Editura Ararnis mulgume;te editurilorArt, Hurnanitas qi Paralela 45

pentru permisiunea de a reproduce o Partedinre temele incluse in acest volum.

Descricrea CIP a Bibliotecii Nafouale a RominieiLectui suplimentue pentru clasa a IY-a / Corina Gidiugi

(coord.)- - Bucurepti : Arronis Print, 2015

ISBN 978-606-706-i75-8

I. Gidiugi, Corine (coord.)

821.135.1-82282-822=135.1

Cop),right O 2015 Editum ARAMIS, pentru prezenta editie

ISBN 978-606-706,175-8

Editua ARAMIS . Redaclia qi sediul social:

B-dul Metaltrgiei nr. 4G56, cod 04il833,

sector 4, Bucureqai, O.P. 82 - C.P. 38

tel.: (0?l ) 46 I .08. I Oll4l15- fax: (02 1) 461.08.09/19-

E-mail: offi ce@edituraa'amis.ro; offi ce@megapress.ro

Departamentul desfacere: tel.: (021) 461.08.08112/13116:

fax: (02 1 ) 46 1.08.09/1 9; E-mail: desfacere @editurmamis.ro

TiptrritluMEGApress

www.edituraaramis.ro

www.megapress.to

f

LIcIURI SuruM[NTAR[.B r BL|O6 RAF| r SCOLARA R ECO h{AN DATA

Selecf ie, gi schile biografice de

.x't'

1i

antologie

CORINA GADIUIA

*dl

t

kr+

Cuprins

roru cnelneAAmintiri din copilirie - La sc5ldat,

Caprele lrinucdi (fragment) / 5

lvan Turbincd / 19

PETRE ISPIRESCU

AleodorimPSrut 134Tinerele firi bdtr6nele 9i via[d

firi de moarte / 42

BARBU STEFANESCU DELAVRANCEA

Domnul Vucea / 5L

VASILE ALECSANDRI

Vasile Porojan / 69

CEZAR PETRESCU

Fram, ursul Polar (CaPitolul

,,5f6rgitul") / 78

MARIN SORESCU

De-a Delta Dundrii / 90

La gridina zoologicd / 93

MIRCEA SANTIMBREANUUn gmecher la lec[ie / 95

lmaginalie creatoare f 98

RADU TUDORANToate pdnzele sus! (fragment

din CaPitolul l) / 101

SITVIA KERIMMotanul din livada Pustie / 1-L0

Calul albastru / 112

1F

GELLU NAUMPrima carte cu APolodor(fragment)/ 118

DIMITRIE BOLINTINEANUFata de laCozia I L21'

Mircea cel Mare 9i solii / 123

GRIGORE ALEXANDRESCU

$oarecele gi Pisica / 126

Boul gi vilelul/ 128

CAinele 9i cilelul / 130

ALEXEIMATEEV!CILimba noastre lBzCdntec de leagin / 135

GOTTFRIED AUGUST BURGER

Baronul Mtinchhausen I 137

Prima aventuri Pe mare / L43

CHARTES DICKENS

Poveste de Crdciun (Partea ll I L49

MARK TWAINAventurile lui Tom SawYer

(Capitolul ll) / 168

ANTOINE DE SAINT.EXUPERY

Micul Prin! (CaPitolul XXI)i 175

MICHAEL ENDE

Jim Ndsturelgi Lukas, mecanicul

de locomotivi (CaPitolele I

li ll)/ 180

Rcdact.:r: Adrian CreEu

Tehnore dectare , SC SERRANY HOME SRL

Coprrrr: Criscina Durn itrcscu

Ilustralia copertei: SI-IUTTERSTOCK.com

ION CREANr,A(L837-L88q)

ffi$ m'u+miffi**''n*'* '"'o '""''' # *:ru fi ilffi*,:tt.1;:,urrr::":'i

institulor la Iagi, unde il are profesor pe Titu'Maior.r.o. S. imprietenqte cuulsr[uror la lasl, unoe rr are proresor pe I lru ]Ualorescu. Je tmpneteneste cuMihai Eminescu, pe arunci revizor gcoi.r. i, calirate de pedagog, publici patrumanuale 9co1are, in care apar gi primele sale povestiri (lnul ;i cdme;a, Pouuu,Pdcak,Acul;i barosul, Uiul pdchlit dt uulpe).Debwul propriu-zis are insl locin anul 1875,in revista Conuorbiri literare,co povesrej.Saacra cu trei nurori.Considerat unul dintre clasicii literaturii ,o*en., Ion Creangl este apreciatmai cu.seami daroriti operei sale autobiografice,Anintiri din lopikrie.Moarepe 31 decembrie 1889,la Ia;i, in acela;i an cu Mihai Eminescu.

'

-&.,affi*r . .

ffi^ vwintiri din copildrle

flt(fragment)

este iarnl, mama iar s-a pus pe capul tatei, si mi dea undeva laqcoali. Dar tata spunea cl nu mai are bani de dar penrru mine.

- Lui dascilul Vasile a Vasilcli fii] pllteam numai cAte un sorocovlg

pe luni. Iar posroronca de dascilul Simeon Fosa din Jirguieni, numai

pcntru civorbeste mai in talcuri decat algii 9i s{brcaiegte toarl ziua la tabac,

ccre cate crei husigi pe luni; auzi vorbi! Nu face biiatul ista aragia huslgi,

cu straie cu ror, cAgi am dat eu penrru dinsul pAni acum!

Cind a mai auzit mama gi asta, s-a fhcut foc.

- Slrmane omule ! Daci nu;tii boabi de cafte, cum ai si mi ingelegi?

Cind tragi sorocovetii la musteati, de ce nu te oliciiegti atita? Petre

Todosiicii, crfumarul nostru, agl-i ci ti-a mincat noui sute de lei? Vasile

Roibu din Bejeni, mai pe-atigia, gi algii cigi? Rugtei lui Valicl;i Miriuciilui Onofrei glsegti sI le dai gi sI le risdai? Stiu eu, sI nu crezi ci doarme

Smaranda, dormire-ai somnul cel de veci sI dormi ! $i pentru bliat n-ai de

unde da? MIi omule, mli! Ai sI te duci in fundul iadului, si n-are sl aiblcine te scoate, daci nu te-i sili sl-gi frci un bliat popl! De spovedanie fugi

ca dracul de tlmAie. La biserica mergi din Pa;ti in Pagti. Aga caugi tu de

sufet?

- Ian taci, mli femeie, cI biserica-i in inima omului, si dacl voiu

muri, tot la biserici am sI ged, zise tata; nu mai face 9i tu atAta vorbl, ca

fariseul cel flgarnic. Bate-te mai bine cu mlna peste gurl si zi ca vamesul:

Doamne, milostiv fii mie, plcltoasei, care-mi tot imbllore z gura pe blrbatdegeaba.

in sfArgit, cAt s-a balnbmit mama cu tata din pricina mea, tot pe-a

mamei a rlmas; clci intr-o duminicl, prin cArneleaga, avenit tatul mamei,

bunicu-meu David Creangl din Pipirig la noi gi, vlzind cearta iscati

intre tata si mama din pricina mea, a zis:

- Lasl mii $tefane ;i Smirlnducl, nu vi mai ingrijigi atita; ci" azi e

duminicl, mAine luni gi zi de tirg, dar margi, de-om ajunge cu sinitate, am

si iau nepotul cu mine si am si-l duc la Brogteni; cu Dumitru al meu,la

profesorul Nicolai Nanu de la gcoala lui Balog, 9i-gi ve de a voi ce -a scoate el

din biiat; cI de ceilalgi bliegi ai mei, Vasile gi Gheorghe, am rimas tare

mulEimit cAt au invlgat acolo. De doulzeci ;i mai bine de ani, de cAnd

port vornicia in Pipirig, am dus-o cam anevoie numai cu rlbugul. Ce folos

cI citesc orice carte bisericeascl; dacl nu gtii a insemna micar citugi de

cit, e greu. insl de cAnd mi-au venit bliegii de la invlgiturl, imi ;insocoteala ban cu ban gi huzuresc de bine; acum zic gi eu cI pogi duce

yornicia pe viagl, fbri sl te simgi. Ziu, mare pomanl gi-a mai flcut Alecu

Balo; cu ;coala ceea a lui, cine vrea si ingeleagi! $i, Doamne, peste ce

:.."*.i, profesor ingelept ;i iscusit a dat! Aga vorbegte de blind gi primegte cut::Plt$ " .:*:Li'.ff {utt4d

6qfih,q#

bunatate pe fiecare, de Ei-i mai mare dragul sI te duci la el! Ferice depiringii care l-au niscur, cI bun suflet de om esre, n-am ce zice ! $i mai ales

pcntru noi, glranii munteni, este o mare facere de bine. Cend am venit eucu tara gi cu fragii mei, Perrea gi Vasile gi NicI, din Ardeal in Pipirig, acumqlsezeci de ani trecugi, unde se pomeneau scoli ca a lui Balo; in Moldova?l)oar la Iagi si fi fost a;a ceva gi la Ministirea Neamgului, pe vremea luirnitropolitu Iacob, care era oleacl de cimotie cu noi, de pe CiubucOlopotarul de la Minlstirea Neamgului, bunicul mine-ta, Smlrandl, alclrui nume sti scris 9i asrlzi pe clopotul bisericii din Pipirig. CiubucClopotarul tot din fudeal gtia puginl carre, cagi mine ; 9i apoi a pribegitde-acolo, ca 9i noi, s-a tras cu bucatele incoace, ca si mos Dediu din VanI-rori gi algi mocani, din pricina papistagiei mai muh, pe cit stiu eu. $i arAt

cra de cuprins, de s-au umplut muntii: HIIiuca, Piatra lui Iepure,IJlrnariul, Cotnlrelul ;i Boampele, plni dincolo peste Pitru-Vodl, derurmele si tamazhcurile lui. $i se pomenegre ci Ciubuc era om de omenie ;

fiecare oaspe ce trigea Ia odaia lui era primit cu dragl iniml gi ospltat cuindestulare. Si se dusese vestea in toate pirEile despre bunitatea;i bogigiasa. PAnI gi Vodi cic-ar fi tras odatl in gazdlla Ciubuc, 9i intrebindu-l cucine mai tine atAta amar de bucate, el ar fi rlspuns: ,,Cu cei slabi de minte

|i tari de virture, Mlria Ta"i Atunci Vodi nu s-a putur stlpAni de mirare,spunind: ,,Ia, aista-i om, zic gi eu; de-ar fi mulgi ca dinsul in domnia mea,

puEini lipsi ar duce gara Ia nevoi!" $i l-a bfuut VodI cu mAna pe umlr,zicXndu-i: ,,Mosule, si gtii ci de azi inainte esti omul meu, si la domnie 9i-ideschisi usa origicAnd".

$i de atunci i-a mers lui Ciubuc numele de omul lui VodI, incit gi

plni astlzi un deal, in partea despre Plotunul, unde era mai mult asezarea

lui Ciubuc, se cheaml Dealul Ornului.Pe acest deal, Smarandl, am fugit in vremea zaverei,cu mi-ta, cu tine

;i cu frate-tlu Ioan, de frica unei cere de turci, care se bltuse chiar atuncicu volintirii la Secu gi apoi se indreprari spre Pipirig, dupl jefuit. Iar pcsori-ta Ioana, de gribit ce-am fost, o uitasem acasi, pe prispi, in albiugl$i ml-ta, cAnd a dat de copill ci nu-i, a inceput a-gi smulge plruldi- - -ry

gi a boci innidugit, zicind: ,,Vai de mine gi de mine, copila mea, au srri-puns-o turcii!"

Eu insi m-am suit in varful unui brad si, cum am vizut ci apuci turciispre?lotinul, m-am azvirlit{bri sine pe pirul unui cal, am alergar acasl gi,

cxnd colo, am glsit copila teaftrl, insi rlsturnati cu albiut. d. i4t. porii,care grohliau trpr.lriol ei, clt pe ce sI o rupi. Iar pe la'capitj alfiuteiam gisit citeva rubele puse de rurci, se vede, la capul copilei. Atunci amluat copila gi, de bucurie, nici nu gtiu cind am ajuns cu dansa la ml-ta, inDealul omului. $i dupi ce mi-am venit pugin in sine, am zis gi eu in aml-riciune, ca mulgi inainte de mine: cei care n-au copii nu stiu ce-i necazul.BunI minte mai au unii, in felul acesta, de nu se insoari! $i unul dintr-acegtiaa fost ;i ciubuc mocanul, care, neavind femeie, nici copii, ce i-a venit maitdrzia, de evlavia cea multi ce avea, sau din alte impiejurlri, a inchinattoari averea sa Minlstirii Neamgului, gi el s-a cilugirit, mai cu toti haidliilui, fhcAnd multe pomeniri cAt a fost in viagl. Iar astlzi petrece in linigrelangl zidurile mlnistirii, Dumnezeu sl-l ierre gi sl-l odihneasci iniruimpirrEia cereascl ! clci gi noi ca miine ayem a ne duce acolo ! A;a-i cl voihabar n-avegi de toate acesre, de nu v-ag fi spus eu? zise bunicul otana.

- Nu-i riu, mii Stefane, sl gtie 9i bliatul tlu oleacl de carre, nunumaidecar penrru popie, cum chiteste smaranda, cI gi popia are muhenlcifale, e greu de purtat. $i decxr n-a fi cum se cade, *ri bin. si nu fie.Dar cartea igi aduce si oarecare mangxiere. Eu, si nu fi gtiut a citi, de multag fi innebunit, cate am avur pe capul meu. insl deschid vielite sfinyilor qi

vld atatea gi atitea si zic: ,,Doamne, multl rlbdare ai dar alegiloitlit" al.noasrre sunr fori la ureche pe langl cele ce spune in clrgi. $-apoi, si fiecineva de tot bou, inci nu este bine. Din clrgi culegi multi ingilepciune,gi, la dreptul vorbind, nu egti numai asa, o vacr di muls p.niru fi..*...Bliarul vld cI are Einere de minte gi, numai dupi cit a invlgat, cintl gi

citesre cit se poate de bine.

De aceste gi altele ca aceste a vorbit bunicul David cu mama gi cu tata,mai toatl noaptea, duminica spre luni si luni spre margi; cici la noi manea

lffi*s .t'.nd venea din Pipirig la tirg sl-gi cumpere cele rebuitoare.%sw,.,."ws

Ilr marri dis-dimineagi puse tarnigile gi desagii pe cai gi, legandu-ifiunrugclcu clpisuul: pe cel de-al doilea de coada celui intai, p..il d.-.1trcilca de coada celui al doilea, pe cel de-al patrulea de coada celui alrrcilca, cum ii leagi muntenii, a zis:

- Ei, mli $refane gi Smirlnducl, mai rimAnegi cu sinltare, ci eurn-rm dusu-m-am. Hai, nepoate, gata egti?

- Gata, bunicule, haidem, zisei, necljindu-ml cu nigte costite de

lrorc afumate si cu nigte cArnagi fripEi, ce mi-i pusese mama dinainte.

$i, luindu-mi rimas-bun de la pirinti, am purces cu bunicul sprePipirig. si era un pui de ger in dimineara aceea, de crlpau lemnele! $i dinsus de Vlnitori, cum rreceam punrea peste apa Neamgului, bunicul inrurrni, cu caii de clplstru, si eu inainte, mi-au lunecat ciubotele 9i amcirzut in ozani. cat mi gi-i bliatul! Noroc de bunicul! ,,si scroambeleicstea a voasrre is pocire", zise el scogandu-ml repede, murar pini la pieleyi in$egat hit bine, clci nlboise apa in toate pirgile; gi iure mi-a scos

ciubotele din picioare, ci se {lcuse bocni. ,,Opinca-i bunl, siraca! i;i gede

piciorul hodinit, ;i la ger huzurqti cu dAnsa." $i pinl a vorbir acesre, e ramqi invelit intr-o saricl $igoasi de cagina, blgat intr-o desagape cal, purcespe drum, gi hai la Pipirig. $i cAnd m-a vlzut bunica in ce hal mi aflam,

$emuit in desagl, ca un pui de bogdaprosre, cAr pe ce sI se pripideasclplAngind. incl n-am vLzur agafemeie, sI plangi de toate ..I.i.r, miloasldin cale-afari. carne de viti nu manca in viagl, tot din asti pricini; gi candsc ducea slrbitoarea la biserici, bocea toti mo4ii din gintirim, fie rudi, ftestriin, ftrI deosebire. Bunicul insl era asezat la mintea lui, igi ciura de trebicum sda el gi llsa pe bunica intr-ale sale, ca un cap de femeie ce se gisea.

- Oi, Doamne, Davide, cum nu te mai astAmperi; de ce-ai scos

bliatul din casi pe vremea asra?

- Ca sl te miri tu, Nastasie, zise bunicul, scogind o piele de porc sal-

batic din cimari 9i croind cfue-o pereche de opinci penrru Dumitru 9ipentru mine; apoi le-a ingruzit frumos si apetrecut cate-o pereche de agineagri de plr de cal prin cele nojige. ;*u..tuw

@d-#&o&

. !i I treia zi dupl asta, dandu-ne schimburi gi cxte doul perechi deobiele de suman alb, ne-am incilgat cu opincile binigor gi, slruiand minabunicli, am luat-o prin Boboiesti, iar cu bunicul gicu'Dumitru, fratelemamei cel mai mic, gi suind pe la fundul Hillucii, am ajuns dupl untarziu in Flrcaga, unde ne-a fost si masul, impreunl cu plrintele Dumitrude la Piriul carjei, care avea o gugl la git cat o plosci de cele mari 9i giriiadinr-insa ca dinrr-un cimpoi, de n-am putui inchide ochii d. ilul ,iumai toati noaptea. Nu era vinovat bietul preor, 9i, dupl cum spunea si el,e mai riu de cei ce au gqi in cap decir de cei ce o poaiti pe din afarl...

A doua zi am purces din Frrcaga pe la Borca spre paril carjei gicotirgag, pini ce am ajuns gi la Brogteni. si dupl ce ni-,

"9.r., bunicul in

gez:dl.,cu toati cheltuiala lui, la una Irinuca, apoi ne-a dus pe la profesor gipe la biserici, de ne-a inchinat pe la icoane, gi pe urmi ne-a llsat co sinitategi s-a intors acasl, trimittndu-ne din cand in cind cele trebuiroare.

$i satul Brogtenii fiind imprigtiat, mai ca roare satele de la munre, nuse. ruginau lupul gi ursul a se arita zhu-miaza-mare prin el; o casl ici, subtihlraia asra, alra dincolo de Bistrigl, sub ahi tihiiaie, mi rog unde i-avenit omului indemanl sI gi-o faci. $i Irinuca ayea o cocioabl veche debarne, cu ferestrele cat palma, acoperiri cu scanduri, ingrlditl cu rlzlogide brad;i agezatl chiar sub

^onre, p. malul stang al BiJtriEei, aproape d"e

pod. Irinuca era o femeie nici tanlrl, nici tocmaibltrinl; avea blrbat, gio fati balcizi gi lilaie, de-Ei era fricl sI innoprezi cu dansa in casl. Norocnumai cI de luni dimineaga gi panl sxmbitl i.rm n-o..i vedeai; se duceacu tati-siu in munte, la ftcut feresrrea, gi lucra toatl slptimina ca unbirbat pentru nimica toad; doi oameni cu doi boi, la vreme de iarnl, abiaigi puteau scoare mlmlliga. Ba la mulgi se intampla de veneau sambitinoaptea cite cu un picior &lnt sau cu boii stalciti, si aceasra le era cagtigpe deasupra.

. cocioaba de pe malul_stang al Bistrigei, blrbatur, fata gi boii din pI-dure, un gap gi doul capre slabe gl raioase, ce dormeau pururea in tindl, eratoatl averea Irinucli. Dar gi asta-i o avere, cand. ornrl slnltos. insi ce mI

ivegte ? Mai bine sI ne clutIm de ale noastre.

Noi, cum a plecat bunicul, a doua zi ne-am dus la ;coali; 9i vizindprofesorul cI purtam plete, a poruncit unuia dintre gcolari sI ne tundi.cind am auzit noi una ca asra, am inceput a plange cu zece randuri delacrimi gi a ne ruga de rogi Dumnezeii si nu ne slugeascl. Dar,ti-ai glsir;profesorul a stat langi noi, pinl ce ne-a runs chilug. Apoi ne-a pus in rendcu ceilalgi ;colari si ne-a dat de invigat, dupl puterea noastri, inrre una-alta,

i;i ,,ingerul a sffigar", pe dinafari.

$i am dus-o noi aga pAnI pe la Mezii-Piresii. $i unde nu ne trezimintr-o bunl dimineagl plini ciucuri de raie clpreascl de la caprele Irinucli!Ei, ei! ce-i de fbcut? Dascllul nu ne mai primea in scoah, Irinuca nu neputea vindeca, pe bunicul n-avea cine-l ingtiinEa, merindele erau pe s{arsit,rlu de noi!

Nu gtiu cum se intimpll, cI, aproape de Buna-vestire, unde nu dI ocilduri ca aceea, si se topegte omltul, gi curg paraiele, si se umflI BistriEadin mal in mal, de cit pe ce si ia casa Irinucii. $i noi, pe clldurile celea, neungeam cu legie tulbure, gedeam afari la soare cu pielea goall, pani se usca

cenuga pe noi, gi apoi ne blgam in Bistriga de ne scildam. Asa ne invigaseo babi sI facem, ca sI ne treacl de raie. vI putegi inchipui ce va sI zicl a tescllda in Bistrita, la Brosteni, de doul ori pe zi, tocmai in postul cel mare !

$i nici tu junghi, nici tu frigun, nici altl boali nu s-a lipit de noi, dar nicide riie n-am sclpat. Vorba ceea: ,,Se tine cariiade om".

Intr-o zi, ftind Irinuca dusl in sat gi avand obicei a sedea uitat i", cafaavltlmanului, noi n-avem ce lucra? Ne suim pe munte, la deal de casa ei,cite c-o bucatl de rlzlog in mani, si cum curgeau piraiele grozal', mai ales

unul alb cum ii laptele, ne pune dracul de urnim o stancl din locul ei, carecra numai inginatr, gi unde nu porne$re stinca la vale, siltand ror mai sus

dc un stat de om; si trece prin gardul gi prin tinda Irinucli, pe la capre, 9isc duce drept in Bistrita, de clocotea apa! Asta era in sambita I r,iLazir, pehamiazl. Ei, ei! ce-i de {hcut? Gardui si casa femeii dlrimate la pimint,o caprl ruprl in bucigi, nu-i lucru d. pgr. uitasem acum si raie;i tor despaimi.