editat cu sprijinul autorităţii naţionale pentru cercetare ... 2011 web.pdf · câteva probleme...

VEHICULE ELECTRICE ŞI HIBRIDE

A ÎNCĂRCA VEHICULUL ELECTRIC SAU HIBRID ORIUNDE ŞI ORICÂND, IATĂ O ADEVĂRATĂ PROVOCARE. ACEASTĂ SITUAŢIE SE REZUMĂ ÎN STANDARDIZARE CU UN SINGUR CUVÂNT: INTEROPERABILITATE

Scări mecanice mai sigure

Mobilier urban

Avantajele economice ale standardelorPLUS

Asociaţia de Standardizare din RomâniaDecembrie 2011 • www.asro.ro

ASROASROEditat cu sprijinul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică

CUPRINS

PUBLICAŢIE OFICIALĂ A ASOCIAŢIEI DE STANDARDIZAREDIN ROMÂNIA

COLEGIUL DE REDACŢIE

Prof. Dr. Ing. Mircea Bejan – Universitatea

Tehnică Cluj Napoca

Prof. Dr. Andrei Iliescu– Universitatea de

Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti

Prof. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu –

UP Bucureşti

Prof. Dr. Ing. Laurentie Sofroni –

UP Bucureşti

Prof. Dr. Ing. Constantin Militaru –

UP Bucureşti

REDACŢIE

Speranţa Stomff

Maria Bratu

Camelia Negrilă

COPERTA ŞI TEHNOREDACTARE

Ştefania Kraus

ASRO

Str. Mendeleev 21-25

Tel: 316 77 24

Fax: 317 25 14

DIRECŢIA STANDARDIZARE

Tel/Fax: 312 47 44

DIRECŢIA PUBLICAŢII

Redacţie – Marketing

Tel: 316 99 74

ABONAMENTE ŞI PUBLICITATE

Serviciul Vânzări – Abonamente

Tel: 316 77 25

Fax: 317 25 14; 312 94 88

© Toate drepturile rezervate ASRO

STANDARDIZAREAASROASRO ISSN 1220-2061

Vehicule electrice şi hibride ��1

Mobilier urban ��4

Întreprinderile şi dezvoltarea durabilă ��6

Energia ecologică� Standardele internaţionale, o resursă pentru un viitor durabil ��8

Utilizarea energiei la nivel mondial ��10

Economisirea inteligentă a energiei ��12

ISO şi CEI elaborează terminologia în domeniul eficacităţii energetice şi al energiilor regenerabile ��15

Principiile de bază ale ergonomiei ��17

Avantajele economice ale standardelor ��18

Performanţa în construcţii ��19

Securitatea informaţiei ��20

Securitatea pietonilor ��21

Trasabilitatea produselor provenite din pescuit ��22

Importanţa standardelor, tratată în câteva secunde ��23

Scări mecanice mai sigure ��24

Standarde internaţionale ISO pentru 7 miliarde de oameni��25

Un nou acord consolidează parteneriatul dintre ISO şi ASTM ��26

Calendarul ISO 2012 ��27

Noutăţi legislative apărute în luna noiembrie 2011 ��28

Comitetul tehnic CEN/TC 138, Examinări nedistructive ��30

STANDARDIZAREA decembrie 2011 �

Standardizarea europeană

Vehicule electrice şi hibride VÉHICULES ÉLECTRIQUES ET HYBRIDES RECHARGEABLES

Amandine Ibled

Sur fond de crise énergétique, environnementale et du modèle économique du secteur automobile, le développement des véhicules électriques et hybrides rechargeables devient une opportunité. Les premiers véhicules ont déjà été commercialisés. La normalisation y joue un rôle prioritaire en termes d’interopéra-bilité et de sécuritéMots clés: véhicules électriques, véhicules hybrides, bornes, prises, interopérabilité, sécurité, normalisation

Pe fondul crizei energetice, de mediu şi al modelului economic al sectorului automobilelor, apari-

ţia şi dezvoltarea vehiculelor electrice şi hibride constituie o oportunitate. Primele vehicule sunt deja comercializate. Standardele joacă un rol important în acest domeniu din punct de vedere al interoperabilităţii şi al securităţii. A-şi încărca vehiculul elec-tric sau hibrid oriunde şi oricând, iată o adevărată provocare. Această situaţie se rezumă în standardizare cu un singur cuvânt: interoperabilitate. Interoperabilitate faţă de siste-mele care alcătuiesc vehiculul (conectoare, cablu, încărcător şi acumulator) şi interoperabilitate în raport cu infrastructu-rile de încărcare armonizate de la un stat la altul. „Ideea este

ca fiecare reţea să fie compatibilă şi sigură”, declară Grégory Lamare, şef de proiect la AFNOR. În cadrul strategiei naţi-onale de utilizare a infrastructurilor de încărcare pentru vehiculele electrice şi hibride, prezentată în februarie 2010, AFNOR participă la un grup de lucru cu privire la standar-dizare. Acesta a elaborat un raport cu recomandări referi-toare la strategia industrială care trebuie adoptată, soluţiile tehnice existente, necesităţile în domeniul standardizării şi poziţia franceză în faţa factorilor internaţionali.

90% din necesităţile de încărcare sunt acoperite de instalaţiile existente

Potrivit Ministerului Industriei, peste 90% din necesităţile de încărcare sunt şi vor fi acoperite de infrastructurile exis-tente, mai ales la domiciliu. Nicio schimbare nu va fi necesară

� STANDARDIZAREA decembrie 2011

la domiciliu întrucât priza standard este suficientă pentru încărcarea vehiculului personal. Vehiculele instituţiilor vor fi încărcate la locul de muncă. „Dispunem deja de o bază solidă pe care o vom completa rapid cu staţii de încărcare situate pe amplasamente publice, uşor accesibile şi care oferă uti-lizatorilor de vehicule electrice încrederea indispensabilă utilizării acestor vehicule. La sfârşitul lui 2010 ne-am bazat pe un prim cadru al lucrărilor europene de standardizare, iar la ora actuală dispunem de standarde indispensabile pen-tru o utilizare masivă”, adaugă Christian Estrozi, ministru al industriei. A fost creat un Comitet Strategic care a construit o filieră industrială puternică în domeniul infrastructurilor de încărcare şi al serviciilor asociate.

Securitatea utilizatorilor şi a infrastructurilor: provocări prioritare

Au fost elaborate mai multe standarde în domeniul infrastructurilor. Ele se referă mai ales la cerinţe de securitate pentru instalaţiile utilizate la încărcarea vehiculelor elec-trice. „Obiectivul a fost să se stabilească reguli minime de securitate pentru infrastructurile de încărcare în toate sta-tele, atât pentru staţiile de încărcare de pe amplasamentele publice, cât şi pentru prizele persoanelor particulare, ştiind că reţelele electrice sunt diferite în Europa”, afirmă un speci-alist din cadrul comisiei de standardizare a Uniunii Tehnice a Electricităţii (UTE). Există două tipuri de încărcare a vehi-culelor electrice: încărcarea lentă sau normală, care cores-punde sarcinii de la domiciliu, cea care va fi uti-lizată cel mai adesea, şi încărcarea rapidă, care poate fi utilizată pe amplasamentele publice. Amândouă fac apel la puteri şi tehnologii dife-rite (baterii, conectoare). De aici importanţa interoperabilităţii. Mai rămân de soluţionat câteva probleme privind comunicarea dintre staţia de încărcare şi vehicul (ce suport să se utilizeze? Ce tip de informaţie să se schimbe?) cu privire la aspecte referitoare la compati-bilitatea electromagnetică. Aceste teme fac obiectul activităţii unor grupuri de lucru spe-cifice la nivel european şi internaţional. UTE consideră că „standardele permit mai ales să se stabilească niveluri de încercări cu privire la puterea în sarcină şi de descărcare dinamică, cu privire la anduranţa dinamică şi la durata de

viaţă a bateriilor”. Căci utilizarea vehiculelor elec-trice şi acceptarea lor de către marele public vor depinde de perfecţionarea bateriilor de tracţiune, din punct de vedere al autonomiei, securităţii şi robusteţei. Îmbunătăţirile în acest domeniu sunt reale şi necesită un minimum de timp pentru a fi utilizate pe scară largă.

Standarde pentru încărcătoareStandardul cu privire la infrastructurile de

încărcare a bateriilor vehiculelor electrice tre-buie să apară. Comisia Europeană a încredinţat CEN-CENELEC şi ETSI un mandat de standardi-zare pentru e-mobilitate: dintr-o preocupare de interoperabilitate a vehiculelor electrice, prizele şi conectoarele vor trebui să fie aceleaşi în întreaga

Europă. În mandatul său acordat pe 29 martie 2011, Comisia fixează termenului lucrărilor de standardizare la sfârşitul acestui an. Viitorul standard trebuie să garanteze compati-bilitatea tuturor tipurilor de vehicule electrice (automobile, scutere şi biciclete) cu infrastructurile naţionale de aprovi-zionare. „Nu ne putem permite să avem sisteme incompa-tibile care să conducă la o fragmentare a pieţei europene”, a declarat Antonio Tajani, comisar european în domeniul industriei, adăugând că o abordare comună „va permite Uniunii Europene să devină numărul 1 mondial în acest domeniu”. „Trebuie să rezolvăm urgent această problemă”, a declarat Cyriacus Bleijs, consilier tehnic pentru vehicule electrice la EDF şi preşedinte al grupului european referi-tor la e-mobilitate. „Coexistenţa a două tipuri de prize pen-tru vehicule electrice în lucrările CEI pune o problemă”, a observat Cyriacus Bleijs. Standardul internaţional prevede trei tipuri de prize, dintre care două ar putea fi utilizate în Europa. Constructorii europeni de automobile, care prevăd prezentarea mai multor modele în 2012, ar fi penalizaţi dacă ar trebui să revină asupra unor soluţii tehnice necorespun-zătoare. Lucrările de standardizare vor trebui să ţină seama de diferenţe tehnice existente în rândul consumatorilor şi al furnizorilor de energie. Potrivit experimentului desfăşurat de Toyota la Strasbourg în aprilie 2010, vehiculele electrice de serie mare vor putea fi încărcate atât de la infrastructu-rile publice, cât şi la domiciliul utilizatorilor. Echipamentul în majoritate trifazat al locuinţelor germane îi determină pe fabricanţii de dincolo de Rin să prefere acest tip de echipa-


ment, care nu se adaptează însă la locuinţele din celelalte state europene. Aceleaşi interese divergente şi la furnizorii de energie: în Franţa, componenta nucleară incită EDF să prefere încărcarea în timpul nopţii, folosind o priză casnică clasică, în timp ce în Germania se preferă încărcarea de la staţiile situate pe amplasamentele publice, în timpul zilei. În mandatul său, Comisia Europeană a cerut organismelor de standardizare să aibă în vedere un sistem „inteligent”, care să ţină seama de „orele de gol ale activităţii”, pentru a obţine „preţul cel mai redus şi o utilizare cât mai raţional posibilă a energiei”. Grupurile de lucru au formulat un prim aviz către biroul tehnic în martie 2011. Comisia va dispune de soluţii până la sfârşitul anului.

Primele teme formulate de Comitetul StrategicPlanul guvernamental prevede crearea a 900 000 de

puncte de încărcare private şi a 75 000 de puncte de încăr-care accesibile publicului începând din 2015. Acestea vor fi însoţite de dezvoltarea unei oferte a serviciilor cu înaltă valoare adăugată, permiţând o interacţiune puternică între vehicule, conducători şi infrastructuri, cu obiectivul de a accelera complementaritatea dintre modurile de transport. Trei pătrimi din staţiile de încărcare instalate la ora actu-ală în „oraşele pioniere” în domeniul vehiculelor electrice în Uniunea Europeană funt franceze. Cu industria echipa-mentelor electrice şi calculatoarele pe care le posedă, şi care sunt de prim rang, Franţa dispune de un avantaj major. Comitetul Strategic îşi propune să consolideze acest avantaj. Trebuie să se ţină seama de stadiul dezvoltării tehnologiei pentru stabilirea specificaţiilor, promovarea unei standardi-zări internaţionale conforme cu aceste specificaţii şi optimi-zarea potenţialului de randament al investiţiilor din punct de vedere al activităţilor şi al locurilor de muncă în Franţa. Alcătuirea sa – parteneriatele stat-întreprinderi – este des-chisă tuturor factorilor, fie că este vorba despre fabricanţii mari de echipamente electrice sau de întreprinderi mici şi mijlocii specializate. Comitetul Strategic a permis să se pre-cizeze cartografia fabricanţilor care sunt gata să răspundă la viitoarele cereri de ofertă ale colectivităţilor şi să se ajungă la un consens cu privire la opţiunile tehnice importante care trebuie susţinute în demersurile de standardizare euro-peană şi internaţională.

Angajarea colectivităţilor şi a sectorului privatPe 13 aprilie, 12 colectivităţi teritoriale au semnat o cartă

de angajare pentru utilizarea de infrastructuri publice de încărcare a vehiculelor începând din 2011. La rândul lor, 20 de întreprinderi private sau publice s-au grupat pentru a garanta constructorilor francezi o primă comandă de 50 000 de vehicule electrice. Astfel, cererea este suficientă pentru a lansa o producţie la scară industrială.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 319, noiembrie 2011

„Obiectivul era să dispunem de un standard în 2011”

Congresul Grenelle în domeniul mediului per-mite accelerarea unei dinamici a progresului care este deja importantă. Transporturile individuale, mai ales automobilul, evoluează după două axe majore: dezvoltarea intermodalităţii (consolidarea integrării vehiculelor individuale într-o „mobilitate globală”) şi dezvoltarea vehiculelor electrice şi hibride. Aceste evoluţii deschid porţile unui domeniu nou, cu dimen-siune internaţională. Standardizarea trebuie să per-mită stabilirea regulilor de bază care stimulează dez-voltarea de noi produse şi servicii. Este indispensabil ca un vehicul electric sau hibrid, oricare ar fi el, să poată fi încărcat pretutindeni în Franţa şi în Uniunea Europeană, indiferent de staţia de încărcare sau de sistemul de plată. Aceasta constituie o condiţie evi-dentă pentru dezvoltarea acestor vehicule. Trebuie să facem eforturi ca exemplul telefoanelor mobile, care posedă dispozitive de încărcare diferite, să nu se mai repete. M-am angajat la nivel european, împreună cu colegii mei germani, spanioli şi portughezi, pentru ca standardizarea să constituie o prioritate, cu obiecti-vul de a dispune de un standard în 2011. În calitate de ministru al industriei şi primar al oraşului Nice, vreau să fac din Nice-Coasta de Azur un spaţiu de referinţă pentru experimente în domeniul mobilităţii durabile. Două proiecte au fost finalizate: utilizarea de staţii de încărcare pe întregul teritoriu comunitar şi stabilirea unui instrument de informare şi de deci-zie care permite utilizatorului să aleagă cea mai bună soluţie de mobilitate pe plan ecologic şi economic.

Cuvântul specialistului

Christian EstroziMinistru al industriei, primar al ora-şului Nice (Alpii Maritimi)


METALCO, LA QUALITÉ AU QUOTIDIEN

Marie-Claire Barthet

Si le mobilier conçu et fabriqué par Metalco se glisse avec aisance dans le paysage urbain, c’est en intégrant des préoccupations environnementales, une recher-che constante d’innovation et de qualité des produitsMots clés: mobilier urbain, protection de l’environnement, qualité, innovation, énergies renouvelables, normes internationales

Dacă mobilierul proiectat şi fabricat de Metalco se integrează atât de bine în spaţiul urban, acest lucru

se datorează faptului că uzina ţine seama de protecţia mediului şi este preocupată permanent de inovaţia şi de calitatea produselor sale. Fondată în 1984, în Italia, această întreprindere familială este astăzi primul fabricant european de mobilier urban. Bănci, coşuri, jardiniere, fântâni, dispozi-tive de protecţie a arborilor, parcuri şi spaţii acoperite pen-tru biciclete şi motociclete, staţii acoperite pentru autobuze, borne, garduri etc. Gama de produse este foarte largă. Într-o abordare de „proiectare pentru oraş”, care i-a prilejuit colabo-rarea cu arhitecţi şi proiectanţi renumiţi, Metalco gândeşte oraşul în mod global şi în detaliile sale. De aceea, grupul pro-pune numeroase colecţii în stiluri diferite, fiecare oraş având propria sa identitate. Până la ora actuală, Metalco a prezentat 11 colecţii, mii de referinţe pe piaţă şi 6 proiecte de cerce-tare şi dezvoltare. Prezent în 49 de state, pe 4 continente, grupul se bazează pe o cercetare permanentă a materi-

alelor, funcţionalităţii, ergonomiei şi proiectării. „Locaţia Castelmino este singura locaţie de producţie a Metalco”, afirmă Pier Franco Bertino, director al grupului, în domeniul exportului. Această locaţie de 25 000 m2, cea mai mare uni-tate de producţie de mobilier urban din Europa, este în fază de extindere, în ciuda crizei. Planul de afaceri 2011-2016 pune accentul pe inovare, pe noile pieţe de export, mai ales America de Sud – după Columbia şi Mexic, grupul este prezent în Chile. El s-a implantat şi în China. Obiectivul: să devină marca de referinţă în domeniul calităţii şi produsele sale să fie vândute în întreaga lume.

Preocuparea pentru mediu este prezentă la fiecare pasÎn ceea ce priveşte producţia, calitatea este integrată

în proiect încă din faza de prototip. „Ne stabilim noi înşine propriile standarde pentru o producţie extrem de perfor-mantă”, declară Pier Franco Bertino. Grupul s-a dotat cu un echipament de producţie ultraperformant încă din anii 2000, pentru a face faţă dezvoltării rapide a cifrei de afa-ceri. Recent, societatea a pus la punct un ciclu de tratare de suprafaţă pentru acoperirea cu termică cu lac a produ-selor din oţel zincat care protejează mediul înconjurător. Standardele internaţionale sunt prezente: „Garantăm peste

MOBILIER URBAN


1 000 de ore de rezistenţă la ceaţa salină, conform încercării din standardul UNI ISO 9227”, adaugă Pier Franco Bertino. Unitatea de vopsire funcţionează cu zero deşeuri” şi fără mirosuri. Produsele lichide uzate şi reziduurile sub formă de pulbere şi de granule sunt evacuate într-un centru de tratare agreat. Metalco este certificat în conformitate cu ISO 9001:2008 de către organismul TÜV-UKQA. Lemnul utilizat pentru mobilierul urban este certificat FSC (reţea internaţională pentru un management responsabil al pădu-rilor lumii) sau PEFC (program european care creează un sistem de certificare al managementului forestier durabil care ţine seama de caracteristicile pădurii europene). Oţel, fontă, sticlă, aluminiu intră în alcătuirea produselor care sunt reciclabile în proporţie de aproape 100%. Materialele sunt conforme cu standardele aplicabile. În ceea ce priveşte oţe-lul inoxidabil, Pier Franco Bertino menţionează standardele ANSI 304 şi ANSI 306 (ANSI corespunde clasificării internaţi-onale a oţelului potrivit caracteristicilor tehnice, standarde preluate de ISO). Produsele includ caracteristicile proprii materialelor şi utilizării: oţelul oferă o rezistenţă foarte mare în general, dar trebuie zincat întrucât rezistenţa sa la coro-ziune este slabă. Puterea de acoperire constă din dezvolta-rea pe oţel a unui sistem antigraffiti realizat dintr-o vopsea dublă care rezistă la acizii utilizaţi pentru înlăturarea graffiti. Toate aceste demersuri vor conduce întreprinderea spre o certificare ISO 14001? Acest lucru nu figurează deocamdată în intenţiile întreprinderii, chiar dacă ea respectă principi-ile managementului de mediu. Întreprinderea promovează utilizarea energiilor regenerabile. „Panourile fotovoltaice instalate pe acoperişul uzinei furnizează în medie 350 kW. Dintre aceştia, uzina utilizează 150, iar restul de 200 sunt vânduţi Enel”, declară Pier Franco Bertino. Până la urmă, la sfârşitul lui 2012, odată mărit spaţiul ei, uzina va dispune de 10 600 m2 de panouri fotovoltaice.

Mobilier. CriteriiMobilierul urban este constituit din produse hiperbana-

lizate. Ele trebuie să îndeplinească, totuşi, o serie de criterii:

Utilitar, adică să răspundă funcţiei (o bancă este făcută pentru a te aşeza pe ea);Ergonomic, adică aptitudinea de a satisface funcţia (cum să se golească cu uşurinţă coşurile de gunoi);Estetic – sunt componente ale peisajului urban;Peren – asigurarea unei îmbătrâniri în bune condiţii a acestor produse;Mentenanţă: piese detaşate şi schimb;Economic, pentru finanţele publice.

•

•

••

••

După extindere, la sfârşitul anului, uzina va dispune de 10 600 m2 de panouri solare instalate pe o suprafaţă de aco-periş de 30 000 de m2, adică echivalentul a 7 terenuri de fot-bal, pentru investiţii în valoare de 8 milioane euro. Aceasta înseamnă o putere de 1,4 megawaţi, la 1 680 000 kWh pro-ducţie de energie pe an – consumul a 540 de locuinţe şi 1 000 tone de CO2 neemise în atmosferă. Timp de 20 de ani, aceasta înseamnă 20 000 tone CO2 neproduse. Societatea Italian Solar Infocenter are sarcina de a instala aceste echipa-mente. Va fi cea mai mare instalaţie fotovoltaică din Italia.

REPERE

Producţia Metalco în câteva cifre

Cifre pentru 2010Bănci vândute: 43 000 de bucăţi;Coşuri vândute: 50 000 de bucăţi;Staţii pentru autobuze, vândute: 5 800 de bucăţi;Garduri vândute: 152 000 de bucăţi; Porţi vândute: 4 200 de bucăţi;Cifra de afaceri a grupului: 50 100 000 euro.

Cifre pentru 2011Bănci vândute: 47 000 de bucăţi;Coşuri vândute: 65 000 de bucăţi;Staţii de autobuz, vândute: 6 100 de bucăţi;Garduri vândute: 157 000 de bucăţi;Porţi vândute: 4 500 de bucăţi;Cifra de afaceri a grupului: 54 000 000 de euro.

O INSTALAŢIE FOTOVOLTAICĂ GIGANTICĂ



Întreprinderile şi dezvoltarea durabilăLES INFORMATIONS SOCIALES ET ENVIRONNEMNENTALES AU CRIBLE DU CFIE

Jean-Claude Tourneur

Le Centre Français d’Information sur les Entreprises a publié une étude liée à la transparence des entreprises françaises, telle qu’elle apparaît dans les données sociales et environnementales qu’elles fournissent, notamment dans le cadre des outils developpés pour répondre aux exigences de la loi Nouvelles Régulations ÉconomiquesMots clés : entreprises, informations sociales, informations environnementales, transparence, étude

Centrul Francez de Informaţii cu pri-vire la Întreprinderi (CFIE) a publi-cat anul trecut un studiu cu privire

la transparenţa întreprinderilor franceze, aşa cum rezultă ea din datele sociale şi de mediu pe care ele le furnizează mai ales în cadrul instrumentelor dezvoltate pentru a răspunde cerinţelor legii Noilor Reglementări Economice (NRE). După congresul Grenelle în domeniul mediului, care a avut loc în octombrie 2009, se pune întrebarea: în ce măsură contribuie întreprinderile la dezvoltarea durabilă? „Nu păr-ţile interesate de activităţile întreprinderii sunt cele care ar trebui să se pronunţe? Dar cum se pot ele pronunţa dacă nu bazându-se pe informaţiile furnizate de întreprinderi şi confruntându-le cu propria lor experienţă?”, se întreabă un specialist de la CFIE. De mai bine de cinci ani, întreprinderile franceze cotate pe piaţa reglementată sunt obligate să dea seama în raportul lor anual cu privire la managementul lor social şi de mediu. Consiliul CFIE examinează calitatea trans-parenţei rapoartelor de dezvoltare durabilă emise de princi-palele întreprinderi franceze. În 2010, peste 505 rapoarte au fost analizate prin intermediul unui referenţial alcătuit din 400 de indicatori sociali, societali şi de mediu, inspiraţi de noile reglementări economice.

Transparenţa socială şi de mediu progreseazăÎn aceşti ani, transparenţa socială şi de mediu a între-

prinderilor franceze a progresat? Da, dar mai trebuie înregis-trate multe îmbunătăţiri. În 2005, doar o treime din rapoarte beneficiau de o notă peste medie, în timp ce în 2010, 56% erau în această situaţie. Şi acest lucru, „în ciuda unei întăriri clare a cerinţelor metodologiei aplicate în această perioadă”, subliniază specialistul de la CFIE. „Între 2008 şi 2010 calita-tea informaţiei se îmbunătăţeşte cu 8%. Cele trei aspecte analizate (social, societal şi de mediu) progresează în acelaşi mod: aspectul social se îmbunătăţeşte cu 8,8%, cel societal cu 6,4% şi cel de mediu cu 8,9%”. Dar nota medie a rapoar-telor nu atinge decât 53% din nota maximă posibilă (faţă de 50% în 2008). Doar 5 rapoarte obţin între 70 şi 75% din maximul posibil şi niciunul nu depăşeşte 75%. În ceea ce priveşte acoperirea geografică a informaţiilor difuzate, doar 52% dintre date cuprind o arie mondială (faţă de 44% în 2008), în condiţiile în care activităţile întreprinderilor sunt realizate în mare parte în străinătate. De altfel, 55% din temele abordate se bazează pe cifre. „Unele subiecte încep să fie mai bine documentate, altele necesită ca întreprinde-rile să se preocupe mai serios de provocări şi de colectarea datelor. Întreprinderile îşi organizează rapoartele în funcţie de provocările majore pe care le-au identificat în ceea ce priveşte activităţile lor. Dacă acest demers permite o mai bună conexare a activităţilor întreprinderilor la provocările societăţii, el prezintă uneori inconvenientul de a trece sub tăcere problemele considerate a nu fi prioritare de către redactorii documentelor publicate”, afirmă specialistul de la CFIE. Printre temele cel mai bine tratate în rapoarte figu-rează problemele legate de instruire, care sunt adesea des-tul de detaliate şi care progresează regulat, chiar dacă doar jumătate din rapoarte disting aceste informaţii pe categorii socio-profesionale (CSP) şi mai puţin de 40% pe zone geo-grafice. Consumurile de apă şi de energie sunt furnizate de 95% şi, respectiv, 96% din rapoarte. În sfârşit, condiţiile de igienă şi de securitate sunt şi ele bine dezvoltate, dar 15% dintre rapoarte nu abordează, totuşi, subiectul. Pe de altă parte, studiul din 2010 al CFIE relevă faptul că unele pro-bleme sunt prea puţin dezvoltate. Relaţiile cu furnizorii şi subfurnizorii, considerate, totuşi, ca o dimensiune majoră a responsabilităţii sociale a întreprinderilor, sunt neglijate. Filiera nu este descrisă sistematic, cerinţele sociale sunt


exprimate timid, iar dacă principiul controlului este tot mai mult acceptat, modalităţile sunt rar descrise cu precizie. În aceeaşi ordine de idei, respectarea dreptului internaţional rămâne abordată în mod succint şi uneori fără convingere. În sfârşit, problema deşeurilor şi a emisiilor poluante lipseşte din numeroase rapoarte, chiar dacă emisiile de gaze cu efect de seră (GES) fac de acum înainte obiectul unei atenţii aproape generale: 43 de rapoarte din 55 indică unele emisii GES ale întreprinderii.

Sunt preferate cinci temeAnaliza aprofundată a cinci teme arată o abordare con-

trastantă a problemelor de către întreprinderile studiate. Studiul CFIE a prezentat detaliat cinci teme: diversitatea (şi discriminările), paritatea dintre bărbaţi şi femei, transpa-renţa (corupţia, spălarea banilor şi paradisurile fiscale), locul cadrelor în întreprindere, emisiile de gaze cu efect de seră. Problema diversităţii este abordată, dar sub aspectul său negativ (discriminarea), chiar dacă unele rapoarte fac refe-rire la bogăţia diversităţii pentru întreprindere. Integrarea lucrătorilor cu dizabilităţi face obiectul unei abordări mai mult sau mai puţin importante în aproape toate rapoartele. În schimb, seniorii, minorităţile şi alte populaţii în dificul-tate nu se află încă în centrul preocupărilor redactorilor de documente anuale. Aproape toate rapoartele fac referire la paritatea dintre bărbaţi şi femei, dar acest lucru rămâne des-tul de vag. Doar 27% dintre ele oferă informaţii cu privire la diferenţa de salarii. În ceea ce priveşte problemele de trans-parenţă şi locul salariaţilor în cadrul întreprinderilor, aces-tea sunt relativ puţin dezvoltate şi duc lipsă de elemente convingătoare.

Câteva întreprinderi îşi consolidează poziţiaPotrivit CFIE, „abaterea dintre raportul cel mai bine notat

şi cel care este cel mai slab cotat este de 1 la 7. Din punct de vedere al transparenţei de ansamblu, întreprinderile care se disting în 2010 sunt Casino, Michelin, Peugeot, Sanofi-Aventis şi Veolia Environnement”. Printre întreprinderile care au progresat foarte mult regăsim: Alstom, Eiffage, Havas, Lagardère, Peugeot, Schneider Electric, SNCF şi TF 1. Cele mai bune rapoarte în ceea ce priveşte transparenţa socială provin de la Lagardère, Michelin, Peugeot, Saint-Gobain, TF 1, Veolia Environnement. Cele mai bune rapoarte societale au fost redactate de Casino, Gaz de France, Michelin, Sanofi-Aventis, Société Générale, Total, Veolia Environnement. Cele

mai bune informaţii referitoare la mediu se regăsesc în rapoartele Accor şi ale BNP Paribas. Dar, pentru a merge mai departe, „rapoartele sociale şi de mediu ale întreprinderilor trebuie să fie un adevărat instrument de dialog generator de progres social între întreprinderi şi factorii care formează părţile interesate”, remarcă specialistul de la CFIE. Pentru aceasta, ele ar trebui să ţină seama mai bine de părţile interesate ale întreprinderilor, în diversitatea lor, să fie mai precise, mai ales în ceea ce priveşte stabilirea provocărilor şi construcţia indicatorilor pertinenţi, să ia în calcul mai mult dezvoltarea locală, să lărgească aria de consolidare a datelor şi să o aplice furnizorilor şi subfurnizorilor.

CÂŢIVA INDICATORI

Numărul rapoartelor analizate: 55Numărul indicatorilor de măsurare: 418Nota medie a rapoartelor: 76/144Progresul mediu înregistrat între 2008 şi 2010: 7,9%Aria geografică medie acoperită de informaţiile solicitate: 52%Informaţii ilustrate de cifre: 55%Cele două rubrici care sunt cel mai bine docu-mentate: instruirea şi consumul de resurse de apă, energie şi materii primeCele două rubrici care sunt cel mai slab documen-tate: managementul riscurilor de mediu, preveni-rea lor şi relaţiile cu furnizorii şi subfurnizoriiProporţia de rapoarte care fac referire la paritatea dintre bărbaţi şi femei: 89%Proporţia de rapoarte care prezintă diferenţa remuneraţiei dintre bărbaţi şi femei: 27%Proporţia de rapoarte care fac referire la emisiile de gaze cu efect de seră : 78%Cantitatea de GES publicată de cele 55 de rapoarte analizate: 432 milioane de toneProporţia de rapoarte care fac referire la integrarea persoanelor cu dizabilităţi: 95%Proporţia de rapoarte care fac referire la integrarea seniorilor: 36%.


••••

•

••

•

•

•

•

•

•

•

•


ENERGIA ECOLOGICĂ. Standardele internaţionale, o

resursă pentru un viitor durabilÉNERGIE VERTE. LES NORMES ISO, UNE RESSOURCE POUR UN AVENIR DURABLE

Kevin McKinley

Selon les projections, d’ici une quarantaine d’années, la population de la planète atteindra le chiffre impressionnant de 9 milliards. Si nous ne changeons rien à notre mode de faire, les émissions de carbone au niveau mondial pourraient plus que doubler d’ici 2050. L’ISO a donné une priorité au développement durable. Par les normes de portée internationale qu’elle élabore, l’ISO a une contribution majeure à l’edification d’une monde meilleur, où les energies renouvelables remplaceront peu à peu les combustibles fossils. La nouvelle norme ISO 50001 promet d’être une norme révolutionnaire qui devrait changer la donne quant aux efforts de réaliser des économies d’énergie substantielles et améliorer les performancesMots clés : protection de l’environnement, énergies renouvelables, développement durable, normes internationales ISO

Standardizarea internaţională

În plus, pare tot mai evident faptul că reuşita Doha al OMC, negocierile Naţiunilor Unite cu privire la schim-bările climatice şi reformele globale în domeniul financiar se confruntă cu dificultăţi de concretizare, dacă nu sunt chiar de-a dreptul imposibile. Simţim cu toţii o anumită oboseală după tur-bulenţele majore care au agitat planeta în timpul ultimului deceniu, cu creşte-rea importantă a preţului produselor alimentare, întreruperea aprovizionării cu petrol, crizele financiare şi econo-mice, precum şi catastrofele naturale

devastatoare. Totuşi, în această eră de incertitudini, de nemulţumiri care vin din toate părţile şi răsturnări econo-mice, se întrezăresc câteva licăriri de speranţă şi posibilităţi noi se deschid în faţa noastră. În condiţiile în care întreprinderi foarte solide se pot con-frunta cu o situaţie de instabilitate, constatăm că soluţii bazate pe piaţă şi alese de părţile interesate pot să arate calea şi să ne ghideze în căutarea unui viitor mai prosper şi durabil. De fapt, aceste abordări sunt perfecte pentru a oferi soluţii în lumea noastră imper-fectă. În dosarul său publicat recent – „Către o economie ecologică: pen-tru o dezvoltare durabilă şi eradicarea sărăciei”, Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (PNUE) indică faptul că o aprovizionare energetică care se bazează mai mult pe surse regenera-bile permite reducerea riscurilor legate de creşterea preţurilor combustibililor fosili. PNUE afirmă că sistemul energe-tic actual, bazat pe energii fosile, se află la baza schimbării climatice şi că dome-niul energiei este responsabil de două treimi din emisiile de gaze cu efect de seră, costul de adaptare la schimba-rea climatică fiind estimat la 50-170 miliarde de dolari americani până în 2030. Nu este însă mai puţin adevărat

că asistăm la următorul fapt: chiar dacă va investi şi mai mult în energiile rege-nerabile, lumea va rămâne, din păcate, dependentă de petrol un anumit timp, pentru necesităţile sale de energie. Şi, în contextul în care dezvoltarea demo-grafică merge mână în mână cu cere-rea de energie, este imperativ necesar să se gestioneze cât mai eficace posi-bil toate sursele de energie. Nu este, deci, deloc întâmplător dacă prezen-tul număr al revistei ISO Focus+ pune accentul pe energie şi pe impactul pe care standardele internaţionale ale ISO, cu influenţă mondială, care se bazează pe piaţă şi reprezintă soluţii stabilite de părţile interesate, îl pot avea asu-pra cifrelor, eficacităţii, utilizării şi per-formanţelor energetice. Iniţiativele care răzbat din aceste articole ale ISO Focus+ dau dovadă de pragmatism şi de determinare. Comitetul tehnic ISO/TC 224, cu privire la cuptoarele industriale şi echipamentele termice asociate, prezintă noile standarde ISO în curs de elaborare, care vor per-mite măsurarea bilanţului energetic şi calcularea eficacităţii energetice. ISO/TC 118/SC 6, cu privire la com-presoarele cu aer şi sistemele cu aer comprimat, prezintă lucrările sale cu privire la abordări ale evaluării energiei.

Potrivit estimărilor, peste �0 de ani, populaţia planetei va atinge cifra impre-sionantă de 9 miliarde. Dacă nu ne schimbăm comportamentul, emisiile de carbon la nivel mondial ar putea să se dubleze până în �0�0.

Kevin McKinleySecretar general adjunct al ISO

STANDARDIZAREA decembrie 2011 9

Într-un efort care îşi propune să asigure coerenţa globală a diferitelor metodo-logii de cuantificare a amprentei de carbon a produselor, Klaus Radunsky, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, descrie progresele făcute în ceea ce priveşte atingerea unui consens refe-ritor la parametrii aplicabili unui stan-dard ISO de această importanţă.

ISO acordă o mare importanţă dezvoltării durabile

La nivel sistemic şi la scară organi-zaţională, lucrările comitetului de pro-iect CP 242, cu privire la sistemele de management al energiei, precum şi un studiu de caz demonstrează potenţia-lul acestora. Noul standard ISO 50001 promite să fie un standard revoluţio-nar, care ar trebui să schimbe situaţia în ceea ce priveşte eforturile volun-tare, bazate pe piaţă, pentru a realiza economii de energie substanţiale şi a îmbunătăţi performanţele. În sfârşit, ne face plăcere să prezentăm lucrările pregătitoare ale unui nou comitet al

ISO – ISO/CP 248, ale cărui obiective ambiţioase sunt de a stabili criterii de durabilitate pentru toate formele de bioenergie. Importanţa acestei pro-bleme, interesul părţilor implicate, impactul statelor în curs de dezvoltare şi (din păcate) provocările politice în domeniu nu trebuie să fie subesti-mate. Toate aceste aspecte vor găsi un ecou în viitorul eveniment de impor-tanţă mondială – Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă, din iunie 2012, Rio+20. Conferinţa va avea ca punct de plecare angajamen-tul comunităţii internaţionale faţă de dezvoltarea durabilă (şi pilonii săi: economie, mediu şi societate), luat cu ocazia Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare, de la Rio de Janeiro, din 1992. Conferinţa se va axa pe două aspecte:

Economia ecologică în con-textul dezvoltării durabile şi eradicarea sărăciei;Cadrul instituţional al dezvoltă-rii durabile în ceea ce priveşte

•

•

examinarea progreselor reali-zate şi reînnoirea angajamen-tului politic.

În acest sens, este important de notat faptul că, printr-o rezoluţie adop-tată cu ocazia reuniunii sale din martie 2011, Consiliul ISO a acordat prioritate dezvoltării durabile, înfiinţând un grup de lucru cu privire la termenii şi defi-niţiile care se referă la durabilitate (în coordonare cu TMB) şi confirmând participarea ISO la procesul de pregă-tire a Rio+20. Ţinând seama de prag-matismul ISO, care stabileşte soluţii în funcţie de un demers ascendent, această contribuţie ar trebui să ofere puţină speranţă în viitorul energetic dificil şi nesigur care se profilează.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 2, nr. 9, octombrie 2011, revista Organizaţiei Internaţio-nale de Standardizare, fiind reprodus cu permisi-unea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Informaţii europene pentru companii europene!InfoStandard

ASRO vă oferă aplicaţia „InfoStandard”, instrument de informare, documentare în domeniul standardelor europene şi internaţionale adoptate de ASRO.

�0 STANDARDIZAREA decembrie 2011

STANDARDIZAREA decembrie 2011 ��

�� STANDARDIZAREA decembrie 2011

TROP C’EST COMBIEN? ÉCONOMISER L’ÉNERGIE AVEC INTELLIGENCE

Li Tienan şi Li Pengcheng

En 2007, l’ISO et l’Agence Internationale de l’Énergie reconnaissaient la nécessité d’une norme inter-nationale pour promouvoir l’efficacité énergétique et le passage aux énergies renouvelables. Les deux organisations convenaient que la nouvelle norme devrait spécifier une terminologie et des méthodes de calcul harmonisées pour l’efficacité énergétique, la consommation et les économies d’énergie, ainsi que des méthodes et des critères pour le calcul du rendement énergétique des différentes sources d’énergie primaireMots clés: énergies renouvelables, efficacité énergétique, norme internationale ISO

În septembrie 2010, Biroul de Management Tehnic (TMB) al ISO aproba înfiinţarea comitetului tehnic ISO/TC 257, Economii de energie, pen-tru a elabora acest standard ISO.

Primul combustibilImportanţa eficacităţii energetice

este astăzi larg recunoscută, lumea

întreagă confruntându-se cu provoca-rea schimbării climatice şi având pre-ocupări privind securitatea energetică. Eficacitatea energetică implică faptul că beneficii pentru mediu sunt obţi-nute prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a poluării locale. Îmbunătăţirea securităţii energetice ţine de reducerea dependenţei de

combustibilii fosili. Reducerea consu-mului de energii fosile prin conserva-rea resurselor joacă un rol important în îmbunătăţirea eficacităţii energe-tice. Aceste economii permit să se reducă investiţiile în infrastructurile energetice, costurile combustibililor, să crească competitivitatea şi să se îmbunătăţească bunăstarea consu-matorilor. Sume considerabile sunt investite în dezvoltarea şi aplicarea unei eficacităţi energetice mai bune. Totuşi, sensibilizarea concretă la eco-nomii potenţiale rămâne insuficientă şi informaţiile incomplete cu privire la randamentul energetic slăbesc efica-citatea măsurilor care sunt luate. Lipsa de comparabilitate a economiilor de energie contracarează mecanismele comerciale legate de aceste economii şi sporeşte costul eficacităţii energe-tice. Standardele internaţionale sunt instrumente eficace pentru reducerea incertitudinii tuturor factorilor econo-mici. Consensul tehnic sprijină comer-ţul internaţional şi apariţia de pieţe noi. Standardele sunt, de asemenea, utile pentru a îmbunătăţi înţelegerea şi încrederea consumatorului, care influenţează comportamentul şi opţi-unile sale. Standardele referitoare la evaluarea economiilor de energie nu se limitează la măsurarea indicatorilor de performanţă. Paralel cu standardul ISO 50001, alte standarde contribuie la supravegherea, identificarea şi verifica-rea economiilor de energie asigurate de un întreg ansamblu de programe. Adoptarea acestor standarde cu carac-

Economisirea inteligentă a energiei

În �00�, ISO şi Agenţia Internaţională a Energiei (AIE) recunoşteau necesitatea elaborării unui standard internaţional pentru promovarea eficacităţii ener-

getice şi trecerea la energiile regenerabile. Cele două organizaţii au convenit că noul standard trebuia să spe-cifice o terminologie şi metode de calcul armonizate pentru eficacitatea energetică, consumul şi economiile de energie, precum şi metode şi criterii pentru calculul randamentului energetic al diferitelor surse de energie primară.


ter mai general contribuie la apariţia de pieţe internaţionale ale eficienţei energetice. Acest lucru ne apropie de ziua în care economiile de energie vor putea fi cumpărate şi vândute ca marfă precum electricitatea şi gazele.

O popularitate crescândăStandardizarea economiilor de

energie nu este un domeniu com-plet nou, dar ea a fost realizată la nivel mondial în ultimii 20 de ani. În cadrul planului său naţional de conservare a energiei, China lucrează din anii ’90 la elaborarea şi revizuirea standardelor sale naţionale GB/T 13234, Metodă de calcul al economiilor de energie pentru întreprinderi (prima apariţie în 1991) şi GB/T 13471 s, Metode de calcul şi de eva-luare a valorii economice a măsurilor de economisire a electricităţii (prima apa-riţie în 1992). Ministerul American al Energiei (DOE) a început să colaboreze cu industria la începutul lui 1994, pen-tru a elabora o abordare consensuală a măsurării şi verificării investiţiilor în domeniul eficacităţii energetice, pen-tru a depăşi barierele existente în acest domeniu. Protocolul nord-american de măsurare şi de verificare a energiei (NEMVP) a fost publicat în 1996. Cea de-a doua versiune a protocolului, redenumit Protocol internaţional de măsurare şi de verificare a randamen-tului energetic (IPMVP), a apărut în 1997. Tot mai multe întreprinderi de

servicii în domeniul eficacităţii ener-getice adoptă IPMVP, care este actu-

alizat de Organizaţia de Evaluare a Eficienţei

(Efficiency Valuation Organization – EVO) pentru a măsura şi a veri-fica economiile de

energie. În Europa, Directiva Eficacitatea

Energetică în Utilizările Finale şi Serviciile Energetice (2006/32/CE) a Uniunii Europene, prevede elabo-

rarea de metode armo-nizate de măsurare şi de verificare ale econo-

miilor de energie. Africa de Sud a luat măsuri pentru elaborarea unui standard

naţional în acest domeniu.

A economisi energie înseamnă a evita să o consumi

La nivel internaţional, AIE prevede evaluarea politicilor referitoare la eco-nomiile de energie, în lume. Totuşi, standarde ISO specifice cu privire la determinarea economiilor pe baza măsurărilor eficacităţii energetice nu sunt încă disponibile. Principalul obiectiv al noilor standarde în curs de elaborare de către ISO/TC 257 este de a facilita armonizarea stan-dardelor, specificaţiilor şi cerinţelor naţionale pentru determinarea eco-nomiilor de energie. Bazându-se pe practici şi experienţe internaţionale, viitoarele standarde ISO vor viza dife-rite niveluri precum cele de proiect, întreprindere şi regiune. Terminologia fundamentală, regulile tehnice, meto-dologiile, instrumentele şi liniile direc-toare pentru măsurarea, calculul şi verificarea economiilor de energie pot fi tratate în standarde diferite. Principalele lucrări se vor repartiza în patru categorii principale: principii, cerinţe, linii directoare, servicii şi pro-grame de eficacitate energetică.

Armonizarea inovaţieiA economisi energie înseamnă a

evita să o consumi. Cu alte cuvinte, economia nu poate fi măsurată direct în practică: o diferenţă măsurată în consum nu este adesea o economie reală pentru că, condiţiile subadia-cente ar fi putut să se schimbe. În general, este necesar să se etaloneze elementele de intrare pentru a deter-mina economiile reale şi numeroase metode (de exemplu, pentru analiza comparativă sau „benchmarking”) au fost introduse pentru a trata această problemă. Din cauza metodologiilor diferite din metodele de calcul şi de evaluare utilizate la nivel internaţional, se pun probleme în evaluarea măsuri-lor de eficacitate energetică. Lipsa de standarde internaţionale pertinente face ca numeroase state să se con-frunte cu dificultăţi considerabile în evaluarea activităţilor de eficacitate energetică. Lucrările ISO/TC 257 ar tre-bui să conducă la examinări şi discuţii pentru rezolvarea acestor probleme. Pentru succesul noilor standarde inter-naţionale, trebuie stabilite reguli solide, multidisciplinare în raport cu inovaţiile existente în diferite state şi domenii. Prima reuniune plenară a ISO/TC 257, care a avut loc în iulie la Beijing, a pus accentul pe domeniul de activitate, pe detaliile programului de lucru al comitetului tehnic şi pe „foaia de par-curs” pentru elaborarea de standarde conexe. Această reuniune a constituit un punct de reper în eforturile inter-naţionale care îşi propun armonizarea standardelor referitoare la economiile de energie.

Numeroase avantajeÎntrucât standardul propus se adre-

sează atât producătorilor, cât şi utiliza-torilor de resurse energetice, benefici-arii săi vor fi foarte diverşi. Noile stan-darde vor ajuta la evitarea barierelor tehnice în calea comerţului, stimulând în acelaşi timp piaţa furnizorilor de ser-vicii de eficacitate energetică, majori-tatea acestora fiind întreprinderi mici şi mijlocii. Standardele vor spori fiabi-litatea şi competitivitatea măsurilor de eficacitate energetică în managemen-tul energiei şi administraţia publică. Ele vor reduce barierele tehnice din calea comerţului economiilor de energie şi se speră că vor conduce la o piaţă


Dr. Li Tienan este director general adjunct al Grupului de certificare a cali-tăţii în China (CQM). El are peste 25 de ani de

experienţă în domeniul standardiză-rii internaţionale. Dl Tienan a jucat un rol important în introducerea standardului ISO 9000 în China. El conduce o serie de programe de cer-tificare a produselor pentru CQM, cu privire la conformitate, eficaci-tatea energetică, conservarea apei, protecţia mediului şi securitate. El este preşedinte al comitetului tehnic ISO/TC 257, Economii de energie.

înfloritoare. Elaborarea de standarde internaţionale cu privire la economiile de energie va permite obţinerea mai multor avantaje:

Încurajarea a noi proiecte de eficacitate energetică şi instru-mente de politică;Facilitarea accesului la noi pieţe de economii de energie;O sensibilizare sporită a furnizorilor şi a utilizatori-lor la măsuri de eficacitate energetică;Acceptarea de produse eficace energetic, cu o înaltă valoare adăugată;Inovaţii în mecanismele de economii de energie în statele dezvoltate şi în cele în curs de dezvoltare;Sprijin solid pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

•

•

•

•

•

•

Li Pengcheng este inginer la Institutul Na-ţional Chinez de Standardizare, posedă o vastă experienţă în domeniul stan-

dardizării referitoare la eficacitatea energetică pentru produsele consu-matoare de energie, la serviciile de eficacitate energetică şi la măsurarea şi verificarea economiilor de energie. El este secretar al comitetului tehnic ISO/TC 257, Economii de energie.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 2, nr. 9, octombrie 2011, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secre-tariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Lucrarea “EVALUAREA SATISFACŢIEI CLIENŢILOR – TEHNICI, METODE, INSTRUMENTE” prezintă toate informaţiile necesare oricărei organizaţii care doreşte să aibă succes pe piaţă şi să devină tot mai competitivă prin satisfacerea cerinţelor clienţilor ei, reali şi potenţiali. Ea a fost inspi-rată de practicile celor mai competitive întreprinderi din Uniunea Europeană şi SUA.

Pentru a avea succes pe piaţă, orice întreprindere ar trebui să-şi concentreze eforturile, în pri-mul rând, spre colectarea, cunoaşterea, înţelegerea şi satisfacerea cerinţelor, necesităţilor şi aştep-tărilor tuturor clienţilor săi - luând în considerare atât clienţii actuali, cât şi pe cei potenţiali, în perspectivă.

Ulterior, după furnizarea produsului/ serviciului ce răspunde - mai mult sau mai puţin - acestor cerinţe, necesităţi şi aşteptări, întreprinderea furnizoare ar trebui să determine şi să utilizeze cele mai adecvate tehnici, metode şi instrumente necesare pentru evaluarea gradului de satisfacţie a clienţilor lor, în scopul fidelizării a cât mai mulţi clienţi (pe cât posibil, cât mai importanţi), al îmbu-nătăţirii sistemului relaţional - intern şi extern - existent precum şi în scopul stabilirii şi menţinerii unor relaţii de parteneriat cu clienţii fideli.

Mai mult, în scopul câştigării şi menţinerii unei poziţii competitive pe piaţă, de regulă, între-prinderile ce doresc să fie performante ar trebui să adopte şi să demonstreze o orientare clară către client şi calitate, în special prin evaluarea continuă a satisfacţiei clienţilor lor dar şi prin evaluarea

continuă a performanţelor realizate de procesele întreprinderii. Aceste aspecte reprezintă şi cerinţe ale sistemului de management al calităţii, conform standardelor ISO 9000.

Evaluarea satisfacţiei clienţilor ar trebui să reprezinte un obiectiv permanent pe termen mediu-lung al oricărei întreprinderi - mai ales dacă a implementat un sistem de management al calităţii conform standardelor ISO 9000 - în scopul determinării periodice a “gra-dului de satisfacţie a clientului” şi al corelării acestuia cu indicatorii de performanţă ai întreprinderii.

Practic, s-a constatat că o întreprindere orientată către client este capabilă să prevadă evoluţia atitudinilor şi comportamentelor clienţilor săi şi, deci, să satisfacă tot mai bine cerinţele, necesităţile şi aşteptările acestora. Astfel, cunoscând din vreme ceea ce reprezintă <valoare pentru client>, colectând şi analizând date şi informaţii relevante referitoare la clienţi precum şi la cerinţele, necesităţile şi aş-teptările lor, dar şi adoptând continuu, în mod dinamic, metodologii care corespund cerinţelor clienţilor, întreprinderile devin capabile să dezvolte şi să menţină relaţii de lungă durată cu clienţii lor, precum şi să genereze beneficii pentru toate părţile interesate.

Editura STANDARDIZAREA vă recomandă:

EVALUAREA SATISFACŢIEI CLIENŢILORNicolae-George DRĂGULĂNESCU


L’ISO/CEI S’ATTELLE À LA TERMINOLOGIE

Hervé Levebvre

Ces dernières années, l’amélioration de l’efficacité énergétique a été placée au premier rang des préoc-cupations politiques dans les platesformes internationales comme le G 8 des plus grandes économies mondiales ou de l’Agence Internationale de l’Énergie. Cette évolution montre clairement le rôle clé que joue la politique énergétique dans le renforcement de la sécurité nationale, le combat contre la menace du réchauffement climatique, ainsi que la promotion du développement économique et de l’innovationMots clés: efficacité énergétique, énergies renouvelables, terminologie, normalisation internationale

Este comun admis faptul că utiliza-rea energiilor regenerabile, conducând în acelaşi timp iniţiative care vizează îmbunătăţirea eficacităţii energetice, va consolida economiile naţionale şi va permite statelor să avanseze în rea-lizarea obiectivelor lor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. În decembrie 2009, Conferinţa Naţiunilor Unite cu privire la schimbările clima-tice s-a încheiat pentru prima oară în istorie cu un acord: Acordul de la Copenhaga, care stabileşte obiectivele ce trebuie atinse pentru a limita creşte-rea temperaturilor pe planetă cu doar 2o C. Statele membre ale ONU recu-nosc necesitatea de a utiliza măsurări comune şi o metodologie riguroasă şi transparentă. Noi cerinţe juridice, ino-vaţii, soluţii tehnice, practici şi compe-tenţe în domeniul energiei îşi fac loc pe pieţele mondiale, graţie activităţii numeroaselor părţi interesate, printre care: guvernele, industria, producă-torii de energie, prestatorii de servicii, mediile universitare şi ştiinţifice, orga-nismele de standardizare, grupurile de apărare a intereselor consumatorilor şi organizaţiile de protecţie a mediului.

Concepte fundamentaleÎn faţa diversităţii părţilor interesate

implicate, care pot avea adesea inte-rese contradictorii, este indispensabil să se cadă de acord asupra unor ter-meni şi definiţii pentru conceptele fun-damentale referitoare la eficacitatea energetică şi energiile regenerabile. Pe baza acestora se va pune la punct un limbaj comun în reglementări, stan-darde, tehnologii, cercetare, instruire şi comerţ în domeniul deosebit de nova-tor al eficacităţii energetice şi al ener-giilor regenerabile. Aceste obiective necesită un acord cu privire la o serie de termeni şi definiţii referitoare la cele mai importante concepte, pentru:

A stabili o înţelegere comună între părţile interesate cu privire la con-ceptele multidisciplinare indispen-sabile pentru elaborarea în viitor a unor instrumente şi metode. Terminologia nu se va limita la un singur domeniu. Ea priveşte: energia, industria, construcţiile, transporturile, mediul, serviciile, învăţământul şi cercetarea;A facilita elaborarea de reglemen-tări regionale şi naţionale şi de

•

•

ISO şi CEI elaborează terminologia în domeniul

eficacităţii energetice şi al energiilor regenerabile

În ultimii ani, îmbunătăţirea eficacităţii energetice a fost pla-sată pe primul loc al preocupărilor politice în cadrul plat-formelor internaţionale precum Forumul G 8 (al celor mai

dezvoltate economii din lume) sau Agenţia Internaţională a Energiei (AIE). Această evoluţie arată clar rolul esenţial pe care îl joacă politica energetică în consolidarea securităţii naţio-nale, lupta contra ameninţării pe care o reprezintă încălzi-rea climei, precum şi promovarea dezvoltării economice şi a inovaţiei.


programe de încurajare care îşi propun să promoveze efica-citatea energetică şi energiile regenerabile;A contribui la o utilizare mai largă a standardelor, facilitând elabo-rarea lor şi stimulând înţelegerea şi aplicarea standardelor de către utilizatori;A întări competitivitatea întreprin-derilor cu ajutorul unor termeni şi definiţii recunoscute, care facilitează relaţiile între furnizori şi clienţi, clarificând aşteptările legate de aprovizionare, contracte şi servicii, precum şi de rapoarte de întreprindere privind planurile de acţiune şi „foile de parcurs” pentru managementul energiei.

În 2009, ISO şi Comisia Electrotehnică Internaţională (CEI) au creat comitetul de proiect mixt ISO/CEI CPM 2, Eficacitatea energetică şi energiile regenerabile. Terminologie comună, al cărui prim obiec-tiv este să elaboreze un standard care va identifica conceptele fundamentale prin intermediul termenilor şi definiţiilor refe-ritoare la eficacitatea energetică şi energi-ile regenerabile, ţinând seama de termi-nologia specifică diverselor sectoare pe care au stabilit-o comitetele tehnice ale ISO şi CEI. AFNOR, organismul naţional de standardizare al Franţei, deţine secre-tariatul ISO/CEI CPM 2, care este prezi-dat de Hervé Lefebvre, şef al Serviciului Climă, în cadrul Agenţiei pentru Mediu şi Controlul Energiei (ADEME) – agenţie naţională franceză. Cu ocazia primei reu-

•

•

niuni a ISO/CEI JPC 2, care a avut loc în ianuarie 2010, au fost formate trei grupuri de lucru (GT):

GT 1, Eficacitatea energetică, con-cepte şi diagrame, coordonat de ANSI (Statele Unite),GT 2, Aporturi ale documentelor de referinţă existente, coordonat de SIS/SEK (Suedia);GT 3, Energii regenerabile. Termeni şi definiţii, coordonat de AFNOR (Franţa);

Numărul membrilor creşteDe la prima reuniune, comitetul

s-a lărgit, numărul membrilor tre-când de la 20, la 22: Germania, Africa de Sud, Argentina, Austria, Brazilia, Canada, China, Egipt, Spania, Statele Unite, Finlanda, Franţa, Italia, Mexic, Norvegia, Pakistan, Olanda, Republica Coreea, Marea Britanie, Rusia, Suedia şi Uruguay. În plus, 20 de state parti-cipă la lucrări în calitate de membri observatori. ISO/CEI CPM 2 a convenit să redacteze proiectul de standard în engleză şi în franceză.

Îmbunătăţirea eficacităţii energetice a fost pusă pe primul plan în cadrul preocupărilor politice

Conformându-se standardului ISO 10241:2011, Standarde terminolo-gice internaţionale. Elaborare şi pregă-tire, JPC 2 a întocmit la început o listă a documentelor de referinţă existente pentru ca acestea să servească ca bază pentru stabilirea terminologiei. Această activitate a fost desfăşurată de GT 2, care a trecut în revistă stan-dardele ISO şi standardele CEI, pre-cum şi alte documente de referinţă la nivel internaţional, pentru a sprijini GT 1 şi GT 2, care, în paralel, au stabilit o primă listă de termeni şi de concepte identificate în domeniul eficacităţii energetice şi al energiilor regenerabile. ISO/CEI CPM 2 a identificat grupurile ţintă de utilizatori ai viitorului standard. Este vorba despre:

Redactori de standarde, care au nevoie de un instrument comun pentru comitetele tehnice (TC) şi

•

•

•

•

comitetele de proiect (CP) care se ocupă de conceptele fundamen-tale ale eficacităţii energetice şi ale energiilor regenerabile, în mod deosebit pentru ISO/CP 242 care lucrează la elaborarea standardului ISO 50001, Sisteme de management al energiei. Cerinţe şi recomandări pentru implementare, ISO/CP 248, Criterii de durabilitate pentru bioe-nergii, precum şi TC-urile şi CP-urile nou create ca ISO/TC 257, Economii de energie şi ISO/TC 255, Biogaz. Aceste comitete trebuie să dispună de un lexic comun pentru con-ceptele multidisciplinare dintr-o preocupare de coerenţă în elabora-rea standardelor;Utilizatori de standarde, inclusiv furnizorii, universităţile, responsa-bilii politici şi organismele dornice să îşi îmbunătăţească eficacitatea energetică şi să extindă utilizarea energiilor regenerabile.

Cea de-a treia etapă, care consta în convenirea cu privire la o listă prelimi-nară de termeni şi de concepte, a fost depăşită cu ocazia unei reuniuni care a avut loc în luna martie, la Atlanta, în Georgia (Statele Unite). Lucrările viitoare vor viza gruparea şi stabilirea structurii sistemelor de concepte, con-form cu ISO 704:2009, Activitate termi-nologică. Principii şi metode, apoi elabo-rarea unor definiţii precise. Stadiul de proiect de comitet (CD) a fost depăşit şi el după reuniunea ISO/CEI CPM 2, care a avut loc la Stockholm. Publicarea standardului ISO este prevăzută pentru ianuarie 2014.

Hervé Lefebvre este şef al Serviciului Climă la Agenţia pentru Mediu şi Controlul Energiei. El este preşedinte al ISO/CEI CPM2,

Eficacitatea energetică şi energiile regenera-bile. Terminologie comună.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus+, vol. 2, nr. 9, octombrie 2011, revista Organizaţiei Internaţio-nale de Standardizare, fiind reprodus cu permisi-unea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

•


Principiile de bază ale ergonomieiUNE NOUVELLE NORME ISO SUR LES PRINCIPES DE BASE DE L’ERGONOMIE

Distributeurs de tickets de parking, claviers d’ordinateurs, équipements d’entrepots frigorifiques – voici simplement trois exemples différents parmi les millions de produits qui doivent être accessibles, sûrs à utiliser et dont le fonctionnement ne doit pas poser de difficultés excessives. Pour cela, leur conception doit intégrer les principes d’ergonomie. Une nouvelle norme ISO sur l’ergonomie va permettre d’optimiser le bien-être des personnes et le fonctionnement global des systèmesMots clés : ergonomie, principes, produits, sécurité, bien-être, norme internationale ISO

Aparatele pentru emiterea tichetelor de parcare, tastele calculatoru-lui, echipamentele frigorifice de depozitare – iată trei exemple dife-rite printre milioane de produse care trebuie să fie accesibile, sigure

la utilizare, iar funcţionarea lor nu trebuie să pună probleme excesive. Pentru aceasta, proiectarea lor trebuie să includă principii de ergonomie. Un nou standard ISO cu privire la ergonomie va permite să se optimizeze bunăstarea persoanelor şi funcţionarea globală a sistemelor.

Georg Krämer, preşedinte al comitetului tehnic al ISO care a elaborat standardul, a afirmat: „Au fost elaborate numeroase standarde ergonomice pentru a acoperi aspecte specifice şi diferite domenii de aplicaţie, dar ISO 26800:2011, Ergonomie. Abordare generală, principii şi concepte, va servi drept referinţă pentru toate aceste standarde şi va furniza un cadru integrat care va reuni principiile şi conceptele de bază ale ergonomiei în acelaşi document, oferind astfel o vedere de ansamblu cu privire la modul în care este aplicată ergonomia”.

El a precizat: „Este pentru prima dată când abordarea generală a ergo-nomiei, principiile şi conceptele utile pentru a înţelege şi a aplica principi-ile ergonomice sunt prezente în cadrul aceluiaşi standard”.

Oricare ar fi contextul (la lucru, în timpul liber, acasă), principiile subadi-acente ergonomiei rămân aceleaşi. Aceste principii sunt esenţiale în pro-cesul de proiectare când o prezenţă umană este în joc, pentru a asigura integrarea optimă a cerinţelor şi a caracteristicilor umane în proiectare”.

Standardul ISO 26800 descrie aceste principii esenţiale care îşi propun să îmbunătăţească securitatea, funcţionarea şi capacitatea de utilizare (efi-cacitatea, eficienţa şi satisfacţia), păstrând şi sporind sănătatea şi bunăstarea şi îmbunătăţind accesibilitatea, de exemplu, pentru persoanele în vârstă sau cele cu dizabilităţi.

Ergonomia tratează interacţiunile dintre persoane şi alte componente ale unui sistem, în funcţie de caz, cu alte per-soane, maşini, produse, servicii, medii sau utilaje, în vederea optimizării bunăstării persoanelor şi a performanţei globale a sistemelor. În ergonomie, abordarea centrată pe om este esenţială. Proiectarea trebuie să ţină seama de caracterul precis al sarcinii şi de implicaţiile sale asupra omului.

Standardul se adresează proiectanţilor, ergonomilor şi şefilor de proiecte, factorilor de conducere, lucrătorilor, consu-matorilor, furnizorilor şi îşi propune să faciliteze realizarea sarcinilor, să păstreze şi să îmbunătăţească securitatea, sănătatea şi bunăstarea lucrătorului sau a utilizatorului produselor sau echipamentelor prin optimizarea sarcinilor, echipamentelor, serviciilor şi mediului.

El tratează abordarea ergonomiei, principiile, conceptele ergonomice, procesul de proiectare, conferind un rol central ergonomiei şi conformităţii.

Standardul descrie abordarea generală a ergonomiei şi specifică principiile şi conceptele sale de bază care se aplică la proiectarea şi la evaluarea sarcinilor, funcţiilor, produselor, utilajelor, echipamentelor, sistemelor, organizaţiilor, serviciilor, instalaţiilor şi mediilor, pentru ca acestea să fie compatibile cu caracteristicile, necesităţile, valorile, capacităţile şi limitele persoanelor.

Standardul ISO 26800:2011, Ergonomie. Abordare generală, principii şi concepte, a fost elaborat de comitetul tehnic ISO/TC 159, Ergonomie, subcomitetul SC 1, Principii generale de ergonomie şi poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente ([email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.

Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă ISO nr. 1468/2011


Avantajele economice ale standardelorUN RECUEIL D’ÉTUDES DE CAS INTERNATIONALES DE L’ISO DÉMONTRE LES AVANTAGES ÉCONOMIQUES DES NORMES

Un ensemble d’études de cas innovantes, réalisées par l’ISO et des organisations partenaires et s’appuyant sur l’expérience de 11 entreprises de divers secteurs dans 10 pays, montre que l’application des normes peut apporter des bénéfices économiques allant de 0,5 % à 4% de leurs recettes annuelles de ventesMots clés : études de cas, entreprises, nomes, bénéfices économiques

Un set de studii de caz cu caracter inovator, realizate de ISO şi de organizaţii partenere, bazându-se pe experienţa a 11 întreprinderi din diverse domenii, din 10 state, arată că aplicarea standardelor

poate furniza beneficii economice care se situează între 0,5-4% din venitu-rile lor anuale rezultate din vânzări.

Studiile de caz sunt colaţionate într-o lucrare care a apărut de curând în limba engleză cu titlul: Avantajele economice ale standardelor (Economic benefits of standards). Cele 11 întreprinderi participante provin din următoarele state: Indonezia, Singapore, Thailanda, Vietnam, Brazilia, Columbia, Peru, Botswana, Africa de Sud şi Germania. Structurile studiate sunt de toate dimensiunile: de la o întreprindere mică, de 25 de salariaţi, cu venituri medii rezultate din vânzări care se ridică la 4,5 milioane de dolari americani, la întreprinderi care posedă mai multe mii de salariaţi şi ale căror venituri depăşesc 1,5 miliarde de dolari americani.

Ele îşi desfăşoară activitatea în diverse sectoare: agroalimentar, produse chimice, construcţii şi materiale de construcţii, aparate electrice, distribu-ţia electrică, distribuţie/logistică în domeniul agroalimentar, echipamente industriale, tehnologia informaţiei şi telecomunicaţii.

În ultimii zece ani, au fost realizate mai multe studii cu scopul de a determina avantajele economice şi alte tipuri de avantaje care decurg din utilizarea standardelor. Aceste studii au fost întreprinse de institute naţionale de standardizare membre ale ISO, precum şi de alte organizaţii,

adoptând cel mai adesea o perspectivă macroeconomică. Toate aceste studii au confirmat faptul că standardele au efecte pozitive şi conduc la realizarea de avantaje economice şi la alte tipuri de avantaje, dar este dificil să compari rezultatele obţinute din cauza diferenţelor din abordările adoptate pentru măsurarea impacturilor standardelor.

Iată ce de ISO a elaborat, cu sprijinul lui Roland Berger Strategy Consultants, Metodologia ISO, pentru a evalua şi a cuan-tifica avantajele economice ale standardelor. Ea are drept obiectiv furnizarea de calcule fiabile ale impacturilor standardelor asupra organizaţiilor. Bazate pe aplicarea uneia şi aceleiaşi metodologii, rezultatele diferitelor studii ar trebui să poată fi comparate pentru a constitui un set comun de cunoştinţe cu privire la avantajele economice ale standardelor.

Lucrarea deschide perspective noi, prezentând prima culegere de studii de caz bazate pe Metodologia ISO. În capitolul care oferă o vedere de ansamblu cu privire la proiect şi rezultatele sale iniţiale, se poate citi: „Standardele pot juca un rol central, dând încredere clienţilor potenţiali într-o tehnologie nouă şi permiţând întreprinderilor care pătrund pe o piaţă nouă să furnizeze regulat produsele şi serviciile de calitate cerute de clienţii lor”.

Fiecare studiu de caz a fost realizat datorită cooperării strânse dintre un comitet membru al ISO, o universitate sau un institut de cercetare, o întreprindere din ţară şi membrii personalului Secretariatului Central al ISO care acţionează în cali-tate de consilieri ai echipei de proiect.

Este vorba despre primul set de studii de caz de acest tip; altele sunt în curs de realizare. Cititorii care doresc mai multe precizări cu privire la studiile de caz preliminare vor putea consulta online rapoartele complete pregătite de echipele de proiect şi sintezele fiecărui proiect la adresa: www.iso.org/benefits of standards.

Economic benefits of standards. International case of studies (ISBN 978-92-10556-7), format A5, 303 pagini, este disponibil în limba engleză şi poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente ([email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.


STANDARDIZAREA decembrie 2011 �9

Performanţa în construcţiiCOMMENT SAVOIR SI L’ARGENT INVESTI DANS LA CONSTRUCTION EST BIEN DÉPENSÉ ET RÉPOND AUX BESOINS DES UTILISATEURS? MESUREZ-LE AVEC UNE NOUVELLE NORME ISO !

Une nouvelle norme ISO aidera l’industrie du bâtiment, le secteur immobilier et les milieux financiers à mieux évaluer la performance des immeublesMots clés: performance des immeubles, indicateurs de surface, indicateurs de volume, économies, coûts, rentabilité

Un nou standard ISO va ajuta industria construcţiilor, sectorul imobiliar şi mediile financiare să evalueze mai bine performanţa imobilelor.

Pentru a stabili măsura suprafeţei, ISO 9836:2011, Standarde de per-formanţă în construcţii. Definiţie şi calcul al indicatorilor de suprafaţă şi de volum, face apel la măsura denumită „intra muros”, care permite eva-luarea clădirilor şi indirect, a caracteristicilor lor economice. Astfel, raportul dintre fundaţia la sol şi suprafaţa utilă, indică dacă materialele şi capitalu-rile investite în construcţia clădirilor au fost rentabilizate la maximum.

Standardul este util din mai multe puncte de vedere, mai ales pentru a stabili:

Specificaţiile referitoare la performanţa geometrică a unei clădiri şi a spaţiilor acesteia (de exemplu, în ceea ce priveşte proiectarea, procedurile de cumpărare sau în regulamentele de construcţie, dacă este cazul);Descrierea tehnică a performanţelor clădirilor, pregătită de proiectanţi, antreprenori şi fabricanţi;Calculul suprafeţelor podelei care nu vor fi realmente exploatate pentru plasarea de posturi de lucru, elemente de mobilier, echipamente şi pentru circulaţie;Evaluarea, compararea sau controlul proprietăţilor unei clădiri care sunt legate de performanţa sa geometrică.

Indicatorii de suprafaţă şi de volum sunt date fundamentale pentru calcularea şi compararea cheltuielilor sau pentru stabilirea costurilor de exploatare şi de mentenanţă. Ele oferă date de bază pentru reducerea la minimum a costurilor de exploatare printr-o limitare cantitativă a unităţilor de cost individual al materialelor şi al spaţiului.

De asemenea, raportul suprafeţei anvelopei clădirii faţă de suprafaţa utilă arată până la ce punct au fost realizate eco-nomii la anvelopă şi la costurile de exploatare privind încălzirea şi climatizarea.

De exemplu, standardul furnizează reguli pentru calculul suprafeţei podelei (inclusiv acoperişul, terasele, etajele, zonele de stocare) şi volumul disponibil pentru utilizarea funcţională a unei clădiri.

Standardul oferă exemple ale diferenţei dintre suprafaţa locativă şi suprafaţa utilă şi a utilizării factorilor de pierdere a spaţiului în stabilirea caietului de sarcini pentru construcţiile noi. Unele elemente structurale – coloane, pereţi rotunjiţi – trebuie să fie luaţi în seamă pentru amenajarea spaţiilor.

Dl Gerald Davies, şef de proiect al noii ediţii a standardului, a afirmat: „Numeroase state au stabilit reguli în ceea ce priveşte măsurarea suprafeţelor şi a volumelor, dar aceste reguli diferă de la o ţară la alta. Furnizând un set de reguli care se aplică în toate ţările, standardul ISO 9836:2011 oferă mijloacele pentru compararea măsurilor şi va ajuta la calcularea costurilor şi a rentabilităţii clădirilor”.

Standardul ISO 9836:2011, Standarde de performanţă în construcţii. Definiţie şi calcul al indicatorilor de suprafaţă şi volum a fost elaborat de comitetul tehnic ISO/TC 59, Construcţii şi lucrări de construcţii, subcomitetul SC 3, Cerinţe funcţi-onale ale utilizatorului şi performanţe în construcţii. El poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente ([email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.


•

••

•


Securitatea informaţieiÊTES-VOUS PRÊTS? NOUVELLE NORME ISO/CEI POUR LUTTER CONTRE LES RISQUES GRAVES EN SÉCURITÉ DE L’INFORMATION

Qu’il s’agisse de pirates informatiques tentant d’infiltrer les réseaux ou d’employés utilisant leur savoir-faire et leurs droits d’accès internes pour exploiter, à leur propre profit, les données de l’entreprise, l’impact d’une grande variété de menaces qui pèsent sur la sécurité de l’information peut être réduit par le recours à une démarche de gestion des incidences de sécurité de l’information, qui fait l’objet d’une nouvelle norme internationaleMots clés : sécurité de l’information, organisation, risques, management des incidences, norme internationale

Fie că este vorba despre hacker-i care încearcă să pătrundă în reţele sau de angajaţi care încearcă să îşi utilizeze competenţa şi dreptu-rile lor de acces interne pentru a exploata în interes personal datele

întreprinderii, impactul unei mari varietăţi de ameninţări care planează asupra securităţii informaţiei poate fi redus prin utilizarea unui demers de management al incidenţelor securităţii informaţiei, care face obiectul unui nou standard internaţional – ISO/CEI 27035:2011.

În condiţiile în care violările securităţii sistemelor dvs. informatice pot compromite aceste sisteme şi vă pot perturba operaţiile, întreprinderea dvs. trebuie să fie pregătită şi aptă să răspundă rapid şi eficace pentru a evita ca incidente minore să nu ia amploarea unor catastrofe. Desfăşurând un sistem de management al incidenţelor securităţii informatice, întreprin-

derea se dotează cu controalele şi procedurile necesare pentru a gestiona o gamă largă de vulnerabilităţi şi de incidente potenţiale.

Standardul ISO/CEI 27035:2011, Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Managementul incidentelor de securitate a informaţiei, oferă recomandări cu privire la modul de a detecta, a semnala şi a evalua eventualele incidente de securitate şi vulnerabilităţile sistemelor informatice.

El va ajuta organizaţiile să răspundă la acest tip de incidente, inclusiv activând dispozitivele de control corespunzătoare într-un scop de prevenire, pentru a limita gravitatea impactului, a asigura reluarea operaţiilor şi tragerea de învăţăminte din această experienţă, pentru îmbunătăţirea abordării globale.

Integrarea unui sistem de management al incidenţelor legate de securitatea informaţiei oferă mai multe avantaje:Îmbunătăţirea securităţii informaţiei globaleReducerea impacturilor care afectează activitatea întreprinderiiConfirmarea şi dovada importanţei şi a priorităţii acordate prevenirii incidentelor de securitate a informaţieiAtu pentru justificarea anumitor bugete şi anumitor resurseActualizarea evaluărilor şi a rezultatelor managementului riscurilor în securitatea informaţieiO mai bună sensibilizare la securitatea informaţiei şi furnizarea de materiale de instruireContribuţia la politica dvs. în domeniul securităţii informaţiei şi la revizuirile documentaţiei corespunzătoare.

După cum explică Edward Humphreys, coordonator al echipei care a elaborat raportul tehnic ISO/CEI TR 18044:2004, publicat acum sub forma acestui standard internaţional, „În funcţie de eficacitatea şi de rapiditatea reacţiei în faţa inciden-telor majore se joacă supravieţuirea sau „moartea” unei organizaţii. Noul standard ISO/CEI 27035 furnizează sfaturi sigure şi eficace cu privire la procesele şi metodele care trebuie utilizate pentru a asigura un management eficace al incidentelor securităţii informaţiei.

Gravitatea incidentelor variază; ea poate fi slabă şi, în acest caz, nu afectează decât un sistem al întreprinderii. Se întâm-plă însă ca impactul să afecteze toate sistemele întreprinderii. Unele incidente pot genera perturbaţii şi pot avea repercu-siuni asupra activităţii comerciale timp de mai multe zile; altele pot cauza pierderea şi/sau distrugerea datelor; altele pot pune organizaţia în situaţia de infracţiune. ISO/CEI 27035:2011 oferă o soluţie.”

Standardul ISO/CEI 27035:2011, care înlocuieşte raportul tehnic ISO/CEI TR 18044:2004, susţine conceptele generale spe-cificate în standardul ISO/CEI 27001:2005, Tehnologia informaţiei. Sisteme de management al securităţii informaţiei. Cerinţe.

Noul standard se aplică tuturor organizaţiilor, indiferent de mărimea lor. El acoperă o gamă largă de incidente de secu-ritate a informaţiei, deliberate sau accidentale, datorate unor cauze tehnice sau fizice.

ISO/CEI 27035:2011, Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Managementul incidenţelor de securitate a informaţiei, a fost elaborat de comitetul tehnic mixt ISO/CEI JTC 1, Tehnologia informaţiei, subcomitetul SC 27, Tehnici de securitate a tehnologiei informaţiei. El poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente ([email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.


•••••••


Securitatea pietonilorUNE NOUVELLE NORME ISO SUR UNE MÉTHODE D’ESSAI DE CHOC RENFORCE LA SÉCURITÉ DES PIÉTONS

Le nombre de piétons blessés aux jambes à cause de la conception dangereuse d’un véhicule devrait diminuer grâce à une norme internationale ISO qui définit une nouvelle méthode d’essai de chocMots clés : sécurité des piétons, accidents aux jambes, méthode d’essai de choc, norme internationale ISO

Numărul pietonilor răniţi la picioare din cauza proiectării periculoase a unui vehicul se va reduce datorită unui standard internaţional ISO care stabileşte o metodă de încercare la lovire.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în fiecare an, peste 1 milion de victime ale accidentelor mortale ale circulaţiei şi 38 de milioane de răniţi (dintre care 5 milioane accidentaţi grav), se înregistrează pe stră-zile din întreaga lume. Acest bilanţ face din condusul auto prima cauză de mortalitate şi de rănire a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 44 de ani.

Standardul ISO 11096:2011, Vehicule rutiere. Protecţia pietonilor. Metodă de încercare la lovire pentru coapsa, gamba şi genunchiul pie-tonului, stabileşte o metodă de încercare pentru evaluarea protecţiei unui pieton adult, simulând condiţiile de lovire a unui pieton de către un vehicul, la nivelul picioarelor, într-o situaţie de coliziune reală. Obiectivul este dublu. Se pune problema:

Să se furnizeze cumpărătorilor de vehicule informaţii cu privire la securitatea pietonilor; Să se stimuleze constructorii de automobile să proiecteze vehicule care prezintă o protecţie excelentă pentru

pieton.

Dl Sukhir Bilkhu, preşedinte al subcomitetului ISO care a elaborat standardul, a declarat: „Încercarea la lovire a pietonu-lui constă în a simula accidente care implică o coliziune între un pieton şi un vehicul. Această situaţie reprezintă 15% din accidentele rutiere mortale. Datorită standardului ISO 11096, vom face progrese importante în îmbunătăţirea structurii vehiculelor şi vom reduce astfel numărul de pietoni răniţi la membrele inferioare”.

Această încercare îşi propune să evalueze zonele cele mai periculoase ale amortizoarelor, ale părţii frontale a capotei şi ale capotei fiecărui model. Ea va consta în a lovi un manechin de aceste trei părţi ale vehiculului cu o viteză de 16 km/oră şi de 20 km/oră, simulând accidente cu un pieton adult. Datele recoltate vor fi apoi analizate cu ajutorul protocoalelor recunoscute la nivel internaţional, iar punctele de impact sunt cartografiate pentru fiecare din diferitele părţi ale încercării la lovire.

Roadele acestor lucrări, bazate pe date ştiinţifice şi biomecanice culese în colaborare cu experţi din lumea întreagă, vor fi utilizate de grupul de lucru cu privire la securitatea pietonilor, în cadrul Programului de cercetare internaţională armonizată şi al Reglementării tehnice mondiale referitoare la securitatea pietonilor, al Forumului mondial de armonizare a reglementărilor privind vehiculele. Ele ajută la concretizarea obiectivelor Acordului Organizaţiei Mondiale a Comerţului cu privire la Barierele din Calea Comerţului (OMC/OTC).

Standardul ISO 11096:2011, Vehicule rutiere. Protecţia pietonilor. Metodă de încercare la lovire pentru coapsa, gamba şi genunchiul pietonului, a fost elaborat de comitetul tehnic ISO/TC 22, Vehicule rutiere, subcomitetul SC 10, Proceduri de încer-care la coliziune. El poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente ([email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.



Trasabilitatea produselor provenite din pescuitUNE NOUVELLE NORME ISO SUR LA TRAÇABILITÉ DES PRODUITS DE LA PÊCHE VIENT RENFORCER LA SÉCURITÉ SANITAIRE DES ALIMENTS

Une nouvelle norme ISO sur la traçabilité des produits de la pêche aidera à renforcer la sécurité sanitaire des aliments en permettant à toutes les parties prenan-tes de la chaîne de distribution de disposer d’informations exactes quant à l’origine et la nature de ce type de produitsMots clés : produits de la pêche, traçabilité, sécurité sanitaire, chaîne de distribution, norme internationale ISO

Un nou standard ISO cu privire la trasabilitatea produselor rezultate din pescuit va ajuta la întărirea siguranţei sanitare a alimentelor, permiţând tuturor părţilor implicate în lanţul de distribuţie alimen-

tară să dispună de informaţii exacte cu privire la originea şi caracterul aces-tui tip de produse.

Produsele obţinute din pescuit ocupă un loc important în industria agroalimentară modernă. Consumăm tot mai multe produse care provin din cele patru colţuri ale globului şi peştele, care a fost pescuit, poate, la mii de kilometri de farfuria noastră, nu face excepţie.

În cursul ultimului deceniu, numeroase state au fost grav afectate de crizele sanitare. De aceea factorii politici şi oamenii de ştiinţă acordă o atenţie deosebită noţiunii de trasabilitate a alimentelor.

Standardul ISO 12875:2011, Trasabilitatea produselor provenite din pescuit. Specificaţii referitoare la informaţiile care trebuie înregistrate în lanţurile de distribuţie a peştelui rezultat din pescuit, specifică informaţiile care trebuie înre-gistrate în lanţurile de distribuţie a peştelui rezultat din pescuit, pentru a stabili trasabilitatea sa.

Acest standard specifică modul de identificare a produselor provenite din pescuit şi destinate comerţului, precum şi informaţiile pe care fiecare întreprindere care le comercializează de-a lungul lanţului de distribuţie trebuie să le întoc-mească şi să le păstreze. Standardul se referă la distribuţia peştelui provenit din pescuitul maritim, din momentul prinderii, până în cel al sosirii pe etajerele comercianţilor en detail sau în restaurante.

Definiţia pe care ISO a dat-o trasabilităţii se referă la capacitatea de a regăsi istoricul, utilizarea şi localizarea unei entităţi. Pentru un produs, acest lucru poate include originea materiilor şi a elementelor care îl alcătuiesc, istoricul transformărilor pe care le-a suferit şi repartiţia şi localizarea produsului după distribuţie. Trasabilitatea cuprinde nu numai cerinţa funda-mentală de a putea urmări fizic produsele de-a lungul lanţului de distribuţie, de la origine, la destinaţie, dar şi cea de a putea furniza informaţii cu privire la componente şi tratamentele pe care le-au suferit. Aceste aspecte ale trasabilităţii capătă o importanţă deosebită în cadrul securităţii, calităţii şi etichetării alimentelor.

În urma recentelor crize sanitare, trasabilitatea este cerută adesea de lege, pentru a facilita retragerea de pe piaţă a pro-duselor. De asemenea, ea este necesară pentru a evita ca aceste produse să ajungă în farfuriile consumatorilor.

Rolf Duus, secretar al grupului de lucru care a elaborat standardul, a declarat: „În ultimii ani, atenţia acordată trasabilităţii a sporit şi responsabilitatea de a furniza alimente sigure, sănătoase şi nutritive este împărtăşită de toţi factorii implicaţi în producţia, tratarea, comercializarea şi consumul peştelui şi al altor produse furnizate de mare. Standardul ISO 12875:2011 oferă o bază generică pentru trasabilitate şi va ajuta la garantarea protecţiei sănătăţii consumatorilor şi va veghea la bunele practici în comerţul cu produsele provenite din pescuit”.

Utilizatorii potenţiali ai noului standard sunt:

Navele de pescuit;Transformatorii;Firmele de transport şi depozitare a peştelui;Comercianţii en gros;Comercianţii en detail şi restaurantele.

Un standard similar a fost elaborat pentru lanţurile de distribuţie a peştelui de cultură: ISO 12877:2011, Trasabilitatea produselor provenite din pescuit. Specificaţii referitoare la informaţiile care trebuie înregistrate în lanţurile de distribuţie a peştelui de cultură.

Standardul ISO 12875:2011, Trasabilitatea produselor provenite din pescuit. Specificaţii referitoare la informaţiile care trebuie înregistrate în lanţurile de distribuţie a peştelui rezultat din pescuit, a fost elaborat de comitetul tehnic ISO/TC 234, Peşte şi acva-cultură. El poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente ([email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.


•••••


Importanţa standardelor, tratată în câteva secundeNOUVELLES VIDÉOS ISO – L’INTÉRÊT FONDAMENTAL DES NORMES EN UN RIEN DE TEMPS

L’ISO vient de lancer six nouveaux vidéos qui montrent, chacune en moins d’une minute, les avantages qu’offrent les normes internationalesMots clés : normes internationales ISO, avantages, vidéos, gouvernements, entreprises, société

ISO a lansat de curând şase noi videoclip-uri care arată, în mai puţin de un minut, avantajele pe care le oferă stan-dardele internaţionale.

Fiecare videoclip se referă la un aspect în care, în întreaga lume, stan-dardele sunt utile zi de zi guvernelor şi societăţii, în general. Videoclip-urile se referă la :

Statele în curs de dezvoltare;Managementul energiei;Mediu;Siguranţa alimentelor;Îngrijirea sănătăţii;Responsabilitatea socială.

Aceste videoclip-uri (care durează între 38 şi 54 de secunde) explică motivul pentru care standardele ISO ajută la rezolvarea problemelor şi la atingerea obiectivelor fixate. Pentru fiecare subiect tratat, concluzia este de fiecare dată aceeaşi: „Încrederea are un nume cu reputaţie în întreaga lume şi dumneavoastră îl cunoaşteţi. Este vorba despre ISO”.

Propuse în engleză şi franceză, aceste videoclip-uri pot fi vizionate pe site-ul Web al ISO, precum şi pe YouTube şi pe iTunes. De asemenea, este posibil să le descărcaţi cu ajutorul link-urilor pe ISO Store, sub formă de fişiere m4v pentru platformele iOS (iPhone, iPad şi iPod). Ele pot fi achiziţionate şi de la organismele de standardizare care sunt membri naţionali la ISO. În cazul României, acesta este Asociaţia de Standardizare din România. Adresaţi-vă Serviciului Vânzări-Abonamente ([email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.

Cele şase videoclip-uri se adaugă altora două, mai lungi, pe care ISO le-a publicat în decembrie 2010. Unul dintre ele era destinat marelui public, iar celălalt întreprinderilor şi guvernelor. Scopul lor era de a arăta modul în care standardele furnizează sprijin în cele mai mărunte aspecte ale vieţii de zi cu zi şi constituie instrumente pentru organizaţiile dornice să îşi îmbunătăţească activităţile pe toate planurile.

Aceste videoclip-uri sunt realizate de serviciile de comunicare ale Direcţiei Marketing, Comunicare şi Informare de la Secretariatul Central al ISO.


••••••


Scări mecanice mai sigureUNE NOUVELLE NORME ISO POUR DES ESCALIERS MÉCANIQUES PLUS SÛRS

Une nouvelle norme ISO renforce la sécurité des escaliers mécaniques et, ce faisant, améliore le confort des millions de personnes qui les utilisent chaque jour Mots clés: escaliers mécaniques, trottoirs roulants, sécurité, spécification technique internationale ISO

Un nou standard ISO întăreşte securitatea scărilor mecanice, îmbu-nătăţind astfel confortul a milioane de persoane care le utilizează în fiecare zi.

Scările mecanice, pe care le găsim în numeroase locuri (centre comer-ciale, cinematografe, aeroporturi, gări, metrouri etc), ajută în fiecare zi mili-oane de persoane, în lume, să se deplaseze.

Specificaţia tehnică a ISO – ISO/TS 25740-1:2011, Cerinţe de securi-tate pentru scări mecanice şi trotuare rulante. Partea 1: Cerinţe esen-ţiale de securitate globală, specifică cerinţe de securitate pentru scări mecanice şi trotuare rulante, componentele şi funcţiile lor şi propune metode pentru a reduce la minimum riscurile legate de funcţionarea şi utilizarea acestor instalaţii sau de execuţia de lucrări la acestea.

Obiectivul acestei specificaţii tehnice este, pe de-o parte, să stabilească un nivel comun de securitate la nivel mondial pentru toate persoanele care utilizează scări mecanice şi trotuare rulante sau au legătură cu aceste instalaţii şi, pe de altă parte, să furnizeze un proces uniform pentru evalua-rea securităţii lor. Cerinţele vor ajuta:

Experţii standardizatori care lucrează la aspectele de securitate ale scărilor mecanice şi trotuarelor rulante şi la problemele care au legătură cu acestea;Proiectanţii, fabricanţii şi instalatorii de scări mecanice şi trotuare rulante, precum şi organismele însărcinate cu întreţinerea lor şi cu serviciile conexe;Organismele independente de evaluare a conformităţii (organisme terţe),Organismele însărcinate cu inspecţia şi încercările şi organismele similare.

ISO/TS 25740-1:2011 facilitează inovaţia în domeniul scărilor mecanice şi al trotuarelor rulante când proiectarea unor astfel de echipamente nu se supune unor standarde de securitate locale, naţionale sau regionale existente, menţinând acelaşi nivel de securitate. Dacă inovaţia respectivă este ultraperformantă, ea poate fi apoi inclusă în standardul local de securitate.

Această specificaţie tehnică, care a fost elaborată după exemplul unui standard referitor la securitatea produselor, va spori securitatea persoanelor în caz de cădere, blocare, zdrobire, julire sau alte răniri. Aceste cerinţe de securitate îşi propun:

Să stabilească o abordare universală pentru identificarea şi reducerea riscurilor potenţiale care afectează securi-tatea în cazul a noi modele de scări mecanice şi trotuare rulante, care utilizează tehnologii, materiale şi concepte noi, care nu sunt suficient de bine tratate în standardele existente;Să stimuleze armonizarea standardelor de securitate existente în domeniul scărilor mecanice şi al trotuarelor rulante.

Specificaţia tehnică ISO/TS 25740-1:2011 a fost elaborată de comitetul tehnic ISO/TC 178, Ascensoare, scări mecanice şi trotuare rulante. Ea poate fi achiziţionată de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente ([email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.



Standarde internaţionale ISO pentru 7 miliarde de oameniLES NORMES INTERNATIONALES DE L’ISO POUR LE BIEN DE SEPT MILLIARDS DE TERRIENS QUE NOUS SOMMES

À l’heure où la population mondiale atteint le chiffre de sept milliards d’habitants, les normes ISO offrent des outils pratiques pour mettre en oeuvre le dévelop-pement durable et rendre le monde meilleur et plus sûrMots clés : normes internationales ISO, développement durable, population de la Terre, qualité, sécurité, efficacité, produits, services

Populaţia planetei a atins cifra record de 7 miliarde de locuitori, iar standardele ISO oferă instrumente practice pentru implementarea dezvoltării durabile şi a face lumea mai bună şi mai sigură.

Iată-ne acum 7 miliarde de locuitori – aceasta este cifra anunţată de Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie, care a declarat: „Acest moment unic în istoria umanităţii reprezintă o realizare şi în acelaşi timp o provo-care şi va avea un impact asupra fiecăruia dintre noi. O lume de 7 mili-arde de persoane are implicaţii asupra durabilităţii, urbanizării, accesului la serviciile de sănătate şi asupra autonomiei tinerilor. Totuşi, ea oferă şi oportunitatea rară de a acţiona pentru reînnoirea angajamentului mon-dial pentru o lume sănătoasă şi durabilă”.

Secretarul general al ISO, Rob Steele, a afirmat: „Standardele joacă un rol esenţial, în sensul că ele facilitează interacţiu-nea dintre toate persoanele. În fiecare zi, mii de standarde ISO ne ajută în activitatea noastră, acasă sau în timpul liber, pro-movând calitatea şi eficacitatea, făcând vieţile noastre mai sigure şi mai confortabile, stimulând prosperitatea economică şi ajutându-ne să avem grijă de planeta noastră. Toate acestea pentru că standardele ISO sunt elaborate de oameni pentru oameni, pentru a îi ajuta să îşi rezolve problemele”.

De exemplu, există standarde pentru siguranţa sanitară a alimentelor, pentru dispozitivele medicale, responsabilitatea socială, construcţii, transporturi şi lupta contra schimbării climatice. Fie că suntem în maşină şi apăsăm pe pedala de frână, în plină partidă de hochei pe gheaţă, cu casca pe cap sau în faţa ecranului unui calculator, standardele ISO contribuie în mod considerabil la securitatea noastră şi la eficacitatea activităţii noastre.

În plus, într-o epocă în care populaţia mondială a atins cifra de 7 miliarde de locuitori, standardele internaţionale pot ajuta la soluţionarea provocării tot mai mari pe care o reprezintă dezvoltarea durabilă. Standardele referitoare la calitatea alimentelor şi la apă, de exemplu, sau cele privind managementul energiei, pot contribui la optimizarea utilizării resurselor. În plus, standardele referitoare la noile tehnologii ajută la promovarea şi la diseminarea inovaţiilor esenţiale, pentru a facilita viaţa unei populaţii în plină expansiune. Majoritatea standardelor contribuie efectiv la abordarea dimensiunilor economice, sociale şi de mediu ale dezvoltării durabile.

Ce face ISO atât de eficace? Organizaţia propune o platformă fără caracter politic, în cadrul căreia sunt elaborate stan-darde prin procese deschise şi transparente, de către reprezentanţi ai părţilor interesate care le aplică şi care pot revedea şi îmbunătăţi permanent rezultatele aplicării lor.

Iată de ce standardele ISO ajută să se traducă în acţiuni concrete aplicabile în lumea întreagă acordurile cu care se încheie întâlniri la nivel înalt precum Summit-ul Pământului sau viitorul Rio+20.

Pentru informaţii suplimentare referitoare la dezvoltarea durabilă, a se consulta:

Noua broşură Rio+20, Clădirea acţiunii prin acorduri. Cum transpun standardele ISO bunele intenţii cu privire la durabi-litate în rezultate concrete.Noua serie de videoclip-uri care prezintă în câteva cuvinte importanţa standardelor, precum şi rolul lor fundamen-tal în promovarea încrederii.Statele în curs de dezvoltare.Energia.Protecţia mediului.Siguranţa alimentelor.Sănătate.Responsabilitatea socială.


•

•

••••••


Un nou acord consolidează parteneriatul dintre ISO şi ASTMUN NOUVEL ACCORD RENFORCE LE PARTENARIAT ENTRE L’ISO ET L’ASTM DANS LE DOMAINE DE LA FABRICATION ADDITIVE

L’ISO et ASTM International ont signé un accord en vue de renforcer leur coopération dans l’élaboration de normes internationales relatives à la fabrication addi-tive – qui correspond au processus d’assemblage de matériaux par lequel des objets sont fabriqués, le plus souvent en supperposant des couches, par opposition aux méthodes dites de „fabrication soustractive” comme l’usinageMots clés : ISO, ASTM International, accord, fabrication additive, normalisation internationale

ISO (Organizaţia Internaţională de Standardizare) şi ASTM International au semnat un acord pentru a consolida cooperarea lor în dome-

niul elaborării de standarde internaţionale referitoare la fabri-carea aditivă – procese de asamblare a materialelor prin care sunt fabricate obiectele, cel mai adesea prin suprapunerea straturilor, spre deosebire de metodele „fabricaţiei sustractive”, precum prelucrarea.

Acest acord de cooperare cu o organizaţie parteneră elaboratoare de standarde a fost aprobat cu ocazia reuniu-nii Consiliului ISO, care a avut loc în luna septembrie 2011, la New Delhi (India) şi a fost semnat de secretarul general al ISO, Rob Steele şi de preşedintele ASTM, James Thomas.

Acest acord oferă noi posibilităţi celor două organizaţii de a adopta şi de a elabora împreună standarde internaţionale utile pieţei mondiale în domeniul fabricării aditive. El specifică metode pentru elaborarea lor, precum şi dispoziţii pentru publicarea şi distribuirea lor. Acordul îşi propune să optimizeze utilizarea resursele alocate de către părţile implicate în elaborarea standardelor referitoare la fabricarea aditivă pentru care atât ISO, cât şi ASTM posedă expertiză, reducând timpul necesar pentru elaborarea şi introducerea lor pe piaţă.

Decizia de a încheia un acord de cooperare cu o organizaţie parteneră elaboratoare de standarde este urmarea logică a recen-tei creări a comitetului tehnic ISO/TC 261, Fabricaţie aditivă. Comitetul ASTM F 42, Tehnologia fabricării aditive, a realizat deja o impor-tantă activitate în acest domeniu; iată de ce el a decis că ar fi util pentru cele două grupuri să îmbine expertiza lor.

Secretarul general al ISO, Rob Steele, a declarat cu această ocazie: „ISO are misiunea de a facilita schimburile internaţi-onale de bunuri şi servicii, prin elaborarea de standarde internaţionale. Adoptarea unui spirit de integrare şi de cooperare faţă de celelalte organisme cu activităţi de standardizare poate consolida pertinenţa standardelor noastre pentru piaţă, garantând o utilizare eficace şi optimă a resurselor”.

Jim Thomas, preşedinte al ASTM International, a declarat: „Acum, când este posibil să încheiem colaborări pentru o standardizare mondială în noi domenii stimulante precum fabricarea aditivă, ASTM International este gata să îşi intensifice eforturile pentru a evita suprapunerea lucrărilor şi pentru a servi mai bine părţile interesate”.

Acordul a fost aprobat de organismele de conducere ale ISO şi ASTM, după consultarea cu ANSI, membru naţional al ISO pentru statul în care ASTM îşi are sediul”.

Despre ISOISO, cea mai importantă organizaţie elaboratoare de standarde internaţionale din lume, este o reţea de organisme

naţionale de standardizare din 163 de state. Organizaţia numără peste 100 de membri din statele în curs de dezvoltare. Ea dispune de o colecţie de peste 18 600 de standarde internaţionale şi programul său de lucru acoperă o gamă largă de domenii: de la activităţi tradiţionale, precum agricultura şi construcţiile, la transporturi, dispozitivele medicale, protecţia mediului, securitatea, tehnologia informaţiei şi a comunicării, standarde pentru bunele practici şi servicii, fără a omite mecanica, fabricaţia şi distribuţia.

ASTM International (fostul American Society for Testing and Materials – Societatea Americană pentru Încercări şi Materiale – ASTM), elaborează standarde internaţionale bazate pe consens, cu aplicare voluntară, care se bucură de recu-noaştere mondială. La ora actuală, 12 000 de standarde ASTM sunt utilizate în lume, pentru a îmbunătăţi calitatea produse-lor, a întări securitatea, a facilita accesul la piaţă şi la desfăşurarea comerţului şi a se bucura de încrederea consumatorilor.



CALENDARUL ISO 2012CALENDRIER ISO �0�� – TOUS LES JOURS. PARTOUT. LES NORMES ISO

L’Organisation Internationale de Normalisation a sorti son calendrier 2012. Parmi les sujets couverts figurent la sécurité des véhicules routiers, les normes dans la vie quotidienne, l’énergie, l’accessibilité des bâtiments, les avantages économiques des normes, la responsabilité sociétale et l’exploration spatialeMots clés: normalisation internationale, calendrier ISO 2012

O selecţie de pagini centrale ale revistei ISO Focus+, care ilustrează avantajele standardelor internaţionale cu ajutorul unor imagini colorate, furnizează tema calendarului ISO 2012. Printre subiectele

tratate, figurează securitatea vehiculelor rutiere, standardele şi viaţa de zi cu zi, energia, accesibilitatea în clădiri, avantajele economice ale standar-delor, responsabilitatea socială şi explorarea spaţiului.

Calendarul este prezentat cu aceste cuvinte: „Tot anul, în toate zonele lumii, standardele ISO sunt în acţiune. La locul de muncă, acasă şi în tim-pul liber, ele ne ajută să ne asigurăm că valori importante precum cali-tatea, securitatea, eficienţa şi protecţia mediului sunt aplicate în practică. Standardele ajută la concretizarea acestor valori cu mai puţine resurse şi eforturi, ceea ce înseamnă preţuri mai mici pentru clienţi.

Standardele ISO sunt prezente pretutindeni, de la unelte, la jucării, de la dispozitive medicale, la management, de la autoturisme, la nave spa-ţiale. Fiecare număr al ISO Focus+, revista-far a ISO, conţine un Dosar cu privire la un aspect al lucrărilor de standardizare ale organizaţiei sau referitor la standardele dintr-un anumit domeniu. O dublă pagină centrală prezintă tema Dosarului, cu ilustraţii elocvente. Adoptată pentru prima dată în numărul din octom-brie 2009 al revistei ISO Focus+, această formulă este astăzi foarte apreciată.

Prima pagină dublă din 2009 figurează printre selecţia care cuprinde şi pagina dublă consacrată Zilei Mondiale a Standardizării 2011, cu concursul de afişe organizat prin intermediul mediilor sociale, la care au participat tineri din întreaga lume, pe tema: „Standardele internaţionale – Garanţia încrederii oriunde în lume”.

În sfârşit, introducerea la acest calendar se termină astfel: „Vă adresăm cele mai calde şi sincere urări de sănătate şi reuşită în 2012, cu standardele ISO, care ne ajută în fiecare zi, pretutindeni !”

Calendarul ISO 2012 poate fi achiziţionat de la membrii naţionali ai ISO. În cazul României, acesta este Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente ([email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.



Legislaţie şi standardizare

Noutăţi legislative apărute în luna noiembrie 2011NOUVEAUTÉS LÉGISLATIVES PARUES AU MOIS DE NOVEMBRE �0��

Mihaela Vorovenci, jurist ASRO

Le présent article contient dans sa première partie des nouveautés législatives publiées dans le Journal Officiel de l’Union Européenne et dans sa deuxième partie celles publiées dans le Journal Officiel de Roumanie au mois de novembre 2011Mots clés : norme, norme harmonisée, équipement de protection individuelle, équipements et systèmes protecteurs destinés à être utilisés dans des atmos-phères potentiellement explosives, équipements techniques, homologation des pneus, émissions sonores de roulement, adhérence de la surface humide et/ou résistance au roulement, spécifications techniques pour les systèmes de collecte online, domaine de la sécurité de l’aviation, unités de dépôt en conditions de sûrete, modèle de permis de conduire type Union Européenne, réduction du risque de tomber malade, vente des mélanges de graines de plantes fourragères, politique de normalisation dans le domaine TIC, protection de l’environnement, protection de la santé de la population

Partea I - Legislaţie comunitară

1.1 Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate cu unele dintre Directivele Noii Abordări – redăm titlu-rile comunicărilor Comisiei Europene, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), care conţin referinţa şi titlul standardului armonizat, referinţa standardului înlocuit, precum şi data încetării prezumţiei de conformitate a standardului înlocuit:

1.1.1 Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei Consiliului 89/686/CEE din 21 decembrie 1989 pri-vind armonizarea legislativă a statelor membre referitoare la echipamentele individuale de protecţie, publicată în JOUE C329/1 din 11.11.2011.

1.1.2 Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei 94/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 martie 1994 privind armonizarea legislativă a statelor membre referitoare la echipamentele şi sistemele protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive, publicată în JOUE C 338/56 din 18.11.2011.

1.1.3 Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei 2006/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006 privind echipamentele tehnice şi de modificare a Directivei 95/16/CE, publicată în JOUE 338/1 din 18.11.2011.

1.2 Acte comunitare care conţin referiri la standarde1.2.1 Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1147/2011 al Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr.

185/2010 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul securităţii aviaţiei în ceea ce priveşte utilizarea scanerelor de securitate în aeroporturile UE, publicat în JOUE L294/7 din 12.11.2011.

1.2.2 Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1179/2011 al Comisiei din 17 noiembrie 2011 de stabilire a unor spe-cificaţii tehnice pentru sistemele de colectare online în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului privind iniţiativa cetăţenească, publicat în JOUE L301/3 din 18.11.2011.

1.2.3 Regulamentul nr. 117 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE- ONU) – Dispoziţii uniforme privind omologarea pneurilor în ceea ce priveşte emisiile sonore de rulare, aderenţa pe suprafeţele umede şi/sau rezistenţa la rulare, publicat în JOUE L307/3 din 23.11.2011. Prezentul regulament se aplică pneurilor noi din clasele C1, C2 şi C3 în ceea ce priveşte emisiile sonore şi rezistenţa la rulare a acestora şi pneurilor noi din clasa C1 în ceea ce priveşte aderenţa pe suprafeţele umede.

1.2.4 Regulamentul (UE) nr. 1214/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind trans-portul rutier transfrontalier profesionist de numerar în euro între statele membre din zona euro, publicat în JOUE L316/1 din 29.11.2011, făcându-se referire la standardele în vigoare cu privire la unităţile de depozitare în securitate, ce trebuie respec-tate atunci când pe teritoriul unui stat membru a cărui lege nu permite portul de armă intră personalul de securitate CIT, armele aflate în posesia acestuia trebuie închise, în interiorul vehiculului, într-un seif pentru arme. În România standardele de unităţi de depozitare de securitate sunt: SR EN 1143-1+A1:2010 „Unităţi de depozitare de securitate. Cerinţe, clasificare şi metode de încercare pentru determinarea rezistenţei la efracţie. Partea 1: Seifuri, seifuri pentru ATM, uşi de tezaur şi camere de tezaur” şi SR EN 1143-2:2002 „Unităţi de depozitare de securitate. Cerinţe, clasificare şi metode de încercare pentru deter-minarea rezistentei la efracţie. Partea 2: Sisteme de depunere” .

1.2.5 Decizia Comisiei din 28 noiembrie 2011 de înfiinţare a Forumului european multipartit privind standardizarea

STANDARDIZAREA decembrie 2011 �9

în domeniul TIC, publicată în JOUE C349/4 din 30.11.2011. Comunicarea Comisiei intitulată „O viziune strategică pentru standardele europene: avansând în direcţia îmbunătăţirii şi accelerării creşterii durabile a economiei europene până în 2020”, precizează că, în 2011, Comisia va crea şi va prezida un forum multipartit dedicat care o va consilia în aspecte legate de punerea în aplicare a politicii de standardizare în domeniul TIC, inclusiv programul de lucru pentru standardizarea TIC, stabilire de priorităţi în susţinerea legislaţiei şi a politicilor şi identificare de specificaţii elaborate de organizaţii mondi-ale de standardizare în domeniul TIC. Printre membrii forumului se numără şi organismele de standardizare europene şi internaţionale.

1.3 Acte normative fără referi la standarde, dar importante pentru mediul de afaceri1.3.1 Regulamentul (UE) nr. 1160/2011 al Comisiei din 14 noiembrie 2011 privind autorizarea şi refuzul autorizării

înscrierii pe produsele alimentare a anumitor menţiuni de sănătate şi referitoare la reducerea riscului de îmbolnăvire, publi-cat în JOUE L296/26 din 15.11.2011.

1.3.2 Directiva 2011/94/UE a Comisiei din 28 noiembrie 2011 de modificare a Directivei 2006/126/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind permisele de conducere, publicată în JOUE L314/31 din 29.11.2011 care prevede necesi-tatea actualizării modelului Uniunii Europene de permis de conducere, una dintre dispoziţiile de modificare fiind „semnul distinctiv al statului membru care eliberează permisul, imprimat în negativ într-un dreptunghi albastru şi înconjurat de un cerc format din douăsprezece stele galbene”, semnul distinctiv pentru România fiind RO.

Statele membre adoptă şi publică până la 30 iunie 2012 actele cu putere de lege şi actele administrative necesare pen-tru a se conforma prezentei directive. Statele membre aplică respectivele dispoziţii de la 19 ianuarie 2013.

Partea a II-a - Legislaţie naţională

2.1 Acte normative care conţin referiri la standarde 2.1.1 Ordin nr. 2741/2011 privind aprobarea reglementării tehnice „Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploata-

rea instalaţiilor electrice aferente clădirilor”, indicativ I 7-2011, din 01/11/2011 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 802 din 14/11/2011, cu anexa care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”. La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1.055/2002 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000V c.a. şi 1500V c.c.”, indicativ NP I 7-2002, Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1606/2001 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ pentru exploatarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000V c.a. şi 1500V c.c.”, indicativ I 7/2-2002, Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 49/N/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid pentru instalaţii electrice cu tensiuni de până la 1000 V c.a. şi 1500 V c.c.”, indicativ GP 052-2000, Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 48/N/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind protecţia con-strucţiilor împotriva trăsnetului”, indicativ I 20-2000, precum şi orice alte dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea.

2.1.2 Lista cuprinzând produsele militare supuse regimului de control al exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni, fabricate conform unui standard sau fabricate în conformitate cu standarde sau specificaţii militare ori cu standarde naţio-nale comparabile, din 02/11/2011 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 809 din 16/11/2011.

2.1.3 Ordin nr. 253/2011 din 01/11/2011 privind stabilirea anumitor derogări pentru comercializarea amestecurilor de seminţe de plante furajere destinate a fi utilizate pentru protecţia mediului natural în România, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 813 din 17/11/2011, în care se specifică că Autoritatea oficială: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor (INCS), prin inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor (ITCSMS) şi Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor Bucureşti (LCCSMS) garantează că ambalajele şi recipientele amestecurilor de protecţie poartă o etichetă a furnizorului sau o menţiune tipărită ori ştampilată direct pe ambalaj, ce cuprinde printre alte informaţii şi menţiunile referitoare la normele şi standardele din domeniu privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului sădi-tor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante.

2.1.4 Lege nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, stabileşte măsurile necesare pentru protecţia mediului şi a sănă-tăţii populaţiei, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de generarea şi gestionarea deşeurilor şi prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor şi creşterea eficienţei folosirii acestora, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 837 din 25/11/2011, prevede promovarea unor sisteme certificate de gestionare a mediului, inclusiv EMAS şi ISO 14001.

2.1.5 Ordin nr. 2965/2011 pentru modificarea Listei cuprinzând standardele române care adoptă standardele euro-pene armonizate, ale căror prevederi se referă la echipamente sub presiune, aprobat prin Ordinul ministrului de stat, minis-trul economiei şi comerţului, nr. 440/2004, din 14/11/2011 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 841 din 28/11/2011.

2.2 Acte normative fără referiri la standarde, dar importante pentru mediul de afaceri2.2.1 Lege nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât

cele prevăzute de acte normative în vigoare, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 796 din 10/11/2011 prevede că operaţiunile cu produse care sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive se supun autorizării în condiţiile stabilite de prezenta lege.


Standardizarea română

Comitetul tehnic CEN/TC 138, Examinări nedistructiveLE COMITÉ TECHNIQUE CEN/TC ��, ESSAIS NON-DESTRUCTIFS

Camelia Negrilă, expert principal standardizare, Departament Neelectric, ASRO

Les essais non-destructifs représentent un domaine à part dans l’activité de normalisation. Ils sont une manière d’examiner l’état d’intégrité des pièces et des structures industrielles sans que leur désassemblage ou leur destruction soit nécessaire. Les essais non-destructifs sont importants pour assurer la sécurité des personnes, des caracteristiques et la qualité des produits. Elles s’adressent aux autorités nationales, industries, laboratoires et organismes d’inspection, organis-mes de certification du personnel et producteurs d’équipements pour essais non-destructifsMots clés: essais non-destructifs, sécurité, qualité, normalisation internationale, normalisation europeénne, normalisation roumaine

Un domeniu aparte în activitatea de standardizare îl reprezintă examinările nedistructive. Acestea sunt o modalitate de examinare a stării de integritate a pieselor, structurilor industriale etc., fără a fi necesară demontarea ori distru-gerea acestora.

Examinările nedistructive sunt importante pentru asigurarea securităţii persoanelor, a caracteristicilor şi calităţii produ-selor, ele adresându-se unor tipuri variate de categorii:

— autorităţi naţionale

— industriiindustria automobilelor (diferite piese)industria navală (controlul corpului navei şi al structurilor sudate)conducte îngropate sau submerse sub apă supuse coroziuniiplatforme marineaeronautică (aripile avioanelor, diferite piese de motor etc)industria energetică (reactoare, turbine, cazane de încălzire, tubulatură etc)industria aerospaţială şi militarăstructuri feroviareindustria petrochimicăconstrucţii de maşini (piese turnate sau forjate, ansamble şi subansamble)

— laboratoare şi organisme de inspecţie

— organisme de certificare a personalului;

— producători de echipament pentru examinări nedistructive;

Alegerea metodei de examinare nedistructivă utilizată se face în funcţie de diferite criterii legate de utilizarea piesei de examinat, materialul din care este fabricată piesa, amplasament, tipul de structură, costuri etc.

Scopul examinării nedistructive este de a decela cu operativitate discontinuităţile, a le determina natura şi parametrii acestora: poziţia, orientarea, mărimea şi de a emite decizii de acceptare, remediere sau refuz, în conformitate cu criteriile de admisibilitate sau limitele de admisibilitate prescrise în documentaţii de execuţie şi standarde.

La nivel european activitatea de standardizare a acestui domeniu se desfăşoară în cadrul comitetului tehnic european de standardizare CEN/TC 138, Examinări nedistructive. Acest comitet tehnic are ca domeniu de activitate standardizarea terminologiei, a echipamentului de examinare nedistructivă şi a principiilor generale pentru examinările nedistructive prin diverse metode, standardizarea principiilor şi metodologiei de calificare a examinărilor nedistructive, precum şi calificarea şi certificarea personalului care execută aceste examinări. Comitetul este structurat pe grupe de lucru, după cum urmează:

CEN/TC 138/AHG 9, Armonizarea standardelor de certificare a personalului – Studiul EN 473:2008 şi ISO 9712:2005

••••••••••


CEN/TC 138/WG 1 Examinări prin radiaţii ionizante

CEN/TC 138/WG 2 Examinări cu ultrasunete

CEN/TC 138/WG 3 Examinări prin curenţi turbionari

CEN/TC 138/WG 4 Examinări cu lichide penetrante

CEN/TC 138/WG 5 Examinări cu particule magnetice

CEN/TC 138/WG 6 Încercări de etanşeitate

CEN/TC 138/WG 7 Examinări prin emisie acustică

CEN/TC 138/WG 8 Examinări vizuale

CEN/TC 138/WG 11 Examinări prin termografie în infraroşu

Structura aleasă permite gruparea experţilor în grupe de lucru mici, funcţie de temele propuse.

Comitetul tehnic european CEN/TC 138 are legături de colaborare din punct de vedere tehnic cu asociaţii profesio-nale europene care reprezintă interesele membrilor în standardizarea europeană. Printre acestea se numără: ASD-STAN (AeroSpace and Defence Industries Association of Europe), cu CEOC (International Confederation of Inspection and Certification Organisations) şi cu EFNDT (European Federation for Non-Destructive).

La nivel internaţional, activitatea de standardizare în domeniul examinărilor nedistructive se desfăşoară în cadrul comi-tetului tehnic internaţional ISO/TC 135 Examinări nedistructive.

În baza Acordului de la Viena semnat de către ISO şi CEN în anul 1991, comitetele tehnice ISO/TC 135 şi CEN/TC 138 lucrează în strânsă cooperare, cu scopul de a evita elaborarea de standarde paralele şi conflictuale şi de a-şi sprijini una alteia activitatea. CEN adoptă standardele internaţionale ca standarde europene atunci când consideră necesar sau se bazează pe standardele ISO pentru a elabora standarde europene care să corespundă aşteptărilor ţărilor membre ale Uniunii Europene. De asemenea, sunt elaborate standarde în comun, ambii parteneri-ISO şi CEN având drept de vot asupra acestor documente.

Standardele elaborate în cadrul acestor comitete tehnice pot fi grupate în:

— standarde pentru metode de încercări generale, utile pentru toţi partenerii şi considerate ca fiind „standarde de referinţă” pentru „standardele de aplicare”, elaborate de către alte comitete tehnice;

—standardele generale, cum ar fi calificarea şi certificarea personalului, al căror obiectiv este armonizarea practicilor între organismele de certificare.

Printre proiectele aflate în lucru în cadrul comitetului tehnic european se numără:

prEN ISO 9712, Non-destructive testing - Qualification and certification of NDT personnel - General principles (ISO/DIS 9712:2011)

prEN ISO 5579, Non-destructive testing - Radiographic examination of metallic materials by X- and gamma rays - Basic rules

prEN 16018, Non-destructive testing - Terminology - Terms used in ultrasonic testing with phased arrays

prEN ISO 3059, Non-destructive testing - Penetrant testing and magnetic particle testing - Viewing conditions

prEN 14584rev, Non-destructive testing - Acoustic emission - Examination of metallic pressure equipment during proof testing

Ultima reuniune a CEN/TC 138 a avut loc pe data de 9 iunie 2011 în localitatea Valencia, Spania. Un subiect important pe ordinea de zi l-a reprezentat legătura cu alte comitete tehnice de standardizare, cum ar fi:

ECISS/TC 101 Metode de încercare pentru oţeluri (altele decât analize chimice)


ECISS/TC 110 Ţevi de oţel şi racorduri din fontă şi oţel

ECISS/TC 111 Produse turnate şi produse forjate din oţel

CEN/TC 190/WG 10, 11 Tehnologia turnării

CEN/TC 121/SC 5 Sudare

CEN/TC 269 Cazane

În perioada 2-6 octombrie 2011 a avut loc şedinţa comună a CEN/TC 138/AHG 9, Armonizarea standardelor de certificare, ISO/TC 135/SC 7/WG 2, Revizuirea ISO 9712 şi ISO/TC 135/WG 3, Armonizarea standardelor de certificare, în colaborare cu V PANNDT (Fifth Pan American Conference for Non Destructive Testing) în Cancun, Mexic.

În România, comitetul tehnic de standardizare ASRO/CT 40, Examinări nedistructive reprezintă oglinda celor două comi-tete tehnice menţionate mai sus, CEN/TC 138, respectiv ISO/TC 135. Comitetului tehnic ASRO/CT 40 a fost înfiinţat la data de 10.04.1991 şi are un patrimoniu de 112 standarde.

În cursul ultimilor ani, în cadrul acestui comitet au fost preluate ca standarde române un număr de 9 standarde europene:

SR EN 473:2008, Examinări nedistructive. Calificarea şi certificarea personalului pentru examinări nedistructive. Principii generale

SR EN 584-1:2006, Examinări nedistructive. Film pentru radiografiere industrială. Partea 1: Clasificarea sistemelor de filme pentru radiografiere industrială

SR EN ISO 12718:2009, Examinări nedistructive. Examinare prin curenţi turbionari. Vocabular

SR EN 12668-1:2010, Examinări nedistructive. Caracterizarea şi verificarea echipamentului pentru examinare ultrasonică. Partea 1: Defectoscoape

SR EN 12668-2:2010, Examinări nedistructive. Caracterizarea şi verificarea echipamentului pentru examinare ultrasonică. Partea 2: Traductoare

SR EN 15856:2010, Examinări nedistructive. Emisie acustică. Principii generale ale examinării prin emisie acustică pentru detectarea coroziunii într-o incintă metalică plină cu lichid

SR EN 15857:2010, Examinări nedistructive. Emisie acustică. Examinarea polimerilor armaţi cu fibre. Metodologie specifică şi criterii de evaluare generală

SR EN ISO 12706:2010, Examinări nedistructive. Examinare cu lichide penetrante. Vocabular

SR EN ISO 15548-1:2009/AC:2010, Examinări nedistructive. Aparatură pentru examinare prin curenţi turbionari. Partea 1: Caracteristicile aparaturii şi verificarea acestuia. Erata tehnică 1

Deveniţi membru ASRO ACUM!Asociaţia de Standardizare din România este conform legii singurul organism autorizat din ţară care vă poate oferi standardele europene adoptate în ultima perioadă în număr foarte mare (17 613) precum şi standarde-le române originale sau cele internaţionale ISO, CEI adoptate, aflate în colecţia naţională de standarde, care, în acest moment, are 28 887 de standarde în vigoare.

Indiferent de mărimea companiei dvs., asiguraţi-vă că standardele îşi joacă importantul lor rol în succesul afacerii pe care o deţineţi.

Procuraţi-vă din timp standardele necesare activităţii dumneavoastră! Noi vă ajutăm să o faceţi în condiţii avantajoase.

ACUM vă este oferită oportunitatea de a deveni membru ASRO, care vă aduce numeroase avantaje financiare.

Cu numai 1500 Lei, cotizaţia anuală, membrii beneficiază de următoarele reduceri şi gratuităţi:

GRATUIT, veţi primi principalele publicaţii din domeniul standardizării: Abonament la revista Standardizarea; Abonament la Buletinul Standardizării; InfoStandard monopost fără actualizare.

Alte facilităţi:

25% din preţul abonamentului la standardele române; 25% din tariful perceput certificării produselor dvs; 10% din tariful cursurilor organizate de ASRO;GRATUIT, beneficiaţi de instruirea responsabilului cu standardizarea din firma dvs.

Consultaţi site-ul ASRO www.asro.ro pentru informaţii suplimentare.

Contactaţi-ne ACUM pentru a beneficia şi dvs. cât mai repede de toate avantajele de care se bucură membrii ASRO!

Revista „Standardizarea” este editată de Editura STANDARDIZAREATelefon : 021-316 99 74, e-mail: [email protected] , www.standardizarea.ro

Răspunderea privind corectitudinea informaţiilor prezentate revine în întregime autorilor. Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul scris al redacţiei.

Revista „Standardizarea” se poate procura prin abonament sau la liber numai de la ASRO.Costul unui abonament anual este de 163,5 lei, TVA inclus.Preţul unui număr din revista „Standardizarea”, în afara abonamentului, este de 15,5 lei, TVA inclus

ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare (înfiinţată în 1947)

Domenii de activitate: elaborare de stan-darde pentru produse şi servicii în dome-niul neelectric (servicii, construcţii, chi-mie, agricultură, standarde fundamentale,

produse de uz casnic şi timp liber, inginerie mecani-că, materiale metalice, materiale nemetalice, sănăta-te, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje) şi tehnologia informaţiei (JTC 1) şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 159 membriNumăr de comitete tehnice: 209Număr de documente de standardizare în vigoare: peste 18 000

CEI – Comisia Electrotehnică Internaţională (înfiinţată în 1907)

Domenii de activitate: elaborare de stan-darde pentru produse şi servicii în dome-niul electric (standarde generale în elec-trotehnică, electronică, inginerie electri-

că), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 76 membri, 83 asociaţiNumăr de comitete tehnice: 174Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 146

ITU – Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (înfiinţată în 1865)

Domeniu de activitate: telecomunicaţiiNumăr de membri: 191 de state membre, peste 700 de membri clasificaţi pe sectoare de activitate şi 100 de membri afiliaţi

CEN – Comitetul European de Standardizare (înfiinţat în 1961)

Domenii de activitate: elaborare de stan-darde pentru produse şi servicii în do-meniul neelectric (servicii, construcţii, chimie şi agricultură, standarde funda-

mentale, produse pentru casă şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi amba-laje), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 31 membri, 19 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 292Număr de documente de standardizare în vigoare: 13 829

CENELEC – Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (înfiinţat în 1973)

Domenii de activitate: elaborare de stan-darde pentru produse şi servicii în do-meniul electric (standarde generale în

electrotehnică, electronică, inginerie electrică), siste-me de certificare şi acreditare.Număr de membri: 31 membri, 11 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 72Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 169

ETSI – Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii (înfiinţat în 1993)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul telecomuni-

caţiilor şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: peste 700 din 60 de ţăriNumăr de comitete tehnice: 32Număr de documente de standardizare în vigoare: 21 343

Organisme internaţionale de standardizare

Organisme europene de standardizare

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ASROADRESĂ POŞTALĂ: Str. Mendeleev, nr. 21-25, 010362, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA,e-mail: [email protected], [email protected], www.asro.roSecretariat Director General: Tel: 021/316 32 96, Fax: 021/316 08 70Direcţia Standardizare: Director: Tel: 021/310 17 30, Tel/Fax: 021/315 17 29; 021/312 47 44Direcţia Publicaţii: Director: 021/316 99 74Serviciu vânzări–abonamente: Tel: 021/316 77 25, Fax: 021/317 25 14, 021/312 94 88

Birou Cooperare Internaţională: Tel: 021/316 77 26Birou Imagine şi Relaţii Parteneriale: Tel: 021/316 77 26Centrul pentru schimb de informaţii: Tel: 021/316 99 74Serviciu Formare profesională: Tel/Fax: 021/313 55 26Organismele de Certificare: Tel: 021/313 55 16; Tel/Fax: 021/316 77 28Marketing-Redacţie, Producţie: Tel: 021/316 99 74; 021/316 59 12Biblioteca electronică: 021/316 77 25

© A

SRO

201

1

editat cu sprijinul autorităţii naţionale pentru cercetare ... 2011 web.pdf · câteva probleme...

Documents