ediția a ii-a - abpharm.comabpharm.com/downloads/volum_rezumate_cnd_2014.pdf · se ştie că în...

Iași, 8-10 mai 2014, Hotel Unirea

0211

CONGRESUL NATIONAL DE DURERE30 MAI - 1 IUNIE, HOTEL TRAIAN

XXIII-a

2014

ediția a II-a

Congresul Național de Durere Ediția a II-a

012


023

Sesiune Farmacie

RECEPTORII PENTRU GLUTAMAT ŞI ROLUL LOR POTENŢIAL ÎN TERAPIA DURERII NEUROPATE

pag. 4

PRODUSE VEGETALE CU UTILITATE POTENŢIALĂ ÎN TRATAMENTUL DURERII NEUROPATE

pag. 6

DILEME ETICE ÎN PRACTICA FARMACEUTICĂ STUDIU EMPIRIC CALITATIV

pag. 8

PRINCIPII ACTIVE DE ORIGINE VEGETALĂ UTILIZATE ÎN TRATAMENTUL POLIARTRITEI REUMATOIDE

pag. 10

ABUZUL ȘI DEPENDENȚA DE MEDICAMENTELEOVER-THE-COUNTER

pag. 12

CEFALEEA INDUSĂ DE ABUZUL MEDICAMENTOSpag. 14


014

Sesiune Farmacie

RECEPTORII PENTRU GLUTAMATȘI ROLUL LOR POTENŢIAL

ÎN TERAPIA DURERII NEUROPATE

Ş. l. dr. Robert Ancuceanu, Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila“, Bucureşti

Se ştie că în patologia complexă a durerii în general şi a durerii neuropate în special, transmisiile glutamatergice joacă un rol important, inflamaţia la nivel periferic sau leziunile nervilor provocând modificări ale curenţilor mediaţi de receptorii glutamatului în neuronii din cornul posterior medular. Receptorii pentru glutamat formează o familie mare şi complexă, despre care s-a acumulat un volum considerabil de date experimentale, dar cu privire la care ştiinţele biologice şi farmacologice actuale au încă o înţelegere limitată.

Până în prezent, au fost descrise nu mai puţin de 6 grupuri de receptori pentru glutamat: 3 grupuri de receptori ionotropici (sunt canale ionice transmembranare cu poartă de liganzi) şi 3 grupuri de receptori metabotropici (nu sunt canale ionice, ci receptori cuplaţi cu proteine G). Receptorii ionotropici sunt tetrameri de diferite subunităţi, formând 3 subfamilii distince: receptorii NMDA (N-metil-D-aspartat), receptorii AMPA (α-amino-3-hidroxi-5-metil-4-izoxazol proprionat) şi receptorii pentru kainat (acidul kainic). Receptorii metabotropici sunt la rândul lor clasificaţi în trei grupuri: grupul I (mGlu1, mGlu5), localizaţi postsinaptic şi grupurile II (mGlu2, mGlu3) şi III (mGlu4, mGlu6, mGlu7, mGlu8), localizaţi presinaptic. Stimularea receptorilor metabotropici din grupul II sau III pare să antagonizeze transmisiile glutamatergice.

Până în prezent au fost deja identificaţi numeroşi agonişti, antagonişti şi modulatori ai diverşilor receptori glutamatergici. Există un corp de dovezi non-clinice că receptorii ionotropici sunt implicaţi în hiperalgezie şi că antagonizarea celor trei tipuri de receptori (NMDA,


025

AMPA sau kainat) are potenţial antinociceptiv, util în tratamentul durerilor neuropate. În acelaşi timp, fiindvorba de receptori cu implicaţii în numeroase procese fiziologice

şi patologice, există un risc crescut de apariţie a unor reacţii adverse asociate acestor antagonişti. Antagoniştii receptorilor metabotropici din grupul I (mGlu1, mGlu5) au de asemenea potenţial în terapia durerii, ca şi într-o altă varietate de afecţiuni (boală de reflux gastro-esofagian, Parkinson, depresie, adicţii etc) şi există un interes tot mai mare pentru dezvoltarea şi brevetarea unor asemenea compuşi. În cazul receptorilor metabotropici din grupurile II şi III, există un interes pentru dezvoltarea de agonişti care ar putea anula alodinia şi hiperalgezia specifice durerii neuropate, însă dovezile sunt mai limitate şi nu este clar dacă toţi receptorii din grupul III sau numai o parte din eiau această proprietate.


016

Sesiune Farmacie

PRODUSE VEGETALECU UTILITATE POTENŢIALĂ

ÎN TRATAMENTUL DURERII NEUROPATE

S.l. dr. Robert Ancuceanu, Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila“, BucureştiConf. univ. dr. Maria Cojocaru Toma, Facultatea de Farmacie, USMF „Nicolae Testemiţanu“

Conf. dr. hab. Tatiana Calalb, Facultatea de Farmacie, USMF „Nicolae Testemiţanu“S.l.dr. Marilena Viorica Hovaneţ, Facultatea de Farmacie, „Carol Davila“, Bucureşti

Potenţialul terapeutic al produselor de origine vegetală în tratamentul durerii neuropate a fost relativ puţin investigat până în prezent, chiar dacă studiile nu sunt complet inexistente. O analiză sistematică a produselor vegetale evaluate pentru tratamentul durerii neuropate induse de chimioterapie (S. Schröder et al., 2013) utilizând publicaţii din baze de date în limba engleză şi chineză a identificat 26 de studii relevante, care au evaluat 5 specii individuale, un extract, un agonist natural al receptorului canabinoid CB2 (din Cannabis) şi 8 combinaţii de produse vegetale.

O interogare computerizată a bazei de date Pubmed (Medline) realizată de noi utilizând cuvintele cheie “herbal AND neuropathic AND pain” a returnat 67 de publicaţii, dintre care 11 (16,4%) în alte limbi decât engleza, majoritatea acestora din urmă în publicaţii asiatice. 11 articole (16,4%) au fost irelevante sau numai marginal relevante (de exemplu, două au fost investigaţii de etnofarmacologie), iar 15 au fost analize sistematice ale literaturii pe diferite teme, relativ puţin relevante pentru produsele vegetale utilizate în durerea neuropată, cu excepţia a trei asemenea articole; s-au identificat 9 studii clinice, majoritatea (6) în nevralgia post-herpetică, dintre care 7 cu amestecuri complexe de origine asiatică (în special chineză şi în mai mică măsură japoneză), unul cu Cannabis administrat prin fumat şi unul cu Hypericum perforatum.


027

Patru publicaţii au inclus rapoarte de caz referitoare la utilizarea clinică a unor remedii tradiţionale chineze (îngeneral amestecuri complexe de produse vegetale). Un număr

de 25 de studii clinice au investigat 10 extracte/produse vegetale provenite de la o singură specie vegetală, 8 substanţe pure de origine vegetală şi 7 amestecuri de două sau (de cele mai multe ori) mai multe produse vegetale. Majoritatea experimentelor non-clinice (17) au fost realizate în modele experimentale bazate pe leziuni produse prin constricţie cronică (în special la nivelul sciaticului), mult mai puţine pe modele de neuropatie diabetică indusă cu streptozotocină (3), modele de prediabet (indus cu dietă hiperlipidică) (1), pe modele de neuropatie indusă de vincristină (2) sau pe modele produse prin injectarea altor substanţe (PGF2alfa, LPS, adjuvantul complet al lui Freund) (câte 2). Alodinia mecanică a fost estimată de cele mai multe ori (13) cu ajutorul filamentelor von Frey şi ceva mai puţin prin testul presiunii aplicate asupra labei (7) sau alte metode, iar alodinia termică a fost evaluată mai ales la cald (în principal printr-un stimul termic radiant) şi mai puţin la rece (prin aplicarea de acetonă). Cu excepţia studiului clinic referitor la Hypericum şi a unui studiu non-clinic referitor la un amestec complex (Catuama®), pentru care s-a raportat absenţa eficacităţii, pentru celelalte substanţe sau produse de origine vegetală evaluate în studii clinice sau non-clinice, autorii au raportat rezultate mai mult sau mai puţin pozitive.


018

Sesiune Farmacie

DILEME ETICE ÎN PRACTICA FARMACEUTICĂSTUDIU EMPIRIC CALITATIV

Mihaela-Irina DIMA, Veronica BILD, Ana-Maria SAJIN, Ivona MITU, Ştefania MAHUDisciplina Farmacodinamie şi Farmacie Clinică

Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Gr. T. Popa” Iaşi

Dilemele etice apar atunci când există un conflict între reguli, legi şi diferitele valori întâlnite în practică. Orice situație întâlnită în practica farmaceutică ce dă naştere întrebării ”Ce ar trebui să fac în acest caz?” poate fi considerată o ”dilemă etică” la care farmaciştii trebuie să găsească o soluție.

Lucrarea de față are ca scop evidențierea valorilor de bază ale profesiei de farmacist, identificarea şi clasificarea problemelor de etică şi rezolvarea lor prin prisma experienței, convingerilor şi valorilor personale ale farmaciştilor implicați în studiu.

Grupul inclus în studiu a fost compus din 17 farmacişti rezidenți anul III în specialitatea Farmacie Clinică. S-a realizat un chestionar cuprinzând 22 de întrebări, participanții la studiu oferind răspunsuri care reflectau soluțiile alese de ei pentru rezolvarea unor situații controversate întâlnite în practica curentă.

Dilemele etice cu care s-au confruntat participanții la studiu au fost împărțite în şase grupe principale: (1) dileme ce derivă din activitatea de bază a farmacistului, aceea de a asigura servicii farmaceutice (servicii farmaceutice de urgență, combaterea automedicației, obligații comerciale etc); (2) păstrarea confidențialității pacientului; (3) folosirea optimă a resurselor (timp, bani); (4) comunicarea cu pacientul; (5) colaborarea şi lucrul în echipă şi (6) concurența neloială între farmacii.

Din studiu a rezultat o cunoaştere riguroasă, clară a legislației farmaceutice, a rolului farmacistului în managementul sănătății şi în societate, a competențelor precum şi limitelor profesiei. Farmaciştii au


029

prezentat un sentiment puternic al responsabilității față depacient şi de deciziile luate, precum şi încredereîn propria profesie. Studiul a pus în evidență valorile profesiei de

farmacist centrate pe ”interesul terapeutic al pacientului” şi pe ”binele pacientului”. Au fost identificate o serie de dileme etice care apar în practica farmaceutică precum şi rezolvarea lor responsabilă. Farmaciştii au dovedit în general opinii ferme în situații particulare, accentul s-a pus pe rezolvarea problemei pacientului, uneori chiar cu alegerea unor soluții aflate la limita legii. S-a observat însă o pasivitate în raportarea anumitor abuzuri şi practici incorecte ale pacienților sau ale personalului medical, în special acolo unde legea nu oferă instrumente (abuzul de medicamente OTC cum sunt anumite analgezicele ce conțin codeină, multiple rețete cu somnifere pentru uzul propriu al medicilor etc).


0110

Sesiune Farmacie

PRINCIPII ACTIVE DE ORIGINE VEGETALĂUTILIZATE ÎN TRATAMENTULPOLIARTRITEI REUMATOIDE

Alexandru Vasincu1,2, Veronica Bild1,3, Anca Miron21 Disciplina de Farmacodinamie şi Farmacie Clinică, 2 Disciplina de Farmacognozie,

Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” – Iaşi, 3Centrul de Cercetări Biomedicale, Academia Română, Filiala Iaşi

Poliartrita reumatoidă este o boală cronică multisistemică, având drept trăsătură caracteristică sinovita inflamatorie persistentă, infiltrativ-proliferativă, care afectează de obicei articulaţiile periferice într-o distribuţie simetrică. Etiologia bolii este multifactorială, în care factorii de mediu interacţionează cu un genotip susceptibil. Stadiul actual al cercetărilor conduce la ideea că această afecţiune este determinată de interferenţa dintre factorii genetici, hormonii sexuali şi unii agenţi infecţioşi, cu iniţierea unor mecanisme autoimune. Sunt activate limfocitele T, care migrează împreună cu alte leucocite, în zona articulaţiilor, unde produc o gamă largă de mediatori inflamatori.

Astfel, reacţia inflamatorie artritică este iniţiată de o serie de mediatori biochimici, cum ar fi PLA2, PGE2, TXA2, LTB4, metaloproteazele matriceale sau metaloproteinaze matriceale (MMP), speciile reactive ale oxigenului, indolamino-2,3-dioxigenaza. Aceştia acţionează prin diferite căi corelate între ele.

Iniţierea şi progresul inflamaţiei din poliartrita reumatoidă necesită transducţia semnalelor de la stimulii artritogeni. Anumiţi liganzi se leagă de receptorii corespunzători situaţi pe suprafaţa celulelor-ţintă, declanşând o cascadă de reacţii, care includ şi activarea factorilor de transcripţie. Generarea unei game variate de mediatori ai inflamaţiei şi leziunii tisulare în poliartrita reumatoidă, cum ar fi de exemplu citokinele, chemokinele, MMP şi alte enzime se află sub control transcripţional.


0211

Prin urmare, căile de semnalizare celulară şi factorii de transcriere sunt două componente importante alemecanismelor de producere a poliartritei reumatoide.Tratamentul poliartritei reumatoide are drept scop reducerea

inflamaţiei şi a durerilor articulare, oprirea evoluţiei leziunilor distructive ale osului şi cartilajului, corectarea mecanicii şi funcţiei articulare. Un astfel de tratament presupune modalităţi medicamentoase, fizioterapeutice, radioterapeutice, chirurgical-ortopedice şi alte proceduri. Terapia antiinflamatoare şi imunomodulatoare clasică, utilizată cronic pentru îmbunătăţirea condiţiei de viaţă a pacientului, este însoţită de numeroase efecte adverse. Prin urmare, direcţiile actuale de cercetare caută noi variante terapeutice, inclusiv de origine vegetală, mai eficiente şi mai sigure pentru pacient.


0112

Sesiune Farmacie

ABUZUL ȘI DEPENDENȚA DE MEDICAMENTELEOVER-THE-COUNTER

Mihaela-Irina DIMA, Monica NEAMȚU, Veronica BILDDisciplina Farmacodinamie şi Farmacie Clinică

Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Gr. T. Popa” Iaşi

Medicamentele OTC sunt utile în tratarea afecțiunilor minore, fiind accesibile pacienților care au astfel posibilitatea de a se implica direct în menținerea sănătății proprii. Se estimează că există un număr mare de persoane care abuzează şi sunt dependente de medicamentele OTC, dar accesul la acest tip de pacienți este extrem de dificil.

Lucrarea de față îşi propune să treacă în revistă actualul stadiu al cunoaşterii şi înțelegerii fenomenului de dependență şi abuz de medicametele OTC prin studiul literaturii de specialitate.

Se identifică cinci clase mari de medicamente OTC ce predispun la abuz : analgezicele, în special cele care conțin codeină; antitusivele ce conțin dextrometorfan; laxativele- purgative; decongestivele şi antihistaminicele-sedative. Aceste medicamente prezintă anumite indicații terapeutice, dar persoanele care abuzează de ele urmăresc efectele non-medicale ale acestora.

Consecințele negative ale abuzului de medicamente OTC sunt efectele adverse fizice şi psihice datorate substanței active incriminate (ex. dependența de opioide) şi cele datorate substanțelor active aflate în combinație cu substanța incriminată (ex. hemoragie digestivă datorată ibuprofenului), dar şi alte efecte nocive : costurile economice ridicate, riscul de accidente, degradarea relațiilor personale şi influența negativă asupra locului de muncă.

Pacienții dependenți nu întâmpină dificultăți în a-şi achiziționa medicamentul OTC, fie pentru că îşi creează adevărate strategii (variază farmacia de la care achiziționează, folosesc farmaciile on-line, ”aleg”


0213

unul dintre medicamentele recomandate de farmacist etc), fie datorită atitudinii pasive ale farmaciştilor. Măsurile ce pot fi luate pentru a reduce riscul de abuz al OTC-urilor

se referă în primul rând la farmacii: refuzul de a elibera anumite produse, înregistrarea personalizată a unor vânzări, indicarea numai pentru durere a produselor cu codeină, tipărirea pe cutiile de medicamente a unor atenționări, informarea mai atentă a paciențor în privința riscurilor. Alte măsuri constă în: sensibilizarea opiniei publice, suportul şi încurajarea recunoaşterii problemei pe site-urile on-line, training-uri pentru medici şi asistente. Majoritatea persoanelor care au experimentat dependența de medicamentele OTC nu consideră că aceste medicamente ar trebui restricționate la eliberare. Ei îşi asumă vinovăția de a consuma în exces un medicament cunoscând riscurile. Este similar altor produse ce prezinta riscul de dependență, alcoolul şi țigările, dar care nu sunt restricționate, fiecare persoană fiind responsabilă pentru propriile alegeri.


0114

Simpozion satelitTerapii complementare & alternative

în tratamentul durerii

CEFALEEA INDUSĂ DE ABUZUL MEDICAMENTOS

Monica Neamtu, Veronica BildDisciplina de Farmacodinamie si Farmacie Clinica

Facultatea de FarmacieUniversitatea de Medicina si Farmacie “Gr.T.Popa” Iasi

Cefaleea produsă de abuzul de medicamente reprezintă interaţiunea dintre un agent terapeutic utilizat în exces şi un pacient susceptibil de a dezvolta o astfel de afecţiune. Aceasta este caracterizată de escaladarea şi înrăutăţirea cefaleelor primare asociate cu o creştere a utilizării medicamentelor prescrise cu intenţia de a realiza un tratament al simptomelor.

O soluţie pentru rezolvarea acestei situaţii o constiutie diminuarea dozei sau întreruperea administrării tratamentului chiar dacă iniţial cefaleea se va agrava. Ulterior, importantă va fi revederea şi reevaluarea cefaleei primare şi prevenirea recăderii.

Un numar tot mai mare de pacienţi se confruntă cu cefalea aparută ca o reacţie adversă ca urmare a consumului unui număr tot mai mare de medicamente. Utilizarea frecventa a antipireticelor, antiinflamatoarelor nesteroidiene, opioidelor, alcaloizilor din ergot sau triptanilor poate conduce la apariţia cefaleelor zilnice. De asemenea, utilizarea necorespunzătoare a medicaţiei pentru tratamentul episoadelor de cefalee poate contribui la apariţia cefaleelor cronice, refractare la tratamentele medicamentoase şi ne-medicamentoase.

Cefaleea de abuz medicamentos conduce la o serie de complicaţii somatice, majoritatea fiind cauzate de efectele adverse ale acestui abuz. Acestea includ neuropatia senzorială, încetinirea proceselor cognitive centrale şi reducerea capacităţii de distensie a vaselor de sânge cerebrale.


0215


0116


0217



MECANISME FIZIOLOGICEIN TERAPIA COMPLEMENTARA A DURERII

pag. 18

TERAPII NON-CONVENŢIONALE CU APLICAŢIIIN DUREREA ORO-FACIALĂ

pag. 20

OVERVIEW ON TWO COMPLEMENTARY THERAPIES USED IN THE CHRONIC LOW BACK PAIN

pag. 22


0118



MECANISME FIZIOLOGICEIN TERAPIA COMPLEMENTARA A DURERII

Corneliu NeamtuUniversitatea de Medicina si Farmacie “Gr.T.Popa”

Facultatea de Medicina dentara, Disciplina de Fiziologie

Terapia durerii implică strategii care intervin în procesele de recepţie, transmitere sau de proiecţie a sensibilităţii dureroase, indiferent dacă aceste strategii sunt convenţionale sau non-convenţionale. In ambele cazuri gestionarea durerii, mai ales a durerii cronice , continuă să fie încă o problemă dificilă datorită, fie nerecunoşterii unor tipuri clinice de durere cum sunt durerea neurogenă, fibromialgică, miofascială, algodistrofică, unele nevralgii ale nervilor cranieni etc, fie mecanismului complex şi intricat care generează unele tipuri de durere..

Terapiile complementare/alternative ale durerii acţionează la mai multe nivele de combatere a acestei suferinţe prin utilizarea unor tehnici de mişcare (kinetoterapie antialgică), a unor factori fizici şi a mijloacelor psihologice cognitiv-comportamentale.

Kinetoterapia se adresează mai puţin cauzelor directe ale durerii, privind într-o măsură mai însemnată optimizarea condiţiilor care ajută la reducerea circumstanţelor fiziopatologice loco-regionale îmbunătăţind aportul de substanţe nutritive în structurile articulare-musculare-ligamentare, stimulând şi optimizând tonicitatea şi parametrii fiziologici ai contracţilor izotonice şi izometrice şi favorizând ,, spălarea,, ţesuturilor de substanţe metabolice inutile sau agresive/iritante .

În schimb aplicarea Factorilor fizici (masajo-terapia, termoterapia, magnetoterapia, terapia cu ultrasunete, electroterapia,terapia cu diode luminiscente, laseroterapia, acupunctura, moxibustia, etc) avansează


0219

chiar mai mult în intimitatea mecanismelor producerii durerii prin stimularea “controlului de poartă”(Melzack-Wall). Cele mai multe proceduri (dacă nu toate din

această categorie) stimulează sub o formă sau alta receptorii şi sistemul conductor mecano-senzitiv care la rândul lor activeaza prin colaterale sistemul interneuronilor inhibitori din substanţa gelatinoasă a lui Rolando din cornul posterior medular sau din nucleul spinal trigeminal. Efectul este marcat de eliberarea opioidelor endogene (endorfine şi enkefaline),cunoscute substanţe supresoare a mediatorilor durerii (substanţa P si izomerul peptidic al calcitoninei-CGRP cu blocarea în amplitudini variabile a conducerii ascendente a durerii . De menţionat sunt şi efectele paralele de creştere a unor markeri imunologici celulari şi umorali cu rol în depresarea senzaţiilor dureroase (în special interleukina -1).

Un aport benefic, dar în mod nejustificat mai puţin utilizată, aduce terapia cognitiv-comportamentală prin metode specifice de educaţie, autoeducaţei şi autocontrol prin biofeed-back, de reducere a fondului de anxietate şi depresie ce insoţeste frecvent durerea, mai ales cea cronică.

Combaterea durerii prin aceste tehnici şi metode, trebuie sa ţină seama (ca de altfel si in cazul terapiei durerii prin mijloace convenţionale) că primordial pentru pacient este tratarea cauzei durerii, iar tratarea durerii nu trebuie să constituie în acest sens un mijloc în sine sau un bun pretext de amânare a rezolvării acesteia.


0120



TERAPII NON-CONVENŢIONALE CU APLICAŢIIIN DUREREA ORO-FACIALĂ

Corneliu NeamţuUniversitatea de Medicină şi Farmacie “Gr.T.Popa” Iasi

Facultatea de Medicină Dentară-Disciplina de Fiziologie

Terapiile antialgice neconvenţionale au avantaje nete comparative cu cele farmacologice în primul rând prin evitarea agresiunii chimice şi costul redus. Aplicarea lor în limitele indicaţiilor şi contraindicaţiilor este incă destul de restrânsă (mai frecvent în terapia afecţiunilor osteo-articulare) deşi rezultatele obţinute în decursul timpului justifică o extindere mai largă in practica medicală, inclusiv in cea stomatologică.

O scurtă enumerare a unor metode utilizate pentru combaterea durerii în sfera oro-facială începe cu eliminarea parafuncţiilor biosistemului stomatognat prin utilizarea rememoratorilor vizuali plasaţi strategic “în calea pacientului” care astfel nu îi poate ocoli şi care au rol de control, de aducere aminte şi de excludere conştientă a obiceiurilor vicioase, a parafuncţiilor binecunoscute de stomatolog cu rol important în generarea şi menţinerea dezechilibrelor oro-faciale.

Autofizioterapia constă în utilizarea de comprese calde-umede sau cu gheaţă(aplicare intermitentă), biofeed-back-ul ca terapie de relaxare combinată obligator cu schimbarea stilului de viaţă, educaţia posturală pentru prevenirea hiperactivităţii musculare cervico-faciale generatoare de durere şi exerciţiile musculare (întindere,relaxare,amplificarea mişcărilor). Tot pe această listă ce poate fi aplicată cu mult beneficiu în combaterea durerii trebuie menţionate Electroterapia (stimularea electrogalvanică,TENS, stimulare cu electrovoltaj), Ultrasonoterapia (efect de incălzire a ţesuturilor) şi


0221

nu îm ultimul rând Acupunctura şi Electroacupunctura (de dispersie şi tonifiere) cu vechetradiţie în obţinerea calmării durerilor cranio-faciale rebele

(durerea faciala atipică , nevralgia facială şi de trigemen, glosodinia, sindromul algo-disfuncţional stomatognat) prin stimularea sistemelor descendente opiod-endogene cu origine în substanţa gri periapeductală, nuleul rafeului median şi a nucleului arcuat hipotalamic).

Terapia psihologică (uneori psihiatrică) comportamental.cognitivă , atunci când este bine stăpânită, poate contribui major la reducerea anxietaţii sau dezamăgirii în unele cazuri în faţa eşecurilor terapiei convenţionale a durerii. Deşi implică eforturi mari din partea terapeutului (pe care puţini sunt dispuşi să le facă mai ales din cauza lipsei de timp), rezultatele obţinute aduc satisfacţii mari atât pacientului cât şi medicului. Piatra de temelie a acestei tehnici este câştigarea increderii bolnavului în terapeut,datele experimentale indicând în acest caz creşterea activităţii sistemelor proprii de atenuare a durerii aşteptate şi resimţite în paralel cu creşterea capacităţii de apărare imunologică cu rezultate positive şi asupra leziunii organice generatoare de durere.


0122

Sesiune Durerea în sfera orofacială

OVERVIEW ON TWO COMPLEMENTARY THERAPIES USED IN THE CHRONIC LOW BACK PAIN

Beatrice Lucache*1, Elena Albu2, O.C. Mungiu2University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa” – Iaşi

Faculty of MedicinePh.D. Student

Discipline of Pharmacology

Many pharmacological and nonpharmacologic therapies are available for the treatment of the low back pain (LBP). Despite medications are the most frequently prescribed therapy for LBP, the use of various complementary medicine techniques is increasing. Aim: The paper summarizes the latest evidence on the treatment of musculoskeletal conditions (with special focus on chronic LBP) by using acupuncture and bee venom therapy (BVT). Data sources and selection: The overview is based on English-language studies and articles found by searches of Medline over more than last 10 years. All the paper found that refer to LBP and at least one of the analyzed therapies have been taken into account. Rezults: The mechanism of action, efficiency, harms, toxicity and contraindications are highlighted for the two therapies. The literature on these topics is extensive and controversial. There are trials in favor of using the two complementary therapies for rheumatic diseases, as well trials arguing that the observed analgesic effects are related to a strong placebo response. Conclusions: The choice of using acupuncture and BVT for CLBP depends on various factors related to patient features and preferences, but an increased attention and support has to be noted.


0223

SesiuneDurerea în sfera orofacială

A NOVEL APPROACH IN PAIN MANAGEMENT:STEM CELL THERAPY FOR NEUROPATHIC PAIN

pag. 24

DUREREA IN TERITORIUL CAMPULUI PROTETIC ORO-MAXILO-FACIAL

pag. 25

MANAGEMENTUL STRES-ULUI DUREROSÎN CHIRURGIA DENTO-ALVEOLARĂ DE AMBULATOR

pag. 26

TRATAMENTUL DURERII:SPUNE-MI UNDE, CAND SI CUM

pag. 28

ACTUALITĂTI ÎN MANAGEMENTUL CEFALEEIPRIN TENSIUNE

pag. 30

DUREREA OROFACIALApag. 32


0124


A NOVEL APPROACH IN PAIN MANAGEMENT:STEM CELL THERAPY FOR NEUROPATHIC PAIN

Luminita Labusca1.4, Alin-Ciprian Cotruta 3. Viorel Nacu2, Kaveh Mashayekhi4.5.6, Author affiliation, Department of Orthopedic Surgery University Hospital Saint Spiridon Iasi Romania, Laboratory of Tissue Engineering and Cell Culture State Medical and Pharmaceutical University “Nicolae Testemitanu” Republic of Moldova, Faculty of Medicine “Gr.T.Popa: University of Medicine and Pharmacy Iasi Romania, SBIM Systems Bioinformatics and Modeling GmbH, Frankfurt, Germany, BioTalentum, Godollo, Hungary, Faculty of Veterinary Medicine,

Theoretical Epidemiology, University of Utrecht, Netherlands

Regenerative medicine (RM), branch or advanced therapies. along with gene therapy and personalized medicine, utilizes advanced scientific knowledge in the field of molecular and developmental biology, nano-materials, bioinformatics and computational biology to provide solutions for hitherto untreatable diseases, congenital abnormalities or age related degeneration. Innovative, affordable RM solutions can aid developing countries to address the increasing burden of disease, thus improving global health equity. RM make use of cells, growth factors and bioactive materials to influence the natural history of disease, to recompose tissue and/or organs and to improve quality of live. Neuropathic pain (NP) is a chronic condition that develops as a result of various lesions or diseases affecting the somatosensory nervous system. NP is a major culprit in impairing quality of life and in raising burden of diseases, worldwide. Research is undergoing in the field of RM in order to introduce cellular therapies for the treatment of NP that will have longer lasting effects. Stem cells present an exciting strategy for the treatment of NP with immense potential in improving quality of life of affected persons.


0225


DUREREA IN TERITORIUL CAMPULUI PROTETIC ORO-MAXILO-FACIAL

Prof. univ. dr. Norina Consuela Forna

Durerea din teritoriul maxilo-facial are cauze multiple, dar axandu-ne pe campul protetic putem depista diferite cauze care se adreseaza in principal tuturor segmentelor sistemului stomatognat din aceasta zona si anume la nivel dentar, parodontal, si la nivelul crestei edentate prin componenta mucozala si oasoasa. Durerea dentara poate fi intalnita in cazul complicatiilor leziunilor odontale carioase (pulpite) a mortificarii pulpei (necroze, gangrene, parodontite apicale) sau a diferitelor leziuni de natura traumatica . Durerea parodontala poate avea o cauzalitate traumatica, sau poate fi intalnita ca si complicatie in diferite afectiuni generale.

Durerea la nivelul componentei muco-osoase se intalneste intr-un procentaj de70% ca urmare a traumatismelor produse prin solutiile protetice amovibile acrilice sau scheletate sau ca si o consecinta a biomaterialelor din care sunt realizate aceste constructii protetice.

Prevenirea durerii cu multiplele sale fate.te in teritoriul oromaxilofacial se realizeaza printr-o profilaxie corespunzatoare a fiecarei entitati clinice implicate in cauzalitatea durerii. Viziunea integrativ terapeutica vizeaza in egala masura componentele campului protetic cat si elementele de disfunctionalitate intalnite la nivelul articulatiei temporomandibulare,ce pot fi impartite atat in consecinte ale unei reabilitatri incorecte sau incomplete la nivel oral cat si in fenomene involutiv degenerative sau patologice localizate la acest nivel.


0126

Sesiune durerea în sfera orofacială

MANAGEMENTUL STRES-ULUI DUREROSÎN CHIRURGIA DENTO-ALVEOLARĂ DE AMBULATOR

Şef lucr. dr. Carmen Stelea, Asist. dr. Otilia BoişteanuDisciplina de Chirurgie Dento-Alveolară, anesteyiologie în Medicina Dentară

Facultatea de Medicină Dentară

Universitatea de Medicină şi Farmacie “ Gr. T. Popa” Iaşi

Durerea este o experienţă pe care fiecare pacient o percepe cu intensitate mai mare sau mai mică, mai mult sau mai puţin frecvent. În medicina dentară, percepţia durerii este în strânsă concordanţă cu starea psihică. Nu este suficientă o terapie solitară de combatere a durerii ci doar combinarea a mai multor factori cu efect cumulativ pozitiv: pregătirea psihică, sedarea farmaco-terapeutică şi anestezia loco-regională.

Scopul cercetării noastre a fost investigarea valorii metodelor alternative proprii de scădere a pragului durerii în corelaţie cu Scorul Anxietăţii Dentare (DAS). Obiectivele cercetării au urmărit combaterea anxietăţii prin: instalarea anxiolizei, normalizarea manifestărilor neuro-vegetative şi identificarea pragului durerii. Studiul nostru a fost efectuat pe un lot de 448 pacienţi trataţi în Clinica de Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială - Ambulator Iaşi în perioada septembrie 2011- ianuarie 2014. Substanţele medicamentoase: Diazepam, Midazolam + Algocalmin, Xanax au fost administrate pe cale orală, intramusculară şi intravenoasă conform scorului anxietăţii dentare DAS. Premedicaţia bazată pe utilizarea analgezicelor şi anxioliticelor are ca scop îmbunătăţirea toleranţei la durere.

Scopul premedicaţiei trebuie să fie necondiţionat determinat de efectul anxiolitic şi de cel analgezic pentru îmbunătăţirea toleranţei la durere. Dozele medicaţiei administrate trebuie să fie corelate cu nivelul scorului anxietăţii DAS, calea de utilizare durata probabilă a intervenţiei


0227

chirurgicale programate. Comparativ cu căile de administrare orală şi intramusculară:premedicaţia intravenoasă, cu o medie informatică de 58 %, este

metoda preanestezică care s-a demonstrat cea mai eficientă în obţinerea unui grad superior de satisfacţie al pacientului.

Premedicaţia intravenoasă, cu o medie informatică de 56,6 %, este metoda preanestezică care s-a demonstrat cea mai eficientă în păstrarea în limite normale a parametrilor cardio-vasculari.

Premedicaţia intravenoasă, cu o medie informatică de 64,66 %,este metoda cea mai eficientă în păstrarea în limite normale a scorului durerii.


0128


TRATAMENTUL DURERII:SPUNE-MI UNDE, CAND SI CUM

ILAN ELDAR. MD., SPECIALIST IN TRATAMENTUL DURERE SI ANESTEZIE. TEL AVIV.

Cat de simple si clare erau inainte explicatiile fiziologice si fiziopatologice: receptorii nociceptive, nervii A-mielinici, nervii C amielinici, ganglioniispinali, reflex segmentar, reflex segmentarsimpatetic, traiectspinotalamin, (teoriaportii) talamus, scoartacerebrala.

Realitateasicei care sufera ne face teoria “suferinda” si ea. Teoriasensitizatieiperiferice , teotiasensitizatieicentrale,neuromodulatia ,matriceadurerii la nivelul cerebral, imagineacerebrala a efectului placebo sinocebo in MRI-ul functional , influentagenotipuluisi a fenotipului, - ne obligasaschimbamteoriilesipracticatratamentului.Insuccesele, tablouricliniceinexplicabile, obligatratamente cu multiple modalitati, multidisciplinary.Tinta nu estenumaioliniepatologica ci un sistemsau/simaimultesistemesau/siintregulpacientsau/sicei din jurullui. Exagerat?Realitateaeste de multeoriexagerata! Exemple :hiperalgesia, alodinia,durerilefantoma.


0229

Nevralgia Post-Herpetică este o complicatie frecventă a Her-pes Zoster, care apare în special la pacienții cu vârsta > 50 de ani și este caracterizată prin dureri de intensitate mare, prelungite, rezis-tente la tratament și care alterează profund calitatea vieții acestor persoane.

În ciuda numărului în creştere de studii randomizate, trata-mentul sistemic medicamentos al Nevralgiei Post-Herpetice este departe de a fi satisfăcator, din două motive, de cele mai multe ori combinate: efect analgezic redus, respectiv efecte secundare multi-ple, greu de suportat de către pacientul vârstnic.

Versatis 5% este recomandat de Federația Europeană a Soci-etăților de Neurologie (EFNS) ca primă linie de tratament în Nevral-gia Post Herpetică, datorită faptului că rezolvă cele două probleme ale medicației sistemice: are efect analgezic pronunțat și nu are efecte secundare sistemice.

Rezultatele obținute în urma tratării a peste 15 milioane de pacienți în întreaga lume au confirmat eficacitatea Versatis 5%.

Versatis 5% este acum și pe piața farmaceutică din România.


0130


ACTUALITĂTI ÎN MANAGEMENTUL CEFALEEIPRIN TENSIUNE

Prof. emerit dr. Ostin C. Mungiu

Cefaleele (simptom sau sindrom), sunt o realitate frecventă în toate ţările lumii (bărbaţi 93%; femei 99%). Ele pot fi primare (sindrom)sau secundare (simptom al unor afecţiuni ce interesează zona nazală sinusală, boli intracraniene nonvasculare sau vasculare sau traumatisme craniene).

Cefaleele sindrom, includ cefaleea prin tensiune nervoasă şi musculară (episodică >70%; cronică 1-3%); cefaleea cervicogenică (o,4-2,5%); migrena (16%); sindromul Horner (cefalea în „ciorchine” 0,3%). La acestea se adaugă şi cefaleea prin exces de analgezice.

Toate aceste forme de cefalee-sindrom au un impact deosebit, nu numai asupra pacientului ci şi asupra societăţii, deoarece generează absenteism, prezenteism şi chiar dizabilităţi. Toate acestea se reflectă prin pierderi de zeci de miliarde de dolari pe toate continentele.

Din punct de vedere fiziopatologic, cefaleea prin tensiune este generată de perturbări ale nociceptorilor (sensibilizare periferică), creşterea densităţii fibrelor nervoase eliberatoare de neuropeptide, urmate (în cazul cronicizării) de o sensibilizare centrală, în care se înregistrează modificări genice care conduc la o creştere a numărului de receptori AMPA/KA şi NMDA, cu rol în amplificarea senzaţiei dureroase.

După Arendt-Nielsen (2014), cefaleea cervicogenică se produce doar prin disfuncţie miofascială, cefaleea prin tensiune episodică se instalează în ordinea disfuncţie miofascială, urmată de disnocicepţie centrală, în timp ce în cazul cronicizării ordinea asocierii este disnocicepţie centrală plus disfuncţie miofascială.


0231

Deoarece se consideră că, într-o treime dintre cazuri cefaleele nu sunt corect diagnosticate şi că mai bine de50% dintre ele nu primesc un tratament adecvat, se impune ca

medicul de familie să discearnă de la început între cefaleele primare şi cele secundare (acestea din urmă trebuie urgent direcţionate spre specialişti).

Terapia cefaleelor primare este complexă şi include pe lângă tratamentul medicamentos diderenţiat în funcţie de sindrom şi alte abordări nonfarmacologice (schimbarea modului de viaţă, fizio şi kinetoterapie, psihoterapie, acupunctură, etc.).


0132

Sesiune Managementul Durerii

DUREREA OROFACIALA

Malin Calman M.D.,PhD

Durerea orofacială, lansată pentru anul în curs de IASP, forumul înternațional al tuturor specialiştilor implicați în studiul şi tratamentul durerii este considerate ca subiect principal de cercetare si promovare in acest an.

Odata cu dezvoltarea si accesibilatea tehnicilor dentare , a crescut in mod exponential cererea de analgezie in clinicile dentare datorita durerilor acute si cronice aparute sau redescoperite.

Fiind un domeniu nou al practicii mele medicale am aprofundat intelegerea complexitatii si diversitatii dureririlor orofaciale.

Durerile somatice , neuropatice sau cele legate de probleme psichologice , tratamentul lor,sint subiectul prelegerii mele.


0233

SesiuneManagementul durerii

LOCUL TERAPIEI DURERIIIN CADRUL POLITICILOR DE SANATATE

pag. 34

EFECTUL ANALGEZIC AL ZINCULUIIN COMBINATIE CU FENTANIL

DUPA ADMINISTRAREA INTRAPERITONEALApag. 36


0134


LOCUL TERAPIEI DURERIIIN CADRUL POLITICILOR DE SANATATE

dr. Bogdan GRIGOREUniversity of Exeter Medical School, Peninsula Technology Assessment Group (PenTAG)

Durerea este unul dintre cele mai intalnite simptome in practica medicala (daca nu cel mai frecvent), care intotdeauna necesita atentia medicului. Prezenta si intensitatea durerii sunt indicatori importanti ai calitatii vietii pacientilor, deoarece durerea are un impact semnificativ asupra bunastarii individuale. Mai mult, prin dizabilitatea asociata cu unele forme ale durerii, impactul durerii se extinte la nivel social si economic.

Multe din mecanismele durerii sunt in buna masura cunoscute, iar clinicienii au la dispozitie numeroase posibilitati pentru combaterea durerii. In afara de mijloacele oferite de medicina conventionala, s-a dezvoltat o adevarata industrie de remedii mai mult sau mai putin eficace pentru combaterea durerii.

Prin impactul larg si numeroasele strategii terapeutice, managementul durerii reprezinta o reala provocare pentru factorii de decizie din domeniul ingrijirilor de sanatate. Fondurile de ingrijiri de sanatate fiind intotdeauna limitate, exista o reala presiune pentru a stabili un prag administrativ pentru ce terapii sunt acoperite din banii publici.

In prezent, exista numeroase cadre metodologice care permit evaluarea tehnologiilor medicale din punct de vedere al acoperirii din fondurile publice. Astfel de abordari sunt reunite sub denumirea generica de evaluarea tehnologiilor medicale (ETM). ETM nu se refera numai la costurile efective asociate cu terapiile avute in vedere sau la eficacitatea clinica a acestora, dar si la valorile societatii in care se


0235

realizeaza evaluarea - ce este important, este nu cat costa tratamentul, ci cat de mult valoreaza efecteleacestuia pentru pacient si, intr-un sens mai larg, pentru societate.Politicile de sanatate din Romania sunt devoltate pe concepte

mai putin complexe decat ETM, dar exista un imens potential pentru dezvoltarea unui cadru in care ETM sa fie functional. Terapiile pentru combaterea durerii ar putea astfel beneficia de o evaluare similara cu toate celelalte interventiile de sanatate.


0136


EFECTUL ANALGEZIC AL ZINCULUIIN COMBINATIE CU FENTANIL

DUPA ADMINISTRAREA INTRAPERITONEALA

Autor: Foltea A. GeorgeCo-autor: Voloseniuc Lucian

Coordonator: Sef Lucrari Dr. Tamba I. Bogdan

Scopul studiului a fost de a identifica prin metode experimentale, rolul zincului in combinatie cu Fentanil in modularea durerii de tip central in urma administrarii intraperitoneale.

Materiale si metoda: Pentru experiment au fost folositi soareci, adulti, femele cu greutatea de 25+/- 2g Swiss Webster; s-au folosit loturi de cate 8 soareci carora li s-a administrat 2,4 mg/kgc diluat in 0,1 ml ser fiziologic si 0,1mg/kgc Fentanil intraperitoneal. Grupul de control a primit 0,1 mg/kgc Fentanil diluat in 0,1 ml ser fiziologic. Testele folosite au fost Hot Plate si Tail Flick prin intermediul carora s-au realizat determinari inainte si la 15,30, 45, 60 minute de la administratea substantelor.

Rezultatele noastre au aratat ca administrarea Clorurii de Zinc in combinatie cu Fentanil administrat intraperitoneal la soarece determina un efect analgezic atat la Hot Plate cat si la Tail Flick cu o crestere mai brusca a inhibitiei procentuale, un maxim la 15 minute dar si o scadere mai rapida si mai accentuata a efectului analgezic la ambele teste comparativ cu Fentanil simplu.

Desi implicarea Zincului ca un cation divalent in combinatie cu diferite clase de analgezice a mai fost studiata in relatie cu modularea durerii, acesta este primul studiu care studiaza efectele asupra nociceptiei ale interactiunii dintre Zinc si Fentanil. Zincul poate preveni sensibilizarea centrala cauzata de stimularea nociceptica periferica prin blocare receptorului AMPA (acid α-amino-3-hidroxi-5-metil-4-isoxazol


0237

propionic) si a canalelor ionice asociate acestuia; totusi ionii de zinc pot bloca influxul de si in acelasi timpmodula receptorul nicotinic. De asemenea Fentanilul este un

puterni opioid analgezic sintetic, cu actiune rapida si de scurta durata fiind un puternic agonist al receptorilor μ-opioide care inhiba eliberarea de neurotransmitatori prin scaderea nivelului de intracelular.

Combinatia dintre Zinc si Fentanil determina un efect analgezic in urma administrarii intraperitoneale la soareci. Totusi dar scaderea brusca a inhibitiei procentuale dupa 15 minute de la administrare ajungand la o valoare mai mica decat T0 dupa 60 de minute, observata in experimentul nostru, poate implica o interactiune sau un mecanism de actiune diferit decat cele citate in literatura.


0138

SimpozionManagementul dureriiîn practica pediatrică

MANIFESTĂRI DUREROASE ORO-FARINGO-ESOFAGIENE ÎN BRGEpag. 39

DUREREA OROFACIALĂ ÎN ANGIOEDEM ȘI ALTE PATOLOGII IMUNE LA COPIL

pag. 40

MIGRENA OFTALMOPLEGICĂ LA COPILpag. 42

DUREREA ORO-FACIALA IN CARCINOMUL DE RINOFARINGE LA COPIL

pag. 44

DUREREA ORO-FACIALA IN AFECTIUNILE ORL PEDIATRICE: ASPECTE CLINICE SI ETIOPATOGENICE

pag. 46

PROBLEME CONTEMPORANE ÎN PRACTICA DIAGNOSTICULUI ŞI TERAPIEI DURERII CRONICE LA

COPILUL CU BOALA ONCO-HEMATOLOGICĂpag. 48

ARTRITA CRONICA TEMPOROMANDIBULARA LA COPIL. IMPLICAȚII ÎN DUREREA ORO-FACIALA

pag. 50


0239

Simpozion Managementul dureriiîn practica pediatrică

MANIFESTĂRI DUREROASEORO-FARINGO-ESOFAGIENE ÎN BRGE

Prof. Dr. Marin Burlea, Asist. Univ dr. Gabriela Păduraru, Drd. Ancuța Ignat, Drd. Gabriela CiubotariuClinica V Pediatrie - Spitalul Clinic de Urgente pentru Copii “Sf Maria’’

Facultatea de Medicină şi Farmacie ‘’Gr. T. Popa’’ Iaşi

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o afecţiune cu o prevalenţă şi severitate în creştere. Simptomatologia este polimorfă, fiind acompaniată sau nu de leziuni ale mucoasei esofagiene. In funcţie de prezenţa sau absenţa esofagitei, BRGE este clasificată ca fiind erozivă sau non – erozivă. Se descrie un cortegiu de simptome digestive (vărsături, regurgitaţii, disfagie, pirozis) şi extra−digestive ( tuse, wheezing, durere retrosternala, disfonie, odinofagie, falimentul creşterii).

Managementul actual al bolii de reflux gastroesofagian este reprezentat de controlul simptomatologiei şi al impactului său asupra calităţii vieţii, spre deosebire de perioada anterioară, în care scopul principal era obţinerea vindecării leziunilor mucoasei esofagiene.

În prezent, endoscopia digestivă superioară este investigaţia de elecţie pentru cuantificarea leziunilor esofagiene. Deoarece nu toţi copiii cu BRGE au leziuni endoscopice vizibile, sunt necesare alte metode pentru a documenta expunerea anormala la acid. Monitorizarea pH-ului esofagian este standardul de aur în diagnosticarea refluxului, deoarece cuantifică expunerea esofagului distal la acid şi permite evaluarea relației dintre simptomatologie şi reflux. In aceeaşi măsura, manometria permite identificarea tulburãrilor de motilitate esofagianã de tipul acalaziei, spasmului esofagian difuz şi creşterii presiunii la nivelul sfincterului esofagian inferior. Astăzi se menţin următoarele obiective terapeutice: vindecarea leziunilor, tratamentul manifestărilor extradigestive, prevenirea recurenţelor şi complicaţiilor bolii. Aceste deziderate sunt realizabile prin măsuri generale, tratament medicamentos sau chirurgical.


0140


DUREREA OROFACIALĂ ÎN ANGIOEDEMȘI ALTE PATOLOGII IMUNE LA COPIL

Prof. Dr.Evelina Moraru, Asist. univ. Dr.Monica AlexoaeClinica II Pediatrie-Spitalul Clinic de Copii ”Sf.Maria” Iaşi

UMF „Gr T Popa” Iaşi

Durerea orofacială din patologia imuno-alergică a copilului are o paletă etiopatogenică largă şi manifestări nuanțate de vârstă care particularizează abordarea clinică şi terapeutică. Acest aspect este subestimat în contextul unor alte simptome zgomotoase, dar ea domină calitatea vietii şi percepția bolii.

Manifestările orofaciale sunt variate, uneori singulare, alteori parte a unui context clinic complex.

Durerea însoțeşte reacțiile alergice IgE mediate , uneori doar ca senzație de prurit la nivelul buzelor, limbii şi palatului (sindromul alergiei orale), alteori asociată manifestărilor cutanate (urticarie cu/fără angioedem), gastrointestinale sau sistemice. Durerea din colagenoze are ca substrat afectarea mucoasei bucale (eroziuni, ulcerații, infecții), glandelor salivare, articulației temporomandibulare sau neuropatia senzorială prezente, cu intensitate variabilă, în majoritatea entităților clinice. Consecințele imediate (tulburări de alimentație, deshidratare, perturbări ale echilibrului acido-bazic) sau pe termen lung (malnutriție, afectarea dezvoltării masivului facial, tulburări de vorbire şi interrelaționare socială) impun diagnostic precoce pentru instituirea terapiei specifice.

Anomaliile dentiției, boala periodontală severă, cariile profunde , ulcerațiile mucoasei bucale, limbii sau palatului, stomatita aftoasă recurentă, candidoza orală cronică reprezintă elemente clinice de


0241

suspiciune al imunodeficiențelor primare. Diagnosticul de certitudine necesită colaborareinterdisciplinară şi investigații imunologice complexe, adesea

costisitoare.În concluzie, durerea reprezintă un simptom frecvent în

patologia imună pediatrică, rezultat al activării unui sistem complex de semnalizare a leziunilor tisulare. Terapia simptomatică, analgezică necesită asocierea terapiei patogenice specifice şi impune o perfectă cunoaştere a mecanismelor de actiune a medicației, a riscurilor unor asocieri şi a efectelor adverse posibile.


0142


MIGRENA OFTALMOPLEGICĂ LA COPIL

Conf. Dr.Georgeta Diaconu, Dr.Ioana Grigore,Asist. univ. Dr. Laura Trandafir, Sef lucrari Dr. Dana Anton Paduraru

Spitalul Clinic de Urgente pentru Copii ”Sf. Maria” Iasi -Clinca III Pediatrie

Universitatea de Medicina si Farmacie ,,Gr.T.Popa” Iasi

Migrena oftalmoplegică este o afectiune care debuteaza frecvent la copil sau adolescent caracterizata prin cefalee frontala asociata cu paralizia completa sau partiala a nervului cranian III. Conform International Headache Classification revizuită în 2004 migrena oftalmoplegica este incadrata în grupul nevralgiilor. Autorii prezintă cazul unei fetite de 8 ani şi 3 luni care iniţial, la vârsta de 4 ani 5 luni, a prezentat diplopie, anomalii pupilare şi ptoză palpebrală stângă fiind diagnosticat cu nevrită de oculomotor stâng. Ulterior a prezentat crize de cefalee recurente însoţite de pareză de oculomotori. Examenele paraclinice au exclus alte etiologii, diagnosticul fiind de migrenă oftalmoplegică cu debut precoce. Prognosticul a fost bun sub tratament cu corticosteroizi şi flunarizină. Migrena oftalmoplegică poate avea debut precoce, mecanismele fizio-patologice fiind încă neclare. Ipotezele actuale susţin că migrena oftalmoplegică este mai curând o neuropatie inflamatorie a nervilor cranieni decât o formă de migrenă complicată. Prognosticul este în general favorabil, simptomatologia acută se poate remite spontan sau după corticoterapie, iar tratamentul profilactic cu β blocante sau blocante ale canalelor de calciu este în general eficient.

Ophthalmoplegic migraine is a rare syndrome that often begins in a child or adolescent characterized by frontal headache associated with complete or partial paralysis of III cranial nerve. According to the International Headache Classification revised in 2004 ophthalmoplegic migraine is framed in neuralgias group. The authors present the case of


0243

an 8 year and 3 month old girl who at 4 year and 5 month old presented diplopia, pupillary abnormalitiesand left ptosis; the diagnosis was left oculomotor neuritis.

In evolution she presented recurrent episode of headache accompanied of oculomotor paresis. Paraclinical exams excluded other etiologies, the diagnosis was ophthalmoplegic migraine with early onset. Prognosis was good after steroid and flunarizin treatment. Ophthalmoplegic migraine can onset early in the childhood and the patho-physiological mechanisms are still unclear. Current hypothesis claim that ophthalmoplegic migraine is rather inflammatory cranial nerve neuropathy than a form of complicated migraine. The prognosis is generally favorable; the acute phases can resolved spontaneously or after corticoterapy and prophylactic medications such as β blockers and calcium channel blockers can be useful.


0144


DUREREA ORO-FACIALAIN CARCINOMUL DE RINOFARINGE LA COPIL

Conf. Dr. Ingrith Miron 1, 2, Dr.Silvia Dumitras 2 , Dr.Antonela Ciobanu 21 UMF ,,Gr. T. Popa” Iasi

2 Spitalul Clinic de Urgente pentru Copii ,,Sf. Maria” IasiClinica a-IV-a Pediatrie, Sectia Hemato-Oncologie Pediatrica

Carcinomul de rinofarige este o forma rara de malignitate atat la adult cat si la copil, cu determinare genetica strict dovedita, dar exista si forme sporadice. Conform statisticilor internationale in anul 2008 au fost diagnosticate 84.000 de cazuri noi, dintre care numai 5% in Europa. Evaluarea acestor cazuri include examenul clinic complet, investigatii sangvine si imagistice amanuntite in vederea stadializarii corecte; terapia este multimodala, dupa interventia chirurgicala ce permite si diagnosticul histopatologic urmeaza radioterapia si chimioterapia in functie de statusul de performanta si de stadiul de boala. Prognosticul este rezervat, supravietuirea la 5 ani fiind situata intre 35% si 55%. De notat insa faptul ca evolutia la copil este mai agresiva decat la adult, cu metastazare hepatica, osoasa si pulmonara.

Durerea care poate apare in cazurile diagnosticate cu carcinom de rinofaringe se poate datora atat tumorii si extensiei tumorale locale in sine cat si tratamentului si complicatiilor acestuia. Prezentam cazurile a doi pacienti adolescenti diagnosticati cu acest tip de tumora: M.V. in varsta de 15 ani a fost diagnosticat in august 2013 cu carcinom de rinofaringe nediferentiat local avansat iar A. B., de 15 ani, a fost diagnosticat in decembrie 2013 cu acelasi tip de tumora, local avansat. Ambii pacienti au urmat radio-chimioterapie urmata de complicatii locale: mucozita


0245

suprainfectata pe care au dezvoltat-o a determinat instalarea durerilor locale de intensitate progresiva, pentrucare terapia a inclus antalgice administrate conform scalei de

evaluare si tratament antalgic in trepte, plecand de la antiinflamatorii nesteroidiene pana la antalgice majore, terapie antiibiotica si antimicotica iv, topice locale, dieta adecvata starii clinice, reechilibrare iv, cu evolutie favorabila. Durerea este un simptom major ce necesita o abordare multimodala si tratament individualizat.


0146


DUREREA ORO-FACIALAIN AFECTIUNILE ORL PEDIATRICE:

ASPECTE CLINICE SI ETIOPATOGENICE

Daniela Rusu, Magdalena Cristian, Cristina BânțuDepartament ORL- Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii ,,Sf. Maria’’ Iasi

Diagnosticul durerii orofaciale este complex si presupune o colaborare interdisciplinara datorita implicarii diverselor structuri anatomice si functionale in mecanismele etiopatogenice. Structurile nervoase cu origine la nivel cranial si cervical implicate in mecanismul durerii sunt : nervul trigemen (V), nervul facial (VII) cu intermediarul lui Wrisberg, nervul glosofaringian (IX), nervul vag (X), plexul cervical superficial etc.

Durerea orofaciala este clasificata in durere nevralgica (nevralgiile trigeminale si ale celorlalti nervi cranieni) si durerea determinata de cauze oftalmologice, masticatorii, dentare, sinusale, neoplazice, vasculare, idiopatice. Sunt discutate sursele majore de durere iradiata intalnite in patologia ORL pediatrica : afectiunile otice, rinosinusale, ale piramidei nazale si oaselor fetei (patologie traumatica, infectioasa etc), faringiene, cervicale, ale glandelor salivare (parotidiene, submaxilare, sublinguale) etc. In fiecare grup, pentru fiecare tip de durere sunt descrisi urmatorii parametri : definitie, localizare, caracteristici principale, simptome asociate, semne clinice, investigatii paraclinice, evolutia obisnuita, complicatii, incapacitatea sociala sau fizica, diagnostic diferential, prognostic. Cele mai frecvente surse de durere iradiata in patologia ORL pediatrica sunt cele rinosinusale (corpi straini intranazali, rinosinuzita acuta si cronica, traumatisme, hematom/abces septal etc) si otice (otita externa, otita medie acuta


0247

cu diverse forme clinice, disfunctia trompei lui Eustachio, traumatisme, corpi straini CAEetc). In concluzie, interconexiunile nervoase, proximitatea

structurilor otice, rinosinusale, faringiene cu cele faciale, temporomandibulare impun o abordare complexa si atenta a durerii orofaciale in patologia pediatrica pentru a evita erorile de diagnostic si respectiv, de conduita terapeutica. Cuvinte cheie: durere orofaciala, patologie ORL pediatrica, interconexiuni nervoase cervicofaciale.


0148


PROBLEME CONTEMPORANE ÎN PRACTICA DIAGNOSTICULUI ȘI TERAPIEI DURERII CRONICE LA

COPILUL CU BOALA ONCO-HEMATOLOGICĂ

I.Miron¹, A. Ivanov¹, M.Stârcea¹, A. Mocanu Baltag¹, L.Miron²¹Secţia Clinică de oncologie şi hematologie, Spitalul clinic de urgenţă pentru copii, Sf Maria, UMF GrTPopa, Iaşi

²Clinica de Chimioterapie, Institutul regional de oncologie Iaşi, UMF GrTPopa Iaşi

In ultima decadă s-au făcut progrese importante legate de diagnosticul şi terapia durerii cronice la pacientul de vârstă pediatrică, în special în domeniul onco-hematologiei.

Prevalenţa neoplaziilor este in crestere si 75% -100% dintre copiii cu această patologie au experimentat durere pe parcursul evoluţiei bolii. În majoritatea cazurilor gradul durerii în neoplazii este moderat-sever.11-40% dintre copiii şi adolescenţi au durere cu durată mai mare de 3 luni înaintea prezentării la medic pentru afecţiunea cronică.(King, et al., 2011; Stanford et al., 2008); durerea este mai frecventă la fetiţe, are un vârf de incidenţă la 14-15 ani şi are ca şi localizări mai frecvente capul, gâtul şi membrele

Sursa durerii în neoplazii sunt metastazele osoase, de ţesuturi moi, viscerale, SNC, procedurile chirurgicale şi medicale invazive ( puncţii, biopsii), neuropatia post chimioterapie, osteoporoza şi osteonecroza post cortizonică, infecţiile (mucozita).

Diagnosticarea durerii nociceptive sau neuropatice este complexă; înafară de scor implică o anamneză foarte amănunţită pentru decelarea localizării, duratei, tipului, iradierilor şi este necesar o strategie multidisciplinară pentru a interveni cu eficienţă: chimioterapeut, psiholog, chirurg, anestezist, neurolog, farmacolog, kinetoterapeut, asistentă medicală specializată în terapia durerii, dietetician. Regimul alimentar al pacientului este planificat si abordat diferit, in funcţie de


0249

caz, stadiu de evoluţie si terapie citoreductivă. Bolnavii de cancer sunt printre cei mai expuşi riscului dea dezvolta sindroame pluricarentiale ca urmare a procesarii

inadecvate a nutrientilor adusi prin dietă. O componentă a strategiei terapeutice privind ameliorarea durerii este şi tratarea unor afectiuni, ca de exemplu depresia, anxietatea sau tulburari ale somnului care pot accentua durerea.

O parte din strategia terapeutică privind ameliorarea durerii este şi tratarea unor afecţiuni, ca de exemplu depresia, anxietatea sau tulburari ale somnului care pot accentua simptomele. Tehnici noi au permis studiul participării multiplelor componente SNC în constituirea senzaţiei dureroase şi de aceea, alături de arsenalul important terapeutic de la AINS până la opioide, fac parte şi anumite tehnici ca cele comportamentale, ludice, de relaxare care realizează un complement eficace în durerea cronică pediatrică.


0150


ARTRITA CRONICA TEMPOROMANDIBULARA LA COPIL. IMPLICAȚII ÎN DUREREA ORO-FACIALA

Şef lucrari Dr. Alina Murgu, Conf. Dr.Ctn. AilioaieUMF ,,Gr. T. Popa” Iasi

Spitalul Clinic de Urgente pentru Copii ,,Sf. Maria” Iasi - Clinica II

Artrita juvenila idiopatica (AJI) este cea mai frecventa boala reumatismala pediatrica caracterizata prin distructie articulara cronica. Articulatia temporo-mandibulara (ATM) este afectata in 80% cazuri incidenta care variaza in cadrul fiecarui subtip : 83% poliartrita, 61% oligoartrita, 40% artrita psoriazica, 36% artrita sistemica. Indiferent de subtipul AJI, ATM poate fi afectata chiar de la debut, cu localizare uni sau bilaterala cu exprimare clinica variabila: durere locala spontana sau la palpare in 1/3 cazuri cu iradiere oro-faciala, cefalica, cervicala, umar, de intensitate variabila care afecteaza masticatia, deschidere asimetrica a gurii, retrognatie, asimetrie mandibulara, cracmente articulare, afectare functionala musculo-articulara. Factorii de risc pentru afectarea ATM par sa fie: sexul feminin, varsta mica la debutul AJI cu implicarea articulatiilor membrelor inferioare, subtipul poliarticular in timp ce patternul HLA B27 pare sa fie protectiv pentru localizarea temporo-mandibulara.Gold standardul investigatiei imagistice pentru ATM este RMN care poate aprecia precoce nivelul inflamatiei articulare, gradul distructiei condilare, hiperplazia sinoviala, prezenta panusului si lichidului intraarticular vs ecografia articulara si ortopantografia. Localizarea intracapsulara a cartilajului de crestere este o caracteristica unica a ATM care creaza premisele atat a vulnerabilitatii la factorii inflamatori cat si a persistentei procesului inflamator imun, astfel ca unii bolnavi sunt refractari la terapia imunosupresiva sistemica remisiva sau cu agenti biologici


0251

(anti TNFα, anti-IL6, anti-IL1). Pentru aceasta categorie de bolnavi asocierea la terapia de fond specificabolii si a durerii, a administrarii intra-articulare de preparate

cortizonice sau chiar inhibitori de TNFα pare a fi salvatoare de la interventii ortodontice sau proceduri ortopedice corectoare. In concluzie, artrita cronica temporo-mandibulara nu este rara in cadrul AJI fiind direct implicata in declansarea si intretinerea durerii si disfunctionalitatii oro-faciale. Diagnosticul precoce si tratamentul complex al acesteia necesita colaborare medicala interdisciplinara.


0152

SesiuneDurerea în paliatie

CONTROLUL DURERII LA PACIENŢII CU TUMORIORO-FACIALE AFLAŢI ÎN ÎNGRIJIRE PALIATIVĂ

pag. 53

PROVOCĂRILE TERAPIEI DURERII NEUROPATEÎN CANCERUL CAVITĂȚII BUCALE

pag. 54

SCHIMBAREA LEGISLAŢIEI OPIOIDEÎN ROMÂNIA – PROCES ŞI IMPLEMENTARE

pag. 56

PARTICULARITĂȚI ALE DURERII NEUROPATECHIMIOTERAPIC-INDUSĂ

pag. 58

ACTUALITĂŢI ÎN TRATAMENTUL DURERII ONCOLOGICE: DE LA PRACTICA LA TEORIE

pag. 60

ANALGEZIE SI COANALGEZIE IN TRATAMENTUL DURERII CRONICE IN INGRIJIRILE PALIATIVE

pag. 62

CIRCUITE NEUROENDOCRINE IMPLICATEÎN SENZAŢIA DE DURERE

pag. 64


0253

Sesiune Durerea în paliatie

CONTROLUL DURERII LA PACIENŢII CU TUMORIORO-FACIALE AFLAŢI ÎN ÎNGRIJIRE PALIATIVĂ

Vladimir Poroch, UMF “Gr.T.Popa” Iaşi şi Institutul Regional de Oncologie Iaşi,Compartiment Ingrijiri Paliative

Lucrarea îşi propune să prezinte o analiză retrospectivă a datelor obținute prin analiza cazuisticii reprezentată de pacienţi cu tumori în regiunea oro-facială, având în centrul atenţiei controlul durerii folosind scala de analgezie OMS. Material şi metode: Datele provin de la un număr de 19 pacienți internați în Secția de Îngrijiri Paliative a Institutului Regional de Oncologie Iaşi în perioada ianuarie 2013- decembrie 2013, utilizând baza de date informatizată şi foile de observație. Rezultate: Analiza datelor arată ca 70% dintre pacienți sunt de sex masculin, iar cele mai multe cazuri (37%) au vârsta cuprinsă în intervalul 61-65 ani. Cele mai frecvente localizări ale cancerului au fost oro-faringian (32%) şi de bază de limbă (21%). Un procent de 68% din cazuri prezentau metastaze, iar durata medie de spitalizare a fost de 14,6 zile. Concluzii: Rezultatele arată că administrarea tratamentului antalgic conform scalei de analgezie OMS a condus la un bun control al durerii, tratamentul paliativ îmbunătăţind calitatea vieţii pacienţilor.


0154


PROVOCĂRILE TERAPIEI DURERII NEUROPATEÎN CANCERUL CAVITĂȚII BUCALE

Dr. L Stănciulescu, Hospice “Casa Speranţei” Braşov

Durerea neuropată legată de cancerul ORL este o provocare pentru clinician, fiind dificil de diagnosticat cu certitudine; poate să apară în contextul progresiei bolii sau ca efect acut sau cronic al tratamentului cancerului.

Durerea poate avea componente mixte ( neuropată şi nociceptivă) ceea ce impune nevoia de a cântări toate posibilitățile terapeutice pentru controlul eficient al durerii, cu minimum de efecte adverse.

Tratamentul durerii neuropate în cancer nu este standardizat, majoritatea datelor fiind obținute de la populația cu durere non-malignă. În această situaţie apar întrebări legate de aspecte practice: Care sunt criteriile după care alegem medicația in terapia durerii neuropate? Există o terapie de prima linie?

Descrierea cazului: Pacientă de 59 ani, diagnosticată cu carcinom scuamocelular slab diferențiat al limbii şi al planşeului bucal, face radioterapie şi chimioterapie concomitentă, greu tolerate. După 4 zile pacienta acuză durere permanentă la nivelul zonei cervicale, de intensitate medie pentru care se instituie tratament cu tramadol şi ibuprofen. După o săptămână, timp în care durerea este controlată cu Tramadol 400mg şi Ibuprofen 800mg, apare durere lancinantă la nivelul bazei limbii şi la nivelul urechii de aceeaşi parte cu tumora, însotita de tinitus şi tulburări de auz. Durerea este severă (SAV 7/10), declanşată de deglutiție, tuse, vorbit. Datorită durerii, pacientul vorbeşte şi se alimenteză cu dificultate, prezintă insomnie şi anxietate. Se instituie tratament cu morfină şi carbamazepina dar in ciuda optimizarii medicatiei controlul durerii nu este satisfacator. In plus sedarea pacientei este la un nivel incceptabil.


0255

Se reevaluează cauza care a declanşat durerea (chimioterapia, radioterapia, invazia tumorală) şi care estecea mai bună opțiune terapeutică in acest caz.Tinand cont de timpul de latență în instalarea efectului antialgic al

anticonvulsivantelor şi al antidepresivelor folosite în tratamentul durerii neuropate, se impune administrarea concomitentă a antialgicelor cu acțiune rapidă.

Alegerea este dictata de vârstă, comorbidități, interacții medicamentoase, caracteristicile durerii dar şi de prezența simptomelor asociate.


0156


SCHIMBAREA LEGISLAŢIEI OPIOIDEÎN ROMÂNIA – PROCES ȘI IMPLEMENTARE

dr. Dana Mîndru1, dr. Vladimir Poroch2, dr.Daniela Moşoiu31 - Medic specialist geriatrie-gerontologie, Master Managementul şi Strategiile Îngrijirilor Paliative,

Spitalul “Sf.Sava”Iasi 2 – UMF “Gr.T.Popa” Iaşi si Institutul Regional de Oncologie Iaşi, Compartiment Ȋngrijiri Paliative

3 – Facultatea de Medicina, Universitatea “Transilvania” Brasov si Hospice “Casa Speranţei” Braşov

Durerea netratată este o tristă realitate pentru pacienţi. În ciuda acumulărilor ştiinţifice şi a experienţei, durerea oncologică este netratată la 70-80 % din pacienţii cu boală avansată.

România şi-a modificat de curând legislaţia privind folosirea opioidelor. După vechea lege, extrem de restrictivă, noile reglementări au adus îmbunătăţiri remarcabile ale prescrierii şi utilizării opioidelor pentru tratamentul durerii pacienţilor cu cancer şi a celor cu dureri cronice.

Legea din România se bucură de aprecierea specialiştilor internaţionali, care o consideră un exemplu pozitiv din punct de vedere al prevederilor şi al implementării sale. Totuşi, statisticile internaţionale au prezentat consumuri scăzute de opioide sau au fost private de raportarea consumului acestora pentru ţara noastră.

Am efectuat un studiu retrospectiv privind consumul de opioide în judeţul Iaşi, pe 2012, rezultat din reţetele decontate de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Iaşi, din consultarea registrului pacienţilor oncologici din judeţul Iaşi, precum şi datele existente la Direcţia de Sănătate Publică Iaşi, referitoare la prevalenţa bolilor cronice aflate în evidenţa medicilor de familie.

În judeţul Iaşi, numărul cazurilor oncologice creşte de la an la an (anul 2011 – 2267 cazuri; 2012- 2496 cazuri).


0257

În urma analizării datelor disponibile, în judeţul Iaşi, în anul 2012, a rezultat un consum total de 18 kg echivalentmorfină, ceea ce corespunde la un consum de 23,31 mg echivalent

morfină pe cap de locuitor.În Raportul INCB pentru anul 2009, consumul raportat de România

este de 1,82 mg/capita morfină şi 10,43 mg în echivalent morfină/ capita.Din datele de mai sus este uşor de dedus că tendinţa consumului

de opioide în România este în creştere.


0158


PARTICULARITĂȚI ALE DURERII NEUROPATE CHIMIOTERAPIC-INDUSĂ

Teodora Alexa1,2, Andrei Luca2, Lucian Miron1,21Institutul Regional de Oncologie Iaşi, secția Oncologie Medicală

2Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa”, Iaşi

Sistemul nervos periferic este frecvent afectat de acţiunea chimioterapicelor; deşi mecanismul exact de acţiune este incomplet elucidat, majoritatea medicamentelor antineoplazice afectează în special neuronii de la nivelul ganglionului de la nivelul rădăcinii posterioare medulare (dorasal root ganglia - DRG). Aceşti neuroni sunt cei mai afectați deoarece nu sunt protejați de bariera hemato-encefalică, fiind astfel mai vulnerabili la neurotoxice, aspect ce explică parțial componenta predominant senzorială (şi mai puțin motorie) a neuropatiei induse de chimioterapice.

Derivații de platină se acumulează în DRG şi formează legături cu ADN-ul inducând apoptoza neuronală, iar taxanii şi alcaloizii de vinca au fost asociați, la rândul lor, cu lezare a neuronilor din DRG.

Un alt mecanism potențial de inducere a neuropatiei este afectarea microtubulilor, aspect ce influențează transportul axonal de proteine şi induce disfuncții axonale şi energetice. Acest mecanism pare a fi implicat predominant în neuropatia indusă de taxani şi de alcaloizi de vinca.

Neuropatia chimioterapic-indusă reprezintă o problemă de o importanță din ce în ce mai mare în contextul creşterii numărului supraviețuitorilor pe termen lung. Patogenia acestui efect secundar este incomplet elucidată, iar chimioterapice distincte par a afecta sisteme nervoase diferite cu impact clinic similar. Evaluarea acestei entități patologice nu este standardizată - deşi există numeroase scale propuse, nici una nu şi-a demonstrat reproductibilitatea şi validitatea în practica clinică curentă. Opțiunile terapeutice sunt limitate, standardul terapeutic fiind asociat cu o complianță scăzută pe termen lung. Sunt necesare studii prospective de evaluare a eficacității terapiilor propuse în urma cercetărilor fundamentale.


0259

ÎN IAŞI DIN OCTOMBRIE 2014APAN MOTORS

NOUL TĂU DEALER AUTORIZAT BMW – ŞOS. PĂCURARI, NR. 189 ( VALEA LUPULUI )

WWW.BMW-APAN.RO


0160


ACTUALITĂŢI ÎN TRATAMENTUL DURERII ONCOLOGICE: DE LA PRACTICA LA TEORIE

Autori: Simona Volovat 1 2, Diana Petroiu 1, Conf. Dr. Lucian Miron 1 21 Institutul Regional de Oncologie Iasi

2 Universitatea de Medicina si Farmacie “Gr.T.Popa” Iasi

Durerea este un simptom cu o prevalenta crescuta in populatia oncologica, manifestandu-se frecvent prin accese acute dureroase aparute post-operator, in contextual unor complicatii sau dupa interventii invazive. Astfel, pana la 50% din pacientii oncologici sub tratament chimioterapic activ si pana la 90% din cei cu boala avansata apeleaza la opioide pentru controlul durerii.

In societatea actuala, pana la 90% din cazuri de durere acuta si cronica pot fi tratate cu success daca sunt urmate recomandarilor ghidurilor actuale. Cu toate acestea, exista pana la aproximativ 40% din pacienti care sunt sub-tratati, fie din limitarea accesului spre terapii eficace, fie din considerente specifice clinicianului (lipsa de informare, experienta redusa), pacientului (raportarea redusa a simptomelor, necomplianta terapeutica) sau a sistemului medical (acces dificil catre un tratament eficace).

Recomandarile ghidurilor MASCC (Multinational Association of Supportive Care in Cancer) ne ofera baza necesara tratamentului durerii in orice situatie oncologica, fiind accesibil atat pentru medicii oncologi, cat si pentru cei din specialitatile conexe. Posibilitatile actuale de tratament sunt viariate, de la preparate per os, intravenous sau administrare transdermica/ transmucoasa, pana la abordul minim invaziv de tratament al durerii refractare. Durerea in oncologie este de cele mai multe ori multifactoriala, iar cunoasterea mecanismelor implicate este necesara pentru a institui o terapie eficace.


0261

Tratamentul sindroamelor dureroase refractare (durere neuropată, osoasă sau viscerală) este una dinproblemele majore, care implică din partea medicului: evaluarea

intensităţii şi tipului de durere, determinarea mecanismului principal care determină durerea, înţelegerea farmacologiei analgezicelor şi indicaţiile lor şi recunoaşterea şi tratarea efectelor adverse ale medicaţiei antalgice.

În cadrul mecanismelor periferice şi centrale implicate în sindroamele dureroase, transmiterea semnalului dureros se efectuează prin nociceptorii periferici până la cortex. Aceştia pot fi activaţi de produşi chimici care provin din lezarea tisulară sau sunt corelaţi cu inflamaţia. Aceşti produşi pot activa sau sensibiliza fibrele aferente la stimuli mecanici, termici sau chimici, dar o parte din aceste fibre aferente sunt ne-responsive (nociceptori silenţioşi), care pot fi activate de factori chimici inflamatorii şi stimulaţi să contribuie la durere şi hiperalgezie. Produşii de lezare tisulară interacţionează cu fibrele A-delta şi C şi iniţiază excitabilitatea membranei şi modificările transcripţionale intracelulare.

Studii recente sugerează că în cadrul neoplaziei, un număr de factori difuzibili sunt implicaţi în tipul neuropatic de durere din cancer. Factorii de creştere tisulari (“nerve-grow factor” în corelaţie cu citokinele proinflamatorii) pot sensibiliza nociceptorii şi pot genera activitate ectopică sau spontană la acest nivel. Identificarea factorilor difuzibili care produc alteraţiile expresiei genice în neuronii senzoriali reprezintă speranţa de a descoperi noi tratamente antalgice în cancer mult mai eficace.


0162


ANALGEZIE SI COANALGEZIE IN TRATAMENTUL DURERII CRONICE IN INGRIJIRILE PALIATIVE

Elena-Carmen Bosteanu¹,Dan Diculencu¹,Costica Panzaru¹¹Spitalul Municipal de Urgenta Pascani

Desi apare tardiv in evolutia naturala a bolii,durerea reprezinta cel mai frecvent simptom in cancer, prezent la 30-40% din pacienti la momentul diagnosticului, la 40-70% la initierea tratamentului si la 70-90% pe parcursul fazei terminale. Prevalenta durerii depinde de tipul tumoral ,variind de la 52% la pacientii cu cancere pulmonare la 5% la pacientii cu leucemie.

Tratamentul adjuvant (coanalgezic) al durerii este definit ca fiind acea medicaţie asociată terapiei cu opioizi sau altor medicamente antalgice, care nu are acţiune primară analgezică, dar are rol de potenţare a efectului acestor medicamente. Iniţierea tratamentului se face cu doze mici, crescute ulterior până la atingerea scopului dorit (remisiunea durerii), evitându-se astfel apariţia efectelor adverse nedorite. Abordarea in trepte a durerii se face astfel - treapta 1: in durerea minora/medie se utilizeaza analgezicele neopioide+/- terapie adjuvanta;treapta 2: in durerea moderata se asociaza analgezice opioide slabe la analgezice non-opioide +/- terapie adjuvanta:treapta 3: in durerea severa se asociaza opioide puternice cu analgezice neopioide+/- terapie adjuvanta.

In sectia de Ingrijiri Paliative a Spitalului Municipal de Urgenta Pascani s-au internat un numar de 89 de pacienti cu neoplazii dintr-un total de 206 pacienti internati in perioada 01.01.2014 - 31.03.2014. In ceea ce priveste sexul pacientilor luati in studiu , 70% sunt barbati iar 30% sunt femei.Din numarul total de pacienti , 65% sunt din mediul rural in timp ce din mediul urban sunt 35%. Media varstei pacientilor internati este de 61 de ani (cu varste cuprinse intre 49-83 de ani).


0263

Neoplazia cea mai frecventa este neoplasmul bronhopulmonar (25%), locul 2 fiind ocupat dehepatocarcinom (15%).Localizarea metastatica cea mai frecventa

este : hepatica (15%), osoasa (10%).Cea mai frecventa localizare a durerii este la nivel abdominal (40%),un hemitorace (20%) si osos (10%). Media duratei de spitalizare a pacientilor internati a fost de aprox.14 zile.Cei mai multi pacienti diagnosticati cu neoplasm bronhopulmonar au fost de sex masculin in procent de 30%. In ceea ce priveste tratamentele asociate (chimioterapie,radioterapie) 30% au fost asociate chimioterapiei, asociate radioterapiei au fost de 10%. Scorul ECOG la internare a fost 1 la 15%, ECOG 2 la 65 % din pacienti ,iar ECOG 3 la 20% dintre pacienti.

1.Cei mai multi pacienti inclusi in studiu au prezentat durere cronica maligna neuropatica ,cei mai multi fiind diagnosticati cu neoplasm bronhopulmonar; 2. Tratamentul cu opioide este prima optiune in terapia durerii cronice maligne; 3.Un mai bun control al durerii necesita o echipa multidisciplinara si o abordare holistica a ingrijirii.


0164


CIRCUITE NEUROENDOCRINE IMPLICATEÎN SENZAŢIA DE DURERE

Ioana Cristina Amihăesei, disciplina Histologie, Facultatea Medicină, U.M.F. „Gr.T.Popa” ,Iaşi

Endorfinele sunt peptide opioide endogene, care funcţionează ca neurotransmiţători; la vertebrate sunt produse de hipotalamus şi hipofiză, în timpul exerciţiului fizic, a stărilor de surescitare, al percepţiei senzaţiei de durere, consumului de condimente, resimţirii emoţiilor de dragoste şi în timpul actului sexual. Efectele acestora sunt asemănătoare opiaceelor în ceea ce priveşte analgezia şi a sentimentului de bunăstare.

Endorfinele sunt eliberate în urma unui efort fizic îndelungat, continuu, de intensitate moderată sau ridicată, cu alte cuvinte în urma stresului fizic prelungit. Eliberarea endorfinică diminuează senzaţiile dureroase, prin inhibarea semnalelor neuronilor nociceptori din măduva spinării. Acest efect analgezic creşte riscul de producere a diferite leziuni, senzaţia dureroasă fiind mai uşor de ignorat. Caracteristică este asocierea unei stări euforice. Deşi a fost numită euforia atletului, acest efect apare în cazul oricărui tip de activitate fizică susţinută.

Serotonina este implicată în percepţia algică, fibrele nervoase periferice prezentând receptori serotoninici 3 şi 2A; aceşti receptori sunt implicaţi şi în analgezie, în funcţie de tipul celular şi tipul de receptor.

Alterări genetice ale sistemului serotoninergic pot creşte susceptibilitatea la migrenă şi la alte tipuri de percepţie dureroasă.

Serotonina şi noradrenalina sunt coimplicate în modularea durerii. Studiile realizate în special prin utilizarea antidepresivelor inhibitoare ale recaptării serotonină-noradrenalină au demonstrat eficacitatea acestei medicaţii în sindromul oboselii cronice sau al depresiilor care asociază dureri cronice.


0265

Oxitocina este un nonapeptid hormonal secretat de neurohipofiză (nucleii supraoptici şi paraventriculari); dincauza barierei hematoencefalice penetrabilitatea în ţesutul

cerebral este redusă.Administrată sub formă de spray nazal, oxitocina este eficientă în

tratarea cefaleei.În cefalee, nivelele de oxitocină sunt semnificativ crescute, în

plasmă şi în LCR, în directă corelaţie cu intensitatea percepţiei algice.


0166


0267

SesiuneMedici rezidenți și studenți

ROLUL CHESTIONARULUI „SCURT INVENTAR AL DURERII” IN IMBUNATATIREA CALITATII VIETII PACIENTILOR ONCOLOGICI

pag. 68

DUREREA IN GONARTROZApag. 70

IMPACTUL FUNCŢIONAL AL DURERII LA PACIENTULCU POLIARTRITĂ REUMATOIDĂ

pag. 72

CORELAȚII CLINICO - IMAGISTICEÎN NEVRALGIA DE TRIGEMEN

pag. 74

CORELAȚII CLINICO – IMAGISTICEÎN SINDROMUL ALGIC AL ARTICULAȚIEI

TEMPOROMANDIBULAREpag. 76

FARMACOLOGICE DE TERAPIE A DURERII LA PACIENTUL HEMATOLOGIC

pag. 78


0168


ROLUL CHESTIONARULUI „SCURT INVENTAR AL DURERII” IN IMBUNATATIREA CALITATII VIETII

PACIENTILOR ONCOLOGICI

Autor: Baean Maria- LuizaCo-autor: Barsan Carmen- Maria

Coordonator: asist. Univ. Dr. Vladmir Poroch

Unul dintre cele mai frecvent întâlnite simptome la pacienţii cu cancer îl reprezintă durerea, iar provocarea continuă pentru personalul din îngrijirea paliativă o constituie evaluarea şi tratamentul impecabil al acesteia.

Am efectuat un studiu pe un lot de 56 de pacienti internati in sectia de Ingrijiri Paliative a Institutului Regional de Oncologie Iasi, carora le-am aplicat chestionarul „Scurt Inventar al Durerii” (Brief Pain Inventory) la 24 de ore timp de 5 zile. BPI evalueaza atat intensitatea durerii, cat si „calitatea durerii”, respectiv modul în care acest simptom afectează calitatea vieţii pacientului. Bolnavul este rugat sa localizeze durerea si sa aprecieze pe o scara de la 1-10 intensitatea acesteia in anumite momente, sa ofere informatii cu privire la tratamentul curent si sa mentioneze gradul de imbunatatire al starii generale. De asemenea, evalueaza similar impactul pe care durerea îl are asupra diverselor activităţi zilnice.

In urma aplicarii BPI am constatat că localizarea durerii a fost in proportie de peste 40% in regiunea abdomino-pelvina, urmata de regiunea toracica in procent de peste 15%. Intensitatea maxima a durerii inregistrata in procent de 30% a fost pentru scorul de 6, intensitatea minima cu in 30% din cazuri a avut scorul 2, iar intensitatea medie in procent de 20% a avut scorul 4. La pacientii evaluati am inregistrat un


0269

procent de 15% durere de tip nociceptiv, 30% de tip neuropat, restul pacienţilor experimentând dureri cucaracter mixt sau alte tipuri de durere. Pacientii au mentionat de

asemenea daca durerea a fost de tip incident sau „în puseu”.BPI s-a dovedit eficient in ajustarea dozelor tratamentului sau in

schimbarea analgezicului pe o alta treaptă a scalei de analgezie OMS, in clasificarea tipului si caracterului durerii, in abordarea holistica a durerii pe plan fizic, social, spiritual si psiho-emotional si in reevaluarea schemei terapeutice in momentul schimbarii caracterului sau intensitatii durerii.


0170


DUREREA IN GONARTROZA

Dr. Anca Codreanu, Spitalul Clinic de Recuperare, Iaşi

Durerea reprezinta cel mai important simptom al pacientilor cu afectare osteo-articulara, fiind una din cele mai frecvente cauze de prezentare la medic, implicand costuri economice majore (1). Durerea cronica influenteaza starea psiho-sociala cu urmari asupra calitatii vietii.

Pacientul B.V. in varsta de 83 ani, cunoscut cu antecedente de fibrilatie atriala cronica in tratament antiaritmic, se interneaza in clinica acuzand dureri cu caracter mixt, predominant mecanic, la nivelul genunchilor bilateral, mai accentuate pe partea dreapta, simptomatologie insotita si de o importanta impotenta functionala. Debutul acuzelor a fost in urma cu aproximativ 3 ani, simptomatologia de tip algic accentuandu-se in ultimele 6 luni.

In urma investigatiilor paraclinice (HLG, ex biochimic, radiografie genunchi bilateral), consultului ortopedic si in coroborare cu examenul clinic si anamnestic al bolnavului, s-a stabilit diagnosticul de gonartroza secundara bilaterala predominant dreapta si s-a instituit tratament medicamentos si fiziokinetoterapic corespunzator. De asemenea pacientul a fost catalogat drept un posibil candidat in vederea implantarii unui dispozitiv ortopedic (proteza) la nivelul genunchiului drept.

Durerea poate fi influentata de multipli factori precum: predispozitia genetica, experienta personala, statusul socio-cultural sau de factorii psihologici precum prezenta depresiei. Durerea stimuleaza secretia de citokine pro-inflamatorii, activeaza cascada neuro-umorala, accentuand perceptia acesteia. Durerea poate fi divizata in functie de aspectele etiopatogenice si de structurile anatomice ale sistemului musculo-scheletal (articulara sau abarticulara), cele doua forme necesitand conduite terapeutice diferite.


0271

Sensibilizarea la nivelul sistemului nervos central reprezinta un potential mecanism extrem de importantin cronicizarea si generalizarea durerii, astfel fiind necesare noi

studii in vederea descoperirii de agenti terapeutici ce actioneaza la acest nivel.


0172


IMPACTUL FUNCŢIONAL AL DURERII LA PACIENTULCU POLIARTRITĂ REUMATOIDĂ

Coordonator ştiinţific: Şef Lcr Dr Elena RezusAutori: Alexandra Burlui, Vlad Ilaş, Valentin Mocanu, Mariana Pricop, Cristina Velnic, Raluca

Gîlcă, Otilia Apetrei, Ina Glijin, Diana Precupeanu

Poliartrita reumatoidă (PR) este o boală sistemică cronică autoimună de etiologie incomplet elucidată caracterizată prin simptomatologie articulară de tip inflamator şi distrugerea vizibilă radiologic a articulaţiilor sinoviale interesate. La momentul debutului şi în pusee, durerea din PR este consecinţa procesului inflamator de la nivel sinovial.

Pacienta E.C. în vârstă de 58 ani diagnosticată în 1990 cu PR pentru care a urmat tratament cu Sulfasalazina şi antiinflamatorii nonsteroidiene până la prima prezentare în clinica noastră în 2010, când se iniţiază tratament de fond cu Metotrexat. În contextul persistentei simptomatologiei sub tratament, în 2011 se iniţiază terapia biologică cu Infliximab, substituit ulterior cu Rituximab datorită menţinerii unui grad crescut de activitate a bolii. În aprilie 2014 se prezintă în clinică pentru reevaluare clinico-biologica şi terapeutică acuzând poliartralgii cu caracter inflamator, cu redoare matinală de aproximativ 10 minute.

Datele clinice, anamnestice şi rezultatele investigaţiilor paraclinice susţin diagnosticul de Poliartrită Reumatoidă seropozitivă cu anticorpi anti-CCP pozitivi stadiul IV, cu impact funcţional moderat. Scorul de activitate a bolii DAS28 indică o formă de boală moderat activă, cu răspuns EULAR pozitiv, motiv pentru care se menţine tratamentul remisiv cu Rituximab în asociere cu Hidroxicloroquina.


0273

Cu toate că procesul inflamator la nivel articular contribuie la apariţia simptomatologiei algice, studiilerecente sugerează că inflamaţia nu este singurul factor. O parte

din pacienţi nu răspund la terapia cu droguri modificatoare de boală. Literatura de specialitate susţine că agenţii anti-TNF inhibă activitatea nociceptivă la nivel central înainte de a obţine efectul antiinflamator la nivel articular. Pacienta E.C. a urmat diverse scheme de tratament cu persistenţa simptomatologiei şi a sindromului inflamator. În acest caz, terapia cu Rituximab este cea care a avut rezultate notabile.

Durerea cu caracter inflamator este unul dintre simptomele cardinale în PR şi reprezintă un indicator al gradului de activitate a bolii. Simptomatologia algică este deseori cea care dă prognosticul funcţional rezervat al pacienţilor cu Poliartrită Reumatoidă. Datorită caracterului invalidant al bolii şi al importanţei durerii în scăderea marcată a calităţii vieţii pacienţilor cu PR această patologie rămâne un subiect de cercetare activ la nivel mondial.


0174


CORELAȚII CLINICO - IMAGISTICEÎN NEVRALGIA DE TRIGEMEN

Danisia Haba, Ana Petcu, Bogdan Dobrovăț , Ana Nemțoi, Roxana Popescu, Mihai Haba, Alexandru Nemțoi, Anca Sava, Gabriela Dumitrescu

Evaluarea imagistica sectionala a diverselor cauze ale nevragiei de trigemen la pacienti care s-au adresat pentru diagnostic si tratament in spitalul clinic Prof. Dr. Oblu N.

45 de pacienti cu varste cuprinsa intre 29 si 74 de ani au fost explorati CT (n=25), CBCT (n=1) si IRM (n=19) in perioada ianuarie 2011 - aprilie 2014. Examenul CT a fost realizat cu un aparat multislice cu examinarea nativ si post CIV a substantei cerebrale cu reconstructii realizate in functie de patologie.

Examenul CBCT a fost realizat cu un aparat Planmeca 3D Mid (Planmeca OY, Helsinki, Finlanda), utilizand un FOV (field of view) de 18/10 cm. Examenul IRM a fost realizat cu un aparat de 1,5 T nativ si postciv cu protocoale specifice patologiei etajului anterior, mijlociu sau posterior al bazei craniului.

Pacientii au fost 36 de sex feminin si 9 de sex masculin. Patologia frecvent intalnita a inclus leziuni ale sinusului cavernos (n=19), fisuri orbitare superioare (n=3), fisuri orbitare inferioare (n=4), leziuni ale apexului pietros (n=10), leziuni ale spatiului subarahnoidian (n=9). Leziunile specifice intalnite au fost tumorale (meningioame, neurinoame, carcinoame, limfoame, MTS), vasculare (fistula carotido-cavernoasa, anevrism gigant de carotida interna), inflamatorii (sindrom Tolosa - Hunt), infectioase (sinuzita sfenoidala cu extensie in sinusul cavernos), leziuni ale hipofizei (macroadenom hipofizar), leziuni traumatice (compresie neurovasculara).

Explorarea imagistica sectionala este accesibila, rapida si utila in diagnosticul si planningul terapeutic al nevralgiei de trigemen, permitand in marea majoritatea cazurilor identificarea cauzei nevralgiei de trigemen.


0275


0176


CORELAȚII CLINICO – IMAGISTICEÎN SINDROMUL ALGIC AL ARTICULAȚIEI

TEMPOROMANDIBULARE

Alexandru Nemțoi, Ana Petcu, Simona Gavrilescu, Roxana Popescu, Bogdan Dobrovăț, Ana Nemțoi, Danisia Haba

Scopul acestui studiu a fost de a investiga daca posibilele modificări osoase ale articulației temporo – mandibulare pot fi corelate cu sindromul algic sau alte semne şi simptome clinice.

Materiale şi metodeS-a realizat un studiu prospectiv, în care datele clinice şi

investigațiile cone beam CT (CBCT) la un număr de 30 de pacienți au fost analizate. Evaluarea clinică a urmărit simptomatologia dureroasa raportată de pacienți, prezența zgomotelor articulare, apariția fenomenului algic la palparea articulației temporo – mandibulare sau la executarea funcțiilor aparatului dento - maxilar. Echipamentul CBCT folosit a fost PlanmecaPromax 3D Mid (Planmeca OY, Helsinki, Finlanda). Reconstructiile au fost efectuate de către software-ul Romexis 3.0.1 (Planmeca OY, Helsinki, Finlanda).

S-au aplicat teste statistice pentru a compara frecvența modificărilor articulare care au fost stratificate după simptomatologie, sex, vârstă şi partea afectată. De asemenea, testele statistice au fost aplicate pentru a corela rezultatele clinice şi radiologice.

Nu s-au constatat diferențe semnificativ statistic între pacienții de sex feminin şi masculin, sau între articulația dreaptă şi stângă (p > 0,05). A fost constată o corelație puternică între modificările articulare şi sindromul algic. Zgomotele articulare la mişcările de deschidere/închidere, lateralitate şi protruzie au fost asociate cu un risc crescut


0277

al modificărilor degenerative de la nivelul articulației temporo – mandibulare observate pe secțiunile CBCT.S-a stabilit o puternică corelație între modificările articulației

temporo – mandibulare, evaluate CBCT şi prezența sindromului algic sau a altor semne clinice si simptome.


0178


PARTICULARITATI FARMACOLOGICE DE TERAPIE A DURERII LA PACIENTUL HEMATOLOGIC

Autor : Ana-Maria CajvanCo-autor : Dana Senciuc

Coordonator: Conf. dr. Elena AlbuViorel Danaila

Durerea reprezinta un simptom ce ocupa un loc important in alterarea calitatii vietii pacientilor, in mod particular al celor cu afectiuni oncologice. Pacientul hematologic, atat cel cu patologie oncologica, cat si cel cu patologie non-oncologica, pun probleme particulare privind strategia de tratament a durerii, in functie de caracteristicile acesteia, dar si de complicatiile aparute fie din cauza tratamentului, fie din cauza altor factori declansanti.

Initierea terapiei durerii se ghideaza dupa anumite principii stabilite de OMS : necesitate, formarea unei echipe de specialisti care sa combine metodele fizice si psihologice de tratament (medic, psiholog, preot), cunoasterea detaliata a istoricului durerii, administrarea corecta si tintita a analgezicelor (doze crescande, individualizarea dozelor, medicatie adjuvanta).

Lucrarea prezenta trece in revista terapia durerii la pacientul hematologic. Din categoria pacientilor cu patologii hemato-oncologice vor fi prezentate cateva cazuri care subliniaza circumstantele clinice in care este prezenta durerea, precum si strategia de tratament propusa. Durerea a fost evaluata prin metoda VAS. Cazurile sunt preluate din Clinica de Hematologie din cadrul Institutului Regional de Oncologie Iasi.


0279

Scopul prezentarii cazurilor clinice este sublinierea importantei terapiei durerii la pacientii hemato-oncologicitinandu-se cont de tipul durerii si mecanismul patogenic al

acesteia, precum si de particularitatile clinice ale fiecarui caz : stadii terminale care necesita ingrijiri paliative si analgezice de tip II si III din scala OMS, pacienti cu durere la diagnostic VAS 3-6, pacienti cu durere secundar complicatiilor chimioterapiei, pacienti cu boala hematologica la care apare un eveniment intercurent asociat cu durere intensa.

Diagnosticul de cancer aduce schimbari profunde in viata pacientului si al familiei sale. Calitatea ingrijirilor trebuie sa fie rezultatul unei abordari complexe care sa raspunda nevoilor particulare ale pacientilor si familiilor acestora, sa promoveze imbunatatirea calitatii vietii si sa conduca la o utilizare cat mai eficienta a resurselor.


0180

PARTENERI MEDIA:


0281

SPONSORI:


018281

CONGRESUL NATIONAL DE DURERE30 MAI - 1 IUNIE, HOTEL TRAIAN

ediția a ii-a - abpharm.comabpharm.com/downloads/volum_rezumate_cnd_2014.pdf · se ştie că în...

Documents