educatie ecologică bodea

26
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: Prof. univ. dr. Gheorghe Dumitriu CANDIDAT: Educatoare: Elena Bodea G.P.N. DELENI-STRUCTURA LA SCOALA HELEGIU MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRESCOLAR U N IV ER SITA TEA “V A SILE A LEC SA N D R I” D IN B A C Ă U DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC Str. Mărăşeşti Nr.157, Bacău T el /F ax : 0234/588935; T el/F ax:0234/580050 e -mail: dppd @ub.ro ; sdp [email protected]

Upload: nela-bodea

Post on 02-Aug-2015

2.016 views

Category:

Documents


7 download

TRANSCRIPT

Page 1: educatie ecologică bodea

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: Prof. univ. dr. Gheorghe Dumitriu

CANDIDAT: Educatoare: Elena Bodea G.P.N. DELENI-STRUCTURA LA SCOALA HELEGIU

MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE ÎN

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRESCOLAR

UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC Str. Mărăşeşti Nr.157, Bacău Tel /Fax : 0234/588935; Tel/Fax:0234/580050 e - mail: dppd @ub.ro ; sdp [email protected]

Page 2: educatie ecologică bodea

• ArgumentArgumente privind importanța, actualitatea și motivarea alegerii temeie privind importanța, actualitatea și motivarea alegerii temei

• Capitolul ICapitolul I:: PARTICULARITĂȚILE DEZVOLTĂRII PSIHICE ALE PARTICULARITĂȚILE DEZVOLTĂRII PSIHICE ALE PREȘCOLARULUIPREȘCOLARULUI

1.11.1. Caracteristici ale proceselor senzoriale. Caracteristici ale proceselor senzoriale 1.2.1.2. Caracteristici ale intelectului Caracteristici ale intelectului 1.31.3. Specificul fenomenelor și proceselor reglatorii. Specificul fenomenelor și proceselor reglatorii 1.4.1.4. Formarea și dezvoltarea personalității preșcolarului Formarea și dezvoltarea personalității preșcolarului

• Capitolul II : ASPECTE ȘTIINȚIFICE, PSIHOPEDAGOGICE ALE EDUCAȚIEI ECOLOGICE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

2.1. Educația și provocările lumii contemporane 2.2. Educația ecologică-definiție, concept 2.2.1.Conștiința ecologică 2.2.1.Conduita ecologică 2.3. Rolul procesului instructiv-educativ în pregătirea copilului pentru cunoașterea, ocrotirea și

protejarea mediului înconjurător 2.3.1.Obiectivele educației ecologice în invățământul preșcolar 2.3.2.Relația dintre obiectivele educației pentru mediu cu diferite discipline

Page 3: educatie ecologică bodea

• Capitolul III :COORDONATE METODOLOGICE ALE CERCETĂRII PRIVIND REALIZAREA EDUCAȚIEI ECOLOGICE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR 3.1. Ipoteza şi obiectivele cercetării 3.2. Metodologia cercetării 3.2.1.Eșantionul experimental 3.2.2.Etape de desfășurare 3.2.3.Metode și tehnici de cercetare psihopedagogică utilizate 3.3.Modalități de utilizare a metodelor active în realizarea educației ecologice a preșcolarilor

3.3.1. Delimitări conceptuale 3.3.2. Descrierea principalelor metode și procedee utilizate în vederea realizării

obiectivelor educației ecologice

•Capitolul IV :PREZENTAREA , ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETĂRII APLICATIVE 4.1.Rezultatele obținute la evaluarea inițială 4.2. Rezultatele obținute la evaluările formative 4.3. Rezultatele obținute la evaluarea finală

CONCLUZIIANEXEBIBLIOGRAFIE

Page 4: educatie ecologică bodea

• Educaţia ecologică îşi propune să-l conducă pe copil, deci viitorul cetăţean, spre formarea unui punct de vedere obiectiv asupra realităţii, urmărind dezvoltarea gradului de conştiinţă şi a sistemului de responsabilităţi faţă de mediu şi problemele lui.

• Copiii trebuie să dobândească cunoştinţe, atitudini, motivaţia, angajarea şi instrumentele necesare pentru a acţiona, individual sau în grup, în vederea soluţionării problemelor actuale şi prevenirii apariţiei unor noi probleme.

• Prin obiectivele, conţinutul şi modul lor de organizare, activităţile de educaţie ecologică pun bazele formării intelectuale, morale şi estetice ale copiilor, le formează structuri de asimilare şi adaptare la mediu.

• Aşadar, educaţia ecologică reprezintă calea de a ajunge, prin cunoaştere, la înţelegerea şi respectarea naturii, a mediului din care face parte.

Page 5: educatie ecologică bodea

CAP.I PARTICULARITĂȚILE DEZVOLTĂRII PSIHICE PARTICULARITĂȚILE DEZVOLTĂRII PSIHICE ALE PREȘCOLARULUIALE PREȘCOLARULUI

1.1. Caracteristici ale proceselor senzoriale

În contact cu obiectele și fenomenele naturii și ale societății se dezvoltă și se perfecționează sensibilitatea tuturor organelor de simț și astfel conținutul senzațiilor și percepțiilor se îmbogățește. Prin cunoașterea în mod organizat a obiectelor și fenomenelor din realitatea înconjurătoare, copiii le percep prin cât mai multe simțuri, le diferențiază însușirile caracteristice și își formează treptat reprezentările. În procesul de cunoaștere a mediului înconjurător se dezvoltă spiritul de observație al copiilor care contribuie la îmbunătățirea continuă a calității percepției.

1.2. Caracteristici ale intelectului

Activitățile de observare desfășurate pun copiii în situația de a analiza, de a sintetiza, de a compara și astfel li se dezvoltă gândirea.Tot aceste activități influențează în mod direct trecerea de la o gândire concretă la gândirea abstractă ,care se manifestă în înțelegerea și insușirea unor noțiuni elementare ,cum ar fi : fruct, floare, animal, animal domestic, animal sălbatic. În procesul de cunoaștere a mediului înconjurător, în strânsă legătură cu gândirea se dezvoltă și limbajul preșcolarilor. Astfel, în timp ce observă obiectele lumii reale, copiii își însușesc cuvintele corespunzătoare și se obișnuiesc să se exprime corect și coerent.

Page 6: educatie ecologică bodea

• 1.3. Specificul fenomenelor reglatorii

Adaptarea copilului la cerințele activității școlare presupune un nivel optim de dezvoltare psihică, nivel atins atât de procesele cognitive, cât și de activitățile și procesele reglatorii:motivație, afectivitate, voință, atenție, deprinderi.

• 1.4.Formarea și dezvoltarea personalității preșcolarului

Cele mai importante achiziții la nivelul personalității preșcolarului sunt: extensia ”eului”,formarea conștiinței morale, socializarea conduitei.

Sub influența mediului înconjurător, apar și se dezvoltă la preșcolari atât sentimente morale, cât și cele estetice, de aici se observă importanța activităților ecologice la această vârstă.

• În concluzie, voi demonstra în această lucrare că bogăția de impresii pe care le oferă copiilor mediul înconjurător, constituie o bază importantă atât pentru îmbogățirea cunoștințelor preșcolarilor, pentru dezvoltarea proceselor psihice, pentru educația estetică și morală a lor, cât și pentru cultivarea unei atitudini active de ocrotire a naturii, de protejare a mediului, de formare a unei conduite ecologice în relațiile copiilor cu natura.

• De aceea, cunoașterea profilului psihologic al vârstei preșcolare devine un etalon important nu numai pentru evaluarea nivelului de dezvoltare, pentru înțelegerea univesului psihointelectual, socioafectiv și comportamental, dar și din perspectiva optimizării strategiilor practice de acțiune eficientă la această vârstă.

Page 7: educatie ecologică bodea

CAP. II :ASPECTE STIINȚIFICE, PSIHOPEDAGOGICE ALEEDUCAȚIEI ECOLOGICE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

2.1.Educația și provocările lumii contemporane,,Noile educaţii” sunt răspunsuri ale educaţiei la cerinţele dezvoltării lumii

contemporane:

• Educația relativă la mediu;• Educația pentru pace și cooperare;• Educația pentru participare și democrație;• Educația în materie de populație ;• Educația pentru o nouă ordine economică mondială ;• Educația pentru comunicare și mass-media ;• Educația pentru schimbare și dezvoltare ;• Educația nutrițională ;• Educația antreprenorială ;• Educația pentru timpul liber.

Page 8: educatie ecologică bodea

Educaţia pentru protecţia mediului nu e un obiect specific, conţinut într-o singură arie curriculară.Este un proces educaţional format din 5 elemente: 1.CONŞTIENTIZAREA 2.CUNOŞTINŢE 3.ATITUDINI 4.ABILITĂŢI,TALENTE,APTITUDINI 5.PARTICIPAREConcluzionând, educația ecologică nu este doar o formă de educație, văzută ca instrument în rezolvarea problemelor de mediu și gestionarea resurselor naturale, ci o dimensiune esențială a educației care implică totodată și dezvoltare personală și socială. Din perspectivă pedagogică, educaţia ecologică vizează formarea conştiinţei şi conduitei ecologice, a profilului ecologic al subiectului uman, proiectat şi realizat atât la nivel teoretic cât şi la nivel practic.

2.2.Educația ecologică-definiție, concept

Page 9: educatie ecologică bodea

2.2.1.Conștiința ecologică

• Conştiinţa ecologică este o formă a conştiinţei umane, care se referă la atitudinea omului faţă de natură şi mediul înconjurător.Valori ale conştiinţei ecologice sunt cunoştinţele ecologice, capacităţile şi atitudinile ecologice manifestate prin comportamente ecologice.

• Conștiința ecologică la vârsta preșcolarității, vizează nu doar caracterul practic-aplicativ ci și partea teoretic-științifică, care facilitează punerea în practică a cunoștințelor. O conștiință ecologică pozitivă ajută la formarea conștiinței sociale a individului, obiectiv general al educației .

2.2.2.Conduita ecologică

• Din perspectivă psihopedagogică, formarea unei astfel de conduite vizează atât deprinderi şi obişnuinţe de comportare civilizată, cât şi trăsături pozitive de caracter.

• Conduitele ecologice se formează la vârsta preșcolarității, prin proiectarea sistematică a unor activități cu conținut ecologic, cu scopul de a forma atât deprinderi practice, dar și aplicabilitatea cunoștințelor asimilate în conduite ecologice permanent valabile.

Page 10: educatie ecologică bodea

2.3. Rolul procesului instructiv-educativ în pregătirea copilului pentru cunoașterea, ocrotirea și protejarea mediului

înconjurător

• Analizând ariile curriculare ale Curriculum-ului Național actual am constatat că elemente de educație ecologică se regăsesc atât în finalitățile învățământului preșcolar cât și ale celui primar .

• Sistemul educațional actual se caracterizează prin lipsa acută a unei preocupări organizate, coordonate, sistematizate în privința educației ecologice, atingerea obiectivelor ecologice fiind posibilă prin intermediul disciplinelor opționale, unde pot fi abordate noțiuni de mediu.Unele discipline din curriculum-ul obligatoriu, abordează educația ecologică la nivel cognitiv-afectiv și mai puțin la nivel comportamental-participativ.

• 2.3.1. Obiectivele educației ecologice la vârsta preșcolarăObiectivele educaţiei ecologice vizează:

• formarea conştiinţei ecologice cu cele două componente: cognitivă şi afectivă.

• formarea conduitei ecologice vizează formarea deprinderilor şi obişnuinţelor de comportament ecologic.

Page 11: educatie ecologică bodea

2.3.2. Relaţia dintre obiectivele educaţiei pentru mediu cu diferite discipline şcolare

• Educaţia pentru protecţia mediului nu poate fi integrată într-o singură arie curriculară, ci este o problemă de interdisciplinaritate.

• ,,Activităţile din grădiniţă sunt astfel organizate încât permit abordarea problematicii mediului sub diferite aspecte. Măiestria pedagogică a fiecărei educatoare intervine atât în selectarea temelor educaţiei pentru mediu,cât şi în stimularea interesului copilului pentru a participa la activităţi ecologice.”(Ciolan,2002)

Page 12: educatie ecologică bodea

CAPITOLUL III:Coordonate metodologice ale cercetării privind realizarea educației ecologice în învățământul

preșcolar

3.1. Ipoteza şi obiectivele cercetării

Ipoteza cercetării

Dacă vom proiecta şi desfăşura sistematic activităţi de educaţie ecologică prin utilizarea unor strategii interactive de grup adecvate varstei preșcolarilor şi respectând ritmul de lucru al fiecăruia, vom contribui la formarea conştiinţei şi conduitei ecologice a preșcolarilor .

Page 13: educatie ecologică bodea

Obiectivele cercetării

Pe baza ipotezei de mai sus formulate, mi-am propus următoarele obiective:

a) cunoaşterea nivelului de cunoştinte despre mediu al elevilor prin evaluare iniţială;

b) diagnosticarea nivelului de dezvoltare a proceselor senzoriale şi intelectuale ale elevilor;

c) proiectarea şi desfăşurarea activităţilor de cunoaştere si protejare a mediului (educaţie ecologică) prin utilizarea unor strategii interactive de grup (metode şi procedee activ participative);

d) formarea conştiinţei şi conduitei ecologice a elevilor în urma utilizării preponderente a unor strategii interactive;

e) evaluarea finală şi înregistrarea progreselor.

Page 14: educatie ecologică bodea

3.2. Metodologia cercetării

• Am urmărit în mod deosebit, prin modalităţi de instruire moderne (strategii interactive de grup), să contribui la dezvoltarea conştiinţei şi conduitei ecologice a elevilor.

• Pentru realizarea experimentului, am planificat pentru acest an şcolar și activitatea opţională ,,Prietenii naturii”,proiectând sistematic activităţi instructiv-educative în care am folosit frecvent metode activ -participative, adecvate vârstei preşcolarilor şi respectând ritmul de lucru al fiecărui copil,cu scopul de a demonstra că prin utilizarea metodelor active în demersul didactic, putem forma conduite ecologice în comportamentul preșcolarilor.

3.2.1. Eșantionul experimental• Eşantionul de cercetare este alcătuit din 20 de preşcolari ai grupei mari-

pregătitoare de la Grădiniţa cu Program Normal Deleni, Structură a Şcolii cu clasele I-VIII Helegiu, cu vârste cuprinse între 5 şi 6/7 ani. Grupa este formată din 11 băieți și 9 fete, colectivul fiind relativ omogen, majoritatea copiilor fiind normal dezvoltați atât fizic cât și intelectual. Preșcolarii sunt disciplinați, nu creează probleme, sunt comunicativi și sociabili, majoritatea frecventând grădinița încă de la vârsta de 3 ani .

Page 15: educatie ecologică bodea

3.2.2.Etapele cercetării

• Etapa constatativă (initială ) s-a desfăşurat la începutul anului şcolar, în perioada 15 septembrie-30 octombrie, perioadă în care s-a realizat aplicarea unei probe privind cunoasterea mediului si protejarea acestuia.

• Etapa formativ-ameliorativă s-a desfăşurat după înregistrarea datelor obţinute in etapa pretest,procedând la introducerea factorului de progres –strategii interactive de educaţie ecologică.

• Am proiectat activități cu teme ecologice atât în cadrul disciplinei opționale cât și activități integrate tuturor domeniilor de activitate din grădiniță, atunci când tema zilei a permis o abordare ecologică.

• Etapa evaluării finale s-a realizat în perioada 1 iunie-17iunie. În această etapă am aplicat, în mare parte probe după aceleaşi criterii ca şi evaluarea iniţială similare cu cele din etapa pretest, pentru a stabili modul în care preșcolarii au evoluat de la testele inițiale.

Page 16: educatie ecologică bodea

3.2.3. Metode şi tehnici de cercetare psihopedagogică utilizate

• Metoda observaţiei• Convorbirea• Analiza produselor activităţii• Experimentul psihopedagogic

Dacă experimentul constatativ vizează măsurarea și consemnarea unei situații ,experimentul formativ presupune intervenția în grupul școlar în vederea determinării anumitor schimbări prin introducerea unor ,,factori de progres”(apud Dumitriu,C.,2004,p96)

Astfel, în cadrul experimentului de tip formativ, am verificat influența folosirii metodelor active și de cooperare în vederea formării la preșcolari a conștiinței și conduitei ecologice.

Page 17: educatie ecologică bodea

3.3.Modalități de utilizare și aplicare a metodelor active în realizarea educației ecologice a preșcolarilor

• Jocul didactic • Brainstormingul• Ciorchinele• Florii de lotus • Explozia stelară• Metoda R.A.I. „RĂSPUNDE-ARUNCĂ-ÎNTREABĂ” • Tehnica viselor

• Metodele interactive de grup se pot combina între ele sau cu cele tradiționale, iar metodele tradiționale nu se elimină, se modernizează, se combină, se modifică, se îmbunătățesc și se adaptează.

Page 18: educatie ecologică bodea

CAP.4 Prezentarea, analiza și interpretarea rezultatelor cercetării aplicative

• Evaluarea inițială s-a efectuat la începutul anului școlar 2010-2011(în perioada 15 septembrie-1 octombrie 2010)și a stabilit nivelul de pregătire al preșcolarilor în acel moment, îndeplinind asfel o funcție pedagogică predictivă.Examinările orale și proba scrisă de evaluare inițială au vizat verificarea gradului în care copiii stăpânesc cunoștințe despre natură, despre ocrotirea și protejarea mediului înconjurător, necesare activității didactice viitoare.

Reprezentarea rezultatelor prin intermediul diagramei areolare ,histogramei și a poligonului de frecvență

30%

50%

20%

0%

CA

NS

CD

02468

1012

CA NS CD

POLIGON DE FRECVENŢĂ

Page 19: educatie ecologică bodea

• Pornind de la aceste date, mi-am organizat activitatea pe Pornind de la aceste date, mi-am organizat activitatea pe parcursul întregului an şcolar în scopul eficientizării demersului parcursul întregului an şcolar în scopul eficientizării demersului didactic şi al optimizării rezultatelor şcolaredidactic şi al optimizării rezultatelor şcolare privind cunoa privind cunoaşşterea terea şşi i protejarea mediuluiprotejarea mediului. În acest scop, am optat pentru folosirea . În acest scop, am optat pentru folosirea metodelor activ – participative, alternarea formelor de organizare a metodelor activ – participative, alternarea formelor de organizare a colectivului de prescolari (frontal, în perechi, pe grupe),colectivului de prescolari (frontal, în perechi, pe grupe),activitactivităţi ăţi extracurriculare.extracurriculare.

• Strategiile didactice specifice învăţării active, nou apărute în Strategiile didactice specifice învăţării active, nou apărute în sistemul de predare-învăţare jocul didactic, brainstorming-ul, sistemul de predare-învăţare jocul didactic, brainstorming-ul, ciorchinele, metoda R.A.I., tehnica viselor, metoda florii de lotus, am ciorchinele, metoda R.A.I., tehnica viselor, metoda florii de lotus, am încercat să le aplic în lecţiile de cunoastere si protejare a mediului.încercat să le aplic în lecţiile de cunoastere si protejare a mediului.

Page 20: educatie ecologică bodea

Prin aplicarea acestei metode am urmărit exersarea capacităților creatoare ale copiilor în procesul didactic.

Exemplu:„Ce putem face pentru a avea o planetă curată?”

Răspunsurile copiilor: să reciclăm deșeurile, să nu aruncam gunoiul oriunde, să nu poluăm apa, să nu folosim îngrășăminte

chimice, să nu folosim mașini vechi, să consumăm mai puțin curent electric, sa reducem consumul apei, să aruncam ambalajul de la dulciuri la gunoi, să nu tăiem copaci, să

plantăm flori și copaci.

Metoda brainstorming

Page 21: educatie ecologică bodea

Ciorchinele stimulează realizarea unor asociații de idei, dezvoltă flexibilitatea gândirii(restructurarea vechilor cunoștințe, în conformitate cu cerințele noii situații), contribuie la dezvoltarea gândirii divergente.

• Sarcina : Dați exemple de unele deșeuri care pot fi refolosibile.

Page 22: educatie ecologică bodea

Metoda R.A.I. „RĂSPUNDE-ARUNCĂ-ÎNTREABĂ”

• Este o metodă de fixare a cunoștințelor, dar și de verificare.Are la bază stimularea și dezvoltarea capacității copiilor de a comunica prin întrebări și răspunsuri ceea ce au învățat.

• Tema:„Din tainele pădurii”

Întrebări adresate: Cine îngrijește pădurea?, De ce taie oamenii copacii?, Cine îngrijește animalele din pădure?, Ce este „aurul verde” al pădurii?, ce se face din lemn?, Cum poluează oamenii pădurea?, Cine ne dă aer curat în pădure?, Ce se întâmplă dacă oamenii ar tăia pădurile?, Cum putem ocroti pădurea?.

Page 23: educatie ecologică bodea

Activităţi extracurriculare

• În educarea deprinderilor de educaţie ecologică, este necesară trecerea la partea practică. Acest lucru s-a realizat prin includerea elevilor în diverse activităţi de protejare şi igienizare a mediului: păstrarea curăţeniei în sala de clasă, în şcoală, în curtea şcolii, în păduri, pe strazile satului, menţinerea integrităţii arborilor şi florilor, plantare de flori, de puieţi.

Page 24: educatie ecologică bodea

4.2. Evaluarea formativă

• Obiectivele au fost realizate în proporţie de 71 % , ceea ce ne arată că elevii şi-au însuşit cunoştinţele prevăzute în această secvenţă de instruire.

• Aceasta înseamnă nu numai un spor în cunoştinţele elevilor despre mediu, ci şi în formarea lor intelectuală, dat fiind aportul de strategii interactive utilizate pentru cunoaşterea şi protejarea mediului.

Diagrama areolară nr.2

0%

29%

71%

CD

NS

CA

Poligon de frecventa nr. 2

0123456789

101112

CD NS CA

Calificative

Nr.

de

co

pii

0

5

10

15

CA NS CD

TEST FORMATIV 1

TEST FORMATIV 2

TEST FORMATIV 3

Page 25: educatie ecologică bodea

4.3. Evaluarea sumativă

Am realizat estimarea de ansamblu a calificativelor obţinute, Am realizat estimarea de ansamblu a calificativelor obţinute, pentru a putea face o comparaţie cu cea de la testarea iniţială.pentru a putea face o comparaţie cu cea de la testarea iniţială.

0

5

10

15

CA NS CD

EVALUARE INIŢIALĂ

EVALUARE FINALĂ

Procentajul comportamentelor atinse de 75%la evaluările finale, comparativ cu 30% în urma evaluării iniţiale, indică faptul că strategiile didactice interactive aplicate în lecţiile de învăţare, de consolidare şi evaluare au avut o mare eficienţă.

Page 26: educatie ecologică bodea

CONCLUZII

• În elaborarea lucrării am plecat de la premiza că, alegând strategiile interactive de grup adecvate colectivului de preşcolari si respectând ritmul de lucru al fiecăruia, voi contribui la formarea conştiinţei ecologice,respectiv însuşirea de către copii a unor cunoştinţe despre mediul înconjurător, stimularea unor emoţii şi sentimente de protejare a mediului înconjurator şi a unor convingeri faţă de mediu.

În acest sens lucrarea a pus în evidenţă ideea ce confirmă ipoteza de la care am plecat şi anume că formarea conştiinţei şi conduitei elevilor se datorează în mare parte strategiilor interactive utilizate, care prin caracterul lor activ stimulează acţiunile elevilor care favorizează gândirea critică, creativă, capacitatea de comunicare şi cooperare, atitudini pozitive şi adaptabilitate, responsabilitate şi implicare.

• Consider că scopul propus a fost realizat iar ipoteza lucrării a fost confirmată.