editarea de text - unixinside.org · prezentări, impress un program pentru prelucrarea imaginilor...

3
90 Iulie 2004 Pagina începătorului LINUX USER www.linux-magazin.ro Linux la birou Editarea de text Prima aplicaţie pe care o deschideţi după instalarea unui sistem de operare este deseori un editor de text. Linux ofera o gama larga de editoare de text pentru orice gust începând de la cele clasice bazate pe consolă şi până la cele mai sofisticate în mod grafic. DE DRAGOŞ ACOSTĂCHIOAIE E ditarea de texte este, probabil, cea mai străveche utilizare a unui sistem de operare. Există numeroase editoare, fie ele în mod text (consolă) sau în mod grafic. Fişierele text sunt foarte răspândite în Linux, ele putând conţine diferite informaţii printre cele mai des intâlnite putem enumera fişierele de configurare, cele bazate pe directive de formatare (cum ar fi HTML sau LaTeX) precum şi programele sursă în diverse limbaje de programare (C, C++, Perl, Java, PHP, bash ş.a.m.d.). Editoarele cele mai simple existente sub Linux sunt mcedit, joe şi vi. Editorul mcedit face parte din programul mc. Apelarea lui se poate face fie prin lansarea comenzii mcedit, fie din cadrul utilitarului Midnight Commander cu tasta F4 sau Shift-F4. Este un editor simplu, oferind o serie de comenzi de bază, util fiind mecanismul de syntax highligthing, adică diferite scheme de colorare a instrucţiunilor, parantezelor etc., în funcţie de tipul fişierului care se editează. Există şi posibilitatea de a defini macrouri şi de a emula comenzile Emacs. Programul joe este un editor de texte extrem de simplu, folosind combinaţii de taste ale vechiului Wordstar. Alte editoare înrudite cu joe sunt jed, jstar şi jpico. Un alt editor similar este pico, editorul implicit folosit de clientul e-mail pine. Programul vi este un editor de texte utilizat atât de către avansaţi cât şi de către începători, găsindu-se în majoritatea sistemelor UNIX. În Linux este răspândită implementarea numită VIM (Vi IMproved). Ecranul vi conţine un buffer (zona în care apare textul în curs de editare) şi o linie de comandă, în partea de jos a ecranului. Pe această linie sunt afişate informaţii de stare şi pot fi introduse comenzi. În zona buffer-ului, liniile care sunt goale (spre exemplu, atunci când textul are mai puţine linii decât ecranul) vor conţine caracterul tilda, “~”. Comanda Acţiune h un caracter la stânga j o linie în jos k o linie în sus l un caracter la dreapta w un cuvânt înainte b un cuvânt înapoi $ sfârşitul liniei 0 începutul liniei G începutul buffer-ului x şterge un caracter d şterge un obiect. Prin obiect se înţelege un bloc de text, desemnat cu ajutorul comenzilor de navigare. Spre exemplu, comanda dw înseamnă “şterge următorul cuvânt”. dd şterge linia D şterge textul dintre cursor şi sfârşitul liniei u reface ultima modificare adusă textului :wq salvează fişierul înainte de ieşire :q iese din vi doar dacă nu s-au făcut modificări şi nu au fost salvate :q! iese din program chiar dacă modificările nu au fost salvate :w salvează fişierul pe disc :w fişier salvează buffer-ul în fişierul specificat Caseta 1: Principale comenzi ale editorului de text vi birou.indd 90 birou.indd 90 26/07/2004 21:14:39 26/07/2004 21:14:39

Upload: dangngoc

Post on 28-Apr-2019

243 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

90 Iulie 2004

Pagina începătoruluiLINUX USER

www.linux-magazin.ro

Linux la birou

Editarea de textPrima aplicaţie pe care o deschideţi după instalarea unui sistem

de operare este deseori un editor de text. Linux ofera o gama

larga de editoare de text pentru orice gust începând de la cele

clasice bazate pe consolă şi până la cele mai sofisticate în mod

grafic. DE DRAGOŞ ACOSTĂCHIOAIE

Editarea de texte este, probabil, cea mai străveche utilizare

a unui sistem de operare. Există numeroase editoare, fie

ele în mod text (consolă) sau în mod grafic.

Fişierele text sunt foarte răspândite în Linux, ele putând conţine

diferite informaţii printre cele mai des intâlnite putem enumera

fişierele de configurare, cele bazate pe directive de formatare (cum

ar fi HTML sau LaTeX) precum şi programele sursă în diverse

limbaje de programare (C, C++, Perl, Java, PHP, bash ş.a.m.d.).

Editoarele cele mai simple existente sub Linux sunt mcedit,

joe şi vi.

Editorul mcedit face parte din programul mc. Apelarea lui

se poate face fie prin lansarea comenzii mcedit, fie din cadrul

utilitarului Midnight Commander cu tasta F4 sau Shift-F4.

Este un editor simplu, oferind o serie de comenzi de bază, util

fiind mecanismul de syntax highligthing, adică diferite scheme

de colorare a instrucţiunilor, parantezelor etc., în funcţie de

tipul fişierului care se editează. Există şi posibilitatea de a defini

macrouri şi de a emula comenzile Emacs.

Programul joe este un editor de texte extrem de simplu, folosind

combinaţii de taste ale vechiului Wordstar. Alte editoare înrudite

cu joe sunt jed, jstar şi jpico. Un alt editor similar este pico, editorul

implicit folosit de clientul e-mail pine.

Programul vi este un editor de texte utilizat atât de către avansaţi

cât şi de către începători, găsindu-se în majoritatea sistemelor UNIX.

În Linux este răspândită implementarea numită VIM (Vi IMproved).

Ecranul vi conţine un buffer (zona în care apare textul în curs

de editare) şi o linie de comandă, în partea de jos a ecranului. Pe

această linie sunt afişate informaţii de stare şi pot fi introduse

comenzi. În zona buffer-ului, liniile care sunt goale (spre exemplu,

atunci când textul are mai puţine linii decât ecranul) vor conţine

caracterul tilda, “~”.

Comanda Acţiune h un caracter la stânga j o linie în jos k o linie în sus l un caracter la dreapta w un cuvânt înainte b un cuvânt înapoi $ sfârşitul liniei 0 începutul liniei G începutul buffer-ului x şterge un caracter d şterge un obiect. Prin obiect se înţelege un bloc de text, desemnat cu

ajutorul comenzilor de navigare. Spre exemplu, comanda dw înseamnă “şterge următorul cuvânt”.

dd şterge linia D şterge textul dintre cursor şi sfârşitul liniei u reface ultima modificare adusă textului :wq salvează fişierul înainte de ieşire :q iese din vi doar dacă nu s-au făcut modificări şi nu au fost salvate :q! iese din program chiar dacă modificările nu au fost salvate :w salvează fişierul pe disc :w fişier salvează buffer-ul în fişierul specificat

Caseta 1: Principale comenzi ale editorului de text vi

birou.indd 90birou.indd 90 26/07/2004 21:14:3926/07/2004 21:14:39

LINUX USERPagina începătorului

91www.linux-magazin.ro Iulie 2003

Editorul vi are trei moduri de lucru:

modul de inserare, utilizat pentru scrierea

textului, modul de comandă, folosit

pentru a “naviga” în cadrul textului,

pentru a salva fişierul, pentru a marca

blocuri de text etc., şi modul numit ex,

care se utilizează pentru funcţii adiţionale,

cum ar fi căutarea unui şir de caractere în

cadrul textului etc.

Programul vi porneşte în mod comandă.

Pentru a intra în modul de inserare

se foloseşte tasta “i” (Insert). Pentru

întoarcere la modul de comandă se apasă

tasta Esc (Cancel).

GNU EmacsGNU Emacs este un editor de texte

extensibil, creat de către Richard

Stallman.

Emacs nu este doar un editor de texte.

Din Emacs se pot compila programe, se

pot executa şi depana programe, se poate

citi e-mailul ş.a.m.d. Extensiile Emacs

sunt scrise în limbajul Lisp. Există o

versiune de Emacs pentru terminal, şi una

pentru mediul grafic X Window, xemacs.

Ecranul Emacs este alcătuit în principal

din mai multe ferestre de lucru, denumite

buffere. Este posibil ca unele buffere să nu

fie vizibile, unul dintre ele fiind considerat

curent, cu care lucrează utilizatorul.

Editorul Emacs poate lucra cu mai multe

fişiere deschise simultan, fiecare aflându-

se într-un buffer diferit. Fiecare buffer

este afişat într-o fereastră (window). De

asemenea, fiecare fereastră conţine în

partea inferioară o linie de stare (mode line), care indică diferite informaţii utile

despre buffer: dacă a fost modificat, linia

şi coloana curentă etc.

Ecranul Emacs mai conţine şi un aşa-

zis mini-buffer, practic o zonă în care

emacs raportează rezultatele comenzilor,

combinaţiile de taste apăsate parţial etc.

În marginea superioară a ecranului se

găseşte meniul Emacs precum se vede in

figura 1.

Vom prezenta în continuare

combinaţiile principale de taste folosite în

emacs.

În Emacs (dar nu numai) sunt utilizate

două taste speciale, şi anume Control şi

Meta, care se folosesc doar în combinaţie

cu alte taste. Control corespunde tastei

Control de pe majoritatea tastaturilor, iar

Meta tastei Alt de pe PC-uri. Codul generat

de tasta Meta împreună cu altă tastă se

poate obţine (fiind necesar, de exemplu,

în cazul conexiunilor la distanţă) prin

apăsarea tastei Escape (ESC), apoi a tastei

respective. Din acest motiv, tasta Escape

se mai numeşte şi metafy. Pentru a urma

convenţiile, vom urma şi noi notaţia

echivalentă C = Control, M = Meta.

Orice comandă are un nume simbolic, şi

poate fi apelată prin acesta. Unele comenzi

nu au o combinaţie de taste ataşată.

Pentru a apela o asemenea comandă se

tastează M-x nume_comandă. Poate fi

utilizată şi tasta Tab pentru a completa

aceste nume. Numele complet a comenzii

va fi afişat în acest caz în mini- buffer.

O comandă des folosită este C-x,

care este o comandă prefix, adică este

întotdeauna urmată de altă combinaţie de

taste. Majoritatea comenzilor care încep

cu C- se referă la unităţi de text (litere,

rânduri). Toate comenzile care încep cu

M- se referă la unităţi de limbă (cuvinte,

fraze). Alte comenzi importante gasiţi în caseta 2

Fiecare manager de ferestre pune la

dispoziţie o serie de editoare de texte,

mai simple sau mai bogate în facilităţi.

De exemplu, pentru KDE, sunt oferite

programele KEdit, Kate sau KWrite, iar

pentru GNOME, GEdit. De asemenea, mai

poate fi folosit şi programul XEdit.

Sunt oferite posibilităţi de copiere

a fragmentelor de text între diverse

Figura 1: Editorul de texte Emacs

Figura 2: Editorul de texte Kate

birou.indd 91birou.indd 91 26/07/2004 21:14:4326/07/2004 21:14:43

92 Iulie 2004

Pagina începătoruluiLINUX USER

www.linux-magazin.ro

documente, colorarea textului în funcţie

de tipul de fişier (syntax highlighting),

indentarea codului, căutarea şi înlocuirea

textului sau chiar apelarea interpretorului

de comenzi.

Suite de birouÎn Linux există două suite de birou, şi

anume OpenOffice şi KOffice.

OpenOffice.org este un pachet de

programe dedicate lucrului la birou, realizat

şi distribuit sub o licenţă open-source

de către compania Sun Microsystems.

OpenOffice include:

� un procesor de texte, Writer

� un program de calcul tabelar, Calc

� un program destinat realizării de

prezentări, Impress

� un program pentru prelucrarea

imaginilor (raster sau vectoriale), Draw

Suita OpenOffice permite importul a

numeroase tipuri de documente (RTF,

HTML, Macromedia Flash sau chiar PDF),

inclusiv Microsoft Office. De asemenea,

poate exporta fişiere în numeroase

formate, precum HTML, XML, PDF sau

MS Office. Pentru realizarea de macrouri

Comanda Acţiune

C-@ Setează un marcaj

C-a Salt la începutul liniei

M-a Salt la începutul frazei

C-b Salt un caracter înapoi

M-b Salt un cuvânt înapoi

C-d Şterge un caracter

M-d Şterge un cuvânt

DEL Şterge caracterul precedent

M-DEL Şterge cuvântul precedent

C-e Salt la sfârşitul liniei

M-e Salt la sfârşitul frazei

C-f Salt la următorul caracter

M-f Salt la următorul cuvânt

C-g Anulează comanda curentă

C-h i Apelează sistemul de ajutor

C-k Şterge linia curentă

M-k Şterge fraza

C-l Reafişează ecranul

C-n Salt la următoarea linie

C-p Salt la linia precedentă

C-r Căutare înapoi

C-s Căutare înainte

C-SPACE Setează un marcaj la cursor

C-v Salt la pagina următoare

M-v Salt la pagina precedentă

C-w Şterge conţinutul regiunii

Comanda Acţiune

M-w Copiază regiunea în bufferul de ştergere

C-x 0 Sterge fereastra curentă

C-x 1 Păstrează numai fereastra curentă

C-x 2 Aranjează ferestrele vertical

C-x 3 Aranjează ferestrele orizontal

C-x b Selectează un buffer

C-x C-b Listează toate bufferele

C-x C-c Părăseşte emacs

C-x C-f Caută un fişier şi îl încarcă

C-x C-w Salvează fişierul curent

C-x d Apelează managerul de fişiere

C-x k Şterge conţinutul bufferului curent

C-x o Mută cursorul la altă fereastră

C-x s Salvează conţinutul tuturor bufferelor

C-x u Undo, adică inversează efectul ultimei comenzi

C-y Restaurează ultimul text şters

M-y Restaurează ultimul text din bufferul de ştergere

C-z Opreşte temporar emacs

M-/ Completeazâ automat cuvântul

M-- Idem cu C-u i

M-c Modifică cuvântul în caractere mari

M-h Selectează paragraful curent ca regiune

M-l Modifică cuvântul în caractere mici

M-x Apelează o comandă după numele acesteia

M-< Salt la începutul bufferului

M-> Salt la sfârşitul bufferului

Caseta 2: Principale comenzi ale editorului de text emacs

sau automatizarea activităţilor, există

suport pentru limbaje de tip script, cum

ar fi Python. Pachetul dispune şi de

posibilitatea de conectare cu dispozitivele

mobile cum sunt cele de tip Palm. Suita

OpenOffice este disponibilă şi în limba

română.

Pachetul KOffice, dezvoltat sub egida

KDE, conţine mai multe programe pentru

birou, dintre care cele mai importante

sunt:

� KWord, pentru redactarea de texte

� KSpread, un program pentru calcul

tabelar

� KChart, pentru realizarea de grafice

� KPresenter, pentru realizarea de

prezentări

Şi KOffice permite importul, respectiv

exportul, în formatele Microsoft Office

sau în HTML, WML sau RTF. Există de

asemenea, o serie de filtre de conversie

pentru alte formate cum ar fi AbiWord,

LaTeX, OpenOffice sau WordPerfect. Suita

oferă suport şi pentru limba română.

Pachetul KOffice mai include şi

utilitarele: Karbon14 - program de grafică

vectorială, KFormula - editor de ecuaţii

matematice, Kugar - program de editare şi

procesare a rapoartelor şi Kivio - program

pentru realizarea de diagrame. ■

Figura 3: Pachetul OpenOffice

birou.indd 92birou.indd 92 26/07/2004 21:14:4426/07/2004 21:14:44