editorial interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această...

60
Anul V, Nr. 1(13)/20 5 I 1 Reforma auditului statutar – în linie dreaptă! Comunicarea şi transparenţa – primii paşi ai conlucrării eficiente Editorial idei, sugestii, experienţe Auditarea achiziţiilor şi cheltuielilor – aplicaţie practică În dialog cu , director financiar ACCA Eileen Rae Interviu IASB a publicat standardul IFRS 9 „Instrumente financiare” Pregătire profesională IFRS 15 „Venituri din contracte cu clienţii – principii şi concepte”

Upload: others

Post on 21-Oct-2019

1 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

Anul V, Nr. 1(13)/20 5I 1

Reforma auditului statutar– în linie dreaptă!

Comunicarea şitransparenţa – primii paşi

ai conlucrării eficiente

Editorial

idei, sugestii, experienţe

Auditarea achiziţiilorşi cheltuielilor – aplicaţie

practică

În dialog cu ,director financiar ACCA

Eileen Rae

Interviu

IASB a publicat standardulIFRS 9 „Instrumente

financiare”

Pregătire profesională

IFRS 15 „Venituri dincontracte cu clienţii

– principii şi concepte”

Page 2: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

Noutăţi privind completarea rapoartelorde activitate/declaraţiilor fără activitate aferente anului 2014

Pentru detalii suplimentare, v rug m s contacta iDepartamentul servicii pentru membri la adresa de e-mail: [email protected]

sau la num rul de telefon: 021.410.74.43 interior 107, 108.

ă ă ă ţ

ă

La nivelul CAFR a fost revizuit modelul de raport anual şi modelul de declaraţie anualăfără activitate, pentru persoane fizice şi juridice. Pentru o mai bună informare şi o evidenţămai clară a situaţiei existente în piaţa serviciilor de audit financiar, s-a impus modificareaformatului de raport anual al membrilor CAFR, începând cu anul 2015, pentru anul deraportare 2014.

Camera a aprobat prin Hotărârea Consiliului CAFR nr. 74/18.12.2014 noile modele aleraportului anual şi ale declaraţiilor anuale fără activitate.

Formularele sunt în curs de implementare pe site-ul www.cafr.ro în spaţiul privat alauditorilor financiari, persoane fizice şi juridice, şi vor putea fi accesate în vederea completării,începând cu data de 02 februarie 2015.

Precizăm că viza anuală obţinută pentru anul 2014 este valabilă până ladata de 31 martie 2015.

Page 3: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

Editorial

Comunicarea şi transparenţa –

primii paşi ai conlucrării eficiente

Lect. univ. dr. Gabriel Radu

Interviu

Eileen Rae, director financiar ACCA:

O privire spre viitorul profesiei contabile

Idei, sugestii, experienţe

Auditarea achiziţiilor

şi cheltuielilor- aplicaţie practică

Ana Dincă, Alexandru Stelea, Audit One

Reforma auditului statutar – în linie dreaptă! Cum vor fi

implementate noile reglementări europene?

Adriana Spiridon, CAFR

Managementul nu percepeîntotdeauna valoarea audituluiintern. Ce este de făcut?

Alina Sima, PwC România

IFRS 15 „Venituri din

contracte cu clienţii - Principii şi concepte

Monica Ştefan, FCCAAlexandra Mutulescu, ACCA

Consideraţii privind raportarea fiscală

a entităţilor economice

Sorin-Constantin Deaconu,Universitatea „1 Decembrie 1918”

Alba Iulia

Anul IV, Nr. 1 (13)/2015

SUMAR

3

27

306

9

18 35

Page 4: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

Provocări și tendinţe

internaţionale

Concluziile unui studiuEIU/PwC: Directorii executivise bazează pe fler şi sfaturi înloc de analiza de date, cândiau decizii strategice

Raportarea financiară integrată poate îmbunătăţi

analiza profesioniştilor în investiţii

IASB a publicat standardul IFRS 9 „Instrumente financiare”

Adriana Spiridon, CAFR

Juridic

Întrebări şi răspunsuri

pe teme profesionale

Daniela Ştefănuţ, CAFR

eseu

Câteva reflecţii despre profe-sia contabilă şi „vârful ei de

lance”, auditul financiar

Emil Horomnea,Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi

42

45

47

51

53

Page 5: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

elativ tânăra profesie a auditului finan-ciar în România se bucură azi de unincontestabil prestigiu atât în societatearomânească, cât şi în mediul internaţio-nal.

O apreciere binemeritată, obţinută întâi de toateprin înaltul profesionalism, conştiinciozitatea,implicarea şi talentul demonstrate de membriiCamerei Auditorilor Financiari din România înîndeplinirea misiunilor de audit pe care şi le-auasumat. De aceea, de la bun început am conside-rat că a păstra şi a duce mai departe personali-tatea marcantă a acestei profesii de elită a con-tabilităţii româneşti reprezintă obligaţia decăpătâi a echipei noastre, instalate prin votulexprimat la Conferinţa anuală din 27 septembrie2014.

Am fost de la bun început conştienţi de faptul căne-am asumat această responsabilitate într-unmoment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în schimbare, în care auditorii întâm-pină mari dificultăţi pentru ofertele specifice pro-fesiei pentru care s-au pregătit şi au investit banişi idealuri. După cum, iată avem de făcut faţă şiunor mari provocări generate de reformarea pro-fesiei pe plan european şi internaţional. Deaceea, nu întâmplător speranţele profesioniştilorîn audit se leagă de organizaţia lor, în care credcu tărie că trebuie şi poate să adopte măsuri şiacţiuni practice, aplicate perseverent şi tenace însprijinul profesiei.

Din aceste condiţionalităţi şi realităţi a rezultat şilinia noastră de conduită şi anume apropierea

Camerei – ca organizaţie profesională – demembrii săi, de problemele şi dificultăţile pecare aceştia le întâmpină zi de zi.

Am notat şi am reţinut ideile afirmate în dezbate-rile şi propunerile formulate la Conferinţa anuală.Un bun prilej de a ne informa „de la sursă” asu-pra a ceea ce este important la ora actuală pentruprofesie l-au constituit întâlnirile recente alemembrilor Consiliului CAFR cu auditorii finan-ciari din teritoriu la evenimentele organizate cuocazia sărbătoririi Zilei Naţionale a AuditoruluiFinanciar. Şi am constatat că, într-o bună măsu-ră, intenţiile noastre programatice se înscriu înproblematica actuală a profesiei, deci ceea ceavem de făcut este să demonstrăm practic faptulcă organizaţia noastră profesională – CameraAuditorilor Financiari din România – reprezintăinteresele şi cerinţele membrilor, fiind un susţină-tor de nădejde al profesiei.

Ceea ce interesează acum este să informăm cole-gii de priorităţile noastre.

Pe primul plan am pus ridicarea profesionalis-mului profesiei. Am înţeles că pentru aceastaeste necesar să folosim cât mai înţelept şi eficientprincipala armă pe care o avem la îndemână:organizarea în condiţii optime – sperăm noi – aactivităţilor legate de accesul la profesie, de pre-gătire a stagiarilor şi de dezvoltare a pregătiriicontinue. Evident, a trebuit să nu facem rabat dela exigenţa profesională privind dobândirea calită-ţii de auditor financiar, dar şi de la rigorile nece-sare în procesul de monitorizare a activităţii audi-torilor. În acest sens, poate fi notat un pas impor-

Lect. univ. dr. Gabriel Radu, preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România

Comunicarea şi transparenţa – primii paşi ai conlucrării eficiente

R A păstra şi a duce

mai departepersonalita -

tea marcantă a acestei

profesii deelită a

contabilităţiiromâneştireprezintăobligaţia

de căpătâi a echipeinoastre

editorial

Anul 4 - 1/2015 3

Page 6: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

editorial

4

tant pe care l-am făcut şi anume reorganizareainspecţiei de profil. Avem toate motivele să cre-dem că astfel Departamentul de Monitorizare şiCompetenţă Profesională devine mai dinamic,mai eficient şi va lucra într-un sistem mult maicoerent şi transparent.

Dacă am structurat de o anumită manieră progra-mul de pregătire profesională, vă încredinţăm căam ţinut seama în acest proces de cerinţele actua-le, specifice ale misiunilor de audit. Dacă amrealizat o anumită programare în timpul unui an acursurilor – în format clasic sau e-learning – pre-cum şi a testărilor specifice, am făcut acest lucruţinând seama în cât mai mare măsură de propune-rile şi sugestiile membrilor şi stagiarilor. O nou-tate pe care o pregătim şi o vom lansa cât decurând este aceea de a organiza diferite formede suport – inclusiv legal – pentru membriicare ne vor solicita ajutor, printre altele princonstituirea unor grupe de lucru.

Insistăm asupra faptului că profesia de auditorfinanciar ne obligă să menţinem un standard ridi-cat al calităţii serviciilor prestate clienţilor. Dardacă îşi asumă răspunderi în această privinţă,rolul CAFR este în egală măsură de a cunoaşteşi urmări piaţa serviciilor de audit, concomi-tent cu eforturile de a susţine dezvoltarea aces-teia. Ce avem practic de făcut?

De pildă, am stabilit regula ca, în fiecare an, lanivelul Camerei, să se elaboreze un studiu funda-mentat pe o cercetare empirică în vederea evaluă-rii raportului dintre „cerinţe-aşteptări” şi „audi-tor-client”, ca suport argumentativ pentru perfec-ţionarea reglementării profesiei.

Este ştiut faptul că în ultimii ani ne-am confruntatcu o presiune asupra preţului serviciului de auditîn licitaţiile pentru atribuirea unor misiuni deaudit, făcându-se un deserviciu profesiei şi exis-tând riscuri în privinţa asigurării unor servicii decalitate. De aceea, discutăm despre o formulăposibilă de monitorizare a pieţei de servicii deaudit, îndeosebi a licitaţiilor publice sub aspectulpreţurilor licitate, cu grija necesară pentru a nu seîncălca regulile concurenţiale prevăzute în lege.

Un bun început există şi anume: protocolul cuMinisterul Fondurilor Europene. Considerăm că,pe baza practicii din ultima perioadă, mecanismulde aplicare a acestui protocol trebuie perfecţio-nat, inclusiv în ceea ce priveşte certificarea audi-torilor financiari calificaţi pentru a presta serviciide audit aferente proiectelor europene. În ce sensanume? Sprijinim, în context, stabilirea unor res-

ponsabilităţi clare pentru persoanele implicate înauditarea fondurilor europene, încurajarea şi utili-zarea unor formate predefinite sau agreate pentrucontracte, rapoarte de audit, în general pentru do -cumentaţia implicată în acest proces şi nu în ulti-mul rând oferirea de consultanţă membrilor careo vor solicita în vederea prevenirii unor disfuncţiisau practici deficitare. Putem spune că acest pro-ces se află în plină desfăşurare, conlucrarea cureprezentanţii Ministerului Fondurilor Europenese desfăşoară într-un cadru corespunzător şi con-siderăm că efectele măsurilor care vor fi conveni-te nu vor întârzia să apară, întrucât se vor asigu-ra condiţii echitabile normale pe această piaţă.

De bună seamă, Camera, oricât de bine intenţio-nată, nu va reuşi de una singură să facă tot ceeste necesar în sprijinul profesiei. Deci, chiardacă auditul financiar este o activitate cu un spe-cific bine definit şi cu un rol corespunzător deli-mitat în viaţa socială, aparţinem unei profesiiesenţiale în societate – profesia contabilă.Pornind de la această realitate, opinăm spre asi-gurarea unui mediu de colaborare în cadrulcăruia profesia să se exprime unitar, construc-tiv pentru rezolvarea cât mai benefică a unorprobleme de interes comun, îndeosebi pe planulreglementării raporturilor cu instituţiile existente.Ne referim, bunăoară, la relaţiile cu Consiliulpentru Supravegherea în Interes Public aProfesiei Contabile, dar şi la acelea cu instituţiilereglementatoare – Ministerul Finanţelor Publicesau Ministerul Justiţiei, precum şi cu alte institu-ţii, cum este Curtea de Conturi.

Nu este vorba doar de un concept teoretic, ci deo necesitate practică. Concret, s-a trecut la onouă etapă în relaţia CAFR – CSIPPC, de conlu-crare şi de reglementare unitară pentru viitor.CSIPPC este un organism pe care îl dorim a fiformat din profesionişti aleşi şi numiţi dintre ceimai buni, care să adopte un stil de conlucrarecorect, clar şi bine delimitat ca atribuţii cu orga-nismele profesionale supuse supravegherii.

Un alt exemplu: în prezent se discută de adapta-rea reglementărilor profesiei, legate de imple-mentarea noilor Directive şi a Regulamentuluieuropean, recent adoptate. Din partea noastrăexistă toată disponibilitatea şi deschiderea să pro-movăm comunicarea şi conlucrarea cu alte orga-nisme profesionale, precum Corpul ExperţilorContabili şi Contabililor Autorizaţi din România,Camera Consultanţilor Fiscali din România şi cumediul universitar, pentru a acorda autorităţilorde reglementare suportul tehnic necesar spre a

Page 7: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

editorial

Anul 4 - 1/2015 5

asigura o legislaţie corectă, coerentă, eficientă şitrans pa rentă, conformă cu exigenţele europene înmaterie.

Şi pentru că am abordat sfera cadrului de relaţiipe plan intern este momentul să punem în eviden-ţă conlucrarea cu mediul academic, cu institu-ţiile de învăţământ superior care pregătescnucleul de specialişti pentru profesia noastră, cucare Camera are încheiate acorduri de colabora-re. Acestea, la rândul lor, trebuie să actualizezecurricula universitară din domeniul auditului pemăsura experienţei dobândite în conlucrareanoastră, dar şi a noilor cerinţe ale dezvoltăriiprofesiei, inclusiv prin atragerea mai intensivă acercetătorilor spre teme de mare interes pentruactivitatea de audit.

Deşi nu ne-am propus în acest succint comentariusă abordăm exhaustiv problematica acţiunilornoastre, este important să ne referim la activita-tea Camerei pe plan european şi internaţional.Am păstrat şi vom aplica mai eficace bunul obi-cei al participării active la lucrările organizaţiilorinternaţionale din care facem parte cu drepturidepline, precum IFAC, FEE, FIDEF şi IAAERşi al desfăşurării unor programe concrete cuorganizaţiile profesionale din alte ţări cu careavem protocoale de colaborare. În această privin-ţă, scopul nostru este acela ca organismul profe-sional român să fie activ şi remarcabil în viaţainternaţională a profesiei. Avem pregătirea şi

experienţa necesare pentru a contribui direct cuprofesionalism şi tenacitate la dezbaterea proble-melor actuale şi de perspectivă, ca şi la promova-rea unor iniţiative de modernizare a profesiei peplan european şi internaţional.

Nu putem încheia aceste rânduri fără a subliniacorolarul activităţii noastre care este şi va fi des-chiderea noastră deplină spre comunicare,vizibilitate şi transparenţă, către membri, cătrepiaţa de profil, către societatea în care trăim.

Dorim să îi convingem pe membrii noştri să fieprezenţe active în organizarea şi conducereaorganismului lor profesional. Ne bazăm pe spriji-nul dumneavoastră, stimaţi colegi, pentru a ducela bun sfârşit tot ce ne-am propus în beneficiulprofesiei. Aşa cum am afirmat atât eu, cât şi cei-lalţi colegi din Consiliul CAFR cu prilejul întâl-nirilor noastre în teritoriu, la noi veţi găsi întot-deauna „uşi deschise”, receptivitate, veţi fibineveniţi la sediul central şi la reprezentanţelezonale, care au fost înfiinţate şi funcţionează îninteresul membrilor.

Spre finalul acestui succint comentariu sunt încli-nat spre o mărturisire: începutul activităţii nouluiConsiliu nu a fost deloc lin, pentru că pe lângăacţiunile de impact, pe care le-am creionat aici, afost necesară rezolvarea unor probleme punctualecurente, stringente şi deloc uşoare ale vieţii de zicu zi a Camerei. Am fost impresionat de reacţiapozitivă şi de implicarea tuturor membrilorConsiliului în înfăptuirea programului nostru.Aşa încât, Consiliul şi Executivul, cu unele ajus-tări din mers, sunt pe cale de a alcătui o echipăperformantă, angajată în îndeplinirea obiectivelorCamerei pentru mandatul actual.

Încurajator pentru noi este şi va fi faptul că maimulţi membri ai Camerei, din proprie iniţiativă,nu numai că şi-au declarat adeziunea la ceea cevrem să facem, dar s-au şi arătat dispuşi să ajuteCamera atât în cadrul unor grupe de lucru, dar şiîn activitatea unor departamente.

Există deci premisele manifestării unei încrederimotivate asupra faptului că vom reuşi, în bunămăsură, să ducem la bun sfârşit ceea ce ne-ampropus.

Vă asigurăm de toată deschiderea şi comunicareanoastră şi, în acelaşi timp, ne dorim să vă avemalături şi pe dumneavoastră cu propuneri şi pro-iecte care să întărească această profesie în anul2015.

La Mulţi Ani!

Page 8: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

Din analizele de care dispu-neţi, consideraţi că rolul pro-fesionistului contabil se vaschimba fundamental orifuncţia sa de raportare vareprezenta în continuare oresponsabilitate de bază?

Vedem o serie de provocări şioportunităţi care schimbă, într-oanumită măsură, rolul fundamen-tal al funcţiei financiare şi aldirectorului financiar. Deoarececompaniile se confruntă cu o con-curenţă masivă, cu riscuri şi pre-siuni asupra costurilor din mediulînconjurător, un director financiarde astăzi, desigur, trebuie să con-tinue să presteze foarte bine rolulsău tradiţional de raportare. Pescurt, activitatea companiei trebu-ie să fie controlată eficient.

Dar, din cauza naturii schimbătoa-re a peisajului de afaceri, CEO şiconsiliile de conducere solicită,totodată,directorului financiar şi

echipei financiare ajutor în defini-rea direcţiei strategice a organiza-ţiei într-un mediu care este multmai complex, mai competitiv, mairiscant, dar care, de asemenea,oferă mai multe oportunităţi decreştere, mai ales pe pieţele emer-gente.

ACCA consideră că găsirea unuiechilibru corect între controlulasupra organizaţiei şi susţinereacreşterii şi a strategiei organizaţieise află în centrul rolului directoru-lui financiar de astăzi. Acesteaspecte nu se exclud reciproc, cisunt complementare, dar este oîndatorire dificilă pentru directoriifinanciari să realizeze toate acestesarcini. Ei trebuie să se poziţione-ze pe o linie fină între a sprijiniCEO şi consiliul în planurile lorde dezvoltare, precum şi a ră-mâne într-o anumită măsură unadministrator independent al organizaţiei.

ACCA este ferm convinsă cădirectorii financiari încă mai tre-buie să joace un rol critic îngarantarea a ceea ce am numi„fundamentele finanţării”. De ase-menea, credem că dacă ei îndepli-nesc acest lucru bine, departamen-tul financiar obţine „mandatul” dea se implica în conducerea activi-tăţilor mai complexe, care ajută lacrearea de valoare pentru între-prindere.

Cu ce tip de presiuni şi pro-vocări se confruntă astăziprofesioniştii fie ei contabilisau auditori în activitatea lorde zi cu zi?

Profesioniştii contabili sunt impli-caţi în formularea şi punerea înpractică a strategiei companiei.Din ce în ce mai mult departa-mentelor financiare şi profesioniş-tilor contabili li se cere să aducă operspectivă analitică - analiză deregresie, probabilităţi, corelaţii şi

O privire spre viitorul profesieicontabile„Profesioniştii contabili sunt implicaţi în formularea şi punerea în practică a strategieicompaniei. Din ce în ce mai mult departamentelor financiare şi profesioniştilor contabilili se cere să aducă o perspectivă analitică - analiză de regresie, probabilităţi, corelaţii şiextrapolări, precum şi prognoze pentru a obţine o mai bună înţelegere a direcţiei în careorganizaţia este nevoită să meargă şi pentru a ajuta în luarea unor decizii mai bune”

interviu

6

Page 9: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

extrapolări, precum şi prognozepentru a obţine o mai bună înţele-gere a direcţiei în care organizaţiaeste nevoită să meargă şi pentru aajuta în luarea unor decizii maibune.

Profesioniştii financiari trebuie săjoace un rol critic cu privire laasigurarea caracterului adecvat şidurabil pe termen lung a planuri-lor financiare ale organizaţiei.

Cum apreciaţi oportunităţileexistente actualmente înmediul de afaceri pentruacele organizaţii care dorescsă îşi asume riscuri? Ceimplicări presupune aceastapentru profesioniştii în conta-bilitate şi audit?

Managementul riscului nu înseam-nă a nu-ţi asuma riscuri. Înseamnăa fi pregătit să îţi asumi riscuricalculate, folosind cele mai buneinformaţii posibile pentru a obţinecele mai bune rezultate. Estevorba despre înţelegerea şi apoide reducerea la minimum aimpactului riscului, mai degrabădecât evitarea în mod necesar ariscului.

Una dintre cele mai mari provo-cări este, desigur, susţinerea creş-terii într-un mediu competitiv şicomplex, unde vom vedea o ree-chilibrare pe termen lung a bogă-ţiei în economia globală.

Drept urmare, valoarea raportăriicorporative a fost pusă în discuţiede câţiva ani. Unii au pretins cămodelul este stricat, că rapoarteleau devenit prea complexe şi că şi-au pierdut relevanţa pentru inves-titori. Există în prezent atât demulte rapoarte produse de compa-niile mari încât este greu pentruoricine să aibă o imagine clară,concisă în ceea ce priveşte perfor-manţa reală a organizaţiei sau afactorilor care afectează perspecti-vele sale de viitor.

Ne-am întâlnit cu Eileen Rae la o manifestare profesionalăorganizată de ACCA – Europa de Sud Est la Bucureşti, prilej cu care a avut amabilitatea să ne acorde interviul defaţă.

Eileen Rae şi-a petrecut toată viaţa în Scoţia, fiind cel maitânăr membru dintr-o familie de cinci. A absolvitUniversitatea din Edinburgh în 1984, cu un Master înEconomie şi Contabilitate (absolvit cu onoruri).

A devenit membru al Institutului Contabililor Autorizaţi dinScoţia în 1987 şi a lucrat ca stagiar cu Arthur YoungMcLelland Moores (acum transformat în Ernst & Young).

La început de carieră Eileen a activat în domeniul serviciilorfinanciare, într-o varietate de instituţii financiare, inclusivBritannia Life (o filială a Britannia Building Society) şiNational Australia Life (parte a Grupului National AustraliaBank). Din 2001 Eileen a lucrat pentru Student CrediteCompany Limited, administratorul finanţărilor pentru elevidin Marea Britanie, în calitate de şef al DepartamentuluiFinanciar, pentru ca în 2008 să se alăture ACCA, tot încalitate de şef al Departamentului Financiar, deveninddirector financiar în 2011. Eileen şi echipa sa lucrează înbiroul ACCA din Glasgow.

În timpul liber, Eileen navighează sau participă la curse de pecoasta de vest a Scoţiei, ori face alpinism pe dealurile scoţienecu cei doi copii, acum în vârstă de 24 şi 21 de ani.

Eileen Rae, director financiar

ACCA

interviu

Anul 4 - 1/2015 7

Page 10: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

Cum vedeţi rolul directoruluifinanciar într-o organizaţieaflată în schimbare? Dinexperienţa dumneavoastră şidin practica întâlnită, cumaţi defini abilităţile interper-sonale de care are nevoie aziun contabil profesionist?

Există multe provocări globale, decontext, care afectează, de aseme-nea, organizarea departamentelorfinanciare şi rolul profesioniştilorcontabili.Valutele fluctuante, creş-terea datoriilor, creşterea costuri-lor, provocările legate de mediu,evoluţiile politice semnificative,diferenţele în creştere între econo-miile dezvoltate şi în curs de dez-

voltare, cantitatea uriaşă de regu-lamente şi supraveghere cu careorganizaţiile au de-a face, concu-renţa atât la nivel local, cât şi lanivel global, cu o presiune tot maimare pe costuri (de exemplu, cos-tul materiilor prime), precum şipresiunile de rentabilitate. Este unmediu dificil, complex, volatil, încare întreprinderile trebuie să fiede succes. Un mediu mult mai ris-cant, cu riscuri noi, dar, de ase-menea, noi oportunităţi în curs dedezvoltare.

}n plus, tehnologizarea tot maimare a afacerilor, un climat maiantreprenorial, precum şi noilemodele de afaceri de succes carevin în întâmpinarea nevoilor clien-tului în mod mai eficient, vor con-duce la un mediu de afaceriextrem de competitiv.

Prin urmare, aceste evoluţii voravea un efect profund asupra vii-torului funcţiei financiare pentrucă într-un mediu de afaceri rapid,cu un transfer alert de date, situa-ţiile financiare ale companiei vorfi esenţiale pentru crearea deavantaje şi de valoare.

Aţi prefigurat şi comentatunele schimbări previzibile înprofilul profesiei contabile.Ce rol are etica în acest pro-ces? Sau şi principiile deetică vor trebui să se adapte-ze noilor realităţi?

Principiile etice vor rămâne vala-bile. Ar trebui să fim cu toţii con-ştienţi de Codul de etică al IFACpentru profesioniştii contabili şi săîmbrăţişăm pe deplin spiritulcodului. Interesant este că dintrecele mai multe poziţii de conduce-re într-o organizaţie, probabil,doar profesionistul contabil are unastfel de cod.

A consemnatCristiana Rus

ACCA consideră căgăsirea unui echilibrucorect între controlulasupra organizaţiei şi susţinerea creşterii şi a strategiei organizaţieise află în centrul roluluidirectorului financiar de astăzi

INTERVIU

8

Page 11: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

Anul 4 - 1/2015

Venituri v Cheltuieli v Datorii

Auditarea achiziţiilor şi cheltuielilor– aplicaţie practică

Ana Dincă, Managing partner

Alexandru Stelea, Junior auditor

În numărul precedent al revistei, în articolul ce poartăsupratitlul „• Venituri • Cheltuieli • Datorii” am supusatenţiei o aplicaţie practică privind auditarea vânzărilor şiveniturilor.

Precizam în lucrarea respectivă că auditul celor trei categoriide informaţii financiare are ca obiectiv asigurarea că soldurileconturilor de datorii şi rulajele conturilor de venituri şi chel-tuieli sunt prezentate corect, în conformitate cu cadrul deraportare financiară aplicabil, în cazul respectiv – OMFP nr. 3055/2009.

Continuăm aplicaţia practică, oprindu-ne de această datăasupra secţiunii O din Ghidul pentru un audit de calitate,referitoare la auditarea achiziţiilor şi cheltuielilor.

SC Audit One SRL - Moore Stephens Ltd

Identificarea şi evaluareariscurilor (ISA 315)Am efectuat teste de parcurgere şirefacere a controalelor pe fluxuloperaţional aferent achiziţiilor şiplăţilor pentru a verifica dacă exis-tă un mediu de control şi dacă aces-ta funcţionează. Vom analiza dacăîn cadrul acestui flux există con-troale şi dacă acestea se respectă.Prin urmare, concluziile noastre levom utiliza în vederea stabilirii ris-cului de control şi a minimizăriiriscului de audit.

În continuare am sintetizat riscurileidentificate şi evaluarea acestora.

Risc identificat: Riscul de fraudă Evaluare: Risc mediuRăspunsul auditorului: Având învedere că în perioadele precedenteau existat cazuri de furturi dingestiuni, vom verifica inventariereaefectuată la finalul anului şi vomanaliza dacă eventualele lipsuri aufost contabilizate corect.

Risc identificat: Supraevaluareaveniturilor Evaluare: Risc mediuRăspunsul auditorului: Luând înconsiderare că în anul 2014 societa-

9

Page 12: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

tea doreşte contractarea unui noucredit, există riscul supraevaluăriiperformanţei financiare pentru oimagine mai bună. Vom desfăşuraproceduri de reconciliere a unuieşantion de tranzacţii cu documenta-ţia justificativă.Risc de control: ridicat– Nu amefectuat teste de control pe fluxulaferent vânzărilor şi încasărilor.

Risc identificat: Subevaluarea chel-tuielilorEvaluare: Risc mediuRăspunsul auditorului: Vom des-făşura proceduri de verificare adocumentaţiei prin selectarea ele-mentelor ce vor fi examinate dinpopulaţia conturilor de cheltuieli.Risc de control: scăzut – Am efec-tuat teste de parcurgere a controale-lor pe fluxul de achiziţii şi plăţi.

Risc identificat: Subevaluarea dato-riilorEvaluare: Risc mediuRăspunsul auditorului: Vom des-făşura proceduri de circularizare aunui eşantion de solduri de datoriide la 31.12.2013.Risc de control: scăzut – Am efec-tuat teste de parcurgere a controale-lor pe fluxul de achiziţii şi plăţi.

Risc identificat: Separarea exerci-ţiilor financiareEvaluare: Risc mediuRăspunsul auditorului: Vominspecta un eşantion format din fac-turi de vânzare şi de achiziţie, atâtdin cursul anului 2013, cât şi din2014, pentru a verifica respectareaprincipiului separării exerciţiilor.

Risc identificat: Înregistrarea ero-nată a stornărilorEvaluare: Risc scăzutRăspunsul auditorului: Vom des-făşura proceduri de verificare prineşantionare a stornărilor.

Risc identificat: Riscul ca societa-tea să se afle în imposibilitate deplată

Evaluare: Risc mediuRăspunsul auditorului: Vom obţi-ne o situaţie a datoriilor aflate însold la finalul anului auditat şisituaţia plăţilor efectuate la începu-tul anului 2014.Risc de control: scăzut – Am efec-tuat teste de parcurgere a controale-lor pe fluxul achiziţii-plăţi.

5. Auditarea achiziţiilor şi cheltuielilor

1. Aspecte teoretice privindauditul achiziţiilor şi chel-tuielilor

Auditul secţiunii de Achiziţii şicheltuieli va fi prezentat în cadrulacestui material, având ca obiectivobţinerea unei asigurări rezonabilecu privire la măsura în care acesteanu conţin denaturări semnificativefie ele ca urmare a fraudei sau aerorii.

Auditul achiziţiilor şi cheltuielilorare ca obiectiv asigurarea prezentă-rii corespunzătoare a acestora înconformitate cu cadrul de raportarefinanciară aplicabil, în cazul pre-zentat - OMFP nr. 3055/2009.

În conformitate cu prevederile„Ghidului pentru un audit de cali-tate”, editat de CAFR, auditareaachiziţiilor şi conturilor de cheltuieliare ca obiective asigurarea că:

F achiziţiile şi cheltuielile nu suntdenaturate şi sunt corect clasifi-cate;

F toate elementele sunt procesateîn perioada corectă;

F toate elementele care necesită oprezentare specifică sunt corectraportate;

F registrul jurnal este păstrat înmod corespunzător.

2. Stabilirea planului deaudit ca răspuns la riscu-rile evaluate la punctul 2din articolul Auditarea

vânzărilor şi veniturilor –aplicaţie practică, publicatîn revista „Practici deAudit” nr. 4/2014

Reconciliere

Se va obţine ultima balanţă de veri-ficare şi registrul jurnal din cursulanului 2013. Vom reconcilia celedouă informaţii şi astfel vom testacompletitudinea şi valoarea contu-rilor aferente cheltuielilor.

Observare şi intervievare

Pentru a ne asigura asupra valorii şiacurateţei conturilor de cheltuieli,pe baza registrului jurnal vomselecta eşantioane de tranzacţii pen-tru care vom verifica documentaţiajustificativă. Vom discuta cu repre-zentanţii societăţii legat de modifi-cările semnificative faţă de anul2012 şi vom verifica autenticitateaşi valabilitatea contractelor încheiatepentru un eşantion format din ceimai importanţi furnizori.

Verificarea alocării corecteperioadei la care se referă

Pentru a ne asigura de acurateţeaşi valoarea corectă a cheltuielilorprezentate în contul de profit şipierdere la 31.12.2013, vom verifi-ca respectarea principiului separăriiexerciţiilor. Astfel, vom selectaspre verificare un eşantion de achi-ziţii din cursul anului 2013 şi vomverifica dacă au fost înregistratecorect în contabilitate din punct devedere al perioadei la care acesteafac referire.

Proceduri analitice

Vom calcula şi identifica variaţiilesemnificative ale conturilor de chel-tuieli faţă de anul anterior şi, deasemenea, pe baza rulajelor lunarevom întocmi grafice cu privire laevoluţia din cursul anului şi vomsolicita explicaţii de la conducereasocietăţii cu privire la fluctuaţiileaccentuate.

10

Idei, sugestii, experienţe

Page 13: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

11Anul 4 - 1/2015

Auditarea achiziţiilor și cheltuielilor

Page 14: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

12

Idei, sugestii, experienţe

Page 15: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

13Anul 4 - 1/2015

Auditarea achiziţiilor și cheltuielilor

Page 16: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

14

Idei, sugestii, experienţe

Page 17: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

15Anul 4 - 1/2015

Auditarea achiziţiilor și cheltuielilor

Page 18: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

16

Idei, sugestii, experienţe

Page 19: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

17Anul 4 - 1/2015

Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şiAsigurare,Manual de reglementări internaţionale decontrol al calităţii, audit, revizuire, alte servicii deasigurare şi servicii conexe, tradus şi republicat deCamera Auditorilor Financiari din România,Bucureşti, 2012

Institutul Contabililor Autorizaţi din Scoţia în parteneriatcu Camera Auditorilor Financiari din România, Ghidpentru un Audit de Calitate, Editura Print GroupSRL, Bucureşti, 2012

Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitateîn parteneriat cu Corpul Experţilor Contabili şiContabililor Autorizaţi din România, StandardeInternaţionale de Raportare Financiară, Ediţia a III-a, Editura CECCAR, Bucureşti, 2007

Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055 din 29octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilorcontabile conforme cu directivele europene, publicatîn Monitorul Oficial nr. 766 bis, Bucureşti, 2009

Legea nr. 82/1991 – Legea contabilităţii, Republicată înMonitorul Oficial al României, nr. 629 din 26 august2002.

Bibliografie

Auditarea achiziţiilor și cheltuielilor

Page 20: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

1. Intrare în vigoare/aplicare

Care va fi primul an finan-ciar relevant, odată ce se vaaplica cadrul general dereglementare în UE?

Noile cerinţe se vor aplica pentruprimul an financiar care începedupă data aplicării noului cadrugeneral de reglementare în UE. Deexemplu, dacă noul cadru general

va fi aplicabil de la 17 iunie 2016 şianul fiscal al unei entităţi de interespublic (EIP) se încheie la 30 iunie2016, primul raport de audit careva fi generat conform noului cadrude reglementare ar acoperi anul fis-cal care se încheie la 30 iunie 2017.

Cum vor interacţionaDirectiva şi Regulamentul?

Noul cadru legal are la bază douăinstrumente legislative: o Directivă

care completează Directiva existentăprivind Auditul Statutar şi un nouRegulament privind cerinţele speci-fice referitoare la auditul statutar alentităţilor de interes public.Regulamentul intră în vigoare cuîncepere de la 17 iunie 2014, dar vafi aplicabil doar la 2 ani de la intra-rea în vigoare.

Între timp, statele membre dispun,de asemenea, de doi ani pentrutranspunerea Directivei. În unele

18

Reforma auditului statutar în linie dreaptă!

Cum vor fi implementatenoile reglementărieuropene?Comisia Europeană (CE) a publicat în septembrie 2014 acest set de „Întrebări şi răspunsuri”1 pentru a facilita imple-mentarea noului cadru general de reglementare a auditului statutar în Uniunea Europeană şi pentru a contribui la aplicarea consecventă a noului cadru general de către statele membre UE.

Sunt abordate întrebări practice ridicate de profesie, sectorul de activitate, investitori, cadreuniversitare şi alte părţi interesate de implementarea noului cadru legislativ, re pre zentat deDirectiva cu privire la auditul legal al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiareconsolidate şi de Regulamentul privind cerinţele specifice referitoare la auditul statutar alentităţilor de interes public, care abrogă decizia Comisiei 909/2005/CE.

Materialul cuprinde întrebări cu privire la intrarea în vigoare şi aplicarea noilor reglementări,structura onorariilor pentru servicii, altele decât cele de audit şi interzicerea serviciilor care nusunt de audit.

1 http://ec.europa.eu/internal_market/auditing/reform/index_en.htm

Page 21: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

cazuri, prevederi cu privire la ace-leaşi domenii se regăsesc atât înDirectivă, cât şi în Regulament –raportarea auditului, independenţă,adoptarea standardelor internaţio -nale de audit, supravegherea audi -tului etc.

Directiva le permite statelormembre să desemneze dreptentităţi de interes public(EIP) alte entităţi care au oanumită relevanţă publică,dată fiind natura activităţilorlor, dimensiunea sau numărulde angajaţi. Poate un statmembru să decidă să aplicedoar unele dintre cerinţeleRegulamentului pentru aceleentităţi, desemnate dreptEIP-uri conform legislaţieinaţionale?

Nu. Dacă un stat membru desem-nează o anumită categorie de enti-tăţi drept EIP-uri, prin legislaţia sa

naţională, atunci toate cerinţele cuprivire la auditul statutar al EIP-uri-lor cuprinse în noul Regulament seaplică şi acelei categorii de entităţi.

2. Etapele viitoareNoul cadru legal de reglemen-tare din UE cuprinde unnumăr de opţiuni lăsate lalatitudinea statelor membre.Va centraliza Comisia acesteinformaţii, pentru a furniza oimagine de ansamblu asupraacestor opţiuni?

Noul cadru legal de reglementaredin UE le solicită statelor membresă notifice Comisia când fac uz deoricare dintre opţiunile prevăzute deDirectivă şi Regulament. Comisiava compila şi va face publice infor-maţiile privind modul în care statelemembre au implementat noul cadrulegal.

Se preconizează vreo revi -zuire?

Noul cadru legal de reglementarenu prevede o revizuire a aplicăriiDirectivei şi Regulamentului.

Cu toate acestea, Comisia va moni-toriza îndeaproape implementareanoului cadru legislativ şi se va asi-gura că noile texte de lege suntpuse în aplicare eficient şi consec-vent.

Mai mult, noul cadru de reglemen-tare din UE prevede înaintarea unuiraport de către Comisie, referitor laaplicarea Regulamentului, cătreParlamentul European şi cătreConsiliu, în cel mult cinci ani de laîncheierea perioadei tranzitorii.

Comisiei i se solicită, de asemenea,să efectueze o revizuire a funcţionă-rii şi eficacităţii sistemului decooperare dintre autorităţile compe-tente, din perspectiva cadruluiComitetului Organismelor Europene

Anul 4 - 1/2015

Reforma auditului statutar

Noul cadru legal de reglementare din UE

le solicită statelormembre să notifice

Comisia când fac uz deoricare dintre opţiunileprevăzute de Directivă

şi Regulament. Comisiava compila şi va face

publice informaţiileprivind modul în care

statele membre au implementat noul

cadru legal

19

Page 22: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

de Supraveghere a Auditorilor(COESA), la cinci ani de la intrareaîn vigoare a acestui Regulament.

3. Structura onorariiloraferente altor serviciidecât auditul

Cum se calculează plafonulde 70%?

Regulamentul stabileşte că atuncicând un auditor statutar sau o firmăde audit a furnizat servicii de non-audit unei EIP auditate, pentru operioadă de trei sau mai multe exer-ciţii financiare consecutive, totalulonorariilor primite pentru acesteservicii în al patrulea an trebuie săse limiteze la o valoare maximă de70% din media onorariilor plătite înultimele trei exerciţii financiareconsecutive pentru auditul statutaral entităţii auditate şi, după caz, alsocietăţii sale mamă sau întreprin-derilor sale controlate şi al situaţii-lor financiare consolidate ale unuigrup de întreprinderi.

Calcularea acestui plafon are labază onorariile generate de servicii-le de non-audit pe durata celor treiani consecutivi anteriori, cu condi-ţia ca entitatea auditată să fi fost, deasemenea, o entitate de interespublic în acei trei ani. Pentru caaceastă prevedere să fie aplicabilă,atât serviciile de audit, cât şi servi-ciile de non-audit trebuie să fi fostfurnizate de acelaşi auditor statutar/firmă de audit unei EIP date, timpde cel puţin trei ani consecutivi.Dacă auditorul statutar/firma deaudit a încetat să furnizeze serviciide audit pe parcursul oricăruia dincei trei ani, prevederea nu se apli-că, la fel atunci când acele serviciinu mai sunt furnizate către „entita-tea auditată”.

Dacă auditorul statutar/firma deaudit întrerupe cel puţin un an fur-nizarea de servicii de non-audit,

nici în acest caz prevederea încauză nu se aplică, deoarece aceleservicii trebuie să fie furnizate timpde cel puţin trei ani consecutivi,pentru a se încadra în domeniul deaplicare al Articolului.

Autoritatea competentă este îndrep-tăţită să abordeze fiecare situaţieconsiderată a reprezenta o fraudăsau omitere, între entitatea auditatăşi auditorul statutar/firma de audit,care împiedică, în mod nelegitim,aplicarea respectivei prevederi (deex. serviciile sunt de facto furnizateîntr-un an, dar onorariile sunt, înmod formal, alocate anului urmă-tor).

La ce nivel ar trebui calculateonorariile?

Toate calculele aferente plafonuluitrebuie efectuate la nivel de grup –de ex. ele trebuie să ia în considera-re nu doar entitatea auditată, ci,după caz, şi societatea sa mamă,întreprinderile controlate şi situaţiilefinanciare consolidate ale aceluigrup de întreprinderi. Aşadar, spreexemplu, dacă onorariile de auditdin anul 1 sunt de 200 €, onorariilede audit din anul 2 sunt de 220 € şionorariile de audit din anul 3 suntde 140 €, atunci media având labază cei trei ani ar fi 180 €. 70%din această sumă reprezintă 126 €,ceea ce înseamnă că în al patruleaan, auditorul statutar/firma de auditnu ar putea să factureze mai multde 126 € pentru serviciile de non-audit.

Entitatea auditată a devenit oEIP abia anul trecut. Ar tre-bui să se aplice plafonul?

Nu. Regulamentul se aplică doarEIP-urilor şi auditurilor EIP-urilor.Aşadar, calculul onorariilor aferenteplafonului ar trebui efectuat doardacă şi când entitatea auditată este oEIP.

Onorariile percepute de cătrefiliale sunt luate în considera-re în contextul calculului pla-fonului?

Da. Articolul 4 se referă la furniza-rea de servicii de non-audit, decătre auditorul statutar sau firma deaudit, către entitatea auditată, socie-tatea sa mamă sau întreprinderilesale controlate.

Este irelevantă locaţia geografică aacestor entităţi sau faptul că ele facparte dintr-un grup. Orice onorariugenerat în cadrul grupului trebuieluat în calcul, tocmai pentru căaceasta este singura modalitate princare se poate asigura independenţaauditorului statutar sau a firmei deaudit faţă de entitatea auditată şigrupul din care aceasta face parte.

Plafonul se aplică la nivel dereţea?

Nu, plafonul însuşi se aplică doarunui auditor statutar specific/ uneifirme de audit specifice. Onorariilegenerate prin serviciile furnizate de membrii unei reţele nu sunt rele-vante în scopul calculării plafonu-lui.

Există o nouă definiţie a ter-menului de “reţea” de firmede audit?

Nu, noile reglementări nu modificădefiniţia din Directiva 43/2006/CE.Prin urmare, o reţea este definitădrept o structură mai mare care aredrept scop cooperarea şi de careaparţine un auditor legal sau ofirmă de audit şi care are dreptscop, în mod evident, distribuţiaprofiturilor sau a costurilor sau areîn comun acţionariatul, controlulsau gestionarea, politici şi proceduride control al calităţii, o strategie deafaceri, folosirea unei mărci sau aunei părţi însemnate a resurselorprofesionale.

20

Idei, sugestii, experienţe

Page 23: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

4. Interzicerea serviciilorde non-audit

Se prevede o perioadă deîntrerupere a furnizării servi-ciilor de non-audit?

Regulamentul prevede o perioadăde întrerupere a furnizării servicii-lor de non-audit, adică firma deaudit nu poate furniza servicii deaudit statutar clientului său dacă afurnizat anumite servicii de non-audit cu un an înainte de perioadadintre începerea perioadei auditateşi emiterea raportului de audit.Totuşi, aceasta se aplică doar înceea ce priveşte un singur serviciu -conceperea şi implementarea proce-durilor de control intern sau degestionare a riscurilor pentru întoc-mirea şi/sau verificarea informaţii-lor financiare sau a sistemelorinformatice destinate informaţiilorfinanciare.

Aşadar, dacă o firmă de audit a fur-nizat acest serviciu unei EIP, trebu-ie să se abţină de la furnizarea deservicii de audit statutar acelei EIPpentru anul următor.

Care este înţelesul expresiei“participarea la gestiunea sauprocesul decizional” folosităîn Articolul 5 dinRegulament?

Serviciile care implică “participa-rea la gestiunea sau procesul deci-zional al entităţii auditate” includgestionarea capitalului de lucru, fur-nizarea de informaţii financiare,optimizarea procesului de afaceri,gestionarea numerarului, a preţuri-lor de transfer, crearea unui lanţ dedistribuţie eficient şi alte serviciisimilare.

Este permisă furnizarea deservicii de evaluare prealabilăclienţilor de audit?

Regulamentul permite furnizarea deservicii de asigurare în legătură cusituaţiile financiare, precum emite-rea de scrisori de confort în legătu-ră cu prospectele emise de entitateaauditată. Urmărind acelaşi raţiona-ment, evaluarea prealabilă reprezin-tă unul dintre serviciile de non-auditpermise şi poate fi furnizat clienţi-lor de audit. Totuşi, onorariile per-cepute pentru acest tip de servicii,precum şi în urma altor servicii denon-audit permise, intră în pragulde 70%.

Ce înseamnă termenul de“planificare fiscală agresivă”?

Recomandarea Comisiei privindpla nificarea fiscală agresivă din 6decembrie 2013 furnizează maimulte îndrumări cu privire la modulîn care ar trebui interpretat acesttermen.

Cum trebuie definiţi termeniide “societate mamă” şi “între-prindere controlată”?

Termenul “societate mamă” estedefinit la punctul (9) Articolul 2 dinDirectiva Contabilă 2013/34/UE2

drept o întreprindere care controlea-ză una sau mai multe filiale.

Termenul de “întreprindere contro-lată” este definit la punctul (f)Articolul 2(1) al Directivei privindTransparenţa 2004/109/CE3 dreptorice întreprindere (i) în care o per-soană fizică sau juridică deţinemajoritatea drepturilor de vot; sau(ii) în care o persoană fizică saujuridică are dreptul de a numi saude a revoca majoritatea membrilororganului de administraţie, de con-ducere sau de supraveghere, fiind,

în acelaşi timp, deţinătoare deacţiuni sau asociată a întreprinderiiîn cauză; sau (iii) în care o persoa-nă fizică sau juridică este deţinătorde acţiuni sau asociat şi controleazăsingură, în temeiul unui acord în -che iat cu alţi deţinători de acţiunisau asociaţi ai întreprinderii în cau -ză, majoritatea drepturilor de votale deţinătorilor de acţiuni sau aso-ciaţi; sau (iv) asupra căreia o per-soană fizică sau juridică are putereade a exercita sau exercită efectiv oinfluenţă dominantă sau un control.

Regulamentul conţine uneleopţiuni disponibile pentru sta-tele membre. Cum se aplicănoile reglementări grupurilorde companii în care o entitatede interes public are filialecare nu sunt EIP-uri în altestate membre? Dat fiind căstatele membre pot interziceşi alte servicii decât cele enu-merate în Regulament şi căinterdicţiile din Articolul 5 seaplică unei EIP, societăţii salemamă sau întreprinderilorsale controlate din UE, ceinterdicţii ale statelor mem-bre sunt aplicabile filialelorcare sunt EIP-uri – interdic-ţiile din ţara de origine aentităţii de interes public saua filialelor?

Pentru a determina dacă auditorulstatutar poate furniza un anumit ser-viciu unei sucursale a unei entităţide interes public, se aplică legeadin statul membru unde este locali-zată sucursala. De exemplu, dacă oentitate de interes public este locali-zată într-un stat membru şi are filia-le care nu sunt entităţi de interespublic în alte state membre undesunt interzise mai multe servicii de

21Anul 4 - 1/2015

2 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32013L0034&from=EN 3 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32004L0109&qid=1414250870203&from=EN

Reforma auditului statutar

Page 24: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

non-audit, auditorul nu poate furni-za către filialele care nu sunt EIP-uri acele servicii suplimentare caresunt interzise prin legislaţia naţiona-lă a acelor state membre.

Este permisă furnizarea deservicii de non-audit filialelorentităţilor de interes publicdin UE, localizate în afaraUniunii Europene?

În principiu, Regulamentul interzicefurnizarea unor servicii de non-audit doar în cadrul UniuniiEuropene. Astfel, Articolul 5(5) dinRegulament prevede că în cazulentităţilor constituite în ţări terţe,care sunt controlate de către entita-tea de interes public auditată, audi-torului statutar sau membrilor reţe-lei sale nu li se interzice să furnize-ze serviciile de non-audit din listaserviciilor de non-audit interzise înUE. Cu toate acestea, noile regle-mentări prevăd o analiză de la cazla caz pentru evitarea unui conflictde interese şi asigurarea indepen-denţei firmei, care ar putea fi com-promisă. În cazuri contrare, audito-rul sau membrii reţelei sale trebuiesă ia măsuri menite să contracarezeriscurile.

Există anumite servicii a căror fur-nizare este considerată a afectaindependenţa auditorilor şi care nu

pot fi contracarate prin niciun fel demăsuri de protecţie – precum parti-ciparea în procesul decizional alentităţii auditate şi furnizarea deservicii precum evidenţa contabilăşi întocmirea registrelor contabile şia situaţiilor financiare şi concepereaşi implementarea procedurilor decontrol intern sau de gestionare ariscurilor pentru întocmirea şi/sauverificarea informaţiilor financiaresau a sistemelor informatice desti-nate informaţiilor financiare.

5. Rotaţia firmelor deaudit

Cum trebuie calculată duratamisiunii de audit?

Durata misiunii de audit urmează afi calculată cu începere de la primulexerciţiu financiar acoperit de scri-soarea de misiune a auditului princare a fost numit auditorul pentruprima dată, pentru a desfăşura audi-turile statutare ale entităţii de inte-res public.

Dacă o companie devine oEIP şi are acelaşi auditorînainte şi după schimbareastatutului său în EIP, perioa-da prestată ca auditor înaintesă devină o EIP se ia în calculconform limitelor relevante?

Cerinţa de rotaţie a firmei de auditse aplică doar EIP-urilor, iar calcu-lul duratei începe de la momentulîn care companie devine o EIP.Astfel, dacă o companie a avut ace-laşi auditor pentru un număr de aniînainte de a fi cotată, atunci duratamisiunii de audit ar trebui calculatăcu începere de la data cotării.

Este perioada stabilită pentrurotaţia obligatorie a firmei deaudit compatibilă cu rotaţiapartenerului intern de audit,care are loc în prezent în UE,la fiecare şapte ani?

Compatibilitatea dintre rotaţia inter-nă şi cea externă este asigurată,deoarece perioada de rotaţie a par-tenerului intern de audit este maiscurtă decât perioada de rotaţie afirmei de audit. Mai mult, statelemembre pot stabili perioade maiscurte ale rotaţiei externe.

Poate un stat membru, careface apel la opţiunea de pre-lungire a duratei maxime amisiunii de audit în cazul uneiproceduri publice de atribui-re, să stabilească o perioadămai scurtă de 20 de ani?

Statele membre pot opta pentru odurată maximă a misiunii de audit

22

Idei, sugestii, experienţe

Page 25: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

mai scurtă de 20 de ani pentru pro-ceduri publice de atribuire sau 24de ani în cazul unui audit comun,Regulamentul precizând că acesteasunt “durate maxime”.

În plus, statelor membre li se per-mite să impună condiţii suplimenta-re mai stricte pentru desfăşurareaprocedurii publice de atribuire. Elepot solicita proceduri multiple deatribuire, de exemplu la fiecare 5ani (10+5+5). Totuşi, pentru abeneficia de o prelungire de 10 ani,atribuirea publică ar trebui să aibăloc înainte de expirarea perioadeiiniţiale de 10 ani.

Există o obligaţie de atribuirepublică a auditului comun,după expirarea perioadei de10 ani?

Regulamentul le oferă statelormembre posibilitatea de a prelungidurata maximă a misiunii de auditpână la 24 de ani, când, după expi-rarea perioadei de 10 ani, entitateade interes public a contractat maimult de un auditor statutar. Nuexistă, totuşi, nicio obligaţie de aorganiza o procedură de atribuirepublică, conform cerinţelor dinRegulament, pentru a beneficia deprelungire. Aşadar, dacă o entitatede interes public doreşte să îşi păs-treze auditorul pentru o perioadă

suplimentară de 14 ani, după expi-rarea perioadei iniţiale de 10 ani,acest lucru ar fi permisibil, cu con-diţia ca un al doilea auditor saufirmă de audit să fie numit/ă decătre entitate.

Dacă o EIP organizează oprocedură de atribuire publi-că care intră în vigoare dupăexpirarea perioadei iniţiale de10 ani, îşi poate păstra, înmod automat, auditorul pen-tru încă 10 ani?

Posibilitatea de prelungire a durateide 10 ani depinde de utilizareauneia dintre cele două opţiuni pre-văzute de Regulament (o prelungirecu încă 10 ani în cazul organizăriiunei proceduri de atribuire publicăşi de 14 ani în cazul unui auditcomun). Dacă un stat membru nu aoptat pentru niciuna dintre opţiuni,atunci EIP-urile vor trebui să îşirotească firma de audit la expirareaperioadei de 10 ani, indiferent dacăse va organiza o licitaţie publică sauva avea loc un audit comun.

Dar dacă un client de auditare filiale care activează îndiferite jurisdicţii (UE şi non-UE) care trebuie să aplicereglementări diferite privindrotaţia auditorului?

Regulamentul nu are efecte extrate-ritoriale – el se aplică EIP-urilorcare îşi desfăşoară activitatea doarpe teritoriul UE. Prin urmare, dacăo EIP constituită în UE are o filialăconstituită într-o ţară terţă, nu exis-tă nicio obligaţie legală pentru aceaEIP de a îşi roti auditorii din aceaţară terţă, cu excepţia cazului încare legislaţia din acea ţară prevedeacest lucru. În orice caz, am puteaanticipa acest efect de propagare, caEIP-urile constituite în UE să îşisupună rotaţiei şi auditorii din ţăriterţe, din motive practice şi de ren-tabilitate.

Care este tratamentul sucur-salelor şi al filialelor dinEuropa ale entităţilor caresunt de interes public, dar nusunt constituite în UE?

Cu privire la tratamentul filialelorEIP-urilor din afara UE şi al măsu-rii în care acestea fac obiectulcerinţelor din Regulament, totuldepinde de măsura în care filialacorespunde definiţiei unei entităţi deinteres public din Regulament, indi-ferent de ţara în care îşi are sediulsocietatea mamă.

Totuşi, în ceea ce priveşte filialeleEIP-uri din afara UE care nu aupersonalitate juridică, acestea nuintră în domeniul de aplicare alRegulamentului.

23Anul 4 - 1/2015

Reforma auditului statutar

Page 26: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

Regulamentul prevede caatunci când organizează oprocedură de atribuire publi-că, entitatea de interes publicnu trebuie să împiedice parti-ciparea la procedura de selec-ţie a firmelor de audit subpragul de 15%? Aceastămăsură implică intenţia de alimita libertatea şi alegerileunei EIP în ceea ce priveştefirmele de audit invitate?

Scopul acestei cerinţe nu este de alimita libertatea unei entităţi de inte-res public de a invita firme de auditla procedura de atribuire, ci dimpo-trivă – de a nu restricţiona alegereaauditorilor şi de a deschide piaţafirmelor de audit de dimensiunimedii.

6. Raportul de auditCe instrument guverneazăraportul de audit?

Directiva furnizează un set decerinţe referitoare la toate auditurilestatutare, în timp ce Regulamentulfurnizează anumite cerinţe specificede raportare a auditorului, în cazulEIP-urilor. Cerinţele legate deraportul de audit, stabilite înDirectivă, urmează a fi transpuse încadrele juridice generale de pe plannaţional. Aceste cerinţe vor fi com-pletate de cele stabilite prinRegulament, în cazul unui audit alunei EIP.

Faptul că cerinţele pot firegăsite atât în Directivă, câtşi în Regulament nu vor gene-ra unele dificultăţi practice?

Nu. Nu este loc de inconsecvenţe,deoarece statele membre suntîmpiedicate să impună cerinţe ce arveni în contradicţie cuRegulamentul. Pentru fiecare entita-te auditată, auditorul statutar sau

firma de audit va emite doar un sin-gur raport de audit, care va trebuisă respecte cerinţele prevăzute deDirectivă şi, în cazul unei EIP, şipe cele prevăzute de Regulament.

Există un model sau formatstandard pentru noul raportde audit?

Nu. Nici Directiva, niciRegulamentul nu impun un limbajstandardizat al raportului de audit.Ţine de statele membre să defineas-că, după caz, modul în care va fiprezentat conţinutul raportului deaudit.

7. Standardele Interna -ţio nale de Audit (ISA-uri)

Ce acoperă termenul de ISA-uri? ISQC1 intră în definiţialor? Dar Codul Etic IESBA?

“Standardele Internaţionale deAudit” cuprind StandardeleInternaţionale de Audit (ISA),Standardul Internaţional privindControlul Calităţii (ISQC 1) şi altestandarde aferente, emise deFederaţia Internaţională aContabililor (IFAC) prin interme-diul Consiliului pentru StandardeInternaţionale de Audit şi Asigurare(IAASB), în măsura în care acesteasunt relevante pentru auditul statu-tar. ISQC1 intră în definiţia „stan-dardelor internaţionale de audit”, întimp ce Codul Etic IESBA nu.

În plus, adoptarea ISA-urilor nere-levante, cum sunt de exemplu stan-dardele aplicabile auditurilor dinsectorul public, nu este preconizată.ISA-urile relevante pentru adoptareaîn UE sunt cele care tratează misiu-nile de audit statutar ale situaţiilorfinanciare ale entităţilor private, aşacum sunt acestea prevăzute deacquis-ul Uniunii Europene. Cutoate acestea, unele părţi ale acestor

ISA-uri relevante pot aborda saupot face trimitere la domenii dinafara domeniului de aplicare alauditurilor statutare, precum misiu-nile de audit din sectorul public sauauditurile contractuale.

Cum ar trebui adoptate ISA-urile la nivelul UE?

Directiva modificată conferă com-petenţe Comisiei Europene în ceeace priveşte adoptarea StandardelorInternaţionale de Audit (ISA) lanivelul UE, prin acte delegate, cuscopul de a pune bazele unui mediuconcurenţial echitabil pentru întrea-ga piaţă internă din UE şi evitareaoricărei posibile fragmentări.Posibilitatea adoptării acestor stan-darde pentru auditul EIP-urilor este,de asemenea, abordată deRegulament, ca măsură de protecţiece conferă o bază juridică solidă şievită inconsecvenţele. Atât timp câtComisia nu a adoptat StandardeleInternaţionale de Audit ce trateazăacest subiect specific, rămân aplica-bile standardele, procedurile saucerinţele naţionale în vigoare în sta-tele membre.

Orice posibilă decizie viitoare aComisiei Europene pe această temăva depinde de concluziile evaluăriiISA-urilor în ceea ce priveşte crite-riile stabilite de co-legiuitori.

Aşa cum prevede Directiva, ISA-urile pot fi adoptate doar dacă:

è sunt elaborate respectând proce-durile, supravegherea publică şitransparenţa;

è sunt general acceptate la nivelinternaţional;

è contribuie la un nivel ridicat decredibilitate şi calitate a situaţii-lor financiare anuale şiconsolidate;

è servesc interesului publicgeneral al Uniunii; şi

24

Idei, sugestii, experienţe

Page 27: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

è nu modifică sau completeazăniciuna dintre cerinţeleDirectivei sau Regulamentului,cu excepţia celor menţionate înmod specific în textul acestora.

Statele membre pot impunecerinţe suplimentare celor dinISA-uri, dacă acestea suntadoptate la nivelul UE?

În plus faţă de standardele interna-ţionale de audit adoptate de ComisiaEuropeană, statele membre potimpune “adăugiri” doar dacă aces-tea au la bază cerinţe legale naţio-nale specifice sau în măsura în caresunt necesare în vederea creşteriicredibilităţii sau calităţii situaţiilorfinanciare. Ele le vor comunicaComisiei anterior adoptării.

Dar în ceea ce priveşte utili-zarea ISA-urilor în legăturăcu auditul statutar al micilorîntreprinderi?

Dacă un stat membru solicită audi-tul statutar al micilor întreprinderi,acesta poate prevedea ca aplicareastandardelor de audit să se facă pro-porţional cu dimensiunea şi comple-xitatea activităţilor acestor întreprin-deri.

8. Comitetul de auditToate companiile trebuie săînfiinţeze un comitet deaudit?

Noile reglementări prevăd cerinţeoptimizate cu privire la comitetelede audit. În principiu, fiecare enti-tate de interes public ar trebui săaibă un comitet de audit. Totuşi, sepot acorda derogări de la creareaunui comitet de audit entităţilorauditate care sunt, de exemplu:

è Întreprinderi mici sau medii încare funcţiile comitetului deaudit sunt efectuate de un orga-

nism administrativ sau desupraveghere;

è EIP-urile care dispun de unorganism cu funcţii echivalentecu cele ale unui comitet deaudit, în conformitate cu preve-derile legale din statul membruunde este instituită entitatea;

è EIP-urile care sunt organismede plasare colectivă în valorimobiliare (OPCVM) sau fon-duri de investiţii alternative.

Această scutire are în vedere faptulcă, atunci când aceste fonduri func-ţionează numai în scopul adminis-trării în comun a activelor, angaja-rea unui comitet de audit nu esteadecvată.

Care sunt cerinţele impusemembrilor unui comitet deaudit?

În calitate de comitete de audit saude organisme cu funcţii echivalenteîn cadrul entităţii de interes publicauditate, acestea joacă un rol deci-siv în asigurarea calităţii audituluistatutar, independenţa şi competenţalor tehnică fiind reîntărită:

è Comitetul de audit este alcătuitdin membri neexecutiv ai orga-nismului administrativ şi/sau dinmembri ai organismului desupraveghere al entităţii auditateşi/sau din membri desemnaţi deadunarea generală a acţionarilorentităţii auditate sau, pentruentităţile care nu au acţionari,de un organism echivalent;

è Majoritatea membrilor săi suntindependenţi (nu „cel puţin unuleste independent”, aşa cum pre-vede Directiva actuală privindauditul statutar, din 2006). Cutoate acestea, dacă toţi membriicomitetului de audit suntmembri ai organismului admi-nistrativ sau de supraveghere,statele membre pot oferi oscutire de la această cerinţă;

è Cel puţin unul dintre membriicomitetului de audit are compe-tenţe în domeniul contabilităţiişi/sau auditului;

è Comitetul de audit în ansambluare competenţe în domeniul încare îşi desfăşoară activitateaentitatea auditată.

Care este noul rol al comite-tului de audit?

Pentru a garanta calitatea auditului,funcţiile atribuite comitetului deaudit au fost extinse. Deci de exem-plu, dacă auditorul statutar saufirma de audit devine prea depen-dent/ă de un singur client, comitetulde audit va putea decide, dacă exis-tă motive întemeiate în acest scop,dacă auditorul statutar auditor saufirma de audit pot continua să des-făşoare misiunea de audit statutar.Pe lângă faptul că rolul jucat decomitetul de audit în guvernanţacorporativă este mai important decâtîn trecut, statele membre trebuie săse asigure că autorităţile competentemonitorizează rezultatele comitete-lor de audit.

Printre altele, comitetul de audit:

è informează organismul adminis-trativ sau de supraveghere alentităţii auditate cu privire larezultatele auditului statutar şiexplică în ce mod a contribuitauditul statutar la integritatearaportării financiare;

è monitorizează procesul deraportare financiară şi transmiterecomandări sau propuneri pen-tru a asigura integritateaacestuia;

è monitorizează eficacitatea con-trolului intern de calitate şi asistemelor de gestionare a riscu-lui şi, după caz, a auditului in -tern, în ceea ce priveşte rapor-tarea financiară a entităţii audi-tate, fără a încălca independenţaacesteia;

25Anul 4 - 1/2015

Reforma auditului statutar

Page 28: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

è monitorizează auditul statutar alsituaţiilor financiare anuale şiconsolidate, în special perfor-manţa acestuia, ţinând cont deconstatările şi concluziileautorităţii competente;

è evaluează şi monitorizează inde-pendenţa auditorului statutar, înspecial oportunitatea prestăriiunor servicii care nu sunt deaudit către entitatea auditată, înurma analizei ameninţărilor laadresa independenţei şi a măsu-rilor de protecţie care pot fiaplicate pentru a contracara sauelimina acele ameninţări; şi

è răspunde de procedura de selec-ţie a auditorului statutar sau afirmei de audit şi recomandăorganismului administrativ saude supraveghere al entităţiiauditate numirea auditorilor sta-tutari sau a firmelor de audit.

În final, pentru a îi permite comite-tului de audit să îşi ducă la îndepli-

nire sarcinile, comunicarea dintreauditorul statutar sau firma de audita fost întărită. În plus faţă de dialo-gul periodic care ar trebui să aibăloc pe parcursul unei misiuni deaudit statutar, este important caauditorul statutar sau firma de auditsă îi înainteze comitetului de auditun raport suplimentar şi mai detaliatcu privire la rezultatele audituluistatutar. Acest raport suplimentar artrebui înaintat comitetului de auditînainte de raportul de audit.

ConcluziiPrin acest material ComisiaEuropeană îşi propune, pe cât posi-bil, să ofere îndrumări preliminareşi să vină în sprijinul părţilor intere-sate de implementarea/ transpunereanoului cadru legislativ privind audi-tul statutar din Uniunea Europeană.

Însă, procesul de implementare alnoului cadru general de reglementa-re din Uniunea Europeană implică o

cooperare strânsă între ComisiaEuropeană, autorităţile naţionale dereglementare şi organismele desupraveghere. O serie de aspecterămân a fi clarificate la nivelul sta-telor membre, pe măsură ce acesteaavansează în măsurile lor de trans-punere naţională a noii legislaţii.

Acest set de „Întrebări şi răspun-suri” este considerat, aşadar, olucrare în curs. Pentru orice infor-maţii suplimentare, adresa de e-mailde contact este: [email protected].

Declinarea responsabilităţii:Aceste „Întrebări şi răspunsuri”nu constituie un document legal.Ele reprezintă opinia neoficială aDirecţiei Generale pentru PiaţaInternă şi Servicii. Răspunsurilefurnizate nu obligă ComisiaEuropeană, la nivel de instituţie.

Traducere şi adaptareAdriana Spiridon

26

Idei, sugestii, experienţe

Pe lângă faptul că roluljucat de comitetul deaudit în guvernanţacorporativă este maiimportant decât întrecut, statele membretrebuie să se asigure căautorităţile competentemonitorizează rezul-tatele comitetelor deaudit

Page 29: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

O provocare – depăşireanivelului de nemulţumireal top managementuluiSondajul arată că multe departa-mente de audit intern răspund la omare varietate de cereri ale părţilorinteresate, mai degrabă decât să iamăsuri adecvate pentru dezvoltareafuncţiei de audit intern. Auditulintern trebuie să fie aliniat la aştep-tările părţilor interesate cu scopulde a construi în mod strategic capa-bilităţile potrivite şi de a creşte per-formanţa şi valoarea adăugată.

Depăşirea nivelului de nemulţumireal top managementului va fi o pro-

27Anul 4 - 1/2015

StudiuManagementul nu percepeîntotdeauna valoarea audituluiintern. Ce este de făcut?

Într-un mediu de afaceri din ceîn ce mai riscant şi mai complex,funcţia de audit intern poateîmbunătăţi semnificativ per -formanţa companiilor. Însărezultatele unui sondaj, efectuatde Pricewater ouseCoopers(PwC) în rândul a 1900 de directori şimanageri de audit intern,membri ai conducerii executive şiai consiliilor de administraţie ale

companiilor din 37 de ţări din întreaga lume (InternalAudit State of the Profession), arată că mai mult de ju -mă tate dintre cei din conducerea executivă (55%) con -sideră că auditul intern nu aduce o valoare semnificativăîn organizaţie, în timp ce aproape 30 % din membrii con -siliului de administraţie consideră că aduce o contribuţiemoderată.

Această discrepanţă de percepţie asupra utilităţii auditu -lui intern este generată de diferenţele de opinie existenteîntre părţile interesate şi directorii de audit intern cuprivire la ceea ce se aşteaptă de la auditul intern, precumşi de îmbunătăţirea limitată a performanţei departamen-tului de audit intern în ultimii ani, ceea ce continuă săafecteze posibilitatea acestuia de a-şi dezvolta capacităţiadecvate şi de a livra rezultate la nivelul aşteptărilortuturor părţilor interesate din cadrul companiei.

Alina Sima,Manager, Risk Assurance,

PwC România

Page 30: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

vocare, dar odată cu această provo-care apar şi oportunităţile. Partici -panţii la studiu cred că, avândresurse adecvate, există oportunităţipentru auditul intern de a-şi creştevaloarea adăugată.

Riscurile de afaceri percepute decătre top managementul companiilorsunt în creştere. Conform studiuluiPwC Risk in Review 2014, 75%dintre executivi au raportat riscuricrescute pentru afacerea lor.Funcţiile de audit intern care livrea-ză cea mai mare valoare adăugată s-au adaptat la mediul de riscactual, precum şi la riscurile emer-gente. Aceste departamente de auditintern se pregătesc pentru a răspun-de noilor cerinţe şi riscurilor semni-ficative cu care se confruntă organi-zaţiile.

Studiul PwC sugerează că cerinţeleprivind funcţia de audit intern tre-buie aliniate cu cele opt atribute

fundamentale ale auditului intern –aliniere în afaceri, concentrare periscuri, calitate şi inovaţie, eficienţaşi eficacitatea serviciilor, manage-mentul aptitudinilor, managementulpărţilor interesate, tehnologie şi efi-cienţa costurilor. Cu privire la aces-te atribute, părţile interesate auraportat nivele reduse de perfor-manţă în a aduce numărul adecvatde persoane înzestrate cu aptitudiniîn organizaţie, în a gestiona tehno-logia şi în a furniza servicii eficien-te din punct de vedere al costului.

În medie, doar 49% din top mana-gement şi 64% din membrii consi-liului de administraţie consideră căauditul intern are o performanţăadecvată în ceea ce priveşte livrareaatributelor fundamentale şi aşteptă-rile asociate acestora. Chiar şidirectorii de audit intern sunt criticicu privire la performanţa funcţiilorlor, doar 65% consideră că funcţia

lor este exercitată corespunzător.Alinierea în jurul aşteptărilor şi ariscurilor critice este un pas impor-tant pentru funcţiile de audit internîn vederea îmbunătăţirii relevanţeişi valorii acestora pentru afaceri.

Cum pot fi eficientizatefuncţiile de audit internPrin alinierea aşteptărilor şi avândabilităţile şi capabilităţile adecvate,funcţiile de audit intern pot adăugao valoare semnificativă organizaţii-lor lor, fie ca un furnizor de asigu-rare (de exemplu, furnizarea de asi-gurare obiectivă şi executarea unuiplan de audit tradiţional) sau ca unconsilier de încredere (de exemplu,furnizarea de servicii cu valoareadăugată şi consultanţă strategicăpentru afaceri, adiţional planului deaudit). Studiul PwC a arătat că maiadesea consilierii de încredere (trus-ted business advisors) sunt văzuţi cao valoare adăugată semnificativă –67% dintre părţile interesate auraportat că aceştia aduc o valoaresemnificativă, comparativ cu 33%furnizorii de asigurare. Consilieriide încredere, de asemenea, abor-dează la un nivel superior cele optatribute fundamentale ale audituluiintern.

Consilierii de încredere sunt con-centraţi pe comunicarea valorii pecare o aduc organizaţiei prin reco-mandările pe care le fac şi implica-rea lor în aspecte emergente, maidegrabă decât prin măsuri de valoa-re clasice, cum ar fi finalizarea cusucces a planului de audit. Cu toateacestea, rezultatele sondajului PwCarată că rolul de furnizor de asigu-rare este unul important şi oferăvaloare adăugată, atunci când estealiniat cu aşteptările organizaţiona-le.

Fără alinierea aşteptărilor organiza-ţionale, investiţie în competenţele şiabilitatea de a livra la nivelul aştep-tărilor şi un plan de comunicare

28

Idei, sugestii, experienţe

Page 31: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

bine conceput, capacitatea audituluiintern de a oferi performanţă şi ovaloare adăugată reală şi măsurabilăeste limitată. Pentru eficientizareafuncţiei de audit intern, directorii deaudit intern pot avea în vedere defi-nirea unei opinii privind aşteptărilepărţilor interesate de la funcţia deaudit intern şi modul de a îndepliniaceste aşteptări, în special prinidentificarea competenţelor necesareversus capacităţile actuale. Estenecesară dezvoltarea unui plan decomunicare pentru a obţine aliniereala aşteptările propuse. Directorii deaudit intern ar trebui în mod regulatsă evalueze funcţia de audit internpentru a o ţine aliniată la aşteptărilepărţilor interesate.

De asemenea, membrii consiliuluide administraţie, pe lângă furniza-rea de informaţii privind aşteptărileconsiliului de administraţie de laauditul intern, ar trebui să oferesuport top managementului cu privi-re la ceea ce se aşteaptă de la func-ţia de audit intern în ceea ce priveş-te realizarea planurilor strategice petermen scurt şi lung de audit internşi aprobarea planurilor. Membriiconsiliului de administraţie ar trebuisă încurajeze directorii de audit săaibă comunicări regulate şi maifrecvente cu membrii consiliului deadministraţie. Planurile de comuni-care cu auditul intern ar trebui săincludă cum şi când ar prefera con-siliul să comunice progresul actualversus planul de audit intern.

Câteva recomandări pentru manageriÎn privinţa managerilor executivi,este recomandat ca aceştia să susţi-nă dezvoltarea funcţiei de auditintern prin comunicarea în mod clara aşteptărilor şi susţinerea implicăriiauditului intern în ariile non-tradi-ţionale. Managementul executiv artrebui să înţeleagă faptul că abilită-

ţile auditului intern au evoluat, iar,în cazul în care este aliniat, auditulintern este capabil să producăvaloare adăugată semnificativă. Înplus, managementul ar trebui săsprijine eforturile auditului intern dea dezvolta indicatori de performanţăşi să solicite mai mult decât rapoar-tele tipice de audit intern privindstatusul.

ConcluziiÎn concluzie, dacă o funcţie de auditintern asigură mai multă valoare

adăugată, părţile interesate pot ceremai mult dacă funcţia are capacităţi-le şi resursele necesare pentru aadresa cerinţe mai complexe.

Nu este uşor să ajungi la acestnivel, dar funcţiile de audit internpot începe să se mişte în aceastădirecţie prin modelarea funcţiei deaudit în jurul unui set aliniat deaşteptări ale părţilor interesate, prindezvoltarea de capabilităţi pentru arăspunde acestor aşteptări şi pentrua furniza o valoare mai mare orga-nizaţiei.

29Anul 4 - 1/2015

Studiu PwC: Internal Audit State of the Profession 2014,http://www.pwc.com/us/en/risk-assurance-services/publications/pwc-2014-state-of-profession.jhtml

Studiu PwC: Risk in Review 2014 http://www.pwc.com/us/en/risk-assurance-services/risk-in-review.jhtml

Bibliografie

valoarea auditului intern

Page 32: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

Principii generale IFRS 15 „Venituri din contracte cuclienţii” se aplică tuturor contrac-telor cu clienţii, cu excepţia celorce intră în sfera de aplicabilitate aIAS 17 „Leasing”, instrumentelorfinanciare şi/sau a altor drepturicontractuale din sfera de aplicabili-tate a IFRS 9 „Instrumente finan-ciare”, IFRS 10 „Situaţii financiare

consolidate”, IFRS 11 „Contractede asociere”, IAS 27 „Situaţiifinanciare separate” şi IAS 28„Investiţii în asociaţi”, contracte deasigurare ce fac obiectul IFRS 4„Contracte de asigurare”, precum şia schimburilor nemonetare întreentităţi din aceeaşi linie de businessîn scopul facilitării vânzării cătreclienţi existenţi sau potenţiali.

Ca atare, atragem atenţia că, de ladata intrării în vigoare, IFRS 15 vaînlocui următoarele standarde şiinterpretări:

è IAS 11 „Contracte deconstrucţii”

è IAS 18 „Venituri”

è IFRIC 13 „Programe deloializare a clienţilor”

30

IFRS 15„Venituri

din contractecu clienţii”– Principii şi concepte

Monica Ştefan, FCCA, Audit Partner

Alexandra Mutulescu, ACCA, Senior Audit Manager

IFRS 15 „Venituri din contracte cu clienţii” specifică modul şi momentul în care o entitate ceîntocmeşte situaţii financiare conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară vaproceda la recunoaşterea veniturilor, în acelaşi timp impunând entităţii să furnizezeutilizatorilor situaţiilor financiare informaţii mai relevante şi mai detailate în legătură cu veni-turile recunoscute.

Obiectivul standardului este acela de a stabili principiile pe care o entitate urmează să le apliceîn raportarea de informaţii relevante utilizatorilor situaţiilor financiare în legătură cu natura,suma, perioada la care se referă, precum şi gradul de incertitudine privind veniturile şi fluxu-rile de numerar aferente unui contract cu un client.

Soter & Partners

Page 33: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

31Anul 4 - 1/2015

è IFRIC 15 „Contracte pentruconstrucţia de proprietăţiimobiliare”

è IFRIC 18 „Transferul de activede la clienţi”

è SIC-31 „Venituri – Tranzacţiide tip barter ce implică serviciide publicitate”

În acest scop, Standardul introduceun model principial unic, în cincipaşi, ce urmează a fi aplicat tuturorcontractelor încheiate cu clienţii.Acest model va fi prezentat în moddetaliat, în continuarea articolului.

Un alt aspect important pe care îladuce ca noutate standardul se refe-ră la situaţia în care un contract cuun client poate face parţial obiectulIFRS 15 şi parţial obiectul unuialt standard. În această situaţie seva proceda în felul următor:

è dacă alte standarde specificămodul în care trebuie să sesepare şi /sau să se măsoare ini-ţial una sau mai multe părţi alecontractului, atunci aceste cerin-ţe de separare şi măsurare sevor aplica mai întâi. Preţul tran-zacţiei va fi redus ulterior cusumele ce sunt măsurate con-form cerinţelor altor standarde;

è dacă nici un alt standard exis-tent nu oferă indicaţii privindmodul de separare şi/sau măsu-rare iniţială a uneia sau maimultor părţi ale contractului,atunci se va aplica în totalitateIFRS 15.

De menţionat că IFRS 15 a fostpublicat în mai 2014 şi va intra învigoare pentru exerciţiile financiarecare încep la sau după 1 ianuarie2017, dar aplicarea este permisă şianterior acestei date.

Modelul cadru în cincipaşiPrincipiul de bază al IFRS 15 pre-vede faptul că o entitate va recu-noaşte venituri pentru a ilustratransferul de bunuri sau serviciipromise clienţilor pentru o sumăcare să reflecte contravaloarea pecare entitatea are dreptul să oprimească în schimbul respective-lor bunuri şi servicii. Standardulprezintă acest principiu în cadrulunui model în cinci paşi:

1. Identificarea contractului/contractelor cu un client

2. Identificarea obligaţiilor enti-tăţii prevăzute de contract

3. Determinarea preţului tran-zacţiei

4. Alocarea preţului tranzacţieipentru fiecare obligaţie prevă-zută de contract

5. Recunoaşterea veniturilor înmomentul în care sau pemăsură ce entitatea îşi îndepli-neşte respectivele obligaţii.

Aplicarea modelului mai sus pre-zentat va depinde de detaliile şi cir-cumstanţele prezente în respectivulcontract şi va necesita exercitarearaţionamentului profesional alcontabilului.

Un contract cu un client va intra însfera de aplicabilitate a IFRS 15dacă toate condiţiile de mai jos suntîndeplinite, în mod cumulativ:

è contractul a fost aprobat decătre părţi;

è drepturile fiecărei părţi în rela-ţie cu bunurile sau serviciile ceurmează a fi transferate pot fiidentificate;

è termenii de plată pentru bunu-rile sau serviciile respective potfi identificaţi;

è contractul are substanţăcomercială; şi

è este probabil să fie încasatăcontravaloarea pe care entitateaare dreptul să o primească înschimbul respectivelor bunuri şiservicii.

Dacă un contract cu un client nuîndeplineşte iniţial criteriile de maisus, entitatea va trebui să re -considere contractul pe măsuraderulării, pentru a determina dacăulterior se îndeplinesc criteriilenecesare.

Atenţie ! - Standardul furnizeazăşi îndrumări detaliate privindînregistrarea în contabilitate amodificărilor contractualeaprobate prin acte adiţionale.

În cazul în care, de pildă, actul adi-ţional nu modifică semnificativ con-diţiile contractuale iniţiale, atuncimodificarea va afecta contabilizareacontractului curent. În fapt, contabi-lizarea prospectivă sau retrospectivăa modificării va depinde de posibili-tatea de a separa bunurile sau servi-ciile livrate după intervenirea modi-ficării de cele livrate înainte.

În situaţia în care sunt îndepliniteanumite condiţii diferite de cele ini-ţiale sau chiar suplimentare, modifi-carea survenită la un contract va ficontabilizată ca un contract sepa-rat cu clientul respectiv.

La începutul contractului, entitateatrebuie să analizeze bunurile sauserviciile promise clientului şi să identifice ca obligaţie contrac -tuală:

PASUL 1: Identificarea contractului cu

clientul

PASUL 2: Identificarea obligaţiilor entităţii

prevăzute de contract

IFRS 15

Page 34: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

è un bun sau serviciu (sau unpachet de bunuri şi servicii) distinct; sau

è un grup de bunuri sau serviciidistincte, care sunt în mod sem-nificativ similare şi care au ace-laşi mod de transfer cătreclient.

Un bun sau serviciu este consideratdistinct dacă sunt îndeplinite simul-tan următoarele două criterii:

è clientul poate beneficia de bunulsau serviciul respectiv indivi-dual sau împreună cu resursedeja existente; şi

è promisiunea entităţii de a trans-fera bunul sau serviciul respec-tiv este identificabilă separat derestul obligaţiilor contractuale.

De exemplu, cazul livrării unorechipamente care pot fi utilizateindividual de către client, fără a mainecesita o altă livrare de bunuri sauservicii complementară de la furni-zor.

Un grup de bunuri sau servicii dis-tincte au acelaşi mod de transfercătre client dacă sunt îndeplinitesimultan următoarele două criterii:

è fiecare bun sau serviciu distinctpe care entitatea promite să îltransfere către client reprezintăo obligaţie contractuală ceurmează a fi îndeplinită în timp; şi

è se va utiliza o singură metodăde măsurare a gradului de reali-zare a obligaţiei contractuale aentităţii pentru fiecare bun şiserviciu din grup.

De exemplu, cazul prestării unorlucrări de proiectare, implementareşi instalare care sunt livrate în modgradual, în etape, măsurate în func-ţie de gradul tehnic de realizare aproiectului.

Atenţie ! - Factorii ce trebuieluaţi în considerare pentru adetermina dacă promisiunea enti-tăţii de a transfera bunul sau ser-viciul respectiv este identificabilăseparat includ, dar nu selimitează la, următoarele:

è entitatea nu furnizează unserviciu semnificativ de inte-grare a bunului sau serviciu-lui cu celelalte bunuri sauservicii promise prin contract(de exemplu, cumpărareaunor echipamente de ventila-ţie vândute împreună cu ser-viciul de instalare şi montarea sistemului de ventilaţie);

è bunul sau serviciul nu modi-fică sau personalizează înmod semnificativ un alt bunsau serviciu promis prin con-tract (de exemplu, dacă secumpără un soft, serviciile depersonalizare aferente nutrebuie văzute separat);

è bunul sau serviciul nu este înmod semnificativ inter-rela-ţionat sau dependent de altebunuri sau servicii promiseprin contract (de exemplu,elemente care constituie unansamblu şi care nu pot func-ţiona separat).

Preţul tranzacţiei este suma pecare entitatea se aşteaptă să o pri-mească în schimbul transferuluibunurilor sau serviciilor cătreclient. La determinarea acesteisume, entitatea va lua în considera-re istoricul relaţiilor cu clienţii.Lipsa unui istoric în relaţia cuclienţii impune o abordare pruden-ţială, bazată pe raţionamentul profe-sional al contabilului.

În situaţia în care un contract conţi-ne elemente cu contravaloarevariabilă, entitatea va estima sumacontravalorii variabile la care vaavea dreptul în baza contractului. Ocontravaloare variabilă poate rezultaîn cazul discounturilor, reducerilor,despăgubirilor, bonusurilor de per-formanţă, penalităţilor sau altorelemente similare.

O contravaloare variabilă este, deasemenea, prezentă în situaţia încare dreptul entităţii de a o încasadepinde de un eveniment ulterior,cum ar fi, de exemplu, un criteriuulterior de performanţă a unuiactiv.

IFRS 15 tratează incertitudinealegată de contravaloarea variabilăprin limitarea sumei care poate firecunoscută în legătură cu aceas-ta. Mai exact, contravaloarea varia-bilă va fi inclusă în preţul tranzac-ţiei dacă şi în măsura în care estefoarte probabil ca includerea aces-teia să nu aibă ca rezultat o reversa-re semnificativă de venit în viitor,când incertitudinea se va fi rezol-vat.

Cu toate acestea, o abordare diferităşi mai restrictivă este aplicată în ca -z ul vânzărilor sau a veniturilor dinlicenţe sau proprietate intelectuală.Aceste venituri sunt recunoscutedoar în momentul vânzării sauutilizării drepturilor respective.

În situaţia în care un contract preve-de îndeplinirea unor obligaţii mul-tiple, entitatea va aloca preţul con-tractului pe fiecare dintre acesteobligaţii, în funcţie de preţul lorindividual relativ. Dacă un preţindividual nu poate fi identificat înmod direct, entitatea va trebui săprocedeze la estimarea acestuia.

PASUL 3: Determinarea preţului

tranzacţieiPASUL 4:

Alocarea preţului tranzacţieipentru fiecare obligaţie prevăzută de contract

32

Idei, sugestii, experienţe

Page 35: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

IFRS 15 recomandă diferite metodepentru aceasta, incluzând:

è metoda estimării valorii depiaţă, ajustate în funcţie decircumstanţele specifice;

è metoda costului estimativ plus omarjă;

è metoda reziduală, respectiv sta-bilirea mai întâi a valorii obli-gaţiilor identificabile şi apoideterminarea valorii celei răma-se prin diferenţă

Orice discount global comparat cuagregatul preţurilor individuale va fialocat proporţional între obligaţii.În anumite circumstanţe, poate fiindicată alocarea discountului doarunora dintre obligaţiile contractuale.

În situaţia în care contravaloareacontractului este încasată în avanssau în rate, entitatea va trebui să iaîn considerare dacă contractul inclu-de un aranjament financiar semnifi-cativ şi, dacă este aşa, să ţină cont

de puterea de cumpărare a banilorîn timp.

Aceasta nu se aplică în situaţia încare intervalul între transferul bunu-rilor şi serviciilor către client şiplată este estimat a fi mai mic dedouăsprezece luni.

Venitul este recunoscut în momen-tul în care controlul este transferat,fie în timp, fie la un moment dat.

Controlul unui activ este definit caposibilitatea de a decide utilizarea şide a obţine în mod substanţial toatebeneficiile aferente activului.Aceasta include şi posibilitatea de aîmpiedica utilizarea activului şiobţinerea beneficiilor aferente aces-tuia de către alţi terţi. Beneficiileaferente activului reprezintă fluxu-

rile de numerar potenţiale ce potfi obţinute direct sau indirect.Acestea includ, dar nu se limiteazăla următoarele:

è utilizarea activului în scopulproducerii de bunuri sauprestării de servicii;

è utilizarea activului în scopulcreşterii valorii altor active;

è utilizarea activului în scopulstingerii unor datorii saudiminuării unor cheltuieli;

è vânzarea sau schimbul activului;

è utilizarea activului în scopulgarantării unui împrumut; şi

è deţinerea activului, de exemplu,în scopul închirierii.

Entitatea va recunoaşte venituritreptat în timp, gradual, în cazulîn care următoarele criterii suntîndeplinite:

è clientul primeşte si consumă înmod simultan toate beneficiile

PASUL 5: Recunoaşterea veniturilor

în momentul în care sau pemăsură ce entitatea îşi îndepli-neşte obligaţiile contractuale

33Anul 4 - 1/2015

IFRS 15

Page 36: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

furnizate de entitate pe măsurăce aceasta îşi îndeplineşte obli-gaţiile (de exemplu, în cazulunui contract de tip abonamentlunar de servicii);

è prestaţia entităţii creează sauîmbunătăţeşte un activ controlatde către client pe măsură ceacest activ este creat (de exem-plu, implementarea în etape aunui soft; finalizarea în etape aunui proiect de construcţii); sau

è prestaţia entităţii nu creează unactiv cu utilizare alternativăpentru entitate, iar aceasta aredreptul la plata contravaloriiprestaţiei efectuate până lamomentul respectiv (de exem-plu, în cazul în care entitateaconstruieşte un activ exclusivpentru un client livrarea efecti-vă se va face la final, dar clien-tul plăteşte etapizat valoareacontractului).

În cazul în care entitatea îşi îndepli-neşte obligaţiile punctual, venitulva fi recunoscut în momentul încare controlul este transferat cătreclient. Factorii ce pot indicamomentul transferului de controlinclud, dar nu se limitează la,următoarele:

è entitatea are un drept prezent dea încasa contravaloareaactivului;

è clientul are dreptul legal deproprietate asupra activului;

è entitatea a transferatproprietatea fizică a activului;

è clientul a preluat riscurile şibeneficiile semnificative aferen-te proprietăţii activului; sau

è clientul a acceptat activul.

Costurile contractuale Costurile efectuate pentru a înde-plini obligaţiile aferente unui con-tract pot fi recunoscute ca activ

doar dacă următoarele criterii suntîn mod cumulativ îndeplinite:

è costurile se referă în mod directla un contract (sau la un anumitcontract anticipat);

è costurile generează sau îmbună-tăţesc resurse ale entităţii ce vorfi utilizate în îndeplinirea obli-gaţiilor contractuale în viitor; şi

è aceste costuri se aşteaptă a firecuperate.

Acestea includ costuri precum: sala-rii directe, materiale directe şi pro-centul alocat de cheltuieli indirectelegate de contract.

Activul recunoscut în relaţie cu cos-turile de obţinere a unui contractsau de îndeplinire a obligaţiilor con-tractuale se va amortiza pe o bazăsistematică, în concordanţă cu grafi-cul de transfer către client a bunuri-lor sau serviciilor la care se referăacest activ.

Atenţie ! – IFRS 15 face referireşi la costurile de obţinere aunui contract, care se vor înre-gistra în cheltuială în condiţiile încare perioada de „amortizare”aferentă lor este de douăsprezeceluni sau mai mică.

Ele trebuie recunoscute ca activnumai în situaţia în care perioada de„amortizare” aferentă lor este maimare de douăsprezece luni şi entita-tea se aşteaptă să le recupereze. Înplus, acestea sunt limitate la acelecosturi direct atribuibile obţineriicontractului, altfel spus cele pe careentitatea nu le-ar fi efectuat dacăacel contract nu ar fi fost obţinut(de exemplu, comisioane plătiteintermediarilor, taxe notariale etc.).

Informaţii de prezentatîn notele explicativeObiectivul de prezentare al IFRS 15este acela ca o entitate să prezinte

informaţii suficiente, relevante şiadecvate pentru a le permite utili-zatorilor situaţiilor financiare săînţeleagă natura, suma, perioadala care se referă, precum şi gradulde incertitudine a veniturilor şi flu-xurilor de numerar generate de con-tractele încheiate cu clienţii. Înacest scop, o entitate ar trebui săprezinte informaţii atât din punct devedere calitativ, cât şi cantitativ înlegătură cu următoarele aspecte:

è contractele cu clienţii;

è raţionamentele semnificativesau modificări ale acestorareferitoare la modul în careindicaţiile prezentului standardau fost aplicate acestorcontracte; şi

è orice active recunoscute dincostul obţinerii unui astfel decontract.

ConcluzieIFRS 15 aduce modificări semnifi-cative faţă de standardele înlocuite,în sensul schimbării conceptuale amodului de recunoaştere a venituri-lor şi, deşi oferă îndrumări maidetaliate privind contabilizarea aces-tora, este de reţinut faptul că aplica-rea va presupune un grad maimare de utilizare a estimărilor şia raţionamentului profesional alcontabilului.

În opinia noastră, condiţionarearecunoaşterii veniturilor de gradulde certitudine al realizării fluxurilorde numerar aferente acestora aduceun plus de valoare din perspectivautilizatorilor situaţiilor financiare,în special investitorilor, în condiţii-le economice curente.

34

Idei, sugestii, experienţe

ACCA, Accounting and BusinessInternational Nr.10/2014,www.iasplus.com

Bibliografie

Page 37: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

Un aspect constructiv considerămcă îl reprezintă posibilitatea dedepunere a declaraţiilor fiscale înmod electronic. Totuşi, în acest cazpoate să intervină următoarea situa-ţie: recipisa obţinută în urma trans-miterii declaraţiei să conţină mesa-jul „fără erori de validare”, daracea declaraţie poate să fie veri -ficată doar de către autoritatea fis-cală.

Casele de pensii şi casele de sănăta-te pot să nu vizualizeze declaraţia,din anumite considerente (existenţaunui concediu medical cu codul 03Acci dent de muncă care conţine cal-cul eronat, existenţa unui concediu

me dical fără avizul mediculuiexpert etc.).

Efectele posibile?

è tensiuni sociale între angajat şiangajator

è profesionistul contabil îşi punefireasca întrebare: cum o recipi-să care prezintă mesajul „fărăerori de validare” generează olipsă de vizualizare a declaraţieide către Casa de sănătate sau decătre Casa de pensii?

è depunerea unor declaraţii recti-ficative, ce vor atrage majorăride întârziere pentru contribuabilde cele mai multe ori.

Rezolvarea acestor inadvertenţeconsiderăm a fi deosebit de impor-tantă.

În activitatea practică există şimulte tentaţii pentru entităţi, în sen-sul de a se sustrage de la plata anu-mitor taxe şi impozite sau chiar asolicita rambursări de taxă pe valoa-re adăugată pe baza unor facturi fic-tive.

Pornind de la aceste considerente,dorim să prezentăm o serie de core-laţii între declaraţiile fiscale şi sălansăm unele propuneri pentru sim-plificarea procesului de informarecătre autorităţile statului.

35Anul 4 - 1/2015

Consideraţii privindraportarea fiscală aentităţităţilor economice

Conf. univ. dr. Sorin-Constantin Deaconu, Departamentul de ŞtiinţeEconomice şi GestiuneaAfacerilor, Facultatea de

Ştiinţe Economice,Universitatea „1 Decembrie

1918” Alba Iulia

Informările fiscale din partea entităţilor economice se fac periodic, deşi sunt multiplecazuri când declaraţiile se depun cu întârziere. De multe ori nici situaţiile financiare nusunt depuse la termenul stabilit de autoritatea fiscală. În cazurile nedepuneriideclaraţiilor fiscale ideea este ca inspectorii fiscali să fie exigenţi şi să nu aplice doarsimple avertismente entităţilor, pentru a spori disciplina contabilă.

În general, entităţile reclamă absenţa unui cadru legislativ stabil, din care cauză nu potsă facă estimări, să întocmească bugete realiste pe termen mediu şi lung.

Page 38: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

Corelaţii privind declaraţiile fiscaleTermenul de corelaţie se referă larelaţie, dependenţă reciprocă. Îngeneral, corelaţiile între declaraţiidepind de mai mulţi factori:

è elementele cu care entitateafigurează în vectorul fiscal(aplică sau nu sistemul TVA laîncasare, plătitor de TVA lunarsau trimestrial etc.)

è modul de operare a facturilor şia bonurilor fiscale încontabilitate

è înregistrarea în altă perioadăfiscală a facturilor de cumpăra-re, respectiv de vânzare (dincauza sosirii cu întârziere aunor facturi de cumpărare de lafurnizori, spre exemplu).

În continuare, prezentăm un exem-plu mai complex privind corelaţiileîntre declaraţiile fiscale pentru oentitate ce depune şi declaraţiaIntrastat (atât fluxul de introducere,cât şi fluxul de expediere).

Declaraţia recapitulativă privind livrările/achiziţiileintracomunitare de bunuri(390 VIES)

Declaraţia 390 (Declaraţia recapi-tulativă privind livrările/achiziţiileintracomunitare de bunuri - 390VIES) trebuie să conţină toate fac-turile care au fost emise sau primitepentru operaţiunile intracomunitarea căror exigibilitate intervine înluna în care se depune declaraţia.Precizăm că nedeclararea tuturorfacturilor în formularul 390, înintervalul legal, poate atrage sanc-

ţiuni de natură pecuniară pentrucontribuabil.

Subliniem faptul că în aceastădeclaraţie trebuie prezentate atâtvânzările şi cumpărările intracomu-nitare de bunuri fizice, dar şicomerţul invizibil (servicii presta-te), facturile de avans intracomuni-tare, stornările de avansuri1 etc.

Concret, în cadrul acestei declaraţiise va prezenta:

è tipul operaţiunii

è ţara parteneră din UniuneaEuropeană

è codul operatorului intracomuni-tar (respectiv codul valid deTVA ce poate fi verificat cuajutorul aplicaţiei VIES)

è denumirea operatoruluiintracomunitar

è baza impozabilă2.

Corelaţiile între formularul 390 şicelelalte declaraţii le prezentămcifric în continuare:

L din 390 (livrări intracomunitarede bunuri) = Rd. 1 decontTVA = flux expediere Intrastat= 757.395 lei

A din 390 (achiziţii intracomuni-tare de bunuri) = Rd. 5/5.1decont TVA = Rd. 18/18.1decont TVA = flux introducereIntrastat = 50.782 lei

P din 390 (prestări intracomunita-re de servicii) = Rd. 3 decontTVA = 13.967 lei

S din D390 (achiziţii intracomuni-tare de servicii) = Rd. 7/7.1de cont TVA = Rd. 20/20.1 de -cont TVA (penalizări între enti-tăţi în cazul de faţă) = 1.083 lei

Redăm în Tabelul 1 un extras dinformularul 390 „Declaraţie recapi-tulativă privind livrările/achi -ziţiile/prestările intracomunitare”.

Declaraţia IntrastatIntrastat este denumirea sistemuluide colectare a datelor statistice pri-

36

Idei, sugestii, experienţe

1 În multe ţări din Uniunea Europeană nu există obiceiul de a se întocmi facturi de avans, ci pur şi simplu se realizează plăţi antici-pate direct în extrasul de cont, urmând ca ulterior furnizorul să emită factura finală, iar compensarea creanţei şi a datoriei seefectuează fără un document justificativ. Propunem ca toate operaţiunile intracomunitare de avansuri să aibă la bază facturi, iaracestea să fie anulate în cadrul facturilor finale.

2 Privitor la baza impozabilă din declaraţia 390 precizăm că aceasta nu coincide întotdeauna cu cea prezentată în declaraţiaIntrastat. Diferenţele rezultă din avansuri, stornări de avansuri care nu se declară în Intrastat.

Page 39: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

vind comerţul cu bunuri3 întreţările din Uniunea Europeană4.

Declaraţiile Intrastat5 se întocmescde către entităţi dacă sunt îndepli -nite următoarele criterii:

è valoarea achiziţiilor intracomu-nitare şi a livrărilor intracomu-nitare de bunuri depăşeşteanumite praguri valorice6

è entităţile sunt înregistrate înscopuri de taxă pe valoareadăugată

è entităţile realizează operaţiuniintracomunitare de bunuri cualte state membre ale UniuniiEuropene.

În Schema 1 sunt prezentate pragu-rile valorice actuale, valabile pentruanul 2015.

Aceste praguri valorice pot fi depă-şite în cursul unui an calendaristicşi din luna în care au fost atinse vatrebui transmisă declaraţia respecti-vă.

În legătură cu declaraţia Intrastat şideclaraţia 390 avansăm propunereaca acestea să fie contopite într-unsingur formular, intitulat „Livrări şiachiziţii intracomunitare”, care arputea avea formatul7 prezentat înTabelul 2.

Denumirea operatorului economicconsiderăm că ar fi o informaţie

redundantă în această declaraţie, dinmoment ce se menţionează codulfiscal pentru entitatea parteneră şiar fi inutilă, mai ales că fiecarecumpărător poate atribui o denumi-re diferită furnizorului decât cea dincertificatul de înmatriculare.

Din această contopire ar rezultaurmătoarele avantaje:

è termenul de depunere ar fi 25 afiecărei luni pentru luna expira-tă (în prezent, declaraţiaIntrastat se depune până la datade 15 a fiecărei luni pentru lunaexpirată, iar formularul 390până la data de 25)

è auditorii vor putea urmări maifacil corelaţiile când efectueazăverificări asupra formularelordepuse la autorităţile statului decătre entităţi

è uşurinţă pentru persoana careîntocmeşte respectiva declaraţie,deoarece reduce semnificativvolumul de muncă

è informaţii mai clare şi uşor deînţeles de către autorităţi

è mai puţine documente de listatde către entităţi

è timp mai redus pentru com -pletarea declaraţiei

è atât Institutul Naţional deStatistică, cât şi autoritatea fis-cală au acces la absolut toateinformaţiile cu privire la relaţii-le unei entităţi cu ceilalţi opera-tori din Uniunea Europeană.

În ceea ce priveşte „celebrul” coddin declaraţia Intrastat propunem:

è codul de marfă din Nomencla -torul Combinat să fie obligato-riu de menţionat în dreptul fie-

37Anul 4 - 1/2015

3 Numai şi numai comerţul cu bunuri se reflectă în această declaraţie. Nu se menţionează: serviciile (cum ar fi transportul bunuri-lor, pentru care trebuie să existe CMR), penalităţile facturate între entităţi, facturile de avans.

4 http://www.intrastat.ro/di_cri.php, ianuarie 2015.5 Există două componente: flux de expediere şi flux de introducere.6 Pragurile valorice sunt publicate de către autorităţi şi pot fi modificate de la an la an. 7 Facem această propunere deoarece ambele declaraţii au un rol informativ şi nu fiscal.

raportarea fiscală

Page 40: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

cărui produs pe factura întocmi-tă de furnizor, astfel încât şicumpărătorul să declare aceeaşimarfă cumpărată. La ora actua-lă există o „dezordine” îndeclaraţiile Intrastat, deoarecefurnizorul din Italia, spre exem-plu, menţionează un cod în flu-xul de expediere, iar cumpără-torul înscrie un alt cod în fluxulde introducere. Din păcate,aceste neconcordanţe suntfrecvente la ora actuală.

è Nomenclatorul Combinat arputea fi simplificat, în sensul dea nu se declara 8 cifre cum seîntâmplă la ora actuală, ci să fieredus codul doar la două cifre.Cele 8 cifre nu se justifică şi nuau relevanţă pentru nici un„con su mator” de informaţie sta-tistică.

Decontul de taxă pevaloare adăugatăExtrasul din Decontul de taxă pevaloare adăugată arată ca înTabelul 3.

În cele ce urmează prezentăm core-laţiile din decont cu alte declaraţiifiscale:

R 9 decont = (L) Livrări de bu -nuri/prestări servicii din D 394 - Vânzările către persoane fizi-ce care nu se menţionează în D394 - Vânzările către entităţi dinstrăinătate de la care se colectea-ză TVA: 138.979 lei

R 12 decont = R 25 decont = Cdin D 394 (taxare inversă dinRomânia): 332.270 lei

R 17 decont = Rulaj creditor alcontului 4427 = 125.548 lei

R 22 decont = TVA dedus înmomentul înregistrării facturiide cumpărare + Operaţiuni exi-gibile (ce se transformă din 4428în 4426 prin formula de tipul

4426 = 4428) – Regularizări,cumpărări din perioadele prece-dente = 235.941 + 56.315 lei –1.934 lei = 290.322 lei

R 26 decont = 15.394 lei

R 27 decont = Rulajul debitor4426 – 464 lei (reprezintă TVAaferentă facturilor din lunile pre-cedente sosite în perioada curen-tă) = 162.871 – 464 = 161.871lei

R 27 decont – R 28 decont =TVA nedeductibil = Sumeînscrise în creditul contului 4426(parţial deductibil şi integralnedeductibil) = 884 : 2 + 118lei = 560 lei

R 30 decont = Facturi sosite tardiv= 464 lei

R 32 decont = „Soldul” contului4426 înainte de închidere =161.775 lei

R 33 decont = Soldul contului4424 = 36.227 lei

Soldul contului 4428 decont (B) =sold final debitor din balanţa deverificare = 15.999 lei

Decontul de TVA este o declaraţiespecială, deoarece:

è nu se poate depune declaraţierectificativă pentru un decontdeja depus la autoritatea fiscală.Din punct de vedere practic,entitatea poate face o corecţie aunui decont eronat, în sensul dea depune la sediul fiscului ocerere, împreună cu decontulcorect la care se ataşeazăbalanţa de verificare.

è există posibilitatea de a depuneun decont de TVA cu opţiunede rambursare. Şi în acest caz,pot exista mai multe posibilităţi:suma solicitată la rambursarepoate fi mai mică sau mai maredecât 45.000 lei. În situaţia încare suma de rambursat estemai mică decât de 45.000 lei se

va realiza compensarea din ofi-ciu a TVA de recuperat cu obli-gaţiile fiscale ale contribuabilu-lui din declaraţia 112. Astfel,avem următoarea situaţie:

TVA de recuperat de labugetul de stat solicitat larambursare: 36.227 lei

Obligaţii fiscale şi sociale deplătit conform declaraţiei112: 85.457 lei

Suma de plătit în urma com-pensării către autorităţile sta-tului: 49.230 lei

Pot exista şi alte situaţii într-operioadă fiscală, cum ar fi:

TVA de recuperat de labugetul de stat solicitat larambursare: 36.227 lei

Obligaţii fiscale şi sociale deplătit conform declaraţiei112: 31.165 lei

Suma de compensat în urmă-toarea perioadă fiscală: 5.062lei

TVA de recuperat de labugetul de stat solicitat larambursare: 36.227 lei

Obligaţii fiscale şi sociale deplătit conform declaraţiei112: 31.165 lei

Obligaţii fiscale de plătit con-form formularului 100 (impo-zit pe profit): 12.435 lei

Suma de plătit în urma com-pensării către autorităţile sta-tului: 7.373 lei

ConcluziiEntităţile din România au obligaţiasă informeze autorităţile statului cuprivire la impozitele şi taxele deplătit prin intermediul anumitor for-mulare cu formate standard.

38

Idei, sugestii, experienţe

Page 41: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

Completarea acestor formulare decătre contribuabil reflectă comporta-mentul fiscal al acestuia. Implicit,la acest comportament fiscal partici-pă profesionistul contabil şi deaceea se impune a se acorda o aten-ţie deosebită informărilor fiscaleefectuate. Cu precădere, TVA estecategoria de impozit unde se întâl-

nesc cele mai diverse speţe a cărorrezolvare este interpretabilă.

De aceea, în concluzie, opinăm a seţine seama de câteva propuneri şiconsideraţii:

è unirea celor două declaraţii(390 cu Intrastat) şi prezentareaacestora într-un singur formular

intitulat „Livrări şi achiziţiiintracomunitare”, prezentat întabelul 2 din prezenta lucrare.Acest unic formular ar genera oserie de avantaje concretizateastfel: informaţii mult mai sem-nificative, volum de muncă mairedus, posibilitatea de a extragerapid date statistice etc.

39Anul 4 - 1/2015

raportarea fiscală

Page 42: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

è în cadrul declaraţiei 390 trebuiemenţionate absolut toate facturi-le de vânzare şi de cumpăraredin perioada fiscală respectivă.Orice depunere a unei declaraţiirectificative pentru 390 poate săatragă sancţiuni din parteaautorităţii fiscale.

è formularul 300 reprezintă sin-gura declaraţie pentru care nuse poate depune rectificativă. Însituaţii excepţionale, se poateefectua o corecţie, dar numai cuacceptul organului fiscal şi prinprezentarea unui set de docu-mente care să justifice aceamodificare (balanţă de verifica-re, jurnale de vânzări, jurnalede cumpărări etc.).

è în majoritatea deconturilor deTVA depuse de către entităţi,rândul 27 este egal cu rândul28. Diferenţa între cele douărânduri reprezintă TVA nede-ductibilă din punct de vederefiscal şi reflectă raţionamentulprofesional cu privire la modulde oglindire în contabilitate al

documentelor de către profesio-nistul contabil. În momentulcând se efectuează un audit la oentitate, recomandăm o verifica-re din partea auditorului a tutu-ror deconturilor de TVA dintr-un exerciţiu financiar, înspecial rândurile 27 şi 28.Egalitatea celor două rândurireflectă faptul că profesionistul

contabil a dedus integral TVAdin facturi şi din bonurile fisca-le. Din punct de vedere practiceste imposibil ca o entitate săînregistreze numai cheltuieliaferente realizării veniturilor(este de notorietate majorareaartificială a consumului de com-bustibil prin procurarea unorbonuri fiscale şi a unor facturide la staţiile de distribuţie acarburanţilor).

è o altă propunere se referă lamenţinerea formatului standardpentru o declaraţie pe tot par-cursul exerciţiului financiar şinumai la sfârşitul acestuia să seefectueze revizuiri, îmbunătăţiripentru anul calendaristicurmător.

è propunem ca şi facturile deavans să fie înscrise în procedu-ra taxării inverse (cum se aplicăpentru cherestea spre exemplu),respectiv a măsurilor de simpli-ficare. Astfel, ar fi mai facilpentru profesioniştii contabili,autorităţile fiscale, auditoriurmărirea facturilor de avans, astornărilor şi s-ar elimina suspi-ciunile cu privire la evaziune.

40

Idei, sugestii, experienţe

Brezeanu, P., Şimon, I., Celea, S., (2005), Fiscalitate europeană, EdituraEconomică, Bucureşti, 2005

Deaconu, S. C., (2012), Particularităţi ale contabilităţii entităţilor, EdituraC.H. Beck, Bucureşti

http://dexonline.ro/definitie/declara%C8%9Bie, accesat: ianuarie 2015

http://www.intrastat.ro/di_cri.php, accesat: ianuarie 2015

***, OG 6/2011 pentru modificarea şi completarea OG 57/2002 privind cerce-tarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, Monitorul Oficial, Partea I, nr.80 din 31 ianuarie 2011

***, Directiva 2006/112/CE a Consiliului Uniunii Europene din 28 noiembrie2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, publicată înJurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 347 din 11decembrie 2006

***, Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată înMonitorul Oficial nr. 316 din 30 aprilie 2014.

Bibliografie

Page 43: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în
Page 44: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

Sondajul EIU, derulat în mai2014, se bazează pe răspunsu-rile a 1.135 de persoane cu

funcţii executive, dintre care 54%sunt cu grad de director sau membriai consiliilor de conducere.Respondenţii provin din Europa(29%), America de Nord (35%) şiregiunea Asia-Pacific (24%). Restulprovin din America Latină, OrientulMijlociu şi Africa. Sunt reprezenta-te 18 industrii, câte aproximativ10% fiecare din sectorul bancar şial pieţelor de capital, al tehnologiei,energiei şi al utilităţilor şi mineritu-

lui. Majoritatea companiilor repre-zentate au raportat anul trecut veni-turi de cel puţin un miliard dedolari.

Marea majoritate a directorilor exe-cutivi din întreaga lume – 94% –afirmă că managementul companieilor este pregătit să ia decizii impor-tante legate de direcţia strategică aafacerii, dar doar o treime s-a bazatîn primul rând pe date şi analizeatunci când a luat cea mai recentădecizie importantă. Intuiţia şi expe-rienţa executivilor şi sfaturile sau

experienţa altora din companie austat la baza deciziilor luate de 58%dintre directorii executivi. Cu toateacestea, cei 43% dintre directoriiexecutivi care au declarat că organi-zaţiilor se bazează preponderent pedate au raportat şi cele mai mariîmbunătăţiri ale procesului decizio-nal în ultimii doi ani. Toţi executi-vii au susţinut că prioritatea lorpentru următorii doi ani este să facăinvestiţii în calitatea analizei datelorpentru a lua decizii cât mai bune.

Conform Gut&gigabytes:

42

Concluziile unui studiu

Directorii executivi sebazează pe fler şi sfaturi în loc de analiza de datecând iau decizii strategiceDirectorii executivi se bazează mai mult pe experienţă şi pe sfaturile primite decât pe analiza dedate atunci când iau decizii esenţiale pentru afacere, dar companiile care se bazează mai mult peanaliza de date raportează procese decizionale îmbunătăţite, arată un raport realizat deEconomist Intelligence Unit(EIU) împreună cu PricewaterhouseCoopers (PwC).

Companiile care se bazează în principal pe analiza datelor sunt de trei ori mai predispuse săraporteze îmbunătăţiri semnificative în procesul decizional, însă doar unul din trei directori exe-cutivi susţine că organizaţia sa se bazează pe analiza acestor date.

Mai multe decizii importante sunt luate mai degrabă speculativ decât în urma unor analize, iardeciziile strategice au un impact major asupra profitabilităţii viitoare; aproape o treime dintredirectorii executivi evaluează impactul financiar al acelor decizii la peste un miliard de dolari.Mulţi directori executivi sunt sceptici sau frustraţi de maniera practică de utilizare a datelor şi aanalizei în procesul decizional, în special pe pieţele emergente.

Page 45: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

Capitalising on the art & science indecision making, noul raport-sondajal Economist Intelligence Unitsponsorizat de PwC, directorii exe-cutivi iau frecvent decizii importan-te şi le revizuiesc des. Mai mult detrei sferturi dintre directorii execu-tivi iau decizii importante în fiecaresemestru, iar 43% le revizuiesc înfiecare lună.

Sondajul mai arată şi că cele maiimportante cinci domenii pe careexecutivii vor trebui să le ia în con-siderare în următoarele 12 lunisunt, în ordine: creşterea afaceriiexistente, colaborarea cu competito-rii, micşorarea afacerii existente,intrarea într-o nouă industrie sauînceperea unei noi afaceri, şi surse-le de finanţare.

„Succesul unei companii din ziua deastăzi este legat de cât de bine iadeciziile strategice. Fără o analizăatentă a datelor privind evoluţia pie-ţei, a competitorilor, a celor maibune practici din sectorul de activi-tate, companiile riscă să ratezeoportunităţi de afaceri importante.Iar într-o piaţă precum România,unde o serie de date nu sunt dispo-nibile sau nu sunt precise, compa-niile trebuie să fie atente cu inter-pretarea datelor”, apreciază BogdanBelciu, Partener, Servicii deConsultanţă pentru Management,PwC România.

Directorii executivi au considerat căapariţia unei oportunităţi de afaceripe care nu o puteau ignora a fostprincipala motivaţie pentru luareaunei decizii majore (30%). Altemotive invocate au fost: luarea unordecizii care au fost anterior amânate(25%), încadrarea în strategia com-paniei (18%), testarea unor idei(15%), reacţia la unii factori externi(9%), şi noile reglementări dindomeniu (4%).

În ciuda obişnuinţei directorilorexecutivi de a lua decizii bazate peAnul 4 - 1/2015

43

deciziile strategice

Page 46: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

instinct, aproape două treimi (63%)au afirmat că folosirea datelor aschimbat modul în care companialor ia decizii şi se aşteaptă ca aceas-ta să aibă un impact crescut pe vii-tor.

Principalele trei schimbări pe careexecutivii consideră că le vor aduceprocesului decizional includ numă-rul oamenilor implicaţi în luareadeciziilor, folosirea în mai maremăsură a analizelor de date, precumşi întemeierea unor echipe speciali-zate pe analiza datelor în vederealuării deciziilor strategice.

„Cu o miză atât de mare atuncicând vine vorba despre impactuldeciziilor strategice asupra profita-bilităţii (adesea evaluată la câtevamiliarde dolari), companiile încear-că să îşi îmbunătăţească viteza şigradul de sofisticare al procesuluidecizional. Acesta necesită folosirea

datelor şi a tehnicilor de analiză deultimă oră, precum şi clarificarearesponsabilităţii şi a proceselor deluare a deciziilor”, a adăugatBogdan Belciu.

Rezultatele sondajului indică oabordare echilibrată a folosirii date-lor şi analizelor cu scopul de a luarapid decizii importante şi complexepentru a obţine avantajecompetitive:

Ø Stabilirea legăturii directe din-tre decizii şi valoarea compa-niei pentru acţionari prin indi-carea acelor decizii care au celmai mare impact asupraviitorului companiei;

Ø Legarea alternativelor strategi-ce de impactul asupra afaceriiprin simularea felului în caremega tendinţele globale şi celedin sectoarele industriale, pre-

cum şi alternativele strategice,afectează afacerea şi modeluloperaţional;

Ø Aplicarea unei optici orientatespre rezultate şi crearea devaloare prin cuantificarea îmbu-nătăţirii preconizate în indica-tori cuantificabili asociaţi cu unproces decizional mai bun;

Ø Adoptarea unei abordări struc-turate de testare şi învăţare prinspecificarea schimbărilor adusecompaniei, proceselor aplicate,tehnologiei şi culturii care suntnecesare îmbunătăţirii procesu-lui decizional.

Studiul poate fi accesat la adresa: http://www.pwc.com/es_MX/mx/servicios-tecnologias-de-la-informacion/archivo/2014-10-big-decisions.pdf

44

Provocări și tendinţe internaţionale

Page 47: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

În cele ce urmează prezentămcâteva dintre concluziile unuisondaj global pe această temă,

îndeosebi privind prezentareamodelului de afaceri, realizat dePwC în rândul a 85 de profesioniştiîn investiţii din întreaga lume des-pre utilitatea rapoartelor companii-lor şi a zonelor de raportare pecare echipele de management le potîmbunătăţi.

80% dintre profesioniştii în investi-ţii sunt de acord că percepţia lorasupra calităţii managementului esteafectată de calitatea rapoartelorcompaniei.

Aproape două treimi dintre profe-sioniştii în investiţii (63%) afirmăcă, în funcţie de calitatea raportări-lor, acestea pot avea un impactfinanciar direct asupra costului definanţare pentru companii.

Alte concluzii care se desprind dinacest sondaj:

45Anul 4 - 1/2015

Studiu

Raportareafinanciară integrată poate îmbunătăţianalizaprofesioniştilor în investiţiiRaportarea integrată reprezintă un proces în urma căruiarezultă o comunicare periodică, un raport integrat care urmă-reşte valoarea creată de companie de-a lungul timpului.

La baza acestei raportări integrate stă o viziune cuprinzătoare asupra strategiei şi performanţei orga-nizaţiei atât din punct de vedere financiar, cât şi într-un plan mai larg.

Un raport integrat este o comuni-care concisă asupra modului în care strategia organizaţiei, guver-nanţa ei corporatistă, performanţa şi perspectivele duc la crearea de valoare pe termen scurt, mediu şi lung.

Page 48: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

Ø 82% dintre respondenţi declarăcă informaţia prezentată clar şiconcis le dă mai multă încrede-re în analiza pe care o produc.

Ø Explicarea modelului de afacerieste o parte importantă a rapor-tărilor financiare de bună calita-te. 70% dintre profesioniştii îninvestiţii doresc în primul rândca explicaţiile referitoare lamodelul de afaceri să se con-centreze asupra modului în carecompania generează lichidităţi,respectiv valoare care se vatransforma în timp în lichidităţi.

Ø 80% dintre profesioniştii îninvestiţii au afirmat că pentru caexplicaţia modelului de afacerial companiei să fie relevantă,aceasta trebuie să fie legată destrategia sa generală de afaceri.

Ø Doar 14% dintre profesioniştiiîn investiţii sunt de părere căfirmele fac publice suficienteinformaţii despre planurile lor

strategice de viitor pentru ca eisă se simtă confortabil atuncicând emit recomandări.

Ø Există o serie de „lipsuri de efi-cacitate” în raportările privindriscurile cheie ale modelului deafaceri. Profesioniştii în investi-ţii vor să ştie cum sunt gestio-nate sau reduse aceste riscuri.Cu toate acestea, chiar dacăînţelegerea punctului de vedereal managementului asuprapotenţialelor riscuri şi a strate-giei de reducere al acestora esteimportantă, prea multe informa-ţii primite sub forma unor for-mulări standard pot sta în caleaacestei înţelegeri.

Ø Profesioniştii în investiţii dorescsă vadă legătura dintre diferiteleelemente din raportările compa-niei. 87% consideră că legături-le clare dintre ţintele strategiceale companiei, riscurile, indica-torii cheie de performanţă (KPI)

şi situaţia financiară sunt utileîn analiză.

„Raportul anual rămâne un docu-ment important, nu doar pentruinformaţia financiară oferită, dar şipentru relaţia dintre elementele deguvernanţă corporatistă şi cele demediu, respectiv subiectele legate decapitalul social şi uman. De aseme-nea, este relevant pentru explicareastrategiei, a riscurilor şi a oportuni-tăţilor. Gradul de cuprindere şi deîncredere pe care îl prezintă infor-maţiile incluse în raportul anual senumără printre calităţile sale princi-pale. 91% dintre profesioniştii îninvestiţii spun că, de regulă, eiurmăresc rapoartele anuale ale com-paniilor care îi interesează”, a decla-rat Mircea Bozga, Partener, Serviciide Audit, PwC România.

Studiul poate fi accesat la adresa: http://www.pwc.com/corporatereporting

46

Provocări și tendinţe internaţionale

Page 49: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

Cadrul generalIFRS 9 înlocuieşte IAS 39, unuldintre Standardele „moştenite”deIASB când şi-a început activitatea,în 2001. Mulţi dintre cei careîntocmesc situaţii financiare, audi-torii lor şi utilizatorii situaţiilorfinanciare considerau prea comple-xe cerinţele de raportare a instru-mentelor financiare.

Reforma contabilităţii instrumente-lor financiare a fost unul dintredomeniile identificate în AcordulNorwalk din 2002, încheiat întreIASB şi Consiliul pentru StandardeFinanciar-Contabile din StateleUnite (FASB).

Ca urmare a acestui acord, au fostderulate un număr de proiecte,având drept obiectiv eliminareaunei serii de diferenţe dintreStandardele Internaţionale deRaportare Financiară şi US GAAP.

Lucrul la IFRS 9 a fost accelerat carăspuns la criza financiară. Maiprecis, părţile interesate, inclusivG20, Grupul de Consiliere pe mar-ginea Crizei Financiare şi alte părţiau subliniat oportunitatea recunoaş-terii pierderilor de credit anticipate,complexitatea modelelor de depre-ciere multiple şi riscul de creditdrept domenii care merită a fi luateîn considerare.

Pe parcursul derulării proiectului,IASB a purtat consultări ample cuconstituenţii şi părţile interesate,privind elaborarea noului standard.IASB a primit peste o mie de scri-sori de comentarii de la părţile inte-resate şi a publicat şase Proiecte deExpunere, un Document Adiţionalşi un Document de Discuţie, înacest proces.

IAS 39 conţinea multe categorii declasificare diferite şi modele dedepreciere asociate. Multe dintreproblemele privind aplicarea IAS39 erau legate de clasificarea şi

47Anul 4 - 1/2015

IASB a publicatstandardul

IFRS 9„Instrumentefinanciare”

Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate(IASB) şi-a încheiat ultimul său demers în încercarea de a răs-punde crizei financiare, prin publicarea StandarduluiInternaţional de Raportare Financiară (IFRS) 9 Instrumentefinanciare, în iulie 2014. Pachetul de îmbunătăţiri aduse deIFRS 9 include un model logic pentru clasificare şi evaluare,un model de depreciere unic, cuprinzător, al „pierderii antici-pate” şi o abordare substanţial reformată a contabilităţii deacoperire împotriva riscurilor.

IASB a publicat anterior versiuni ale IFRS 9, care introdu-ceau noi cerinţe de clasificare şi evaluare (în 2009 şi 2010) şiun nou model al contabilităţii de acoperire împotriva riscuri-lor (în 2013). Documentul publicat în iulie 2014 reprezintăversiunea finală a Standardului, înlocuind versiunile anterioa-re ale IFRS 9 şi finalizând proiectul IASB de înlocuire a IAS39 Instrumente financiare: Recunoaştere şi Evaluare.

Adriana Spiridon, Departamentul relaţii internaţionale, CAFR

Page 50: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

evaluarea activelor financiare. Pebaza feedback-ului primit, IASB adecis că cea mai eficientă modalita-te de a aborda aceste aspecte şi de aîmbunătăţi capacitatea utilizatorilorsituaţiilor financiare de a înţelegeinformaţiile cu privire la valorile,perioada şi incertitudinea fluxurilorde trezorerie viitoare este de a înlocui categoriile existente de cla -sificare şi evaluare a activelorfinanciare.

La publicarea noului IFRS 9, HansHoogervorst, preşedintele IASB, acomentat: „Reformele introduse deIFRS 9 reprezintă îmbunătăţiri multaşteptate şi sunt consecvente cusolicitările G20, ale Consiliului deStabilitate Financiară şi ale altorpărţi cu privire la o abordare orien-tată spre viitor a provizionării pier-derilor de credit.”

Se consideră că acest nou Standardva întări încrederea investitorilor înbilanţurile bancare şi în întreg siste-mul financiar, el incluzând, de ase-menea, un model de contabilizareîmbunătăţit, care va lega mai bineeconomia gestiunii riscului de trata-

mentul său contabil.

Principalele modificăriClasificare şi evaluare

Clasificarea determină modul încare activele financiare şi datoriilefinanciare sunt contabilizate însituaţiile financiare şi, mai precis,felul în care sunt evaluate în modconstant. IFRS 9 introduce o abor-dare logică a clasificării activelorfinanciare, determinată de caracte-risticile fluxului de trezorerie şi demodelul de afaceri în care este deţi-nut activul. Această abordareunică, pe bază de principii, înlocu-ieşte cerinţele existente pe bază dereguli, care sunt considerate, îngeneral, a fi prea complexe şi dificilde aplicat. Noul model rezultă, deasemenea, într-un singur model dedepreciere care se aplică tuturorinstrumentelor financiare, fiind aşa-dar înlăturată sursa complexităţiiasociate cerinţelor de contabilizareanterioare.

IFRS 9 prevede trei categorii declasificare a instrumentelor de dato-rie: costul amortizat, valoarea

justă prin rezultatul global şi valoa-rea justă prin profit sau pierdere.Această clasificare este determinatăde modelul de afaceri al entităţii,prin care îşi gestionează activelefinanciare şi de măsura în care flu-xurile de trezorerie contractualereprezintă doar plăţi ale principalu-lui şi dobânzii.

Modelul de afaceri al unei entităţireprezintă modul în care o entitateîşi gestionează activele financiarepentru a genera fluxuri de trezorerieşi a crea valoare pentru entitate.Adică modelul de afaceri al uneientităţi determină dacă fluxurile detrezorerie vor rezulta în colectareafluxurilor de trezorerie contractua-le, vânzarea activelor financiare sauambele. Dacă un instrument dedatorie este deţinut în vedereacolectării, acesta poate fi clasificatdrept cost amortizat dacă îndepli-neşte şi cerinţa plăţii principalului şidobânzii. Instrumentele de datoriecare îndeplinesc cerinţa plăţii prin-cipalului şi dobânzii, care sunt deţi-nute într-un portofoliu în care oentitate deţine în vederea colectării

Provocări și tendinţe internaţionale

48

Page 51: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

fluxurilor de trezorerie aferenteactivelor, dar şi vinde active, pot ficlasificate drept valoare justă prinrezultatul global. Activele financia-re care nu conţin fluxuri de trezore-rie care reprezintă plăţi ale princi-palului şi dobânzii trebuie evaluatela valoarea justă prin profit saupierdere (de exemplu, instrumentelederivate).

Investiţiile în instrumente de capita-luri proprii sunt întotdeauna evalua-te la valoarea justă. Totuşi, condu-cerea poate face o alegere irevoca-bilă de a prezenta modificările valo-rii juste într-un alt rezultat global,cu condiţia ca instrumentul să nu fiedeţinut în vederea tranzacţionării.Dacă instrumentul de capitaluri pro-prii este deţinut în vederea tranzac-ţionării, modificările în valoareajustă sunt prezentate în profit saupierdere.

Pierderi de credit anticipate

IFRS 9 introduce un noul model derecunoaştere a pierderilor dindepreciere – modelul pierderilor decredit anticipate. În practică, noile

reglementări prevăd că entităţile vortrebui să înregistreze o pierdere dinziua 1 egală cu pierderile de creditanticipate pe 12 luni, în momentulrecunoaşterii iniţiale a activelorfinanciare care nu sunt depreciateprin credite (sau durata pierderilorde credit anticipate pentru creanţelecomerciale).

IFRS 9 conţine o abordare „în treifaze”, care are la bază modificareacalităţii creditului activelor financia-re de la recunoaşterea iniţială.Activele traversează cele trei faze,pe măsură ce calitatea creditului seschimbă şi fazele dictează modul încare entitatea evaluează pierderiledin depreciere şi aplică metoda efi-cientă de rată a dobânzii. Când seînregistrează o creştere semnificati-vă a riscului de credit, depreciereaeste evaluată utilizând durata deviaţă a pierderilor de credit antici-pate şi nu pierderile de credit antici-pate pe 12 luni.

Modelul include simplificări func-ţionale pentru creanţele comercialesau cele care decurg din contractelede leasing.

Depreciere

Pe parcursul crizei financiare, recu-noaşterea amânată a pierderilor decredit aferente împrumuturilor (şialtor instrumente financiare) a fostidentificată drept o slăbiciune astandardelor contabile existente. Caparte a IFRS 9, IASB a introdus unnou model de depreciere a pierderiianticipate, care va necesita o recu-noaştere mai promptă a pierderilorde credit anticipate. Mai precis,noul Standard le solicită entităţilorsă contabilizeze pierderile de creditanticipate de la data la care instru-mentele financiare au fost recunos-cute pentru prima dată şi să recu-noască întreaga durată a pierderiloranticipate,în timp util. IASB şi-aanunţat deja intenţia de a înfiinţa ungrup de tranziţie, pentru a veni însprijinul părţilor interesate, cu oca-zia tranziţiei la noile cerinţe dedepreciere.

Contabilitatea de acoperireîmpotriva riscurilor

IFRS 9 introduce un model dereformă substanţială a contabilităţii

IFRS 9 „Instrumente financiare”

49Anul 4 - 1/2015

Page 52: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

de acoperire împotriva riscurilor,care prevede prezentări de informa-ţii detaliate cu privire la activitateade gestiune a riscurilor. Noulmodel reprezintă o revizuire semni-ficativă a contabilităţii de acoperireîmpotriva riscurilor, care aliniazătratamentul contabil cu activităţilede gestiune a riscurilor, permiţândentităţilor să reflecte mai bine aces-te activităţi în situaţiile lor financia-re. Mai mult, ca urmare a acestormodificări, utilizatorilor situaţiilorfinanciare li se vor furniza maimulte informaţii cu privire la gesti -unea riscului şi la efectul contabili-tăţii de acoperire împotriva riscuri-lor asupra informaţiilor financiare.

Riscul de credit

IFRS 9 înlătură, de asemenea,vola-tilitatea aferentă profitului sau pier-derii, care era generată de modifi-cările riscului de credit al datorii-lor, selectate pentru a fi evaluate lavaloarea justă. Această modificarecontabilă înseamnă că acele câşti-guri cauzate de deteriorarea riscului

de credit propriu unei entităţi, afe-rente acelor datorii, nu mai suntrecunoscute în profit sau pierdere.IFRS 9 permite aplicarea anticipatăa acestei îmbunătăţiri a raportăriifinanciare, înainte de efectuarea ori-căror alte modificări în contabiliza-rea instrumentelor financiare.

Prezentări de informaţii

Sunt prevăzute prezentări de infor-maţii ample, inclusiv reconcilieriale sumelor de deschidere şi închi-dere a provizionului aferent pierde-rilor de credit anticipate, ipoteze şiobservaţii şi o reconciliere a tranzi-ţiei categoriilor de clasificare origi-nale din IAS 39 la noile categorii declasificare din IFRS 9.

Data intrării în vigoare şi tranziţiaIFRS 9 este în vigoare pentruperioadele anuale cu începere de lasau ulterior datei de 1 ianuarie2018. Este permisă aplicarea antici-

pată. IFRS 9 urmează a fi aplicatretroactiv, dar nu se prevede retra-tarea cifrelor comparative. Dacă oentitate optează să aplice anticipatIFRS 9, aceasta trebuie să aplicetoate cerinţele standardului, în ace-laşi timp. Entităţile care aplică stan-dardul înainte de 1 februarie 2015continuă să aibă opţiunea de a apli-ca standardul în faze. În orice caz,IFRS 9 este încă supus procesuluide adoptare în Europa.

ConcluzieIFRS 9 se aplică tuturor entităţilor.Cu toate acestea, instituţiile finan-ciare şi alte entităţi cu portofoliimari de active financiare evaluate lacost amortizat sau valoare justă prinrezultat global vor fi cel mai afecta-te, în special de modelul pierderilorde credit anticipate. Este critic caaceste entităţi să evalueze implicaţii-le noului standard cât de curândposibil. Trebuie să ne aşteptăm căimplementarea noului model al pier-derilor de credit anticipate va impli-ca numeroase provocări şi ar puteaaduce modificări semnificative siste-melor de gestiune a creditelor. Ungrup de implementare a fost înfiin-ţat la nivelul IASB, care va tratacele mai problematice aspecte aleimplementării noului model al pier-derilor de credit anticipate.

50

Provocări și tendinţe internaţionale

PricewaterhouseCoopers,Newsletter „IFRS in Brief”,august 2014, disponibil la:https://inform.pwc.com/inform2/show?action=informContent&id= 1431075408158663

IASB, Comunicat de presă cu oca-zia publicării IFRS 9, 24 iulie2014, disponibilla:http://www.ifrs.org/Alerts/PressRelease/Pages/IASB-completes-reform-of-financial-instruments-accounting-July-2014.aspx

Bibliografie

Page 53: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

De când intră în vigoareDirectiva şi Regulamentuleuropean aprobate în aprilie2014?

Directiva ParlamentuluiEuropean nr. 56/2014 pentrumodificarea Directivei 43/2006privind auditul legal al situaţii-lor financiare anuale şi al situa-ţiilor financiare consolidate a

fost publicată în JurnalulOficial al UE în data de27.05.2014 şi va trebui trans-pusă în legislaţia fiecărui statmembru în termen de doi anide la data publicării, în confor-mitate cu procedurile din res-pectivul stat.

Regulamentul ParlamentuluiEuropean privind cerinţe speci-

fice referitoare la auditul statu-tar al entităţilor de interespublic generează dispoziţii careintră în vigoare în termen de 20de zile de la data publicării înJurnalul Oficial al UE, respec-tiv de la data de 27.05.2014.Totuşi, va exista o întârziere dedoi ani pentru punerea în apli -care a majorităţii dispoziţiilorcuprinse în Regulament, dincauza faptului că prevederileacestuia sunt strâns legate deDirectiva europeană aprobată.

Care sunt serviciile de non-audit care sunt interzise prinnoul Regulament european afi prestate la entitatea deinteres public auditată?

(a) servicii fiscale (consilierefiscală, pregătirea declaraţii-lor fiscale, impozite pe sala-rii, taxe vamale, calculareaimpozitului direct şi indirectetc.)

(b) servicii care implică partici-parea la gestiunea sau pro-

51Anul 4 - 1/2015

Într

eb

ăr

i și r

ăs

pu

ns

ur

i pe

tem

e p

ro

fe

sio

na

le

Întrebări şirăspunsuri pe

teme profesionaleÎn sprijinul auditorilor şi stagiarilor

Daniela Ştefănuţ, consilier juridic

Departamentul de etică, conduită profesională şi investigaţii, CAFR

Page 54: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

Jur

idic

cesul decizional al entităţiiauditate;

(c) evidenţa contabilă şi întoc-mirea registrelor contabile şia situaţiilor financiare;

(d) servicii de contabilitatesalarială;

(e) conceperea şi implementa-rea procedurilor de controlintern sau de gestionare ariscurilor pentru întocmireaşi/sau verificarea informaţii-lor financiare sau a sisteme-lor informatice destinateinformaţiilor financiare;

(f) servicii de evaluare, inclusivevaluările efectuate în legă-tură cu servicii actuarialesau cu servicii de sprijin încaz de litigii;

(g) anumite servicii juridice,

(h) servicii legate de funcţia de

audit intern a entităţii audi-tate;

(i) servicii legate de finanţarea,structura capitalului şi alo-carea acestuia şi strategia deinvestiţii ale entităţii audita-te, cu excepţia prestării deservicii de asigurare în legă-tură cu situaţiile financiare,printre care emiterea descrisori de confort în legătu-ră cu prospecte emise deentităţii auditate;

(j) promovarea, vânzarea sausubscrierea de acţiuni laentitatea auditată;

(k) anumite servicii de resurseumane.

Statele membre au posibilitateade a permite desfăşurarea anu-mitor servicii de non-audit,atunci când astfel de servicii nu

sunt semnificative/nu au efectasupra situaţiilor financiareauditate, cum ar fi:

- servicii de evaluare; şi

- servicii fiscale.

Care poate fi durata uneimisiuni de audit la o entitatede interes public, conformprevederilor nouluiRegulament european?

Pentru a consolida independen-ţa auditorului statutar şi pentrua preîntâmpina posibilitateafamiliarizării cu entitatea deinteres public auditată, se stabi-leşte o durată maximă a misiu-nii de audit, astfel: o misiunede audit statutar la o entitatede interes public are o duratade cel puţin un an şi cel mult10 ani, urmând o perioadă de 4ani în care auditorul statutarsau un alt membru din reţeauaauditorului statutar nu pot efec-tua audit la respectiva entitatede interes public. Statele mem-bre pot stabili şi o durată derotaţie mai mică decât 10 ani.

Durata de 10 ani se poateprelungi de către statele mem-bre în următoarele cazuri:

- până la o durată maximăde 20 de ani, în cazul încare o procedură publică deatribuire pentru audit statu-tar îşi produce efectele dupăexpirarea perioadei de 10ani;

- până la durata maximă de24 de ani, în cazul în caredoi auditori – de exemplu,printr-un audit comun – suntnumiţi simultan după primaperioadă de 10 ani, cu con-diţia ca auditul statutar săaibă drept rezultat prezenta-rea raportului de auditcomun.

52

Page 55: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

pr

ofe

sia

co

nta

bil

ă ș

i „vâ

rf

ul e

i de

la

nc

e”, a

ud

itul f

ina

nc

iar

Să poţi gândi în libertate,să spui deschis părerea taşi mai presus de toate să

faci precum ai spus a fost şi varămâne un ideal suprem înviaţă. Am aşezat cândva acestegânduri într-o carte. Astăzi,privesc în jurul meu şi văd olume ce-şi macină mereu fiinţa.Mai mult ca niciodată avemnevoie de înţelepciune şi de tri-ada caracterului statornic.Altminteri, vai de noi…

Mă întreb ce merită să scriudespre profesia contabilă şi,implicit, despre audit? Saupoate, de ce să mai revin laele? Sunt cifre doar, nimic maimult! Şi, totuşi, aş vrea să îţivorbesc de adevărul exprimatprin cifre, de relevanţa lui.

Eu cred că nu există loc subsoare în care s-a spus totul…„Nimeni nu poate spune că aepuizat definitiv chiar şi o sin-gură idee, cel mult a compro-mis-o!”, spunea cu tâlc, la vre-

mea sa, Tudor Muşatescu. Aşaîncât, cu riscul asumat, dorescsă îmi continui abordarea.

În drumul ei către progres şicivilizaţie, societatea umanănu poate ocoli ideea de ordi-ne, disciplină şi prevedere înplan economic. Ne place saunu, lumea de ieri, de astăzişi de mâine nu a putut şi nicinu va putea să existe fărănoi. În mod firesc, recunoaş-tem că şi reciproca este lafel de valabilă.

Prin natura şi conţinutul lor,contabilitatea şi auditul se aflăîn strânsă legătură cu etica,morala şi religia1. Conceptelede morală, etică şi religie suntapropiate, conexe şi comple-mentare.

Despre profesionistulcontabil şi personajul„cheie” în validarea

adevărului, auditorul financiar,s-a scris şi se va mai scrie,

probabil, mult şi multe. Cuceva timp în urmă, sunt ani deatunci, unul dintre cei maibogaţi români avea să mă sur-prindă prin constatarea sa: „Defapt, în ţara noastră, contabili-tatea nu lasă afacerile să pros-pere”. Fiind prezent la întâlni-re, am îndrăznit să-l contrazic:„Noi credem că spuneţi un ade-văr numai în măsura în carecontabilitatea vă împiedică săpromovaţi afacerile subterane.”Sunt sigur că l-am supărat, darasta mai puţin conta… Încă odată m-am convins că întot-deauna cei care ne cunosc maipuţin rolul în viaţa economicăşi socială, ne iubesc… înaceeaşi manieră. Oricum, ştiamcă multă lume vede în contabilun simbol al birocraţiei, obtuzi-tate, cifre şi calcule fără sfârşit.

Gândind la profesia noas-tră şi la această percep-ţie incorectă, merită să

repet un adevăr fundamental:nuputem trăi fără contabilitate!

53Anul 4 - 1/2015

Câteva reflecţiidespre profesia

contabilă şi „vârful ei delance”, auditul

financiar

1Horomnea E., Tratat de contabilitate. Teorii. Concepte. Principii. Standarde. Aplicaţii. Vol. 1, EdituraSedcomLibris, Iaşi, 2001, p. 76

Prof. univ. dr.Emeritus Emil

HoromneaUniversitatea

„Alexandru I. Cuza” Iaşi

Page 56: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

Es

eu

Au susţinut acelaşi postulat per-sonalităţi proeminente în evolu-ţia umanităţii. Nimeni dintre einu a fost contabil. Aşadar, nupot fi acuzaţi de o argumentare“pro domo”. Să ne amintim deîntemeietorul Babilonului, rege-le Hammourabi, de înţeleptulAristotel, de oratorul şi omulpolitic Cicero, de monumentalapersonalitate europeanăJ.W.Goethe şi, de ce nu, chiarde „luceafărul” poeziei româ-neşti, Mihai Emi nescu. Dincolode orice alte co mentarii, conta-bilitatea şi auditul constată,cuantifică şi legitimează activi-tatea entităţii în limbajul rece,dar deosebit de relevant, alcifrelor. Prin excelenţă, auditulvalidează adevărul economic.

Profesia contabilă se află înfaţa unor provocări fără prece-dent. În arealul ei s-au produsmutaţii spectaculoase. A apărutinvestitorul internaţional, perso-najul care a dobândit o mare

mobilitate spaţială, dar şi o nes-tăvilită „foame” de informaţii.

Nevoia de comunicare în timpreal, în structuri informaţionalecomparabile şi general accepta-te, a impus în mod necesar pro-cesele de normalizare, armoni-zare şi convergenţă. Internaţio -nalizarea profesiei contabile şiauditului nu reprezintă un sim-plu joc de cuvinte şi nici oopţiune facultativă.

Trăim într-o lume în careaproape totul se vinde şise cumpără, unde resur-

sele scad vertiginos, iar nevoilecresc în aceeaşi manieră. A ştisă gestionezi eficient şi respon-sabil resursele pe care între-prinderea le controlează repre-zintă un obiectiv major. Marilescandaluri financiare au generatadevărate „seisme” în lumeaafacerilor. Companii celebre degenul Barings, Enron,WorldCom, Merrill Lynch,

Parmalat şi Andersen au fostimplicate în manopere fraudu-loase de proporţii.

Prin numeroase inginerii finan-ciare şi cosmetizarea informa-ţiilor de raportare, au reuşit sădistorsioneze performanţa şipoziţia lor financiară, indu-când în eroare percepţia utiliza-torilor. Fără îndoială, tentaţiamistificării adevărului în scopulobţinerii unor foloase necuveni-te s-a dovedit a fi, adeseori,mai presus decât onestitatea înafaceri. Cote alarmante a atinsacest „păcat” ori de câte ori înscenă a apărut banul public.

Eşecurile dezastruoase generatede asemenea evenimente au laorigine dorinţa exacerbată deîmbogăţire, incompetenţa,nerespectarea flagrantă a regle-mentărilor contabile şi financia-re, ignorarea managementuluiriscurilor, neglijarea recoman-dărilor auditorilor etc. Compa -nii aflate realmente în pragul

54

Page 57: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

pr

ofe

sia

co

nta

bil

ă ș

i „vâ

rf

ul e

i de

la

nc

e”, a

ud

itul f

ina

nc

iar

falimentului au ţinut să prezin-te, cu orice preţ, o imagine to -tal diferită de cea reală. Efecte -le s-au răsfrânt nu numai asu-pra angajaţilor, ci şi asupraacţionarilor şi creditorilor.

Pretutindeni, progresul şidezvoltarea nu pot fi rea-lizate fără angajarea

capitalului. Investirea oricăreiresurse financiare solicită înprimul rând încredere în afa-ceri. Companiile au fost intere-sate să prezinte investitorilorprobe de performanţă şi bonita-te financiară ridicată. În acestscop au apelat adeseori la disi-mularea flagrantă a realităţiiprin intermediul situaţiilorfinanciare. Deşi în stare fali-mentară, oficial situaţia lor eracu totul alta. Iată de ce, inves-titorii au solicitat o schimbarefundamentală asupra moduluide validare a informaţiilorraportate de companii, printr-overificare riguroasă şi punctua-lă.

Având în vedere faptul că, înbună măsură, dezinformareautilizatorului a avut loc prinintermediul situaţiilor financia-re, s-a pus problema atestăriiinformaţiilor conţinute în docu-mentele de sinteză şi raportarecontabilă. Soluţionarea acesteisituaţii deosebit de complexe aimpus reconsiderarea activităţiide audit, inclusiv a sistemuluisău de norme, tehnici şi proce-duri.

În calitate de garant al adevă-rului, auditul financiar nupoate fi separat de contabilita-te, a cărei informaţie o legiti-mează! Chiar dacă laureatulpremiului Nobel pentru econo-mie, Paul Krugman, reproşeazăauditului o neîmplinire de fond:„constatarea post-factum nupoate corecta niciodată cauzele

în timp real. Pentru a fi efi-cient, auditul trebuie să-şideplaseze centrul de greutatedin aval în amonte, întrucâteste mult mai simplu să previi,decât să tratezi”.

În loc de încheiere Fără pretenţia unei abordăriexhaustive, apreciem că demer-sul pe care l-am întreprins per-mite reţinerea câtorva conclu-zii:

Existăm de când lumea. Înîntregul ei, profesia contabilă,inclusiv auditul financiar, con-stituie „religia” afacerilor ones-te şi deopotrivă premisa încre-derii pe care acestea sunt clădi-te. Iată de ce, cu suficienteargumente, putem demonstra cănu putem trăi fără ele.

Rosturile profesiei noastresporesc în condiţiileactualei crize financiare.

Cu cât resursele devin mai puţi-ne cu atât sunt mai preţioase,iar gestionarea lor trebuie reali-zată cu maximă cumpătare.

Primul pas spre prosperitate îlreprezintă chiverniseala, aşacum cea mai ieftină resursăeste... economia de resurse.

O informaţie exactă, deţinută lamomentul oportun, asigură înbună măsură reuşita în acţiune.Adeseori, valoarea unei compa-nii derivă din imperativul „săştii” şi mai puţin din conturilebancare, fie ele şi cu multezerouri. Fără prudenţă, ordineşi rigoare, într-o singură clipăse poate risipi averea agonisităîntr-o viaţă.

Primul semn al declinului înafaceri îl reprezintă lipsa deinformare. Iată o axiomă pecare viaţa o probează pretutin-deni.

Validarea adevărului econo-mic exprimat de către conta-bilitate aparţine unui demersextrem de complex şi anumeauditul financiar.

Morala şi deontologia constituierepere fundamentale atât pentruprofesia contabilă în ansamblulei, cât şi pentru afaceri.

Prin natura şi obiectivele ei,profesia contabilă şi auditulfinanciar în primul rând deţin omare responsabilitate în univer-sul complex al afacerilor. Ocontabilitate riguroasă esteesenţială pentru angajarea efi-cientă a capitalului şi implicitpentru credibilitatea pe caretrebuie clădită orice afacere. Larândul lui, auditul financiar seautoimpune în praxis-ul econo-mic prin validarea adevăruluiconţinut în situaţiile financiare.Este, în opinia noastră, plusulde valoare generat de audit şideopotrivă premisa fundamen-tală pentru perceperea corectăa dimensiunilor profesiei noas-tre.

Profesia contabilă are pealte meridiane un statutmai bine definit, o anu-

mită „bonitate”, bucurându-sede consideraţie în plan social.Firesc, prin efort, vocaţie,competenţă şi probitate profe-sională va trebui să dobândimlocul pe care-l merităm cu ade-vărat. Existenţa unei profesii seafirmă, nu se discută. Utiliza -rea unui limbaj coerent şi inte-ligibil, arta comunicării şi adialogului cu „restul lumii” nevor ajuta să fim înţeleşi într-oaltă manieră, să progresăm înaceastă direcţie.

Cultura generală şi de speciali-tate, realizată prin procesulunei instrucţii şi educaţii per-

55Anul 4 - 1/2015

Page 58: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

Es

eu manente, modifică esenţial sta-

tutul profesiei noastre. Profe -sionistul nu mai poate fi unsimplu şi docil executant alunor operaţii de rutină. Co -manda socială impune specialis-tul de performanţă, dinamic şicreativ în gândire, mobil şi efi-cient în acţiunile sale.

Recunoaştem sau nu, pro-fesia noastră nu estefoarte iubită, fapt pentru

care şi imaginea ei se aflăuneori în suferinţă. Printr-undemers specific, ea se adresea-ză cu prioritate laturii mercanti-le şi reci din existenţa noastră,respectiv, afacerea şi într-o maimică măsură, emoţionalului,

laturii afective. Iată de ce credcă avem datoria morală de a nucomplica inutil fondul de con-cepte, principii şi norme,maniera în care receptăm şicomunicăm în câmpul decunoaştere al contabilităţii şiauditului. Un rol esenţial revineîn această direcţie procesului dearmonizare a normelor naţiona-le cu Standardele Internaţionalede Audit (ISA) şi de Contabili -tate, cu reglementările europe-ne în materie, inclusiv modali-tăţii de traducere sau preluare aacestora.

Cu discreţie şi eleganţă, profe-sioniştii contabili trebuie sădemonstreze prin proba faptei

că lumea afacerilor nu poateexista fără noi. Nu a fost şiprobabil nu va fi inventată oalternativă care să ne substituieca atare. Oricum, în acest uni-vers, profesia noastră, inclusivauditul financiar, au produs omutaţie esenţială şi anume tre-cerea de la empirism la rigoare,de la aprecieri arbitrare la ade-vărul economic şi imagineafidelă.

În fine, să nu uităm că, de-alungul timpului, orice pro-fesie s-a dezvoltat prin

opera unor oameni pasionaţi,binecuvântaţi de Dumnezeu cuvocaţie şi competenţă…

56

Page 59: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

Stima i cititori, auditori financiariţRevista „Audit Financiar” reprezintă un vehicul important de stimulare şi diseminare acelor mai noi rezultate ale cercetărilor ştiinţifice în audit, raportări financiare, analizăfinanciară şi în sectoare conexe, din ţară şi din străinătate, promovând metode şi tehnicimoderne în practica domeniilor enumerate. La ora actuală revista a ajuns la cel mai înaltnivel de cotaţie pentru o publicaţie ştiinţifică redactată în limba română.

Calitatea revistei a fost recunoscutăatât de mediul academic românesc, câtşi în plan extern, articolele publicatefiind indexate în patru mari baze dedate internaţionale: Ulrich s,ProQuest, Ebsco şi Cabell s,recunoscute de Consiliul Naţional deAtestare a Titlurilor, Diplomelor şiCertificatelor Universitare(CNATDCU).

Ca urmare a hotărârii ConsiliuluiCAFR, începând cu luna ianuariea anului 2015 revista„Audit Financiar” a îmbrăcat o haină nouă, ca un pas important spre lumea cercetărilorştiinţifice în domeniu pe plan mondial. Astfel, revista apare bilingv română/engleză, dinconsiderentul că în acest fel se vor crea premisele unei mai bune receptări atât pe plan intern,cât şi internaţional a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice de calitate publicate în paginile revistei.

ţia este postată integral pe site-ul i poate fi accesată de oricecititor interesat.

’’

Publica www.revista.cafr.ro ş

Cititorii care doresc s primeasc publica ia în formatul tip ritsunt ruga i s se adreseze pentru am nunte redac iei revistei,

la adresa de e-mail: [email protected] sau la num rul de telefon 021/410.74.43 interior 120.

ă ă ţ ăţ ă ă ţ

ă

Page 60: Editorial Interviu În dialog cu - cafr.ro 1 2015-95f7.pdf · ne-am asumat această responsabilitate într-un moment extrem de important, într-o piaţă a audi-tului aflată în

9 7 7 2 2 8 4 6 6 9 0 0 6

ISSN 2284-6697