eem cerebral difuz

Upload: nicoleta-balaci

Post on 06-Jul-2015

1.244 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Edem cerebral difuz http://www.pharmacyescrow.com/p6-ro-448-s-cerebral-edema.aspx CUMPARA MAXIDEX (DEXAMETHASONE) Edem cerebral - Informaii generale Edem cerebral este, n general, caracterizat de o cretere a cantitii de lichid interstiial. Edem cerebral poate duce la hemorrhages sau accident vascular cerebral, care sunt considerate urgene medicale. Edem, de asemenea, cunoscute sub numele de edem, sau, n unele locuri, ca dropic sau dropic, este considerat a fi cauzate de creterea nivelului de lichid interstiial n orice organ care cauzeaz inflamaie. De obicei, la nivelul de interstiial lichid este n balana de homeostaz. O cretere a produciei de acest lichid n interstitium sau o insuficien eliminarea acestui lichid poate duce la apariia de edem. Exist mai multe tipuri de acest tip de boala. Acestea includ vasogenic, citotoxice, osmotic, hidrostatica, interstiial i de nalt altitudine edem. De vasogenic tip de boala este cauzat de introducerea de ap n alb chestiune de pacientului de sistemul nervos. Acest lucru se mut extracellulary lungul fibra tracts, uor de gri, care au afectat n chestiune, de asemenea. Acest tip de edem observat ca rspuns la traumatisme, tumori, inflamaii focal, trziu etapele de ischemie cerebral i encefalopatie hipertensiv. De citotoxice tip de edem apare din cauza deranjament n metabolismul celular inadecvat provocnd o funcionare a pompei de sodiu i de potasiu din interiorul celulelor glial membran. Datorit acestui fapt, nu exist un telefon celular de retenie de sodiu i ap, i pot prezenta umflate astrocytes n gri i alb conteaz. Hidrostatic de forma de edem este ntlnite n acut, maligne hipertensiune. Interstiial de form a bolii apare n obstructive hydrocephalus. De mare altitudine form de edem, de asemenea, cunoscut ca Hare, este o sever, n cele mai multe cazuri letale, sub form de altitudine de boal. Acest tip de edem cerebral este un rezultat al inflamaie a creierului esut de la scurgeri de lichide. Edem cerebral - Simptome De semne i simptome de edem cerebral difer n funcie de forma de boala. General semne i simptome ale bolii pot fi experimentat de ctre toi pacienii afectai de toate tipurile de boal i poate include o brusc, dureri de cap severe, care se refer la acest tip de tulburare. Aceste simptome sunt, n general, nsoit de torticolis, facial durere, durere ntre ochi, vrsturi, i modificat contienei. Alte semne i simptome de edem cerebral includ pe cele care indic creterea presiunii intracraniene, provocate de o inflamaie sau de o colecie de snge. Acestea pot include creterea tensiunii arteriale, inegale de elevi, n special atunci cnd un elev este dilatat i nu reacioneaz la lumin, dureri de cap, vrsturi, tulburri de vedere, i decortica sau decerebrate posturing. Semne i simptome caracteristice la mare altitudine form de edem pot include dureri de cap, pierderi de coordonare, numit Ataxia, slbiciune, i diminuarea nivelului de constiinta, cum ar fi dezorientare, pierderi de memorie, halucinaii, comportament psihotice, i chiar com. Aceasta apare de obicei, dup mai mult de o sptmn la mare altitudine. Severe de cazuri de acest edem poate duce la moartea persoanei, dac aceasta este lsat netratat. Imediat coborre este considerat o msur de salvare este necesar. Cefalee este una dintre cele mai frecvente simptome la pacienii cu edem cerebral. Clasicul este caracterizat ca dureri de cap severe, dureroase, de diminea, i apare n combinaie cu grea sau vrsturi. Studiile au artat c doar aproximativ douzeci la sut din pacienii cu aceast boal experien acest clasic dureri de cap. Muli pacieni dezvolta dureri de cap, care sunt caracterizate ca tensiune dureri de cap, care constau ntr-o constant, plictisitor achy sentiment de pe ambele maluri ale cap. Edem cerebral - Tratamentul Exist multe modaliti de a trata edem cerebral i poate include osmotherapy, diuretice, hyperventilation, alte agenii sau, n unele cazuri, de intervenie chirurgical. Cele mai rapide i eficiente metode de scadere a apei i a esutului creierului vrac este osmotherapy procedur. Osmotic tratament const n stabilirea de ap de pe creier, folosind un gradient osmotic. Astfel, de asemenea, scade de snge de viscozitate. Aceste modificri pot scdea n continuare PCI cerebrale i de a crete fluxul de snge. Manitol este cel mai prescris osmotic agent. Osmotic terapie care utilizeaza acest agent osmotic reduce PCI de mecanisme care au rmas necunoscut pn acum. Manitol, de asemenea, efectul de scdere a volumului creierului, prin scderea general coninut de ap i reducerea volumului de snge

vasoconstriction LCR operaie pentru a reduce volumul sonor. Manitol poate mbunti, de asemenea, de perfuziei cerebrale, prin scderea viscozitii sau modificarea eritrocitari reologia. Datorit acestui fapt, manitol poate exercita un efect protector mpotriva biochimic prejudiciu. Acest tip de agent osmotic este administrat ntr-o doza de 1 g / kg, apoi 50 g la fiecare dou pn la trei ore. Cnd este aplicat manitol, o are scopul de a plasmei osmolalitatea 300 - 310 mOsm pe L cu ntreinerea corespunztoare a volumul plasmatic. Pe termen lung, administrarea de manitol rezultatele ntr-un dezechilibru electrolitic, care pot trece peste beneficiilor i c trebuie s fie monitorizate n condiii de siguran. Avnd grij de pacient care sufer din cauza edem cerebral i care primete manitol vigilent impune monitorizarea electroliilor, soldul total de lichide i de studiu pentru dezvoltarea de orice cardiopulmonary complicaii n asociere cu neurologice evaluare. Efectele furnizate de agent osmotic poate fi prelungit, prin utilizarea de diuretice, prescris ca Furosemide, dup osmotic perfuzie. Aceste tipuri de diuretice, inclusiv Furosemide, poate fi administrat ca o terapie adjunct. Furosemide, luate n 0.7 mg / kg de doze, sa dovedit a mbunti inversare de snge creier gradient osmotic stabilit cu manitol terapie. Se realizeaza su scop, de preferin excreting de ap de peste solute. Corticosteroizii au efectul de scdere a presiunii intracraniene n primul rnd n vasogenic tip de edem cerebral, din cauza lor de aciune benefic asupra vaselor sanguine. Ele pot fi mai puin eficace n citotoxice tipul de boal, i nu sunt recomandate de medici in tratamentul secundar etap, pentru c poate provoca un accident vascular cerebral sau hemoragie. n general, complicaii sistemice de steroizi poate agrava starea individuale. Corticosteroizii nu s-au dovedit a fi eficace n atac, cu excepia cazului n care accident vascular cerebral este provocat de un documentate cerebrale vasculita. Dexametazona este o injecie, care este administrat la 4 la 6 mg de doze, intramuscular, n fiecare 4 - 6 ore. Acesta este singurul mod pe care l acord sa ridicat efectele benefice. Aceste medicamente au fost, de asemenea, aplicate n cronice meningit acut bacterian i n meningita, n combinaie cu anumite antibiotice. A controlat hyperventilation este eficace n reducerea ridicat PCI. The cerebral vasculature este sensibil mai ales pentru a arterial CO2 modificri n jurul nivelul normal de 40 mm Hg. PCI scade n cteva minute dup nceperea procedurii hyperventilation i chiar de buffering mecanisme n LCR i extra celular fluid care restabilete pH-ul la un nivel normal de efect poate dura mai multe zile. Este foarte important pentru a monitoriza aciunea de ventilaie cu atenie de snge i de analiz a gazelor n piept radiografic proceduri. Chirurgical de ndeprtare a leziunilor edem cerebral responsabil pentru rezultatele n rezoluia de edem cerebral. n cazurile severe hydrocephalus derivaie este considerat foarte eficient. http://forum.romedic.ro/prod/edem_cerebral_difuz_;_copil_de_12_ani_032604.html Bineintele are posibilitate de vindecare. In corp si in creier apar si dispar o gramada de edeme si tumori, ori de la sine ori cand anumiti factori psihici, stresanti dispar. Faptul ca i s-a gasit ceva la creier nu este de mirare, daca ar scana toti oamenii la 90% le-ar gasi ceva pe undeva, desi acei oameni nu s-ar simti bolnavi. Faptul ca copilul prezinta are anumite simptome trebuie luat in serios si nu ce vad doctorii la CT. Acel edem poate disparea la fel de repede ca si cum a aparut iar medicii desi il vad nu pot spune nimic despre el cu exactitate. Cu atat mai putin cauza sau cum o sa evolueze. Deja numele lui spune tot: "edem difuz"... astfel de diagnostice fac frica omului si il fac sa alerge de la neurolog la neurolog in speranta ca va da de unul care stie mai multe. Edemul nu este cauza ci urmarea unei dereglari din corp, degeaba se trateaza edemul in fel si chip la neurologi. Cand ti se umfla picioarele este de la rinichi si nu de la picior, asa este si la creier. Scoteti-.va si din cap credinta ca "nu este vindecabil", totul este vindecabil dar nu tot este vindecabil de medicina. Poate trece si de la sine. Cine stie ce probleme are copilul in familie sau la scoala la momentul actual.

Consultati un medic homeopat cu experienta pt. simptomele pe care le are copilul, homeopatia poate vindeca cauza si atunci dispare si edemul de la sine. La copii homeopatia actioneaza extrem de rapid si eficient, dar trebuie sa gasiti si un medic bun care face homeopatie adevarata. http://www.terapiamedicala.ro/edem-cerebral-clasificare Edem cerebral - clasificare Neurologie Edemul cerebral reprezinta o tulburare a dinamicii vasculotisulare cu acumularea de lichid in spatiile pericelulare si perivasculare, avand ca rezultat marirea de volum a creierului. Se descriu trei tipuri de edem cerebral: citotoxic, vasogenic si interstitial. Edemul citotoxic este caracterizat de acumularea intracelulara de lichid si se observa in substanta alba si n cea cenusie; bariera hematoencefalica nu este alterata. Edemul cerebral vasogenic apare predominant in substanta alba, se caracterizeaza prin acumularea lichidului in spatiile extracelulare si se nsoteste de alterarea barierei hematoencefalice; se intalneste in jurul tumorilor cerebrale (glioblastom, metastaze), in inflamatii (meningoencefalite, abcese cerebrale) si in traumatismele cranio-encefalice. Edemul interstitial se manifesta prin patrunderea fortata a LCR n tesutul cerebral periventicular. Edemul cerebral poate fi localizat sau difuz, uni-sau bilateral. Edemul cerebral apare ca o reactie nespecifica in: - accidente cerebro-vasculare - procese expansive intracraniene - traumatisme cranio-cerebrale - hipertensiunea arteriala maligna - meningoencefalita - encefalopatii toxice sau alergice - insolatie Simptomele specifice ale edemului cerebral sunt: - cefaleea intensa, paroxistica, uneori cu caracter migrenos - greata, varsaturi - afectarea vederii, ambliopie, tulburari de camp vizual, cecitate corticala - convulsii - alterarea constientei, somnolenta, confuzie, coma - confuzie, labilitate afectiva, comportament impulsiv, fenomene psihotice http://www.terapiamedicala.ro/hipertensiunea-arteriala-complicatii Preinfarct - simptome Boala Lyme Osteoporoza Leucocite in urina Puls arterial Noi suntem in conformitate cu standardul HONcode privind informatia de sanatate de incredere: Verificati aici. Hipertensiune arteriala - complicatii Cardiologie Hipertensiunea este asimptomatica pe lungi perioade de timp si este descoperita intamplator sau prin complicatiile sale. Complicatii vasculare Afectarea vaselor mari in hipertensiune este data de ateroscleroza accelerata, pentru ca hipertensiunea este un factor major de risc aterogen, prin afectare endoteliala.

Ateroscleroza accelerata arata de ce un hipertensiv face mult mai frecvent infarct miocardic sau accident vascular cerebral decat un normotensiv. La nivelul placilor de aterom, rezistenta vasului este mai redusa, fapt ce favorizeaza aparitia anevrismelor. Stenoza arterelor renale prin placi de aterom poate adauga un mecanism renovascular cu agravarea hipertensiunii arteriale esentiale, determinand o hipertensiune renovasculara supraadaugata. Complicatii cardiace Apare hipertrofie miocardica de tip concentric, consecinta a suprasarcinii de presiune. Creste grosimea peretilor si masa miocardica, iar diametrul cavitatilor se mentine normal sau chiar scade. Miocardul devine mai rigid si se destinde mai greu, din cauza cresterii colagenului interstitial, afectata functia diastolica. Miocardul isi pierde capacitatea de destindere, crescand presiunea in ventricul si retrograd in circulatia pulmonara, cu aparitia fenomenelor de insuficienta ventriculara stanga sau chiar edem pulmonar acut. Din cauza hipertrofiei creste necesitatea consumului de oxigen si ischemie consecutiva, predominent in zona subendocardica. Pacientul hipertensiv face mai frecvent boala coronariana ischemica si infarct transmural, prin ateroscleroza accelerata a coronarelor epicardice. Complicatii neurologice Riscul de accident vascular cerebral creste de 4-5 ori fata de normotensivi, hipertensiunea afectand atat vasele mari cerebrale cu ateroscleroza accelerata cat si microcirculatia cerebrala. La nivelul microcirculatiei pot apare anevrisme care prin ruptura lor duc la hemoragii cerebrale localizate (hematom) sau difuze, cu inundatie cerebrala si deces rapid. Cresterea severa si persistenta a hipertensiunii arteriale poate duce la edem cerebral difuz, manifestat prin cefalee atroce, greata, varsaturi, somnolenta, coma. Complicatii retiniene Complicatiile retiniene sunt asemanatoare celor cerebrale, date de afectarea circulatiei retiniene. Se descriu mai multe stadii: - Stadiul I angiospasm - Stadiul II angiospasm mai accentuat artere in fir de argin, semnul incrucisarii venoase (Salus-Gunn) - Stadiul III se adauga exudate, hemoragii retiniene - Stadiul IV se adauga edem papilar Stadiile III si IV definesc angiopatia hipertensiva. Complicatii renale Se constata ateroscleroza arterelor renale si agravarea hipertensiunii prin adaugarea unui mecanism renovascular scaderea fluxului renal determina stimularea secretie de renina din aparatul juxta-glomerular, cu eliberare de angiotensina, care produce vasoconstrictie si hipertensiune secundara. Apar modificari ale vaselor mici, cu proteinurie moderata si dulterior distructie glomerulara nefroangioscleroza hipertensiva, insuficienta renala progresiva.

Prima pagina MediculTau.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau Ghid de medicina si sanatate Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.

Creeaza cont nou Login membri: Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei http://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/sanatatea-creierului/un-mod-uimitor-princare-se-poate-evita-si-supravietui-unui-atac-cerebral.php Sanatatea creierului Un mod uimitor prin care se poate evita si supravietui unui atac cerebral Secretul evitarii atacului cerebral este simplu: mancati fructe si legume si beti ceai. Dupa cum s-a dovedit, consumul de fructe si legume contribuie la prevenirea atacului cerebral si reduce efectele negative ale acestuia, daca s-a produs. Cercetatorii din domeniul medical transmit necontenit acest mesaj de 20 de ani. Este un mister de ce sunt fructele si legumele combatanti atat de puternici ai atacului cerebral; explicatia poate consta in continutul lor in anti-oxidanfi, potasiu, acid folie sau in mai multi factori combinati. Dar dole sunt otat de coplesitoare incat primul lucru pe care trebuie sa il faceti pentru a evita un atac cerebral este sa mancati fructe si legume. Ca parte a amplului Studiu Framingham, cercetatorii de la Harrd au urmarit 832 de barbati cu rste cuprinse intre 45 si 65 de ani, timp de 20 de ani; cu cat acestia au mancat mai multe fructe si le-, gume, cu atat au fost mai putin predispusi la un atac cerebral sau la atacurile ischemice tranzitorii, semnele prevestitoare ale atacurilor cerebrale. In fapt, consumul sporit de frucle si legume prin trei portii pe zi a redus rata globala a atacurilor cerebrale cu 22% si riscul atacului hemoragie cu 51%! O portie inseamna un fruct sau o leguma, ori o jumatate de cana din oricare. Fructele si legumele au avut impact indiferent de tensiunea arteriala, colesterol, fumat, baut, exercitiile fizice practicate sau consumul de calorii. Pe scurt, unele ingrediente magice din fructe si legume par sa protejeze impotri atacului cerebral indiferent de ce faceti in rest. in acest studiu, legumele au prezentat o putere anti-atac cerebral superioara fructelor. Si pentru femei, riscul atacului cerebral scade mancand fructe si legume, in special morcovi, conform unui studiu anterior intreprins la Harrd pe 90 000 de asistente medicale, timp de opt ani. Femeile care au mancat un morcov pe zi au fost cu 68% mai putin predispuse la atacuri cerebrale decat cele care au mancat morcovi doar o data pe luna! Si spanacul este extrem de eficient in combaterea atacului cerebral. Elementul comun din legume in combaterea atacului cerebral ar putea fi antioxidantul be-ta-caroten, a afirmat dr. JoAnn E. Manson, cercetator la Brigham, Spitalul pentru Femei si Facultatea de Medicina Harrd. Un studiu mai recent care a urmarit 1843 de barbati (de rsta mijlocie la inceputul studiului) a ga-sit ca aceia care au mancat fructe si legume bogate in beta-caroten si vitamina C au fost mai putin expusi la riscul atacurilor cerebrale nonfatale sau fatale. In-tr-ader, consumul cel mai ridicat de beta-caroten a scazut riscul cu in jur de 15% in atie cu consumul minim. Iar vitamina C a redus riscul atacului cerebral cu aproximativ 30%. Alti agenti mlraculosi in protejarea creierului, aflati in fructe, legume si ceai, sunt flavonoizii ' substante chimice nenufritive, ca quercetinul, catehinele si pigmentii. Cercetatorii olandezi au gasit ca persoanele care consuma cantitatile cele mai mari de flavonoizi din fructe, legume si ceai sunt cu 73% mai putin expuse la riscul atacului cerebral in atie cu persoanele cu consum minim. In acest caz, ceaiul negru a odus cea mai mare contributie in lupta impotri atacului cerebral. Cei care au baut cinci cesti de ceai pe zi au prezentat un risc al atacului cerebral mai mic cu 70% fata de cei care au baut doua cesti si jumatate. http://www.med-online.ro/simptome/049/049_a_006.php Tratamentul edemului cerebral si al cresterii presiunii intracraniene In AVC ischemic acut se produce initial un edem cerebral citotoxic urmat de edem cerebral vasogenic si de cresterea presiunii intracraniene.

Dezvoltarea edemului cerebral si cresterea presiunii intracraniene se face in mod gradat. Semnele clinice ale edemului cerebral evolueaza in a doua sau a treia zi dupa debutul AVC ischemic, dar la unii pacienti ele pot fi evidentiate inca din primele 24 de ore. Managementul edemului cerebral, este o problema vitala si trebuie initiata inca din primele ore dupa producerea unui AVC ischemic moderat sau sever. Simptomele care anunta instalarea edemului cerebral sunt: somnolenta, alterarea starii de constienta, asimetria pupilara, respiratia periodica, cefaleea, varsaturile, pareza de nerv abducens, edemul papilar. TABEL 1.Masuri de combatere a edemului cerebral si a cresterii presiunii intracraniene Pozitionarea corecta a pacientului: ridicarea capului la 300 fata de nivelul patului Reducerea moderata a aportului de lichide Evitarea administrarii de solutii hipo-osmolare Osmoterapie: manitol 0,25-0,50 g/Kg i.v. in bolus in primele 30 minute, iar ulterior la interval de 6 ore in scopul pastrarii unei osmolaritati serice > 310-315 mosmol/kg glicerol: po 4 x 50 g iv in solutie 10%, 10 ml/kg la interval de 3-4 ore diuretice: furosemid 1 mg/Kg i.v. THAM: 1mmol/kg iv 15 minute, se poate continua cu 0,25 mmol/kg in perfuzie continua cu atingerea unui ph arterial 7,5-7,55 Hiperventilatie: la o presiune partiala a CO2 de aproximativ 30 mm Hg Thiopental: 250 mg iv in bolus Tratamente neurochirurgicale: decompresiune drenaj LCR rezectia tesutului infarctat Hipotermia Administrarea de corticosteroizi in doze conventionale sau mari, nu a dovedit o imbunatatire a rezultatelor, ci dimpotriva, tratamentul cu corticosteroizi a crescut riscul complicatiilor infectioase. Din acest motiv corticosteroizii nu sunt indicati de rutina, in tratamentul edemului cerebral dupa un AVC ischemic acut. http://www.doctoracasa.ro/edemul-cerebral.html Edemul cerebral reprezint o cretere n volum a creierului cauzat de acumularea anormal de lichid n esutul intracranian. Aceast afeciune poate aprea n urma unui traumatism cranian, a unei tumori localizate la nivelul creierului, a unei infecii sau inflamaii sau a unui accident vascular cerebral. Dezvoltarea edemului cerebral i creterea presiunii intracraniene se face n mod gradat. Pacientul prezint stri de somnolen, dureri de cap, vrsturi, pierderea strii de contien la anumite intervale de timp i asimetria pupilelor. n cazurile grave (netratate la timp) se poate produce coma i chiar moartea. Tratamente naturiste pentru a trata edemul cerebral Tratamentul edemului cerebral necesit spitalizare de urgen i administrarea de medicamente antiedematoase. Se va vedea dac edemul este de natur alergic sau apare ca urmare a unui proces encefalic, hipertensiune, sifilis, diabet sau tumoare i se va demara tratamentul acestei afeciuni. Medicul poate recomanda asocierea remediilor naturale, cu scopul de a diminua acumularea de lichid de la nivelul creierului i de a reduce tensiunea intracranian. - Se va asigura eliminarea fecalelor fr eforturi cu ajutorul prafurilor din plante laxative. Cel mai eficient purgativ natural este coaja de cruin. Punei 1 lingur de coaj mcinat mrunt

n 250 ml de ap rece i lsai la macerat 8-12 ore. Bei apoi ntreaga cantitate n fiecare sear, nainte de culcare. Putei prepara i un decoct din 1 lingur de coaj la o can de ap. Dai n clocot, apoi lsai vasul acoperit 4-6 ore, filtrai i bei ceaiul nainte de a v culca. - De asemenea se asigur o diurez bun cu ajutorul ceaiurilor, n special cel de mesteacn. Se mrunesc 100 g frunze tinere de mesteacn, se pun ntr-un vas i peste ele se toarn 500 ml ap clocotit. Se las acoperit timp de 5-6 ore, dup care se strecoar i se bea o jumtate de pahar de 2-3 ori pe zi, nainte de mas. - Ginkgo-Biloba ajut la refacerea circulaiei sangvine la nivelul creierului. Se iau 3 tablete n fiecare zi. - Sucul de lmie aduce un aport foarte mare de vitamina C, foarte util pentru a asigura permeabilitatea capilar la nivelul creierului. - Pentru reducerea tensiunii cerebrale se va administra tinctur de vsc, pn la 1 linguri de 3 ori pe zi. Punei 50 g plant mrunit la 250 ml alcool alimentar. Lsai la macerat 15 zile, agitnd zilnic sticla, dup care strecurai. Vscul normalizeaz tensiunea arterial i reface circulaia sngelui. - Pentru calmarea vrsturilor se va face tratament cu cuioare. Se vor zdrobi n gur 1-3 cuioare, apoi se nghit. - Pentru linitirea durerilor de cap se pun comprese reci cu lut sau frunze de varz. n plus, se poate aplica slnin rnced tiat fin i acoperit cu o bucat de nylon. - Dac bolnavul prezint febr puternic se vor face mpachetri cu cearceafuri reci mbibate n ceaiuri din plante sau chiar n ap rece. - n caz de agitaie preparai o tinctur dintr-un amestec de valerian, talpa gtei, pducel, conuri de hamei i roini. Punei ntr-un vas 1 parte amestec de plante i 5 pri alcool alimentar de 70 grade. Lsai 15 zile la macerat, apoi strecurai i luai cte 1 linguri de 3 ori pe zi, diluat n 100 ml ap. - Ienuprul este o plant foarte util pentru reducerea edemului cerebral. Se fierb 20 de fructe de ienupr ntr-un litru de ap, timp de 10 minute. Se strecoar i se consum 2 cni pe zi timp de 30 zile. Cura nu se face mai mult de 6 sptmni. - Se mai poate administra ceai de urzic n amestec cu rdcin de ppdie. Se pune cte 1 lingur din fiecare i se fierbe n 250 ml ap timp de 10 minute. Se strecoar i se consum 2 cni pe zi. - Regimul alimentar va urmri un aport redus de lichide, pentru a preveni acumularea acestora la nivelul cutiei craniene. De asemenea, se vor interzice proteinele, sosurile, sarea, condimentele, alcoolul, cafeaua i tutunul. Se pot consuma finoase, zarzavaturi, sucuri de fructe i legume (care ajusteaz n permanen tranzitul intestinal), iaurt, brnz de vaci i lapte de capr (dac nu exist o cretere a azotului neproteic). http://comarion.ro/retete_naturiste/index.php?value=Edemul%20cerebral&detalii=Tratamente EDEMUL CEREBRAL. Tratament: Se pot folosi urmtoarele plante medicinale: cruin, cuioare, ginko-biloba, ienupr, lmie, mesteacn, pducel, ppdie, urzic, varz, vsc. Modul de folosire al plantelor medicinale: Cruin (Rhamnus frangula) Se va asigura eliminarea fecalelor fr eforturi cu ajutorul prafurilor din plante laxative: cruin, etc. Cuioare (Syzygium aromaticum) Pentru calmarea vrsturilor se vor lua cuioare care se vor zdrobi n gur apoi se nghit. 1-3 la nevoie. Ginko-biloba- Este bine s se ia Gingo-Biloba zilnic. Exist de exemplu Bio-Biloba care ajut la refacerea circulaiei din ntreg corpul. Se iau 3 tablete pe zi. Ienupr (Iuniperus communis) Se fierbe 20 de fructe de ienupr n 1 litru de ap timp de 10 minute. Se strecoar i se consum 2 cni pe zi timp de 30 zile. Nu se face mai mult de 6 sptmni. Bile cu ienupr se pot face zilnic. Lmie (Citrus lemoniu) Se vor consuma multe sucuri de lmi care asigur vitamina C n exces lucru foarte util pentru a sigura permeabilitatea capilar.

Mesteacn (Betula varricosa) 100 g frunze de mesteacn tinere se mrunesc i peste ale se toarn 500 ml ap clocotit. Se las apoi acoperit timp de 5-6 ore. Se strecoar. Se bea o jumtate de pahar de 2-3 ori pe zi, nainte de mas. De asemenea se asigur o diurez bun cu ajutorul ceaiurilor n special de mesteacn la acest caz. Ppdie (Taraxacum officinalis) Ceai de urzic n amestec cu rdcin de ppdie. Se pune cte 1 lingur din fiecare i se fierbe apoi n 250 ml ap timp de 10 minute. Se strecoar. Se pot consuma 2 cni pe zi. Varz (Brasica oleracea) Durerile de cap- comprese reci chiar cu lut sau frunze de varz, sau alte comprese de plante. Vezi i tratamentul cefaleei. Vsc (Vascum album) se vor da n cazul n care este vorba i despre o tensiune cerebral tincturi din vsc n asociere cu pducel, pn la 1 linguri de 3 ori pe zi. Se va vedea dac acest edem este de natur alergic, proces encefalic, hipertensiune, sifilis, diabet, tumoare, etc i se va face tratamentul acestei afeciuni. Dac temperatura este puternic se vor face mpachetri cu cearceafuri reci mbibate n ceaiuri din plante sau chiar n ap rece. n caz de agitaie vezi la Agitaie. Repaus la pat cu capul mai ridicat. Regim alimentar cu lichide puine i se vor interzice proteinele, sosurile, sarea, condimentele, alcoolul, cafeaua, tutunul. Se vor da dulciuri, finoase, zarzavaturi (chiar sucuri de fructe i legume, (n primele zile) apoi iaurt, brnz de vaci, lapte n special de capr (dac nu exist o cretere a azotului ne proteic). Tranzitul intestinal va trebui n permanen ajustat cu ajutorul sucurilor de legume i fructe. Cnd este un caz mai grav se va interna la un spital de specialitate. Se poate aplica slnin rnced tiat fin i pus deasupra o bucat de nailon. http://www.scritube.com/medicina/TRAUMATISMELE-CRANIOCEREBRALE61938.php

TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE ALTE DOCUMENTE Sindromul de izoimunizare Rh si de grup sanguin MEDICAIA DIURETIC Radiografia si bolile aparatului renal ADENOMUL DE PROSTATA Dermatita seboreica, vinovata de aparitia matretii Arsurile Endemul pulmonar acut Sarea inlocuieste alte remedii Test MEDICINA MIELOMUL MULTIPLU - PREZENTARE DE CAZ CLINIC TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE Obiective EPIDEMIOLOGIE Traumatismele cranio-cerebrale cauzeaza: -25-50% din decesele prin trauma in SUA

-60% din decesele prin accidentele rutiere -2 mil. leziuni/400.000 internari/an -Decese de 24-36 / 100.000 locuitori / an -Mortalitate totala n centrele de trauma de 15-40% -Efecte ntrziate sau prelungite (chiar in cazul traumatismelor minore) Cefalee, pierderea memoriei Disfunctii de comportament, nvatamnt, psihice TIPURILE DE LEZIUNI Plagi / escoriatii / contuzii ale scalpului Fracturi craniene Leziuni cerebrale -Difuze .Contuzia .Leziunea axonala difuza .Edemul cerebral -Focale .Hemoragii intracraniene (subarahnoidiene, subdurale, epidurale, intraparenchimatoase) .Dilacerari cerebrale CAUZELE DECESELOR N TCC Exanguinarea externa -rar, dar poate sa apara n cazul unor leziuni majore ale scalpului Depresie respiratorie / cardiaca

-datorita compresiei trunchiului cerebral Reducerea perfuziei cerebrale datorita HIC datorita: -efectului de masa -edemului cerebral difuz PERFUZIA VASCULAR CEREBRAL Presiunea de perfuzie cerebrala = diferenta dintre presiunea arteriala/capilara si presiunea intracraniana Cresterea presiunii intracraniene duce la scaderea presiunii de perfuzie cerebrala -Cu exceptia situatiei n care creste si TA, efect limitat de dezvoltarea edemului cerebral Masurile care scad presiunea intracraniana tind sa creasca perfuzia cerebrala DATE ANAMNESTICE NECESARE Se vor obtine DUP efectuarea ABC - ului Ora accidentului; tipul sau sursa leziunii Capul fixat sau mobil n momentul leziunii Loviri secundare ale capului Pierderea starii de constienta Greturi Simptome neurologice Consum de alcool / droguri Factori de mediu (de ex.hipotermia) Antecedente de TCC sau de boli neurologice Medicatia curenta si alergii NIVELUL DE CONsTIEN

Evaluarea nivelului de constienta este cel mai important pas n examinarea pacientului cu TCC Orice scadere a nivelului de constienta poate reprezenta o posibila leziune cerebrala Alte cauze (aditionale sau simultane) care duc la alterarea starii de constienta: -Hipoxia, alcoolul, drogurile, hipoglicemia, AVC, hipo- sau hipertermia, CO. INTERPRETAREA SEMNELOR VITALE Semne de soc (TA scazuta, tahicardie) -de obicei din alte cauze, rar din cauza hemoragiei de scalp Bradicardie si HTA -pot fi cauzate de un reflex Cushing indicnd o hipertensiune intracraniana Tahicardie aparuta brusc si hipotensiune arteriala -Iminenta de angajare INTERPRETAREA SEMNELOR VITALE (cont.) Bradipneea -Semn precoce de HIC Respiratia Cheyne - Stokes sau respiratia centrala neurogena -Leziune de trunchi cerebral Tulburarile respiratorii nu trebuie sa ajunga sa fie observate ntruct pacientul trebuie intubat si hiperventilat precoce Temperatura pacientului trebuie monitorizata deoarece hipertermia poate deteriora statusul cerebral EXAMENUL OBIECTIV INIIAL Evaluarea nivelului starii de constienta face parte din examinarea primara Celelalte elemente care trebuie evaluate la cap fac parte din examinarea secundara

lExamenul scalpului -Se palpeaza scalpul (cu manusi) cautnd zone dureroase, edematiate, deformari, crepitatii -Nu va fi miscat capul dect dupa excluderea unei leziuni de coloana vertebrala cervicala. Eventual, n vederea examinarii regiunii occipitale, se ruleaza pacientul lateral, dupa imobilizarea cu guler a coloanei vertebrale cervicale, mentinnd capul n ax. LEZIUNILE SCALPULUI Daca sunt nsotite de sngerare majora: -sutura rapida, aplicare de copci, compresiune pentru hemostaza Rar este necesara clamparea vaselor n vederea hemostazei Daca toaleta regiunii din jurul plagii se face corespunzator nu este obligatorie raderea scalpului. EXAMENUL OBIECTIV (cont.) Urechile -Se vor examina ambele canale auditive si se va aspira, sub control vizual, sngele din acestea, n vederea localizarii sursei (din canalul auditiv sau din interiorul urechii) -Semnul Battle (echimoza n zona mastoidelor) -Nasul, gtul si fata -Se vor verifica scurgerile din nas si ureche pe o hrtie de filtru (semnul "inelului" indicnd LCR) EXAMENUL OBIECTIV (cont.) Ochii -Pupile >> marimea & reactivitatea -Acuitatea vizuala - daca pacientul este constient

-Conjuctiva / corneea pentru excluderea leziunilor -Fund de ochi >> rar ofera informatii importante, pot fi observate hemoragiile retiniene sau leziuni intraoculare (edem papilar din cauza HIC) COMPONENTELE "MINIEXAMENULUI NEUROLOGIC"

Nivelul de constienta Reactivitatea pupilara Activitatea motorie a extremitatilor Se utilizeaza pentru stabilirea Glasgow Coma Score GCS - Glasgow Coma Score Deschiderea ochilor -Spontan -La stimul verbal -La stimul dureros -Absent 4 3 2 1

Cel mai bun raspuns verbal -Orientat -Confuz -Cuvinte -Zgomote -Absent 5 4 3 2 1

Cel mai bun raspuns motor -Raspunde la comanda 6

-Localizeaza stimulul -Retrage la stimul dureros -Flexie la durere (decorticare)

5 4

3 2

-Extensie la durere (decerebrare) - Absent Punctaj maxim Punctaj minim 1 15 3

UTILIZAREA GCS PENTRU STABILIREA SEVERITII TRAUMATISMULUI CRANIO-CEREBRAL SEVER - GCS 8 MEDIU - GCS = 9 - 12 MINOR - GCS = 13 - 15 DEFINIREA COMEI PACIENTUL: -Nu deschide ochii -Nu executa comenzile -Nu vorbeste -GCS < 8 Unii pacienti cu GCS = 8 sunt n coma IMPEDIMENTE N STABILIREA GCS Leziuni orbitale

-Edem palpebral ce nu permite deschiderea ochiului Leziuni ale membrelor -Fracturi ce mpiedica miscarea membrelor Copii care nu vorbesc Se vor lua n considerare oricare dintre factorii de mai sus care pot modifica GCS SEMNE OBIECTIVE CE SUGEREAZ EXISTENA UNUI PROCES EXPANSIV INTRACRANIAN Coma & midriaza fixa unilateral Slabiciune lateralizata a extremitatilor "Pozitii deosebite" (in special daca exista asimetrie) -Decorticare (flexie de la nivelul cotului) -Decerebrare (extensie de la nivelul cotului, membrele inferioare extinse de la nivelul genunchiului) SEMNE CARE SUGEREAZ UN TRAUMATISM CRANIO-CEREBRAL SEVER Anizocorie Raspuns motor lateralizat sau slabiciune Traumatism deschis cu scurgere de LCR sau cu expunere de tesut cerebral Fractura craniana cu nfundare sau deschisa Deteriorarea statusului neurologic Coma TRATAMENTUL DE URGEN A TRAUMATISMELOR CRANIO-CEREBRALE MAJORE Pentru oricare pacient n coma sau care prezinta alte semne de TCC major, managementul consta din intubatie endotraheala (cu inductie anestezica rapida, daca starea pacientului si timpul permit) cu hiperventilatie si administrare de volum n caz de soc

Hiperventilatia reduce pCO2 ceea ce determina vasoconstrictie cu reducerea HIC -Optima este mentinerea unei normocapnii REEVALUAREA PACIENTULUI CU TRAUMATISM CRANIO-CEREBRAL Reevaluarea frecventa este importanta pentru detectarea modificarilor starii pacientului Semnele deteriorarii neurologice semnificative: -GCS scade cu doua sau mai multe puncte -Creste intensitatea cefaleei -Creste diametrul unei pupile -Slabiciune unilaterala SECVENA DE MANAGEMENT N TRAUMATISMUL CRANIO-CEREBRAL MAJOR ABC - evaluarea primara Intubatia endotraheala - Hiperventilatie Imobilizarea coloanei vertebrale cervicale Reanimarea daca pacientul este n soc Hemostaza n cazul sngerarilor din scalp (compresiune directa) Determinarea altor cauze de coma/obnubilare Completarea examinarii neurologice si examinarea secundara Efectuarea examinarilor radiologice si computer - tomografice necesare Se va decide daca este necesar transferul ntr-un centru de neurochirurgie sau de trauma Tratamentul HIC / edemului cerebral Tratamente secundare EVALUAREA RAPID PENTRU ALTE CAUZE DE ALTERARE A STRII DE CONsTIEN

Hipoxia -Initial toti pacientii se vor trata cu O2 la flux mare -Se vor verifica pulsoximetria si gazele arteriale -Se va masura nivelul de carboxihemoglobina (n caz de inhalare de fum) Hipoglicemia -Se va masura glicemia si se va trata cu Glucoza 33% daca < 70mg/dl Hiper- sau Hipotermia -Corectarea rapida a temperaturii Alcool + / - droguri -Se va verifica nivelul dar nu se va considera ca factor determinant al comei decit prin excludere. TRATAMENTUL HIC sI AL EDEMULUI CEREBRAL Hiperventilatie cu mentinerea pCO2 ntre 28 - 32 mmHg Restrictie lichidiana: daca pacientul nu este n soc si nu exista pierderi lichidiene Manitol 1g/kg IV +/- furosemid 1mg/kg Barbituricele: fenobarbital 10-20 mg/kg IV doza de ncarcare sau pentobarbital 3-6 mg / kg IV Steroizii se administreaza numai daca este asociata si o leziune de coloana vertebrala Monitorizarea tensiunii intracraniene TRATAMENTE SECUNDARE Antibiotice -Antistafilococice (cefalosporine de generatia I) daca leziunea este penetranta intracranian, contaminarea este majora sau apar scurgeri de LCR

ATPA (+/- administrare de imunoglobulina tetanica daca ultima imunizare s-a facut cu mai mult de 5 ani n urma) Diazepam -0.2-0.3 mg/kg IV (sau lorazepam 0.1-0.2 mg/kg IV) urmat de diphenylhydantoin 18mg/kg la o rata de 3-5 mm Radiografia craniana este indicata numai daca examinarea CT nu este necesara si pacientul prezinta la examenul obiectiv: -Suspiciune de fractura deschisa sau cu infundare -Hematom mare al scalpului datorita caruia craniul nu poate fi palpat (unii considera examinarea CT obligatorie daca linia de fractura intersecteaza santul arterei meningiene medii, pentru a exclude un hematom epidural) Fractura parietala Fractura craniana cu nfundare FRACTURILE DE BAZ DE CRANIU

Nu se vad bine pe radiografii CT indicat pentru evaluarea leziunilor cerebrale Semne: -Echimoze periorbitale (ochii de raton) -Semnul Battle -Scurgere LCR -Hemotimpan -Surditate prin leziune de nerv auditiv De obicei nu necesita interventie neurochirurgicala (eventual tardiv pentru refacerea durei in cazul scurgerii LCR). Semnul Battle Ochi de raton Hematoame periorbitale l"Ochi de panda" - sugestivi pentru fractura de baza de craniu lSonda de aspiratie gastrica introdusa pe cale nazala - manevra interzisa Sonda nazogastrica n parenchimul cerebral (imagine CT) COMOIA CEREBRAL Simptome (nu trebuie sa apara toate la acelasi pacient): -Scurta pierdere a starii de constienta (< 5 min) -Cefalee -Ameteli -Greturi / varsaturi

-Examen neurologic normal. Poate necesita internare daca ameteala si / sau varsaturile persista De obicei nu necesita CT, doar observatie 2-24 ore. INDICAIILE EXAMINRII CT Este indicat la pacientii cu TCC daca prezinta: -Stare de constienta alterata -Semne de focar neurologic -Cefalee progresiva -Varsaturi persistente -Deteriorarea statusului neurologic -Leziuni cerebrale deschise -Semnele unei fracturi de baza de craniu LEZIUNEA AXONAL DIFUZ Reprezinta o distrugere difuza (de obicei prin rupere) a neuronilor de la nivel cerebral Se manifesta prin coma profunda Mortalitate ridicata si prognostic rezervat Nu exista tratament specific n afara celui pentru HIC HEMATOAMELE INTRACRANIENE Daca se vad la examinarea CT trebuie solicitat imediat consult neurochirurgical Unele nu necesita interventie neurochirurgicala Pot fi asociate cu leziuni cerebrale difuze sau cu edem cerebral difuz HEMORAGIILE SUBARAHNOIDIENE Se evidentiaza prin examen CT >> snge n spatiul subarahnoidian, de obicei difuz peste tesutul cerebral.

Daca exista si o hemoragie intraventriculara majora >> prognostic rezervat Daca extinderea este limitata, posibil sa nu necesite tratament specific si prognosticul este bun. HEMATOMUL SUBDURAL Mortalitate ridicata ( 40 - 60%) datorita leziunilor cerebrale asociate Reprezinta o sngerare din venele durale rupte, +/- arterele de pe suprafata cerebrala, +/- dilacerarea cerebrala. Se trateaza prin craniotomie si drenaj (exceptie - daca este foarte mic si bilateral).

HEMATOMUL EPIDURAL Putin frecvent - (0.5-5 % din traumatismele cranio-cerebrale care au necesitat internare) Adesea este cauzat de lezarea arterei meningiene medii Prezentarea clasica (1/3 din cazuri): -Pierderea starii de constienta la impact urmata de un interval de cteva minute - ore n care starea de constienta este reluata, cu alterarea ei progresiva, ulterioara pna la coma Craniotomie de urgenta cu evacuarea hematomului si ligatura arterei lezate Mortalitate 10 - 50 % (prognostic mai bun dect n cazul hematomului subdural datorita frecventei mai mici a leziunilor cerebrale asociate)

HEMATOMUL INTRAPARENCHIMATOS Cel mai comun este cel intracerebral Cele de dimensiuni reduse pot sa nu necesite interventie neurochirurgicala Cele de trunchi cerebral pot fi inoperabile

Interventia chirurgicala este indicata daca hematomul este mare, progresiv, sau asociat cu edem cerebral semnificativ. Risc crescut de convulsii HIGROMUL SUBDURAL Cauzat de rupturi ale piamater / arahnoidei, cu scurgere unidirectionala a LCR n spatiul subdural Simptomele si tratamentul sunt similare cu cele ale hematomului subdural Prognostic bun avnd datorita leziunilor cerebrale asociate mult mai limitate ALTE TEHNICI DIAGNOSTICE Rezonanta magnetica nucleara -De obicei fara utilitate n faza acuta -Nu vizualizeaza leziunile osoase si sngele proaspat ca examinarea CT -Contraindicat daca pacientii au materiale metalice implantate (clipsuri, copci, etc.) Echografia craniana -Determinarea devierii din linia mediana -Nu vizualizeaza bine colectiile sangvine Scanarea cerebrala cu izotopi radioactivi -Pentru determinarea lipsei de perfuzie cerebrala n vederea declararii mortii cerebrale Angiografie -In cazul suspiciunii de leziune de artera carotida EEG - Fara folos in faza acuta LEZIUNILE CEREBRALE PENETRANTE Pacientii cu leziuni penetrante fatale necesita resuscitare cardio-pulmonara n vederea donarii de organe

CT indicat chiar n plagile impuscate tangentiale pentru excluderea efectului de blast asupra creierului Convulsii post-traumatice pot aparea n 50% din cazuri de aceea se indica medicatie profilactica (diphenylhydantoin sau fenobarbital) Toti necesita antibioterapie Plaga njunghiata temporala dreapta - cutitul trece prin spatele orbitei oprindu-se n nasofaringe Plaga njunghiata temporala dreapta - cutitul trece prin spatele orbitei oprindu-se n nasofaringe Plaga njunghiata temporala dreapta - cutitul trece prin spatele orbitei oprindu-se n nasofaringe Plaga njunghiata temporala dreapta - cutitul trece prin spatele orbitei oprindu-se n nasofaringe Plaga njunghiata temporala dreapta - cutitul trece prin spatele orbitei oprindu-se n nasofaringe Plaga njunghiata temporala stnga Plaga njunghiata temporala stnga Plaga njunghiata temporala stnga Plaga mpuscata fronto-parietala stnga

Traumatism cranio-cerebral prin mpuscare - hemoragie frontala bilaterala, contuzie parietala si hemoragie subarahnoidiana Traumatism cranio-cerebral prin mpuscare - hemoragie frontala bilaterala, contuzie parietala si hemoragie subarahnoidiana Traumatism cranio-cerebral prin mpuscare - hemoragie frontala bilaterala, contuzie parietala si hemoragie subarahnoidiana Traumatism cranio-cerebral prin mpuscare - hemoragie frontala bilaterala, contuzie parietala si hemoragie subarahnoidiana

Traumatism cranio-cerebral - srapnel frontal Traumatism cranio-cerebral - srapnel frontal SCHEMA DE MANAGEMENT N TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE TCC sever -Resuscitare -CT -Consult neurochirurgical -Pregatire pentru interventie neurochirurgicala TCC moderat (GCS 9 - 12) -Resuscitare -CT -Internare n spital pentru observatie TCC minor -Se va decide daca este nevoie de examen CT -Observare minimum 2 ore - se va considera internarea pe timpul noptii si reevaluare aII-a zi In caz de fracturi deschise sau infundate: -Resuscitare -Radiografii -CT -Consult NCH -Pregatire pentru interventie neurochirurgicala

CONSIDERAII CU PRIVIRE LA TRANSFERUL INTERSPITALICESC Daca pacientul este cu leziuni severe va necesita transfer la un spital cu sectie de neurochirurgie Se va lua legatura cu neurochirurgul inaintea transferului pentru a obtine acceptul de tranfer CT sau alte examinari nu trebuie sa ntrzie transferul daca exista criterii clinice de transfer Se va decide daca este necesara administrarea de Manitol, furosemid, anticonvulsivante naintea si n timpul transportului Se vor trimite toate documentele medicale mpreuna cu pacientul Se va asigura un personal calificat de nsotire!