din 4 aproape 200 km/h s-a înregistrat la Iaşi, în timpul viscolului din 4 – 7 ianuarie 1966.– 7 ianuarie 1966.

             Cel mai mic număr mediu anual de zile cu viscol se Cel mai mic număr mediu anual de zile cu viscol se înregistrează în Câmpia Banato-Crişană şi în Depresiunea înregistrează în Câmpia Banato-Crişană şi în Depresiunea Transilvaniei cu o zi la 1 – 3 ani şi uneori cu 1 –2 zile pe an, Transilvaniei cu o zi la 1 – 3 ani şi uneori cu 1 –2 zile pe an, situaţie datorată adăpostului oferit de Carpa]ii Orientali. În aceste situaţie datorată adăpostului oferit de Carpa]ii Orientali. În aceste regiuni, viscolele sunt înso]ite de vânturi care bat dinspre nord şi regiuni, viscolele sunt înso]ite de vânturi care bat dinspre nord şi

nord-vest şi de căderi abundente de zăpadă . nord-vest şi de căderi abundente de zăpadă . 

Page 7: efecte ale zapezii

             Riscurile legate de viscole puternice în ţara noastră sunt Riscurile legate de viscole puternice în ţara noastră sunt asemănătoare cu cele existente în alte părţi ale lumii şi sunt asemănătoare cu cele existente în alte părţi ale lumii şi sunt reprezentate de pierderi de vieţi omeneşti, întreruperi ale reprezentate de pierderi de vieţi omeneşti, întreruperi ale circulaţiei şi ale aprovizionării populaţiei, ruperea cablurilor circulaţiei şi ale aprovizionării populaţiei, ruperea cablurilor electrice, dezrădăcinarea arborilor etc..electrice, dezrădăcinarea arborilor etc..

             Cele mai puternice viscole din acest secol s-au înregistrat Cele mai puternice viscole din acest secol s-au înregistrat în februarie 1954 şi în februarie 1966, când circulaţia a fost în februarie 1954 şi în februarie 1966, când circulaţia a fost întreruptă pentru 7 – 10 zile, numeroase aşezări, în special în sud-întreruptă pentru 7 – 10 zile, numeroase aşezări, în special în sud-estul ţării, fiind izolate.estul ţării, fiind izolate.

             În ultimul deceniu, cele mai puternice viscole s-au În ultimul deceniu, cele mai puternice viscole s-au înregistrat în noiembrie 1993, 1995 şi 1998, deci la începutul înregistrat în noiembrie 1993, 1995 şi 1998, deci la începutul sezonului rece, şi în 18 – 24 ianuarie 2000.sezonului rece, şi în 18 – 24 ianuarie 2000.

  Aceste viscole din ianuarie 2000 s-a extins treptat din Aceste viscole din ianuarie 2000 s-a extins treptat din Transilvania şi nordul Moldovei spre nordul şi sud-estul ţării, Transilvania şi nordul Moldovei spre nordul şi sud-estul ţării, provocând peste 30 de pierderi de vieţi omeneşti prin accidente, provocând peste 30 de pierderi de vieţi omeneşti prin accidente, îngheţ în zăpadă şi avalanşe, dar şi importante pagube materiale.îngheţ în zăpadă şi avalanşe, dar şi importante pagube materiale.

Page 8: efecte ale zapezii

  Viscolul a fost asociat cu Viscolul a fost asociat cu ninsori abundente, vânturi ninsori abundente, vânturi violente şi geruri de – 15, - 20 violente şi geruri de – 15, - 20 grade Celsius, stratul de zăpadă a grade Celsius, stratul de zăpadă a atins peste 2 m la Stâna de Vale în atins peste 2 m la Stâna de Vale în Munţii Apuseni şi la staţia Munţii Apuseni şi la staţia meteorologică Semenic,  din meteorologică Semenic,  din munţii Banatului. În unele locuri, munţii Banatului. În unele locuri, troienele de zăpadă au atins troienele de zăpadă au atins grosimi de 5 – 7 m, blocând peste grosimi de 5 – 7 m, blocând peste 20 de drumuri naţionale şi 20 de drumuri naţionale şi numeroase drumuri judeţene.numeroase drumuri judeţene.

             Măsurile cele mai Măsurile cele mai eficiente, în asemenea situaţii, eficiente, în asemenea situaţii, constau în pregătirea şi dotarea constau în pregătirea şi dotarea prealabilă a echipelor de prealabilă a echipelor de intervenţie şi în asigurarea unor intervenţie şi în asigurarea unor stocuri corespunzătoare de stocuri corespunzătoare de rezerve de combustibil şi hrană rezerve de combustibil şi hrană   

Page 9: efecte ale zapezii

II. FURTUNIII. FURTUNI

Furtunile ca fenomene meteorologice se caracterizează prin Furtunile ca fenomene meteorologice se caracterizează prin urmatorii parametrii principali: viteza si directia vantului, cantitatea urmatorii parametrii principali: viteza si directia vantului, cantitatea

de precipitatii cazute în unitatea de timp si descarcări electrice.de precipitatii cazute în unitatea de timp si descarcări electrice.

Furtunile pot proFurtunile pot provvoca o mare varietate de distrugeri si oca o mare varietate de distrugeri si pierderi si în funcţie de intensitatea parametrilor principali pot atinge pierderi si în funcţie de intensitatea parametrilor principali pot atinge

“pragul” de dezastru“pragul” de dezastru. .

Page 10: efecte ale zapezii
Page 11: efecte ale zapezii
Page 12: efecte ale zapezii

II.1. II.1. Efectele furtunilorEfectele furtunilor

• pierderi de vieti omenesti; pierderi de vieti omenesti; • blocarea activitatilor porturilor si aeroporturilor; blocarea activitatilor porturilor si aeroporturilor; • avarierea liniilor de telecomunicatii si de transport energie; avarierea liniilor de telecomunicatii si de transport energie; • producerea de pagube in agricultura; producerea de pagube in agricultura; • producerea de pagube in fondul forestier; producerea de pagube in fondul forestier; • perturbarea traficului rutier prin caderea copacilor pe carosabil; perturbarea traficului rutier prin caderea copacilor pe carosabil; • avarierea unor constructii; avarierea unor constructii; • incendierea padurilor, culturilor agricole sau a unor constructii; incendierea padurilor, culturilor agricole sau a unor constructii; • perturbarea aprovizionarii agentilor economici; perturbarea aprovizionarii agentilor economici; • intreruperea legaturilor telefonice si a alimentarii cu energie electrica intreruperea legaturilor telefonice si a alimentarii cu energie electrica

a localitatilor;a localitatilor;

• producerea de accidenteproducerea de accidente de circulatie.de circulatie.

Page 13: efecte ale zapezii

  III. AVALANIII. AVALANŞŞELEELE

Avalanşele sunt deplasări bruşte şi rapide ale Avalanşele sunt deplasări bruşte şi rapide ale maselor de zăpadă din munţi, pe versanţii cu înclinare maselor de zăpadă din munţi, pe versanţii cu înclinare accentuată, în lungul unor culoare preexistente sau pe accentuată, în lungul unor culoare preexistente sau pe suprafeţe înclinate, nefragmentate.suprafeţe înclinate, nefragmentate.

          Aceste fenomene se inscriu printre cele mai Aceste fenomene se inscriu printre cele mai dramatice evenimente ale muntelui si reprezinta un pericol dramatice evenimente ale muntelui si reprezinta un pericol pentru populatia montana din numeroase tari ale lumii. pentru populatia montana din numeroase tari ale lumii. Extinderea activitatilor turistice si, in special, practicarea Extinderea activitatilor turistice si, in special, practicarea sporturilor de iarna determina o crestere a riscului sporturilor de iarna determina o crestere a riscului impactului avalanselor asupra societatii. impactului avalanselor asupra societatii.

Page 14: efecte ale zapezii
Page 15: efecte ale zapezii
Page 16: efecte ale zapezii

Declansarea Declansarea avalanselor este avalanselor este favorizata de urmatoarele favorizata de urmatoarele conditii si factori: conditii si factori: trasaturile stratului de trasaturile stratului de zapada, conformatia zapada, conformatia versantului, starea versantului, starea timpului, perturbarea timpului, perturbarea echilibrului zapezii prin echilibrului zapezii prin diferite activitati. In diferite activitati. In functie de particularitatile functie de particularitatile stratului de zapada stratului de zapada afectat, avalansele sunt afectat, avalansele sunt de mai multe tipuri:de mai multe tipuri:

Page 17: efecte ale zapezii

III.1. Avalanse uscate - care se produc la temperatura III.1. Avalanse uscate - care se produc la temperatura de -5 grade, atunci cand zapada este afanata si are de -5 grade, atunci cand zapada este afanata si are aspect prafos-grauntos, cristalele de zapada fiind aspect prafos-grauntos, cristalele de zapada fiind rotunde. Zapada in amestec cu aerul formeaza rotunde. Zapada in amestec cu aerul formeaza aerosoli foarte periculosi pentru oameni, acestia aerosoli foarte periculosi pentru oameni, acestia murind sufocati. murind sufocati.

III.2. Avalanse umede - care se produc in stratele de III.2. Avalanse umede - care se produc in stratele de zapada umeda si grea. Ele antreneaza, in zapada umeda si grea. Ele antreneaza, in deplasare, cantitati mari de zapada in lungul deplasare, cantitati mari de zapada in lungul culoarelor de avalansa si exercita presiuni mari culoarelor de avalansa si exercita presiuni mari aspra obiectelor din cale, distrugandu-le. aspra obiectelor din cale, distrugandu-le.

III.3.Avalanse in placi - care se produc prin III.3.Avalanse in placi - care se produc prin desprinderea stratului superficial inghetat si a desprinderea stratului superficial inghetat si a celui mijlociu, suprafata de desprindere fiind la celui mijlociu, suprafata de desprindere fiind la contactul cu stratul bazal. contactul cu stratul bazal.

Page 18: efecte ale zapezii
Page 19: efecte ale zapezii
Page 20: efecte ale zapezii

Pentru evitarea pericolelor Pentru evitarea pericolelor legate de avalanse, este legate de avalanse, este importanta cunoasterea importanta cunoasterea precisa a arealelor in care precisa a arealelor in care se produc. Cartografierea se produc. Cartografierea acestor areale si realizarea acestor areale si realizarea hartilor de risc permit hartilor de risc permit luarea celor mai eficiente luarea celor mai eficiente masuri de atenuare a masuri de atenuare a impactului acestora asupra impactului acestora asupra activitatilor umane. In activitatilor umane. In dreptul culoarelor de dreptul culoarelor de avalansa sunt construite avalansa sunt construite tunele de protectie, iar pe tunele de protectie, iar pe versanti sunt amplasate versanti sunt amplasate ziduri de protectie, ziduri de protectie, gardulete sau plase de gardulete sau plase de sarma. Plantarea unor sarma. Plantarea unor perdele forestiere de perdele forestiere de protectie s-a dovedit protectie s-a dovedit eficienta mai ales pentru eficienta mai ales pentru protejarea drumurilor pe protejarea drumurilor pe distante mari.distante mari.

Page 21: efecte ale zapezii

IV. ÎNZIV. ÎNZĂĂPEZIRIPEZIRI

  Înzapezirile sunt produse de ninsori abundente sau Înzapezirile sunt produse de ninsori abundente sau viscole dar si de existenta unor locale specifice care viscole dar si de existenta unor locale specifice care favorizeaza acumularile de zapada, de luarea unor favorizeaza acumularile de zapada, de luarea unor masuri necorespunzatoare pentru deszapezire si masuri necorespunzatoare pentru deszapezire si combatere a poleiului, ghetii sau zapezii cu grosime combatere a poleiului, ghetii sau zapezii cu grosime redusa si de producerea unor avalanse.redusa si de producerea unor avalanse.

              Fenomenul de înzapezire afecteaza în Fenomenul de înzapezire afecteaza în special reteaua de drumuri dar poate produce si special reteaua de drumuri dar poate produce si perturbarea circulatiei pe calea ferata, activitatea perturbarea circulatiei pe calea ferata, activitatea aeroporturilor si porturilor si, ca efecte aeroporturilor si porturilor si, ca efecte complementare, perturbarea desfasurarii complementare, perturbarea desfasurarii activitatilor economico-sociale si actiunilor.activitatilor economico-sociale si actiunilor.

Page 22: efecte ale zapezii

IV.1. Efectele IV.1. Efectele îînznzăăpezirilorpezirilor IV.1.a. Efectele directe:IV.1.a. Efectele directe:• pierderea de vieti omeneşti; pierderea de vieti omeneşti; • perturbarea sau blocarea perturbarea sau blocarea

traficului rutier, feroviar, traficului rutier, feroviar, aerian şi naval; aerian şi naval;

• producerea de accidente producerea de accidente rutiere; rutiere;

• avarierea sau chiar avarierea sau chiar distrugerea  unor contructii distrugerea  unor contructii sub actiunea sub actiunea sub actiunea sub actiunea greutatii stratului de zapada greutatii stratului de zapada sau a avalanselor; sau a avalanselor;

• producerea de pagube în producerea de pagube în fondul forestier (padurile de fondul forestier (padurile de conifere) ca urmare a ruperii conifere) ca urmare a ruperii copacilor sub greutatea copacilor sub greutatea depunerilor de zapada ; depunerilor de zapada ;

• pierderi în fondul cinegetic. pierderi în fondul cinegetic.

Page 23: efecte ale zapezii

IV.1.b. Efecte complementare: IV.1.b. Efecte complementare:

• izolarea partiala sau totala a unor localitati; izolarea partiala sau totala a unor localitati; • perturbarea sau intreruperea aprovizionarii cu materie perturbarea sau intreruperea aprovizionarii cu materie

prima si materiale, furaje etc. a unor agenti economici; prima si materiale, furaje etc. a unor agenti economici; • perturbarea sau intreruperea livrarilor produselor perturbarea sau intreruperea livrarilor produselor

agentilor economici; agentilor economici; • perturbarea sau întreruperea aprovizionarii populatiei perturbarea sau întreruperea aprovizionarii populatiei

cu bunurile de prima necesitate; cu bunurile de prima necesitate; • scaderea confortului termic în locuintele a caror scaderea confortului termic în locuintele a caror

incalzire depinde de aprovizionarea cu combustibil lichid incalzire depinde de aprovizionarea cu combustibil lichid sau carbune; sau carbune;

• întreruperea procesului de învatamant; întreruperea procesului de învatamant; • producerea unor accidente de circulatie; producerea unor accidente de circulatie; • perturbarea acordarii asistentei medicale; perturbarea acordarii asistentei medicale; • îngreunarea interventiei pompierilor; îngreunarea interventiei pompierilor;

cresterea numarului  imbolnavirilor si deceselor cauzate de cresterea numarului  imbolnavirilor si deceselor cauzate de

actiunea prelungita a frigului.actiunea prelungita a frigului.  

Page 24: efecte ale zapezii
Page 25: efecte ale zapezii

IV.2. Mijloace IV.2. Mijloace şşi procedee de i procedee de

apapăărare rare îîmpotriva mpotriva îînznzăăpezirilorpezirilor

IV.2.a. Mijloace si procedee de aparare a drumurilor IV.2.a. Mijloace si procedee de aparare a drumurilor impotriva inzapezirilor impotriva inzapezirilor

Mijloace pentru preintampinarea inzapezirii drumurilor Mijloace pentru preintampinarea inzapezirii drumurilor sunt urmatoarele:sunt urmatoarele:

• panouri parazapezi mobile (metalice, din lemn sau panouri parazapezi mobile (metalice, din lemn sau din material plastic); din material plastic);

• perdele de plantatii; perdele de plantatii;

• contructii speciale contra avalanselor. contructii speciale contra avalanselor.

Page 26: efecte ale zapezii

IV.2.b. Mijloacele pentru IV.2.b. Mijloacele pentru inlaturarea zapezii de pe inlaturarea zapezii de pe platforma drumului  se pot platforma drumului  se pot clasifica astfel: clasifica astfel:

a)dupa tipul organului de a)dupa tipul organului de lucru:lucru:

• cu plug: -cu un brazdar; cu plug: -cu un brazdar;                                       -cu doua brazdare;-cu doua brazdare;• pentru curatat zapada pentru curatat zapada

compacta; compacta; • pentru incarcat zapada; pentru incarcat zapada; • cu rotor(autofreze); cu rotor(autofreze); pentru raspandirea pentru raspandirea

materialelor chimice si materialelor chimice si antiderapanteantiderapante

b)după felul interventiei:b)după felul interventiei:• Mijloace pentru prevenirea  Mijloace pentru prevenirea 

inzapezirii; inzapezirii; mijloace pentru executarea mijloace pentru executarea

lucrarilor de deszapezirelucrarilor de deszapezire