editorial - bjbrailaîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au...

70

Upload: others

Post on 30-Dec-2019

5 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal
Page 2: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

1

EX LIBRIS - 2017

L e c t u r a , acest viciu n e p e d e p s i t (Valéry Larbaud – vice impuni) este o sintagmă preluată dintr-un poem al lui Logan Pearsall Smith, care vorbea despre lectură ca despre acel viciu rafinat și nepedepsit, acea egoistă, calmă și durabilă beție.

P e n t r u Valéry Larbaud, lectura este un viciu, deoarece reprezintă o

plăcere solitară și, mai ales, deoarece este o practică rară, anormală. Omul normal citește fie din necesitate profesională, fie pentru a uita de munca și preocupările sale cotidiene. Cei care citesc din pură plăcere sunt excepții, constituie o minoritate.

Astăzi, scria Larbaud, mulți știu să citească așa cum știu să conducă automobilul sau să se servească de telefon. Cine poate să-i convingă că lectura este o sursă imensă de plăceri? Scriitorii, criticii literari și, mai ales, dascălii de literatură au obligația să-i inițieze pe copii și pe adolescenți în plăcerea lecturii și să facă în așa fel ca viciul să devină pasiune, ca să descopere lecturile nerecomandate la clasă. Și această obligație devine realitate prin contribuția bibliotecii.

Forma superioară a plăcerii lecturii este atinsă, crede același eseist, doar de o elită ce reușește să se sustragă finalităților pragmatice și presiunilor conjuncturale. E plăcerea solitară a expertului, care citește discret, eliberat de ambiții și de vanități, aproape în clandestinitate.

Lectura presupune o totală independență a spiritului, iar singurul sfat ce se poate da cuiva în ceea ce privește lectura, nota marea romancieră Virginia Woolf, este de a nu accepta niciun sfat, de a urma, dimpotrivă, propriul instinct, de a utiliza propriile facultăți intelectuale, de a trage propriile concluzii.

Ferește-te de cititorul unei singure cărți, spunea încă Ion Ghica, iar Hector Bianciotti consemna imperativ: Nu formezi un cititor altfel decât deschizându-i ușile bibliotecilor,

facilitându-i accesul la tot felul de cărți. Te naști cititor așa cum te naști arhitect sau blond.

Există însă o pedagogie a lecturii unde aflăm că, la 11 ani, copilul citește 25 de pagini pe oră, iar la 18 ani – 41 de pagini. La un film, textul este citit mult mai rapid. Lectura-lectură se face în ritmul propriu, oferind posibilitatea reluării, în timp ce, spectator fiind, ni se impune un ritm din afară. Apoi, cititul este cel mai direct și cel mai silențios instrument de meditație.

Ne văităm că n-avem timp, dar risipim zilnic zeci de minute și chiar ore. În cinci minute, răsfoiești o revistă (la Rodipet), parcurgi tabla de materii a unui volum (la librărie)... În 30 de minute, putem citi, liceeni fiind, aproximativ 20 de pagini, ceea ce înseamnă, într-un an – 28 de cărți a 250 de pagini, iar în 5 ani – 140 de cărți... Totul este să nu risipești timpul!

Numai citind ieșim din subcultura video și audio, urmând îndemnul lui Mihai Eminescu: Citește! Numai citind mereu creierul tău va deveni un laborator de idei și de imagini!

Cuvintele de mai sus sunt o pledoarie pro domo, împlinind profesiunea de credință a lui E. Lovinescu: Nu car nici pietre, nici nisip, nici var, nici apă – operații de altfel foarte utile. Sunt profesor și nimic mai mult, dar nici mai puțin.

Pentru asta, adaugă G. Călinescu, trebuie să citești un morman de cărți, să deschizi file, să te plimbi prin odaie ca să faci sinteza ideilor, să întocmești fișe, să alergi prin bibliotecă, să-ți mânjești degetele cu cerneală.

De aceea, ca profesor am predicat de la catedră, ca îndemn pentru toată viața, mersul la bibliotecă, pentru că, numai citind și recitind, îți vei dezmărgini viața, atât de scurtă dealtminteri, pătrunzându-te de experiența întregii umanități.

Un îndemn asemănător se regăsește pe holul de la etajul II al Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila, textul-efigie aparținând lui Fănuș Neagu, personalitate marcantă a culturii orașului de pe malul Dunării: Biblioteca Panait Istrati e promontoriul magic de unde atâția tineri ai Brăilei și-au luat zborul spre zarea împlinirilor. Umbra marelui Panait Istrati, veșnic prezent în aceste odăi ale speranței, cioplește vâsle pentru toți aventurierii spiritului, dornici să se avânte pe drumuri nepământene, în viforul furtunilor cu belșug de fulgere și culori amețitoare.

Cei îndrăzneți vor găsi mereu aici o luntre, un catarg și o pală de vânt care să le umfle pânzele. Aici, toate ușile se deschid spre mări învolburate și spre floarea norocului arzând dincolo de depărtări.

EDITORIAL

Viciul lecturii

Ioan MUNTEANUprofesor, scriitor

Page 3: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

2

EX LIBRIS - 2017

EVENIMENT

Advocacy pentru biblioterapie - promovarea biblioterapiei în bibliotecile publice din Republica Moldova

Biblioterapia este un termen care provine din alăturarea a două cuvinte greceşti biblion (carte) şi therapeia (vindecare). În 1916, termenul a fost utilizat de Samuel McChord Crothers, un preot american unitarian şi eseist, pentru a descrie literatura folosită pentru consilierea oamenilor cu tulburări mentale. În Grecia Antică, la intrarea în biblioteci se regăsea mesajul Medicament pentru suflet, ceea ce înseamnă că efectele benefice ale lecturii se cunoşteau încă de pe atunci, iar acest termen este asociat astăzi prin biblioterapie, domeniu ce este aplicat în multe biblioteci din străinătate.

Biblioteca este un spaţiu cu misiune educaţională care percepe nevoile utilizatorilor săi şi le oferă sprijin în procesul continuu de dezvoltare personală şi profesională. În anul 2014 în cadrul Salonului Internaţional de Carte, ediţia a XXIII-a, organizat de către Biblioteca Naţională a Republicii Moldova (BNRM), în scuarul instituției au fost amplasate mai multe căsuţe tematice reprezentând serviciile şi produsele bibliotecii. Una dintre acestea a fost numită Farmacie pentru suflet și a atras atenţia multor utilizatori. Cei care au încercat să se autocunoască, să își creeze un plan personal pentru rezolvarea problemelor, s-au apropiat de căsuţa tematică Farmacie pentru suflet. În urma aplicării unui test de personalitate, într-o formă ludică, desigur, utilizatorii au primit o reţetă de lectură şi invitaţia de a vizita biblioteca. În acest context, pe parcursul a trei zile, timp în care s-a desfăşurat Salonul Internaţional de Carte,

au fost oferite peste 300 de reţete de lectură. Această activitate a fost o experienţă productivă, atât pentru bibliotecă, cât şi pentru utilizatorii acesteia, dar şi pentru vizitatorii Salonului Internaţional de Carte.

Continuitatea acestei forme de corespondență între BNRM și utilizatorii săi, a căpătat o altă formă, după ce am devenit membri ai echipei liderilor bibliotecari în advocacy, grup consolidat în urma Trainingului de Advocacy organizat de Programul Novateca / IREX Moldova. Trainingul a etalat metode inedite de promovare a serviciilor și produselor bibliotecilor publice din Republica Moldova prin activităţi de advocacy. Scopul unei acţiuni de advocacy este de a influenţa politicile și hotărârile administrației publice, nu întotdeauna favorabile culturii şi bibliotecilor, şi de a determina schimbările necesare. Un proces de advocacy este rezultatul parcurgerii unor paşi succesivi, clari, interacţionaţi. În cazul nostru am urmărit câteva etape:

- Am depistat problema (biblioterapia este o noțiune puţin cunoscută pentru bibliotecarii din Republica Moldova);

- Am pornit de la o istorie de succes (Căsuța tematică Farmacie pentru suflet);

-Am negociat decizia cu administrația Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova pentru a edita un îndrumar Biblioterapie pentru bibliotecarii din bibliotecile publice.

Lucrarea Biblioterapie. Îndrumar metodic destinat bibliotecilor publice are o istorie aparte al cărei scop este promovarea biblioterapiei în bibliotecile publice şi în rândurile utilizatorilor. Mai mult decât atât, acest îndrumar este utilizat în scopul implementării unui nou serviciu în biblioteca publică, având ca tematică biblioterapia. Lucrarea este structurată pe următoarele capitole:

- Introducere;- Cabinet de biblioterapie;- Procesul de biblioterapie în condiţiile de

bibliotecă;- Metodele de organizare a şedinţelor de

biblioterapie;

Page 4: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

3

EX LIBRIS - 2017

- Recomandări de lectură în biblioterapie;- Teste psihologice;- Glosar.

Îndrumarul metodic prezintă metode şi recomandări în vederea implementării unui cabinet de biblioterapie în biblioteca publică. Biblioterapia cuprinde un ansamblu de tehnici care îi ajută pe oameni să descopere cărţile potrivite lor şi să înveţe să le selecteze eficient pentru ei înşişi. Bibliotecarul este persoana cea mai indicată pentru a recomanda cărţi utilizatorilor şi pentru a crea condiţii comode de a petrece timpul în mod util şi relaxant.

Planul de acțiuni a demarat cu organizarea workshop-ului Organizarea unui cabinet de biblioterapie în biblioteca publică. Din grantul oferit de Programul Novateca am reușit să tipărim îndrumarul, un semn de carte tematic și alte produse de promovare. În acest context, la 19 aprilie 2016, a avut loc workshop-ul: Organizarea unui cabinet de biblioterapie în biblioteca publică, la care au participat 17 bibliotecari din bibliotecile publice raionale/orăşeneşti/comunale din Republica Moldova. În aceste circumstanţe a fost creat grupul public pe facebook cu denumirea Biblioterapie în bibliotecile publice din Republica

Moldova pentru discuţii, schimb de experienţă și diseminarea practicilor de calitate.

Principalele obiective ale biblioterapiei sunt:- Oferirea de informații cititorului cu privire la

problemele pe care le are ca să-l ajute să pătrundă în esența acestora;

- Discutarea valorilor și atitudinilor care ar putea genera exemple, cunoștințe despre alte persoane care s-au confruntat cu probleme similare.

Scopul biblioterapiei este:- De a ghida utilizatorii să se cunoască

îndeajuns de bine pentru a şti să găsească cărţile necesare lor;

- De a respecta criteriile personale de selectare a cărţilor;

- Conştientizarea lecturii ca beneficiu: de a experimenta idei; de a te dezvolta emoţional; de a-ţi cizela abilităţile; de a intra în contact cu persoane și mentalități diferite; de a găsi soluții la propriile preocupări / probleme.

Se cunosc următoarele forme de biblioterapie:- Terapia individuală;- Terapia de grup.Biblioterapia individuală este orientată spre

dezvoltarea personalității, lucru care se întâmplă în contextul procesului de lectură. Utilizatorul citește o carte, care este selectată special pentru stimularea dezvoltării sale, pentru a i se distrage atenția de la trăiri neplăcute și pentru a-l ajuta să facă față problemelor sale.

Biblioterapia de grup presupune:- implicarea utilizatorului / pacientului în

procesul de terapie;- identificarea problemelor personalității;- dispariția sentimentelor de izolare față de

ceilalți; diminuarea procesului de izolare socială;- adaptarea și integrarea în societate.Metodele de organizare a şedinţelor de

biblioterapie sunt diverse şi sunt adaptate individual bibliotecilor care doresc să implementeze această activitate / serviciu. Îndrumarul de biblioterapie înserează câteva metode recomandate de biblioterapeuţi:

Noaptea de lectură în bibliotecă – se organizează şi se derulează în colaborare cu unitățile de învățământ. O noapte de lectură poate fi dedicată unui subiect anume care va reprezenta

Page 5: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

4

EX LIBRIS - 2017

cadrul pentru toate activităţile, jocurile şi cărţile alese în seara respectivă. Această situaţie neobişnuită, în care se vizitează o bibliotecă, noaptea, creează pentru tinerii participanți o atmosferă specială.

Mentoratul lecturii - constă în instruirea tinerilor, elevi de liceu (voluntari) care pot să devină mentori ai lecturii. Aceştia se întâlnesc o dată pe săptămână, formează echipe de câte doi și se adresează unor grupe de şase până la opt elevi din ciclul primar. Voluntarii propun activități bazate pe jocuri de cuvinte şi poveşti. Se citeşte şi se povesteşte, se cântă, se joacă piese de teatru şi se fac jocuri de mişcare. Proiectul este unic, deoarece urmăreşte două obicetive la fel de importante: promovează abilităţile de citire ale elevilor din ciclul primar, precum şi competenţele cheie sociale şi culturale ale tinerilor.

Ziua Recunoştinţei în bibliotecă. Tehnica folosită: jurnalul Recunoştinţei - eficienţa tehnicii de a ţine un jurnal al Recunoştinţei a fost testată în cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal.

Ziua Basmului – o tehnică de biblioterapie pentru copiii preşcolari şi şcolari mici (2 - 8 ani), care poate fi folosită eficient de către bibliotecari. Utilizând această tehnică, dezvoltăm imaginaţia şi creativitatea copiilor, îi ajutăm să-şi îmbogăţească vocabularul şi să-şi fixeze cunoştinţele de limbaj. Această tehnică oferă posibilitatea copiilor să găsească soluţii la anumite probleme într-un cadru jucăuş şi relaxant pentru ca ei să poată comunica cu ușurință.

Terapie prin lectură – se stabileşte un program de activităţi de lectură şi scris, combinate eventual şi cu alte activităţi după caz: evaluarea personalităţii, a intereselor, a abilităților, după stabilirea clară a obiectivelor biblioterapiei. Un

exemplu ar fi cel al unei tinere de 22 de ani (sau al unui grup de tineri cu probleme identice) care are o greutate mai mare decât cea recomandată pentru sănătatea ei. Aceasta decide să scape de kilogramele în plus și astfel este nevoie de o atenţie deosebită față de alimentele care favorizează luarea în greutate şi de introducerea unui program de mişcare (fie un abonament la fitness, fie un CD cu exerciţii pe care aceasta să le facă acasă).

Olimpiada lecturii - copiii şi adolescenţii sunt stimulaţi să citească, fiind recompensaţi cu mici cadouri. Obiectivul olimpiadei: fiecare utilizator trebuie să citească în total şase cărţi la alegere, care sunt discutate ulterior şi evaluate împreună cu bibliotecara.

Bibioterapia tradiţională se face prin romane şi cărţi de ficţiune, poveştile citite determinându-ne să trăim efectiv cartea. Publicațiile de specialitate, chiar şi atunci când sunt scrise pentru popularizare, pierd pe drum ceva din încărcătura afectivă deoarece se concentrează pe latura intelectuală.

Recomandările de lectură în biblioterapie sunt diverse şi depind în mare parte de profilul utilizatorului: trăsături de personalitate, interese profesionale, pasiuni personale, abilităţi native şi dobândite, cunoştinţe în anumite domenii. Instrumentele de măsură sunt testele psihologice care ne ajută să depistăm anumite probleme şi să cunoaştem mai profund utilizatorul.

Cu toate acestea, există forme de biblioterapie care se realizează cu ajutorul cărţilor de filosofie sau de psihologie. Aceste lecturi sunt recomandate celor care au înclinaţii conceptuale sau care, prin formare, sunt atrași spre dileme intelectuale. Fiecare carte îşi are cititorii săi, important este ca ei să se întâlnească. Acesta este rolul biblioterapeutului – să facă oamenilor cunoştiinţă cu cărţile potrivite.

Se cunosc câteva principii de testare psihologică recomandate de Ю. Н. Дрешер în cartea: Библиотерапия Теория и практика:

1. Testele conțin informația de care utilizatorul are nevoie și întrebările ce pot apărea pe parcursul comunicării;

2.Testele trebuie să ajute utilizatorul să evalueze și să conștientizeze situația în care se află cu scopul de a fi rezolvată;

Page 6: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

5

EX LIBRIS - 2017

3.Responsabilitatea veridicității răspunsurilor acordate îi aparține utilizatorului;

4.Utilizatorul are dreptul de a-și alege singur testele pe care dorește să le parcurgă.

А. Е. Алексейчик în manualul Руководстве по психотерапии oferă o listă de genuri literare aplicate în biblioterapie:

- Literatura medicală specială este aplicată atunci când utilizatorul are nevoie în stabilirea unui echilibru emoțional calmant și liniștitor. Principalul obiectiv al acestui tip de literatură este de a oferi informația necesară privind eliminarea concepțiilor greșite despre boală și stimularea activităților de ansamblu;

- Literatura filosofică ajută o persoană să obțină o viziune asupra lui și asupra lumii în general;

- Literatura spirituală oferă informații despre diverse experiențe de viață, este recomandată celor credincioși. Promovează dragostea față de oameni, de mediul înconjurător;

- Literatura biografică și autobiografică descrie viața personalităților care aduc exemple și modele remarcabile;

- Critica, publicistica oferă idei generale despre scriitori și diverse lucrări;

- Literatura umoristică și satirică permite cititorilor să se exprime liber în situații dificile;

- Folclorul, poveștile sunt recomandate în special copiilor;

- Cărțile de ficțiune sunt recomandate pentru a înțelege situațiile extreme;

- Cărțile de aventură, polițiste sunt foarte populare, acestea dezvoltând curajul, asumarea riscului, creativitatea, inovația;

- Dramaturgia poate avea un impact mai impunător în identificarea cititorului cu protagonistul, decât în lecturarea unui roman;

- Literatura pedagogică dezvoltă competențe și abilități și oferă soluții în depășirea unor dificultăți;

- Literatura juridică oferă posibilitatea de a rezolva diverse cauze când se fac anumite nedreptăți;

În concluzie, bibliotecarul poate:- să ofere descrieri ale celor mai bune

cărţi din bibliotecă, să creeze baze de date sau marcaje online pentru cărţile aflate în bibliotecă, dar și pentru cele care nu există în patrimoniul instituției, cum ar fi cărțile motivaționale, cele de

dezvoltare personală etc.- să elaboreze liste bibliografice pentru diferite

categorii de beneficiari pe care să le propună spre lectură, promovând astfel biblioterapia;

- să aplice tehnicile biblioterapiei, astfel ca utilizatorul să se desprindă de calculator, să se elibereze de munca zilnică, să se relaxeze. Scopul final al biblioterapiei este acela de a-i determina pe utilizatori să aplice tehnicile biblioterapeutice care îi ajută în identificarea și rezolvarea problemelor personale.

Într-o lume în permanentă mișcare și schimbare este necesar ca biblioterapia să fie promovată în biblioteci şi în rândurile utilizatorilor. Lectura este şi va rămâne un remediu împotriva stresului, un leac pentru suflet, de regăsire şi împlinire, iar biblioteca îşi are rostul său, prin diversificarea serviciilor şi satisfacerea cerinţelor utilizatorilor.

Primele experienţe:

Clubul de biblioterapie Descoperă-te prin lectură

La biblioteca Raională M. Sadoveanu din Strășeni a fost lansat un nou serviciu – Clubul de biblioterapie Descoperă-te prin lectură. Prima ședință a avut drept motto Dă o șansă sănătății tale – ia pastila de lectură. La ea a participat un grup de adolescente, care au aflat că biblioterapia sau terapia prin lectură te poate ajuta să faci pași importanți în cunoașterea de sine, să-ți descoperi abilitatea de a selecta lecturile și de a le folosi eficient pentru dezvoltarea personală. Utilizatorii participanți au rezolvat un test de autocunoaștere al cărui scop a fost acela de a depista nevoile personale. În baza rezultatelor testului, acestora le-a fost propusă o rețetă de lectură.

Ecaterina Dmitric, şef serviciu Dezvoltare în biblioteconomie,

BNRMVictoria Vasilica,

şef serviciu Studii şi cercetări, BNRM Eliza Ghenea,

bibliotecar BPR M. Sadoveanu, Strășeni

Page 7: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

6

EX LIBRIS - 2017

Puterea nepieritoare a lecturii

P o v e s t e a Citim Împreună România pentru mine a început în toamna lui 2016 când, la o întâlnire p r o f e s i o n a l ă la Zalău, am cunoscut-o pe Bradi Anderson Bates, o persoană specială cu o poveste specială. Brandi e de origine americană, stabilită cu familia ei de aproximativ 17 ani în România, la Lupeni. Pentru că ea crede cu tărie în forţa

formidabilă pe care o are cititul de la cele mai mici vârste în dezvoltarea ulterioară a oricărui individ, a pus bazele organizaţiei Citim Împreună România, care a crescut de la an la an şi a adăugat noi şi noi adepţi, care susţin acest concept de citit în familie, în public, cu voce tare, la evenimente,

oricui şi oriunde, numai să se citească.Practic, Citim Împreună România este un grup

format din autori de cărți pentru copii, ilustratori, editori, educatori, bibliotecari, dar și părinți sau

bunici care au în comun nu doar dragostea pentru cărți, ci și bucuria de a vedea copii și adulți citind împreună. Grupul Citim Împreună România a fost lansat pentru a promova beneficiile și frumusețea cititului împreună în rândul copiilor și al celor ce au grijă de ei.

Brandi vorbeşte despre citit cu multă pasiune şi motivează pe oricine să citească celor din jurul lui, dar mai ales copiilor. Ea ne îndeamnă astfel:

- Nu contează unde. Citiți împreună. 20 de minute în fiecare zi. Indiferent de vremea de afară și din interior. De când se naște copilul și mult după ce va învăța să citească singur.

- A citi împreună cu copiii este cea mai bună metodă de a-i obișnui să citească și singuri. Așa se cresc cititorii pasionați de lectură pe viață, nu cei ce citesc doar pentru că li se impune de la școală. Cititul cu voce tare este considerat cea mai importantă activitate pentru a dezvolta deprinderile necesare unei persoane ce va iubi lectura.

- În cotidianul extrem de încărcat al unei persoane, a rezerva timp pentru a citi împreună la capătul zilei poate crea spațiul în care se

întâlnește gândirea părintelui cu cea a copilului, ceea ce este foarte util pentru dezvoltarea copiilor.Mulți sunt de acord că ar trebui să începem să le citim copiilor noștri zilnic, de la o vârstă cât mai mică, poate chiar de la naștere. Dar nimeni nu a zis că doar părinții trebuie să le citească zilnic celor mici. Nici nu există modalitate mai bună pentru copiii mai mari să

se apropie de frații sau surorile abia născute, să contribuie la dezvoltarea creierului lor și să le ofere părinților un pic de timp să facă altceva. Toată lumea are doar de câștigat.

Corina CIURARUȘef Serviciu Automatizare

Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila

Page 8: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

7

EX LIBRIS - 2017

Sfaturile şi energia cu care prezintă beneficiile cititului m-au făcut să doresc cât mai curând un eveniment de amploare şi la Biblioteca Judeţeană Panait Istrati Brăila. În biblioteca publică brăileană cititul în public sau cu voce tare se practică de multă vreme şi, de cele mai multe ori, este adjuvantul care face legătura cu alte tipuri de activităţi desfăşurate în toate secţiile instituţiei. Însă mi-aş fi dorit un eveniment dedicat numai lecturii, ca un fel de semnal tras pentru citit şi educaţie cu ajutorul cărţii.

Nu am aşteptat prea mult pentru că iniţiativa a venit tot de Brandi Anderson Bates şi Citim Împreună România. Ni s-a propus implicarea în evenimentul Ziua Internaţională a Cititului Împreună (ZICI 2017), ceea ce m-a determinat să completez pe loc formularul de înscriere.

Despre ZICI 2017 spicuim din comunicatul naţional oficial de presă următoarele:

Citim Împreună România celebrează, în 16 februarie, Ziua Internaţională a Cititului Împreună (ZICI), prin sesiuni de lectură organizate în 80 de biblioteci, școli și librării din 29 de județe.

Organizată de către Lit World (www.litworld.org), ZICI - Ziua Internațională a Cititului Împreună - este un eveniment global la care participă milioane de oameni din peste 100 de țări. Aflat la prima ediție în România, evenimentul coordonat la nivel național de grupul Citim Împreună România, a dorit să adune 20 de parteneri cu care să organizeze în țară acest eveniment. Spre bucuria organizatorilor, la selecția partenerilor s-au înscris 80 de organizații - școli, organizații non-profit și chiar o librărie, plus 12 biblioteci județene. Fiecare dintre aceste organizații a primit din partea Citim

Împreună România resurse care să contribuie la organizarea unor evenimente memorabile de lectură. Dintre acestea, 20 se vor organiza pe 16 februarie și vor consta din sesiuni de lectură susținute, prin Skype, de autori cunoscuți de cărți pentru copii, între care Mihaela Cosescu, Andreea Demirgian, Laura Grunberg, Iulia Iordan, Ciprian Măceșaru, Victoria Pătraşcu, Sînziana Popescu, Carmen Tiderle.

Încurajaţi de anvergura evenimentului am trecut şi noi, brăilenii, la treabă!

Pentru că lucrurile frumoase şi trainice se fac alături de parteneri buni, am invitat alături de noi Liceul de Arte Hariclea Darclée Brăila, iar profesorii inimoşi de acolo, domnul Zane Jarcu şi Gheorghe Antonescu, au coordonat clasa de actorie a şcolii în cadrul evenimentului nostru.

În mare, planul nostru pentru ZICI 2017 a fost acesta: să oferim un adevărat maraton de lectură la care să aibă acces cât mai mulţi copii şi tineri, pentru că ei sunt segmentul pe care trebuie să îl formăm şi de a căror educaţie suntem răspunzători.

Am organizat o mică întâlnire de lucru la care au participat elevii voluntari, cei care au fost ulterior lectorii şi au citit altor copii, profesorii coordonatori şi bibliotecarii implicaţi în eveniment. Am vorbit despre cum va decurge ziua respectivă, despre tehnici de citit în public şi voluntarii noştri au ales cărţile din care şi-au propus să citească, tocmai pentru a pregăti din timp sesiunea de lectură.

Ziua de 16 februarie s-a apropiat şi în acea dimineaţă, ca la un veritabil maraton, sesiunile şi grupurile de copii s-au perindat cu repeziciune până după amiază. Am început cu copii preşcolari de 3 - 4 ani, unde sesiunile au fost foarte grele,

Page 9: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

8

EX LIBRIS - 2017

dublate de jocuri şi de o atenţie sporită a lectorilor, dar extrem de frumoase, pentru că la copiii mici

candoarea este maximă şi nepreţuită. Voluntarii au făcut din fiecare poveste un moment ludic, iar micuţii au apreciat enorm totul.

Am continuat cu elevi puţin mai mari, şcolari până la clasa a patra, care au avut parte şi de o sesiune de citit prin Skype, organizată de Citim Împreună România. Laura Grundberg, o scriitoare pentru copii cu mult talent şi umor, a citit micuţilor câteva poveşti şi a dialogat cu ei pe marginea acestora. A fost prima oară când am găzduit şi am participat la o sesiune de lectură cu voce tare transmisă prin Internet, dar a fost extrem de reuşit momentul şi copiii au reacţionat ca şi cum lectorul ar fi fost chiar lângă ei. Generaţiile acestea se simt la fel de în largul lor în mediul real, dar şi în cel virtual!

Ultima parte a fost dedicată adolescenţilor, în care aceștia au citit pentru alți tineri ca ei. A fost extrem de interesant, mi-a plăcut foarte mult alegerea cărţilor şi a pasajelor, dar şi discuţiile care au urmat după fiecare lectură.

Nu pot spune care categorie de vârstă a realizat o sesiune de citit mai interesantă. Preşcolarii, şcolarii sau elevii de liceu au reacţionat fascinant la lectură. Cei foarte mici au fost timizi, cel puţin

la început, au ascultat şi privit cu ochi mari tot ceea ce li se povestea, copii de generală au pus

întrebări, fiind foarte curioşi, şi s-au distrat zgomotos la fiecare păţanie a eroilor din cărţi, iar adolescenţii... câte întrebări nerostite, ce intonaţii subliniau frazele citite... lectura i-a determinat să gândească mai mult.

Deşi majoritatea participanţilor au fost copiii şi tinerii, la eveniment au fost prezenţi și părinţi, bunici, profesori. Am încurajat prezenţa familiei alături de copii la toate sesiunile de citit şi astfel, pe 16 februarie, aproximativ 250 de participanţi de toate vârstele au citit împreună!

Aşa a fost ZICI 2017 la Brăila! Evenimentul s-a terminat, dar cititul cu voce tare trebuie să continue.

Lectura a făcut totul posibil, cartea a adunat oameni în jurul ei, încă nu a spus totul pentru omenire, deşi noi prea uşor o dăm deoparte, fără să ştim ce pierdem!

Da, Brandi are dreptate, măcar 20 de minute pe zi să citim pentru noi sau pentru cei dragi! Lumea ar fi mult mai bună, iar noi mult mai înţelepţi! Citiţi, în continuare, împreună!

Page 10: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

9

EX LIBRIS - 2017

Dezbaterea F a c e b o o k vs. lectură, organizată la Bibliotecă în luna februarie, a reușit să-i scoată din amorțeala unei zile ploioase de sâmbătă pe cei 30 de a d o l e s c e n ț i prezenți. Chiar dacă la început nu se citea entuziasmul pe chipurile lor (ar

fi putut de exemplu, să stea în pat și să dea câteva like-uri pe Facebook), până la final discuția i-a prins pe toți, mulți dintre ei simțind nevoia să-și exprime părerile pro sau contra.

Activitatea s-a desfășurat în cadrul proiectului educativ județean Les TICE en classe de FLE, la care au participat elevi de la liceele brăilene: Mihail Sebastian, Nicolae Bălcescu și D. P. Perpessicius.

Cum la bibliotecă nu este ca la școală, am încercat să prezentăm într-un mod non-formal un subiect pe cât de cunoscut, pe atât de complex – Facebook, cu ale sale avantaje și dezavantaje. Am început cu un scurt istoric, pe care l-au trecut repede cu vederea, unele aspecte fiind probabil cunoscute pentru ei. În schimb au fost rapid captați de câteva curiozități: suma fabuloasă de peste 200 de miliarde de dolari, cu cât este listat acum la bursă Facebook, scandalul dintre Mark Zuckerberg și cei trei prieteni cu care a fondat compania, faptul că 1,59 de miliarde de useri sunt activi lunar, motiv pentru care Facebook a devenit a patra cea mai mare companie americană după Google, Amazon și eBay. O noutate pentru ei a fost și faptul că

Zuckerberg a cumpărat WhatsApp, Instagram, Snapchat, a creat Messenger, Paper, Home, Pages Manager și Graph Search pentru a-și diversifica produsele și pentru a-și ancora utilizatorii în serviciile Facebook, nu doar într-un produs. În România rețeaua are aproape 9 milioane de utilizatori activi, Facebook câștigând detașat față de Twitter și Instagram.

Dezbaterea a început cu adevărat când adolescenții au fost întrebați de ce cred ei că sunt așa de mulți utilizatori Facebook, iar numărul paginilor este în creștere. Părerile au început să curgă, tinerii știu foarte bine cum stă treaba cu avantajele de a folosi rețeaua, ce nu știau ei prea bine este că în mediul virtual nu e totul chiar roz. Înscrierea pe Facebook este dictată de două necesități umane: nevoia de apartenență și nevoia de auto-prezentare, ultima fiind alimentată de elemente precum narcisismul, timiditatea și respectul de sine.

Desigur, au fost uimiți să afle că pe lângă avantajele care le asigură divertismentul zilnic, există și dezavantaje/pericole care lucrează mai lent și acţionează pe termen lung afectându-le viaţa, deoarece facebook (şi internetul în general) loveşte într-o caracteristică umană de

bază – libertatea. Grăitoare în acest sens au fost două filmulețe prezentate la dezbatere. Spunem doar atât, la nivel mondial serviciile secrete fac economii colosale deoarece foarte mulţi utilizatori și-au postat benevol datele adevărate,

Facebook vs. lectură

Laura CAPLEABibliotecar

Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila

Page 11: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

10

EX LIBRIS - 2017

precum și locațiile unde se află. Ca să nu fim cârcotași, am realizat împreună

Analiza SWOT (Strengths, Weaknesses Opportunities, Threats) a rețelei de socializare și am picat de acord că Facebook are multe puncte tari, nu numai slabe.

Așadar, am apreciat că are o interfață ușor de utilizat, că putem socializa cu oameni cunoscuți

și necunoscuți, că ne putem găsi noi prieteni și chiar parteneri de viață, că aflăm noutăți despre persoane/organizații/produse. De asemenea, suntem la curent cu desfăşurarea unor campanii ce susțin cauze sociale, campanii electorale sau campanii de orice fel, ne putem promova propria imagine, putem împărtăși emoții și sentimente într-un mod mult mai facil decât am face-o în realitate. O bilă albă primește Facebook pentru lansarea serviciului Amber Alerts, care ajută la găsirea copiilor dispăruți, trimițând rapid alerte cu informații și imagini.

Succesul rețelei se datorează, într-o mare măsură, faptului că dezvoltă aplicații și servicii

noi, cu care să-și țină conectați userii. Știe ce să ofere exact utilizatorilor săi (ce caracteristici suplimentare, ce reclame) și modul în care să îmbunătățească în continuare experiența lor cu Facebook.

La punctele slabe, pe foaia de flipchart am consemnat următoarele: pierderea timpului cu chestii neimportante/frivole, dependența, iluzia

că ai mulţi prieteni și că toți spun adevărul despre ei, nesiguranța informațiilor vehiculate care pot ușor m a n i p u l a / d e z i n f o r m a masele, pierderea încrederii de sine ținând cont prea mult de părerea altora și căutând aprobare pentru orice.

În ce privește amenințările pe Facebook tinerii au răspuns că furtul de identitate și slaba protecție a informațiilor constituie o problemă despre

care știau. Astfel de atacuri au loc în fiecare zi și mii de parole sunt furate. Dar Facebook creează și oportunități de afaceri, promovare prin publicitate ieftină, sursă de venituri prin vânzarea de produse.

După dezbaterea amintită, întâlnirea a continuat cu analizarea răspunsurilor din chestionarul completat de elevi în cadrul proiectului și s-a citit în limba franceză rezumatul piesei Avarul de Molière, care s-a interpretat apoi pe Facebook sub forma unor mesaje/conversații ce au loc între personajele cărții. Activitatea a fost coordonată de profesorii Florentina Poenaru, Mihaela Slavu, Georgiana Ichim, Mariana Poalelungi și Laura Caplea - din partea Bibliotecii.

Concluzia dezbaterii a fost că Mark Zuckerberg, tatăl minune al feisbucului, are o biografie demnă de o ecranizare, ceea ce s-a întâmplat de fapt în 2010, în filmul Rețeaua de socializare, regizat de David Fincher. Tinerii noștri nu prea știau de film, așa că m-am bucurat să le mai furnizez o noutate. Cert este că ideea le-a plăcut, părerile lor au fost ascultate, iar la final au împărtășit impresii la un suc cu profesorii.

Page 12: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

11

EX LIBRIS - 2017

A l e x a n d r S e r g h e e v i c i Pușkin1 a fost un poet și dramaturg clasic rus din perioada r o m a n t i c ă , considerat a fi cel mai mare poet rus și fondatorul literaturii ruse moderne. Pușkin a fost inițiatorul f o l o s i r i i dialectului local în poeziile și piesele sale, creând un stil propriu de amestec al

narațiunii cu teatrul, idila și satira — asociate cu literatura rusă și influențând major scriitorii ruși care i-au urmat.

Am inițiat evenimentul A. S. Pușkin – Magie, Repere și Destin! datorită importanței acordate scriitorului în Comunitatea Rușilor Lipoveni din Brăila, cât și de către Școala nr. 21 A. S. Pușkin din Brăila, unde anual are loc o serbare dedicată patronului școlii. Împreună cu partenerii noștri 1 Născut la Moscova, pe 6 iunie (26 mai, stil vechi) 1799, Pușkin se trăgea dintr-o familie de nobili de viță veche. Tatăl lui Pușkin, Ser-ghei Lvovici Pușkin (1767 – 1848), era descendentul unei distinse familii nobile rusești, cu strămoși din secolul al XII-lea. Mama lui Pușkin, Nadejda (Nadia) Ossipovna Hannibal (1775 – 1836) avea strămoși, pe linia bunicii paterne, din nobilimea germană și scandinavă. Ea a fost fiica lui Ossip Abramovici Gannibal (1744 – 1807) și a soției lui, Maria Alexeievna Pușkina, iar bunicul ei pa-tern, adică străbunicul lui Pușkin, un paj ridicat în rang de către Pe-tru cel Mare, a fost Abram Petrovici Gannibal, născut în Eritreea.

ne-am gândit să organizăm activitatea anul acesta la Biblioteca Județeană Panait Istrati, într-un cadru extins, ca să implicăm și alți membri ai comunității locale. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Asociația Obștea Cazacilor din România, filiala Brăila, Școala gimnazială A. S. Pușkin și Liceul de Artă Hariclea Darclée. Activitatea a debutat cu un discurs al invitaților speciali: Vladimir Neceaev, vice-consul al Federației Ruse la Constanța, Solomon Cristian, vice-președinte al Asociației Obștea Cazacilor Constanța (în grad de Esaul), Purice Alexandru membru al aceleiași asociații, Pavlovu Ionuț, președintele Filialei Brăila a Asociației Obștea Cazacilor. A urmat un moment pregătit de Elisaveta Drăghici, restaurator în cadrul bibliotecii, o prezentare Power Point cu cele mai importante momente din copilăria și adolescența lui Pușkin. S-a subliniat faptul că acesta este poetul național al Rusiei, întemeietorul literaturii ruse noi și primul scriitor rus de valoare

universală.Pe lângă cele amintite mai sus

manifestarea care a comemorat 180 de ani de la moartea poetului a cuprins și recitaluri de poezie, cântece, dansuri și momente de teatru, coordonate de profesorii Maria Ștefan și Mihail Chirsanov, directorul Școlii nr. 21 A. S. Pușkin din cunoscutul cartierul brăilean Pisc.

Cu acest prilej a fost organizată o expoziție de cărți ale autorului, recenzii

despre opera sa, cărți poștale ilustrate rusești aflate în colecțiile speciale ale bibliotecii și expoziția Matrioșka cu desene realizate de copii la Atelierul de pictură Armonia culorilor și formelor, desfășurat săptămânal la bibliotecă.

La final toți copii care au participat la spectacol au primit din partea bibliotecii un volum din lucrarea autorului Ioan Munteanu, Monografia rușilor lipoveni din Brăila: Pescuitul, activitate tradițională, apărut la editura Proilavia, în anul 2015, dar și diplome de participare.

Pușkin A.S. - Magie, Repere și Destin

Ion VOLCUȘef Birou Colecții Speciale.

Depozit legalBiblioteca Județeană Panait

Istrati Brăila

Page 13: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

12

EX LIBRIS - 2017

BIBLIOTECA - SPA|IU PENTRU

COMUNITATE

Concursul de cultură generală - formă de animație culturală

B i b l i o t e c a publică este centrul local de cultură și informare care pune la dispoziția utilizatorilor săi cunoștințe și informații de tot felul. Modalitățile de informare a publicului despre colecțiile bibliotecii sunt diverse, iar metodele utilizate sunt înglobate în termenul animație culturală.

Pentru copii, animația vizează educația timpurie a

viitorului public cititor. De aceea, pentru copilul mic a apărut ludoteca, formă de pregătire a lectorului de mai târziu. Într-o ambianță veselă și plăcută, pentru copii se organizează sesiuni de lectură publică, adecvate vârstei și îmbinate cu jocul. Astfel obișnuit, copilul va manifesta curiozitate intelectuală, se va dezvolta mai repede și complet. Pe lângă orele de lectură, copiii își pot afirma talentele cântând, recitând, jucând teatru sau desenând.

Animația într-o secție de împrumut pentru copii mai implică prezentarea celor mai importante achiziții, expoziții de carte și, nu în ultimul rând, concursuri. Cultura generală nu poate fi dobândită în câteva zile, ci se acumulează pe parcursul vieții, prin informații din surse diverse. Cartea și, implicit, biblioteca sunt cele mai bune surse de îmbogățire a cunoștințelor generale.

Pornind de la această idee și totodată lărgind plaja activităților la Secția Împrumut pentru Copii. Ludotecă, din cadrul Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila, am inițiat Concursul de cultură generală Fii isteț, care se adresează

elevilor din ciclul primar. Prima ediție s-a desfășurat în luna martie a anului 2014, având continuitate până în prezent. Copiii participanți la concurs trebuie să răspundă unui test care conține 20 de întrebări, din toate disciplinele studiate în anul școlar respectiv: limbă și literatură română, limbi străine, matematică, istorie, geografie, cunoașterea mediului, desen, religie, muzică. Întrebările sunt și ușoare, dar și provocatoare, solicitând gândirea, atenția, dar și perspicacitatea. Până acum răspunsurile de tip grilă (a, b, c, d) nu au creat deloc probleme competitorilor, dovadă numărul mare de premii obținute.

Probei teoretice i-am adăugat și o probă în

care joaca și buna dispoziție primează. Copiii se împart în două echipe, fiecare membru al echipelor trebuie să răspundă pe rând la o întrebare de cultură generală. Dacă a răspuns corect are trei încercări pentru a înscrie cu mingea la un mic coș de baschet existent la Ludotecă. Cine marchează punctează pentru echipa lui.

Toți participanții sunt recompensați la final cu premii pe măsură: cărți, diplome de participare, semne de carte etc.

Acest concurs se dorește a fi un instrument prețios de a provoca mintea copilului, având ca scop formarea şi dezvoltarea nivelului de cultură generală şi informaţională a celor mici, prin intermediul mijloacelor specifice bibliotecii (hărți, dicționare, enciclopedii), folosind în același timp metode nonformale, atractive pentru copii.

Doinița STANCIUBibliotecar

Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila

Page 14: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

13

EX LIBRIS - 2017

Pe data de 1 februarie 2017, Secția Mediatecă a Bibliotecii Județene Panait Istrati a găzduit un spectacol de muzică, dans și poezie organizat în cadrul proiectului educațional Muzica lumii între sunet și suflet. Proiectul a fost demarat în anul 2013 și este coordonat de inimosul profesor Nicolae Băcanu de la Colegiul

Economic Ion Ghica.Influența muzicii asupra psihicului uman a

fost evidențiată în cadrul unei prelegeri susținută de profesorul Rita Drâmbei. Din prezentare au reieșit câteva idei interesante care au captat auditoriul. Muzica are puteri miraculoase asupra oamenilor. Ea are un impact puternic asupra psihicului uman, a sănătății, a stării de spirit, într-un anume fel ajută un om sa aibă succes în viață. Muzica îi schimbă omului starea de spirit, îl face

să fie mai vesel sau să se relaxeze, mai ales dacă ascultă melodiile preferate. Foarte importantă este alegerea melodiilor. Acestea trebuie să fie pe placul persoanei respective, să îi dea o stare psiho-

emoțională bună, să o facă fericită. Este posibil ca impactul să fie negativ dacă se aleg piese muzicale necorespunzătoare. Nu este recomandat să se asculte muzică rap, heavy metal, hard rock sau altele asemănătoare, deoarece acestea

promovează sentimente negative și, în timp, pot dezvolta anumite tulburări psihice.

Versurile poetului persan Omar Khayyam, recitate de elevii de la Colegiul Economic Ion Ghica, s-au potrivit perfect în cadrul acestei ambianțe, fiecare cuvânt, fiecare intonație, făcând ca sufletele celor prezenți să vibreze. Spectacolul a continuat cu momente de dans și muzică în interpretarea elevilor de la Liceul de Artă Hariclea Darclée, coordonați de profesorii Raluca Ciucă, Raluca Rotărescu și

Mariana Chirman. Acompaniamentul instrumental al soliștilor de la Filarmonica Lyra - George Cavadia și interpretarea baritonului George Munteanu au dat dovadă de multă sensibilitate, reușind să contribuie la crearea unei atmosfere feerice care i-a învăluit pe toți cei prezenți în sală. O surpriză plăcută a fost momentul coregrafic al elevilor de la Palatul Copiilor Brăila, coordonați de profesor Steliana Ion. Prin costumele foarte frumoase și vesele, muzica și coregrafia antrenantă, încântarea

publicului a fost garantată. Felicitări tuturor celor care și-au adus

contribuția la acest spectacol minunat!

Muzica lumii între sunet și suflet

Jeni PETROFBibliotecar

Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila

Page 15: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

14

EX LIBRIS - 2017

C o p i l ă r i a , prima etapă din viața fiecărei persoane, este o perioadă în care se pun primele cărămizi la construirea Omului ce va fi să devină. Jocul este vital pentru învățarea timpurie, e o parte sănătoasă, crucială a copilăriei. În timp ce se joacă, copiii învață

despre lumea lor, dobândind în același timp abilitățile necesare pentru gândirea critică. Ei pot descoperi astfel cum să rezolve anumite problemele. Jocul dezvoltă încrederea în sine, încurajează dezvoltarea creierului, promovând abilitățile de explorare, competențele lingvistice, abilitățile sociale, fizice și, nu în ultimul rând, creativitatea.

Jocul este primul instrument pe care îl are copilul la îndemână să învețe (așa descoperă primele litere, cuvintele, cifrele, culorile, să descrie un personaj sau să îl creeze) și să (se) cunoască, să descopere modul în care acționează ceilalți și felul în care trebuie să interacționeze cu alții, respectând anumite norme. Jocul este un canal de exprimare și descărcare a sentimente, emoțiilor (pozitive și/sau negative), facilitând stabilirea echilibrului emoțional, atât de râvnit mai apoi ca adult prins în capcana câștigării existenței.

Ca proaspăt bibliotecar, la Secția Împrumut pentru copii. Ludotecă din cadrul Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila, am interacționat cu utilizatorii și am avut prilejul să întâlnesc pe lângă copii și adulți care încă mai păstrează curiozitatea, spiritul ludic și delicatețea celor mici și care, cu o oarecare nostalgie, (re)trăiesc o parte din bucuriile simple ale copiilor și copilăriei. Acest lucru confirmă afirmația lui George Bernard Shaw: (…) îmbătrânim când încetăm să ne mai jucăm. Pe de altă parte, am întâlnit copii extrem de grăbiți și preocupați în a deveni adulți.

Dacă ne uităm atent la un copil atunci când se joacă, ne va surprinde profunda lui concentrare combinată inevitabil cu o reală plăcere și bucurie. În lumea copilului, munca și joaca sunt strâns legate, nu se poate separa un lucru de altul. Atunci când un copil se joacă, lucrează în același timp și o face cu bucurie – o combinație care, în viața de adult, puțini vor mai avea ocazia să o trăiască. Jocul este practic un nucleu de dezvoltare, pentru că fără experimentare copilul nu va descoperi noi drumuri, noi experiențe, ci va fi obișnuit doar să preia ceea ce i se oferă, fără să își pună întrebări.

Copiii cresc prin joc, de aceea nu ar trebui să lipsească din viața lor această activitate distractivă – stipulată chiar ca drept în Convenția cu privire la drepturile copilului adoptată de Adunarea Generala a Organizației

Națiunilor Unite la data de 20 noiembrie 1989:Art. 31: (1) Statele părți recunosc copilului dreptul

la odihnă și la vacanță, dreptul de a practica activități recreative proprii vârstei sale, de a participa liber la viața culturală și artistică.

(2) Statele părți respectă și promovează dreptul copilului de a participa pe deplin la viața culturală și artistică și încurajează punerea la dispoziția acestuia a mijloacelor adecvate de petrecere a timpului liber și de desfășurare a activităților recreative, artistice și culturale, în condiții de egalitate.

Din păcate, mulți părinți, chiar și educatori, nu apreciază relevanța jocului și nu înțeleg cât de semnificativ este acesta pentru copii. Unii îl consideră o risipă de timp, energie și un obstacol în realizarea programului zilnic – deseori rigid și suprasoliciant, pe care un copil trebuie să îl respecte fără ezitare – , un încetinitor al ritmului impus de competiția mai degrabă existentă între părinți decât între copii, părinți care parcă își doresc de la copiii lor tot ceea ce nu au putut realiza ei în viață.

Jocul - o necesitate?

Stela BUZDUGANBibliotecar

Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila

Page 16: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

15

EX LIBRIS - 2017

B i b l i o t e c a Județeană Panait Istrati Brăila și-a obișnuit utilizatorii, de trei ani de zile, ca în fiecare vacanță de vară să organizeze, spre bucuria acestora, Clubul de vacanță. Acesta este locul potrivit pentru copiii cu vârste cuprinse între 4 – 14 ani să se recreeze

prin jocuri educative, să-și descopere noi abilități și să petreacă timpul liber în mod plăcut și relaxant alături de alți copii. În cadrul Clubului de vacanță sunt diverse ateliere tematice la care copiii se pot înscrie în funcție de vârsta lor și de dorința de a participa la anumite activități. Multe dintre aceste ateliere, deoarece se bucură de un real succes în rândul copiilor, se repetă anual, în același timp apărând și altele noi. Așadar diversitatea activităților nu lasă loc plictiselii și rutinei, fiecare copil putând să-și găsească o activitate pe placul său.

Informatica pentru începători este unul dintre acele ateliere care se organizează anual, copiii fiind încântați să participe la această activitate, iar părinții să-i înscrie. Movie Maker și PowerPoint sunt programele care nu vor mai avea secrete pentru micii informaticieni după parcurgerea cursurilor și aceasta datorită coordonatoarelor activității, Monica Ionescu și Gabriela Ștefu, bibliotecari, dar și a voluntarului, Andrei Ionescu. Ne distrăm și învățăm cum să folosim

aceste programe care își dovedesc utilitatea, atât în cadrul școlii, cât și în timpul liber, ca o preocupare personală. La începutul atelierului, copiii au parte de o surpriză plăcută din partea coordonatoarelor. Fotografiile pe care copiii le vor folosi în cadrul programului Movie Maker, pentru realizarea unor scurte filmulețe, sunt făcute în timpul unei plimbări în Grădina Mare, unde copiii se joacă, se bucură, leagă prietenii și se fotografiază împreună.

În următoarele zile, copiii realizează povești digitale cu teme, la alegere (clubul de vacanță, vacanța de vară, etc.) și învață să caute material pe temele prestabilite de fiecare, pentru prezentarea pe care o vor face în PowerPoint. Cei mici scriu poveștile, înregistrează vocea pe reportofon și adaugă fotografiile, după care editează totul, rezultând un mic filmuleț în care ei sunt protagoniștii. La sfârșitul săptămânii la bibliotecă, fiecare copil își va prezenta propria creație cinematografică împreună cu prezentarea în PowerPoint.

Prezentările PowerPoint și filmulețele Movie Maker au surprins de fiecare dată, în mod plăcut, prin dibăcia, creativitatea și unicitatea cu care au fost realizate.

Informatica pentru începători

Monica IONESCUBibliotecar

Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila

Page 17: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

16

EX LIBRIS - 2017

Vacanță, timp liber, relaxare, club, bibliotecă sunt ingredientele necesare unei zile frumoase. Douăzeci și șapte de copii, echipați cu creioane bine ascuțite, hârtie de desen, gumă de șters și ascuțitoare se așază confortabil în jurul meselor, nerăbdători să afle secretele graficii.

Vocea blândă, dar fermă, a unui

adevărat profesionist în domeniu, le explică faptul că desenul reprezintă transpunerea, pe hârtie, a percepțiilor vizuale și, pentru a realiza acest lucru, este nevoie de simț de observație, imaginație, răbdare, dar și o atitudine pozitivă.

Tocmai din acest motiv, Atelierul de grafică, organizat în cadrul Secției Mediatecă a Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila, se adresează copiilor cu vârsta de peste nouă ani. Participanții trebuie să-și dezvolte controlul mâinii și al ochiului, atenția, concentrarea, dar și răbdarea, pentru a exersa cât mai mult. E necesar ca desenele să fie cât mai mari, pentru a fi mai ușor de corectat.

Conștientă de dificultatea drumului ales, în condițiile în care tehnica modernă le creează copiilor falsa impresie că totul se realizează repede și fără prea mult efort, profesorul voluntar

Marilena Ioanid îmbină, pe parcursul orelor de atelier, explicațiile tehnice cu exerciții și joculețe deconectante.

Linia este un element de bază în desen, fiind utilizată pentru crearea conturului, a formei modelului și a detaliilor, și, de aceea, a și făcut obiectul primului atelier. Într-un desen se pot folosi multe tipuri de linii: drepte, curbe, frânte, ondulate, spiralate, vălurite, dar și în buclă. Mascate cu inteligență în tema O grădină privită de sus, copiii au descoperit și exersat, cu plăcere, traseele liniare. Un alt element important este textura, care redă stilul și aspectul unei suprafețe, obținută cu diferite tipuri de urme de creion (semne, puncte sau linii).

Hașura, un gen de umbrire în nuanțe de la negru la alb, realizată prin mișcări lejere, folosind latul sau vârful minei de creion, în care intensitatea nuanței e dată de gradul de apăsare a creionului pe hârtie, a fost prezentată copiilor, și chiar exersată într-o altă temă interesantă și foarte populară, rozeta. Această tehnică va fi dezvoltată și aprofundată în ședințele ulterioare, urmând chiar un atelier inedit, în care copiii vor învăța să hașureze cu ajutorul gumei plastice.

Fiecare lecție va dezvălui câte un amănunt capabil să îmbunătățească aptitudinile participanților. Copiii care au dorință, perseverenţă, timp și răbdare, și care înțeleg că repetiția e mama învățăturii vor putea trece, ulterior, la mină de grafit, cărbune, marker cu vârf subțire și chiar la peniță, rămânând, totuși, între alb și negru.

Atelierul de grafică, coordonat de profesorul Marilena Ioanid a debutat în cadrul Clubului de vacanță din luna februarie 2017 și continuă, întâlnirile având loc bilunar.

Între alb și negru

Irina ENEBibliotecar

Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila

Page 18: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

17

EX LIBRIS - 2017

Colțul meu de la bibliotecă este primul atelier organizat în cadrul unui proiect intitulat BIBLIO-C O M u n i t a t e , un proiect în cadrul căruia îmi propun să includ pe viitor o serie de ateliere sau de acțiuni cu teme specifice, destinate d i f e r i t e l o r categorii de public, centrate pe cerințele și interesele acestora.

Este bine știut că preocuparea pentru dezvoltarea propriei persoane, a cât mai multor arii ale psihicului uman, se regăsește la fiecare dintre noi, chiar dacă nu cu aceeași intensitate. Resortul dorințelor de autodepășire, de perfecționare rezidă din necesitățile impuse de mediul social (competiția, adaptarea la noi situații, nevoia de a răspunde eficient unor noi provocări etc.) dar și a cerințelor intrinseci, rezultante ale unui proces de autoevaluare, a mecanismului intern de reglare a satisfacției față de propria persoană (de aici rezultând nevoia constantă de a acumula informații, de a dezvolta abilități, de a exersa capacități ori de a forma altele, toate ca o garanție a propriei evoluții atât de necesară

pentru echilibrul intern al unui individ).Pornind de la aceste condiții sociale și

psihologice, la care s-a adăugat o solicitare

venită din spațiul bibliotecii pentru organizarea de activități destinate adulților, s-a născut ideea de a oferi unui anumit public brăilean un atelier de dezvoltare personală. Am numit acest atelier Colțul meu de la bibliotecă, din dorința de a incuba ideea utilizării spațiului specific al bibliotecii ca spațiu personal. Focalizat pe un grup țintă, acest atelier acoperă doar un mic segment din întregul areal al dezvoltării personale. Grupul țintă este format din adulți care sunt organizați în jurul a două asociații neguvernamentale (solidari în nevoia lor de a-și sprijini proprii copii care au nevoi speciale).

Desfășurarea activităților din cadrul atelierului Colțul meu de la bibliotecă are la bază două parteneriate: unul încheiat cu Organizația pentru Copii și Adulți cu Nevoi Speciale TREBUIE! Brăila și celălalt, încheiat cu Asociația Vlăduț Sergiu Botez Brăila. Numărul de participanți de la aceste două organizații neguvernamentale este de 17 persoane.

Atelierul este însă, deschis oricărei persoane adulte preocupată de universul psihicului uman și de dezvoltarea sa ca persoană. Astfel, s-au alăturat acestui grup un număr de 4 persoane.

Ca modalitate de lucru s-a optat pentru activitatea pe grupe cu un număr maxim de 12 persoane, rezultând, în cazul nostru două grupe de participanți. Sunt stabilite 6 întâlniri cu frecvență săptămânală pentru fiecare grup. Durata unei întâlniri este de două ore și se desfășoară în baza unei planificări a pașilor ce trebuie parcurși astfel încât să fie atinse obiectivele propuse.

Ce facem în Colțul meu de la bibliotecă? În primul rând explorăm sinele (cine suntem? ce suntem?). Jocurile de socio-animație sunt un

Colțul meu de la bibliotecă

Elisaveta DRĂGHICIRestaurator, Specialist dez-

voltare personalăBiblioteca Județeană Panait Istrati Brăila

Page 19: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

18

EX LIBRIS - 2017

instrument eficient de realizarea a autocunoașterii. Complementar analizăm emoțiile: ce sunt, cum ne influențează, cum reacționăm și experimentăm prin jocuri de grup trăirile emoționale și comunicarea acestora. Discutăm despre tensiuni acumulate, anxietate și facem exerciții de depășire a acestora.

Deoarece scrisul joacă un rol de netăgăduit în viața noastră folosim jurnalul personal (intim) ca exercițiu de autocunoaștere, de detensionare, de analiză. Luăm în considerare atât valoarea terapeutică, cât și cea socială a jurnalului.

Adăugăm lectura în procesul de dezvoltare

personală, deoarece cartea este un mijloc de evoluție și de motivare – în consecință facem recomandări ale unor titluri pentru lectură.

Pentru că diversitatea este un element esențial în orice proces, acționăm non-formal organizând o biblio-cafenea. Folosind metoda non-formală cafeneaua publică (adaptată la mediul specific al bibliotecii) vom centra acțiunea spre identificarea nevoile adulților în zona de dezvoltare utilizând resurse culturale, educative și informaționale deținute de spațiului public brăilean sau de dorit a fi dezvoltate pe viitor.

Finalul atelierului va cuprinde o evaluare a celor 6 pași făcuți împreună, realizând un arbore cu impresii.

Ce am realizat până acum? Activitățile sunt în derulare, lucrându-se cu două grupuri, întrucât numărul de persoane înscrise este de 21. Până în prezent s-au desfășurat un număr total de 5 întâlniri.

În data de 17 februarie a avut loc prima întâlnire cu cele două grupuri de participanți (deschiderea oficială a atelierului). S-a făcut o prezentare a obiectivelor atelierului și a conținutului fiecărei întâlniri planificate. S-au prezentat câteva date despre bibliotecă și rolul ei în comunitate și implicit în viața unei persoane.

Am vizionat videoclipul realizat pentru marcarea a 135 de ani de existență a Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila.

Următoarele întâlniri s-au desfășurat conform planificării: jocuri de autocunoaștere, de cunoaștere a membrilor grupului, de dezvoltare a comunicării, s-a vorbit despre emoții și impactul lor asupra noastră.

Am promovat utilizarea jurnalului ca mijloc terapeutic, punând accent pe efectele produse de acesta asupra persoanei, dar și a rolului pe

care îl poate juca în diferite circumstanțe. A fost oferit fiecărei persoane prezente la atelier câte un Jurnal personal, realizat la Legătoria bibliotecii, pentru a fi folosit pe viitor de către persoanele participante.

Am recomandat pentru lectură două cărți existente pe rafturile bibliotecii noastre: Înainte să adorm de J. S. Watson și Copilul divin de Pascal Bruckner.

Vor urma alte întâlniri (așa cum au fost planificate) în care se va realiza adâncirea cunoașterii de sine și se vor aplica metode care să ducă la dezvoltare personală.

Page 20: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

19

EX LIBRIS - 2017

Pentru măsurarea performanței unei biblioteci este foarte important să se urmărească cu regularitate anumiți indicatori de performanță. Cu alte cuvinte, prin măsurarea rezultatelor deosebite se dorește să se afle legătura dintre misiunea (ce trebuie să facă biblioteca), obiectivele (ce vrea să facă biblioteca) și performanța bibliotecii (ce face efectiv). Astfel, trebuie analizat gradul în care biblioteca își îndeplinește obiectivele, raportat în special la nevoile utilizatorilor.

Privind comparativ anul 2016 față de anul 2015, se poate afirma că performanțele Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila s-au îmbunătățit datorită proiectelor atractive inițiate și realizate de către bibliotecari în colaborare cu voluntari, proiecte destinate comunității, care au atras un număr tot mai mare de utilizatori, unii dintre ei venind pentru prima oară la bibliotecă.

În anul 2016, aproximativ 7.000 de brăileni au trecut pragul Bibliotecii Județene Panait Istrati, înregistrându-se un număr de peste 133.000 de vizite, în medie 19 vizite/utilizator. În ceea ce privește împrumutul de carte, în acest an s-au împrumutat în jur de 137.000 de volume. Despre circulația fondului de carte se pot face următoarele precizări: fiecare utilizator

a împrumutat în medie 20 de cărți pe parcursul anului; din totalul fondului de carte al bibliotecii (aproximativ 364.000 de unități bibliografice) s-a împrumutat aproximativ 37%. În ceea ce privește legătura bibliotecar – utilizator, se poate spune că fiecare bibliotecar a deservit în jur de 270 de cititori pe parcursul anului.

Utilizatorii care vin la bibliotecă pot de asemenea să participe și la alte activități organizate de către această instituție, fie în incinta bibliotecii, fie în afara ei. Astfel, în 2016 s-au organizat în jur de 1.600 de activități culturale, cu 25% mai multe decât în anul 2015. De asemenea, numărul participanților la aceste activități a înregistrat o creștere cu 22% față de anul de comparație 2015, ajungând la un total de 35.200 de persoane. Analizând din perspectiva indicatorilor de performanță, se poate spune că biblioteca și-a atins unul dintre obiective, și anume acela de a atrage populația la bibliotecă pentru participarea la activitățile desfășurate. Astfel, la fiecare activitate culturală au participat în jur de 22 de persoane. La toate activitățile culturale a luat parte 16,5% din totalul populației municipiului. De asemenea, o creștere de 100% s-a înregistrat și în cazul organizării de expoziții în incinta bibliotecii, ajungându-se la un total de 94 de expoziții în 2016.

Pentru creșterea gradului de mulțumire al utilizatorilor, în anul 2017 biblioteca își dorește să vină în întâmpinarea nevoilor acestora prin organizarea de noi ateliere, activități culturale din cele mai diverse, dar și prin achiziționarea de noi titluri, atât din domeniul literar cât și din industria muzicală și cinematografică, titluri care prezintă interes pentru utilizatorii existenți, dar și pentru potențialii utilizatori.

Dana Stăncescu,sociolog

Biblioteca în statistică

Page 21: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

20

EX LIBRIS - 2017

Voluntariatul este o activitate de interes public desfășurată din proprie inițiativă de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi în schimb o remunerație, care însă oferă, în același timp, daruri pentru suflet.

Când îți dorești ceva cu adevărat, tot universul conspiră pentru îndeplinirea visului tău - este unul dintre citatele edificatoare ale primului seminar pe care l-am susținut la Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila - în calitate de voluntar. De atunci, multe vise au prins contur, și-au deschis aripile, s-au realizat. Au trecut deja aproape doi ani, am colaborat și pentru alte seminarii și avem noi proiecte. Tot de atunci, a luat naștere Grupul suport pentru persoanele diagnosticate cu cancer, care și-a găsit găzduire în sălile Bibliotecii, și pentru care, mărturiile membrilor acestuia, vorbesc de la sine. Poate că locul acesta are energia sa deosebită, sau poate că oamenii de aici sfințesc locul și și-au eliberat energiile proprii sau poate toate împreună, cert este că aici am găsit spațiu, sprijin, încurajare. Din colaboratori ne-am transformat în prieteni și apoi am mărit această familie - pentru o comunitate mai unită, pentru înfrumusețarea și îmbogățirea vieții, pentru diversitate. Universul are aici complici puternici și frumoși în realizarea viselor - iar eu sunt martor, prieten, familie, complice. Mulțumesc pentru această experiență!

Până acum, în cadrul activității Programului gratuit EU, TU, NOI și CANCERUL, am organizat, împreună cu invitați și colaboratori (Liana Chiriță, Aura Udrea, Gabriel Salman, Cami Mihaiu, Mihaela Ștef) două seminarii și mai

multe întâlniri bilunare cu persoane diagnosticate cu cancer și familiile acestora, membri ai acestei extraordinare comunități în formare.

Activitatea continuă și este dedicată vouă celor care vreți un spațiu în care să fiți voi, vouă celor care ați încetat a căuta, vouă celor care stați în îndoială, vouă celor care doriți să descoperiți puteri nebănuite, vouă celor care vreți să profitați la maxim de timpul vostru, de voi și de cei dragi, vouă celor care vreți să transformați totul în șansă, vouă celor care doriți să faceți parte dintr-o comunitate unită de încredere, susținere, autenticitate, acceptare, energie, speranță, zâmbete.

Cred în potențialul uman de a depăși orice, de a găsi soluții. Cred în capacitatea omului de a face ceea ce își dorește, atâta timp cât își dorește și crede în el, în scopul lui, când crede că poate. În cadrul întâlnirilor învățăm noi tehnici profunde de conștientizare, creștem puterea interioară și încrederea, folosim focalizarea ca terapie de identificare și vindecare/rezolvare, experimentăm materializarea și externalizarea unei dificultăți/dureri/tensiuni fizice, aflăm mesaje subtile ale corpului, comunicăm la nivel subtil și empatic cu celălalt, aflăm că nu suntem singuri, auzim, trăim povești motivaționale ale unor oameni ca mine, ca tine, ca noi, primim, dăruim, trăim.

Raluca Panait,psiholog

Rubrica voluntarilorProgramul EU, TU, NOI și CANCERUL

Page 22: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

21

EX LIBRIS - 2017

Dacă de regulă în numerele anterioare prezentam cu precădere cărți vechi de patrimoniu, de data aceasta am ales să prezentăm o carte specială atât prin conținut cât și prin importanța pe care autorul ei o are în istoria culturală a Brăilei. Am fost surprins când, în anul 2016, la o documentare avută în București, într-o pauză am luat la pași mărunți Bulevardul Magheru și întrând într-un cunoscut anticariat am dat de această carte, nesemnificativă pentru unii, dar atât de valoroasă pentru noi. Este singura lucrare a lui Penescu pe care o avem în original la Biblioteca Județeană Panait Istrati. Ar fi bine să putem avea în colecțiile instituției toate cărțile acestui mare om de cultură raportându-ne la contribuția lui în viața socio-culturală a Brăilei moderne.

Lucrarea a fost tipărită în anul 1846, în perioada când Ioan Penescu1 era profesor la Seminarul Sfântul Sava și a considerat că acest manual poate fi unul de învățătura fetelor, cum este menționat chiar pe pagina de titlu a cărții. Știm că profesorul plecase din Brăila încă din 1844 și tipografia acestuia își încetase activitatea, 1 Se presupune că s-a născut pe la 1808. A murit pe 20 noiem-brie 1868 la Bucureşti, oraş în care a studiat în adolescenţă şi tinereţe. La puţini ani după emanciparea Brăilei de sub turci, în anul 1832, Ioan Penescu este numit profesor la Şcoala Naţională din oraş, rămânând aici timp de 12 ani să servească idealul ridicării spirituale a urbei. Contribuie decisiv la întemeierea Şcolii Normale (1838) şi înfiinţează prima tipografie în 1839, an în care pune bazele gazetei comerciale Mercur. Traduce din limba franceză şi tipăreşte lucrări etice despre practicarea virtuţii. Sprijinitor al Bi-sericii ortodoxe, a fost epitrop al Bisericii Sfântul Nicolae între anii 1841 - 1843. De altfel, se pare că prima tipăritură brăileană a fost Cuvânt la sfinţirea Bisericii Sfântului Nico-lae din Oraşul Brăila, rostit de însuşi profesorul Penescu în 1838. Biserica Sfântul Nicolae, de pe fosta stradă Slătineanu, astăzi Ana Aslan, a fost al doilea lăcaş ortodox ridicat de brăileni după eliberarea de sub turci, prima biserică din fos-ta raia fiind Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. După anul 1844, profesorul Ioan Penescu pleacă la Bucureşti, continuându-şi activitatea de traducător, publicist şi dramaturg. Vezi: Constantin C. Giurescu, Istoricul oraşului Brăila din cele mai vechi timpuri până astăzi, Bucureşti, 1968, p. 176 – 178; Rodica Drăghici și Stanca Bounegru, Tipo-grafii brăilene 1838 - 1944; Brăila, 2001, p. 7 - 11.

altfel cartea ar fi apărut la tipografia lui. Tipărită în București la Tipografia lui Anton Pann, lucrarea are 16 pagini numerotate cu cifre latine + 78 de pagini numerotate cu cifre arabe, fiind pe un format mic de 18 x 11,5 cm, tipar negru, cu 25 de rânduri pe o singură coloană pe pagină plină. Textul este în limba română cu caractere chirilice pe hârtie fără filigran. Pagina de titlu este simplă, fără ornamente tipografice care lipsesc și din cuprinsul cărții.

Înaintea textului propriu-zis al lucrării, pe 16 pagini cu numerotare separată, este tipărit: Cuvânt către cititori, text nesemnat, dar atribuit autorului. Parcurgând nota autorului aflăm că acesta pleda pentru înființarea de așezăminte de școli publice pentru fete care să aibă și manualele necesare prin care să fie date societății nume bune și stăpâne de case roditoare. Penescu considera că morala și economia casnică sunt principii edificatoare în învățătura sexului femeiesc. Se explică nedreptatea făcută femeilor prin luminarea cu precădere doar a bărbaților. Pentru rezultatele deosebite ale școlilor bărbătești se recomandă formarea unor sentimente morale și patriotice trainice ale femeilor care cresc copii, iar acest fapt se poate face doar prin așezăminte școlare. Penescu deplânge obiceiul semenilor de a-și trimite copii la școli străine, în speciale cele din Franța, de unde se întorc străini de religia lor, de tradiții, reci de părinții lor și de neam. Rezolvarea este în crearea de suficiente școli de băieți și fete pentru ca aceștia să nu fie nevoiți să ia calea străinătății.

Autorul mărturisește că a adunat mai multe articole de la deosebite persoane cu experiență în domeniu și a publicat acest manual.

Este bine de punctat că Ioan Penescu a fost preocupat de rolul femeii în societatea românească și de necesitatea ridicării ei prin educație intelectuală.

Lucrarea este împărțită pe opt capitole ce tratează teme ce țin în special de îndeletnicirile și preocupările femeilor din acea perioadă, cum

BIBLIOFILIE

Penescu, Ioan. Manual de economie casnică sau datoriile morale și materiale ale stăpânei de casă

Page 23: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

22

EX LIBRIS - 2017

ar fi: educația copiilor, organizarea bucătăriei, păstrarea și prepararea alimentelor, curățenia casei, despre gestionarea pivniței și altele.

Economia casnică era văzută ca un meșteșug atribuit femeilor care trebuiau să fie preocupate de buna orânduială a casei pentru a se putea numi stăpână de casă. Numai așa se putea asigura bunăstarea familiei. Temele abordate, recomandările, concluziile și retorica autorului, chiar dacă o putem înscrie într-o abordare modernă de susținere a emancipării femeii, reprezintă totuși mentalitatea și viziunea unei societăți dominate de bărbați, în care sexului frumos îi sunt atribuite ocupații și îndeletniciri care trebuie să ducă la bunăstarea soțului și întregii familii.

În primul capitol sunt descrise datoriile morale ale femeii către bărbatul și copii ei, bărbatul fiind prezentat într-o manieră idilică, iar nevasta trebuind să meargă înaintea dorințelor lui. La paginile 8 - 9 sunt trecute regulile de care ar trebui să țină cont stăpâna în relația cu slugile sale (probabil este vorba despre slujnice), să dea dovadă de blândețe, seriozitate adâncă, o poruncă statornică. Autorul consideră că obiceiul de a pedepsi slujnicele este unul rău și nu duce la nicio îndreptare, sfătuind stăpâna de casă să nu recurgă la aceste practici necugetate. O altă datorie o avea femeia către oaspeții ei care trebuiau tratați cu cinste și dragoste.

Capitolul 2 prezintă datoriile materiale ale soției în gospodărie care trebuie să fie atentă pentru a economisi resursele familiei, principiul fiind un folos mare cu o cheltuială mică. Sunt cuprinse sfaturi despre curățenia casei, curățatul

obiectelor aurite, îngrijirea dinților copiilor, îmbrăcămintea copiilor, tratarea anumitor boli, măsurile pentru stingerea incendiilor.

Următorul capitol cuprinde informații despre

rolul soției în bucătărie și cum ar trebui întreținută bucătăria. Sunt detaliate sfaturi practice cum ar fi păstrarea cărnii și a legumelor. Pentru facerea dulcețurilor sunt rezervate 8 pagini pline cu recomandările necesare pentru păstrarea lor și înlăturarea mucegaiului.

Capitolul 4 conține reguli și sfaturi utile pentru curățarea și spălarea rufelor. Se face o descriere a săpunului folosit, autorul recomandând săpunul de țară care are o calitate mai bună decât cel străin, este mai ieftin și înflorește pânzeturile.

Construirea și menținerea pivniței într-o stare curată este tratată separat în capitolul 5. În primul rând sunt instituite câteva reguli stricte pentru construirea pivniței cum ar fi: locul potrivit și orientarea spre miază-noapte, adâncimea, umezeala statornică, dar nu prea mare, pentru a nu face mucegai, lumina potrivită, protejarea de zgomote, îndepărtarea de pivniță a lemnelor verzi.

Ultimele două capitole tratează teme ce dau un anumit amuzament, cu toate acestea ele au fost și încă mai sunt și astăzi îndeletniciri serioase în mediul rural. Este vorba despre priceprea stăpânei de casă în alegerea ouălor pentru clocit, păstrarea lor și îngrijirea locului pentru păsările din curte.

În concluzie, putem spune că manualul a fost foarte util pentru femei și apreciat în societate, iar autorul a fost preocupat de educarea femeii, respectarea sexului frumos și dobândirea unui statut cât mai apropiat de cel al bărbatului, un deziderat nobil care este atins în societatea românească în perioada interbelică.

Volumul2 este foarte bine conservat, coperta fiind din carton învelit în piele de culoare brună, cu un chenar floral pe margini, având un cotor cu trei nervuri profilate. Pe verso-ul paginii de titlu avem o însemnare olografă în limba română cu caractere chirilice, ilizibilă, datată 19 martie 1851.

Ion Volcu,Șef Birou Colecții Speciale. Depozit legal

2 Volum din colecția Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila, cotă I13565, inv.714340.

Page 24: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

23

EX LIBRIS - 2017

O întoarcere în timp asupra lumii teatrale românești este o ocazie pentru neinițiați de a descoperi nume ale scenei și piese jucate în România, iar pentru cunoscătorii artei teatrale este un prilej de a rememora personalitățile și evenimentele trecute. O astfel de oportunitate ne-o oferă parcurgerea Revistei Ecouri teatrale, apărută la Editura Agenției Teatrale ARS Brăila.

Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila are în colecție un singur număr al Revistei Ecoul teatral, respectiv nr. 3 din februarie 1916 (anul I) și este o donație a lui Lucian Enescu.

Dimensiuni: 23 x 16 cm;Paginație: 19 pagini;Suport material: hârtie;Vedetă responsabilitate: Editura Agenției

Teatrale ARS Brăila.

Numărul 3 din februarie 1916 al Revistei Ecoul teatral este consacrat reprezentației Strigoii, dramă în 3 acte de Henrik Ibsen. În prima parte a revistei sunt publicate articole dedicate dramaturgului norvegian Henrik Ibsen (la 10 ani de la decesul acestuia), iar în cea de a doua, articole dedicate actorilor care au jucat în piesa menționată.

Sumarul revistei este printat pe coperta acesteia, încadrat de o ilustrație semnată de caricaturistul Michou. Vignete realizate de acesta se regăsesc și în interiorul revistei.

Publicația începe cu două articole în limba franceză: Sur le revenants, semnat de M. Prozor și Le Théâtre d’Ibsen al cărui autor semnează Ossip-Lourié (p.1 - 2). Aceste două articole fac o analiză a teatrului ibsenian. Următoarele articole ale revistei sunt scrise în limba română.

Nu poate trece neobservată pagina cu titlul Cugetări de Henric Ibsen (pag. 3), cuprinzând o parte din expresiile de valoare ale dramaturgului. Impresionantă este chiar prima cugetare extrasă din piesa Strigoii: Noi suntem niște strigoi… Nu e numai sângele părinților noștri, care curge în noi, dar este și o idee distrusă, un fel de credință moartă, și tot ce rezultă din asta. Ea nu trăiește, dar o simțim în noi, și nu vom putea ajunge nici odată să ne putem lepăda… Și apoi toți, toți cât suntem, avem o frică mizerabilă de lumină.

O analiză a operei lui Ibsen este realizată de

Revista Ecoul teatral

Page 25: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

24

EX LIBRIS - 2017

Nicolae Iorga în articolul Un erou modern: Henric Ibsen (pag. 4 - 6), în care autorul subliniază poziția pe care o are Ibsen în spațiul cultural norvegian (Niciodată un om n-a făcut parte mai mult din poporul său, cu tot trecutul acestuia, decât bătrânul demon al cugetării moderne care s-a stins în îndepărtata capitală nordică), detalii despre ultimele momente ale vieții lui Ibsen (Era de mult bolnav bătrânul cu ochi pătrunzători …) și o trecere în revistă a contribuției lui Ibsen: poet (în tinerețe a scris versuri) și dramaturg (Da, a scris acele drame ale vichingilor vechi și ale noilor rătăciți pe lumea fără minuni și fără farmec).

Paginile 7 - 11 cu rubrica Cronica dramatică, cuprind articolul Strigoii. Dramă în 3 acte de Henric Ibsen, al cărui autor este Iosef Nădejde și un alt articol cu același titlu, semnat de Emil D. Fagure. Cele două texte critice se disting prin perspectiva de abordare.

În partea a doua a numărului revistei, regăsim articole despre actorii care interpretau în 1916 piesa Strigoii, ca artiști ai Teatrului Național din București. Sub titlul Siluetele artei, ne este relevată actrița Constantza Gănescu-Demetriade ce a jucat pe scena Teatrului Național de la vârsta de 16 ani (fiind elevă a Conservatorului), din viziunea lui

Cridim. Facem cunoștință în următoarele pagini cu actorul Aristide Demetriade, actor al Teatrului Național, pe care autorul articolului, Terentius, ni-l prezintă și prin rolurile jucate în piesele: Modelul, Despot-Vodă și Răzvan.

Alte portrete de actori români prezente în revista Ecoul teatral nr. 3/1916: Olga Culitza, actriță cu serioasă cultură artistică, prezentată de Fantasio și actorul C. Belcot, din generația tânără, portretizat de A. de Herz.

Coperta a IV-a a revistei anunță evenimentul artistic: Turneul artiștilor Teatrului Național din București: Ar. N. Demetriade, C. Belcot, I. Dimitrescu; d-na Constanța Gănescu-Demetriade, Olga Culitza; cu celebra drama «Strigoii» de Henrik Ibsen.

Cota și inventar: PI227, inv. 245919.

Elisaveta Drăghici,restaurator

Page 26: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

25

EX LIBRIS - 2017

Albumul1 Armatei Române este un volum cu valoare documentaristică și memorială pentru istorici și pentru oricare altă persoană dornică să-și aprofundeze cunoștințele în istoria militară a României.

Albumul este structurat pe două părți: prima parte cuprinde un număr de 248 de fotografii, desfășurate pe 134 de file (notarea paginilor este făcută cu cifre arabe). Cea de a doua parte este intitulată Istoricul Armatei Române, redactat în limbile română (pag. I - XII), franceză (pag. XIII - XXIV) și germană (pag. XXV - XXXVII) – paginația fiind cu cifre romane.

Prima filă a albumului are următorul text: Armata Română pătrunsă de simțiminte de credință statornică și de adânc devotament, depune cu recunoscință tributul ei de admirațiune la picioarele Maiestății Sale Regelui Carol I Șeful ei suprem care a călăuzit primii ei pași pe calea gloriei în botezul de sânge de pe câmpiile Bulgariei în anul 1877.

Fiecare fotografie prezentă în album este numerotată în partea dreapta sus, iar numele autorilor fotografiilor este trecut în partea de jos, dreapta și stânga. Formatul fotografiilor este, în medie, 26 x 17 cm.

Prima fotografie a albumului, aflată la fila 5, îl reprezintă pe Maiestatea Sa Regele Carol I, 1 Album din colecția Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila, cotă V267, inv.238326.

în uniformă militară, călare, în fruntea armatei. În următoarele fotografii ale albumului sunt: Altețele Lor Regale Principii Ferdinand, Maria, Carol (fila 7), D. A. Sturdza, Ministru de război (fila 8), Statul Major Regal și Secretariatul general al Ministerului de război (fila 9), continuând cu fotografii de grup ale membrii direcțiilor și serviciilor din Ministerul de război. La fila 12 sunt fotografiile de grup ale ofițerilor din Marele stat Major al Armatei și Institutul Geografic al Armatei.

Începând cu fila 13 sunt prezente imagini referitoare la școlile militare: Școala Superioară

de Război, Școala de Cavalerie, Școalele de Artilerie și Geniu, Școala Militară de Infanterie și Cavalerie, Școala de Fii de Militari Iași, Școala de fii de Militari Craiova, Școala Copiilor de trupă, Internatul Medico-Militar, Spitalul Militar Central (cu imagini a două secții: o secție de ambulanță și o companie sanitară).

De la fila 25 sunt fotografii de grup cu ofițeri din Corpul 1 de Armată: Statul Major, Serviciul Sanitar, Serviciul Geniului și Intendenței, Divizia 1 de Infanterie, Batalionul 1 de Vânători și regimente, divizii și batalioane.

Începând cu fila 45 este prezentat Corpul 2 de Armată: Statul major, Serviciul Geniului, Consiliul de Revizie și Consiliul de Război, Serviciul Intendenței și Serviciul Sanitar, Guvernământul Cetății București, Comenduirea

Albumul Armatei RomâneEditura Librăriei Socecŭ & Co. Bucuresci, 10 mai 1902

Page 27: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

26

EX LIBRIS - 2017

Pieței București, divizii, batalioane și regimente. La fila 52 este fotografia portret a Alteței Sale

Regale Principele Leopold de Hohenzollern, capul Regimentului.

La fila 55 este o fotografie a Batalionului 6 Vânători pe Podul Regele Carol I.

De la fila 73 sunt fotografii referitoare la Corpul 3 Armată: Statul Major, Serviciul Geniului, Artileriei și Cavaleriei, Serviciul Intendenței și Serviciul Sanitar, Divizia 5 de Infanterie, batalioane, regimente, divizii.

La fila 92 sunt două fotografii ale Regimentului 3 artilerie (cu sediul la Brăila) reprezentând

dislocarea Regimentului într-un bivuac și o altă imagine cu corpul ofițeresc.

Începând cu fila 99 albumul prezintă Corpul 4 de Armată: Statul Major, Serviciul Sanitar și Serviciul Artileriei, Serviciul Intendenței și serviciul Geniului, Divizia 7 de Infanterie,

batalioane și regimente, escadroane, companii, divizii.

Începând cu fila 126 sunt imagini ale Școlii de Marină Constanța, Bricul Mircea, Crucișătorul Elisabeta și Ofițerii Crucișătorului Elisabeta, Școala de cadre de la Țiglina, Divizia de vase Tulcea, Divizia de Dunăre, Arsenalul Marinei.

La fila 113 sunt fotografii ale Regimentului 7 Călărași (cu sediul la Brăila).

O frumoasă colecție de 12 imagini ale monumentelor ridicate în cinstea celor care și-au dat viața luptând pentru patrie este prezentată începând cu fila 132 până la fila 134: Capela Grivița din Bulgaria, Monumentul de la Reduta Grivița, Fațada Capelei Grivița, Monumentul de la Opanez, Monumentul Comemorativ de la Rahova, Mormintele Eroilor căzuți în

Page 28: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

27

EX LIBRIS - 2017

luptele de la Rahova, Monumentul de la Rahova (vedere generală), Monumentul Calafat (de unde s-a tras primul obuz la 1877), Monumentul Calafat (pentru întâiul ucis la 1877), Monumentul ofițerilor căzuți la Smârdan, Monumentul Comemorativ Smârdan, Monumentul soldaților căzuți la Smârdan.

Cea de a doua parte a Albumului, intitulat Istoria Armatei Române, prezintă succint datele esențiale referitoare la înființarea armatei și a șefilor structurilor militare și perioadele în care au fost la comandă.

De remarcat mențiunea patronului spiritual la unele structuri militare, de exemplu (selecție aleatorie): Batalionul 1 Vânători are ca patron: Sfinții Petru și Pavel (29 iunie), Regimentul Suceava nr. 16 are ca patron: Sf. Alexandru (30 august), Regimentul Siret no. 11, cu patron: Sf. Nicolae (6 decembrie) ș. a. m. d.

În partea a doua a Istoriei Armatei Române, există două mențiuni cu privire la Brăila. Astfel, aflăm că Al II-lea Regiment Romanați no. 19 (creat la 1830) potolește, în anul 1839, răscoala de la Brăila dintre greci și bulgari (p. VIII). A doua mențiune se referă la Arsenalul Marinei, ce a fost creat la 1864 la Brăila ca mic atelier de reparații, ca în 1867 să fie mutat la Galați, iar în 1879 să fie transformat în stabiliment de construcții (p. XII).

Legătură și starea de conservare: Copertă din carton îmbrăcat în material textil, de culoare grena, pe margine cu un brâu decorativ cu motive florale, pe fond argintiu cu chenar auriu. În colțurile brâului sunt 4 decorații militare, încadrate în medalioane și numele locurilor unde s-au purtat bătăliile din 1877 - 1878. În plan central într-un medalion în relief este bustul Regelui Carol I ce are pe laturi o ramură de măslin și una de arțar îmbinate la mijloc cu o bandă tricoloră de care este atârnată o medalie și înscrisul Marelui ei Căpătan. Deasupra bustului, pe un paloș este o acvilă cu aripile deschise ce ține în cioc o diademă din spice de grâu. În colțul de sus blazonul Casei Regale a Românei și înscrisul Armata Română. Albumul are o valoare bibliofilă rară și este foarte bine conservat, având mici elemente care trebuie restaurate.

Coperțile au forzaț ce reprezintă: blazonul casei regale, coroana regală, monogama regelui, decorația Coroana României instituită în timpul

Războiului de Independență încadrată într-un element vegetal, toate dispuse pe un fond bej. Tranșa cărții este aurită.

Albumul a fost editat din inițiativa Ministerului Apărării și dedicat Regelui României Carol I de Hohenzollern, tipărit la Bucuresci, la Editura Librăriei Socecú & Co. Fotografiile au fost realizate de: Al. Antoniu & Lt. Eliad și J.V. Socecú, Bucuresci.

Pe pagina de gardă este semnătura olografă Căpitan P. Filitti, datată 1943.

Albumul are 134 de file, notate cu cifre arabe și 37 de file notate cu cifre romane, fiind o lucrare cu valoare artistică deosebită.

Ion VolcuElisaveta Drăghici

Page 29: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

28

EX LIBRIS - 2017

Prin semnarea Tratatului de la Adrianopol în data de 2/14 septembrie 1829, în urma războiului ruso-turc din 1828 - 1829, Brăila este reintegrată Țării Românești, după 289 de ani de stăpânire otomană. Actul dezvoltator al articolului V din tratat prevedea ca orașele turcești așezate pe malul stâng al Dunării, ca și teritoriile lor vor fi înapoiate Valahiei, pentru a se uni de aici

înainte cu acest principat și fortificațiile existente mai înainte de acest mal nu vor mai putea fi niciodată refăcute. Hotarul dintre Imperiul Otoman și Principate a fost stabilit ca fiind talvegul Dunării, restituindu-se Țării Românești teritoriul raialelor Giurgiu, Turnu și Brăila.

Totodată, în tratat se stipulează libertatea pentru locuitorii Principatelor de a face comerț cu produsele ce le aparțin. Aceștia puteau naviga nestingheriți pe Dunăre, cu propriile bastimente, prevăzute cu acte eliberate de guvernul lor, exercitând negoțul în orașele și porturile turcești, oricare ar fi fost acestea1. În urma desființării

1Gheorghe Gheorghe. Tratatele internaționale ale Ro-mâniei. Texte, rezumate, adnotări, bibliografie. București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1975. Vol 1. 1354 - 1920, p. 147-148. Textul integral al Tratatului de la Adri-anopol este reprodus, între altele, în Acte și documente relative la istoria renascerii României. Publicate de Ghe-nadie Petrescu, Dimitrie A. Sturdza, Dimitrie C. Sturdza. Bucuresci, Tipografia Carol Göbl, 1888. Seria: Academia

monopolului otoman asupra mărfurilor românești, Brăila a cunoscut un avânt economic fără precedent în istoria sa, în special după obținerea, în 1836, a statutului de porto-franco.

Tratatul dela Adrianopol a fost într’adevăr punctul de plecare spre emanciparea și întregirea noastră; și providența a vrut ca centenarul lui să se împlinească puțin după această întregire, menționează istoricul Ioan C. Filitti într-o conferință despre Brăila, organizată de revista Analele Brăilei2.

Împlinirea a 100 de ani de la

eliberarea Brăilei de sub dominația turcească a fost sărbătorită la Brăila în zilele de 15 și 16 decembrie 1929. Ing. Gh. T. Marinescu, om cu tragere de inimă pentru cunoașterea colțului său natal3, a întemeiat, încă din luna ianuarie a anului jubiliar, revista Analele Brăilei (1929 - 1940), un adevărat centru motor, cum o numește istoricul Constantin C. Giurescu, care a creat în jurul său o adevărată mișcare culturală, științifică, literară și artistică4 și care în Schița de program și-a propus să studieze de aproape viața orașului și ținutului Brăila și a reușit pe deplin.

Încă de acum doi ani (1928 n.n.), noi am Română. Publicațiunile Fondului Princesa Alina Știrbei, Vol. 1, p. 318-331, lucrare aflată în colecțiile Bibliotecii Județene Panait Istrati, Secția Colecții Speciale.2 Ioan C. Filitti. Primii ani de organizare ai Brăilei după eli-berarea de sub Turci. Sub ocupația rusă de la 1828 la 1834. În: Analele Brăilei, An 2, Nr. 1 (ian. - mar. 1930), p. 23. 3 Ibidem, p. 3.4 Constantin C. Giurescu. Istoricul orașului Brăila. Bucu-rești, Editura Științifică, 1968. p. 6.

FILE DE ISTORIE LOCAL~

Documente de arhivă în colecțiile Bibliotecii Panait IstratiPrimăria Municipiului Brăila. Serviciul Arhivei. Dosarul nr. 33 din anul 1929:

Lucrările privitoare la organizarea serbarei Centenarului eliberarei Orașului Brăila de sub dominațiunea Turcească. 1929 - 1930 (titlul original)

Angela CHIRIAC, Șef Serviciu Dezvoltarea

Colecțiilor și Catalogarea Documentelor

Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila

Page 30: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

29

EX LIBRIS - 2017

semnalat însemnătatea acestui eveniment istoric pentru orașul nostru; și de atunci am îndreptat mereu prin presă și prin „Analele Brăilei” atenția publică asupra îndatoririi ce-i revenea Brăilei de a organiza în chipul cel mai demn comemorarea acestui centenar, consemnează ing. Marinescu într-un articol în care își expune punctul de vedere cu privire la desfășurarea serbării5.

Oficialitățile însă au întârziat pregătirea evenimentului și sărbătorirea nu a putut fi organizată în ziua de 14 septembrie, data reală a semnării tratatului. Deși programată inițial pe 8, 9 și 10 noiembrie și reprogramată pe 7 și 8 decembrie, serbarea a avut loc abia în zilele de 15 și 16 decembrie 1929, la trei luni de la împlinirea celor 100 de ani de la eliberare.

Gh. T. Marinescu a făcut tot posibilul pentru ca municipalitatea să organizeze cum se cuvine serbările, spunând despre acestea că, deși n-au avut amploarea și conținutul la care s-ar fi ajuns, dacă pregătirile începeau din vreme și erau susținut conduse, […] au izbutit să rețină un moment, printr-o largă și entuziastă colaborare a presei din capitală, mai ales, atenția întregei țări asupra Brăilei4.

În cele ce urmează prezentăm acțiunile întreprinse de primarul Nicolae Orășanu pentru organizarea evenimentului, după cum decurg din actele oficiale ale Primăriei Municipiului Brăila, arhivate în Dosarul nr. 33 din anul 1929, sub numele Lucrările privitoare la organizarea 5 Gh. T. Marinescu. Serbările Centenarului eliberării Brăilei de sub Turci. În: Analele Brăilei, An 2, Nr. 1 (ian .- mar. 1930), p. 50.

serbarei Centenarului eliberarei Orașului Brăila de sub dominațiunea Turcească. 1929 - 1930. Cum nu toate inițiativele Primăriei au produs efectul dorit, am completat prezentarea documentelor oficiale cu informații din alte surse, pentru a relata desfășurarea festivității Centenarului așa cum s-a întâmplat. Documentele de arhivă cuprinse în numitul dosar se găsesc în Colecțiile Speciale ale Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila.

În ziua de joi, 29 august 1929, ora 5 p.m., primarul Nicolae Orășanu organizează o consfătuire în localul Primăriei, cu scopul de a fixa data serbării și de a hotărî măsurile de luat în vederea pregătirii acesteia. Invitația de a participa la întrunire este adresată reprezentanților instituțiilor, organizațiilor, comunităților etnice și religioase din Brăila, comandanților militari, directorilor ziarelor locale și unor personalități marcante ale orașului6.

Pentru a lua unele hotărâri în legătură cu serbarea centenarului este convocată a doua întrunire, în ziua de miercuri, 4 septembrie 1929, ora 5 p.m., în sala de ședințe a Primăriei. Înștiințarea cu privire la aceasta este adresată Prim-procurorului Tribunalului Brăila, Prefectului Vasile N. Florescu, președintelui Camerei de agricultură, Luciliu Opreanu, avocatului Radu Portocală, inginerului Gh. T. Marinescu, 6 Convocator, dactilo., fără nr. de înreg., cu semnătura pri-marului. Pe față și pe verso sunt scrise de mână instituțiile chemate. În: Dosarul 33, Lucrările… , fila 1. Fila 216 re-prezintă o listă dactilografiată, numerotată, cu 54 de invitați și are titlul Convocați pentru consfătuirea în vederea cen-tenarului. Notă: în continuare, la sfârșitul descrierii actelor, vom indica poziția acestora în Dosarul Lucrările…, anume fila nr..., fără menționarea acestuia ca sursă a informației.

Page 31: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

30

EX LIBRIS - 2017

generalului I. Macri, directorului Liceului Nicolae Bălcescu, Vasile Goraș, protoiereului județului Brăila, Ioan I. Perianu, președintelui Sindicatului Presei din Brăila, Basil Clony7.

Este ales un comitet de organizare a serbărilor. Membrii acestuia sunt numiți de Primărie și sunt convocați la întruniri de două ori pe săptămână, miercurea și vinerea, la orele 5 p.m.8. Ultima adunare are loc pe 9 decembrie, ora 4 p.m. în sala de ședințe a Casei Comunale9.

Comitetul de organizare este ales în următoarea componență: Președinte de onoare - Anastase Simu; președinte activ - N. Orășanu; membri: Ing. G. Marinescu, farm. Ion Faltis, ing. Paul Demetriad, Radu Portocală, prof. Vasile Goraș, L. Opreanu, Vasile Demetrescu-Brăila ș.a.

În prima ședință a Comitetului este redactat un apel către cetățenii urbei:

Cetățeni,Comisiunea convocată la Primăria orașului

a hotărât ca serbările centenarului eliberării Brăilei de sub stăpânirea turcească să aibă loc în zilele de 8, 9 și 10 Noiembrie viitor.

Pentru ca organizarea lor să fie cât mai complectă, rog în modul cel mai călduros pe fiecare cetățean brăilean care posedă acte, documente, planuri, fotografii, tablouri, etc. în legătură cu trecutul cât de îndepărtat al orașului nostru, să bine-voiască a le pune la dispozițiunea Primăriei, pentru ca să poată fi utilizate de Comisiunea însărcinată cu sistematizarea 7 Convocator, dactilo., cu nr. 11.257 / 2 sep. 1929. Poartă semnătura primarului N. Orășanu și semnătura indescifra-bilă a secretarului general. Pe verso sunt consemnate, cu scris de mână, persoanele convocate. - fila 5.8 Conform următoarelor documente: 1) Însemnările de la întrunirile convocate de Primărie, datate 4, 6 și 11 septem-brie. Acestea sunt manuscrise olografe, reprezentând filele 193-197, 198, 204-210, 217, 218, 226. 2) Din comunicarea Primăriei nr. 13.088 / 14 oct. 1929, adresată Dirigintelui Oficiului P.T.T., Alexandru Sav, căruia i se aduce la cu-noștință că este desemnat în comisiunea de organizare a serbărilor Centenarului Brăilei și este rugat să participe la întrunirea de Miercuri, 16 oct. - fila 20.9 Adresa nr. 15.175/ 7 dec. 1929; are anexată o listă ologra-fă cu cei convocați la ședință: personalitățile locale ale vre-mii (între alții: Traian Țino, Matei Sassu, Radu Portocală, Vasile Goraș, V. Dumitrescu-Brăila, I. Paraschivescu, Ionel Berceanu ș.a), Prefectul județului, V. Florescu, directori de instituții, etc. – filele 138-139.

tuturor lucrărilor ce trebuesc făcute în vederea serbărilor, pentru reușita cărora ori-ce brăilean conștient de însemnătatea lor, sunt convins de mai înainte, că va da concurs nemărginit.

Primar Nicu Orășanu10

Primăria a atribuit presei locale un rol important în răspândirea acestui apel. Prin adresa nr. 11.113 din data de 30 august 1929, directorii ziarelor Monitorul Brăilei, Alarma, Dunărea de Jos, Gazeta Meseriașilor, Facla, Fulgerul, Curierul, Cuvântul și Luceafărul literar

și artistic sunt solicitați să dispună inserarea apelului în mai multe numere ale publicațiilor pe care le conduc.

Apelul este afișat și pe ușa casei comunale11.

Serbarea întregii Dunăre românești

Inginerul Gh. T. Marinescu consideră că Brăila trebuie să conceapă organizarea acestei sărbători, nu în cadrul restrâns al unei festivități de stil și proporții locale, ci în cadrul ei larg și firesc, de serbare a întregii Dunăre românești. Și aceasta, nu numai pentrucă la 1829 întreaga Dunăre românească începe să simtă zorile unei vieți libere și active, dar pentrucă Brăila este, după tradiția istorică, metropola Dunărei românești. Acesta este adevărul care trebuie să stea la baza conștiinței istorice a Brăilei (s.a.)12.

Municipalitatea vine în întâmpinarea acestei viziuni și apreciază la rândul ei că evenimentele 10 Manuscris olograf. - fila 3.11 Adresa Primăriei nr. 11.093 / 30 aug. 1929 către Șeful Serviciului de Constatare și Control: Domnule Șef, / Vi se trimite alăturat un apel, spre a fi afișat la ușa casei comu-nale, sub încheiere de proces verbal. /Primar /ss/, secretar general /ss/. Doc. dactilo. Pentru primar semnează D. Vâr-nav. - fila 2.12Gh. T. Marinescu. În jurul pregătirii marei sărbători a Brăilei. 100 de ani dela eliberarea de sub Turci. În: Analele Brăilei, an I, nr. 1, 1929, p. 29.

Page 32: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

31

EX LIBRIS - 2017

care au avut loc în urma semnării Tratatului de la Adrianopol sunt de o covârșitoare însemnătate pentru orașele dunărene eliberate de sub stăpânirea turcească și înaintează o scrisoare primarilor fostelor raiale Giurgiu și Turnu Măgurele, dar și celor ai orașelor Turnu-Severin, Calafat, Chilia, Ismail și Cetatea Albă, cărora le este făcută invitația de a participa la organizarea festivității: …dacă și Domnia-voastră aveți intențiunea de a comemora acest eveniment vă rog să binevoiți a-mi comunica, dacă pentru o mai deplină reușită a serbării n-ar fi nimerit ca ele să aibă loc numai la Brăila, rugându-vă în caz afirmativ să-mi comunicați răspunsul Domniei voastre pentru a vă face cunoscut programul – provizoriu, bineînțeles, al acestor serbări, spre a vă da avizul asupra lui și a face și propunerile ce veți crede de cuviință asupra modificării sau completării lui prin participarea orașului ce administrați la aceste serbări13.

În Dosarul la care facem referire sunt arhivate trei scrisori de răspuns în legătură cu acest demers al Primăriei Brăila, însă nu există documente care să confirme contribuția altui oraș la organizarea serbării.13Manuscris olograf, semnat de primarul N. Orășanu și de secretarul general G. Voinescu, cu nr. 11.558 / 7 sep. 1929. Pe verso, în josul paginii, sunt notate de mână, cu creion roșu, unele sub altele, localitățile: Giurgiu, Turnu Măgurele, Severin T., Calafat, Ismail, Chilia și Cetatea Albă. - fila 7.

Primăria Orașului Turnu-Severin solicită un program al serbărilor pentru ca, împreună cu invitația Primăriei Municipiului Brăila, să îl supună deliberării Consiliului Comunal al orașului pentru a dispune. Menționează, de asemenea, că Turnu-Severin a luat ființă în 1832 și că urmează să-și serbeze 100 de ani de la înființarea lui în anul 193214.

Primăria orașului Giurgiu face cunoscut faptul că s-a sesizat asupra evenimentului ce-l reprezintă centenarul eliberării orașelor dunărene cu 3 luni în urmă și are deja un program stabilit pentru zilele de 21 și 22 septembrie 1929, prilej cu care va fi serbată și ziua Aviației. Refuză asocierea propusă, invocând faptul că inițiativa Primăriei Brăila a venit târziu și au fost făcute cheltuieli pentru organizarea evenimentului la Giurgiu15.

Primăria municipiului Cetatea Albă răspunde că orașul nu este port dunărean și nu intenționează să sărbătorească centenarul deoarece nu de mult s-a comemorat jubileul de 10 ani de la eliberarea de sub jugul rusesc, cât și anii de grozavă criză economico-financiară cauzată de seceta care a bântuit aproape timp de 10 ani fără întrerupere16.

Monografia, un deziderat neatins

Comitetul de organizare propune întocmirea unei monografii complete a Brăilei care să înfățișeze dezvoltarea orașului în cei 100 de ani trecuți de la eliberarea lui de sub dominația turcească. În vederea realizării acestui demers primarul N. Orășanu se adresează instituțiilor 14Doc. dactilo., înreg. cu nr. 20.675/ 20 sep. 1929 la Primă-ria Mun. Brăila. Poartă semnăturile indescifrabile ale pri-marului și secretarului orașului Turnu-Severin și ștampila Primăriei acestui oraș; antet cu înscrisul: Regatul Româ-niei, Primăria Orașului de Reședință T.-Severin. Serviciul Administrativ. No. 8.486, luna sept., ziua 12. - fila 15.15Doc. dactilo., înreg. cu nr. 20.676 / 20 sep. 1929 la Pri-măria Mun. Brăila. Poartă semnăturile indescifrabile ale președintelui [Comisiei Interimare n.n.] și secretarului ora-șului Giurgiu și ștampila acestui oraș; antet cu înscrisul: România, Primăria Orașului Giurgiu. - fila 16.16Doc. dactilo., înreg. cu nr. 23.387 / 28 oct. 1929 la Primă-ria Mun. Brăila. Poartă antet cu înscrisul: Regatul Româ-niei, Ministerul de Interne, Primăria Municipiului Cetatea Albă. Serviciul Administrativ; semnăturile indescifrabile ale președintelui Comisiei Interimare și secretarului orașu-lui Cetatea Albă și ștampila acestui oraș. - fila 38.

Page 33: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

32

EX LIBRIS - 2017

- Directorul Băncii Naționale a României, sucursala Brăila, Cardenius Popovici;

- Directorul Spitalului Brăila, medic primar I. E. Perietzeanu20;

- Directorul Docurilor Brăila, inspector general inginer Paul Demetriad21;

- Președintele Consiliului Parohial al Comunității Catolice Brăila, decan și prelat papal August Kuczka22;

- Șeful Serviciului Sanitar al Județului Brăila23;

- Directorul Liceului Nicolae Bălcescu, prof. Vasile Goraș24;

- Dirigintele Oficiului Poștal Telefonic Telegrafic Brăila Reședința25;

- Șeful Agenției Brăila a N.F.R. (Navigațiunea Fluvială Română), agent principal Atanase Haralambie;

- Revizorul școlar Vasile Răducan de la Revizoratul Școlar al Județului Brăila26;

- Președintele Judecătoriei Mixte Brăila, judecător Gheorghe Bălan;

- Șeful Gării Brăila, subinspector Tânjală;- Reprezentanții Comunității Elene Brăila27;- Directorul Școlii de Arte și Meserii Brăila,

ing. Gheorghe Stănescu28;- Prefectul Județului Brăila, Vasile N.

Florescu29;- Epitropii Parohiei Bisericii Sfinții

Arhangheli, Radu Răzvan și Nae Garafoiu30;

131, 135, 128-135, 137.20Are titlul: Dare de seamă generală a Spitalului Brăila în cursul anului 1929 – de la existența lui.21Are titlul: Date importante din monografia Docurilor Brăila; conține grafice cu cantitățile de mărfuri manipulate în docuri; are pe ultima filă sigiliul instituției.22Are titlul: Comunitatea Catolică din Brăila.23Are titlul: Mersul Serviciului Sanitar al Județului Brăila de la înființarea sa în anul 1865 și până în prezent.24Doc. olograf nesemnat, fără nr. de înreg.; are titlul: Lice-ul N. Bălcescu – Privire istorică.25Are titlul: Istoricul Poștei Brăilene.26Are titlul: Istoricul școalei primare a municipiului Brăila dela 1829 - 1929.27 Are titlul Comunitatea Ellenă Brăila. Note cronologice.28Are titlul Memoriu. Este însoțit de o adresă dactilo., care poartă antet, ștampilă și semnătura dir. Gh. Stănescu.29Are titlul Note istorice asupra județului Brăila.30 Are titlul Începutul sau fondarea Bisericei Sfântului Ar-hanghel Mihail dela anul 1831, din orașul Brăila.

locale: ... vă rog în modul cel mai călduros să binevoiți a trimite Primăriei orașului Brăila toate științele referitoare la instituția ce conduceți și anume: data înființării, numele și data funcționării predecesorilor Domniei-voastre, modificările făcute în organizațiunea ei în timpul de când funcționează, precum și orice alte date din cari ar rezulta activitatea acelei instituțiuni și progresele realizate în decursul vremei17.

Referințele cerute întârzie să apară, Primăria este nevoită să retrimită în două rânduri atenționări instituțiilor vizate18. În final, cei care au dat curs solicitării făcute de Primărie sunt:

- Președintele Epitropiei Bisericii Armene „Sf, Maria”, avocat Artin Ohanesian19;

17 Adresa Primăriei, nr. 11.352 / 3 sep. 1929. Doc. dactilo. Pe verso este lista instituțiilor. - fila 6.18 Adresa nr. 13.905/ 1 nov. 1929. Pentru președintele Co-misiei Interimare semnează D. Vârnav. Instituțiile adresan-te sunt scrise de mână, unele sub altele; Adresa nr. 14.342/ 13 nov. 1929, menționează că științele solicitate sunt absolut necesare și nu mai suferă întârziere. Deasupra este corectat cu scris de mână: nu mai poate suferi nici un fel de întârziere, întrucât timpul este foarte scurt până la sărbă-torile care vor avea loc. Semnează președintele Comisiei Interimare, N. Orășanu. – filele 40 și 46.19 Doc. dactilo. și olografe, înreg. la Primăria Mun. Brăi-la în perioada 20 sep. - 26 nov. 1929; au, în mare parte a lor, urm. particularități: sunt însoțite de adrese de înaintare, poartă antetul și ștampila instituției și semnăturile olografe ale celor care le-au întocmit. - filele 14, 18, 21-24, 28-37, 42-44, 58, 59, 47-57, 60-78, 80-115, 117-119, 121-124,

Page 34: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

33

EX LIBRIS - 2017

- Preotul Bisericii Calvine31.Tot în acest scop, municipalitatea înaintează

cereri către primarul municipiului Brașov și către președintele Camerei de Comerț Brașov, cărora le solicită dispunerea cercetării arhivelor ce aparțin instituțiilor pe care le conduc pentru depistarea informațiilor despre istoricele raporturi comerciale dintre Brăila și Brașov. În cazul în care, se menționează în document, s-ar găsi date în această privință, să binevoiți a ne comunica, spre a trimite delegatul nostru pentru a extrage copii de pe orice acte, fiindu-ne necesare pentru întocmirea unei monografii a acestui oraș32.

Dosarul Primăriei nu conține documente din care să reiasă că oficialitățile brașovene dau curs acestei cereri.

Prin urmare, monografia completă, în care să se oglindească tot trecutul orașului și județului Brăila33, nu se realizează, foarte puțini dintre cei solicitați răspund apelului municipalității. Primăria este nevoită să renunțe la acest proiect și se limitează la publicarea unei broșuri care conține extrase din memoriile primite. Broșura, cu numele Contribuțiuni pentru Monografia orașului și județului Brăila – Cu prilejul serbărilor Centenarului vede lumina tiparului la 10 decembrie 1929.

Protoiereul Ioan I. Perianu, în scrisoarea trimisă primarului N. Orășanu, vorbește despre 31 Informațiile cuprinse în document nu sunt prinse în bro-șura Contribuțiuni … fiind transmise, probabil, prea târziu.32 Adresa nr. 11.544 / 7 sep. 1929. - fila 8.33 Citat din preambulul lucrării, intitulat O lămurire.

dificultățile întâmpinate în colectarea datelor pentru monografie. Prin circulara Protoieriei nr. 459 din 13 septembrie 1929 a cerut parohiilor din orașul și județul Brăila științele necesare, mărturisind însă că nu au răspuns toți parohii, unii fiind prea tineri și străini de localitate, iar cei ce au răspuns nu au putut da complet științele trecutului istoric al bisericilor, dat fiind că răsboiul a distrus arhivele lor, am fost nevoit să mă prezint Sfintei Episcopii de Galați, de care a ținut Brăila până la 1914, cerând să-mi încredințeze dosarele cu actele temeinice din anii 1870-71, ceea ce nu am putut obține, dar mi s-a promis că angajează doi funcționari să facă ce am cerut în scopul ce urmărim. O monografie trebuie să fie o lucrare temeinică, care să vorbiască viitorului despre un trecut cunoscut și de aceia lucrarea trebuie sprijinită pe acte și documente, ce se găsesc în acea arhivă a Sf. Episcopii.

Părintele protoiereu concluzionează: Sunt de părere ca lucrarea să nu se grăbiască, ci poate serbarea să se facă la timp, iar monografia ulterior, bine studiată și complectă cu tot ce comportă trecutul de 100 de ani de la eliberare34.

Constantin C. Giurescu precizează că ceea ce a stimulat în mod deosebit cercetările cu privire la trecutul Brăilei a fost aniversarea, în 1929, a 100 de ani de la eliberarea de sub dominația turcească35, făcând referire la lucrările care văd lumina tiparului în acel an jubiliar, alături de broșura Contribuțiuni…, anume:

- Nicolae Iorga - Cei d’întâiu ani în noua Brăilă românească (1832-66). Istorie și documente pentru o sută de ani de la întemeierea orașului. București, 1929, 127 p. Tipărită cu ajutorul Fundației Ferdinand I-iu;

- Gh. T. Marinescu - Brăila veche. Stampe, planuri, hărți. Album întocmit pentru comemorarea centenarului eliberării Brăilei de sub turci. 1829 - 1929. Tipărit la București, Editura Cartea Românească. Are XX + 64 p.;

- Gh. T. Marinescu – primul volum din Documente privitoare la Brăila, cu o prefață de Nicolae Iorga, tipărit la București, Institutul de Arte Grafice și Editură Lupta N. Stroilă. Are XVI + 80 p.34Doc. olograf. Poartă antetul și ștampila Protoieriei și semnătura protoiereului Ioan I. Perianu. Înregistrat cu nr. 24.950 în 16 nov. 1929, la Primăria Mun. Brăila. – fila 121.35 Constantin C. Giurescu, op. cit.. p. 6-7.

Page 35: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

34

EX LIBRIS - 2017

- Nae A. Vasilescu. Schițe-documente și însemnări din orașul și județul Brăila. Cu ocazia împlinirii a unui veac de stăpânire Românească. 1828 - 1929. Apărut la Brăila, Atelierele Tipografice ale Ziarului Curierul. Are 162 p.36

De asemenea, publică numere speciale revista Analele Brăilei, nr. 2 - 3 (martie - iunie 1929), cu subtitlul Număr festiv la comemorarea centenarului Brăilei de sub stăpânirea turcească și ziarul Luceafărul literar și artistic, condus de avocatul Ioan C. Sava. Acesta din urmă a apărut într-un tiraj de 1.500 de exemplare.

Ultimele pregătiri

Altă hotărâre luată în cadrul întâlnirilor Comitetului pentru organizarea Centenarului Brăilei este aceea de a realiza o expoziție comercială, industrială și agricolă și cu înfăptuirea acesteia sunt însărcinați președintele Camerei de Comerț și Industrie și președintele Camerei de Agricultură37. Expoziția, organizată la Palatul Agriculturii, avea să cuprindă țesături, pirogravuri, unelte agricole, păsări și animale

36 Toate lucrările tipărite cu prilejul Centenarului se găsesc în colecțiile Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila.37 Adresele Primăriei nr. 11.902 și nr. 11.903 din 13 sep. 1929.- filele 10, 11.; răspunsul Camerei de Agricultură a Județului Brăila nr. 4.802 /18 oct. 1929; răspunsul Camerei de Comerț și Industrie, înreg. cu nr. 25.102 / 20 nov. 1929, la Primăria Mun. Brăila. Ambele doc. poartă antet, ștampilă și semnături indescifrabile. - filele 25, 125 și 126.

împăiate, vânate în Bălțile Brăilei, produse agricole, etc.

Pe data de 13 decembrie 1929, un apel adresat cetățenilor cu ocazia serbărilor centenarului este înmânat șefului Biroului de Afișaj. Acesta primește 140 de apeluri, format mare, și 1.000 de apeluri, format mic, pentru a fi lipite în punctele principale ale orașului, precum și pe toate străzile mărginașe. Este atenționat că întregul stoc trebuie să fie afișat până la ora 6 p.m. după care se va raporta în scris sau verbal de executare38. Directorul P. I. Trifan răspunde că a dus misiunea la îndeplinire și că apelurile au fost complectamente afișate pe străzile principale, precum și prin diversele localuri publice pe la vitrine bine vizibile39.

Primăria trimite presei locale programul și un comunicat și recomandă directorilor ziarelor publicarea acestora în data de 14 decembrie40. Comunicatul este adresat cetățenilor Brăilei, care sunt înștiințați că programul artistic organizat în prima zi a serbării se repetă și în ziua de 16 Dec., pentru a putea participa și cei care nu au fost invitați, din lipsă de locuri disponibile. Cu acest prilej brăilenii sunt anunțați că expoziția din Palatul Agriculturii rămâne deschisă încă două zile41.

Municipalitatea cere Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice încuviințarea suspendării cursurilor școlilor din Brăila în ziua de 16 decembrie, având absolută nevoie de concursul elevilor și al corpului profesoral la Serbările

38 Doc. dactilo., nr. 15.305/ 13 dec. 1929, cu semnăturile olografe ale președintelui comisiei interimare și secretaru-lui general, indescifrabile. f. 147.39Doc. dactilo., înreg. cu nr. 26.614 / 14 dec. 1929, la Pri-măria Mun. Brăila. Poartă antetul Direcției Cinema. Teatru Comunal a Primăriei Brăila și semnătura Directorului. – fila 16140 Comunicatele nr. 15.354 și nr. 15.355/ 13 dec. 1929, dactilo., cu semnăturile președintelui comisiei interimare și secretarului general. Sunt adresate ziarelor: Curierul, Cuvântul, Dunărea de Jos, Vremea Nouă, Luceafărul, Fa-cla, Fulgerul. - f. 158. Programul Serbărilor din ziua de 16 dec. 1929 este trimis Primăriei de dir. Liceului N. Bălcescu, prof. Vasile Goraș, și este înreg. cu nr. 26.873 / 18 dec. 1929. Este însoțit de o adresă, scrisă de mână, care poartă antetul și ștampila Liceului Nicolae Bălcescu și semnătura prof. Vasile Goraș. - filele 163, 164. 41 Doc. olograf, semnat de primarul Nicolae Orășanu. - f. 159.

Page 36: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

35

EX LIBRIS - 2017

Centenarului42. Răspunsul de la București vine a doua zi, printr-o telegramă: Din ordinul Dlui Ministru, școalele vor participa la serbările Centenarului Brăilei duminică, iar luni [16 dec. n.n.] vor ține cursuri. Director gral Kirițescu43.

Tot pentru ziua de luni, administratorul Teatrului Pasalaqua este rugat să pună la dispoziția Primăriei sala de spectacole întrucât în sala Teatrului Comunal nu se pot produce toate grupurile de elevi și eleve pregătiți în acest scop, sala fiind și neîncăpătoare44.

Președintele Comisiei Interimare45, solicită

42Scrisoare olografă cu semnătura primarului N. Orășanu; are nr. 15.317 / 13 dec. 1929; - fila 149.43Telegrama are data poștei 14 dec. 1929, dar este înreg. cu nr. 26.885 la Primăria Mun. Brăila abia în data de 19 dec. 1929, adică după serbare. Nu sunt alte documente în dosar care să clarifice cum s-a hotărât ca în data de 16 dec Fes-tivitățile să urmeze cursul stabilit de municipalitate, deși avizul Ministerului a fost unul negativ.- fila 240.44 Doc. dactilo., nesemnat, cu nr. 15.384 / 16 dec. 1929. – fila 166.45 Președintele Comisiei interimare era primarul. Guvernul național-țărănist condus de Iuliu Maniu a decis reorgani-zarea administrativă a României prin legea din 3 august 1929. Conform acestei legi, consiliile comunale urbane și consiliile comunale municipale erau organele delibera-tive în orașe și municipii. Primarul (în lipsa lui, ajutorul de primar) conducea consiliul comunal și prezida ședințele acestuia. Această lege însă interfera cu alte zeci de legi, care reglementau domenii conexe. Ca urmare, după câteva luni legea a fost de mai multe ori modificată până a devenit inoperantă. O consecință a imposibilității de a aplica legea

Directorului Direcției Navigației Fluviale Galați punerea la dispoziția oficialităților brăilene, de la ora 10 a.m. până la ora 5 p.m. a vasului Principele Carol, pentru recepție și o eventuală escursie pe Dunăre. În scrisoarea trimisă46 este menționată participarea la solemnitate a Înalților Regenți47 și a Primului-Ministru48.

Invitații au fost trimise și primarilor orașelor Galați, Rm. Sărat, Tulcea, Buzău, Focșani, dar și altor personalități din Buzău și Galați49.

P.S.S. Ghenadie, Episcopul Buzăului este invitat să oficieze slujba solemnă la Biserica Sf. Arhangheli50, iar președintele Asociației Corale Armonia este chemat să ia parte la aceasta, împreună cu toți membrii corului pentru a da răspunsurile la oficierea Serviciului Divin51.

Prelatul papal și parohul August Kuczka aduce la cunoștința primarului N. Orășanu că Duminică, 15 c., sărbătorindu-se centenarul eliberării orașului nostru, se va celebra la biserica catolică, la orele 10 1/2 , un Te Deum […] în care se vor face rugi pentru binele și prosperitatea orașului Brăila 52. Grigore Cristescu, membru al Comisiei

a fost și dizolvarea consiliilor comunale și înlocuirea aces-tora cu comisii interimare. v. Legea pentru organizarea ad-ministraţiunii locale, Nr. 279 din 1929 (M. Of. Nr. 170 din 3 august 1929) și Ioan Scurtu. Politică și viață cotidiană în România în secolul al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea. București, Editura Mica Valahie, 2011. p. 384.46 Doc. dactilo., semnat de președintele Comisiei Interima-re și Secretarul General; are nr. 15.255/11 dec. 1929. -fila 142.47 Regența României, constituită în urma renunțării la tron al principelui Carol și intrată în funcțiune la 20 iulie 1927, după moartea Regelui Ferdinand, avea la acea vreme ur-mătoarea componență: Principele Radu, patriarhul Miron Cristea și Constantin Sărățeanu (care l-a înlocuit pe Ghe-orghe Buzdugan, după moartea acestuia, la 7 oct. 1929). Înalții regenți nu au participat la solemnități.48Este vorba de Iuliu Maniu, prim-ministru al României în anii: 1928-1930, iun.-oct. 1930, 1932-1933. Nu a participat la serbare, din cauza unui deces în familie. Vezi: ziarul Cu-vântul, nr. 286, 17 dec. 1929, p. 149 Doc. olograf, scris și semnat de secretarul general, G. Voinescu; poartă și semnătura președintelui Comisiei In-terimare, N. Orășanu. Conține textul invitației și lista celor invitați, în dreptul fiecărui nume este marcat nr. de înreg., anume de la 15.296 la 15.303 / 12 dec. 1929. – fila 145.50 Adresa nr. 15.209/ 9 dec. 1929. – fila 140.51 Adresa nr. 15.329/ 13 dec. 1929. – fila 150.52 Doc. olograf, datat 13 dec. 1929. Are ștampila Comuni-tății Catolice din Brăila. – fila 154.

Page 37: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

36

EX LIBRIS - 2017

Interimare, este delegat să participe din partea municipalității53.Comandantul Diviziei a 10-a, gen. N. Condeescu, înștiințează Primăria de măsurile care au

fost luate pentru buna desfășurare a serbărilor din 15 decembrie, prezentând în amănunt așezarea trupelor Garnizoanei și rolul fiecăreia în toate momentele festivității: salutul cetății, primirea la gară a oaspeților, participarea la Te Deum, defilarea, strângerea trupelor, retragerea cu torțe, banchetul. Este făcută prezentarea ținutei: la defilare - ofițerii fără trupă și din front, de ceremonie, manta, chipiu cu tresă; trupa de campanie, cu cască, fără raniță, seara, la retragerea cu torțe - ținuta de serviciu pentru trupă, de serviciu cu fireturi pentru ofițeri; la festivalul de la teatru – ținuta de zi, cu decorații; ofițerii invitați la banchetul de seară - ținuta de bal, cu toate decorațiile54.

Redăm mai jos apelul către cetățeni și programul serbării:Cetățeni,Duminică 15 decembrie 1929Are loc SERBAREA CENTENARULUIEliberării orașului Brăila de sub dominațiunea turcească.

La aceste serbări vor participa Înalta Regență și membrii Guvernului în frunte cu D-nul Prim-Ministru IULIU MANIU.

Pentru deplina reușită a acestei serbări,Noi, Primarul Municipiului Brăila, facem un călduros apel către populațiunea acestui oraș, cu

rugămintea de a binevoi să ia parte în număr cât mai mare, atât la primirea Înalților oaspeți cari vor sosi în gara Brăila în dimineața zilei de 15 Decembrie ora 9, cât și la serbările ce se vor desfășura cu acest prilej.

În ziarele locale va apare programul serbărilor. Primarul Municipiului Brăila, NICOLAE ORĂȘANU Secretarul general, George D. Voinescu55.

53 Adresa nr. 15.348/ 9 dec. 1929. Pentru primar semnează D. Vârnav.54\Doc. dactilo., nr. 20.056 din 14 dec. 1929, cu două semnături olografe: comandantul Diviziei a 10-a, general N. Con-deescu și șef de stat major, lt. colonel, ss, indescifrabil. - filele 231, 232.55Transcriere a textului original; afișul serbării are nr. 15.276 din 12 decembrie 1929. - fila 144.

Page 38: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

37

EX LIBRIS - 2017

PROGRAMULSERBĂRII CENTENARULUI

eliberării orașului Brăilade sub dominațiunea turcească

1829 - 192956

----------------Ora 9 dim. Sosirea escadrei de Dunăre, care va da salutul cetăței.

Va răspunde artileria cu 21 lovituri de tun, cari vor vesti începutul serbărilor

Ora 10 dim. Tedeum la Biserica „Sf. Archangheli”.Cuvântarea Primarului Municipiului și răspunsul d-lui Prim-Ministru.

Ora 11 dim. Parada militară și defilarea școalelor și societăților, în ordinea următoare:

a) Școalele primare de fete;

b) Școalele primare de băeți;

c) Școalele: secundare de fete, comercială, normală;

d) Școalele: secundare de băeți, comercială, normală și liceul „N. Bălcescu”;

e) Orfanii de război;

f) Invalizii;

g) Societățile;

h) Armata.Ora 12 dim. Trecerea în revistă a flotei de Dunăre.Ora 1 ½ p.m. Masa pe vaporul ”Principele Carol”.

Ora 4 p.m.Serbare Artistică - Culturală

la sala „Teatrului Comunal”, cu următorul program:

1) Imnul Regal;

2) CONFERINȚA D-lui Profesor N. Iorga;

3) Coruri;

4) Rapsodia Brăileană;

5) Vederi cinematografice din trecutul Brăilei;

6) Vizitarea bibliotecei comunale, pinacotecei și muzeului Comunal;

7) Vizitarea expoziției din Palatul Camerei de Agricultură.Ora 9 seara Banchet în sala de recepție a Teatrului Comunal.

56Transcriere a textului original din pliantul tipărit cu ocazia Centenarului.- filele 13, 17.

Page 39: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

38

EX LIBRIS - 2017

Brăila a fost şi este încă un amalgam de culturi. Excelenta sa poziţionare a atras aici oameni de prin toată lumea. Italieni, greci, armeni, bulgari, evrei, lipoveni, sârbi sau turci au ajuns în Brăila. Indiferent de naţionalitatea lor sau de poziţia lor materială au existat,

au muncit şi au produs cultură astfel că trecerea lor a marcat dezvoltarea, spiritul şi farmecul oraşului cosmopolit.

Astăzi, la fel ca şi altădată, trecem în revistă aceste comunităţi care ne fac onoarea să existe la Brăila. Începem periplul nostru cu Comunitatea Bulgară, alegerea fiind total aleatorie.

Conform prevederilor Tratatului de la Berlin, încheiat în urma Războiului de Independență (1877 - 1878), Bulgaria era un principat autonom, care în mod formal rămânea dependent de Imperiul Otoman. Deși ducea o politică independentă încă din anii ‘80 ai secolului al XIX-lea, Bulgaria şi-a proclamat independenţa abia la 22 septembrie 1908. Astfel, în data de 22 septembrie 2014, Bulgaria a marcat 106 ani de la proclamarea independenţei. Tradiţional, manifestările dedicate acestei sărbători s-au desfăşurat în capitala medievală, Veliko Târnovo.

Bulgarii s-au stabilit în oraşul nostru odată cu retragerea trupelor ruseşti din Balcani şi din Principatele Române. Se ocupau cu grădinăritul, zidăria şi dogăria. Comunitatea Bulgarilor din România s-a înfiinţat după pacea de la Adrianopol din 1829, urmând ca în 1940 să se desfiinţeze. La 24 mai 1992, cu prilejul aniversării a 100 de ani de la constituirea Comunităţii Bulgare BRATSTVO din Bucureşti (1892), cei 254 de reprezentanţi ai tuturor organizaţiilor bulgarilor din România, inclusiv cei ai Societăţii Idinstvo a bulgarilor din Banat - Timişoara, au hotărât

constituirea Comunităţii BRATSTVO a Bulgarilor din România. Conferinţa a adoptat statutul şi a ales un Consiliu format din 21 de persoane. La 27 noiembrie 1999, pe strada Răzoarelor nr. 4, s-a înfiinţat Filiala Hristo Botev Brăila a Comunităţii Bulgăreşti BRAZSTVO România – preşedinte Marian Bahovski. Conform statutului, scopul fundamental al Asociaţiei este apărarea drepturilor, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi reli gioase a membrilor săi, prin respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale prevăzute de Constituţia şi legislaţia în vigoare din România.

De atunci şi până în prezent Comunitatea Bulgară a adus contribuţii importante la cunoaşterea istoriei comune a Brăilei şi Bulgariei. Multiplele legături create de-a lungul anilor atât cultural, cât și sportiv, economic, administrativ au dus la coexistenţa etnică de astăzi, printr-o seamă de simpozioane, conferinţe şi alte manifestări culturale şi nu numai.

Facem o prezentare a acestora respectând o ordine cronologică.

În anul 1983 un grup de automobiliști inimoși

Asociația Hristo Botev a Bulgarilor din BrăilaLegături ale Brăilei cu Bulgaria

Carmen BORDEIBibliotecar

Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila

Page 40: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

39

EX LIBRIS - 2017

din cadrul Filialei Județene Brăila a Automobil Clubului Român, în fruntea căruia se afla inginerul Valentin Nemţanu, a pus bazele unei colaborări sportive statornice şi fructuoase cu colegii sportivi de la Filiala Judeţeană din Dobrich a Uniunii Automobiliştilor Bulgari. De atunci, an de an are loc Raliul Prieteniei Brăila – Dobrich (traseu Brăila, Însurăței, Slobozia, Silistra și Dobrich) acesta fiind singurul eveniment automobilistic balcanic.

Casa Armatei din Sofia a fost gazda, pe data de 19 iunie 1992, a unui regal de muzică, concert extraordinar al Corurilor Armonia şi Gusta.

În anul 1997 se semnează un protocol de colaborare între primăriile oraşelor Brăila şi Plevna, care va fi completat în fiecare an şi resemnat din patru în patru ani.

Brăila organizează pentru prietenii bulgari între 11 - 15 septembrie 1999, Sărbătorile oraşului Plevna. Manifestările au cuprins conferinţa dedicată împlinirii celor 130 de ani de la înfiinţarea Academiei Bulgare de Ştiinţe susţinută de Roumen Petkov, expoziţia de Toamnă a oraşelor Brăila şi Plevna, dar şi spectacole oferite de ansamblul Severniaşki din Plevna.

La data de 2 iunie 2002, Comunitatea Bulgară Hristo Botev organizează dezvelirea monumentului Hristo Botev amplasat pe strada 1 decembrie 1918 la intersecţia cu B-dul Independenţei. Hristo Botev a fost poet şi

revoluţionar care în perioada 1869 - 1871 a trăit la Brăila.

Teatrul Maria Filotti încheie un parteneriat cu Teatrul Sava Dobroplodnîi din Silistra, astfel că în perioada 22 - 24 aprilie 2004, teatrul bulgăresc joacă pe scena brăileană o serie de trei spectacole urmând ca în luna mai a aceluiaşi an Teatrul Maria Filotti să joace în Bulgaria.

Data de 25 octombrie 2007 a fost rezervată unei manifestări dedicate Comunităţii Bulgare,

un dialog literar româno-bulgar, alături de expoziţia Mărturii ale culturii scrise bulgare la Brăila. Tot în acelaşi an în holul Teatrului Maria Filotti se dezvelea un basorelief reprezentându-l pe Dobri Vojnikov, iniţiatorul teatrului bulgăresc la Brăila.

În perioada 26 - 27 septembrie 2008, la Brăila s-a desfăşurat manifestarea Dialoguri poetice Brăila - Plevna. Întâlnirea s-a înscris în tradiţia legăturilor culturale pe care Biblioteca Judeţeană Panait Istrati şi Cenaclul Mihail Sebastian le aveau cu Uniunea Scriitorilor din Plevna – Bulgaria. Cu această ocazie a fost lansată şi Revista de artă şi literatură Mizia. În acelaşi an, la 19 noiembrie, la 100 de ani de la independenţa Bulgariei, la Biblioteca Judeţeană Panait Istrati a avut loc Conferinţa Cele trei vârfuri în renaşterea şi continuarea statului bulgar 1878 – 1885 – 1908, susţinută de Doino Doinov.

Anul 2009 a reprezentat un moment important

Page 41: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

40

EX LIBRIS - 2017

pentru teatru când s-a demarat un schimb cultural între Teatrul Maria Filotti şi Teatrul Vasile Drumev din Shumen, Bulgaria. De asemenea pe 25 septembrie 2009 a avut loc la Casa Tineretului ediţia – a treia – a Festivalului Poeţilor din Balcani care a beneficiat de invitaţi speciali din Bulgaria. Manifestarea a fost organizată de Biblioteca Judeţeană Panait Istrati şi Filiala Galați-Brăila a Uniunii Scriitorilor din Romania.

Au participat atunci poeţi bulgari, iar bogatul program a inclus şi expunerea: Contribuţii ale etnicilor bulgari la dezvoltarea culturii brăilene: Societatea Literară Bulgară – 140 de ani de la înfiinţare, susținută de prof. Maria Gancev.

Ediţia din anul 2013 a Festivalului Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării care avut loc la Brăila în perioada 26 - 28 iulie, a avut ca şi câştigător al trofeului Grupul Kipri Voces din Bulgaria. La Teatrul Maria Filotti au avut loc în data de 16 noiembrie 2013, două evenimente speciale, ambele pentru cinstirea unuia dintre eroii Bulgariei care a trăit şi a creat la Brăila - Dobri Vojnikov: vernisajul expoziţiei foto-documentare dedicate personalităţii profesorului, dramaturgului şi jurnalistului şi concertul Corului Rodni Zvutsi din Schumen.

Ziua alfabetului, educației și culturii bulgare a fost omagiată în data de 14 mai 2016 la Muzeul Brăilei Carol I, în organizarea instituției

gazdă, în colaborare cu Asociația Hristo Botev. Din program putem aminti prezentările: Ionel Cândea - Brăila în relațiile româno-bulgare; Maria Gancev – Prezentarea Legii Nr. 100/2015 pentru instituirea Zilei limbii bulgare; prof. Adriana Grigorescu – Activitatea fraților Chiril

și Metodiu. Acțiunea s-a desfășurat în prezența dl. Anton Kanchev, președintele Federației Bulgarilor din România și s-a încheiat cu un recital de muzică bulgărească susținut de Grupul vocal Borianca al Asociației Hristo Botev, alături de Corul Trison.

Numeroasele evenimente amintite fac dovada realei legături ce există între comunităţile bulgară şi română şi a implicării Comunităţii Hristo Botev din Brăila în viața socială și culturală a orașului. Menţionăm că această comunitate este deservită de Biserica Înălţarea Domnului sau Biserica Bulgărească, cum i se spunea în trecut. Aceasta a fost ctitorită de bulgari, începută în anul 1868 şi sfinţită pe data de 21 martie 1882. Hramul bisericii a fost la 9 iunie 2005, preot paroh este Ionel Bujoi, iar primul preot - N. Mihoff. Aceasta se află amplasată pe B-dul A. I. Cuza, aproape de intersecţia cu strada Mihai Eminescu.

Comunitatea Hristo Botev din Brăila funcţionează la sediul din str. Cetății nr. 51, avându-i ca președinte pe Maria Gancev și vicepreședinte pe Andriev Radulov Anastasia.

Page 42: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

41

EX LIBRIS - 2017

Pe numele său real Panait Stanciof, viitorul scriitor s-a născut în comuna Cerna din judeţul Tulcea, în apropierea localităţii Măcin (cca. 40 km), ca fiu al învăţătorului de origine bulgară, Panait Stanciof şi al Mariei Taşcu. O primă legătură cu oraşul Brăila este dată de faptul că naşii de cununie ai părinţilor (şi apoi de botez) au fost familia Costache Nicolopol din Brăila, la care va locui copilul pe timpul studiilor liceale. Din nefericire, tatăl îşi părăseşte familia şi dispare fără urmă (se bănuieşte că a trecut graniţa în Bulgaria) în luna februarie a anului 1881, copilul născându-se pe 25 septembrie 1881. Absenţa tatălui i-a afectat copilăria, resimţind acut lipsa figurii paterne. Destinul său - în primii ani de viaţă, cel puţin - este asemănător cu cel al lui Panait Istrati: niciunul nu şi-a cunoscut tatăl, au avut o copilărie şi o adolescenţă pline de privaţiuni materiale, muncind de mici pentru a supravieţui, iar existenţa lor a fost scurtă, Istrati trăind 51 de ani, iar Cerna doar 32 de ani.

După şcoala primară absolvită în comuna natală în anul 1893, din toamnă Panait Cerna se înscrie la Liceul Nicolae Bălcescu din Brăila (liceu de prestigiu, încă de la începuturile sale, unde vor studia, de-a lungul timpului, mari nume ale culturii române: savanta Ana Aslan, filozoful Nae Ionescu, scriitorul Mihail Sebastian etc.), trăind o adolescenţă marcată de lipsuri materiale: Am terminat liceul de la Brăila, muncind ca să-mi agonisesc traiul.

Există o mărturie a unui fost coleg de liceu, V. Al. Jean, făcută în revista Sburătorul literar, nr. 3, din 1921, în care se schiţează un portret comportamental al lui Panait Cerna în perioada sa brăileană: Vorbea ceva despre Coşbuc. Vorbea pripit, sorbindu-şi cuvintele agitat, tremurând de ciuda contrazicerilor şi vrând parcă să sară din bancă, să vie şi mai aproape de colegul pe care voia să-l convingă (...) În raporturile cu profesorii şi colegii care preţuiau talentul şi-l încurajau, aceleaşi salturi, aceleaşi schimbări de o bruscheţă neobişnuită. Întâi duios, atent, apoi ironic, dispreţuitor, capabil să-i sacrifice pentru

un joc de cuvinte... Erai în faţa unui ştrengar teribil, trebuia să râzi de nebuniile lui, chiar când te dureau.

Inteligenţa sa a fost remarcată, ulterior, şi de alţi oameni de seamă: Avea un trup mic, cap de japonez, ochi vii, sclipitori de inteligenţă şi o faţă îmbujorată. (G. Bogdan Duică, 1900) şi Vioi, inteligent, cu ochii de mărgele albastre, mobile. (Eugen Lovinescu, Memorii, vol. I, 1930)

Ca orice licean, în Brăila a trăit pentru prima oară fiorii iubirii, vrăjit fiind de frumuseţea vestită a brăilencelor, de altfel, peste ani, a păstrat ca etalon farmecul şi feminitatea acestora, lucru ştiut de către apropiaţii săi, după cum reiese dintr-o epistolă trimisă de I. L. Caragiale unui cunoscut al scriitorului: Spune-i lui Cerna să nu gândească decât în versuri, că ochii albaştri ai saxoanelor sunt mai puţin primejdioşi decât cei negri ai brăilencelor.

Prima poezie este publicată în revista Povestea vorbei, la 17 ianuarie 1897, încă fiind elev la liceul din Brăila, dar adevăratul debut este considerat cel de la 24 august 1897 din revista

Panait Cerna (1881 – 1913) Periplul brăilean al unui poet pe nedrept uitat astăzi

Page 43: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

42

EX LIBRIS - 2017

Foaia interesantă, cu poezia Trecut (după Lenau), când a semnat pentru prima oară Panait Cerna,

pentru ca, la 20 iulie 1898, să-i apară şi primele poezii originale: Orientale şi Nocturnă.

În anul 1900 se înscrie la două facultăţi: Facultatea de Ştiinţe Fizico-Chimice şi Facultatea de Filozofie din cadrul Universităţii Bucureşti, dar în scurt timp se retrage de la prima din cauza mijloacelor materiale precare, lucru mărturisit într-o scrisoare: Am plecat din Brăila cu visuri de glorie şi fără nicio grijă de ziua de mâine. Visurile nu s-au împlinit, dar grijile m-au luat cu asalt după un asediu de o lună.

Începând cu anul 1901 se manifestă din ce în ce mai mult simptomele unei boli de plămâni, ceea ce îi induce o viziune pesimistă asupra existenţei, corelată cu lipsurile materiale: Sunt bolnav şi fără niciun ban. Cred că nu voi mai putea urma facultatea, scrie cu multă amărăciune unui prieten.

Pe tot parcursul anului 1905 se află internat într-un sanatoriu din Sinaia, însă acest fapt nu-i afectează capacitatea creatoare, dând tiparului multe poezii (Din depărtare, Ideal, Plânsul lui Adam, În peşteră, Şoapte, Trei zburătoare,

Legenda unei stânci, Către pace, Logodnă, Sarcofagul, Sonet, Ecouri, Printre lacrimi, Isus, April, Înseninare, Pârâul şi floarea etc.) şi nici cea intelectuală, în februarie 1906 fiind declarat licenţiat în filozofie Magna cum laude.

Analizând majoritatea creaţiilor sale, se evidenţiază clar ideea că iubirea constituie principala sursă de inspiraţie, motorul vieţii, aşa după cum remarca şi criticul literar Valeriu Râpeanu (şi nu numai) în studiul din anul 1968, Floare şi genune: Iubirea stă, la Cerna, la temelia vieţii. Ea este nu numai un principiu etern al existenţei, dar şi singurul mijloc de îndreptare a omenirii.

Acelaşi aspect a fost remarcat de scriitorul Ion Pillat încă din anul 1943, în Tradiţie şi literatură: Nimeni n-a cântat la noi mai frumos iubirea – mai frumos şi mai original (...) E un imn măreţ care se înalţă puternic spre ceruri.

Cu ajutorul unor iubitori de literatură şi apoi al unei burse reuşeşte să plece în străinătate, la studii, mai întâi la Viena, după care în Germania: München, Heidelberg, Berlin şi Leipzig. Aflat la Berlin, este meditatorul de educaţie ştiinţifică al fetiţei lui I. L. Caragiale, stabilit definitiv cu familia aici, aşa cum reiese din scrisoarea marelui dramaturg către criticul Paul Zarifopol, în care îl numeşte pe Cerna tânărul poet filozof, distins matematic şi mare meloman.

În numărul din octombrie 1909 al revistei Convorbiri literare apare studiul despre capodopera Faust a lui J. W. Goethe, apreciat în epocă de către o serie de critici, iar moartea marelui scriitor rus Lev Tolstoi (la 7 noiembrie 1910) îl va impresiona profund, dedicându-i poezia Lui Leo Tolstoi, publicată în aceeaşi revistă în ianuarie 1911, din care reiese respectul pentru viziunea lui umanitară, în care tânărul scriitor se regăseşte şi cu care concordă în totalitate şi pe care îl numeşte idol sufletului meu: Tolstoi, Tolstoi! Cea mai mare mângâiere a omenirii / A ajuns să fie astăzi visul orb al nimicirii... / Despecetluieşte-o clipă gura negrului mormânt! / Spune că trăieşti şi astăzi... că n-ai fost numai pământ.

Anul 1912 îi aduce lui Panait Cerna două mari reuşite: acordarea unui important premiu de către Academia Română (pentru volumul Poezii, apărut în anul 1910 la Editura Minerva

Page 44: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

43

EX LIBRIS - 2017

din Bucureşti) şi terminarea lucrării de doctorat, pe care o va susţine la data de 17 februarie 1913, devenind Doctor Magna cum laude. Lucrarea s-a intitulat Poezia de gândire şi a fost susţinută la Universitatea din Leipzig (Germania) cu doar trei săptămâni înainte de tragica şi prematura sa dispariţie. După moartea sa, criticul Paul Zarifopol, în studiul Artişti şi idei literare române, apărut în 1930, evoca ultimele clipe de viaţă ale lui Cerna, din care, în mod cert, reiese preocuparea pentru subiectul dezvoltat în lucrarea de doctorat: Cu puţine ceasuri înainte de a muri, regretatul Panait Cerna, poetul, îmi repeta amărât vorba aceasta a lui Titu Maiorescu: «În

poezie, gândirea e un lucru al dracului!...»Panait Cerna moare la data de 26 martie 1913,

la Leipzig, în urma unei severe pneumonii, fiind înmormântat iniţial în acest oraş (la 28 martie), pentru ca mai târziu, rămăşiţele sale să fie aduse în ţară şi îngropate la Cimitirul Bellu din Bucureşti.

Imediat după moartea sa, în ţară au apărut mai multe articole omagiale, semnate de nume mari ale literaturii române: Tudor Arghezi, Mihail Dragomirescu, George Călinescu şi alţii. De asemenea, în critica de specialitate se găsesc multe elogii referitoare la creaţiile sale, încât este greu să ne oprim asupra uneia dintre ele. Am selectat doar câteva aprecieri: Am sfârşit totuşi prin a citi poeziile d-lui Cerna. E greu până ce citeşti una; celelalte vin de la sine.(...) D. Cerna e un poet talentat, nu însă un «mare» poet. (Eugen Lovinescu, revista Cumpăna, nr. 18, 15 aprilie 1910); Nu vă puteţi închipui cu ce plăcere v-am citit versurile. Frumoase, frumoase în toată puterea cuvântului. E sentiment, e formă, e tot ce trebuie. Ne-am bucurat, parcă am fi găsit o comoară. (corespondenţă Al. Vlahuţă – Panait Cerna); Cu toată cumpătarea cuvenită, nu-i putem găsi niciun alt termen de comparaţie, decât pe Eminescu. (Mihail Dragomirescu, revista Convorbiri critice, ianuarie 1907); Nota specifică a poetului e rară în poezia română. (George Călinescu)

Bibliografie:1. Buculei, Toader, Prezenţe brăilene în

spiritualitatea românească, Editura Ex Libris, Brăila, 2004, p. 90;

2. Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ediţia a II-a, Editura Univers, Bucureşti, 1982, p. 578.

Sursă foto: Arhiva Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila

Corina Bratosin,profesor

Page 45: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

44

EX LIBRIS - 2017

Porturile româneşti de la Dunăre în epoca modernă erau mult mai animate comparativ cu perioada actuală. Pe lângă ocupaţiile obişnuite dintr-un oraş al epocii, localităţile porturi impuneau o serie de meserii specifice. Cea mai vizibilă dintre toate era meseria de hamal (docher).

Dezvoltarea sau mai degrabă subdezvoltarea infrastructurii portuare româneşti, de la finalul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, impunea folosirea multor hamali care asigurau încărcarea şi descărcarea mărfurilor, cele mai voluminoase fiind cerealele. Încercarea de a introduce utilaje, elevatoare spre exemplu,

producea de regulă greve din partea celor care se temeau că îşi vor pierde locurile de muncă.

În oraşul port Brăila, care asigura cel mai important tranzit al volumului de mărfuri, existau la începutul secolului al XX-lea câteva mii de persoane implicate în manipularea mărfurilor, aproape o treime din forţa de muncă a localităţii. Cele mai multe oferte erau mai degrabă sezoniere, vara şi toamna, când se vindea noua recoltă. Hamalii locali, care erau majoritari, locuiau la marginea oraşului şi aveau în restul anului

şi alte ocupaţii. Existau şi hamali din exterior, care lucrau temporar în Brăila în perioada când cererea de încărcare a navelor era mare. Mulţi turci şi armeni din Dobrogea se aflau în această situaţie, ei găsindu-şi loc de muncă pentru că erau harnici şi ascultători, dar în realitate erau plătiţi mai puţin. Localnicii erau nemulţumiţi de concurenţa acestor străini care nu erau din oraş.

Exista o anumită organizare a celor care manipulau marfa. Fiecare negustor sau casă comercială dispunea de unul sau mai mulţi şefi de echipă numiţi vătafi, deşi în Oltenia se mai utiliza şi termenul de ceauş. Practic negustorul discuta şi negocia doar cu vătaful său. Cel din

urmă strângea echipa de lucru, denumită şi poştă. Echipele aveau un număr fix de membri, mai precis nouă persoane, cu toate că în perioadele în care era forfotă mare în port e greu de crezut că nu era nevoie de mai mulţi.

Vătafii sunt descrişi ca persoane lacome, răzbunătoare şi arogante. Angajau, de regulă, dintre prietenii şi preferaţii lor, oameni care îi ascultau şi le cumpărau băutură la finalul programului. Cu toate că primeau bani și erau plătiţi la fel ca şi ceilalţi membri ai echipei (ei nemuncind cot la

Meserii de altădată

Page 46: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

45

EX LIBRIS - 2017

cot cu aceştia, erau supraveghetori) mai opreau câte un leu de la fiecare, dar şi alţi 20 de bani pentru zaraflâc (achitarea în monedă mică). Dacă un hamal se certa cu un vătaf nu îşi mai găsea uşor de lucru, deoarece şefii de echipă erau uniţi. Pentru a-şi arăta importanţa, vătafii ardeau bancnote de 20 de lei sau chiar de 100 de lei la diverse petreceri. Categoria hamalilor nu era omogenă, aceştia fiind specializaţi şi retribuiţi relativ egal, cu aproximativ şapte lei pe zi.

Căruţaşii, care veneau la lucru cu propriul atelaj, aveau şi ei poştele lor, împărţite în două categorii: poştele din deal – de la Obor sau din magaziile din oraş – compuse din 16 căruţe; poştele din vale – de la magaziile din port, având 4 - 5 căruţe. Fiecare poştă de căruţă era deservită de 5 - 6 hamali. După mai multe greve căruţaşii din vale au primit câte 11,5 lei pentru transportul unui vagon şi 23 de lei pentru cei din deal. La un transport cărau câte zece saci de aproximativ 50 de kg fiecare.

Cei care lucrau cu braţele erau împărţiţi în muncitori de apă și muncitori de uscat. Muncitorii de apă – cei care mutau cerealele din şlepuri în vapoare, cu sacii în spinare. Poşta lor era compusă din: un chiligiu – măsura; un bănicer – turna sacul; doi ridicători – ridicau sacul de jos pe umărul hamalului; patru – cinci cărători. Un alt tip de muncitor era rujarul, care avea drept sarcină să niveleze cerealele cu lopata în interiorul vasului, dar îl putem regăsi şi pe uscat, nivelând în magazii. Muncitorii de uscat se împărţeau, în mare, în două categorii: cei care cărau cu chila,

numiţi chiligii, şi cei care descărcau vagoanele, numiţi vagonari. Chiligii luau sacii din căruţa situată pe mal şi îi descărcau în cala vaporului, pe când vagonarii descărcau marfa, fie din căruţele încărcate, fie din vagoane, fie din magazii şi se apreciază că ei realizau munca cea mai grea.

O altă categorie de muncitori de uscat erau ciurarii, cei care vânturau marfa depozitată pe chei, provenită din vagoane, de la magazii sau de la căruţele ţăranilor, pentru că în calele vapoarelor

se încărca doar marfă curată. La fiecare ciur lucrau un ciurar şi doi podovaci sau băniceri, care ridicau marfa cu baniţa din grămadă şi o turnau în ciur pentru a fi aleasă. Munca era grea, cărau saci de circa 50 de kg odată şi se puteau întâmpla accidente, de genul căderii de pe schelă în Dunăre. Manipularea mărfurilor nu era o ocupaţie permanentă şi atunci aceştia ar fi trebuit ca iarna şi primăvara în special să se ocupe şi cu altceva. Dacă

cei tineri şi fără obligaţii familiale îşi permiteau să se distreze, cu băutură şi lăutari, după cum ne descrie Panait Istrati, pentru familişti situaţia era mai grea. Cert este că o parte din banii câştigaţi cu atâta efort se duceau pe băutură.

Pătrunderea elevatoarelor, dispozitive de încărcare mecanică, s-a făcut cu greu. Au fost mai multe tentative soldate cu greve din partea hamalilor, care se temeau, pe bună dreptate, că își puteau pierde locurile de muncă. Dar sistemul de elevatoare însemna şi modernizare astfel că în prejma Primului Război Mondial acestea începuseră să funcţioneze şi în portul Brăila.

Sursă foto: Colecțiile Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila

Viorel Bratosin,profesor dr.

Page 47: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

46

EX LIBRIS - 2017

Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila în parteneriat cu Liceul Teoretic Mihail Sebastian, Colegiul Tehnic Edmond Nicolau și Colegiul Economic Ion Ghica organizează proiectul edu-cațional Cultură și civilizație pe malurile Pru-tului și ale Dunării de Jos, destinat elevilor din Republica Moldova care studiază în Brăila. Or-ganizatorii își propun desfășurarea unor activități ce abordează într-o manieră interdisciplinară no-țiuni de istorie, cultură și civilizație românească, ore de limba și literatura română, matematică și alte discipline socio-umane.

Proiectul educațional se desfășoară în perioada octombrie 2016 – august 2017 și cuprinde urmă-toarele ateliere: Diversitate culturală prin tehnica Digital Storytelling, Dezbatere, oratorie și Retori-că, Povești și puncte – Atelierul cu tradiții, Blogger Hub – diversitate în imagini, Math is fun – științe și matematică în limba engleză, Drumeții urbane, Spațiu cu dor – cercetare monografică, Româna fără… profesor, Sunt român basarabean! – evo-carea momentelor esențiale în istoria Basarabiei.

Coordonatorii activităților sunt profesorii Oana Ghețu, Cornelia Miler și Adriana Mihăilă, iar din partea Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila - Corina Ciuraru, Roxana Neagu, Maria Sava, Laura Caplea și Elisaveta Drăghici.

În textul de mai jos se regăsesc câteva mărturii ale coordonatorilor activităților, din partea Bibliotecii, cu privire la proiectul în care sunt implicați.

Activitatea Povești și puncte – Atelierul cu tradiții a avut prima întâlnire în luna februarie 2017, la bibliotecă. Alegerea a fost foarte inspirată pentru că am pregătit mici obiecte meşteşugite pentru evenimentele care anunţă primăvara dintotdeauna la români: Dragobetele şi Mărţişorul. Acest moment a fost şi unul foarte potrivit pentru a discuta cu tinerii basarabeni obiceiurile din această perioadă de pe cele două maluri ale Prutului, observând astfel că multe dintre ele au acelaşi ritual de desfăşurare. Tinerii au participat cu mult entuziasm, s-au implicat şi am simţit în energia cu care au lucrat bucuria venirii primăverii şi a înnoirii prin care trecem cu toţii la fiecare început de martie.

Ne-am propus să lucrăm cu aţa şi acul şi, alternativ, să confecţionăm mici obiecte din lut, dacă broderia nu este pe placul tuturor. Astfel, în primul atelier am brodat pe pânză mici modele româneşti, cu aţă colorată şi am modelat lut în figurine pe care le-am lăsat la uscat pentru întâlnirea următoare. Al doilea atelier a captat la fel de mult atenţia ca şi primul pentru că am continuat să brodăm micile bucăți de pânză, dar am pictat şi figurinele de lut. Nu am neglijat nici împletitul şi am confecţionat din fire roşii şi albe brăţări numai bune de dăruit.

Au meşterit aproximativ douăzeci de elevi basarabeni de la Colegiul Teoretic Mihail Sebastian, Colegiul Tehnic Edmond Nicolau, Colegiul Economic Ion Ghica Brăila împreună cu profesorii lor coordonatori: Oana Gheţu, Adriana Mihăilă, Cornelia Miler. Nu am putut să nu remarc

PROIECTE

Proiect educaționalCultură și civilizație pe malurile Prutului și ale Dunării de Jos

Page 48: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

47

EX LIBRIS - 2017

Prin poveștile digitale oamenii reușesc să împărtășească experiențele personale într-o manieră artistică, creează un puternic impact emoţional, iar mesajele însoțite de imagine și sunet cu siguranță rămân memorabile pentru privitori.

Laura Caplea, coordonator atelier

Propunerea de a lucra alături de elevii basarabeni ce studiază în România a venit în completarea Clubului care există la Biblioteca Județeană Brăila de mai bine de un an de zile sub denumirea de Româna fără profesor. Pasiunea personală pentru limba română se îmbină armonios cu dorința și plăcerea de a-i ajuta pe elevi să își depășească temerile, emoțiile, să își consolideze cunoștințele, să își valorifice aptitudinile și capacitățile deprinse la școală, sau să își amelioreze eventualele lacune în domeniul limbii și literaturii române.

Întâlnirile se desfășoară săptămânal, elevii participanți provenind din mediul liceal (clasele a IX-a – a XII-a). În urma exprimării propriilor dorințe, am stabilit împreună o planificare a materiei abordate. Prin urmare, vor predomina lucrul pe textul literar la prima vedere, redactările de diferite tipuri și pe diferite teme, dar și exercițiile de lexic și pronunție, având în vedere că elevii basarabeni au nevoie în mod special de îndrumare în acest sens.

Proiectul este conceput pentru a veni în sprijinul elevilor din Republica Moldova, iar activitățile din cadrul Clubului Româna fără

profesor se vor desfășura pe întreg semestrul II al anului școlar în curs, obiectivul principal

faptul că elevii şi mentorii lor au lucrat împreună, ataşamentul dintre ei fiind vizibil şi de apreciat.

Aceste două ateliere au fost foarte plăcute, pentru că tinerii s-au dovedit a fi pricepuţi şi în final am realizat câteva zeci de mărţişoare creative, confecţionate în totalitate manual. Să lucrezi cu tinerii este foarte reconfortant pentru că emană multă energie şi optimism. Glumele, fondul muzical şi dulciurile au contribuit la atmosfera de şezătoare urbană, pe care sperăm să o reluăm şi cu alte ocazii.

Corina Ciuraru,coordonator atelier

Tehnica poveștilor digitale (Digital Storytelling) este o metodă relativ nouă pentru România, dar foarte des folosită în străinătate, mai ales în domeniul educației, serviciilor sociale, afaceri, marketing și publicitate, cultură etc. Poveștile digitale combină arta tradițională de a povesti cu câteva caracteristici multimedia, cum ar fi: fotografiile, textele, înregistrările audio și video. Pentru realizarea lor se folosesc instrumente digitale și software-uri gratuite ca Movie Maker, în cazul nostru.

Gândindu-ne la tinerii care participă la work-shop-urile Digital Storytelling organizate la Bibliotecă putem enumera câteva beneficii: în primul rând sunt încurajați să se exprime într-un mod creativ, folosesc noile tehnologii (laptop, software, reportofon), deprind noi abilități de editare și montaj video, învăță să respecte drepturile de autor și citarea surselor folosite, sunt încurajați să comunice, lucrând în grupuri și colaborând, sunt motivați să creeze producții video originale, având drepturi de autor asupra filmelor.

Page 49: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

48

EX LIBRIS - 2017

fiind facilitarea integrării acestora în sistemul de învățământ românesc.

Roxana Neagu,coordonator atelier

Pe 25 februarie 2017 a fost inaugurat proiectul Blogger Hub dedicat bloggerilor brăileni. Atelierul, coordonat de Maria-Valentina Sava - documentarist și Elisaveta Drăghici – restaurator, se va desfășura până în luna august a anului curent, cu frecvență bilunară.

Blogger Hub descoperă și oferă celor interesați resurse referitoare la construirea brand-ului personal în domeniile lor de interes: literatură, artă, fotografie, societate, beauty, artă culinară, hobby-uri, turism, sport, educație etc. Pentru tinerii preocupați de crearea unei imagini publice, dornici să-și dezvolte cunoștințele ori abilitățile, dispuși să împărtășească publicului pasiunile

și rezultatele talentelor ori muncii lor, crearea unui blog contribuie la acestea prin utilizarea mijloacelor media online, prin documentare, dar și diseminarea de informații/articole/imagini/video reprezentate printr-un blog personal.

O parte dintre obiectivele proiectului reprezintă construirea unei conduite etice în domeniul utilizării informațiilor, creșterea capacității Bibliotecii Județene Panait Istrati de a oferi servicii diversificate, pliate pe interesul și preocupările tinerilor. De asemenea, din calendarul Blogger Hub mai fac parte evenimente de tipul Open space și Cafenea publică cu teme diverse, dintre care vă dezvăluim doar: Etica și regulile de copyright, Raportul gândire critică - criticismul în elaborarea articolelor pentru blog, Evitarea unor riscuri: falsa informație, calomnia etc.

Coordonatorii proiectului și-au propus formarea unui incubator al viitorilor bloggeri utilizând tehnici de comunicare și metode non-formale de educație, iar maniera de desfășurare a acestuia promite să fie atractivă prin organizarea

de concursuri creative și provocări scriitoricești în mini-blogosfera proiectului, dar și ca o alternativă de a învăța lucruri noi și de a petrece timpul liber descoperind oameni, informații, evenimente, bloggeri și bloguri din orașul Brăila.

Primul dintre invitații atelierului Blogger Hub a fost Valerica Oprișanu, editor al blogului vavaly.com. Editoarea le-a vorbit elevilor prezenți la cea de-a doua întâlnire din incubator despre experiențele și experimentele vieții de blogger, descriind blogul ca fiind o lume întreagă în cuvinte, invitându-i la discuții antrenante, schimburi de idei, imaginarea planurilor de viitor, dar mai ales la a observa și a se documenta despre ceea ce îi pasionează și le oferă motivații pentru a învăța și a se dezvolta într-un domeniu în care pot deveni cei mai buni.

Maria-Valentina Sava,coordonator atelier

Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila este deschisă colaborărilor de acest fel, proiectul în-ceput în cadrul instituției și destinat în exclusi-vitate elevilor basarabeni putând fi continuat și completat cu alte activități, în funcție de nevoile și solicitările celor implicați.

Page 50: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

49

EX LIBRIS - 2017

Națională a Penitenciarelor. Astfel, lunar Ion Volcu selectează o lucrare editată de către Editura bibliotecii, Proilavia, pe care o propune penitenciarului. Se alege un capitol din carte, care va fi recenzat de către persoanele private de libertate, iar cei cu cele mai bune recenzii rămân în cursă pentru recenzia finală. Numai aceste persoane citesc toată lucrarea, cărțile recenzate fiind donate acestora de către bibliotecă. Fiecare întâlnire la care se discută pe baza recenziilor realizate este una specială. Fie autorul cărții (spre exemplu prof. Ioan Munteanu a fost prezent la recenziile realizate de cei de la Penitenciarul Brăila pe baza cărții sale, Galeria oamenilor politici de la începuturi până în zilele noastre), fie un invitat special este prezent la discuții. Întâlnirile sunt deosebite, discuțiile fiind însoțite și de alte activități, așa cum s-a întâmplat la recenzia cărții Epigrame de Ștefan Tropcea - când deținuții l-au avut în mijlocul lor pe Mihai Vintilă, scriitor, și au fost invitați să realizeze la rândul lor 1 – 3 epigrame.

Istoria națională și cea locală este cuprinsă într-un program aparte în cadrul proiectului Șanse prin comunicare. Evenimente diverse - Marea Unire de la 1918, Mica Unire, Rolul comunităților etnice în cultura și istoria națională, Regalitatea în România, Scriitorii brăileni în cultura universală – sunt câteva dintre temele abordate de către coordonatorii programului, Ion Volcu și Elisaveta Drăghici. Întâlnirile, organizate la Penitenciarul Brăila, pornesc de la vizionarea unei prezentări în PowerPoint, mergând până la dezbateri care au ca subiect de discuție scurtele

Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila desfășoară în colaborare cu Penitenciarul Brăila proiectul Șanse prin comunicare. Astfel pentru perioada septembrie 2016 – decembrie 2017 cele două instituții au pregătit mai multe activități destinate persoanelor private de libertate, desfășurate lunar. Prin aceste activități se oferă susținere morală, cultivarea respectului de sine, dezvoltarea mijloacelor de exprimare și a capacității de a comunica cu alții.

Proiecții de film, recenzii de carte, dezbateri pe teme istorice locale și naționale, dezvoltare personală și ateliere de quilling – iată programele cuprinse în cadrul acestui proiect, menit să vină în sprijinul persoanelor aflate în Penitenciarul Brăila.

Proiecțiile de filme au ca scop dezvoltarea culturii cinematografice a participanților la acest program și dezvoltarea de abilități, cunoștințe, înțelegere, atitudini, comportamente sociale. Fiecare film selectat transmite un mesaj cu impact educativ. Proiecțiile realizate la sediul Bibliotecii Județene Brăila, dar și la sediul Penitenciarului, filme străine sau românești, sunt vizionate de deținuții selectați să participe la acest program care apoi discută cu Ion Volcu, coordonatorul activității, șef Birou Colecții Speciale. Depozit Legal, atât despre subiectul tratat, cât și despre actori, acțiune, personaje, realizând la final, o recenzie de film. Participanții primesc o fișă ce conține o serie de întrebări cu referire la filmul prezentat unde pot să-și exprime punctul de vedere și să facă sugestii pentru viitoarele proiecții.

Pe lângă discuțiile legate de filmele vizionate, biblioteca a inclus în acest proiect și recenziile de carte – parte a proiectului inițiat de Administrația

Proiect: Șanse prin comunicare

Page 51: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

50

EX LIBRIS - 2017

filme documentare ale evenimentelor respective sau filme satirice pe care cei din proiect le

urmăresc alături de coordonatorii programului.Proiectul este atât

de complex încât îmi este dificil să-mi exprim punctul de vedere față de activitățile desfășurate și mai ales față de cei implicați… ar fi necesar de scris o carte în volume… e o provocare de fiecare dată, viața în regimul de detenție este atipică față de cea din libertate. În primul rând apreciez munca persoanelor specializate din Penitenciar care au făcut posibil acest parteneriat cu Biblioteca: Didi Miler, Simona Calu, A. Dinulescu, Marian Lazăr, care ne-au oferit suport și idei potrivite. Apoi cei privați de libertate nu trebuie izolați și marginalizați, ei rămân semenii noștri indiferent de povara pe care o poartă și de riscurile asumate în viață. Au nevoie de noi, de umanitate și încurajare, informare și nu în ultimul rând de implicare din partea noastră. Cred cu tărie că într-o mică măsură am reușit să oferim încredere și informații importante prin care aceștia au posibilitatea să cunoască alte aspecte ale societății noastre, dar

și pe ei înșiși. Optimismul este de bun augur…, declară Ion Volcu.

Pe lângă aceste activități sunt organizate și întâlniri de dezvoltare personală în cadrul cărora persoanele private de libertate participă la discuții, sunt inițiați în tehnici de dezvoltare personală, implicați în exerciții de grup și asistă la prezentări menite să-i ajute în momentul revenirii în societate, odată cu eliberarea. Temele abordate la sediul penitenciarului de către coordonatorul

programului, Elisaveta Drăghici, restaurator

în cadrul Bibliotecii, specialist în dezvoltare personală, sunt variate: Revenirea în libertate (identificarea bucuriilor și temerilor, a așteptărilor și a situațiilor ipotetice cu care s-ar putea confrunta în societate, în familie, la locul de muncă); Resursele personale și utilizarea lor (identificarea resurselor personale și a lipsurilor, a convingerilor, rolul voinței); Cât de mult s-a schimbat lumea în lipsa mea? (identificarea imaginii proprii asupra lumii înconjurătoare – ce i se oferă, ce vrea fiecare de la el); Locul de muncă. Perspective de abordare (identificarea

Page 52: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

51

EX LIBRIS - 2017

convingerilor și prejudecăților legate de angajarea în muncă, planul personal de viață).

Prezența în Penitenciarul Brăila este o ocazie de a se realiza un schimb în două sensuri, în zona experiențelor de viață: atât de la cei care oferă activități de educație și suport către persoane private de libertate, cât și în sens invers. Lucrul cu adulții este o continuă invitație la reflecție, la analiza problematicilor sociale, psihologice și educaționale. Am îmbinat prezentările pe teme stabilite cu exerciții de socio-animație, discuții, lucrul pe grupe etc. pentru a transpune teoreticul în viața de zi cu zi și invers. Orice demers al meu alături de cel al specialiștilor din penitenciare, cu care colaborez în cadrul acestui proiect, urmărește dezvoltarea abilităților de viață a celor privați de libertate, dezvoltarea personală, dar și înțelegerea mecanismelor sociale și interumane care conduc la diferite reglaje sociale, respectiv conduite umane. Prezența în penitenciar aduce, sper, beneficii, atât timp cât se oferă o completare a programelor specifice sistemului penitenciar și atât timp cât există intrinsec o responsabilitate față de cei de lângă noi – spune Elisaveta Drăghici.

Nu în ultimul rând, proiectul cuprinde și o altfel de activitate, un Atelier de quilling organizat la sediul penitenciarului de către șef Birou în cadrul bibliotecii Valentina Chiriac și bibliotecar Mihaela Lungu. Aceste întâlniri au reprezentat o posibilitate pentru deținuți de a realiza diverse obiecte din fâșii de hârtie rulate în zeci de moduri posibile, dar și de a socializa, de a se cunoaște

într-o atmosferă relaxată și plăcută. Persoanele selectate pentru a participa la această activitate au fost receptive și chiar au reușit, mulți pentru prima dată, să își dovedească îndemânarea în realizarea unor astfel de produse.

Pentru noi a fost o experiență nouă. La toate aceste întâlniri beneficiul a fost cel puțin dublu. În timp ce mâinile noastre au rulat hârtia în zeci de moduri, am avut posibilitatea să ne cunoaștem. Am descoperit oameni care sunt acolo pentru a-și îndrepta greșelile făcute, oameni care au dreptul la o șansă, oameni care ne-au împărtășit poveștile lor de viață. Pentru noi este o bucurie să le putem arăta, prin mica noastră activitate, faptul că în afara filelor scrise în povestea vieții lor de până acum există și alte file, încă nescrise ale vieții lor. Toată experiența din Penitenciar poate constitui o lecție de viață pe care o pot așterne pe paginile care așteaptă, cu nerăbdare, să fie umplute – spune Valentina Chiriac.

Vă reamintim că Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila este implicată în mai multe proiecte sociale pe care le desfășoară alături de alte instituții brăilene, cu scopul de a răspunde nevoilor comunității din care face parte și unor categorii

aparte de populație. Astfel, încă din 2009, biblioteca brăileană desfășoară la Penitenciarul Brăila proiectul socio-cultural Șanse prin comunicare. Biblioteca este alături de Penitenciarul Brăila și în alte proiecte – realizarea revistei Noi a Penitenciarului fiind o altă activitate prin care sunt încurajați deținuții cu talent în arta scrisului să-și publice creațiile. În plus, periodic, în cadrul bibliotecii, se organizează

expoziții de pictură sau de obiecte decorative executate în diverse tehnici, confecționate în Penitenciarul Brăila.

Teodora SoareRoxana Neagu

Page 53: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

52

EX LIBRIS - 2017

Aflată pe DJ 221 în apropiere de Brăila, localitatea Romanu a apărut în anul 1882, în urma împroprietăririi locuitorilor pe târlele Ciaunarii, parte a satului Scorțaru Nou, o vale cunoscută datorită peștelui care se prindea aici, la revărsarea Buzăului. Ca orice comună de pe teritoriul țării, și Romanu dispune de biserică, școală, primărie și bibliotecă publică. Aceasta din urmă se presupune că a fost înființată în anul 1891, în casa gospodarului Vișan Costică, de meserie sanitar, dispunând inițial de 114 volume. Clădirile proprii ale Căminului cultural și Bibliotecii au fost ridicate în anul 1958, de către oamenii din localitate. Biblioteca Comunală a fost dotată cu carte și deschisă pentru public în anul 1961.

Biblioteca a beneficiat de renovare și r e a b i l i t a r e din partea administrației locale în anul 2009, primind donații de carte din domenii diverse, atât de la Ministerul Culturii, cât și de la Biblioteca J u d e ț e a n ă Panait Istrati Brăila. Clădirea

în care funcționează în prezent adăpostește un fond de carte de 8.500 de volume, alături de o sală dotată cu 5 stații conectate la internet, disponibile pentru cei 1.782 de locuitori ai comunei.

Din 1996, în comuna Romanu este bibliotecar Mihaela Coman, o persoană pasionată de obiceiuri și tradiții românești pe care încearcă să le promoveze printre cei mai tineri. Fiind apropiată de copii a încercat întotdeauna să-i atragă pe aceștia la bibliotecă, nu doar pentru lectură și împrumut de carte tradițional, ci și pentru participarea la diverse activități și proiecte inițiate de aceasta. Astfel, din anul 2013, Mihaela Coman i-a orientat pe copii către expoziții și concursuri destinate confecționării de mărțișoare,

organizate în alte județe. În fiecare an ideile originale ale echipei sunt răsplătite cu premii la aceste competiții. Mărțișoarele sunt confecționate din materiale deosebite, existente în natură (frunze, muguri, scoici, pietricele, semințe) și înfrumusețate de mânuțele dibace ale celor mici care își folosesc imaginația specifică vârstei.

Printre activitățile pe care le desfășoară Mihaela Coman la Biblioteca Comunală Romanu se numără și cele destinate unor sărbători specifice, Ziua Bostanului devenind deja tradițională în localitate. Pe lângă activitatea de sculptat și pictat dovleci, locuitorii comunei se bucură de jocuri, dansuri, dar și de savuroasa plăcintă de bostan.

Pictura pe pietre reprezintă o altă pasiune a bibliotecarei pe care o împărtășește și celorlalți, organizând ateliere pentru elevi și expoziții cu realizările acestora.

Originară din comuna Tudor V l a d i m i r e s c u , Mihaela Coman se

regăsește în lumea satului tradițional românesc, acest lucru reieșind și din frumoasa colecție de obiecte populare pe care o deține și o îmbogățește permanent, oferind și celorlalți posibilitatea să cunoască viața din mediul rural. La diferite sărbători ale satului obiectele deținute de bibliotecară (fuse, mașini de tors, ștergare, spete, cămăși și prosoape de nuntă, fiare de călcat vechi, opinci, castroane și alte vase de lut) sunt expuse, bucurând sufletele celor prezenți.

În toate demersurile inițiate de către bibliotecarul comunei, sprijinul a venit din partea primarului Steluța Ioniță, a contabilului Nicoleta Radu Badiu și a consilierilor comunali, care au fost deschiși către ideile novatoare propuse, oferind fondurile necesare fie pentru desfășurarea unor activități destinate comunității, fie pentru dotarea bibliotecii cu fondul de carte și mobilierul necesare.

BIBLIOTECARI {N ASOCIA|IE

Biblioteca Comunală Romanu

Page 54: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

53

EX LIBRIS - 2017

Legenda localității Scorțaru Nou este una interesantă și demnă de amintit. Se povestește că proprietarul moșiei Scorțaru Vechi era un pașă numit Scorțaru. În jurul anului 1870, o parte dintre locuitorii satului Scorțaru Vechi, cu permisiunea turcului și împreună cu preotul lor, au plecat să identifice o altă zonă de locuit, deoarece o molimă cumplită pusese stăpânire pe sat. Astfel, sub conducerea fiului pașei, Omer, oamenii s-au așezat în Scorțaru Nou, pe malul drept al râului Buzău, localitate străbătută în prezent de DJ 202 B. Comuna are în administrație alte trei sate componente: Pitulații Vechi, Sihleanu și Gurguieți, populația fiind de aproximativ 1.300 de locuitori.

Biblioteca comunei a funcționat inițial în incinta școlii, începând cu anul 1953, ulterior aceasta a devenit instituție de sine stătătoare, din 1969 având clădire proprie și bibliotecar angajat. În prezent, biblioteca deține 6.309 documente și o sală cu opt calculatoare conectate la internet.

De 21 de ani, Camelia Chivereanu este

bibliotecar al comunei Scorțaru Nou. Biblioteca este un centru comunitar care vine în întâmpinarea nevoilor locuitorilor comunei, motiv pentru care bibliotecara s-a implicat permanent în viața satului. Prin activitățile și proiectele propuse, aceasta a reușit să îi atragă pe copii la bibliotecă. Săptămânal aproximativ 100 de elevi trec pragul instituției pentru a împrumuta cărți, pentru a participa la diverse activități extrașcolare sau pentru a primi ajutor la pregătirea temelor. Între cei mici și Camelia Chivereanu s-a creat o adevărată echipă cu rezultate vizibile atât în mediul școlar, cât și în comunitate. După terminarea cursurilor, o parte dintre elevii școlii vin la bibliotecă pentru a-și pregăti temele la diverse obiecte, în

timp ce alții primesc ajutor la matematică din partea bibliotecarei, fie pentru a-și consolida cunoștințele, fie în vederea participării la diferite concursuri. Pe lângă școală elevii au nevoie și de relaxare, ceea ce Camelia Chivereanu a înțeles și le oferă copiilor la bibliotecă. De-a lungul timpului aici s-au organizat sesiuni de lectură publică, ateliere de croșetat, club de integrame,

vizionări și puneri în scenă a diferitelor opere literare din programa școlară.

O activitate care s-a bucurat de aprecierea întregii comunități s-a realizat chiar în acest an, odată cu venirea primăverii, când copiii coordonați de bibliotecară au confecționat mărțișoare pe care le-au oferit apoi localnicilor.

Deși rolul tradițional al bibliotecii este împrumutul de carte și promovarea lecturii, Camelia Chivereanu nu se dă la o parte de la a-i ajuta pe consătenii săi la rezolvarea diferitelor probleme, întocmirea dosarelor necesare pentru subvențiile de la APIA fiind un exemplu în acest sens.

Odată ce ai trecut pragul bibliotecii este imposibil să nu remarci atmosfera primitoare ce te întâmpină. Un mobilier rustic, multe flori, rafturi cu medalii ale elevilor obținute la diferite concursuri, dar și o zonă specială cu obiecte tradiționale colecționate de pe întreg teritoriul țării, dar și locale – toate acestea oferind instituției personalitate, căldură, deschidere față de oameni, atribute potrivite deopotrivă și pentru cea care din 1996 se dedică bibliotecii din Scorțaru Nou.

Rubrică realizată de Roxana NeaguTeodora Soare

Biblioteca Comunală Scorțaru Nou

Page 55: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

54

EX LIBRIS - 2017

Portret de bibliotecar Doinița Mihaela Stanciu

Profil

Nume și prenume: Doinița Mihaela Stanciu;Studii: Facultatea Biblioteconomie-

Arhivistică din cadrul Universității Transilvania din Brașov;

Ocupația: Bibliotecar, Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila, Secția Împrumut pentru copii. Ludotecă, Serviciul Relații cu publicul;

Familie: Căsătorită, un copil.

Doinița Mihaela Stanciu a crescut în lumea poveștilor. De mică a învățat puterea cuvintelor. Și-a dorit să le poată împărtăși și altora iubirea pentru lectură și a ales modalitatea cea mai frumoasă de a face acest lucru, devenind bibliotecar la Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila.

Mi-au plăcut întotdeauna poveștile. Am avut bucuria de a petrece mult timp în compania bunicilor, mari povestitori. Dacă bunicul îmi spunea povești hazlii, bunica îmi spunea povești moralizatoare. De ziua mea primeam cadou cărți,

așa că am descoperit lumea lor, ele devenindu-mi bune prietene. Mai târziu, la finalul liceului, am optat pentru studierea biblioteconomiei, cu atât mai mult cu cât în anul 1995 această specializare a fost reintrodusă în cadrul învățământului universitar brașovean. În copilărie îmi doream să devin cadru didactic, învățător sau educator. După finalizarea studiilor am fost, timp de un an, profesor suplinitor de limba franceză la o școală din județul Brăila, o perioadă tare dragă mie. Din martie 2000 am început să lucrez la Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila, după o perioadă de șase luni petrecută ca bibliotecar școlar la Școala Gimnazială nr. 28.

Timp de 13 ani Doinița Mihaela Stanciu a lucrat ca bibliotecar la Secția Împrumut Carte pentru Adulți. De patru ani însă, visul acesteia de a lucra cu cei mici s-a realizat, deoarece în prezent este bibliotecar în cadrul Secției Împrumut carte copii. Ludotecă, unde susține numeroase activități destinate acestei categorii de vârstă.

Despre meseria de bibliotecar vorbește cu pasiune: Este o ocupație frumoasă, vorba aceea – «Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie!» A fi bibliotecar înseamnă mai mult decât a da sau nu a putea da o carte atunci când îți este cerută. Pentru a fi bibliotecar trebuie să îți placă să fii în preajma cărților, să fii mai priceput decât restul oamenilor în găsirea de informații. Dragostea pentru ceea ce fac, respectul pentru copii, aceste lucruri mă fac bibliotecar. Să lucrezi într-o Ludotecă înseamnă să îți placă să lucrezi cu copiii, să fii creativ, dispus mereu să înveți ceva nou. În zilele noastre, bibliotecarul, pe lângă lucrul cu cartea, este un animator cultural, un organizator de evenimente. Diferitele tipuri de activități realizate în cadrul Bibliotecii Județene Brăila – ateliere de creație, concursuri, ore de lectură, expoziții, vizite la bibliotecă ale școlarilor/preșcolarilor, lansări de carte, recitaluri de poezie – toate acestea presupun organizare și pregătire prealabilă. Profesia de bibliotecar la Ludotecă (pentru că nu putem vorbi de o meserie de bibliotecar, ci de o profesie) oferă satisfacție sufletului, mai ales când descopăr

Page 56: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

55

EX LIBRIS - 2017

bucuria și mulțumirea de pe chipurile copiilor, uneori exprimate chiar și în cuvinte.

Ca în orice profesie și în cazul bibliotecarei noastre a existat un moment definitoriu în cariera sa. După ce am decis să lucrez cu cei mici la Ludotecă, am fost în vizită la Secția destinată copiilor din cadrul Centrului de Excelență Brașov, unde am descoperit lumea copiilor din punct de vedere biblioteconomic și activitățile ce pot fi desfășurate într-o astfel de secție. Am încercat să urmez modelul implementat de colegele din Brașov și acesta a fost momentul clar care m-a marcat definitiv în cariera mea. A urmat o activitate desfășurată timp de trei ani, care a fost răsplătită cu diploma «Cel mai bun colaborator», din partea Centrului de Excelență Brașov.

Dintre proiectele desfășurate de Doinița Stanciu la Ludotecă, cel mai apreciat este Orașul meu, orașul tău, care din anul 2016 a fost recunoscut pe plan internațional. Este un proiect de suflet demarat în urmă cu trei ani, prin care reușesc să promovez frumusețea orașului natal prin imagini și cuvinte, dar și talentele micuților brăileni. Proiectul m-a marcat și în plan personal deoarece am legat prietenii atât cu cadrele didactice, cât și cu copiii din țară și străinătate.

Doinița Stanciu nu uită că rolul definitoriu al unui bibliotecar este acela de a recomanda cartea

și de a promova lectura. Cartea este liantul dintre bibliotecar și public, mijlocul prin care îi educăm pe copii și le deschidem orizontul. Cartea este prietenul care unește adulții și copiii, dar și oamenii mari pot fi cuceriți de magia cuvintelor. Promovarea cărții și a lecturii reprezintă una dintre activitățile principale pe care se bazează o bibliotecă publică. În vremurile informatizate din prezent, important este să găsim mijlocul de a menține cartea în centrul atenției celor mici. Pentru a putea crește frumos, copiii au nevoie de modele, iar lectura este mijlocul prin care ei le pot cunoaște. De aceea, în activitățile realizate la Ludotecă am pornit permanent de la premisa că indiferent de tipul evenimentului, cartea trebuie să joace un rol important.

Pasiuni: Călătoriile;Citat preferat: Dacă vreți să creșteți copii

inteligenți, citiți-le povești. Dacă vreți să creșteți copii și mai inteligenți, citiți-le și mai multe povești! - Albert Einstein.

Page 57: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

56

EX LIBRIS - 2017

Profil

Nume și prenume: Laura CapleaStudii: Facultatea de Litere și Arte, secția

Biblioteconomie, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu;

Ocupația: Bibliotecar, Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila, purtător de cuvânt, Serviciul Automatizarea și Dezvoltarea Activităților. Digitizare;

Familie: Căsătorită, un copil.

Laura Caplea este unul dintre bibliotecarii cu vechime din cadrul bibliotecii brăilene. Într-o discuție liberă cu aceasta am aflat că meseria de bibliotecar este singura pe care a practicat-o, prin intermediul acesteia reușind să-și împlinească visul din copilărie. Îmi doream să devin învățătoare sau profesoară.

În mod ciudat viața mi-a oferit ocazia să-mi îndeplinesc într-un fel visul, deoarece ca bibliotecar am avut prilejul să lucrez cu adolescenți și copii. Sunt bibliotecar din 1990, iar mai târziu am simțit nevoia să certific și

să aprofundez ceea ce lucram deja. Dacă din practică știam foarte bine ce presupune să fii bibliotecar la o Secție de Relații cu Publicul, la facultate am învățat despre istoria cărții și a tiparului, tehnici de catalogare și indexare, paleografie chirilică, metode de conservare sau despre legislația în domeniu.

După 23 de ani de lucru cu publicul, Laura Caplea a devenit purtător de cuvânt al instituției și astfel, activitatea ei a trecut într-o nouă etapă. În primul rând, în ceea ce mă privește pe mine, nici o zi nu seamănă cu alta, sunt mereu în mișcare, în fiecare zi vorbesc cu colegii mei pentru a afla ce evenimente urmează să se mai organizeze. Consider că cea mai strânsă relație în această meserie este cea cu publicul larg, pe care îl informăm zi de zi despre ceea ce se întâmplă în Bibliotecă, fie că e vorba despre evenimente, servicii sau despre proiecte culturale, educative și sociale. Pentru ca aceste activități să fie cât mai vizibile folosim toate căile posibile de comunicare, de la avizierul aflat la intrarea în instituție, site și blog, comunicate în mass media, până la pagina de Facebook, canalul de Youtube al Bibliotecii sau televiziunile locale. Dacă nu ne-am promova, prea puțini brăileni ar ști cu adevărat ce realizăm noi aici.

În ciuda unor posibile prejudecăți, Biblioteca este un spațiu care oferă oportunități de dezvoltare profesională și personală, atât pentru cei care lucrează în cadrul instituției, cât și pentru cei care-i trec pragul. Biblioteca modernă nu înseamnă doar împrumut de carte, ci și foarte multe activități, proiecte în cadrul cărora oameni de toate vârstele, profesiile își împărtășesc experiențele dobândite de-a lungul vieții. Mi se pare cel mai propice mediu, în care dacă ești pasionat de ceea ce faci, ai putea să te dezvolți frumos pe toate planurile. Se zice că unii oameni apar în viața ta ca o binecuvântare, alții, ca o lecție, de aceea eu cred că am avut de învățat câte ceva bun de la toți cei cu care am lucrat.

Laura Caplea definește într-un mod original și complex profesia de bibliotecar: Mulți oameni cred că profesia de bibliotecar este plictisitoare, dar

Laura Caplea

Page 58: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

57

EX LIBRIS - 2017

eu pot aduce argumente că a fi bibliotecar astăzi, când aceste instituții sunt în continuă schimbare, reprezintă o mare provocare. A fi bibliotecar nu este pentru oricine, se poate spune că îți trebuie vocație, trebuie să faci din suflet nu numai din obligație o astfel de profesie. Bibliotecarul este omul care prețuieste cartea și tezaurul cultural adunat cu migală într-o bibliotecă de-a lungul timpului. În plus este și animator, documentarist, conservator, restaurator, informatician, trainer, lector, redactor, agent cultural și educaţional, iar lista poate continua. Ar fi frumos ca tot mai mulți oameni să aprecieze și să fie conştienţi de valoarea muncii unui bibliotecar.

Ca în oricare altă meserie, satisfacția poate veni din lucrurile mărunte și din bucuria de a dărui și altora din pasiunea ta. De la început mi-a oferit satisfacții, dar în ultimii ani am sentimentul că sunt mai apreciată și încurajată să mă dezvolt profesional. Cred că satisfacția apare atunci când ceea ce fac la muncă rezonează cu felul meu de a fi.

Tranziția de la etapa de bibliotecar la Serviciul Relații cu publicul la cea de purtător de cuvânt al instituției s-a produs firesc, în anul 2013, odată cu mutarea bibliotecii în noul spațiu, ceea ce a fost un moment definitoriu pentru cariera Laurei Caplea. Desigur la bază sunt tot bibliotecar, dar cu noi atribuții ce țin de marketing și promovare. Începutul a fost timid, dar eu sunt o persoană conștiincioasă care-și face mereu temele, astfel încât am reușit să aflu multe dintre secretele acestei meserii.

Și cum Biblioteca s-a implicat în ultimii ani în proiecte de amploare, menite să vină în sprijinul comunității din care face parte, un alt moment definitoriu a fost în 2015, când purtătorul de cuvânt a avut oportunitatea să fie cooptat ca trainer în echipa proiectului Agora Culturală în Biblioteca Ta. A fost prima mea experiență ca trainer, o ocazie bună să deprind noi aptitudini. Fac parte dintre oamenii care au un mare respect pentru procesul de învățare, indiferent dacă această funcție se referă la traineri, profesori sau mentori.

Într-o societate aflată în permanentă schimbare, Biblioteca Județeană Brăila și-a adaptat oferta pentru a fi în pas cu cerințele

vremurilor. Cu toate acestea, bibliotecarii brăileni nu uită că menirea principală a instituției este aceea de a promova cartea.

Bibliotecile moderne nu se mai limitează de mult doar la împrumutul de carte, deși cartea rămâne componenta principală. Bibliotecarii, oameni inventivi din fire, găsesc diverse mijloace de a menţine cartea în atenția publicului și aici mă refer la promovarea cu ajutorul instrumentelor Web 2.0 (site, blog, rețele sociale, Youtube), dar și la organizarea de evenimente menite să atragă oamenii de toate vârstele în spațiul bibliotecii. Așa cum alții organizează biblioteci în gări, aeroporturi, pe plajă, sau în cabine telefonice, în anotimpul cald suntem și noi prezenți în parcurile brăilene cu standuri de cărți, pentru perioade scurte, ce-i drept. Ne alăturăm campaniilor internaționale de lectură, suntem partenerii perfecți în organizarea de târguri de cărți, proiecte sociale, educaționale și culturale, găzduim și organizăm workshop-uri pe diverse teme, lucrăm cu voluntari tineri, redactăm reviste de specialitate și încercăm să atragem la cluburile noastre tot mai mulți brăileni. Astfel, s-a creat în jurul nostru o comunitate tot mai conștientă de rolul bibliotecii, un pol de cultură ce atrage noi adepți de la un an la altul.

Pasiuni: Îmi place să confecționez decorațiuni handmade pentru casă și grădină, să călătoresc și să grădinăresc;

Citat preferat: Îmi place motto-ul celor de la Google «Don›t be evil» ( Nu fi rău), pe care încerc să-l aplic în viața de zi cu zi.

Page 59: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

58

EX LIBRIS - 2017

Profil

Nume și prenume: Ion Volcu;Studii: Facultatea de Istorie; Facultatea de

Drept, Universitatea București;Ocupația: bibliotecar, șef birou Colecții

Speciale. Depozit legal din cadrul Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila;

Familie: Căsătorit, un copil.

Pasionat de lectură încă din copilărie aceasta a devenit pentru el un mod de viață care îi dezvoltă imaginația și creativitatea, pregătirea profesională și în același timp este o hrană pentru suflet. După cum mărturisește este fascinat de istorie, de civilizații vechi. Îi place în același timp și profesia de magistrat, fapt care l-a determinat să urmeze și cursurile Facultății de Drept, profesând o perioadă ca jurist.

Născut într-un loc pitoresc, în comuna Climăuții de Jos din Valea Nistrului, Basarabia, locuri unde românii autentici își păstrează moștenirea istorică și tradițiile cu o mândrie aparte, Ion Volcu își ajută conaționalii prin diverse proiecte. Prin statutul pe care îl avea Basarabia și programa școlară a învățat cu regularitate limba rusă, iar în timpul studenției și-a îmbogățit aptitudinile lingvistice și cu alte limbi slave: bulgară, ucraineană.

Dragostea pentru carte l-a determinat să se ambiționeze, să urmeze și să absolve cursurile Facultăților de Istorie și ulterior de Drept din cadrul Universității București. După absolvire a fost profesor de istorie în București, apoi s-a angajat pe postul de bibliograf din cadrul Bibliotecii Academiei Române. Am fost la catedră începând cu anul III de facultate și cu banii pe care îi câștigam cumpăram în general cărți. Mi-a plăcut să le predau elevilor, dar subfinanțarea învățământului și-a lăsat amprenta asupra carierei multor cadre didactice. După 5 ani de activitate ca profesor am ales să mă îndrept către biblioteconomie, un domeniu care mi-a adus un orizont nou. Astfel, m-am angajat la Biblioteca Academiei Române unde m-am format ca bibliotecar. Experiența de aici a fost plină de învățăminte. Asimilam tot ce putea să-mi fie de folos în carieră și acest aspect l-am exploatat la cote maxime la venirea în Brăila, fiindu-mi de folos. În paralel am urmat Masteratul în Istorie și cursurile Facultății de Drept pe care am absolvit-o în 2002. Ca absolvent de drept am căutat să și practic meseria fiind colaborator pentru mulți ani ca jurist la Fundația «Avram Imbroane» din București, organizație ce se ocupa cu susținerea tinerilor români din Banatul sârbesc, Bucovina și Basarabia, veniți la studii în România și alte proiecte de susținerea istoriei naționale și păstrarea tradițiilor.

Destinul se împletește și ne poartă către destinații surpriză. Așa a fost și la Ion Volcu. După 13 ani de capitală se căsătorește cu o brăileancă și se stabilește în acest oraș frumos de la Dunăre. Orașul este încărcat cu o istorie aparte, o arhitectură ce îmbină stiluri diferite caracteristice etniilor care au conviețuit aici. Ion Volcu a căutat să afle cât mai multe despre farmecul acestui oraș, lecturând fondul de carte aflat în Bibliotecă. Acesta a fost momentul de a-și pune în practică cele învățate la Biblioteca Academiei. Fiind uimit de volumul mare de publicații vechi aflate în colecțiile bibliotecii brăilene, a lansat ideea înființării unei Secții Speciale, specifică tuturor bibliotecilor mari din țară și care lipsea Brăilei. Astfel în 2007 ia ființă biroul de Colecții Speciale unde se regăsesc toate unitățile bibliografice

Ion Volcu

Page 60: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

59

EX LIBRIS - 2017

existente în colecțiile Bibliotecii din perioada 1612 – 1949. Colecția reunește cartea veche de patrimoniu, cartea bibliofilă parte a fondului tradițional din perioada 1831 – 1949 (ediții prime, princeps, originale, liliput, carte cu autograf și însemnări, manuscrise), dar și stampe, documente oficiale, corespondență, fotografii, medalii, cărți poștale ilustrate, hărți, foi volante, o colecție de tablouri ale pictorului brăilean Vespasian Lungu. În depozite sunt păstrate publicațiile periodice românești și străine din perioada 1834 – 1949, publicațiile periodice brăilene din 1839 până în 1949, atât pe suport de hârtie, cât și pe suport digital.

Întotdeauna mi-a plăcut să citesc, lectura fiind un refugiu de relaxare care în anii de școală mi-a îmbogățit vocabularul. Nu obișnuiam să renunț nici la cele mai complicate cărți. Le citeam de 2 - 3 ori până le înțelegeam sensul și multe situații din diverse cărți mi-au servit ca modele în viață. Îmi place să fac muncă de cercetare, să fac o documentare riguroasă în căutarea unor informații inedite, acest lucru stârnindu-mi curiozitatea și oferindu-mi provocări pe care încerc să le duc la un final fericit atât pentru mine, dar în special pentru comunitate. Așa au

fost puse în practică diverse proiecte destinate comunității prin publicarea unor monografii, articole despre Brăila sau diverse proiecte destinate tuturor categoriilor de utilizatori, în special tinerilor. Dacă am reușit sau nu să ofer comunității informații relevante și inedite, doar cei care mi-au citit cărțile pot spune asta.

Tranziția de la profesor către profesia de bibliotecar nu a fost atât de grea cum și-a imaginat Ion Volcu. Mi-a plăcut foarte mult să predau și când m-am angajat la Bibliotecă mă gândeam că voi pierde contactul cu oamenii, dar am realizat că suntem în contact permanent cu membrii comunității.

Biblioteca brăileană i-a oferit posibilitatea de a-și exercita pasiunile și de a readuce în atenția publică istoria. Ion Volcu vine în întâmpinarea nevoilor celor care trec pragul secției pe care o conduce, atât cu documente, cât și cu sfaturi. A lucra la bibliotecă este ca și cum ai lucra într-un sanctuar. Trebuie să fii foarte atent cu documentele pe care le ai în colecție, să le pui în lumină, să le valorifici. A fi bibliotecar înseamnă să dăruiești utilizatorilor din secretele meseriei tale. Oricine vine la Sala de lectură de la Colecții Speciale pentru o anumită cercetare, pleacă de

Page 61: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

60

EX LIBRIS - 2017

aici cu noi teme de studiu pe istorie locală pentru că întotdeauna îi îndrumăm. Suntem într-o permanentă socializare și colaborare cu oamenii care ne trec pragul, ajutându-i și recomandându-le documentele necesare pentru a-și îmbunătăți cercetarea.

Satisfacțiile oferite de o profesie pe care o iubești și o faci cu pasiune nu întârzie să apară, iar acest lucru este resimțit și de Ion Volcu: Este o meserie care îți oferă satisfacții dacă ți-o asumi conștient. Este o meserie deosebită, extrem de frumoasă și care zilnic îți oferă noi oportunități de dezvoltare profesională. În fiecare zi ai posibilitatea să înveți ceva nou, trebuie doar să îți dorești acest lucru.

Momentul definitoriu în orientarea profesională a venit pentru Ion Volcu în liceu, iar personalitatea care i-a marcat existența a fost o profesoară cum rar întâlnești. Valentina Leonte Matcovschi, căci despre ea este vorba, profesoară de istorie, sora binecunoscutului scriitor basarabean Dumitru Matcovschi, i-a insuflat iubirea pentru istorie. La terminarea liceului a primit certificat de excelență în istorie, servindu-i ca avantaj la admiterea la Facultatea de Istorie, fiind astfel scutit de susținerea examenului de specialitate. În liceu a fost momentul care mi-a schimbat viziunea despre meseria pe care urma să o aleg. Dumitru Matcovschi venea des la liceu și ne citea. Orientat către momentul de renaștere națională, scria despre limba română, despre cultura și istoria națională, despre întoarcerea la tradiții.

Întrebat care este momentul cel mai frumos din activitatea de bibliotecar, Ion Volcu nu s-a putut decide asupra unuia singur, considerând că sunt foarte multe momente frumoase, iar dacă s-ar rezuma la unul nu ar face decât să le umbrească pe altele. Unul dintre momentele frumoase de care îmi amintesc cu plăcere este cel al colaborării cu Ștefania Botez de la Arhivele Brăila pentru documentarea și publicarea albumului de cărți poștale ilustrate, și a volumului Carte veche la Brăila care cuprinde cartea veche de patrimoniu, clasată din Bibliotecă și Arhivele

Județene, ceea ce mi-a adus satisfacții enorme. Un alt moment frumos din activitatea mea a fost reprezentat de obținerea certificatului de la Ministerul Culturii pentru expert în carte veche. Am făcut deja expertize pentru alte biblioteci din țară.

Entuziasmul pentru carte și lectură îl determină pe Ion Volcu să facă toate eforturile pentru ca și tânăra generație să afle despre lectură și carte: Cartea este pentru mine ca un izvor de apă curată care ne satisface setea zilnică de lectură. Pentru a promova cartea și lectura, în special, pregătim și realizăm acțiuni în primul rând cu tinerii pentru că ei sunt viitorul. Activitățile sunt dedicate diverselor evenimente locale și naționale, astfel încât promovăm lectura și colecțiile bibliotecii. Totodată realizăm cercetări și publicăm cărți editate de către bibliotecă, participăm la diverse conferințe și simpozioane pentru a promova biblioteca și meseria de bibliotecar.

Pasiuni: Tenisul, șahul, fotografia, plimbările; Citat preferat: Îmi place un citat din greaca

veche scris pe Templul de la Delphi, Grecia: «Cunoaște-te pe tine însuți!».

Rubrică realizată de Teodora Soare și Roxana Neagu

Page 62: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

61

EX LIBRIS - 2017

Înainte să te cunosc, Jojo Moyes, Editura Litera, București, 2016

Pauline Sara Jo Jojo Moyes s-a născut la Londra, în 1969. Ziaristă de profesie, aceasta debutează pe plan literar în 2002 cu romanul Sheltering Rain. Cu al doilea roman, Foreign Fruit, a câștigat Romantic Novel of the Year Award. În 2011 ia premiul pentru a doua oară cu romanul The Last Letter From Your Lover, tradus în limba română în 2012. Cel mai mare succes îl cunoaște însă cu romanul Me before you, apărut în 2012, tradus în peste 31 de limbi și ecranizat în 2016, avându-i ca protagoniști pe Emilia Clarke și Sam Claflin. Scriitoarea redactează în anul 2015 After you, continuarea romanului mai sus amintit.

Înainte să te cunosc este o frumoasă și răscolitoare poveste de iubire între doi tineri care s-au cunoscut în circumstanțe nu tocmai plăcute, dar care ajung să se îndrăgostească profund. Louisa Clark este o tânără de 26 de ani, cu o existență banală, ce își pierde slujba și se vede nevoită să se angajeze ca infirmiera unui tânăr de 35 de ani, tetraplegic, care este total dependent de ceilalți.

Despre Will Traynor aflăm că fusese un bărbat foarte activ, pasionat de sporturi extreme, călătorii și afaceri cu multe cifre. Un tânăr din înalta societate, cu o educație aleasă și un viitor curmat brusc de un accident într-o zi ploioasă, în Londra. Rolul Louisei este acela de a-l determina pe tânărul irascibil, ironic și extrem de închis în el să renunțe la contractul pe care îl semnase cu o firmă de sinucideri asistate din Elveția. Suferințele fizice și psihice, umilința și neputința lui Will urmau să se încheie pentru totdeauna la șase luni de la angajarea Louisei, un ultimatum pe care acesta îl oferise familiei, ce se opunea cu vehemență hotărârii sale.

Fata ciudată, ușor timidă, stângace, cu un stil vestimentar strident, dar întotdeauna veselă și optimistă își face un plan și ajunge, treptat, să fie singura care reușește să se apropie de Will. Cei doi au parte de transformări, se sprijină și se ajută reciproc pentru a-și depăși propriile temeri. Se înfiripă între aceștia o frumoasă poveste de iubire, iar cititorul va trăi, suferind alături de personaje, emoții profunde, sperând într-un final fericit.

După ce te-am pierdut, Jojo Moyes, Editura Litera, București, 2016

Jojo Moyes, scriitoarea și jurnalista britanică, continuă în romanul După ce te-am pierdut povestea sensibilă a Louisei Clark începută în bestsellerul Înainte să te cunosc.

Acțiunea începe la 18 luni după moartea lui Will și cititorul o regăsește pe Lou, care nu poate trece peste dispariția definitivă a iubitului său, pe care simte că l-a dezamăgit, existența ei fiind caracterizată de aceeași banalitate dintotdeauna. Spiritul aventurii pe care i-l insuflase Will, dispare treptat, și, după ce se plimbă o vreme prin marile orașe ale Europei, Louisa se instalează în apartamentul din Londra pe care l-a cumpărat din banii lăsați de Will. Întreaga viață a fetei este guvernată de sentimentele și gândurile pentru cel ce a hotărât să se elibereze de încorsetarea dată de scaunul cu rotile. Louisa dialoghează cu el

LUMEA C~R|ILOR

Titluri noi în bibliotecă

Page 63: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

62

EX LIBRIS - 2017

în gând, îi cere părerea, își imaginează cum ar reacționa Will în diferite momente, își amintește episoade din scurta, dar intensa lor poveste de iubire, însă mai ales trăiește un sentiment de profund regret că nu a reușit să facă mai mult pentru a-l determina să renunțe la sinucidere.

Viața Louisei se va așeza ușor odată cu întâlnirea cu Sam, un paramedic ce o duce la spital după ce aceasta cade accidental de pe terasa casei sale. Este urmărită, de asemenea, relația fetei cu propria familie, dar și cu părinții lui Will, marcați și ei de pierderea fiului. Surpriza cărții constă în apariția unui personaj feminin, Lily, o adolescentă rebelă, ce intră în viața tuturor și de care Louisa se atașează, făcându-și un scop din a o ajuta pe aceasta să își depășească problemele și să se integreze în noua sa familie.

După ce te-am pierdut este așadar o carte despre supraviețuirea în urma pierderii cuiva drag și despre modul în care o personalitate puternică poate marca destine, chiar și dincolo de moarte.

Ascuns la vedere, Nuruddin Farah, Editura Polirom, Iași, 2015

Nuruddin Farah este un scriitor somalez, născut în 1945, dramaturg, eseist, cel mai important romancier african al momentului, după The New York Review of Books.

Romanul Ascuns la vedere este o carte

dramatică și provocatoare prin subiectul abordat. Bella este o fotografă renumită, de origine somaleză, care trăiește la Roma. O tragedie petrecută în propria familie o determină pe tânără să-și abandoneze cariera și să se mute înapoi în Africa. Fratele ei vitreg, Aar, funcționar al ONU, este omorât de extremiștii din Mogadishu, într-un atentat cu bombă și astfel lasă în urmă doi copii adolescenți. Datorită faptului că mama naturală îi părăsise cu ceva ani în urmă, Bella va fi cea care își va asuma rolul creșterii celor doi, stabilindu-se împreună cu aceștia la Nairobi și renunțând la stilul de viață occidental.

Contextul creat îi oferă autorului posibilitatea de a aborda mai multe teme: relațiile de familie, comportamentul dificil al adolescenților, dar și constrângerile, tradițiile din zona Africii, crizele sociale și politice, totul pe fundalul permanent resimțit al pericolului terorist.

Accentul este pus însă pe relația celor doi adolescenți, Dahaba – fata mai mică, încăpățânată și rebelă și Salif – băiatul pașnic, matur și echilibrat, cu Bella, dar și cu mama naturală a acestora care își face apariția și cere custodia copiilor după moartea tatălui.

Regina deșertului, Gertrude Bell, Georgiana Howell, Editura Corint, București, 2016

A fost o scriitoare de talent, poetă, lingvistă, călătoare neobosită, exploratoare și alpinistă experimentată, arheolog, istoric, antropolog, diplomat, a creat o națiune, a înscăunat un rege, însă ne mai putem gândi și la alte roluri, profesii,

Page 64: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

63

EX LIBRIS - 2017

preocupări pe care le-a avut, jucat sau exercitat cu egală strălucire, pricepere, seriozitate și grație. La toate acestea, dacă adăugăm căldura și înțelegerea umană, devotamentul și generozitatea, dar și caracterul independent, ne vom putea apropia de o posibilă schiță de portret a lui Gertrude Bell (1868 - 1926), supranumită Regina Deșertului. – se afirmă în Prefața volumului.

Georgiana Howell, ziaristă și autoare britanică, are ca punct de plecare în realizarea biografiei lui Gertrude Bell corespondența acesteia cu membrii familiei și nu numai, de asemenea jurnalele atent scrise, din care a selectat pasaje reprezentative pentru personalitatea marii aventuriere a secolului XX. Volumul conține, pentru înțelegerea contextului în care Gertrude Bell a trăit, o cronologie, unde sunt prezentate acțiunile acesteia și ale familiei, începând cu cele ale bunicului și ajungând până în 2015 când încă se mai resimt influențele acțiunilor sale. Fiecare capitol al cărții este structurat astfel încât să evoce o latură a personalității exploratoarei. Astfel, cititorul va face cunoștință cu Lingvista, Poeta, Pasionata de arheologie, Femeia îndrăgostită, Făuritoarea de națiuni, Femeia care a întronat regi și va afla detalii despre modul în care Gertrude Bell a influențat decisiv politica britanică în Orientul Mijlociu în anii de după Primul Război Mondial, promovând cauza arabă și având un rol

crucial în definirea hotarelor unei națiuni.Volumul reprezintă așadar o pagină din istoria

lumii, fiind însoțit și de imagini-document ce o înfățișează pe Gertrude Bell, dar și personalități marcante cu care aceasta s-a intersectat de-a lungul timpului. Cartea a fost ecranizată în 2015, cu Nicole Kidman în rolul lui Gertrude Bell.

Nu veți avea ura mea, Antoine Leiris, Editura Nemira, București, 2016

Fost cronicar de evenimente culturale la France Info și France Bleu, Antoine Leiris este jurnalist. Nu veți avea ura mea este prima sa carte, apărută la editura franceză Fayard în martie 2016, la câteva luni de la atacurile teroriste care au avut loc la Paris, pe 13 noiembrie 2015 și în care soția autorului a fost ucisă, lăsând în urmă un fiu de doar 17 luni.

Cartea este scrisă sub forma unui jurnal în care sunt expuse trăirile ziaristului, începând cu seara atentatelor și până după înmormântarea soției. Răvășit de durere, Leiris scrie o scrisoare deschisă către atacatorii care au omorât-o pe Hélène. El refuză ca această crimă să definească viața sa și pe cea a copilului acestuia. Scrisoarea este preluată de televiziuni și ziare și prezentată ca un manifest împotriva urii.

Page 65: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

64

EX LIBRIS - 2017

Cartea este extraordinar de profundă, tulburătoare prin modul în care Antoine își propune să trăiască în doi o viață ce trebuia trăită în trei. Atentatul de la Bataclan, din 13 noiembrie 2015, care a avut loc concomitent cu alte atentate în Paris, a îndoliat o lume întreagă. Însă suferința familiilor, a celor rămași în urmă este de neimaginat. Modul în care viața acestora s-a schimbat din acel moment, felul în care supraviețuitorii găsesc modalități de a merge mai departe sunt aspecte surprinse în rândurile cărții. Impresionează puterea lui Leiris de a simți în continuare dragostea, de a depăși ura și de a-și dori să-i transmită fiului său aceleași sentimente.

Vineri seara ați furat viața unei persoane de excepție, iubirea vieții mele, mama fiului meu, dar nu veți avea ura mea. Nu știu cine sunteți și nu vreau să știu, sunteți niște suflete moarte. Dacă acest Dumnezeu pentru care ucideți voi orbește ne-a creat după chipul său, fiecare glonț tras în corpul soției mele va fi fost o rană în inima lui. Așa că nu, n-am să vă fac darul de a vă urî. (…) Vreți să-mi fie teamă, să mă uit la concetățenii mei cu ochii plini de neîncredere, să-mi sacrific libertatea pentru siguranță. Ați pierdut. Nu m-ați scos din joc. (…) Suntem doar doi, fiul meu și cu mine, dar suntem mai puternici decât toate armatele lumii.

Soldații de zinc, Svetlana Aleksievici, Editura Litera, București, 2016

Svetlana Aleksandrovna Aleksievici este o scriitoare și jurnalistă din Belarus. După terminarea școlii, a lucrat ca reporter la mai multe ziare, apoi a absolvit Universitatea de Stat și a devenit corespondent al revistei literare Neman, din Minsk.

Aleksievici este cunoscută în lumea literară datorită narațiunilor sale întemeiate pe declarațiile celor ce au participat la marile evenimente care au marcat traseul istoric al omenirii – al Doilea Război Mondial, războiul din Afganistan, căderea URSS, dezastrul de la Cernobîl. În urma presiunilor politice, autoarea s-a mutat, începând cu anul 2000, în Paris, Gӧteborg și apoi Berlin. Din 2011 aceasta a revenit la Minsk. Cărțile sale au fost traduse în numeroase limbi și au primit de-a lungul timpului mai multe premii.

În 2015 Svetlana Aleksievici a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru Literatură, pentru scrierile ei polifonice, memorial al suferinței în epoca noastră.

Volumul Soldații de zinc reunește mărturisirile emoționante ale soldaților, ofițerilor, asistentelor medicale, precum și ale unor mame ce și-au pierdut fiii în războiul din Afganistan, unde armata rusă a luptat din 1979, până în 1989. Autoarea nu vrea în această carte să aducă mărturii ale unor evenimente, ci își dorește să ne facă pe noi să înțelegem că războiul schimbă vieți, că își pune iremediabil amprenta asupra celor implicați. Timp de un deceniu, peste un milion de militari sovietici au trecut prin Afganistan, provocând aici distrugeri uriașe și rămânând ei înșiși marcați de experiența acestui conflict. Morții erau trimiși înapoi în URSS în sicrie sigilate de zinc, în timp ce, întorși în patrie, mare parte din supraviețuitori nu s-au putut reintegra și au devenit, în ochii unora, niște criminali.

Sentimente amestecate, trăiri intense, suferință, frică, întâmplări dureroase, iminența morții, toate acestea răzbat din rândurile frumos șlefuite de Svetlana Aleksievici. Suferința celor ce au luptat în războiul altora ajunge la cititor, sensibilizează și marchează profund conștiința acestuia.

Page 66: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

65

EX LIBRIS - 2017

Puritate, Jonathan Franzen, Editura Polirom, Iași, 2016

Jonathan Franzen s-a născut în 1959 și a crescut în Webster Groves, Missouri, o suburbie a orașului S. Louis. A studiat la Berlin, a lucrat în laboratorul de seismologie din cadrul Departamentului de Fizica Pământului și Științe Planetare de la Harvard, iar din 1988 devine autor de romane, primul dintre cele cinci scrise până în prezent fiind Al 27-lea oraș. Operele sale literare au fost apreciate și distinse cu diverse premii, iar din 2012, scriitorul devine membru al Academiei Americane de Arte și Litere.

Puritate a apărut în anul 2015, fiind tradus un an mai târziu în limba română. Romanul abordează povestea tinerei Purity Pip Tyler, care, după terminarea studiilor, nu reușește să se regăsească. Tulburată din cauza faptului că nu își găsește tatăl, respingându-și mama fragilă psihic pe care o acuză că nu a avut capacitatea să îi insufle o scară a valorilor, Purity este o adolescentă aflată la răscruce, insuficient maturizată, care nu are încă un țel în viață.

Lucrurile se schimbă atunci când se ivește ocazia să lucreze pentru Proiectul Rază de Soare, condus de fermecătorul Andreas Wolf din Bolivia. Asociația este specializată în descoperirea secretelor cu miză mare, iar Pip intră în rândul acesteia în speranța că va reuși să își identifice

tatăl. Personajul are iluzia unei povești de iubire între ea și tânărul Wolf, cel autoproclamat aducător al luminii, însă în curând va descoperi că se află în mijlocul unui plan bazat pe secrete și minciuni ce acoperă o misterioasă crimă. Vorbim așadar despre un roman captivant, plin de acțiune, intrigi și situații neprevăzute.

Miss Peregrine, Ransom Riggs, Editura YoungArt, București, 2013

Ransom Riggs este un scriitor și filmograf american, născut în 1979 și cunoscut datorită seriei sale de cărți Miss Peregrine.

Pornind de la pasiunea sa pentru a colecționa fotografii vechi și sfătuit de cei din jur, autorul țese o poveste în jurul imaginilor stranii strânse de-a lungul timpului. Pătrundem astfel în lumea lui Jacob, care a crescut înconjurat de poveștile fantastice ale bunicului său, Abraham. Bătrânul a crescut într-un orfelinat pentru copii neobișnuiți, a luptat în război, a reușit să scape de furia naziștilor, fiind singurul supraviețuitor dintr-o familie de evrei din Polonia și a călătorit prin toată lumea în căutare de monștri. Jacob crește și ajunge să nu mai creadă în poveștile bunicului, însă după moartea violentă a acestuia, tânărul de șaisprezece ani merge pe insula izolată unde se află ruinele căminului pentru copii deosebiți al domnișoarei Peregrine, cel despre care îi vorbise bunicul său.

Page 67: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

66

EX LIBRIS - 2017

Pe măsură ce Jacob înaintează pe holurile și prin dormitoarele părăsite, își dă seama că cei care s-au adăpostit cândva acolo au fost mai mult decât deosebiți și nu întâmplător au fost trimiși într-un loc uitat de lume. Cititorul va face o călătorie în timp, va retrăi aceeași zi de mai multe ori, va face cunoștință cu personaje cu puteri supranaturale ce se vor lupta cu monștrii ce îi amenință pe copiii deosebiți din orfelinat. Acțiunea captivantă este completată de fotografiile vechi care sporesc straniul cărții.

În anul 2016, romanul Miss Peregrine a fost ecranizat cu succes. Povestea primului volum continuă în cel de-al doilea al seriei, numit Miss Peregrine – Orașul pustiu.

Miss Peregrine – Orașul pustiu, Ransom Riggs, Editura YoungArt, București, 2015

Miss Peregrine – Orașul pustiu continuă aventurile primului volum al seriei. Scriitorul american, Ransom Riggs, îl aduce iarăși în prim-plan pe Jacob, de data aceasta alături de prietenii săi. Ne aflăm în anul 1940 și urmărim aventurile unui grup de zece copii deosebiți, care încearcă să se salveze de o armată de monștri și, de asemenea, să găsească o soluție pentru a o ajuta pe Miss Peregrine să revină la corpul său uman, ea fiind transformată în pasăre.

Copiii pornesc spre Londra, unde speră să găsească leacul salvator. Găsesc însă un oraș pustiu, sfâșiat de război, aflat sub asediu nazist, unde pericolul pândește la fiecare colț. Și în acest volum autorul împletește cu măiestrie realul cu fantasticul, oferindu-ne povești deopotrivă de încântătoare și terifiante. Personajele bine conturate se folosesc de abilitățile lor speciale pentru a-și îndeplini misiunea. Autorul păstrează tehnica și introduce și în acest roman fotografii de epocă, misterioase, care, plasate în interiorul poveștii sporesc suspansul și intensitatea acțiunii.

Călătoriile doctorului Dolittle, după Hugh Lofting, Editura Curtea Veche, București, 2016

Hugh Lofting este un scriitor englez, născut în 1886, în Maidenhead, cunoscut în primul rând datorită cărților pentru copii ce îl au ca protagonist pe doctorul Dolittle. Kathleen Olmstead repovestește romanul Calătoriile doctorului Dolittle pentru ca acesta să fie cât mai accesibil celor mici.

Călătoriile doctorului Dolittle prezintă povestea unui doctor priceput și înțelept, pe nume

Page 68: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

67

EX LIBRIS - 2017

John Dolittle, care locuia în orașul Bălteștii-din-Mlaștină. Doctorul avea o răbdare ieșită din comun, dar și multă înțelepciune și bunăvoință pentru animale. De aceea, în gospodăria lui conviețuiau mai mulți șoareci albi, iepuri, găini, o veveriță, un arici, o văcuță, un vițeluș, un cal bătrân și chiar un crocodil. Intimidați de prezența animalelor, pacienții renunță pe rând la serviciile doctorului, așa că Dolittle se hotărăște să devină medic veterinar. Datorită papagalului Polinezia, el află că animalele au o limbă a lor și începe să o înțeleagă și să o vorbească.

Pentru că maimuțele din Africa se îmbolnăvesc, doctorul pleacă într-o călătorie pentru a le salva. Călătoria este captivantă pentru cititori, doctorul Dolittle având de înfruntat o mulțime de pericole. Datorită iubirii sale pentru animale acesta reușește să treacă peste obstacole, mai mult chiar, ca o răsplată, ajunge să întâlnească cel mai rar animal din lume.

Personajul lui Hugh Lofting a fost sursă de inspirație și pentru o serie de filme hollywoodiene, ce îl au ca protagonist pe Eddie Murphy.

Experimente științifice pentru copii, traducere Felicia Chirvășoiu, Editura Aramis,

București, 2015

Volumul de față, într-o prezentare atractivă, este dedicat copiilor de peste 8 ani și cuprinde 45 de experimente uimitoare pentru micuții pasionați de știință.

Ajutați de părinți, urmărind pașii descriși de autorii cărții, copiii se pot bucura de lumea fascinantă a științei, găsind astfel răspunsuri la ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Experimentele sunt rapide, ușoare, clar explicate, însoțite de imagini atractive. Cartea propune experimente precum: Oul crud și oul fiert, Cum să faci limonadă efervescentă, Cum să faci apa să strălucească, Cum să faci o tornadă în miniatură, Cum să treci un pai printr-un cartof, Apa sfidează gravitația, Cerneala invizibilă, Magia care naște un curcubeu, Cum să suprapui lichide fără să se amestece, Inversarea fluxului de apă ș.a.

În cadrul fiecărui experiment sunt oferite detalii legate de materialele necesare, pașii care trebuie urmați, însoțiți de imagini edificatoare, observații, explicațiile procesului, iar în final

legea fizicii care se aplică în cazul respectivului experiment. La sfârșitul volumului, copiii pot regăsi, de asemenea, și o serie de curiozități din lumea înconjurătoare.

Volumele prezentate mai sus se regăsesc spre împrumut la Secțiile pentru adulți și copii ale Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila.

Stamping and printing – 20 creative projects, Émilie Greenberg, Karine Thiboult-

Demessence, Editura Thames and Hudson, 2016

Ștanțarea și imprimarea sunt căi accesibile pentru a fi creativi. Sunt necesare câteva materiale și pot să apară rezultate surprinzătoare și originale, uneori izbitor de simple, alteori înșelător de sofisticate. Cartea Stamping and printing – 20 creative projects (Ștanțare și imprimare – 20 de proiecte creative) vă va arăta cum să imprimați motive contemporane, atractive, pe obiecte precum fețe de pernă, pilote, tăvi, perdele, săculeți, servețele din pânză, fețe de masă, cutii

Page 69: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal

68

EX LIBRIS - 2017

de metal, ghivece de flori, căni, diverse corpuri de iluminat, covorașul de la intrare, tapițeria scaunelor etc.

Din această carte veți învăța cum să personalizați hârtia de ambalare a cadourilor, puteți crea un tablou cu ștampile de spumă sau puteți face ca un obiect banal să capete o nouă viață, astfel încât casa dumneavoastră să se transforme cu bani puțini.

Cartea conține sfaturi și tehnici de realizare a proiectelor. Fiecare dintre cele 20 de proiecte are precizat nivelul de dificultate, timpul necesar realizării ștampilei, timpul necesar pentru ștanțare, materialele necesare, cum să faci ștampila și instrucțiuni pas cu pas pentru a duce la bun sfârșit proiectul propus.

500 TRICKS – ROOMS FOR KIDS, editor coordonator AITANA LLEONART TRIQUELL, LOFT Publications, 2014

Cartea 500 Tricks – Rooms for Kids (500 de sfaturi – Camere pentru copii) conține imagini de foarte bună calitate care însoțesc textul scris în șapte limbi: engleză, franceză, germană, olandeză, spaniolă, italiană și portugheză.

Copiii au nevoie de spațiu propriu unde să se

joace, să se distreze și să viseze, și, de asemenea, au nevoie de o cameră potrivită unde să doarmă. Această carte conține idei pentru crearea spațiilor perfect adaptate diferitelor vârste, ambiente pentru bebeluși, copii mici și chiar și pentru adolescenți. Acest album bogat ilustrat oferă de asemenea trucuri/sfaturi privind culorile, mobila, lumina și accesoriile.

Cartea conține multe soluții practice, în culori inedite, cu propuneri care includ totul, de la design clasic și stil formal, până la concepte

moderne și avangardiste. Volumele sunt disponibile pentru public la

Centrul Multilingv, la Compartimentul de carte în limba engleză, al Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila, situat în strada Belvedere, nr. 3.

Disponibilitatea tuturor volumelor poate fi consultată în catalogul electronic al bibliotecii – https://toread.bjbraila.ro/opac.

Roxana Neagu,corector

Page 70: EDITORIAL - BJBRAILAîn cadrul mai multor experimente psihologice. În urma acestora, psihologii au putut creiona câteva recomandări cu privire la redactarea unui astfel de jurnal