Simona-Elena BernatZoltán Molnár

EDUCAÞIEMULTICULTURALÃClasa a III-a ºi a IV-a

Cluj · 2006

EDUCAÞIE MULTICULTURALÃClasa a III-a ºi a IV-a

ISBN-10: 973-86239-9-5ISBN-13: 978-973-86239-9-6

Simona-Elena BernatZoltán MolnárCluj-Napoca, Fundaþia CRDE, 2006

© CENTRUL DE RESURSE PENTRU DIVERSITATEETNOCULTURALÃ

© KING BAUDOUIN FOUNDATION

Coordonatori: Monica Cãluºer ºi Gábor ÁdámLectori: Gabriel Andreescu ºi Monica CãluºerCorecturã: Corina Bucea ºi Irina NastasãTehnoredactare: András Tánczos, Lineart S.R.L.Coperta ºi grafica: Elemér Könczey ºi Levente Szekeres

Pozele au fost preluate din albumul fotografic AlterImage,precum ºi din colecþii private.

Aceastã publicaþie este realizatã cu sprijinul financiar al Fundaþiei King Baudouin în cadrul programului “Minority Rights in Practice in South Eastern Europe”.

Tipãritã cu sprijinul financiar al Guvernului României –Departamentul pentru Relaþii Interetnice.

Exemplar gratuit.

3

Albanezii . . . . . . . . . . . . . . . .4

Armenii . . . . . . . . . . . . . . . . .6

Bulgarii . . . . . . . . . . . . . . . . .8

Cehii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10

Croaþii . . . . . . . . . . . . . . . . .12

Evreii . . . . . . . . . . . . . . . . . .14

Germanii . . . . . . . . . . . . . . .16

Grecii . . . . . . . . . . . . . . . . . .18

Italienii . . . . . . . . . . . . . . . . .20

Macedonenii . . . . . . . . . . . .22

Maghiarii . . . . . . . . . . . . . . .24

Polonezii . . . . . . . . . . . . . . .26

Românii . . . . . . . . . . . . . . . .28

Romii . . . . . . . . . . . . . . . . . .30

Ruºii-lipoveni . . . . . . . . . . .32

Rutenii . . . . . . . . . . . . . . . . .34

Sârbii . . . . . . . . . . . . . . . . . .36

Slovacii . . . . . . . . . . . . . . . .38

Tãtarii . . . . . . . . . . . . . . . . . .40

Turcii . . . . . . . . . . . . . . . . . .42

Ucrainenii . . . . . . . . . . . . . .44

Chinezii . . . . . . . . . . . . . . . .46

Arabii . . . . . . . . . . . . . . . . . .48

Membrii familiei mele . . . .50

Familia mea vine din… . . .52

Mame ºi copii . . . . . . . . . . .54

Religia mea . . . . . . . . . . . . .56

Locuinþele noastre . . . . . . . .58

Comunitatea . . . . . . . . . . . . .60

Prieteni . . . . . . . . . . . . . . . . .62

Bãieþi ºi fete . . . . . . . . . . . . .64

Reþete tradiþionale . . . . . . . .66

Real ºi imaginar . . . . . . . . . .68

Albumul clasei . . . . . . . . . .70

Cuprins

Albanezii

4

477 albanezi.Ploieºti, Piteºti.

Sã învãþãm cuvinte:

Curiozitãþi:

Salut! – Përshëndetje! [Pãrciãndetie]Bunã ziua! – Mirdita! [Mirdita]Bãiat – Djalë [Diale]Fatã – Vajzë [Vaize]Învãþãtor – Mësues [Mãsues]Învãþãtoare – Mësuese [Mãsuese]

Scriitorul VictorEftimiu s-a nãscut înAlbania, dar a trãit ºicreat în România.A fost colaboratorapropiat al poetuluiOctavian Goga.

* dupã Nicolae Ciachir ºi Gelcu Maksutovici

Skanderbeg*

5

Întrebãri:

În vremea aceea, cetatea Kruja fãcea parte din Imperiul Otoman.Gheorghe Castriota, zis Skanderbeg, ca ºi alþi albanezi din acea perioadã,slujise în oastea sultanului. Deºi a ajuns în Imperiu ca ostatec,Skanderbeg s-a fãcut remarcat prin calitãþile sale de luptãtor, motivpentru care a ºi reuºit sã câºtige preþuirea sultanului ºi sã ajungã laconducerea unei cetãþi locuite de albanezi.

Era o noapte friguroasã de toamnã târzie. Un grup de 300 de cãlãreþialbanezi se desprinserã din oastea turcã ºi se îndreptarã spre cetateaKruja. Skanderbeg se afla în fruntea albanezilor.

Ostaºii din turnurile cetãþii se îngrijorarã vãzând grupul care seîndrepta spre cetate. Când cãlãreþii ajunserã mai aproape, ostaºii îlrecunoscurã pe Skanderbeg ºi se liniºtirã. Skanderbeg era bine cunoscutîn garnizoanã pentru faptele lui vitejeºti ºi pentru preþuirea de care sebucura la palatul sultanului.

Skanderbeg prezentã garnizoanei ordinul prin care fusese numitconducãtor al cetãþii. Noul comandant îºi preluã imediat postul. Searacinsti pe toþi soldaþii din garnizoanã, invitându-i la masã.

În toiul nopþii, comandantul dãdu ordin sã fie deschise porþile cetãþii.Albanezii pãtrunserã în curtea cetãþii ºi cucerirã cetatea. Aºa începulupta pentru câºtigarea independenþei albanezilor.

• De ce nu a rãmas Skanderbeg loial sultanului turc?• Tu cum ai fi recuperat cetatea?• Ce alte întâmplãri asemãnãtoare cunoºti?

Armenii

6

1.780 armeni.Bucureºti, Constanþa, Gherla.

Sã învãþãm cuvinte:

Curiozitãþi:

Salut! – VohciuinBunã ziua! – ParevBãiat – ManciFatã – AhcicÎnvãþãtor – UsuþiciÎnvãþãtoare – Usuþciuhi

Oraºul Gherla dinTransilvania a fostfondat ca oraº autonomde cãtre armeni, în ceade-a doua jumãtate asecolului al XVII-lea,sub denumirea deArmenopolis.

Legenda Mãnãstirii Hagigadar

7

Întrebãri:

Prin preajma anului 1512 la Suceava trãiau doi fraþi armeni, dinfamilia Donavakian. Cei doi fraþi aveau o moºie, care se afla nu departede oraº. Ei aveau ºi multe animale, fiind renumiþi negustori de vite.Lucrau împreunã pãmântul pe care îl stãpâneau ºi se ocupau de vânzareaanimalelor tot împreunã, împãrþind bucuriile ºi necazurile.

Odatã au dat de un necaz. S-a întâmplat sã nu plouã multã, multãvreme. Spicele se uscau pe câmp, iar animalele abia mai gãseau iarbã cucare sã se poatã hrãni. Gospodarii începuserã sã se teamã cã nu vor maiavea cu ce sã-ºi hrãneascã nici familiile, nici animalele.

Fratele mai mare s-a gândit sã se roage luiDumnezeu pentru a înceta seceta. Fratele maimic, fãrã a vorbi cu cel mare, s-a gândit laacelaºi lucru. Amândoi s-au rugat Domnului,au fost ajutaþi ºi au scãpat cu bine.

În noaptea care a urmat, cei doi fraþi auavut, în somn, acelaºi vis: Domnul le-a vorbitºi le-a spus sã ridice o bisericã pe un deal dinapropiere. Impresionaþi foarte tare de faptul cãau visat la fel, fraþii Donavakian au înãlþatmãnãstirea Hagigadar, din piatrã fortificatã.

Aceastã mãnãstire existã ºi astãzi, lacapãtul dinspre Fãlticeni al Sucevei.Hagigadar înseamnã „împlinirea dorinþelor”.

• De ce crezi cã s-au rugat cei doi fraþi lui Dumnezeu?• De ce crezi cã fraþii Donavakian s-au rugat împreunã?• Tu ce nume i-ai fi dat mãnãstirii?

Bulgarii

8

8.025 bulgari.Timiº, Arad, Dâmboviþa, Bucureºti, Constanþa, Tulcea.

Sã învãþãm cuvinte:

Curiozitãþi:

Salut! – Здравей! [Zdravei]Bunã ziua! – Добър Ден! [Dobr Den]Bãiat – Момче [Momce]Fatã – Момиче [Momice]Învãþãtor – Учител [Ucitel]Învãþãtoare – Учителка [Ucitelca]

Bulgarii au încalendarul sãrbãtorilorºi urmãtoarele dateºi evenimente: 24 Mai – Ziua culturiiºi a scrierii ºi 2 Iunie – ZiuaEroului.

Fructul cel mai valoros

9

Întrebãri:

A fost odatã un tatã care avea trei feciori: Stoyan, Dilman ºi Velizar.Într-o zi îi chemã la el ºi le spuse:

– Am sã vã dau fiecãruia câte o pungã cu galbeni. Mergeþi în lume ºicãutaþi fructul cel mai valoros. Aceluia dintre voi care mi-l va aduce, amsã-i dãruiesc jumãtate din averea mea.

Feciorii au luat pungile cu galbeni ºi au pornit fiecare în trei pãrþidiferite ale lumii ca sã caute fructul cel mai de preþ.

Dupã trei ani s-au întors cu toþii la tatãl lor.Stoyan a adus un ciorchine de strugure, spunând cã dintre toate

fructele de pe pãmânt acesta este cel mai dulce.Dilman i-a spus tatãlui sãu cã dupã pãrerea sa cel mai valoros fruct

este cel mai rar. El a adus fructe care nu se gãsesc în þara lor: nuci decocos, portocale, curmale, banane.

Apoi bãtrânul se întoarse spre Velizar ºi-l întrebã:– Dar tu, fiule, ce mi-ai adus? De ce te-ai întors cu mâinile goale?– Este adevãrat, tatã, cã m-am întors cu mâinile goale, însã banii pe

care mi i-ai dat nu i-am risipit pe fructe scumpe, ci m-am înscris cu ei laºcoalã. Trei ani de zile am tot învãþat. Fructele pe care le-am cules nu sevãd, pentru cã ele se aflã în inima ºi în mintea mea. Cred, tatã, cã acesteasunt fructele cele mai valoroase…

Tatãl se bucurã ºi îi zise:– Tu mi-ai adus fructele cele mai scumpe. Nu existã fruct mai valoros

decât învãþãtura.

• Ce crezi despre alegerea fructului fãcutã de cãtre Stoyan,Dilman ºi Velizar?

• Tu cu ce fruct te-ai fi întors?• Dacã ai fi fost tatãl bãieþilor pe care fruct l-ai fi apreciat cel

mai mult?

Cehii

10

3.941 cehi.Bihor, Arad, Timiº, Caraº-Severin etc.

Sã învãþãm cuvinte:

Curiozitãþi:

Salut! – Ahoj! [Ahoi]Bunã ziua! – Dobrý den! [Dobri den]Bãiat – Chlapec [Clapeþ]Fatã – Dívka [Divca]Învãþãtor – Uèitel [Ucitel]Învãþãtoare – Uèitelka [Ucitelca]

Cehilor le place foartemult sã mãnânce griscu lapte. Îl consumã nunumai copiii mici, ciîntreaga familie. Maiales în satele cehe dinRomânia, la miculdejun adeseori toatãfamilia mãnâncã griscu lapte.

* dupã Karel Jaromir Erben

Ulcicã, fierbe!*

11

Întrebãri:

Trãiau odatã, la marginea pãdurii, o vãduvã sãracã împreunã cu fiicaei. Tot ce aveau erau câteva gãinuºe.

Vãduva aduna vreascuri ºi fragi, iar fata mergea la piaþã sã vândãcâteva ouã ºi sã cumpere un colþ de pâine.

Într-o zi bãtrâna se îmbolnãvi ºi fata plecã în pãdure. Umplu un ulciorcu fragi ºi, fiind amiazã, se pregãti sã mãnânce. Deodatã apãru lângã ea ofemeie în zdrenþe, care îi ceru o bucãþicã de pâine. Fata îi dãdu cuplãcere toatã pâinea.

Dupã ce mâncã, femeia îi spuse:– Pentru bunãtatea ta, eu te rãsplãtesc cu aceastã cãniþã. Când ajungi

acasã pune-o pe masã, spune doar „Ulcicã, fierbe!” ºi vei avea mâncaresuficientã. Când crezi cã este destul, spui „Ulcicã, ajunge!” ºi se va opri.Sã nu uiþi ce ai de spus ca ulcica sã se opreascã!

Ajunsã acasã, fata puse ulcica pe masã ºi îi spuse: „Ulcicã, fierbe!” ºiîndatã în ulcicã începu sã fiarbã gris cu lapte ºi sã tot creascã pânã seumplu ulcica. Atunci fata îi spuse: „Ulcicã, ajunge!” ºi ulcica se opri.Vãduva ºi fata mâncarã gris cu lapte dulce ºi aromat pe sãturate.

A doua zi, fata plecã la piaþã ºi stãtu pânã seara. Mama sa luã ulcica ºispuse: „Ulcicã, fierbe!”. Se duse sã-ºi ia lingura ºi farfuria, dar laîntoarcere grisul curgea pe masã, de pe masã pe scaun, pe jos ºi afarã.Cine ºtie ce s-ar fi întâmplat dacã în acel moment nu s-ar fi întors fata dela piaþã sã strige: „Ulcicã, ajunge!”.

Pe drum crescu un munte uriaº, iar þãranii care se întorceau seara cucãruþele spre casã furã nevoiþi sã-ºi croiascã drumul mâncând grisul dincalea lor.

• De ce crezi cã e nevoie de douã porunci pentru ulcicã?• Tu cum ai folosi ulcica fermecatã?• De ce crezi cã le place cehilor grisul cu lapte dulce

ºi aromat?

Croaþii

12

6.807 croaþi.Caraº-Severin, Timiº etc.

Sã învãþãm cuvinte:

Curiozitãþi:

Salut! – Zdravo! [Zdravo]Bunã ziua! – Dobar dan!

[Dobar dan]Bãiat – Mladiæ [Mladici]Fatã – Djevojka [Dievoica]Învãþãtor – Uèitelj [Uciteli]Învãþãtoare – Uèiteljica

[Uciteliþa]

Olãritul ºi broderiilesunt douã exemple deartã tradiþionalã pecare croaþii le cultivãcu predilecþie. Unuldintre motivelepopulare foarte desîntâlnite este cel floral.

Trei leneºi

13

Întrebãri:

A fost odatã, demult, o împãrãþie mare. Duºan, craiul ei, era un omneîndurãtor cu cei leneºi. Într-o zi a auzit cã undeva în împãrãþia luitrãiau trei oameni leneºi care mureau de foame, deoarece nu voiau sãmunceascã cu nici un chip. Slujitorii i-au povestit craiului cã aceºtioameni nu vor nici sã mãnânce de leneºi ce sunt.

Duºan a rãmas pe gânduri ºi ºi-a fãcut un plan. A cerut slujitorilor cacei trei leneºi sã fie aduºi la curte. În ziua urmãtoare cei trei leneºi aufost aduºi ºi au primit o casã unde sã locuiascã ºi niºte servitori care sãle dea de mâncare.

Leneºii stãteau toatã ziua, fãrã sã se miºte. Când li se dãdea mâncarea,nici mãcar nu întorceau capul sã vadã ce primesc, ci se gândeau cã omula fost blestemat când i-a fost dat sã mãnânce. Craiul mergea deseori sã-iviziteze pe cei trei, dar fãrã sã observe vreo schimbare.

Dupã câteva zile, Duºan le-a spus slujitorilor:– Mâine dimineaþã cei trei leneºi se vor scula singuri, vor ieºi din casã

ºi vor începe sã munceascã.A doua zi, craiul a poruncit sã se dea foc casei în care locuiau cei trei.

Când focul a cuprins întreaga casã, unul dintre leneºi a spus încet:– Arde… arde casa. Hai sã fugim…– E prea obositor… a spus al doilea.– Doamne! Cum de nu vi-i lene sã vorbiþi, a spus al treilea.Cei trei leneºi au ars împreunã cu casa.

• Ce crezi despre metoda folositã de Duºan pentru a îndreptaleneºii?

• Cum ar putea fi oamenii schimbaþi?• Ce crezi despre comportamentul celor trei în timpul

focului?

Evreii

14

5.785 evrei.Bucureºti, Timiº, Iaºi, Cluj, Bihor, Arad, Suceava, Bacãu, Neamþ, Galaþi.

Sã învãþãm cuvinte:

Curiozitãþi:

Salut! – שלום [Şalom]Bună ziua! – טוב יום [Yom tov]Băiat – בן [Ben]Fată – בת [Bat]Învăţător – מורה [More]Învăţătoare – מורה [Mora]

În limba ebraicãdirecþia în care semiºcã privirea atuncicând se citeºte un texteste de la dreapta sprestânga.

Cãlãtorie prin deºert

15

Întrebãri:

Dupã ce poporul evreu condus de Moise ºi Aron a reuºit sã plece dinEgipt, a rãtãcit timp de patruzeci de ani prin deºert.

La o jumãtate de lunã de la plecarea din Egipt, oamenilor începuse sãli se parã greu drumul prin deºert. Au început sã spunã cã ar fi preferatsã rãmânã sclavi în Egipt, decât sã fie liberi ºi flãmânzi în deºert.Dumnezeu l-a chemat pe Moise ºi i-a spus:

– Voi ploua pâine din cer. Sã iasã oamenii ºi sã adune în fiecare zi atâtcât au nevoie pentru acea zi, iar în ziua a ºasea sã adune dublu.

Seara, Moise i-a anunþat pe oameni de promisiunea Domnului, iar adoua zi dimineaþã pustia era acoperitã cu ceva mãrunt, ca niºte bucãþi degrindinã, de culoare albicioasã. Oamenii au adunat mana mãsurând cuomerul*.

Moise i-a sfãtuit sã nu lase nimic pe a doua zi, însã unii dintre ei nuau ascultat. Tot ce au lãsat pe a doua zi, însã, s-a stricat peste noapte ºinu a mai putut fi mâncat.

În cea de-a ºasea zi, Moise le-a spus oamenilor sã adune cât pentrudouã zile, iar mana astfel adunatã nu s-a mai stricat. Unii oameni însã auieºit pe câmp ºi în ziua a ºaptea, dar nu au gãsit nimic de cules.

Dupã aceste experienþe, oamenii s-au obiºnuit sã aibã ºase zilelucrãtoare ºi sã pãstreze a ºaptea zi pentru odihnã.

Fiii lui Israel au numit grãunþele manã. Mana era albã, ca sãmânþa decoriandru, iar la gust era dulce ca turta cu miere.

• De ce credeþi cã religiei practicate de evrei i se spunemozaism?

• Cu ce eroi ai altor popoare se aseamãnã Moise?• Ce elemente ale imaginilor de pe pagina anterioarã vã atrag

atenþia?

* Omerul este o unitate de mãsurã pentru volum. Un omer este echivalentul aaproximativ 2 litri.

Germanii

16

59.764 germani.Timiº, Sibiu, Satu Mare, Caraº-Severin, Braºov etc.

Sã învãþãm cuvinte: Curiozitãþi:

Salut! – Hallo! [Halo]Bunã ziua! – Guten Tag!

[Gutãn tag]Bãiat – Junge [Iunghe]Fatã – Maedchen [Medhien]Învãþãtor – Lehrer [Lerãr]Învãþãtoare – Lehrerin

[Lerãrin]

Hamburgerii sunt unfel de mâncare careprovine din oraºulgerman Hamburg.Ei s-au rãspândit peglob cu rapiditate ºipuþinã lume mai faceastãzi legãtura întrenumele oraºului ºidenumirea felului demâncare.

Flautul fermecat

17

Întrebãri:

Cândva, cu foarte mulþi ani în urmã, oraºul Hameln din Germanias-a umplut de ºobolani. Erau atât de mulþi încât nici pe stradã nu seputea umbla din cauza lor.

Locuitorii oraºului au încercat toate metodele de a scãpa deºobolani, fãrã a reuºi însã. Conducãtorii oraºului au decis calocuitorii sã pãrãseascã oraºul. Nimeni nu avea voie sã îºi ia cu elaverea.

Tocmai când oamenii se pregãteau sã plece din oraº, s-a aflatdespre sosirea unui flãcãu strãin. Se spunea despre el cã ar puteascãpa oraºul de ºobolani. Când orãºenii au vorbit cu tânãrul, acestale-a cerut o mulþime de bani. În cele din urmã, au cãzut de acordasupra preþului.

Flãcãul ºi-a scos fluierul ºi a ademenit toþi ºobolanii în râulWeser. Dupã aceea, a mers la conducãtorii oraºului pentru a-ºi primirecompensa. Orãºenii, dupã ce au scãpat de ºobolani, s-au gândit sãnu-i mai plãteascã flãcãului.

Tânãrul a început sã cânte din nou din fluier ºi a ademenit toþicopiii din oraº dupã el. Pãrinþii au plâns, însã fãrã folos. Copiii nus-au oprit din mers ºi l-au urmat pe flãcãu pânã în Transilvania.

Se spune cã acei copii ajunºi în Transilvania sunt strãmoºiisaºilor din aceste locuri.

• Oare de ce s-au adunat atât de mulþi ºobolani în Hameln?• De ce crezi cã flãcãul ºi copiii s-au oprit pe teritoriul

Transilvaniei?• Cum te simþi când eºti departe de pãrinþii tãi?

Grecii

18

6.472 greci.Bucureºti, Tulcea, Constanþa, Brãila, Galaþi,Hunedoara, Bacãu, Dolj.

Sã învãþãm cuvinte:

Curiozitãþi:

Salut! – Γεια [Gia]Bună ziua! – Καληµέρα

[Calimera]Băiat – Αγόρι [Agori]Fată – Κορίτσι [Coritsi]Învăţător – ∆άσκαλος

[Dascalos]Învăţătoare – ∆ασκάλα

[Dascala]

Cultura greacã maieste denumitã ºi elenã.Un scriitor român deetnie elenã foartecunoscut este Ion LucaCaragiale. El a scrismulte piese de teatru,fãcându-se remarcatmai ales prin comedii.

Cocoºul, soarele ºi luna

19

Întrebãri:

Cu mii ºi mii de ani în urmã, cocoºul, soarele ºi luna trãiau înîmpãrãþia cerului ca trei fraþi. Cel mai vesel dintre ei era cocoºul. Cântade dimineaþa pânã seara. Nici soarele nu era o fire posomorâtã. Darveºnic mohorâtã ºi supãratã era luna.

Într-o zi, luna se înfurie pe bietul cocoº, fiindcã nu-i cânta precum îiera ei voia, ºi nici una, nici douã, îl lovi atât de tare, de-l rostogoli dincer direct pe pãmânt. Când apãru soarele sã vadã ce se întâmplase cucocoºul, auzi cele petrecute ºi se gândi sã-l rãzbune.

– Lunã, tu care eºti mereu rea ºi urâcioasã, ba chiar rãzbunãtoare, sãºtii cã nici cu mine nu vei mai trãi alãturi, de azi încolo, îi strigã soarele.

– Ei bine, eu sunt aºa cum ai spus tu, dar tu care eºti veºnicstrãlucitor, tu care din cãldura ta încãlzeºti inimile tuturor din jur, de cevrei sã mã pedepseºti?

– Nu te mai pedepsesc. Fie! Dar, de azi înainte, tu vei domni pestenoapte, iar eu peste zi. Drumurile noastre se vor despãrþi pe veºnicie. Iarcocoºul va ºti aceasta ºi se va trezi odatã cu venirea mea în zori, va cântade bucurie ºi va bate din aripi, pe când la venirea ta se va grãbi sã seascundã.

ªi aºa a rãmas de atunci pânã azi. De câte ori simte cocoºul apropiereasoarelui, se grãbeºte sã trâmbiþeze zorile. ªi de câte ori presimteapropierea lunii, se grãbeºte sã se ducã la culcare, sã n-o mai vadã pe ceacare l-a azvârlit din cer.

• Cu care dintre personaje eºti de acord? De ce?• Ce trãsãturã a fiecãrui personaj îþi place cel mai mult?• Tu cum procedezi când ai un conflict cu cineva?

Italienii

20

3.288 italieni.Hunedoara, Neamþ, Galaþi.

Sã învãþãm cuvinte:

Curiozitãþi:

Salut! – Ciao! [Ciao]Bunã ziua! – Buon giorno!

[Buon giorno]Bãiat – Ragazzo [Ragaþo]Fatã – Ragazza [Ragaþa]Învãþãtor – Maestro [Maestro]Învãþãtoare – Maestra [Maestra]

Bucãtãria italianã este una dintre cele mai apreciate înîntreaga lume. Pe lângã diferitele sortimente de paste,pizza ºi deserturi, bucãtãria italianã a introdus ºi obãuturã din cafea, numitã cappuccino. Denumirea„cappuccino” provine de la cãlugãrii capucini, carepurtau robã maronie, de culoarea cafelei.

Þãranul, ursul ºi vulpea

21

Pe când îºi ara câmpul, un þãran se pomeni pe neaºteptate cu un ursmormãind în spatele lui:

– Pregãteºte-te, cã te mãnânc!– Lasã-mã, ursule, doar pânã sãdesc un câmp cu sfeclã. Tu îþi vei lua

din ea câtã o sã vrei, cãci mie îmi vor ajunge doar rãdãcinile, îl rugãAntonio.

– Bine, se învoi ursul.La timpul potrivit, ursul veni sã-ºi ridice recolta. Imediat îºi dãdu

seama cã a fost pãcãlit de þãran.– Omule viclean, m-ai dus de nas! Te mãnânc!– Ai dreptate, ursule! Mai dã-mi rãgaz sã ar ºi sã semãn pãmântul cu

grâu ºi de data asta ale tale vor fi rãdãcinile, îi promise Antonio.ªi de data aceasta þãranul îl pãcãli pe urs, el luând din nou partea

bunã a recoltei. Ursul nu mai ascultã promisiunile þãranului ºi spuse cãva veni dupã-masã ca sã îl mãnânce.

Dupã ce plecã ursul, trecu pe acolo o vulpe.– Ce e cu tine, omule, de ce eºti aºa de posomorât?– Aºtept sã se întoarcã ursul sã mã mãnânce.– Ce-mi dai dacã te salvez? întrebã vulpea. Îmi dai doi pui graºi?Antonio se înþelese cu vulpea ºi aºteptã sã vinã ursul. Vulpea se

îmbrãcã în haine de vânãtor ºi sperie ursul.– Ei, unde-s puii cei graºi? întrebã vulpea.Doi câini se repezirã asupra vulpii, iar ea fugi mâncând pãmântul.

Þãranul nostru scãpã cu viaþã, economisind ºi cei doi pui graºi, fãgãduiþica rãsplatã vulpii. De atunci, însã, toate vulpile nu se gândesc decât sã

rãzbune soarta surioarei lor pãcãlite, punând laba pe orice pui,rotofei sau nu, care le iese în cale.

Întrebãri:• Cum a reuºit Antonio sã scape cu viaþa ºi cu averea?• Dacã ai fi fost ursul, cum ai fi procedat?• Ce crezi cã a simþit vulpea când a fost pãcãlitã?

22

695 macedoneni.Timiº, Constanþa, Dolj, Mehedinþi, Bucureºti.

Sã învãþãm cuvinte:

Curiozitãþi:

Bunã ziua! – Добар ден![Dobar den]

Salut ! – Здраво! [Zdravo]Bãiat – Момче [Momce]Fatã – Девојче [Devoice]Învãþãtor – Наставник

[Nastavnic]Învãþãtoare – Наставничка

[Nastavnicica]

În afarã de Paºti,macedoneniisãrbãtoresc celelalteevenimente religioasecu 13 zile dupãromâni. Crãciunul îlserbeazã în 7ianuarie, iar AnulNou în 14 ianuarie.

Macedonenii

Cocoºul ºi vulpoiul

23

Întrebãri:

Era o datã un cocoº bãtrân, care obiºnuia sã pãzeascã gãinile dinograda lui stând cocoþat pe o creangã deasupra cuibarului. În fiecaredimineaþã se urca pe creangã ºi privea atent în toate pãrþile pentru avedea la timp orice pericol ce ar fi putut ameninþa liniºtea ogrãzii.

Într-o dimineaþã, dupã ce tocmai se instalase în punctul de veghe,cocoºul zãri un vulpoi dând târcoale ogrãzii. Acesta aproape cã ajunsesepânã la coteþ, când îl zãri pe cocoºul de deasupra cuibarului ºi se opri:

– A! Ce bine cã eºti aici, îi spuse vulpoiul cocoºului. Tocmai am aflato veste bunã ºi mã bucur sã þi-o spun ºi þie: s-a încheiat o pace veºnicãîntre toate animalele din lume. De acum încolo nu ne vom mai ucideunele pe altele. Haide ºi tu jos sã sãrbãtorim ºi sã ne îmbrãþiºãm.

Bãtrânul cocoº îi rãspunse zâmbind:– O sã cobor imediat, dar stai puþin cã vãd ceva în depãrtare…

Sunt doi ogari… Aleargã înspre noi. Cred cã au aflat ºi ei vestea cea bunãºi vin sã sãrbãtorim împreunã.

– Chiar acum nu mai pot sã aºtept. Poate cã ogarii nu au aflat încãvestea… spuse vulpoiul ºi o rupse la fugã.

– Vezi cât de greu îi este minciunii când dã peste o minciunã ºi maimare? strigã cocoºul de pe creangã dupã vulpoi.

În ogradã izbucnirã hohote de râs ºi cotcodãcituri voioase.

• Cum altfel ar fi putut reacþiona cocoºul la descoperireaminciunii vulpoiului?

• Tu ce doreºti sã protejezi de pericole?• Ce crezi cã au dreptul oamenii sã facã pentru a-ºi apãra

proprietatea?

Maghiarii

24

1.431.807 maghiari.Harghita, Mureº, Bihor, Covasna,Cluj, Sãlaj, Satu-Mare.

Sã învãþãm cuvinte:

Curiozitãþi:

Salut! – Szia! [Sio]Bunã ziua! – Jó napot!

[Io nopot]Bãiat – Fiú [Fiu]Fatã – Lány [Lani]Învãþãtor – Tanító [Tonito]Învãþãtoare – Tanítónõ

[Tonitoneo]

Pentru maghiari ziuafemeii ºi ziua mameisunt douã sãrbãtoridiferite. Ziua femeiieste pe data de8 martie ca ºi la altepopoare, iar ziuamamei esteîntotdeauna în primaduminicã din luna mai.

Cerbul fermecat

25

Întrebãri:

Cândva, pe stepele întinse de la rãsãrit, trãia un domnitor pe numeNimrod, care avea doi feciori: Hunor ºi Magor.

Într-o zi frumoasã, cei doi bãieþi, împreunã cu câte cincizeci de vitejifiecare, pornirã la vânãtoare. Trecând pe lângã un pârâu, feciorii zãrirãun cerb minunat. Atât de mult le plãcu încât hotãrârã sã-l prindã. Cerbulalergã neobosit peste dealuri ºi vãi. Flãcãii abia reuºirã sã-l urmãreascã.Pe înserate, ajunserã într-un loc mlãºtinos, unde cerbul dispãru.

Obosiþi, fraþii hotãrârã sã nu-l mai caute. Uitându-se unde erau, vãzurãfrumuseþea de pãmânt din jur: iarba înaltã, pomii bogaþi în roade, totcâmpul plin de flori. Nu mai vãzuserã un astfel de loc pânã atunci. κiridicarã corturile hotãrâþi sã rãmânã acolo.

A doua zi pornirã cãlare sã cunoascã mai bine locul. Trecând pe lângão pãdurice, auzirã râsete cristaline ºi voci gingaºe de femei cântând.Intrând în pãdurice, vãzurã un grup de fete frumoase foc dansând încerc. Atât de mult le plãcurã fetele voioase ºi sprintene încât le luarãlângã ei pe cai ºi le duserã în tabãrã. Douã dintre fete erau chiar fiiceledomnitorului din þara aceea. În aceeaºi searã þinurã ºi nunþile.

Feciorii îºi întemeiarã familii în þara lor cea nouã. Dupã o vreme, acelemeleaguri nu mai furã destul de încãpãtoare pentru urmaºii celor doifeciori ºi ai vitejilor lor. Furã nevoiþi sã porneascã mai departe, încãutarea unor locuri la fel de frumoase, mai spre vest.

Astfel, urmaºii lui Hunor ºi Magor ajunserã pânã în Europa de azi.Din ei au crescut strãmoºii hunilor ºi ai maghiarilor care s-au stabilitºi pe teritoriul Transilvaniei.

• Ce legãturã este între numele feciorilor ºi cele ale celordouã popoare: hunii ºi maghiarii?

• De ce credeþi cã i-a condus cerbul fermecat în acel loc?• Ce alte întâmplãri asemãnãtoare cunoaºteþi?

Polonezii

26

3.559 polonezi.Suceava, Bucureºti, Hunedoara, Timiº.

Sã învãþãm cuvinte:

Curiozitãþi:

Salut! – Salutowaæ![Salutovaci]

Bunã ziua! – Dobry dzieñ! [Dobri gieni]

Bãiat – Ch³opiek [Chlopiec]Fatã – Dziewczyna [Gievcina]Învãþãtor – Nauczyciel

[Nauciþiel]Învãþãtoare – Nauczyciel

[Nauciþiel]

Sãrbãtorile cele mai importante ale polonezilordin România se leagã de Naºterea ºi ÎnviereaMântuitorului. La Lãsata Secului (Zapusty) au locîntâlniri la Casele Polone ºi se servesc mâncãruritradiþionale: bigos (mâncare de varzã cu carne, cârnaþi,afumãturã) ºi gogoºi.

Povestea inului

27

Întrebãri:• Eºti de acord cu afirmaþia împãratului cã inul este mai

valoros decât aurul? De ce?• Câte persoane contribuie la obþinerea pânzei de in?• Þie þi-ar fi plãcut sã primeºti aur sau in?

Era odatã o þarã foarte mare ºi foarte bogatã. Regele era nemulþumit,pentru cã în þara lui nu se gãsea aur. Locuitorii nu prea aveau cu ce sã seîmbrace. Doar bogaþii aveau haine din piele ºi din mãtãsuri aduse dedeparte.

– Dacã aº avea aur – ofta regele – nimic nu mi-ar lipsi nici mie ºi nicipoporului meu.

Într-o zi regele se întâlni cu niºte negustori. Unul dintre ei îi oferiniºte seminþe din care va creºte aur. Regele se bucurã ºi în ziuaurmãtoare le ºi semãnã. Din seminþe nu se fãcu aur însã, ci crescu oplantã necunoscutã de oameni.

Regele porunci slujitorilor sã taie plantele, sã le batã ºi sã le arunce înapã. Apoi ordonã sã fie cãutat bãtrânul care i-a dat seminþele. Ca sã uitede supãrare, regele se plimbã pe malul lacului ºi zãri plantele în apã.Porunci sã fie aruncate undeva departe în pãdure. Mergând la vânãtoaregãsi plantele uscate. Porunci din nou sã fie bãtute ºi aruncate departe.Plecând într-o vizitã mai lungã, regele gãsi din nou plantele.

Când fu gãsit negustorul de la care primise seminþele, regele poruncisã fie dus la închisoare împreunã cu plantele. Negustorul, ajutat de o fatãpe nume Rozia, fãcu din firele de plantã o pânzã nemaivãzut defrumoasã, pe care o dãdu drept dar de nuntã fiicei regelui. Regele,vãzând pânza cea frumoasã, se bucurã ºi-l eliberã. Negustorul îi spuseregelui cã a fãcut întocmai ceea ce trebuia cu planta aceea pentru a fi lafel de preþioasã ca aurul.

Regele îºi ceru iertare, ºi-i mulþumi bãtrânului:– Eu doream aurul, iar tu mi-ai dat un lucru ºi mai de preþ. Pentru cã

aurul l-ar folosi cei bogaþi, dar inul va rãmâne celor nevoiaºi.

Românii

28

19.399.597 români.21 680 974 locuitori ai României.

Sã învãþãm cuvinte:

Curiozitãþi:

Salut!Bunã ziua!BãiatFatãÎnvãþãtorÎnvãþãtoare

Una dintre tradiþiileromâneºti deprimãvarã estemãrþiºorul. În ziua de1 Martie bãieþiidãruiesc fetelor obiectemici, legate de un firîmpletit din roºu ºi alb,ca simbol al sosiriiprimãverii.

Legenda Mureºului ºi a Oltului

29

Întrebãri:

Undeva în Munþii Carpaþi, trãiau odatã un crai ºi o crãiasã. Ei aveaudoi copii care semãnau mult între ei, dar erau ºi destul de diferiþi. Sejucau mult împreunã, însã se ºi certau destul de des. Unul dintre bãieþiera mai calm, iar celalalt era mai iute din fire.

Când copiii crescurã ºi devenirã tineri, tatãl lor fu nevoit sã plece larãzboi ºi dispãru pe câmpul de luptã. Chiar ºi dupã aceastã întâmplaretristã, copiii tot se certau între ei.

Mama bãieþilor era foarte supãratã ºi plângea mult dupã crai. Vãzându-ºi mama plângând, cei doi bãieþi se gândirã sã nu se mai

certe ºi plãnuirã sã porneascã împreunã în cãutarea tatãlui lor.Amândoi furã de acord sã plece la drum, însã nu reuºirã sã se

înþeleagã în ce direcþie sã meargã, astfel cã fiecare plecã pe un alt drum.Bãiatul mai liniºtit porni spre miazãnoapte, iar cel mai iute din fire pornispre miazãzi. Dupã o vreme, bãiatului mai liniºtit i se fãcu dor de fratelesãu ºi se întoarse sã-l caute. Merse o vreme spre miazãzi, însã nu îºi gãsifratele ºi hotãrî sã se îndrepte spre apus.

Crãiasa aflã de plecarea celor doi bãieþi de la un sol, cãci ei pãstraserãsecretul asupra planului lor. Mama bãieþilor se îngrijorã foarte tare înprivinþa sorþii copiilor sãi ºi se rugã lui Dumnezeu sã aibã grijã de ei.Dumnezeu îi ascultã rugãciunea ºi îi transformã pe cei doi bãieþi în râuri.Bãiatul liniºtit deveni Mureºul, iar cel iute din fire deveni Oltul.

Cele douã râuri acoperã o bunã parte din teritoriul României, Oltulfiind chiar cel mai lung râu care curge în întregime în þara noastrã.Cursul Mureºului este lin, iar cel al Oltului tumultuos.

• Cum ai descrie relaþia dintre cei doi fraþi?• Cum este relaþia ta cu fraþii sau surorile tale?• Ce alte întâmplãri asemãnãtoare cunoºti?

Romii

30

535.140 romi.Mureº, Bucureºti, Bihor, Sibiu, Dolj, Cluj, Braºov.

Sã învãþãm cuvinte:

Curiozitãþi:

Salut! – Te aves baxt! [Te aves baht]Bunã ziua! – Laæho des! [Lacioo dies!]Bãiat – Èhavo [Ciavoo]Fatã – Èhaj [Cei]Învãþãtor – Siklarno [Sicliarnio]Învãþãtoare – Siklarni [Sicliarnii]

Romii se împart în mai multe neamuri: gaborii (romii dinTransilvania), lãutarii (cântãreþi), florarii (vânzãtori deflori), geambaºii (comercianþi de cai), rudarii (prelucreazãaurul), argintarii (prelucreazã argintul) etc.

* dupã Luminiþa Mihai Cioabã

Þara pierdutã*

31

Întrebãri:

Cândva demult romii aveau þara lor sub colþul cerului. Cât timp atrecut de atunci doar pãmântul poate spune.

Pe vremea aceea, ºatra era aºezatã pe marginea râului. Corturile erauîn linie, unul lângã altul. Bãrbaþii prindeau peºte sau bãteau cu ciocanul,iar femeile gãteau ºi aveau grijã de ceilalþi.

Într-o zi liniºtitã de varã ghicitoarele simþirã cã o mare primejdie esteaproape ºi anunþarã vestea rea tuturor. O furtunã cumplitã începu, zeiiaruncarã apã ºi foc asupra pãmântului toatã noaptea. Caii se speriarã, iaroamenii miloºi îi primirã în corturile lor.

Dimineaþa toate recoltele erau distruse.– Ce vom mânca acum?– Nu vã speriaþi, spuse Bulibaºa. Vom prinde peºte din râu pânã când

vom putea iar sã lucrãm pãmântul.Oamenii plecarã la râu, cu nãvoadele, ca sã prindã peºte. Deºi plouase

mult, apa râului era limpede, însã nici un peºte nu se vedea în ea. Cincizile au cãutat degeaba. Nimeni nu avea ce mânca, nici oamenii, nici caii.

– Trebuie sã facem ceva!– Prindeþi caii la cãruþã, spuse Bulibaºa. Vom merge în altã þarã sã ne

cãutãm hranã pânã când se retrag apele de pe pãmântul nostru.Romii umblarã mulþi ani prin multe þãri. Când plãnuirã sã se întoarcã

în þara lor, nimeni nu mai ºtia unde este aceasta. Ghicitoarele anunþarã cãþara lor a fost înghiþitã de ape ºi cã este pe veci pierdutã.

Timpul a trecut, oamenii au învãþat sã trãiascã în alte locuri, dar însufletul lor pãstreazã amintirea. De atunci, þara fiecãruia este acolo undea vãzut lumina zilei.

• Cum ai fi procedat în locul Bulibaºei ca sã-þi ajuþi poporul?• Unde crezi cã ar putea fi þara pierdutã?• Cum ai defini tu cuvântul þarã?

32

35.791 ruºi-lipoveni.Tulcea, Constanþa, Brãila, Iaºi, Suceava.

Sã învãþãm cuvinte: Curiozitãþi:

Salut! – Привет [Privet!]Bunã ziua! – Добрый день

[Dobrii deni!]Bãiat – Maльчик [Malcic]Fatã – Девочка [Devuºca]Învãþãtor – Учитель [Ucitel]Învãþãtoare – Учќтельница

[Ucitelniþa]

Foarte mulþiruºi-lipoveni trãiescîn zona de deltãa Dunãrii ºi suntconsideraþi foarte bunipescari.

Ruºii-lipoveni

Neascultãtorul Ivanuºkaºi vrãjitoarea

33

Întrebãri:

Trãiau odatã într-un sat de pescari o femeie necãjitã ºi bãieþelul ei, pecare-l chema Ivanuºka. Ivanuºka era atât de neastâmpãrat, încât niciodatãn-asculta de poveþe, nu-ºi ajuta mama la treburi ºi nu voia sã rãmânãacasã atunci când ea pleca la lucru.

Într-o zi, dupã ce maicã-sa plecã la lucru, bãiatul plecã ºi el de acasãla Dunãre, sã se plimbe cu barca. Veni o furtunã mare ºi-l duse departede mal, într-un loc necunoscut de el. Ivanuºka se pomeni singur înîmpãrãþia þânþarilor, care îl înþepau fãrã milã. Adormi cu greu ºi spreziuã, când se trezi, îºi dãdu seama cã se aflã în deltã. Începu sã plângã ºise opri doar atunci când auzi un glas de femeie spunându-i:

– De ce te smiorcãi, bãieþelule? Mai bine vino încoace, sã-þi dau demâncare ºi sã-þi potolesc setea.

Se apropie de glasul auzit ºi fu prins de o vrãjitoare, care îl duse încasa ei, ca sã-l îngraºe ºi sã-l dea apoi de mâncare copiilor ei. În aceeaºizi vrãjitoarea prinse ºi o fetiþã în deltã, pe Alionuºka, pe care o puse sãgãteascã pentru ea ºi copiii ei. Dupã vreo nouã zile vrãjitoarea hotãrî sã-lmãnânce pe Ivanuºka. Îi spuse fetei sã punã lemne pe foc, dupã care seculcã. În acest timp Alionuºka îl eliberã pe Ivanuºka ºi apoi o aruncarãpe vrãjitoare în foc.

Cei doi copii reuºirã sã scape de copiii vrãjitoarei ajutaþi de niºtegâºte. Sosirã cu bine acasã. Mama lui Ivanuºka era foarte tristã crezândcã rãmãsese fãrã bãiat.

Ivanuºka ceru iertare mamei sale pentru cã n-a ascultat-o ºi-i povesticele întâmplate.

• De ce crezi cã Alionuºka îl ajutã pe Ivanuºka?• Ce crezi cã va face Alionuºka mai departe?• Cum îºi poate o persoanã rãscumpãra greºelile pe care le-a

fãcut faþã de altcineva?

Rutenii

34

257 ruteni.Maramureº, Suceava, Hunedoara, Alba, Prahova, Cluj.

Sã învãþãm cuvinte:

Curiozitãþi:

Salut! – Здравя [Zdravia]Bunã ziua – Добрі день

[Dobri deni]Bãiat – Хлопец [Hlopeþ]Fatã – Діука [Diuka]Învãþãtor – Учетель

[Uceteli]Învãþãtoare – Учетелька

[Ucetelica]

Rutenii au fost laorigine oameni demunte, meºteripricepuþi ai prelucrãriilemnului, ridicândbiserici impunãtoare ceau dãinuit veacurilor.

* dupã Victor Sostak

Þambalul*

35

Întrebãri:

În seara aceea norii acoperiserã cerul cu o pãturã întunecatã.Zgomotul tunetelor se auzea destul de puternic ºi destul de aproape, darPetro se hotãrî sã-ºi continue drumul.

De dimineaþã Petro simþise nevoia sã plece spre pãdure. Se trezise cuo imagine în minte, pe care simþea cã trebuie sã o aducã în realitate.Imaginea aceea arãta un anume soi de lemn, care scotea sunete atât deplãcute!

Petro era un meºter în lemn cu experienþã. În existenþa lui cioplisemulte instrumente muzicale. De data aceasta însã, dorea un instrumentcum nu se mai vãzuse, care sã producã o muzicã aºa ca a naturii. ªtia decând era mic cã nu toþi arborii din pãdure aveau esenþa potrivitã pentruun instrument muzical. Avea nevoie de un lemn care sã producãrezonanþã, un lemn precum arþarul, fagul sau un alun. Când fusese foartemic, Petro auzise de la bunicul sãu cã cele mai bune instrumentemuzicale ies din lemnul pe care a cãzut lumina trãznetului.

Petro înainta prin pãdurea care arãta ca ºi când ar fi fost noapteatârziu. Rar de tot sclipea câte o umbrã de luminã, de la fulgerele carebrãzdau cerul. Parcã sunetele se auzeau tot mai tare ºi lumina se vedeatot mai aproape.

Deodatã un zgomot puternic se auzi ºi o luminã þâºni printre nori,oprindu-se chiar la doi paºi, într-un arbore subþire ºi nu prea înalt. Petrorecunoscu imaginea cu care se trezise dimineaþã ºi îºi pregãti securea.Acela era arborele, un alun mângâiat de vânturi ºi încãlzit de soare.

Din alun Petro fãcu primul lui þambal. Sunetele lui aminteau de bãtaiavânturilor, de zgomotul ploilor ºi încãlzeau auzul celor care ascultau, aºacum razele soarelui încãlziserã alunul de pe cãrarea din pãdure.

• De ce ascultase Petro legendele spuse de bunicul sãu?• Tu ce poveºti ºtii de la bunicii tãi?• Ce rol crezi cã are muzica în viaþa oamenilor?

Sârbii

36

22.561 sârbi.Timiº, Caraº-Severin, Arad, Mehedinþi,Bucureºti, Dâmboviþa, Hunedoara.

Sã învãþãm cuvinte:

Curiozitãþi:

Salut! – Здраво [Zdravo!]Bunã ziua! – Добар дан

[Dobar dan!]Bãiat – Дечак [Deciac]Fatã – Девојка [Devoica]Învãþãtor – Учитељ [Uciteli]Învãþãtoare – Учитељица

[Uciteliþa]

Cei mai mulþi sârbi de pe teritoriul României trãiesc înzona Banatului. Centrul cel mai important al vieþiiculturale sârbeºti este oraºul Timiºoara. Unul dintre celemai importante evenimente pe care comunitatea sârbilordin România îl celebreazã este sãrbãtorirea Sfântului Sava.

Prinþul ºi balaurul

37

Într-o zi frumoasã de varã trei feciori de împãrat au plecat la vânãtoareîn pãdure. Dupã un timp s-au despãrþit. Feciorul cel mare a vãzut uniepure ºi l-a urmãrit pânã a ajuns la un pod, unde a vãzut cã iepurele aintrat într-o moarã. Intrând dupã el, în locul iepurelui a gãsit un balaurcare l-a înghiþit pe loc.

Treceau zilele ºi bãiatul nu se întorcea la palat. Tatãl lor, împãratul,era din ce în ce mai neliniºtit. Feciorii au pornit în cãutarea fratelui lormai mare, dar ajungând în pãdure s-au despãrþit iar. Fratele mijlociu s-aîntâlnit ºi el cu iepurele ºi a fost înghiþit de balaur.

Feciorul mic, rãmânând fãrã fraþi, a pornit în cãutarea lor. ªi el s-aîntâlnit cu iepurele, dar nu a intrat în moarã spunându-ºi cã sunt destuiiepuri în pãdure. A pornit în altã direcþie, dar dupã o vreme s-a întors lamoarã, unde a întâlnit o bãtrânã. A aflat de la ea cã iepurele este unbalaur care îi ademeneºte pe oameni în moarã ºi îi mãnâncã. Tot de la eaa aflat cã puterea balaurului se aflã departe, într-un alt regat. Acolo esteun lac în care se aflã un alt balaur, care are în burta lui un urs, iar ursulare în capul lui un iepure, în iepure se aflã un porumbel, în porumbel ovrabie, iar în vrabie se aflã puterea balaurului.

Prinþul i-a mulþumit bãtrânei ºi a pornit spre cealaltã împãrãþie. Aicis-a dat drept cioban pentru a ajunge în slujba regelui. Ajutat de fataîmpãratului, l-a învins pe balaur ºi a prins rând pe rând animalele dininteriorul sãu. Ca rãsplatã, a primit de soþie pe fata de împãrat ºijumãtate din regat.

Revenit în împãrãþia lui, l-a învins ºi pe primul balaur, eliberând toþioamenii înghiþiþi de acesta. La castelul tatãlui sãu au fãcut un ospãþ

mare la care au dansat de bucurie.

• De ce doar fraþii mai mari au fost prinºi de balaur?• Ce crezi despre felul în care este prezentat fratele mai mic

în basme?• Ce crezi cã se poate întâmpla în realitate din acest basm?

Întrebãri:

Slovacii

38

17.226 slovaci.Arad, Timiº, Bihor.

Sã învãþãm cuvinte:

Curiozitãþi:

Salut! – Ahoj! [Ahoi]Bunã ziua! – Dobrý den¡! [Dobri deni]Bãiat – Chlapec [Chlapeþ]Fatã – Dievèa [Dievcia]Învãþãtor – Uèitel [Ucitel]Învãþãtoare – Uèitelka [Ucitelca]

Slovacii din Nãdlac þinfoarte mult laobiceiurile de nuntã ºimai ales la pregãtireadulciurilor.O specialitate localãeste tortul din nuci ºizahãr ars, realizat încele mai diverse forme,de la pãsãri, pânã lavapoare.

Cândva foarte demult Dumnezeu împãrþea popoarelor darurile sale.Un popor a venit sã cearã recolte bogate, altul sãnãtate, un altul suprafeþeîntinse de pãmânt ºi aºa mai departe. Fiecare popor cerea ceva.

Dupã ce Dumnezeu a împãrþit totul a observat în depãrtare cã mai vincinci bãrbaþi de staturã mijlocie. S-au apropiat, ºi-au luat cu sfialãpãlãriile din cap ºi au rãmas nemiºcaþi în faþa Domnului.

– Cine sunteþi voi, de veniþi cu întârziere?– Suntem slovacii, Doamne!– ªi unde aþi fost pânã acum? Eu am împãrþit deja totul.Dar vãzându-i stând aºa cu smerenie ºi ºtiind cã sunt sãraci îi întrebã

mai domol:– Cu ce rugãminte aþi venit?– Doamne, noi am venit sã te rugãm sã ne iubeºti.Rugãmintea slovacilor l-a impresionat pe Dumnezeu.– Bine, slovacilor, vã promit cã vã voi iubi.Bãrbaþii bucuroºi i-au mulþumit, ºi-au pus pãlãriile pe cap ºi s-au

pregãtit sã plece. Domnul i-a oprit:– Aºteptaþi puþin. Am totuºi ceva pentru voi. Primul cadou pe care

vi-l dau e o limbã frumoasã ºi armonioasã. Sã o pãstraþi cu sfinþenie. Aldoilea cadou pe care vi-l dãruiesc sunt melodiile ºi cântecele frumoase.Ele vor fi aºa de minunate cã veþi fi admiraþi pentru ele. Al treilea cadoueste o þarã minunatã, sub munþii Tatra, care va fi patria voastrã. Nu va fimare, dar va fi frumoasã ºi eu o voi îndrãgi mereu. Am ºi eu o rugãmintecãtre voi: promiteþi-mi cã veþi fi uniþi, cã nu veþi fi invidioºi ºi cã vã veþiajuta întotdeauna unul pe altul.

Slovacii au promis cã vor respecta cerinþele Domnului, I-au mulþumitdin nou ºi au plecat. Legenda spune cã întotdeauna când

slovacii au respectat angajamentul luat au dus-o bine, iarcând au uitat de el au plâns amar.

Promisiunea

39

Întrebãri:• De ce au primit slovacii mai mult decât au cerut?• Tu ce ai fi cerut pentru poporul tãu?• Ce daruri crezi cã are poporul tãu?

Tãtarii

40

23.935 tãtari.Constanþa, Tulcea ºi municipiul Bucureºti.

Sã învãþãm cuvinte:

Curiozitãþi:

Salut! – Meraba! [Meraba]Bunã ziua! – Iyi kunler!

[Ii kunler]Bãiat – Erkek [Erchec]Fatã – Kiz [Chiz]Învãþãtor – Ogretmen

[Oretmen]Învãþãtoare – Ogretmen

[Oretmen]

Tãtarii sau mongoliisunt originari din Asiaºi se înrudesc cu turcii.Biserica în care seroagã tãtarii senumeºte moschee.

Saran ºi Jumart

41

Întrebãri:

Într-un aul* trãiau doi vecini: Saran ºi Jumart. Într-o zi cei doi aupornit la drum împreunã. Dupã o zi de mers s-au oprit sã mãnânce.Jumart ºi-a scos mâncarea ºi l-a poftit ºi pe Saran. Acesta s-a prefãcut cãnu-ºi poate deschide sacul ºi a mâncat de la vecinul sãu. În zileleurmãtoare s-a întâmplat la fel, pânã când Jumart a rãmas fãrã mâncare.

Pentru a nu-ºi împãrþi mâncarea cu Jumart, Saran a aºteptat ca acestasã adoarmã, apoi a plecat în toiul nopþii. Dimineaþa Jumart a înþeles cã afost pãcãlit, dar nu s-a supãrat, ci a mers mai departe. A ajuns la o cãsuþãîntr-o pãdure. Acolo a gãsit o jumãtate de pâine pe masã, a mâncat o felieºi s-a culcat într-un loc mai ascuns. Dupã puþin timp au intrat în casã ovulpe, un urs ºi un ºoricel. Jumart a aflat din discuþia lor unde erauascunse niºte bogãþii.

În ziua urmãtoare a cãutat comoara ºi a plecat mai departe. Pe drum aaflat de la niºte djini** cã fata hanului era foarte bolnavã ºi cã putea fivindecatã numai dacã hanul va tãia vaca neagrã din ciurda sa ºi o vaîmpãrþi sãracilor.

Ajuns în oraºul hanului, Jumart a dat de ºtire cã o poate vindeca pefatã. Hanul a fãcut ce i-a spus drumeþul ºi fata s-a fãcut bine imediat.Jumart a primit o mulþime de bani ºi s-a stabilit în oraº.

Dupã o vreme a ajuns ºi Saran în acelaºi oraº ºi l-a întrebat pe Jumartcum s-a îmbogãþit. Acesta i-a povestit totul. Saran a plecat în pãdure, agãsit casa, însã a mâncat toatã pâinea gãsitã. La miezul nopþii au sositanimalele. Imediat ºi-au dat seama cã este cineva în casa lor. ªoricelul l-agãsit repede ºi Saran a sfârºit ca hranã pentru animale.

• Cine dintre cei doi þi-ar plãcea sã îþi fie vecin?• Care este vecinul tãu preferat?• Cum putem sã comunicãm mai bine cu vecinii noºtri?

* Sãtuc de munte.** Fiinþe supranaturale, numite ºi genii.

Turcii

42

32.098 turci.Constanþa, Tulcea, Bucureºti, Cãlãraºi, Brãila.

Sã învãþãm cuvinte:

Curiozitãþi:

Salut! – Merhaba! [Merhaba]

Bunã ziua! – Iyi günler! [Ii ghiunler]

Bãiat – Erkek [Erchec]Fatã – Kýz [Kâz]Învãþãtor – Ogretmen

[Oretmen]Învãþãtoare – Ogretmen

[Oretmen]

Cea mai impresionantã figurã din zona Dobrogei a fostliderul spiritual Sari Saltuk Dede. El a avut o atât de mareinfluenþã asupra etnicilor turci încât aceºtia îl cinstesc înmod deosebit. Mormântul lui este înconjurat de candele,iar creºtinii ajung chiar sã îl confunde cu Sfântul Nicolae.

Povestea lui Cahil

43

Întrebãri:

Un bãtrân avea un fecior, pe care îl chema Cahil. Când bãtrânul seîmbolnãvi îl chemã pe Cahil sã-i dea un sfat:

– Sã te fereºti de spâni ºi sã nu te tocmeºti cu ei.Dupã ce bãtrânul îºi dãdu rãsuflarea, Cahil porni la drum. Merse multã

vreme dar nu gãsi de lucru nicãieri. Într-o zi se întâlni cu un spân, care-ipropuse sã-i fie slugã ºi-i promise cã-i va da de mâncare ºi-l va îngriji. Setocmirã ºi cãzurã la învoialã. Nu vor avea voie sã se supere unul pecelãlalt, iar cel care se va supãra îi va plãti celuilalt un sac cu aur.

În prima zi de lucru Cahil se gândi cã dacã va face vreo prostie,spânul se va supãra pe el ºi va trebui sã-i dea sacul de aur promis. Ieºi sãîngrijeascã gâºtele, iar pe înserate le duse acasã. Gâºtele nu voiau cu niciun preþ sã intre în curte, iar Cahil se supãrã ºi le tãie pe toate. Searaspânul se supãrã dar nu-i spuse nimic. În ziua urmãtoare se întâmplã lafel cu oile, dar spânul tot nu-i spuse nimic bãiatului, ci hotãrî sã scapede el sub orice formã.

Ziua urmãtoare spânul hotãrî sã plece la pãdure ºi sã nu se maiîntoarcã, sperând cã bãiatul va crede cã s-a prãpãdit ºi va pleca. Cahilînsã aflã de plan ºi se ascunse în sacul spânului. A doua zi spânul plecã,dar la prima oprire îl gãsi pe bãiat în sacul sãu. Nu se supãrã pe el, cihotãrî sã se prefacã mort ca sã fie înmormântat, crezând cã astfel Cahilsigur va pleca. Totul se întâmplã conform planului, dar bãiatul îºi dãduseama de pãcãleala spânului ºi îl dezgropã.

Spânul nu mai putu sã ascundã cât de supãrat este pe Cahil, îi spuse cãe supãrat ºi trebui sã-i plãteascã sacul de aur promis, ca sã scape de el.

• Ce sfat i-ai da lui Cahil?• Ce sfaturi primeºti de obicei de la pãrinþii tãi?• Cum crezi cã se pot descurca tinerii când rãmân fãrã

pãrinþi?

Ucrainenii

44

61.098 ucraineni.Maramureº, Suceava, Timiº,Caraº-Severin, Tulcea, Satu-Mare.

Sã învãþãm cuvinte:

Curiozitãþi:

Salut! – Привіт! [Previt]Bunã ziua! – Добридень! [Dobrideni]Bãiat – хлопчик [Clopcic]Fatã – дівчина [Divcina]Învãþãtor – учитель [Uciteli]Învãþãtoare – учителька

[Ucitelica]

Limba ucraineanã face parte din grupul limbilor slave.Vorbitorul de ucraineanã se înþelege foarte bine ºi cuvorbitorii de rusã, polonezã, slovacã, ºi, cu grade diferitede dificultate, cu vorbitorii altor limbi slave. Totuºi, limbaucraineanã este o limbã diferitã de celelalte limbi slave.

Burian ºi stafiile

45

Întrebãri:• De ce crezi cã Burian s-a îmbogãþit iar vecinul sãu nu?• De ce crezi cã nu se mai întorc stafiile la Burian?• Ce crezi cã le rãmâne oamenilor pe timp îndelungat?

Într-un sat trãiau un om sãrac ºi familia lui. De multe ori nu aveaunici mãcar ce mânca, cu toate cã Burian muncea foarte mult. Ceva parcãnu mergea bine. În casa lor trãiau niºte stafii, care întotdeauna fãceauastfel încât oricât lucrau ei tot fãrã rost era.

Într-o zi Burian fãcu rost de o felie de pâine ºi de o bucatã de slãninã.Toatã familia se bucurã. Se pregãtirã sã mãnânce. Burian îºi scoase vioaraºi începu sã cânte. La auzul muzicii apãrurã ºi stafiile ºi începurã sãdanseze. Când se terminã cântecul, stafiile se ascunserã sub sobã. Omulse gândi cum sã scape de stafii ºi le întrebã:

– Nu vã înghesuiþi prea tare sub sobã?– Nu, noi putem sã încãpem chiar ºi în cel mai mic loc.– Chiar ºi în cutiuþa asta micã?– Da.Stafiile intrarã în cutiuþã, dar acolo ºi rãmaserã pentru cã bãrbatul le

închise înãuntru. Apoi se duse în pãdure la o moarã ºi ascunse cutia subpiatra cea mare de morãrit.

Zilele treceau ºi Burian se îmbogãþea, ajungând a fi unul dintre ceimai bogaþi locuitori ai satului. Un vecin foarte bogat, cãruia nu-i plãceacã altcineva ar putea fi mai bogat decât el, se duse la Burian ºi îl întrebãcum de s-a îmbogãþit. El îi povesti amãnunþit.

Vecinul bogat plecã imediat în pãdure ºi eliberã stafiile din cutie.Apoi le spuse sã se întoarcã la cel care le-a închis în cutie ºi sã serãzbune. Stafiile îi rãspunserã cã nu se mai întorc la vechea gazdã,deoarece Burian le pãcãlise de prea multe ori. Ca rãsplatã însã, vor mergeîn casa celui care le-a eliberat. Începând din ziua aceea, omul bogatîncepu sã-ºi piardã averea, ajungând la sapã de lemn.

Chinezii

46

2.243 chinezi.

Sã învãþãm cuvinte:

Curiozitãþi:Salut! – Ni hao!Bunã ziua! – Ni hao!Bãiat – Nann haiþâFatã – Nu haiþâÎnvãþãtor – Lao ciâÎnvãþãtoare – Lao ciâ

Dragonul este unuldintre simbolurile celemai importante alechinezilor. Ei seconsiderã descendenþiai dragonilor. Dragonuleste un simbol pentrubogãþie, noroc,prosperitate, putere,eroism ºi nobilitate.Este asociat cu vremeaºi apa ºi se considerãcã are puterea de aaduce ploaia.

Se spune cã în vremuri foarte vechi pe lângã oraºul Ghinan curgearâul Iufu, dar pe vremea aceea muntele Mighi încã nu exista. În acelevremuri trãiau o mamã ºi o fiicã. Tot ce aveau Jiang Li ºi mama sa erau ocasã din paie ºi o pasãre fermecatã. Aceastã pasãre era cea mai bunãprietenã a fetei. Pasãrea cânta atât de frumos încât tot satul a aflat desprevocea ei cea minunatã.

În sat trãia ºi un om foarte bogat, care avea o fiicã de aceeaºi vârstã cufata sãracã. Ling Mei a aflat despre vocea minunatã a pãsãrii, ºi i-a ceruttatãlui sãu sã i-o aducã cu orice preþ. Omul bogat i-a oferit lui Jiang Lifoarte mulþi bani pentru pasãre, însã ea a refuzat sã o vândã. Atuncibogatul a luat pasãrea cu forþa ºi a dus-o lui Ling Mei.

La palat însã, în loc sã cânte frumos pasãrea scotea niºte sunete de nuputeai sta în apropierea ei. Dupã câteva zile, Ling Mei a vrut sã loveascãpasãrea, însã a lovit colivia. Colivia s-a spart ºi pasãrea a zburat acasã.Ling Mei, fiind foarte supãratã, a plãtit pe cineva sã scape de Jiang Li.

În timp ce Jiang Li era jos la râu ºi spãla hainele, omul plãtit s-aapropiat de ea ºi a împins-o în râu. Fata s-a scufundat în apã, dar râulIufu a început sã-i vorbeascã. I-a spus cã îi dãruieºte, pentru bunãtatea ei,o agrafã de jad care o va face foarte frumoasã. Fata a ieºit din râu ºi s-afãcut atât de frumoasã, încât ºi mama sa a recunoscut-o cu greu. Tot satula aflat despre frumuseþea fetei.

Ling Mei s-a dus ºi ea la râu, dar s-a întors mai urâtã ºi mai bãtrânã.S-a supãrat ºi mai tare ºi i-a poruncit tatãlui ei sã scape de Jiang Li ºi demama ei. Pasãrea le-a prevenit pe cele douã femei ºi ele au plecat din sat.Când urmãritorii s-au apropiat de ele, fata a aruncat agrafa în râu. Din

agrafa de jad s-a fãcut un munte care le-a apãrat de omul bogat.Acest munte este azi muntele Mighi.

Jiang Li ºi pasãrea fermecatã

47

Întrebãri:• Crezi cã Ling Mei a meritat toate pedepsele?• De ce era pasãrea fermecatã?• Ce alte legende asemãnãtoare cunoºti?

Arabii

48

Sã învãþãm cuvinte: Curiozitãþi:

Salut! – سلام [Salaam!]Bună ziua! – طيب يوم

[Yaum taieb!]Băiat – ولد [Ualad]Fată – بنت [Bint]Învăţător – معلم [Mualim]Învăţătoare – معلمة

[Mualima]

Limba arabã face partedin aceeaºi familielingvisticã din careface parte ºi limbaebraicã. De aceeaaceste limbi sunt destulde asemãnãtoare, iarcititul se face de ladreapta la stânga.

* Cãlugãr musulman.

Ghinionul unui negustor

49

Întrebãri:

Unui negustor îi mergea atât de bine încât reuºise sã adune o averefoarte mare.

– Ce viaþã bunã am – se gândea Mehdi – toate afacerile îmi reuºesc,totul merge perfect.

Dupã o vreme, hotãrî sã cumpere grâu cu jumãtate din banii câºtigaþipânã acum. Plãnuia sã-l vândã în timpul iernii ca sã câºtige dublu. Iarna,preþul grâului scãdea din ce în ce mai mult, în loc sã creascã. Prietenii îlsfãtuirã sã-ºi vândã grâul, dar el tot nu voia.

Într-o zi, o furtunã mare distruse acoperiºul casei ºi tot grâul se udã.În ziua urmãtoare Mehdi plãti mulþi bani pentru transportul grâului careîncepuse sã se strice. Pierdu astfel ºi mai mulþi bani.

Mehdi hotãrî sã meargã la un ghicitor. Acesta îi spuse cã s-a nãscutsub o stea cu ghinion. Mehdi nu-l crezu pe ghicitor ºi se hotãrî sã-ºiîncerce din nou norocul. Cu cealaltã jumãtate a banilor cumpãrã multãmarfã ºi porni cu vaporul spre o altã þarã. Pe mare, o furtunã îi distrusevaporul. Rãmase fãrã nimic, dar în viaþã. κi încercã apoi norocul la unom bãtrân, unde câºtiga destul de mult, dar, fiindu-i teamã cã nu va fiplãtit dupã munca sa, decise sã-ºi ia singur ceea ce meritã. Bãtrânul îlizgoni ºi Mehdi rãmase din nou fãrã bani.

Mergând pe stradã începu sã vorbeascã de unul singur:– Oare câtã vreme nu voi avea noroc? Mi se pare cã totul este în zadar,

dacã Alah nu e de partea mea.Un derviº* bãtrân îl auzi ºi îi spuse:– Alah nu va fi cu tine, pânã când nu te vei feri de dorinþa de a avea

averea altuia. Dupã ce te vei schimba îþi vei gãsi din nou norocul ºi-l veiavea iar pe Alah de partea ta.

• De ce devine Mehdi prea încrezãtor în sine?• Crezi cã Mehdi este ghinionist?• Cum îºi poate cineva schimba norocul?

Membrii familiei mele

50

mama, tata, sora, fratele, bunica,bunicul, unchiul, mãtuºa,veriºoara, veriºorul, familie

„Asta e familia mea”

51

Întrebãri:

Anul trecut de Crãciun toatã familia mea a primit acelaºi lucru. Ce?O sã vi sã parã amuzant poate, dar cu toþii am primit câte un tricou pecare scria: „Asta e familia mea”.

Bunicul poate s-ar fi bucurat mai mult dacã ar fi primit o cãmaºã ºi ocravatã. Când el era tânãr acestea erau la modã. Eu însã nu suport sãumblu cu cravatã ºi cãmaºã cu toate cã mama îmi spune cã mi sepotriveºte ºi cã arãt bine ºi elegant. Mie îmi plac mai mult tricourile mariºi colorate care sunt pentru tineri.

Surioara mea aratã cu tricoul pe ea de parcã ar avea o rochiþã camhaioasã ºi pentru o fatã mai mare. Ei îi place însã foarte mult. Aratã la felca bunica ºi mama. Întotdeauna ºi-a dorit haine ca ale mamei.

Nici bunica nu e prea încântatã de noul tricou. Ea s-ar fi bucurat maitare dacã ar fi primit un ºorþ, care i-ar fi fost de mare ajutor când ne faceprãjituri.

Mama spune cã se bucurã de tricou, dar o cãmaºã elegantã cu care sãumble prin oraº i-ar fi plãcut mai mult. Tricoul îl poate folosi doar cândiese la o plimbare sau într-o excursie.

Tata n-a spus nimic, dar de fiecare datã îl vãd cu acelaºi tricou, deparcã el ar fi primit mai multe. Când mã îmbrac ºi eu în tricou zâmbeºtede gura îi ajunge pânã la urechi. De ce? Nu ºtiu. Poate cã el a fost cuideea ca toþi sã avem tricourile la fel…

Mai am multe întrebãri fãrã rãspuns despre aceste tricouri, dar unlucru e sigur. Când toatã familia se îmbracã la fel arãtãm foarte haios, iarceilalþi ne privesc lung. Dar nu conteazã, am început sã ne simþim bineîn aceste tricouri, ºi sunt chiar mândru cã toþi ºtiu cã asta e familia mea,cu mic ºi mare.

• Cine sunt membrii familiei tale?• Ce rol are fiecare dintre membrii familiei tale?• Ce vã face sã fiþi o familie?

Familia mea vine din…

52

origine, tradiþie,costum popular,cãlãtorie, mutare,obicei, culturã

Când doamna învãþãtoare ne-a întrebat dacã avem acasã porturipopulare, mi-am amintit cã mama are un costum, de pe vremea când erafetiþã. Eu mã îmbrãcam în el când voiam sã fiu cât mai frumoasã. Amridicat mâna. Doamna ne-a rugat sã venim cu toþii la ºcoalã îmbrãcaþi încostume populare.

În ziua urmãtoare, în drum spre ºcoalã eram foarte fericitã. Mi sepãrea cã toatã lumea îmi zâmbeºte prietenos. Când am ajuns la ºcoalãm-am întristat. Crezusem cã toate fetele vor avea portul la fel, dar mãînºelasem.

Una dintre colege a venit cu un port foarte colorat. Pe deasupra ºorþulei era mai mic ºi mai frumos. Altã colegã avea multe mãrgele la gât,cercei mari, aurii ºi un batic colorat. Colega mea de bancã avea bluzãbrodatã ºi portul ei era un fel de rochie. Dintr-o datã portul meu mi s-apãrut prea simplu. Nu înþelegeam nimic. Am întrebat-o pe doamnaînvãþãtoare de ce unele fete poartã cercei auriþi, iar altele nu ºi de ceunele porturi sunt mai simple, iar altele mai colorate.

Doamna învãþãtoare a zâmbit.– Portul popular – a spus ea – nu este unic pentru toate satele sau

oraºele þãrii. Sunt sate unde portul este mai colorat, cu mai multebroderii. Chiar unde sunt porturi asemãnãtoare, dacã te uiþi cu atenþie,nu gãseºti douã porturi identice. ªi acesta este un lucru frumos. Fiecareport popular este simbolul unui sat sau al unei zone a þãrii. Cu acest portpoþi dovedi originea ta, locul de unde provii tu ºi familia ta. ªi cumsuntem mulþi ºi din locuri diferite, ºi costumele pe care le-aþi adus suntdiferite. Nu fi tristã cã tu nu ai batic. Portul tãu este frumos aºa cum este,

pentru cã acolo, în satul de unde vin bunicii tãi, oamenilor aºale-a plãcut.

Originile mele

53

Întrebãri:• Tu ce obiceiuri, mâncãruri sau alte lucruri care aratã

originile familiei tale poþi sã prezinþi?• Ai dori ca toate porturile sã fie la fel? De ce?• Când vei avea propria ta familie, unde ai vrea sã trãiascã ea?

Mame ºi copii

54

mamã, copil,asemãnãri, deosebiri,moºtenire, specific,identitate, etnie

Vlãduþ era cam neascultãtor. Dacã mama lui avea nevoie de ajutor, elpleca de acasã cu prietenii. Dacã mama îi spunea sã aibã grijã cum trecestrada, el nu era atent la maºini.

Într-o zi, pe când afarã era foarte frig ºi ploua, Vlãduþ stãtea în camerãºi se plictisea. I-a venit ideea sã se ducã la prietenul sãu Andrei, carelocuia în cealaltã parte a oraºului. Mama lui nu l-a lãsat, de teamã sã nurãceascã pe ploaie.

– Ce bine ar fi dacã aº fi elefant! ºi-a spus Vlãduþ. Elefanþilor nu le efricã de ploaie ºi nu trebuie sã asculte de nimeni!

Deodatã totul s-a schimbat în jurul lui ºi s-a trezit într-o pustietatemare, unde era foarte cald. O turmã de elefanþi venea spre el.

– Mã voi duce cu ei! s-a bucurat Vlãduþ. Elefanþii sunt puternici ºi nutrebuie sã asculte de nimeni!

A întâlnit un elefãnþel, cam de vârsta lui, ºi s-a împrietenit cu el. Aupetrecut zile foarte frumoase împreunã: s-au jucat de dimineaþa pânãseara, chiar ºi pe ploaie zburdau veseli ºi se stropeau cu apã.

Vlãduþ a observat cã prietenul sãu este întotdeauna atent la sfaturilemamei sale ºi nu face tot ce îi trece prin cap.

– Tu eºti cel mai mare dintre animale, poþi sã faci tot ce-þi doreºti, aspus Vlãduþ într-o zi prietenului sãu. De ce stai întotdeauna lângã turmãdacã mama ta spune aºa? N-ar trebui sã-þi fie fricã de nimeni, de ce nuieºi la joacã când vrei tu?

– E adevãrat cã sunt un animal puternic, dar sunt încã mic ºi nu leºtiu pe toate. Mama mã iubeºte, chiar dacã nu mã lasã sã fac tot ceea cevreau eu.

Când s-a trezit, Vlãduþ a fugit în bucãtãrie, unde mama sa pregãteacina.

– Mamã, tu eºti cea mai bunã mãmicã! a strigat el.

Cu cine semãn?

55

Întrebãri:• Prin ce se aseamãnã mamele ºi copiii?• De ce nu rãmâne Vlãduþ în lumea elefanþilor?• Care este cea mai bunã mamã?

Religia mea

56

religie, bisericã, valoare,credinþã, sãrbãtoare,bucurie, înþelegere,comportament

Zi de sãrbãtoare

57

Întrebãri:

Era primãvarã. Toatã familia mea se pregãtea pentru marea sãrbãtoarea Paºtelui. Eu fãceam curãþenie cu tata, iar mama gãtea niºte bunãtãþifoarte apetisante.

A sosit ºi ziua mult aºteptatã. Dimineaþa am mers la bisericã, iar apoiam luat prânzul împreunã. Mai târziu am ieºit în curte, sã ne jucãm cuprietenii. Noi eram îmbrãcaþi foarte frumos, în hainele cele mai noi.Vecinii erau în hainele lor obiºnuite, de parcã nici n-ar fi fost sãrbãtoare.I-am întrebat de ce nu s-au îmbrãcat mai altfel, mai frumos.

– Este doar o simplã duminicã.– Dar este Paºtele!– Paºtele? Paºtele va fi doar peste douã sãptãmâni.Ni s-a pãrut ceva ciudat ºi am fugit în casã, unde l-am întrebat pe

bunicul despre sãrbãtorirea Paºtelui. El a început sã ne povesteascã.Aºa cum sunt mai multe popoare, sunt ºi mai multe religii. Existã

ortodocºi, catolici, mozaici, luterani, reformaþi, mahomedani ºi mulþialþii. Fiecare credem în acelaºi lucru, dar puþin altfel. Avem obiceiuri ºisãrbãtori diferite, dar unele se aseamãnã foarte mult sau sunt chiaridentice. Un exemplu e ºi Paºtele, când creºtinii sãrbãtoresc acelaºi lucrudar puþin diferit. Datele sunt uneori diferite deoarece calendarele diferã.

Crãciunul e sãrbãtorit în aceeaºi datã de toþi creºtinii, însã evreiisãrbãtoresc Hanuka în loc de Crãciun. Dacã cineva este altfel sau are altesãrbãtori ºi crede în alte lucruri nu înseamnã cã nu este la fel ca noi.Micile diferenþe ne fac sã fim mai buni ºi sã avem o lume maiinteresantã.

L-am ascultat pe bunicul ºi am ieºit în curte. Ne-am jucat în continuarecu prietenii noºtri. Ei sunt puþin altfel, dar sunt ºi ei copii ca ºi noi.

• Ce religii cunoºti?• Ce sãrbãtori celebreazã familia ta?• De ce crezi cã existã mai multe religii?

Locuinþele noastre

58

casã, cabanã, fermã, cort, apartament,bloc, conac, castel, vilã, locuinþã

Case în care am locuit

59

Întrebãri:

Prima casã în care îmi amintesc sã fi locuit este casa bunicilor. Buniciimei locuiau la þarã, într-o zonã de deal. Casa avea douã camere mari, iarîn curte bunica îi ceruse bunicului sã-i construiascã o bucãtãrie de varãºi un ºopron. ªopronul de lemn era locul meu favorit de distracþie, acolomã jucam de-a magazinul.

Când am împlinit 6 ani, m-am mutat la pãrinþii mei, în oraº. Aicilocuiam într-un bloc cu patru etaje. Apartamentul nostru avea douãcamere, un hol, o baie, o bucãtãrie, o cãmarã ºi balcon. La parter locuiaprietena mea, cãreia îi dãdeam nuci de pe balcon, coborând un coºuleþlegat cu sfoarã.

Când am intrat la facultate, am locuit într-un cãmin studenþesc. Eramºapte fete în camerã ºi aveam paturi suspendate. Dormeam în patul dedeasupra ºi îmi aranjasem deasupra capului un raft cu obiecte dragi.Aveam aici o cãniþã de lut în formã de butoi, pe care o primisem cadou.

Îmi amintesc cã odatã am locuit ºi într-un cort. Atunci am fost cucolegi de-ai mei la munte. Era varã ºi era foarte cald. Ne puseserãmcorturile lângã un râu. Noaptea stãteam pânã târziu lângã foc sã spunemglume ºi sã cântãm.

Acum locuiesc într-o garsonierã. Am o singurã camerã, bucãtãrie, baieºi hol. De la fereastra balconului se vede cartierul vecin ºi pãdurea delângã oraº. Îmi place sã pãstrez obiecte drãguþe primite cadou: am unsuport de creioane din Spania, un ou încondeiat din Suceava, un tabloucu castelul Peleº de la Sinaia, o bombonierã cu Teatrul Naþional din Cluj.

Tu în ce case ai locuit?

• Prin ce se aseamãnã casele tuturor oamenilor?• Prin ce diferã casa ta de a unuia dintre vecinii tãi?• De ce aratã casele în moduri diferite?

Comunitatea

60

oraº, stradã,cartier, sat, drum,vecini, grup,comunitate,multicultural

Oraºul meu

61

Întrebãri:

Oraºul meu se numeºte Cluj-Napoca ºi se aflã în inima Ardealului.El este înconjurat de munþi, unde poþi face excursii lungi sau numaiplimbãri pentru a culege fel de fel de flori de câmp colorate sau ciupercigustoase.

Este un oraº foarte frumos. Are multe clãdiri vechi, unde au locuitoameni faimoºi, biserici înalte, ba chiar ºi rãmãºiþe ale zidului cecuprindea oraºul odinioarã. Peste tot observi clãdiri sau statui, ce aurãmas aici din timpuri vechi, ºi care au câte un secret ce te aºteaptã sã îldezlegi.

Este un oraº în care niciodatã nu te plictiseºti. Poþi sã te duci lacinema, la teatru, poþi ieºi la un suc cu prietenii, poþi sã faci sport sau sãte plimbi pe malul Someºului. Poþi sã te joci în parcuri, sã vizitezimuzee, sã mãnânci prãjituri la cofetãrii cu vitrine îmbietoare.

Dupã cum vedeþi este un oraº foarte frumos ºi plin de viaþã, deºi nupentru aceste lucruri îmi place atât de mult.

Cel mai important lucru este faptul cã pot sã îl numesc oraºul MEU.Este oraºul meu, pentru cã aici m-am nãscut, am mers la grãdiniþã ºi apoila ºcoalã. Aici am învãþat sã vorbesc, sã citesc, aici locuiesc pãrinþii meiºi aici am toþi prietenii. Mã leagã amintiri de el, aici am tot ce este cuadevãrat important pentru mine. Când plec undeva pentru o perioadãmai lungã, întotdeauna mã simt puþin tristã, iar atunci când ajung acasã,zâmbesc când recunosc împrejurimile Clujului.

Eu cred cã nu este aºa de important dacã locuieºti într-un oraº sauîntr-un sat, la mare sau la munte, într-o comunã micã sau mare. Cel maiimportant lucru este ca acolo unde trãieºti sã te simþi acasã, sã poþispune cu bucurie: „Acesta e oraºul sau satul meu!”

• Ce elemente comune sunt între clãdirile de pe strada ta?• Ce te face sã spui despre un loc cã este al tãu?• Din ce grupuri faci parte?

Prieteni

62

comunicare, joc,diversitate,unicitate,prieteni, noi

Cine îmi sunt adevãraþii prieteni?

63

Întrebãri:

În fiecare zi obiºnuiam sã merg acasã cu acelaºi bãiat, cu George. Deci,probabil cã el era prietenul meu. Într-o zi însã George mi-a spus cã desãptãmâna urmãtoare se va muta în alt cartier, deci nu vom mai mergeîmpreunã spre casã. Totul s-a schimbat, George locuieºte acum în acelaºicartier cu Mircea ºi merg împreunã acasã. Ei sunt doi prieteni.

Angela, fosta mea colegã de bancã, dupã ce a fost aºezatã într-o altãbancã, mi-a spus: nu e nici o problemã. Am stat împreunã în clasa întâiºi a doua. Am împãrþit aceleaºi creioane ºi aceeaºi radierã. Iar acumspune cã nu e nici o problemã?

La bloc mã joc de foarte multe ori fotbal. Ionel este prietenul meudeoarece suntem în aceeaºi echipã. Când ne jucãm împreunã îmi spunede fiecare datã ce portar bun sunt, ce sãrituri extraordinare am ºi cã suntcel mai tare. Sâmbãtã am ieºit în curte mai târziu, deoarece am fost învizitã la niºte prieteni ai pãrinþilor. Ionel se juca cu copiii din bloculvecin. Am vrut ºi eu sã mã joc dar mi-a spus sã-mi caut o pereche. Dacãaduci încã un jucãtor... M-am supãrat pe Ionel ºi am fugit în casã.

Radu este vecinul bunicilor mei, probabil el este prietenul meu.Mergem la pescuit împreunã în fiecare vacanþã. Vara trecutã am fost demai multe ori la pescuit. Într-o zi îmi uitasem undiþa acasã. Priveam cumpescuieºte Radu ºi mi s-a fãcut ºi mie poftã. I-am cerut undiþa, dar arefuzat spunând sã mã duc acasã dupã a mea. M-am dus acasã, dar n-ammai mers la pescuit.

Cine sunt prietenii mei? Nu ºtiu, probabil cã încã nu i-am cunoscut.Dacã nu îi voi gãsi în clasa a IV-a, sigur îi voi gãsi cândva. Cel târziuatunci când voi fi mare.

• Cine sunt prietenii copilului din text?• Cum îþi alegi prietenii?• Ce înseamnã pentru tine prietenia?

Bãieþi ºi fete

64

fatã, bãiat, asemãnare, diferenþã, eu, tu, el, ea

Ei ºi ele despre ele ºi ei

65

Întrebãri:

Bãieþii despre fete: Fetele se supãrã foarte repede, dar poþi sã teîmpaci la fel de uºor cu ele; sunt bune la inimã; îi iubesc pe bãieþi; suntîncãpãþânate. Ele nu trebuie sã meargã în armatã. Unele au glasul gros,altele glasul subþire. Trebuie respectate de toatã lumea, mai ales de bãieþi.Nu prea se joacã, vorbesc mai tot timpul despre bãieþi. Se pregãtesc oreîntregi în faþa oglinzii. Fetele sunt mai liniºtite în timpul orelor.

Fetele despre fete: Putem sã ne lãsãm pãrul sã creascã oricât de lungdorim, putem sã purtãm fustã, nu doar pantaloni, suntem mai frumoasedecât bãieþii ºi nu putem fi lovite de ei, pentru cã suntem fete. Când ni seîncâlceºte pãrul e cam greu sã-l desfacem. Suntem foarte puternice cânddorim ceva. Suntem harnice. Putem sã þinem un secret. Scriem maifrumos decât bãieþii.

Fetele despre bãieþi: Bãieþii le trag pe fete de pãr. Nici ei nu sunt urâþi,unii sunt chiar frumoºi. Câteodatã vorbesc urât, joacã foarte bine fotbal,dar în majoritatea cazurilor se ceartã. Dacã se joacã pe echipe suntîntotdeauna în aceeaºi echipã. Se duc la udat. Dacã fetele nu au creioanele dau ei. Au pãrul scurt, deci se pot pieptãna mai uºor.

Bãieþii despre bãieþi: De ziua femeii cumpãrãm flori pentru fete.Putem sã bulgãrim fetele. Ne plac maºinile, ne uitãm foarte mult lafotbal, mâncãm cât putem de mult. Iubim fetele. Putem sã ne facem frezãde arici. Suntem actorii principali în majoritatea filmelor, doar bãieþii ºibãrbaþii sunt menþionaþi în istorie. Dãm întâlnire fetelor. Ne placsporturile extreme.

• Cu care dintre afirmaþii eºti de acord? De ce?• Care sunt asemãnãrile dintre fete ºi bãieþi?• Care sunt diferenþele dintre fete ºi bãieþi?

Reþete tradiþionale

66

bucãtãrie,condimente,gust, aromã,preferinþe

Omleta se preparã foarte uºor. Cu puþin ajutor din partea pãrinþilor încâteva minute puteþi ºi voi sã preparaþi o mâncare foarte gustoasã ºi defiecare datã puþin altfel, cu un alt gust, o altã aromã.

Avem nevoie de urmãtoarele ingrediente de bazã la pregãtirea uneiomlete: câteva ouã (în funcþie de cât de foame ne este sau câþi suntem),caºcaval sau brânzã, legume dupã gust, o tigaie, puþin ulei.

Dacã ne e poftã de omletã cehã cu ºuncã o putem gãti uºor. Se batouãle. Se adaugã puþin caº ras, smântânã ºi fãinã. Se toarnã compoziþiaîn tigaia unsã cu ulei sau unturã. Se adaugã ºunca tãiatã mãrunt ºi puþinpiper. Se prãjeºte la foc potrivit, apoi se pune pe o farfurie, se ruleazã ºise serveºte imediat.

Dacã ne e poftã de omletã sârbeascã cu brânzã de oaie ºi ardei oputem gãti uºor. Se coc câþiva ardei, iar apoi se curãþã de coajã. Se taie înfelii ºi se aºeazã în tigaie cu puþinã smântânã ºi lapte. Se fierb timp decinci minute. Se adaugã puþin ulei. Se presarã brânzã ºi se pun ouãlebãtute. Când ouãle s-au întãrit, se serveºte.

Dacã ne e poftã de omletã maghiarã cu caºcaval ras o putem gãti uºor.Ouãle se bat bine ºi se adaugã puþinã fãinã cu mare atenþie. Se pune ºipuþin lapte, iar la sfârºit se pun caºcavalul ras ºi sarea. Aceastãcompoziþie se toarnã în tigaia fierbinte, unsã cu unturã. Se prãjeºte peambele pãrþi ºi se serveºte rulatã.

Mie îmi plac foarte mult legumele ºi mãnânc uneori omletã culegume. Se taie mãrunt câteva bucãþi de morcovi, ardei, dovlecei, ceapã.Se prãjesc în tigaia fierbinte, unsã cu puþin ulei. Se adaugã ouãle bãtute

peste legumele cãlite, apoi puþin caº ras ºi condimente. Se serveºtecu un pahar de suc de roºii.

Omletã cu diferite arome

67

Întrebãri:• Cum ar fi lumea dacã ar exista doar un singur fel de

omletã?• Ce dã gust bun unui fel de mâncare?• Cum ar arãta lumea dacã toþi oamenii ar fi la fel?

Real ºi imaginar

68

Mãrul: Fruct al mãrului,de formã rotundã-turtitãºi de diferite culori. Cireaºa: Fructul

cireºului, mic, sferic,cãrnos, de culoare roºiesau galbenã, cu gustdulce sau amãrui.

Portocala: Fructul portocalului, deformã sfericã, aromat ºizemos, bogat învitamine, învelit într-ocoajã de culoare galben-roºiaticã.

Lãmâia: Fructul lãmâiului,de formã sfericã alungitã,cu coaja galbenã, aromatãºi cu miezul acru, bogat învitamine.

Kiwiul: Fruct comestibil dinAsia, cu formã ovalã, demãrimea unui mãr mijlociu, cumiezul verde, cãrnos, acriºor ºicu coaja pufoasã, verde-maronie.

Piersica: Fructul piersicului,sferic, cãrnos, suculent,acoperit cu o pieliþã pufoasãde culoare gãlbuie-roºiaticã.

real, realitate,imaginar,imaginaþie,percepþie, pãrere

Ce pare ºi ce este

69

Întrebãri:

(Mãrul): – Salut, sunt mãrul cel gustos ºi colorat. Eu sunt rotund ºibun în prãjituri. Am un secret: nu-mi plac portocalele pentru cã suntprea portocalii.

(Piersica): – Salut, sunt o piersicã dulce ºi parfumatã. Din mine se facºi creme de faþã. Am un secret: nu-mi plac cireºele pentru cã sunt preamici.

(Lãmâia): – Salut, sunt lãmâia acriºoarã ºi rãcoritoare. Am multe,multe vitamine. Am un secret: nu-mi plac merele pentru cã au preamulte culori.

(Kiwiul): – Salut, sunt kiwiul verde ºi exotic. Sunt frumos ºi orneztarte adesea. Am un secret: nu-mi plac piersicile pentru cã sunt preacãrnoase.

(Portocala): – Salut, sunt portocala rotundã. Sunt atât de bunã însucuri! Am un secret: nu-mi plac fructele de kiwi pentru cã seamãnã cuun cartof.

(Cireaºa): – Salut, sunt cireaºa cea cu multe surori. Uneori putem fi ºicercei. Am un secret: nu-mi plac lãmâile pentru cã sunt mult prealunguieþe.

Þrrrrrr! Þrrrrr! Þrrrrrr! Ce e cu sunetul acesta? De unde vine? Þrrrrrr!Þrrrrr! Þrrrrrr! A, e ceasul deºteptãtor! Robi se frecã la ochi ºi se uitã înjur. ªi fructele vorbitoare?... Am visat...

Mama deschide uºa:– Ce vrei sã mãnânci azi?– Salatã de fructe! De mere, de piersici, de portocale ºi de kiwi, cu

sirop de lãmâie ºi o cireaºã în vârf.

• Ce crezi despre ce spun fructele unele despre altele?• Ce este real ºi ce este imaginar în acest text?• De ce crezi cã a dorit bãieþelul salatã din toate fructele?

Albumul clasei

70

colegã, coleg, muncã,învãþare, ºcoalã, educaþie,cunoaºtere, vârstã

Cum putem faceun album al clasei?

71

Întrebãri:

Într-un album al clasei suntem cu toþii. Fiecare îºi alege fotografiacare-i place ºi poate sã deseneze ceva. Dacã dorim, putem sã ºi scriemcâte ceva despre noi. Punem albumul pe perete ºi oricine intrã la noi înclasã poate sã ne cunoascã astfel.

Avem nevoie de:– poze cu fiecare dintre noi;– poze cu toatã clasa din timpul unor excursii, serbãri, diferite

activitãþi sau lecþii;– un carton mare sau mai multe cartonaºe mici lipite unul lângã altul;– creioane colorate;– lipici;– foarfecã.

Cum procedãm?1. pe cartonul mare vom aºeza pozele noastre în poziþia aleasã de noi;2. dacã ne-am înþeles referitor la poziþie putem sã lipim pozele;3. fiecare îºi scrie numele sub poza sa cu creioane colorate;4. în partea de sus scriem anul ºi clasa;5. punem ºi poza învãþãtoarei sau a învãþãtorului;6. decorãm planºa dupã placul nostru;7. atârnãm planºa la un loc unde poate fi vãzutã de toatã lumea.

• Care sunt cele mai importante trei trãsãturi ale tale?• Cum ai dori sã-ºi aminteascã ceilalþi de clasa voastrã?• Cum ai dori tu sã îþi aminteºti de clasa voastrã?

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

Notiþe

72