Nr.38 (aprilie 2014)

» Magenta – marketing din baloane de săpun» Cristina Scarlat nu face fast-food muzical

» Igor Vrabie – fotograful călător» Londra, prin împrejurimi

Sanda Filat: „Nu sunt genul de persoanăcare-și plânge de milă”

cuprins

3cuprins

Vezi mai multe poze și lasă-ne comentarii pe pagina de facebook.

Caută „revista15 minute”

redacţiawww.15minute.mdstr. Grigore Vieru 22/2, bir. 15

tel.: (+373 22) 92 90 15

Director, redactor-șef

Elena Zbârneaelena@15minute.md

tel.: (+373) 60 09 70 00

Redactor

Gheorghe GheţuDirector de marketing

Sergiu Ţurcanusergiu@15minute.md

tel.: (+373) 60 09 71 11

Machetator

Mihai StăvilăEditori »

Nicoleta Colomeeţ, Zina Zen, Gonzo.Fotograf »

Alexandr StratanTiraj

4000 exemplareTipar » Bons Offices

Toate drepturile asupra materialelor aparţin SRL „15 minute”. Acestea nu pot

fi reproduse parţial sau în întregime, fără aprobarea prealabilă în scris.

minutul respiro 4Londra, prin împrejurimiminutul tău liber 6Ghidul localurilor din orașminut în obiectiv 10Igor Vrabieminutul picant 16Euromoldoveniiminutul din boxe 18Cristina Scarlat minut în culise 24Sanda Filatminutul din birou 32MagentaUn proiect copleșitorun minut cu Zina 40Vârsta rotundăminutul de horoscop 43

din Anglia și este vizitat anual de peste un milion de turiști, fiind clasat ca patrimoniu UNESCO. Ipotezele referitoare la însemnăta-tea megaliţilor variază – de la cele de ordin arheologic sau mitologic, până la cele de ordin paranormal. La întoarcere, puteţi vizi-ta „Old Sarum” – un alt sit construit în jurul anului 500 î.Hr.

Salisbury este un orășel cochet, cu clădiri frumoase care păstrează arhitectura tipică a zonei și se află pe drumul de întoarcere de la Stonehenge spre Londra. În faimoasa cate-drală de la Salisbury, construită în stil gotic în secolul al XIII-lea, se află una din cele 4 copii ale celebrei Magna Carta. Copia de la Salisbury este cea mai bine conservată din-tre toate cele patru rămase. Salisbury este un oraș sută la sută englezesc și tot acolo puteţi vedea și unul dintre cele mai vechi ceasuri din lume.

Cambridge a fost unul dintre locurile care m-a impresionat peste limita mea normală. În acest superb oraș universitar se ajunge ușor, cu trenul, călătoria durând cam o oră.Puteţi vizita numeroasele colegii și cate-drale, vă puteţi plimba sau face o croazieră pe râul Cam. Trebuie să ajungeţi neapărat pe strada Trumpington. Aici se află Ceasul Grasshopper (ceasul-lăcustă). Ceasul este

Londra este una dintre cele mai frumoase capitale ale Europei. Este fascinantă, mereu surpinzătoare și nimeni nu poate contesta acest fapt. Dar merită vizitat întreg Regatul. Se fac circuite turistice impresionante prin Anglia rurală, Scoţia, Ţara Galilor și Irlanda de Nord. Peisajele variază de la o zonă la alta și veţi rămâne impresionaţi de numărul de castele, fortăreţe și catedrale, precum și de gama de culori pe care o poate avea cerul.

Destul de aproape de Londra (la mai pu-ţin de 2 ore de mers cu mașina, autobuzul sau trenul) sunt câteva localităţi pe care trebuie neapărat să le vizitaţi. Dacă sunteţi pe mai multă vreme în capitala britanică, vă recomand să vă organizaţi excursii de o zi, pentru a ieși din agitaţia capitalei și a simţi spiritul britanic, altfel.

Stonehenge este considerată o minune a lumii. Și asta datorită legendelor și teori-ilor privind originea și modul în care au fost aduse și aliniate în patru cercuri concentri-ce niște blocuri de piatră imense, prin anul 3000 î.Hr. La Stonehenge se ajunge destul de ușor. Eu am mers cu mașina, dar se poate ajunge cu trenul, sau, cel mai ușor, cu auto-buzul, într-o excursie organizată din Londra. Ansamblul de la Stonehenge este conside-rat ca fiind cel mai important sit preistoric

Londra, prin împrejurimi

minutul respiro

parte a Colegiului Corpus Christi și este un simbol al trecerii timpului. Pentru construc-ţia sa a fost alocat un milion de lire și este placat în întregime cu aur. În Cambridge sunt 23 de poduri, dintre care cele mai cu-noscute sunt Mathematical Bridge – există o fabulă, conform căreia, podul ar fi fost con-struit de Sir Isaac Newton, și Bridge of Sighs – puntea suspinelor – asemănător cu cel din Veneţia,prin faptul că este acoperit.

Oxford are aproximativ 150.000 de locu-itori și este situat la 80 km de Londra, fiind unul dintre cele mai mari orașe studenţești ale lumii. Oxford este faimos pentru arhitec-tura sa, muzee, canotaj, punting și plimbări pitorești pe malurile râului Tamisa, dar are și o sumedenie de restaurante, cafenele, teatre, cinematografe și magazine. Datorită faptului că în Oxford sunt studenţi veniţi de pe toate continentele lumii, orașul are tot timpul o atmosferă vibrantă, tinerească și cosmopolită și chiar merită să vă petreceţi aici o zi.

Castelul Windsor, cel mai mare și mai vechi castel locuit din lume, rezidenţa Ma-jestăţii sale, Regina Elisabeta a II-a, este si-tuat la o oră cu trenul de Londra. Castelul este o fortăreaţă medievală cu o arhitectu-ră splendidă. Aici este înmormântat Henric al VIII-lea, cel mai celebru monarh brita-nic. Deși în interior seamănă foarte mult cu Buckingham-ul, colecţiile de artă, de arme și de mobilier îl fac deosebit.

Foarte aproape se află localitatea Eton și prestigiosul Eton College. Faimosul li-ceu, fondat în anul 1440 de către regele Henric al VI-lea al Angliei, a fost iniţial des-tinat școlarizării a 70 de elevi numiţi „King’s Scholars”. Astăzi, la cunoscutul colegiu în-vaţă 1290 de elevi, dintre care doar cei 70

de „bursieri” care au trecut examenul de admitere sunt scutiţi de taxa de școlarizare estimată la 26.500 lire sterline pe an. Aici au studiat mari personalităţi britanice: Ducele de Wellington, George Orwell, Henry Fiel-ding, Ian Fleming, 19 prim-miniștri ai Angliei, printre care James Cameron, prinţii Henry și William. La această școală de mare prestigiu mondial în loc de uniformă se poartă frac, papion și joben. Plimbarea de la Windsor la Eton este o adevărată plăcere. Căsuţele me-dievale sunt ornate cu flori, străzile pietruite, ai impresia că te afli cu două secole în urmă.

Palatul Hampton Court, construit în seco-lul al XV-lea, este palatul în care a locuit re-gele Henric al VIII-lea. Clădirea nu a mai fost locuită de familia regală britanică din secolul al XVIII-lea. În trecut, la Hampton Court, situ-at la aproximativ 19 km de Londra, se ajun-gea cu barca, pe Tamisa. Și regina Elisabeta I a locuit aici. În anul 1838, regina Victoria a deschis Palatul Hampton Court pentru pu-blic, construcţia devenind, astfel, un muzeu deschis circuitului turistic. Turiștii pot vizita Palatul Hampton Court în toată splendoarea lui, cu faimoasele sale grădini, iar una dintre încăperile preferate de vizitatori este Capela Regală, datorită frumuseţii sale, a stilului re-nascentist, cu influenţe gotice.

Seven Sisters, Brighton, Eastbourne, Dover, Bath, Bodiam Castle, Hastings, Can-terbury – toate aceste locuri sunt situate aproape de Londra și sunt destinaţii perfec-te pentru vacanţe de o zi (și sunt pe lista mea cu „to do”).

Totul e să ajungem cât mai curând, din nou, în Londra.

text » Zina Zen

Aerul și apa sunt elementele de bază ale vie-ţii pe pământ, iar calitatea acestor două in-fluenţiază în mod direct sănătatea noastră. V-aţi întrebat vreodată care este calitatea aerului inhalat de Dvs. și ce puteţi face pen-tru a o îmbunătăţi?

Amintiţi-vă de senzaţia aerului pur din sânul naturii, miros plăcut și revitalizant, senti-ment care parcă îţi dă aripi. Specialiștii de la EcoHitek International susţin că pot recrea această senzaţie în orice încăpere, fie un apartament, restaurant sau hală industrială. Aceștia se bazează pe cele mai recente teh-nologii inovatoare de purificare a aerului fără filtru certificate de NASA (Agenţia Na-ţională Spaţială Americană), iar la bază stau 2 proceduri: Ionizarea si Ozonizarea.

Ionizarea presupune îmbogăţirea aerului cu ioni. Aerul fără ioni e ca hrana fără vitamine. Echilibrul natural de ioni este necesar pentru starea bună a sănătaţii. Moleculele de oxi-gen interacţionează mai bine cu hemoglobi-na din sânge, celulele fiind mai bine dotate cu oxigen. Ca rezultat – se îmbunătăţește starea generală de sănătate, dispare obo-seala, senzaţia de stres, durerile de cap și insomnia.

Ozonizarea este procesul de oxidare a tutu-ror microorganismelor parazite din aer. Adi-că eliminarea totală a virușilor, bacteriilor, substanţelor nocive, mucegaiului, etc.

Compania EcoHitek International a adunat cele mai bune tehnologii și a elaborat pro-duse care pot crea o oază naturală în casa fiecarei persoane. Acestea elimină senzaţia

de „îmbâcseală” și disconfort, dezinfectează aerul și suprafeţele, mărește eficienţa anga-jaţilor.

Produsele de la EcoHitek elimină:1. fumul de tutun, fenol, formaldehidă, gaze de eșapament2. mirosul de bucătărie (ardere)3. miros de toaletă4. miros de compuși chimiciși nimicesc:5. microbii din aer6. virușii7. bacteriile8. mucegaiul 9. 99,99 % din alergeni

Produsele de purificare a aerului sunt nece-sare și se instalează în: Restaurante, Oficii, Clinici, Apartamente, Baruri, Casinouri. Acestea pot acoperi suprafeţe de la 15m2 până la 930m2.

Dorești să încerci și tu un dispozitiv de pu-rificare a aerului?Contactează-ne până pe 20 mai 2014 și îţi vom aduce și instala un purificator de aer pentru testare GRATUIT!

Nu e nevoie să ne crezi pe cuvânt, testea-ză-ne GRATIS!

tel. (+373) 60 77 22 77www.ecohitek.md

Soluţii pentru 9 cele mai desîntâlnite probleme cu aerul

Primăvara începe cu tine și priete-nii tăi, iar JazzCafe te reunește și te inspiră pentru noi succese și desco-periri.

Adună-ţi prietenii la o întrevedere deosebită, unde, departe de gălăgia orașului, te vei relaxa în atmosfera degajată. JazzCafe a pregătit un nou program cu evenimente de suflet și muzică live de jazz, blues, soul și rock.

Descoperim împreună noi talen-te muzicale și culinare, savurează și

tu noul gust al frigăruilor pregătiţi în tandîr, legumele fragede pârjolite la foc sau chiar peștele afumat, copt la foc de lemne de pădure. Pentru în-drăgostiţi avem pregătit și balconul de la JazzCafe care oferă un view special, luminat de beculeţele dra-gostei.

Asigură-te personal de veridicita-tea celor scrise, rezervând masa pre-ferată la JazzCafe.

A început să fotografieze din pasiune și a ajuns să câștige premii, transformându-și hobby-ul într-o meserie. Crede că zonele de confort stagnează dezvoltarea, dar și lui îi este frică uneori s-o părăsească pe a sa. Igor Vrabie este unul din cei mai tineri și populari fotojurnaliști de la noi, care ajunge să le facă pe toate. Ambiţios și atent la detalii reușește să facă faţă nazurilor politicienilor și mirese-lor deopotrivă, rămânând întotdeauna vesel și pozitiv. Acum este prins într-o nouă etapă și aventură a carierei sale.

Anul 2013 a fost unul important pentru tine, ai fost premiat la gala „10 jurnaliști ai anului 2013” și ai primit mult-râvnitul măr de cristal. Cât de mult ţi-ai dorit acest premiu și cum te-a influenţat acest succes?Știam de existenţa acestui premiu, dar nu m-am așteptat să-l câștig. Știam că sunt nominalizat, dar nici măcar nu am mers să-l ridic, pentru că

Igor Vrabie fotograful călător

nu știam exact toate detaliile. Am fost sunat de foarte multă lume și am primit zeci de mesaje de felicitare, așa că a fost o experienţă frumoa-să pentru mine. Nu pot să spun că mi-a crescut prestigiul datorită acestui premiu, doar psiho-logic poate, deși într-adevăr este un premiu prestigios pentru Republica Moldova. Cred că acest premiu este meritul întregii redacţii Uni-media, iar acesta este de fapt și motivul pentru care l-am lăsat acolo.

Cum ai început de fapt să faci fotografie și unde ai învăţat meseria? Nu poţi să spui că încetezi vreodată să înveţi fotografie, e un proces continuu. Trebuie să te perfecţionezi, nu poţi sta locului niciodată. Dar am început simplu: acum 3 ani mi-am procu-rat aparatul. Am mers ca și mulţi alţi studenţi în State, dar aveam un scop bine definit – să câștig suficienţi bani pentru a-mi cumpăra un aparat și a deveni fotograf. De ce am vrut să fac anume fotografie? Nu e o teorie a chibritu-lui aici, e ceva ce-mi place și am reușit să trans-form hobby-ul într-o meserie plătită.

Când te întreabă lumea ce fel de fotografie faci, ce le zici?Zic simplu – fotojurnalism. Oamenii automat asociază noţiunea cu știrile, personajele politice,

minut în obiectiv

finit deja pentru mine calitate de role models. La nivel internaţional: Jerry Ghionis, Joe Buis-sink, Johnny Ton, sunt toţi fotografi de nuntă. Am început să fac fotografie pentru a călători și pentru a cunoaște acești oameni, care după părerea mea sunt cu adevărat excepţionali. Mie-mi place foarte mult fotografia de nuntă. Cei mai cunoscuţi fotojurnaliști sunt cei de răz-boi, care merg în punctele fierbinţi, dar chiar nu știu nume pe care să ţi le dau.

Tu ești fotograful care le poate face pe toate. Pe lângă fotoreporterie pentru Unime-dia, fotografiezi evenimente mondene, dar și nunţi, cum reușești să le îmbini pe toate? Atunci când nu sunt fotojurnalistul Unimedia, mă ocup de compania mea de fotografie – Au-gust Love. Am făcut echipă cu o tânără talen-tată, Nata Moraru, și lucrăm destul de bine îm-preună. Combinaţia de fotografi fată + băiat la o nuntă e foarte bună, pentru că am avut cazuri în care felul în care Nata abordează probleme-le apărute ajută la soluţionarea acestora. Plus la asta, câteodată astfel de evenimente sunt plictisitoare și atunci ai nevoie de un partener. Ideea aceasta s-a copt timp de jumătate de an și este destul de profitabilă, însă cred că noi nu ne străduim suficient de mult, mi se pare că noi suntem mai leneși, comparativ cu alte compa-nii prezente pe piaţă, am impresia că muncim foarte puţin.

Cât și prin ce este de diferită munca de fo-tojurnalist de cea de fotograf de nunţi/eveni-mente? De fapt, dacă poţi fotografia o nuntă bine, poţi să fotografiezi orice, pentru că la o nuntă ai parte de toate elementele de fotografie: masă, pozare, fotoreportaj.

Cine sunt mai pretenţioși – politicienii ori miresele? Cred că politicienii de aia și sunt politicieni – ei vor să arate mai bine, să profite de tine și să-și promoveze imaginea prin intermediul tău, iată de ce cu ei e mai ușor, în zona lor de confort, desigur. Dacă aș fi papparazzi, discuţia ar fi fost alta. Cu mirii e un pic mai diferit, pentru că ei știu că te angajează să le imortalizezi acea zi specială și irepetabilă. Sunt unii mai jucăuși, alţii mai serioși, cu o mulţime de reguli, dar însăși interacţiunea cu oamenii este interesantă, chiar dacă lucrul este mai greu.

Călătorești cu fotografia? Am reușit să merg în foarte multe locuri, atât pe cont propriu, cât și din partea companiei. Am avut o experienţă foarte frumoasă pe insu-lele Canare. Acolo am găsit, absolut întâmplă-

diverse evenimente, dar în același timp mă în-treabă desigur dacă nu fotografiez nunţi sau alt tip de evenimente și le zic ”da”.

Cât de mult crezi că ai evoluat pe parcursul activităţii tale?Nu cred că am evoluat mult. Sunt foarte au-tocritic. Sunt trei elemente prin care definesc evoluţia: tehnică, bani și clienţi. Când înce-peam, acum trei ani, credeam că voi reuși să fac mai multe lucruri. Uitându-mă acum la mine mi-am dat seama că nu am realizat prea multe, probabil din cauza stării de lene și a zonei de confort în care am intrat, asta e de fapt ceea ce mă irită. În plus, pe parcursul acestei perioade nu am întâlnit mari dificultăţi, să mă oprească vreodată cineva din fotografiat, nu am avut conflicte cu nimeni, cel puţin din punct de ve-dere profesional. Dacă nu eram agreat undeva, era doar la nivel personal. Eu n-am simţit niciun tip de presiune, fie ea politică sau financiară și mi-am permis să mă și relaxez pe alocuri, iată de ce nu sunt în întregime mulţumit de mine.

Ai vreun nume notoriu din fotografie pe care îl urmezi?Din Moldova, știu sigur cine: Roman Rybaliov și Ross Tanner. Din punct de vedere profesional ei au reușit să facă foarte multe, așa că s-au de-

tor un job, am fotografiat o nuntă spaniolă. Era o nebunie totală acolo și până azi sunt uimit de felul în care se distrează acei oameni. Am com-binat odihna cu munca atunci, însă am muncit pe gratis, nu am crezut că e corect să cerem bani pentru a fotografia acea nuntă, pentru că eram în căutare de noi experienţe.

Pe lângă Canare, am fost și în Elveţia, Aus-tria, Cehia și foarte multe alte ţări. Mi-a plăcut experienţa trăită la Vilnius, când am parafat Acordul de Asociere cu UE. Îmi place să călăto-resc și vreau să văd toate ţările, din Noua Zee-landă și până în Peru.

Este fotoreporteria o artă? Nu, nu cred că este o artă, pentru că nu ai in-fluenţă fizică asupra momentului imortalizat. În calitate de fotograf, nu ești decât un istoric cu aparatul în mână, gata să surprindă cadrul. Fo-tografia de nuntă, pe de altă parte, necesită o abordare mai personalizată individuală faţă de client, dar chiar dacă este loc de artistism, nu este artă. În plus, e atât de dificil să definești noţiunea de artă – pentru fiecare om ea diferă.

Care a fost evenimentul care te-a marcat de-a lungul carierei tale? Mă întorceam de la o nuntă pe care am mers s-o fotografiem cu Ross Tanner în Elveţia.

distructive. Te superi câteodată, evident, dar te abţii în mare parte de la comentarii, pentru că a doua zi vezi lucrurile într-o altă lumină. De regulă, încep să înţeleg ce ar fi putut să nu-i placă persoanei care m-a criticat. Puţini sunt cei care critică argumentativși de obicei se adeverește că, de fapt, nu sunt mulţumiţi de felul în care arată. Uneori asta e problema mea, dar din nou, depinde de eveniment și cât timp am eu la dispoziţie să-l pot acorda persoanei. În plus, ceea ce oferă fotograful ca material final este doar a 10-a parte din întreg materialul brut fotografiat.

Cât de competitiv este domeniul în care lucrezi și cum reușești să te menţii „pe val”? Domeniul este foarte competitiv și foarte mult depinde de cunoscuţii pe care-i ai. Eu îmi menţin poziţia datorită faptului că am o serie de clienţi fideli care mă cheamă să fotografi-ez conferinţe și alte tipuri de evenimente. Din punct de vedere financiar, e mai profitabil să fotografiezi nunţile, dar dacă am calcula am vedea că fotograful de talie medie nu câștigă mai mult decât un jurnalist, asta pentru că noi avem cheltuieli mai multe, pentru că investim în tehnică. Cei mai buni, ca și în orice alt do-meniu, trăiesc bine, majoritatea însă supravie-ţuiesc.

Ai ajuns la cadrul carierei tale sau încă îl mai aștepţi și cât de important este acest concept de fapt? NU, nu am această idee și nu am nicio foto-grafie preferată, decât cele din autocar pentru că sunt emoţional legat de acele imagini. Îmi doresc, în schimb, să ajung fotograf internaţi-onal în adevăratul sens al cuvântului și să că-lătoresc mult, iată de ce am decis să renunţ la zona mea de confort, să-mi schimb anturajul. Nu vreau să-mi dezvălui încă planurile, dar plec într-o călătorie mai îndelungată, unde mă voi provoca să muncesc mai mult și să devin și mai bun.

Veneam de la București și eram foarte fericit, emoţii care au trecut destul de rapid într-o stare de agitare atunci când autocarul a luat foc. A fost un moment destul de periculos, dar mă bucur că am fost în momentul potrivit, în locul potrivit. A început panica, autocarul ar-dea în mijlocul drumului de la Leușeni, exista pericolul de explozie – o astfel de experienţă te influenţează. E o ocazie pe care n-ai cum s-o ratezi, iată de ce în timp ce alţii își luau ba-gajele, eu mi-am luat aparatul, ce-i drept apoi am realizat că am pierdut un bliţ.

Nu ţi-ai dorit niciodată să lași aparatul de fotografiat jos și să te ocupi cu altceva? Definitiv, n-am zis-o niciodată, dar sunt mo-mente în care obosesc într-atât de mult, încât nu mai vreau nimic. Uneori pot să lucrez 4 zile la rând, ceea ce este obositor, dar în același timp nu te consumă la fel de mult ca și mun-ca de birou. În mare parte din acest motiv am ales fotografia, nu te obligă să stai la birou constant și nu-ţi impune un regim fix de lucru. Îmi place flexibilitatea, iar atunci când mă simt ca toţi ceilalţi care stau de la 9 până la 6 sea-ra la serviciu, îmi vine să strig. Fotografia mi-a dat libertate și le doresc tuturor s-o găsească pe a lor.

Până unde ești gata să mergi pentru a ob-ţine cadrul perfect? Am avut ocazia să merg în Ucraina, să foto-grafiez protestele de pe Maidan, am refuzat. M-am speriat de frig, de violenţă și am realizat că nu sunt într-atât de neînfricat. Așa că se pare că nu până prea departe sunt dispus să merg, pentru că latura raţională mă oprește, se trezește și iese la iveală instinctul de auto-conservare, ceea ce mi se pare logic și corect de fapt.

Ce nu ai fotografia niciodată sau nu ai face pentru o poză? Nu aș fotografia niciodată nuduri. Este ceva ce nu-mi convine. N-am să neg, am văzut nuduri frumoase, dar majoritatea nu m-au inspirat.

Cum reacţionezi la critică? Te supără? Pot să zic sincer, au observat-o și prietenii mei, pot să ţin pieptul criticii, chiar și celei

text » Nicoleta Colomeeţ

facebook.com/igor.vrabie

text » Nicoleta Colomeeţ

facebook.com/igor.vrabie

Un pas mic pentru Europa, un pas enorm pentru moldoveni! Cam așa am putea descrie ultimele succese de euro-integrare a moldovenilor. Toată lumea știe bine ce ne oferă Europa: autostrăzi de mare viteză, mări curate și plaje lipsi-te de gunoi, monumente istorice și mo-numente ale naturii, artă clasică, moder-nă și contemporană, tradiţii și cultură, toleranţă și libertate. În orice caz, asta o zic toţi proeuropenii de la noi. Dar să vedem ce putem oferi noi, moldovenii, Europei. În acest articol vom face o că-lătorie în timp, și vom încerca să vedem cum va arăta UE cu Moldova în compo-nenţa sa în anul 2025.

Străzile pietonale ale Europei sunt pline de mașini de lux cu șoferi mol-doveni. În ţările nordice, apar tot mai multe cazuri de suicid din cauza invidiei pentru moldoveni, care, de bine, de rău, își permit măcar un panamera sau un maybach.

Catedrala Notre Dame de Paris, Big Ben-ul din Londra, Sagrada Familia

din Barcelona s-au pricopsit cu câteva pristroici de cea mai mare frumuseţe. Pristroicile au fost dăruite europenilor de către duetul moldav de arhitecţi Gro-zavu & Chirtoacă. Europenii sunt foarte mulţumiţi, în sfârșit pot și ei să mănân-ce o shaorma în timp ce se culturalizea-ză, să-și repare încălţămintea sau să-și „broneze” un sicriu chiar în incinta capo-doperelor arhitecturale.

În fiecare oraș european au mai apă-rut câte 50 de biserici. Bisericile au fost construite în locul muzeelor, școlilor, spitalelor și librăriilor. 90 la sută din populaţia Europei a jurat credinţă Pa-triarhului Rusiei, Tiraspolului, Crimeii și Moldovei.

În fiecare centru istoric european a fost deschisă câte o piaţă angro. Euro-penii își pot cumpăra pătlăgele, girofa-ruri, chiloţi și petarde de la realizatorii moldoveni. PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 350 de procente în urma apariţiei acestor pieţe.

Jumătate din populaţia Europei cunoaște limba română, deși o numește moldovenească, ca nu cumva să supere marele popor moldovenesc. Limbile en-gleză, franceză și spaniolă sunt pe cale de dispariţie. Italiana mai rezistă, însă nu pe mult timp.

99 la sută din europeni nu mai săr-bătoresc pe 9 Mai Ziua Europei, ci Ziua Victoriei. Lev Leșcenco și Iosif Cobzon sunt cei mai populari artiști din Europa, albumele lor se vând în tiraje de zeci de milioane, iar în anul 2025 Cobzon a fost nominalizat și la premiile Grammy, unde a câștigat toate trofeele, devansându-l pe Justin Bieber, pe care l-a numit, clar lucru, „fascist”.

Mai mult de 60 la sută din po-pulaţia Europei deţine pașapoarte moldovenești. Europenii se mândresc cu cetăţenia moldovenească și an de an vin pe plajele pitorești de la Vadul lui Vodă ca să se odihnească cu familiile.

Vladimir Putin, președintele Moldovei și a întregii Rusii, a fost sanctificat. Fie-care al doilea european are câte o icoa-nă cu Sfântul Putin acasă.

Euromoldovenii

minutul picant

text » Gonzo

16

Cristina Scarlatnu face fast-food muzicalDoi ani la rând a tot încercat, nu s-a dat bă-tută și, în sfârșit, din a treia, a reușit. Cristina Scarlat va transmite probabil cel mai pro-fund mesaj ajuns din partea Moldovei vre-odată pe scena Eurovisionului. Crede în sin-ceritatea emoţiilor, nu-i pasă de critică și nu are niciun sentiment de compasiune pentru sine, doar dorinţă de a cuceri Europa.

Care a fost reacţia ta când ai aflat că ai câștigat?Să fiu sinceră, rezultatele m-au luat prin sur-prindere, a fost un adevărat cocktail de emo-ţii. Amorţisem de fapt și nu puteam să înţeleg ce se întâmplă și cred că acest lucru s-a văzut la televizor. Mă tot întrebam dacă e adevărat sau nu. A fost nevoie să mă scuture cineva ca să-mi vin în fire. Timp de vreo oră am fost în această stare de amorţeală, dar m-au trezit mesajele. Unele mai frumoase, altele nu prea, atunci când le-am verificat am început să-mi revin. Normal că eram și sunt fericită, chiar dacă am în faţa mea o mare provocare, din foarte multe perspective.

Te așteptai să câștigi? Care erau gânduri-le tale când te-ai înregistrat în concurs?Îmi doream foarte mult să căștig și am muncit enorm pentru a ajunge aici, atât eu, cât și în-treaga echipă care m-a ajutat. Știam, însă, că nu am sufieciente resurse financiare pentru a investi în televoting, așa cum au făcut-o alţii. Deși, dacă aș fi avut acei bani, oricum cred că i-aș fi pus în creaţie, poate mi-aș fi făcut o altă piesă. Până la urmă, însă, s-a dovedit că nu era nevoie de sume chiar atât de mari: lumea a crezut în mine și m-a susţinut. Am investit în show, costume, videoclip, ședinţe foto și multe alte chestii minore o sumă fru-moasă, peste 8 mii de euro, de două ori mai mult decât în anii precedenţi.

Dincolo de faptul că ești interpretă, acasă ești mamă a doi copii. Cum au reacţionat ei când ai câștigat?Reacţiile lor au fost emoţionante. Sofia a fost foarte încântată și mi-a zis: ”Mama, tu ești regina noastră”, iar Ionuţ s-a bucurat foarte mult și m-a întrebat ce cadou am primit de la Orange. Și nu pentru că este materialist, ci pentru că el strânge bani să-i cumpere mamei un iPhone. Așa s-a gândit el, că am nevoie de un telefon mai sofisticat, deși eu nu chiar am nevoie, și se aștepta să fi primit device-ul, să i se ia o piatră de pe suflet. Chestiile materiale nu au valoare pentru mine și nu știu nici până acum ce cadouri primisem.

Aceasta nu este prima ta încercare de a ne reprezenta la Eurovision. De câte ori ai făcut-o și de ce tot insistai să participi? Nu te-au descurajat pierderile de până acum? Ce ai învăţat din participările precedente?Aceasta a fost a treia încercare și a fost cu noroc. Am tot insistat pentru că sunt o per-soană ambiţioasă și, până nu obţin ceea ce-mi propun, nu mă dau bătută. Nu am fost

deloc descurajată, din contră, am încercat să învăţ din eșecuri. Mi-am corectat greșelile, în mare parte chestii tehnice, care ţin de show. Îmi place foarte mult spiritul competitiv, dar și experienţa pe care am avut șansa s-o do-bândesc de pe urma participărilor anterioare. De-a lungul carierei am luat parte la foarte multe concursuri de muzică. Câteodată nu am meritat să câștig, câteodată am meritat, dar nu am câștigat, dar îmi place să cred că am învăţat câte ceva din toate încercările de până acum. În plus, mi-e cunoscut sentimen-tul pierderii și știu să pierd cu demnitate, nu doar să câștig. Fiecare pierdere mă impulsi-ona să încerc din nou și să fiu tot mai bună.

De ce ai ales anume această melodie, acest text? Ce înseamnă el pentru tine?Încerc să cânt ceea ce-mi spune sufletul, mă străduiesc să nu mint și nu-mi place să mă conformez vreunui stil popular la moment, care este așteptat de public. De fiecare dată când aleg o melodie, ea trebuie neapărat să mă reprezinte, nu-mi permit să nu fiu since-ră. Este o piesă cu un mesaj atemporal și, în special în aceste momente, în conjunctura politică instabilă, ea rezonează foarte bine. Textul transmite în același timp trăirile mele, soarta mea, dar și tot ceea ce se întâmplă zi de zi în lume. El reprezintă lupta noastră lăun-trică de a fi mai buni. De multe ori, pentru a ne simţi mai liberi, suntem nevoiţi să purtăm măști și eu chiar cred că foarte multă lume se regăsește în textul piesei.

Care sunt așteptările tale de la semifinala din Copenhaga?Prefer să vorbesc despre finală pentru că sunt încrezută că vom ajunge acolo. Așteptările sunt foarte mari, atât din partea publicului, cât și din partea mea, faţă de mine. Sper ca mesajul meu să ajungă la sufletul oamenilor și să fiu înţeleasă de toţi. Chiar cred că pot să câștig, de ce nu? În viaţă se întâmplă tot felul de minuni, cum a fost câștigul de aca-să, de ce acolo ar fi o excepţie? Am ascultat melodiile cu care voi concura, dar nu m-am panicat, sunt piese frumoase în concurs, dar și a noastră este bună.

Cum te pregătești pentru semifinală?Fac practic non-stop repetiţii, dar nu am su-ficient timp pentru creaţie. Acum foarte mult timp îmi ocupă colectarea fondurilor financi-are necesare pentru a ajunge acolo. Cât des-pre turneul de promovare, aleg să fiu foarte atentă și selectivă. Neapărat vom merge la Amsterdam și după aceea mai vedem. Chiar

minutul din boxe

dacă am avea suficienţi bani, nu cred că am fi mers peste tot. Prefer să merg și să mă fac văzută la evenimente care într-adevăr con-tează și care vor face diferenţa, unde vom pu-tea promova atât piesa, cât și imaginea ţării. Participarea mea nu este împlinirea unui moft de a călători, în niciun caz.

Crezi că vei reuși să cucerești publicul în doar trei minute? Piesa mea este una deosebită și și-a făcut deja efectul, a generat reacţii deja. Acolo lu-mea ascultă muzica altfel decât o facem noi și cred că 3 minute sunt suficiente. Avem o piesă diferită ,care se memorizează ușor, așa că sunt sigură că voi reuși să câștig simpatia publicului. În același timp, nu mi-am propus și nu am pretenţia de a șoca publicul, chiar deloc, eu am un mesaj și vreau ca acesta să ajungă la destinaţie.

Care crezi că sunt ingredientele unei pie-se câștigătoare?Este foarte greu de definit cum trebuie să fie o piesă câștigătoare. O piesă pop, care devi-

ne hit instant merită, dar și una profundă are dreptul la victorie. Veselie avem destulă, ne ajunge, cred că trebuie să începem să gândim și să ascultăm mai profund. Este important să fie muzică frumoasă, dar nu pot să definesc termenul pentru că este într-atât de subiec-tiv și variază în funcţie de foarte mulţi factori, important este să aibă un mesaj. Eurovisionul este un concurs de muzică și muzica trebu-ie să fie bună, gândită bine, nu scrisă pe trei note care se tot repetă. Suntem înconjuraţi de prea mult fast-food muzical.

Pe lângă laude, ai fost și criticată. Cum reacţionezi la critici?Este invers de fapt, pe lângă critici, am primit și laude. Eu nu sunt o excepţie, practic toţi predecesorii mei la concurs au fost împroșcaţi cu noroi. Se pare că este o tradiţie la noi deja, trebuie să distrugem psihologic artistul înainte de plecare, iar după ce este apreciat de cei de dinafară, începem și noi să aplaudăm. Nu știu de ce asta se întâmplă, dar nu m-a deranjat și nu m-a atins deloc critica. Eram absolut pre-gătită pentru tot ceea ce s-a întâmplat, în plus, eu îmi cunosc valoarea și știu că sunt sinceră atunci când sunt pe scenă, iar asta contează cel mai mult. Nu am cântat și nu am să cânt fast-food, am publicul meu și am suţinătorii mei fideli. Nu le poţi place tuturor și e absurd să vrei s-o faci, așa că nu m-am lăsat rănită de tot ceea ce s-a zis, sunt prea tare pentru a re-acţiona bolnăvicios. Recunosc, am fost șocată și puţin dezamăgită, dar eu nu am timp să mă gândesc acum la asta și să-mi cheltui energia ineficient. Accept și-mi place critica construc-tivă, iar de restul fac abstracţie.

Selecţia naţională din acest an nu s-a lă-sat fără scandal. Cum răspunzi scandalului și afirmaţiilor precum că ai fost favorizată de juriu?Este foarte amuzant și, la sigur, flatant să se spună că ai fost favorizată de juriu. Am să zic sincer acum că nu știu nici până în ziua de azi cine au fost membrii juriului, așa că zvo-nul nu e decât o prostie și o aberaţie neînte-meiată. Întodeauna am analizat foarte atent ceea ce s-a întâmplat, poate uneori am avut reacţii mai aprinse, cum a fost anul trecut, dar până la urmă am analizat greșelile, le-am rectificat și am ajuns unde am ajuns. Anii tre-cuţi mergeam cu o oarecare frică, acum am mers cu ideea „fie ce-o fi”, nu m-am temut și am reușit, acesta a fost probabil unicul meu avantaj.

20

21

Ce vei schimba în prestaţia de la Co-penhaga?Am făcut un concept al show-ului, l-am tri-mis la Copenhaga și am aflat că nu am fost unicii cu acea idee, așa că acum facem brain-storming. Voi avea altă ţinută, dar nu știu încă sigur cum va arăta. Toate costumele vor fi înlocuite, dar coregrafia nu va suferi mari schimbări.

Ai urmărit de-a lungul anilor prestaţiile concurenţilor noștri la Eurovision. Ce ai în-văţat din ele?Știu că este foarte important să știi să pierzi cu demnitate, să ai capacitatea de a analiza ceea ce se întâmplă în jur și să tragi concluzi-ile corecte. Am vorbit cu cineva dintre foștii concurenţi, am mers după sfaturi și m-a aju-tat foarte mult, însă nu pot să zic încă despre cine e vorba. Cel mai important e să-mi ră-mân fidelă și să fiu sinceră, pentru că falsita-tea se simte.

Te-ai gândit deja ce vrei să faci după Eu-rovision?Nu eram sigură că voi câștiga, aveam concu-renţi buni totuși, așa că-mi pregătisem deja planul de rezervă. Am o piesă foarte bună pe care abia aștept s-o lansez, vreau să-i fac și un videoclip. Mie-mi place să cânt și visul meu e să fiu pe scenă, să împart publicului trăirile mele, nu pentru fiţe sau pentru a fi vedetă.

Fac muzică pentru că simt că asta e menirea mea și eu întotdeauna acţionez doar așa cum simt că trebuie să acţionez. Nu am niciun plan să dispar din vizor, din contră, vreau să revin de la Copenhaga cu și mai multă forţă.

text » Nicoleta Colomeeţfoto » Alexandr Stratanmakeup» Rodica Cheptinecoafură» Olga Gavrilsalon» DIVA Dstr. Petru Movilă 23/3tel.: (+373 22) 23 75 99vestimentaţie » Georgettestr. Columna 174tel.: (+373) 780 96 120www.georgeta-fashion.comfacebook.com/Georgette.brand vestimentaţie »Sekana by Natalia Melnicbd. Ștefan Cel Mare, 83tel.: (+373 22) 45 65 92locaţie »Muzzette Karaoke & Cafestr. Tighina 49/Atel.: (+373) 606 33 349facebook.com/MuzzetteKaraokeCafe

55-00

Viva la Fiesta!Vino la „Don Taco

– Restaurantul unui bucătarcu bun gust!”

Te vom alinta cu Enchilados, Burrito, Fajitas și multe alte gustoșenii, preparate de bucătarul din Costa Rica - PABLO.

Vei fi înconjurat de focoșiiMACHOS și MISS CHICAS, co-loratele sombreros și ponchos.

Rezervează masa la Don Taco! Tel: (+373) 601 601 11Rezervează masa la Don Taco! Tel: (+373) 601 601 11

Accesează: www.dontaco.mdVino: str. Arborilor 21, et. 4, Shopping Malldova

Rezervează masa la Don Taco! Tel: (+373) 601 601 11

42-00

Devenise fulminant de repede simbolul „primei doamne” care ne lipsea atât de mult, publicul a îndrăgit-o și a urmărit-o atent în tot ceea ce făcea, pentru ca să se retragă în momentul când atenţia era aţin-tită asupra persoanei ei, când toţi voiau să-i vadă reacţiile și să-i asculte comenta-riile. A făcut-o pentru sine și pentru copii și este fericită cu decizia pe care a luat-o. Sanda Filat a plecat de ceva timp din ţară, iar de fiecare dată când revine stârnește curiozitate vizavi de tot ceea ce face. Di-plomată și rezervată, ea ne-a vorbit des-pre viaţa sa din Elveţia, cum îi reușește să coordoneze un proiect cultural de la dis-tanţă, educându-și în același timp copiii, dar și cum reușește să facă faţă fricilor și dubiilor interioare, atunci când așteptările din exterior sunt într-atât de mari.

Nu am schimbat Chișinăul pe un alt oraș. Am plecat de aici atunci când copiii mei au fost acceptaţi la o școală din Elveţia, cu re-gim boarding, iar asta însemna că pot veni acasă doar sâmbăta și duminica. Am prefe-rat să stau aproape de ei. Plecarea lor a co-incis și cu schimbările din viaţa mea. Astfel, trăiesc practic în două locuri, iar timpul pe care îl petrec, fie în Moldova, fie în Elveţia, depinde de copii și de proiectele mele. Nu mi-am propus să fac ceva anume acolo, în sens de ocupaţie profesională, am vrut doar să fiu aproape de copiii mei, pentru că nu-mi imaginam să stau departe de ei, având în vedere vârsta lor. Îmi pare foarte bine că am luat această decizie.

Contează mai puţin locul, contează să-mi fie oamenii dragi alături. Sunt o persoa-nă cosmopolită și mă adaptez ușor oriunde. Acasă e și acolo, dar și aici, pentru că în Mol-dova e mama, sunt rudele și mulţi oameni la care ţin. Mă întorc mult mai des decât o dată pe an. Vin în vacanţele copiilor, dar și pentru activităţile pe care le am.

Distanţa nu e un impediment. În același timp mi-am dorit să-mi continui anumite ac-tivităţi profesionale și să pornesc unele noi,

Sanda Filat: „Nu sunt genul de persoanăcare-și plânge de milă”

minut în culise

iar distanţa nu a fost un impediment. Sunt implicată acum în mai multe activităţi la Chișinău decât eram atunci când stăteam doar în Moldova. În ultima jumătate de an am stat foarte mult la Chișinău, în virtutea faptului că mă ocupam de crearea Fundaţi-ei Culturale „J.S.Bach”, iar în paralel pregă-team și festivalul care poartă același nume.

Festivalul Bach. Acum patru ani, dirijorul orchestrei naţionale, Cristina Florea, a venit cu ideea lansării festivalului. Administraţia Sălii cu Orgă mi-a propus să patronez eve-nimentul și ideea mi-a plăcut foarte mult. Festivalul a fost primit foarte bine de public și a evoluat foarte mult pe parcursul celor patru ani, atât la capitolul artiști de valoare, cât și la cel al muzicii de calitate. Diferen-ţa dintre prima ediţie și cea din acest an se simte foarte mult, iar interesul publicului a crescut simţitor.

Satisfacţia din final compensează greu-tăţile. Nu este deloc ușor să organizezi un astfel de eveniment, în special când sunt in-vitaţi artiști de peste hotare și când vrei să-i sporești cu fiecare an valoarea. Suntem o echipă foarte bine pusă la punct. Atribuţiile și resposabilităţile au fost împărţite foarte bine, așa că reușesc să fac multe lucruri de la distanţă, pentru unele însă trebuie să re-

vin în ţară. Ceea ce facem, facem din plăce-re, iată de ce nu simţim greutatea.

Proiect de suflet sau afacere? Desigur că e un proiect de suflet. Nici nu poate fi vorba de afacere, atât timp cât abia reușim să adunăm suma necesară pentru organi-zare și uneori trebuie să renunţăm la anu-mite idei pentru a ne încadra în buget. Am văzut din interior cum se dăruiesc artiștii și oamenii de cultură evenimentului, câtă pasiune au pentru muzică, iar pasiunea lor mă inspiră să promovez și să sprijin atât evenimentul, cât și tinerii artiști. Știu că dacă renunţăm la proiect, acesta va dispă-rea, așa cum au dispărut multe alte iniţiati-ve frumoase, iată de ce insist pe existenţa Festivalului Bach.

Atitudinea oamenilor mă flatează. Nu pot să evaluez cât de îndrăgită sau urmă-rită sunt și nici nu mă simt confortabil s-o fac. Simt o anumită simpatie și mă flatea-ză atitudinea oamenilor faţă de mine, dar nu am făcut nimic intenţionat pentru a o dobândi. Încerc să transform această ati-tudine pozitivă în acţiuni prin care să ajut la rândul meu alţi oameni să se bucure de viaţă, să descopere frumosul dimprejur și să-și dezvolte calităţile. Chiar primesc o sa-tisfacţie atunci când știu că pot contribui la

27

bucuria celor din jur. Aș vrea să ajut oame-nii să conștientizeze că fiecare este respon-sabil pentru lucrurile care li se întâmplă, bune sau rele, și că ţine doar de voinţa lor direcţia în care se înclină balanţa.

Nu sunt idealistă, sunt un om care a învă-ţat multe din propriile greșeli și slăbiciuni. Important este să le conștientizezi, să treci peste ele și să nu le mai repeţi. Îmi pasă ce cred oamenii sinceri și le ascult cu interes opiniile și deseori acest lucru îmi este de folos. Comunicarea cu o categorie diversă de oameni este o plăcere, dar și o necesi-tate și eu încerc să o fac cât mai activă, ţi-nând cont și de restricţiile pe care le am.

Nu am simţit o schimbare de atitudine atunci când am dispărut din lumina reflec-toarelor. Nici anturajul și nici prietenii nu mi s-au schimbat prea mult. Am observat însă, în multitudinea de mesaje pe care le-am primit, o anumită așteptare faţă de mo-dul în care voi ieși din situaţia în care m-am aflat la un moment dat.

De ce nu am comentat divorţul și m-am retras din lumina reflectoarelor? Nu am co-mentat pentru că nu am văzut, nici atunci și nici acum, sensul să o fac. Nici nu-mi do-resc acum să mai schimb ceva. Înţeleg cu-riozitatea jurnalistică, dar vă rog, cu toată

politeţea, să înţelegeţi că nu ajută la nimic acum să deschid anumite paranteze. Tim-pul a pus lucrurile la locul lor, iar eu am tre-cut într-o nouă etapă a vieţii mele.

Copiii au reacţionat foarte matur la ves-tea despre divorţ. Ei au făcut faţă multor schimbări în ultima perioadă și apropiaţii mei mă aud deseori spunând că am foarte multă admiraţie pentru faptul că au gestio-nat totul cu multă maturitate, îi admir pen-tru echilibrul lor. Iniţial a fost școala, ei au trecut într-un sistem didactic extrem de di-ferit. Au trecut la o nouă limbă de predare, cu un anturaj nou, cu un sistem disciplinar foarte dur, unde greșelile, chiar și cele care par minore, pot servi drept motiv de exma-triculare. Acomodarea nu a fost simplă, dar au făcut-o și sunt foarte mândră de ei. Apoi a venit divorţul, la care au reacţionat la fel de matur. Urmărind cum au depășit schim-bările, am certitudinea că vor ști să facă faţă provocărilor din viaţă.

Am păstrat numele Filat din raţiuni care ţin de copii. Am considerat că e mai bine, cel puţin cât ei sunt la școală, să purtăm același nume. Până la urmă sunt și anumi-te chestiuni tehnice care s-ar complica prin schimbarea numelui.

Referitor la căsătorie, i-am dorit să fie fericit.

Nu regret nimic. Viaţa mea a fost întot-deauna destul de intensă și a trebuit să fac faţă multor provocări, dar eu nu sunt genul de persoană care-și plânge de milă. Atunci când am o problemă, caut soluţii și nu mă las până nu le găsesc, chiar dacă uneori e nevoie să treacă puţin timp.

Nu cred că poţi să decizi când e momen-tul să-ţi refaci viaţa personală. Asta vine oa-recum de la sine, atunci când e timpul.

Experienţa de psiholog mă ajută în tot ce fac. Ca mamă, mă ajută mult în comunicarea cu copiii, să-i înţeleg mai bine. Știind ce ne-cesităţi au la diferite vârste, încerc să le ofer ceea de ce au nevoie. Nu ne reușește întot-deauna totul, nici mie și nici lor, întotdeauna totul așa cum ne-am dori, dar comunicăm deschis atunci când apar probleme și învă-ţăm cum să le prevenim în viitor.

Luca și Iustina, la fel ca și alţi adolescenţi, alţi copii de vârsta lor, trec prin diferite faze. Nu mi-am dorit să am copii-model. Vreau, ca orice mamă, să am copii sănătoși, fericiţi, să se dezvolte frumos, să-și împlinească vise-le, dar și să cunoască viaţa așa cum e ea, să înveţe să depășească obstacolele pe care

le întâlnesc. Este important să menţii comu-nicarea cu ei, dar să le lași și spaţiu liber și este foarte important ca relaţia să fie bazată pe încredere, iar eu am mare încredere în ei.

Nu sunt zen, am și eu momente tensiona-te, dar e adevărat că sunt rare, tot mai rare. Asta pentru că mă străduiesc să adun cât mai multe lucruri bune în jurul meu, să mă implic doar în ceea ce mi se potrivește și mă reprezintă oarecum. Dacă ceva-mi provoacă disconfort, caut imediat echilibrul și deja am suficientă experienţă pentru a ști unde să-l găsesc.

Emoţiile negative, gândurile negative te consumă foarte mult. Te poţi îmbolnă-vi dacă nu știi să le stăpânești. Trebuie să repet însă, asta nu înseamnă că nu trăiesc nimic negativ, că nu mă supăr sau că nu-mi pierd echilibrul. Doar că nu mă complac în astfel de stări și încerc să ies repede din ele.

La nivel personal, în depășirea dubiilor sau problemelor, experienţa de psiholog mă ajută foarte mult, desigur. Un psiholog trăiește aceleași emoţii, are aceleași pro-bleme ca și oricine altcineva, dar mai are ceva... are niște cunoștinţe, tehnici, soluţii

28

pe care le poate folosi într-un moment de criză. Se poate folosi și de criza propriu-zi-să uneori.

Am aceleași frici ca și majoritatea oame-nilor, dar nu aș zice că sunt exagerate, sunt mai mult de autoconservare. Știu cât rău poate să-ţi facă și o singură frică, dacă te lași dominat de ea. Fiecare al doilea client la psihoterapie vrea să scape de tot felul de frici, așa că aici studiile în psihologie chiar mi-au fost de folos. Atât timp cât nu înţelegi ce provoacă o anumită frică, ce o stârnește în interiorul tău, nu ai cum s-o depășești.

În public, nu sunt altfel decât sunt în re-alitate. Cei care mă cunosc, știu asta. Atât timp cât există interes pentru ceea ce fac sau ce spun, sunt gata să-mi împărtășesc cunoștinţele, experienţa și să ajut la reali-zarea unor proiecte sau a unor idei. În rest, cum aș vrea să fiu cunoscută? Așa cum sunt eu.

Acum, mă simt mai acasă ca oricând, chiar dacă trebuie să fac naveta între două ţări. Am planuri de viitor legate și de Moldo-va, unele sunt surprize chiar, dar e devreme să vorbesc despre ele. Prefer să o fac atunci

când le voi definitiva. Vreau însă să fac lu-cruri folositoare, atât pentru oameni, cât și pentru mine.

text » Nicoleta Colomeeţfoto » Liviu Burleaeditare foto » „15 minute”makeup» Rodica Cheptinecoafură» Olga Gavrilsalon» DIVA Dstr. Petru Movilă 23/3tel.: (+373 22) 23 75 99vestimentaţie » BenettonCC Shopping MallDova, etajul 1 tel.: (+373 22) 84 38 06www.benetton.comlocaţie » Villa DragoVadul lui Vodă,str. Ștefan ce Mare, 100tel.: (+373) 788 83 880www.villadrago.mdfacebook.com/VillaDragoMoldova

29

str. Albișoara 40/1 Info line: (+373 22) 22 85 90Catering: (+373) 68 38 32 32 Livrare 24/24: (+373 22) 24 11 11

În data de 19 februarie La Roma CATERING a oferit un four-chette impecabil în incinta Muzeului Naţional de Artă al Mol-dovei, unde Asociaţia Businessului European (EBA Moldova) a sărbătorit 2 ani de activitate. La eveniment au participat Președintele onorific EBA, Șeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chișinău, Excelenţa sa Dnul Pirkka Tapiola, precum și alţi dele-gaţi ai UE, Președintele Comitetului Economic și Social Euro-pean, Dnul Henri MALOSSE, Negociatorul Șef pe DCFTA Luc Devigne, ambasadori, delegaţi ai Camerelor de Comerţ din Ro-mânia, fondatori și membri ai asociaţiei, agenţi economici din Transnistria.

Zâmbetele de bucurie și recunoștinţa sincera a oaspeţilor de la eveniment a dovedit încă o dată un lucru important: La Roma CATERING - nu e doar gustos, ci pur și simplu delicios!

Încă un fourchette cu succesde la „La Roma CATERING”la a 2-a aniversare EBA

e-mail: catering@laromaclub.md www.laromaclub.mdfree WiFi zone take away live music 24/24 taxi call

În căutarea birourilor creative am ajuns la Magenta, o agenţie vie, co-lorată și plină de voie bună. Creativi-tatea lor rezultă din analize, studii și cifre, acestea fiind definite de ei drept cheile unei strategii de marketing bune, ceea cu ce se și ocupă. Ne-au explicat de ce spun că nu sunt prea di-feriţi de medici, de ce o strategie de marketing presupune mai mult decât plasarea unei publicităţi și ne-au po-vestit despre postmodernism.

Ceea ce facem rezultă din denumire, facem consultanţă în marketing și nu numai. Ne-am fondat în 2006, când agenţiile de consultanţă erau abia la început și nu erau decât rămășiţe a unor proiecte internaţionale. Treptat am crescut și acum suntem o compa-nie care se axează mai mult pe consul-tanţă în marketing strategic. Totodată, efectuăm destul de multe proiecte de cercetare pentru organizaţiile non-gu-vernamentale internaţionale precum: UNICEF, WHO, USAID, UNDP și astfel avem două domenii de bază: cel co-mercial privat și cel social.

Magenta este o culoare foarte îndrăz-neaţă, ce are mai multe interpretări. În cultura japoneză, această culoare re-prezintă transparenţă, siguranţă și sunt nenumărate legende dedicate acesteia.

Atitudinea noastră, în interiorul com-paniei, e un pic diferită decât în multe companii locale. Șeful nu este jandar-mul care vine să-ţi dea peste cap sau să-ţi taie din salariu. Sistemul nostru este unul de motivare intrinsecă, cei care lucrează la noi trebuie să-și do-rească acest lucru, să fie pasionaţi și dornici de a învăţa ceva nou. Suntem o echipă tânără, dinamică, compusă din 21 de angajaţi full-time, iar pe lângă asta avem o echipă mega mare, de circa 300 de persoane în teritoriu. Ei se ocupă de interviuri, pentru că 70 % din lucrările noastre sunt sondaje de opinie publică sau sondaje de marketing și acești oa-meni colectează date. În echipă avem oameni cu background sociologic, din marketing, din IT, economie, dar avem și oameni care au studiat muzica, așa că suntem o echipă de specialiști din di-ferite domenii, iar acest lucru ne face și

Magenta– medicii mediului

de afaceri

32

mai buni la job-ul nostru, pentru că asta ne permite să privim lucrurile altfel.

Investim foarte mult în creșterea oame-nilor care lucrează la noi, iată de ce ne străduim să-i luăm cât mai verzișori. Ne dorim oameni pe care să-i educăm aici, care nu sunt stricaţi de sistem și care-și doresc să muncească, care sunt in-teresaţi și le place ceea ce fac, care se dedică. Din primele două luni de mun-că, devine clar dacă cineva va rămâne la noi sau nu, oamenii se autofiltrează. Personalitatea contează foarte mult și cât de banal n-ar suna, cei care ajung să lucreze aici sunt angajaţi pe bază de fe-eling. Cea mai importantă calitate este dorinţa de a face ceva, dacă ea există, chiar și fără background în marketing, oferim toate condiţiile de a învăţa.

Marketingul, comunicare și PR-ul au devenit la noi profesiile hipsterilor, iar asta este foarte trist. Asta pentru că aceste profesii au căpătat o alură foarte trendy și cool în ultima perioadă. Avem o grămadă de pseudospecialiști care și-au cumpărat Mac-uri, merg pe la confe-

rinţe și sunt foarte, foarte coloraţi, dar comentariile, consultările și serviciile pe care le oferă sunt pline de banalităţi și greșeli inadmisibile. Așa abordare stri-că o breaslă, dar până la urmă asta e una din industriile în care este foarte ușor să intri, atât timp cât ești creativ și știi să gândești logic. Și acum sunt mul-te persoane talentate, tinere, care abia se lansează.

Nu avem o școală adevărată de mar-keting în ţară, chiar dacă la noi se predă foarte mult. Problema este în atitudine, atât a celor care vor să se formeze, cât și a celor care predau. În 2008 am lan-sat Școala de Marketing, un proiect vir-tual și pe parcursul a 3 ani am publicat foarte multă informaţie, încercând să acoperim toate ramurile posibile. Acum, pe lângă ceea ce oferim la nivel virtual, organizăm și cursuri reale, următorul va fi organizat la sfârșitul lui aprilie.

Nu suntem prea diferiţi de medici. Di-agnosticăm esenţa problemei, reieșind din simptomele acesteia, analizăm cau-zele și stabilim ce anume poate fi între-

33

prins pentru a repara situaţia. În aceas-tă asociere am vrut să punem accent pe cât de important este să le spui lucru-rilor pe nume și cât de mult unii pro-prietari de afaceri nu vor s-o facă. Ma-joritatea producătorilor consideră că ei nu au probleme și zic că au un produs bun. Însă pe urmă deja se află că ei ar dori vânzările să crească mai repede, consumatorii să le fie mai loiali. Atunci când consultantul vorbește cu clientul, cel din urmă trebuie să-i spună întreg adevărul despre produsul său, pentru că de altfel problema nu poate fi dia-gnosticată corect și respectiv nici trata-mentul aplicat nu va funcţiona.

Produs ce se vinde de la sine. Cea mai gravă problemă a mediului de afaceri de la noi este că nu ne înţelegem con-sumatorul și îi vindem un produs pe care noi îl considerăm foarte bun. Este foarte important ca necesităţile consu-matorului să fie cercetate, să se anali-zeze ce anume îi place și să se creeze un produs care va răspunde dorinţelor sale. Astfel, ulterior, acest produs se va vinde de la sine în cazul în care preţul va fi unul potrivit, locul de vânzare va fi în drumul consumatorului ţintă și pro-movare îl va informa pe consumator despre acest produs. Iar toate aceste elemente – preţ, produs, plasare și di-

recţii de promovare sunt prevăzute de un document foarte important pentru orice întreprindere, indiferent, cât de mică sau mare ar fi ea strategie de mar-keting.

Strategia de comunicare. Strategia de comunicare este un document complex care te ghidează atunci când vrei să atingi efect maxim cu ajutorul promo-vării. Este vorba de cercetare și plani-ficare, care într-un final este înglobată într-un document, ce le spune agenţiilor creative cum să comunice cu fiecare tip de consumător. Acest document răs-punde la câteva întrebări: 1. care sunt problemele (oportunităţile); 2. cum pot fi transformate problemele în obiective de comunicare și 3. cum noi atingem aceste obiective – ce mesaje elaborăm, ce canale utilizăm, cum alocăm în timp resurse financiare și umane.

Moldova postmodernistă. Din per-spectiva marketingului, postmodernis-mul descrie o societate care a depășit deja viziunea clasică de a privi produ-sul sau serviciul și a crescut din faza de ademenire a consumatorilor noi spre etapa la care compania depune efort pentru a-i menţine pe consumatorii existenţi. Comunicare cu clientul devi-ne tot mai inteligentă, mai interactivă și

minutul din birou

text » Nicoleta Colomeeţfoto » Alexandr Stratanwww.consulting.mdfacebook.com/MagentaConsultingSRL

merge dincolo de simplul îndemn „vino și cumpără”. Tot mai popular devine conceptul de „co-creation”, când con-sumatorul participă la alegerea mate-rialelor, designului produsului dorit. E greu să spunem dacă Molodva a ajuns la acest nivel, conform cifrelor avem anumite elemente postmoderniste, dar sondajele ne arată o neconcordanţă dintre rata sărăciei și produsele dispo-nibile pe piaţă. Astfel publicitatea și co-municarea cu clientul evoluează, dar el, în mare parte, nu are putere de cumpă-rare. În occident, lumea se bucură din plin de etapa post-modernistă, iar noi, posibil, o vom sări, sau vom prinde doar coada ei și vom intra direct în următoa-rea fază.

Dar, de fapt, credem că noi putem nu-mai să ne bucurăm de faptul că trăim într-o ţară, care nu este într-atât de dezvoltată ca ţările vestice. Avem un

teren virgin, pregătit și numai bun pen-tru aplicarea și testarea ideilor noi, și asta este cea mai pozitivă latură a pie-ţei noastre. Spaţiul nostru este într-atât de mare, iar noi avem foarte multă li-bertate pentru a inova. Și aici vorbim nu numai de consultanţă în marketing, ci în particular despre crearea produselor noi, găsirea căilor noi de promovare a produselor și multe altele. Cel mai im-portant este să facem totul cu dragos-te și să nu uităm că rezultatul activită-ţii noastre ar putea face ziua cuiva mai frumoasă și mai colorată. Până la urmă, ceea ce facem noi, ne reprezintă.

Cu toţii avem așa zile când suntem copleșiţi de muncă. Și mai bune sunt proiectele realizarea cărora în mod normal ţi-ar lua câteva luni, iar tu ai la dispoziţie doar câteva săptămâni. De regulă, încercăm să întindem pe cât e posibil termenul-limită, dar nu ne reușește întotodeauna.

Și ce ajungi să faci în acest caz? Ia exemplu de la oamenii de teatru care reușesc să creeze lumi întregi în doar câteva zile, asta pentru că nu au cum să dea înapoi, indiferent de orice idee ge-nială și super creativă care le-ar putea în minte pe ultima sută de metri.

Renunţă la lucrurile care nu sunt ne-cesareAtunci când primești un proiect nou, ai de regulă o droaie de „ar fi bine să fie”,

7 pași pentru a realiza repedeun proiect copleșitor

dar care nu sunt esenţiale în fond. Iden-tifică-le cât mai repede și determină ce este cu adevărat important pentru suc-cesul proiectului. Astfel, limitează-te doar la „must”-uri, lucrurile cu adevărat necesare care trebuie realizate, apoi, când le vei termina poţi să adaugi și re-stul, dacă vei mai avea timp și resurse.

Planifică încet să te miști repedeFoarte mulţi oameni se avântă într-un proiect nou cu capul înainte, repede și fără a sta prea mult pe gânduri. Apoi se împotmolesc pentru că nu au planificat totul până la capăt sau nu dispun de re-sursele necesare. Aceasta este moartea eficienţei. Mai bine ai petrece câteva ore sau chiar o zi întreagă, strategizând și planificând totul, astfel vei reuși să-ţi stabilești priorităţile în mod corespun-zător.

36

text » Nicoleta Colomeeţsursa » businessinsider.com

minutul din birou

Alege echipa corectăAvând în vedere toată drama dintr-o pro-ducţie de teatru, cea mai mare parte este ţinută de artiști în scenă. Nu este nevoie de dramă între artști, în spatele cortinei, în special atunci când timpul vă presea-ză. Iată de ce este foarte important să-ţi alegi cu atenţie membrii echipei. Nu ape-la la cei despre care știi că se panichea-ză repede și în schimb optează pentru specialiști și câţiva membri creativi care știi că pot să facă practic orice. Și asi-gură-te că ai o persoană responsabilă de documentare și logistică.

Divizează clar sarcinileNu le permite oamenilor să-și asume independent sarcini. Dacă încarci doar câţiva oameni cu marea majoritate a vo-lumului de muncă și vei avea câteva per-sonaje care se vor odihni în mare parte, nu vei reuși niciodată să faci totul până la termenul-limită. Stabilește o listă de verificare a lucrurilor pe care trebuie să le reușiţi cu termene indicate expres. Asi-gură-te că fiecare task are o singură per-soană atribuită pentru ca să știi cine și de ce anume e responsabil. În același timp ai

grijă ca oamenii își evalueze corect tim-pul pe care îl dedică unui task pentru a fi-naliza ceea ce au de făcut, luând în consi-derare și factorii de sustragere exteriori.

Fă ședinţe scurte, dar regulateAtunci când te grăbești, anumite deta-lii pot fi scăpate sau pierdute din vede-re. Asigură-te că echipa ta comunică în mod eficient, iar emailurile și mesajele nu sunt suficiente pentru asta. Stabilește câte o ședinţă scurtă o dată pe zi, spre sfârșitul zilei de muncă. Acest lucru îţi va lua doar câteva minute, dar îţi va permi-te în schimb să te asiguri că nimeni nu a uitat nimic și nu s-a împotmolit undeva. Nu folosi aceste ședinţe pentru discuţii lungi, pentru că s-ar putea să vă îndepăr-taţi de subiect.

Ia-ţi timp pentru testareDacă rulezi procesul de muncă până la ultimul minut înainte de lansare, riști ca ceva să meargă penibil de prost. În tea-tru există noţiunea de repetiţie tehnică, o încercare de a verifica și a exclude toate complicaţiile care pot apărea în timpul spectacolului. Tu trebuie să faci același lucru. Stabilește-o cu o zi sau două îna-inte de deadline, vei fi bucuros că ai fă-cut-o.

Acceptă ceea ce e suficient de bunNu trebuie să faci rabat de la calitate, dar în același timp nu totul trebuie să fie perfect până la ultimul detaliu. Axează-ţi eforturile pe ceea ce este cu adevărat important. În cele mai multe producţii teatrale, spectatorii stau la 20 de metri distanţă, așa că nu trebuie să faci așa în-cât totul să arate bine de la 10. Uimește-i cu tot ceea ce poţi și restul va deveni po-sibil. După lansare, poţi să perfecţionezi pe parcurs lucrurile.

La urma urmei, dacă proiectul ţi se pare prea dificil, poţi oricând apela la o per-soană de teatru să te ajute.

minut în obiectiv

un minut cu Zina

Nu știu când au început să nu îmi placă ani-versările. La început, de-abia așteptam să vină ziua mea. Pentru că era una dintre rarele ocazii în care primeam cadouri, în casă era atmosferă de sărbătoare, aveam tort, prăjituri, agitaţie, și toată lumea se purta atent și frumos cu mine. Urările erau mereu aceleași: să cresc mare, să fiu sănătoasă, să le aduc bucurii părinţilor. O trecere în revistă a „îndatoririlor” mele de copil, de fapt. Cei mari se distrau între ei, iar noi, co-piii, alergam și inventam tot felul de jocuri noi și nu ne puneam nici un fel de întrebări legate de sănătate. De crescut, oricum creșteam. Se vedea pe faţa chinuită a părinţilor care se în-negreau când vedeau că iar ne-au rămas mici pantofii și paltoanele. Iar bucurii – nu înţele-geam prea bine ce anume trebuie să facem, ca părinţii noștri să se bucure pentru noi. Trebuia să fim cuminţi, să învăţăm bine și să nu ieșim din cuvântul lor. Majoritatea dintre noi chiar le aduceam bucurii, doar că nu știam asta. Nici noi, nici ei.

Mai târziu, ne urau să fim admiși la facultate, să ne găsim un serviciu bun și să ne întemeiem o familie, „că e timpul”. Așa se face.

Ce nu am înţeles eu niciodată, a fost chestia cu „vârsta rotundă”. Odată la 5 ani, aniversările deveneau și mai importante, și mai festive, cu urări încărcate de cuvinte mari, cu semnificaţii complicate. Iar adulţii – cum prindeau un 40 de ani, imediat inventau un meniu sofisticat, chel-tuiau și mai mulţi bani, invitau și mai multă lume și totul se desfășura într-o atmosferă solemnă, cu toasturi, mulţumiri și, cel mai important, cu cadouri mai consistente. Pentru că e „odată în viaţă”. De parcă cineva poate să facă 43 de ani de câte ori ar vrea. Fraţii și colegii de serviciu se asociau între ei și cumpărau aspiratoare, seturi de farfurii de porţelan, bijuterii de aur etc.

Sub pretextul acestei „vârste rotunde”, oa-menii își completau golurile mari din gospodă-rie sau își îndeplineau vreun vis nerealizat.

Tot timpul am legat evenimentele și deciziile importante de aceste date „rotunde”. Tot tim-pul mi-a fost greu să aleg cadouri pentru cine-va care făcea o „vârsta rotunda”.

Nu știu de ce am început să fug de aniver-sări. De urări, de obligativitatea sărbătoririi, de frustrarea pierderii unui an valoros, de presiu-nea pe care o simţeam asupra mea, odată cu trecerea anilor. Dar, odată cu anii câstigaţi, am început să învăţ să mă exprim clar și direct, am învăţat să îmi aleg bine prietenii și am început să primesc cadouri frumoase, exact pe gustul meu. Și, cel mai important: prietenii au știut tot timpul să mă înţeleagă, când am vrut să plec de ziua mea la mama, la Londra, pe lună sau undeva fără semnal. Și oricum, mi-au luat ca-douri frumoase.

În timp, am învăţat să nu-mi mai propun să fac nimic important „până la” 25, 30, 35 sau 40 de ani. Ca să nu mă streseze, întristeze sau enerveze ziua mea, mai ales că e vorba de „o vârstă rotundă”.

Scriu din Paris. Fac 35 de ani. Vârsta rotun-dă, importantă. Eu cred că, de fapt, m-au ajuns din urmă toate urările din alţi ani. Am amâ-nat foarte mult timp Parisul. Pentru că voiam să-l văd cu accent, îndragostită, cu ochi mari și privirea mirată. Dar o să-l văd de ziua mea. Pe bucăţi, pe arondismente, pe stări și pe zile. Pentru că... Data rotundă. Și toată lumea vrea să fiu fericită.

Sunt sub cerul parizian. Trec oameni cu chi-tări în spate, oameni negrăbiţi, oameni relaxaţi. Unii îmi zâmbesc, alţii îmi fură zâmbetul. Cum să nu zâmbesc? Am vârsta rotundă și sunt în Paris!

Vârsta rotundă

40

blogul Zinei: zinazen.revistatango.ro

"Secret of beauty"are metoda ideală

pentru a te scăpa de grijafirelor de păr nedorit!

Epilarea lasermoft sau soluţie salvatoare?

I n f o r m a ţ i i suplimentare le puteţi afla la centru de cos-metologie es-tetică "SECRET OF BEAUTY"

Bucuraţi-vă de perfecţiune

Epilarea definitivă CU LA-SER a devenit un concurent serios pentru metodele tradi-ţionale precum lama de ras, ceara sau epilatorul electric.

Este necesară consultaţia medicului

Orice zona a corpului poate fi epilată cu laser, atât la fe-mei, cât şi la bărbaţi

La şedinţa de epilare cu laser pacientul se prezintă cu zona de tratat perfect rasă

Majoritatea ariilor necesită 3-6 şedinţe

Există contraindicaţii

Vă aşteptăm pe adresaChişinău, str. Kogălniceanu, 41, etajul 2

tel: 022 24 21 72, GSM: 079 430 306e-mail: secretofbeauty2009@hotmail.com

Din luna martie și visătorii din sectorul Ciocana pot sa-vura, pe loc, delicioasele bucate de la Star Kebab-gustul visului! Vino în noul restaurant de pe bd. Mircea cel Bă-trân, 16 și vei primi CADOU cartela magică Dream Card Te așteptăm la Star Kebab, doar aici ești mai aproape de visurile tale!

Salut, Ciocana!

Star Kebab – gustul visului! bd. Mircea cel Bătrân 16, str. Kiev 4,

bd. Decebal 61, str. Ismail 84,str. Arborilor 21,

Livrare 24/24: (+373 22) 855 717www.starkebab.md

Aprilie 2014

În luna aprilie exagerezi cu bunăcuviinţa, convenţionalismele și politeţurile. Îi mena-jezi pe cei din jurul tău cu un surâs arborat de complezenţă, așteptând în schimb cu exi-genţă recunoașterea necondiţionată a bunăvoinţei tale. În asemenea context, mai indicate ar fi discuţiile sincere, care recunosc onest ceea ce nu funcţionează într-o relaţie, lipsu-rile și neajunsurile ei, dorind a îmbunătăţi realitatea.

În cazul în care îţi tratezi bugetul perso-nal cu o aroganţă și extravaganţă inutilă, în cazul în care, atunci când vine vorba de administrarea sau obţinerea finanţelor pro-prii, te simţi superior și infailibil, s-ar putea să te confrunţi cu pierderi foarte mari. Jocurile și speculaţiile câștigatoare se duc însă în plan sentimental, unde te bucuri de trecere la mintea și dragostea persoanelor de sex opus. Contează pe șarmul personal în aprilie!

Este o lună excelentă pentru repliere în amintiri, pentru a-ţi asuma o serie de fapte din trecutul tău, cu care nu căzusei la pace. Reacţionezi probabil bine la stimuli, ești iute și întreprinzător, fiind puţine șanse să lași să-ţi scape printre degete o șansă de a face bani. Relaţiile de iubire pot trece printr-o fază de monotonie sau de plictis, dând momentan impresia unei stagnări.

Reputaţia, dar și cariera ori poziţia în so-cietate pot fi expuse în aprilie, ameninţă-rilor de orice fel, calomniilor sau loviturilor de imagine. Încearcă să privești o eventuală retragere din funcţia pe care o ocupi, niște sancţiuni sau pierderi, chiar și de ordin afectiv, ca pe oportunităţi de a ieși de pe un culoar lipsit de potenţial de evoluţie, ca pe o schimbare de direcţie bună, necesară.

În ciuda faptului că ai putea fi tentat să riști inutil niște sume de bani și, în cel mai rău caz, economii strânse cu mult efort și trudă, mai înţelept ar fi să nu te aventurezi prea tare. Altfel, profită din plin de predispoziţia energică, dar și puternic emoţio-nală și receptivă în care te afli și caută să oferi sprijin cuiva în nevoie, cel mai probabil cuiva dintre cei apropiaţi.

Câteva persistenţe îndărătnice ori insis-tenţe iritante pot scoate la iveală în relaţia de cuplu minusuri și lipsuri bine camuflate, care nu se dezvăluie la prima vedere. Nu reușești probabil să păstrezi un echilibru de forţe rezonabil în raport cu cei din familie. Altfel, te poţi bucura de avantajul unei stări fizice bune, ce-ţi dă elanul necesar pentru a schimba o serie de lucruri ce stau în puterea ta.

Horoscopul lunii aprilie anunţă că nu se întrevăd deocamdată perspective îmbu-curătoare din punct de vedere financiar. Poţi fi nevoit să-ţi organizezi cu stricteţe puţinul pe care îl ai, poţi reface, revizui cu exigenţă cheltuielile și investi-ţiile, poţi să renunţi provizoriu la capricii, mofturi și nevoi per-sonale temporare, mai degrabă imaginate. Altfel, te-ai putea îndrăgosti ori lega pe neașteptate o relaţie de dragoste.

Nu te mai deranjează poveţele și insisten-ţele părinţilor, nu te mai irită faptul că ţin să se implice activ în viaţa ta personală. Ajungi probabil să le dai dreptate în unele privinţe, să recunoști că o serie de sfaturi venite din partea lor ţi-au prins chiar bine. Starea generală poate fi una de bunădispoziţie și antren, poţi fi foarte implicat în chestiuni de ordin financiar care să-ţi aducă și beneficii.

Poate fi o lună în care să te simţi mai expus, mai vulnerabil. Te pot impresiona, înduioșa cu mare ușurinţă poveștile ori încercările de viaţă ale altora, iar tensiunile pe care le absorbi din atmosferă se pot adăuga temerilor și anxietăţilor pro-prii. Încearcă să rămâi totuși detașat ori să dozezi cu fineţe compasiunea pe care o arăţi celor cu care intri în contact.

În aprilie ești ocupat iar contactul cu lu-mea este foarte aglomerat, fiind într-o continuă agitaţie toată luna. Nu-ţi propune în această luna deplasări la distanţe mari, pentru că nu deţii toate resursele pentru a face faţă unor călătorii mai lungi. Mult mai potrivite ar fi deplasările scur-te, prin apropieri, pentru că e nevoie de tine repede înapoi acasă. Chiar dacă ești deja la drum, vei descoperi că apar tot felul de situaţii neprevăzute care nu te lasă să călătorești conform planurilor tale.

E de așteptat că în aprilie să nu mai înoţi în apele tulburi ale unei escrocherii sen-timentale. Probabil că are loc o clarificare de afecte și sentimente, o mărturisire since-ră din partea persoanei iubite. E posibil să ai o super imaginaţie, exaltată la gândul unei noi iubiri care se conturează la orizont. S-ar putea să crezi sincer că modul cel mai sigur de scăpa de o ispită este de a-i ceda.

În aprilie ai putea fi mișcat de un afect, de un sentiment care pare să te angajeze pentru totdeauna. E posibil să ai impresia că ai căzut pe întâlnirea vieţii tale, că ai lângă ţine o fiinţă importantă, capabilă să-ţi modifice viaţa. Într-o relaţie de iubire deja consacrată, într-un cuplu bătătorit de timp, pot apărea semnalele de romantism, duioșie și tandreţe caracteristice unei iubiri mai statornice.

taur

balanţă

scorpion

săgetător

capricorn

vărsător

pești

gemeni

rac

leu

fecioară

berbec

Cultură:Filarmonica Naţionalăstr. Mitropolitul Varlaam, 78tel.: (+373 22) 22 27 34

Galeria „Constantin Brâncuși”bd. Ștefan cel Mare, 3tel.: (+373 22) 54 15 96

Muzeul Naţional de Artăstr. 31 August 1989, 115tel.: (+373 22) 24 53 32

Muzeul Naţional de Etnografie și Istorie Naturalăstr. Cogâlniceanu, 82tel.: (+373 22) 244 002

Sala cu Orgăbd. Ștefan cel Mare, 81tel: (+373 22) 22 25 47

Teatrul Naţional „M.Eminescu”bd. Ștefan cel Mare, 79tel.: (+373 22) 22 11 77

Teatrul de Operă și Baletbd. Ștefan cel Mare, 152tel.: (+373 22) 24 51 04

Teatrul „Satiricus”str. Eminescu, 55tel.: (+373 22) 20 28 90

Cafe/Restaurante:

44 JazzCafe, et. 2str. Albișoara, 44tel.:(+373 22) 22 44 95live music www.jazzcafe.md

513bd. Stefan cel Mare 79 (intrarea de pe str. M.Eminescu)tel.: (+373) 78 513 513

5th Elementstr. Kiev, 4tel.: (+373 22) 85 88 58

Bachus-Davastr. Calea Ieșilor, 15tel.: (+373 22) 59 21 62 (+373 22) 59 21 61 (+373 22) 69 12 30 99

Bier Platzstr. Mihai Eminescu, 55tel.: (+373 22) 22 91 63str. Arborilor, 21 (Shopping Malldova)tel.: (+373 22) 60 37 37

Bisquitbd. Moscova, 20tel.: (+373 22) 32 95 45

Cafe Velvetbd. Moscovei, 11/5tel.: (+373) 68 500 050

CarlsbergPena Pub str. București, 67tel.: (+373) 79 77 66 50

Chateau str. Mitropolit Bănulescu Bodoni, 8tel.:(+373 22) 22 06 05 (+373) 69 30 31 31str. N.Costin, 67/1tel.: (+373 22) 51 50 44 (+373) 69 94 08 08

Coffee Beansbd. Ștefan cel Mare, 103/2tel.: (+373 22) 23 56 33bd. Dacia, 44tel.: (+373 22) 77 89 67

Coffee HouseCoffee House Cognac bar, Jumbo, bd. Decebal 23, tel.: (+373 22) 63 65 15Coffee House TerasaSun City, str. Pușchin 32, tel.: (+373 22) 83 58 63 Coffee House VIPSun City, str. Pușchin 32, tel.: (+373 22) 83 58 64 Coffee House № 1Sun City, str. Pușchin 32,tel.: (+373 22) 21 10 90Coffee House Orient - CC Soiuz, str. A.Russo 1, tel.: +373 22 450626

CurteaVânătoruluibd. Decebal, 16tel.: (+373 22) 63 93 29

Decadance Clubstr. Albișoara, 40/1tel.: (+373) 79 88 87 77

Delice d’Angestr. 31 August 1989, 117/2tel.: (+373 22) 24 14 28

Dolce Vitabd. Decebal, 91tel.: (+373 22) 63 79 00

Don Tacostr. Arborilor, 21(Shopping MallDova),et. 4tel.: (+373) 601 601 11

Dublin Irish Pubstr. Bulgară, 27tel.: (+373 22) 27 67 41

Eli-Pilistr. București, 68tel.: (+373 22) 24 24 57

El Pasostr. Armenească, 10tel.: (+373 22) 92 11 66

Flirtstr. V. Alecsandri, 111tel.: (+373 22) 277 389

The Flying Pigbd. Moscova, 91tel.: (+373) 79 98880

Galaxystr. 31 August 1989, 117/1tel.: (+373 22) 23 25 25 (+373) 69 11 47 67

Gazettostr. Kiev, 16/1tel.: (+373 22) 31 07 45 (+373) 68 14 30 14

Gok-Oguzstr. Calea Orheiului, 19Atel.: (+373 22) 46 88 52

Karl Schmidtstr. Alexandru cel Bun, 83tel.: (+373 22) 84 08 08 (+373) 78 84 08 08

Kira’s clubstr. Veronica Micle, 7tel.: (+373 22) 92 25 13

KFCstr. Arborilor, 21(Shopping MallDova,et. 4)tel.: (+373 22) 60 33 60

La Botul Caluluibd. Moscova, 9tel.: (+373) 79 988881

La Crîșmăstr. Hipodromului 9/1tel.: (+373 22) 43 70 50

La Roma Clubstr. Albișoara, 40/1tel.: (+373 22) 22 85 90 (+373) 68 38 32 32

Lavazza Clubstr. Veronica Micle, 10/1tel.: (+373 22) 22 83 00

Milano Cafebd. Moscovei, 11/5tel.: (+373) 60 177 000

Mojitobd. Ștefan cel Mare, 152tel.: (+373) 60 19 1111

Muz Cafestr. Albișoara, 44 et.1tel.: (+373 22) 22 44 95 (+373) 68 10 44 44 (+373) 79 79 44 44

Napolisstr. Cosmonauţilor, 6tel.: (+373) 21 21 91

The Office Dom 12str. Miron Costin, 12tel.: (+373 22) 31 07 50

Restaurantul Olivabd. Moscova, 5tel. (+373 22) 92 29 62tel. livrare: (+373 22) 78 00 00

Paparazzistr. S. Lazo, 40tel.: (+373) 60 44 00 22

Piramisabd. Moscova, 10/3tel.: (+373 22) 31 04 48 (+373) 69 38 33 84

Propaganda Caféstr. Sciusev, 70tel.: (+373) 600 96 666

Robert’s Coffeestr. Arborilor, 21 (Shopping Malldova), et. 4tel.: (+373 22) 83 69 71str. 31 august, 113tel.: (+373 22) 21 02 76

partenerii noștri

Rodrigostr. Kogălniceanu, 1/1, colţ cu str. Tighina,tel.: (+373 22) 909 900

Star Kebabstr. Arborilor 21(Shopping Malldova), et. 4tel.: (+373 22) 855 712str. Kiev, 4tel.: (+373) 603 777 33bd. Decebal, 61tel.: (+373 22) 855 719str. Ismail, 84tel.: (+373 22) 855 714

Taxi Blues Cafestr. Kiev, 9tel.: (+373 22) 49 40 10(+373) 69 49 40 10Taxi Blues Cafe 2str. Tolstoi, 24/1tel.: (+373) 68 49 40 10

Tipografia 5str. V. Pârcălab, 45tel.: (+373 22) 221 589

Trattoria della nonnastr. Arborilor, 21 (Shopping Malldova), et. 4tel.: (+373) 69 74 74 72str. Mihail Kogâlniceanu, 62tel.: (+373) 68 3 00 825bd.Moscovei 17/4tel.: (+373) 60 979 979

Tucano Coffeestr. Pușkin, 15str. Alexandru cel Bun, 91Atel.: (+373 22) 211 444str. Pușkin, 28

Vasabistr. Sciusev, 73tel.: (+373 22) 21 10 20bd. Banulescu-Bodoni, 4tel.: (+373) 79 80 42 42,str. V.Alecsandri, 85tel.: (+373) 79 80 47 47

Vintage cafestr. N. Dimo, 1/1tel.: (+373) 68 44 43 56(+373 22) 44 43 56

Zen Sushistr. 31 August 1989, 115tel.: (+373 22) 24 11 40 (+373) 69 91 26 29

Frumuseţe:

Abyss SPAstr. A Corobceanu, 22/1tel.: (+373 22) 23 80 23

Afroditastr. 31 august 1989, 79/1tel.: (+373 22) 27 41 43

Alpha Sunstr. Miron Costin, 25tel.: (+373 22) 310 837

Beauty&SPA CentersOLSIstr. V. Alecsandri, 97tel.: (+373 22) 21 12 21

Bigoudisbd. Moscova, 16tel.: (+373 22) 86 09 90 (+373) 78 34 76 90

Biotouchbd. Dacia, 44tel.: (+373 22) 77 34 29 (+373) 60499720

Cristisstr. Cosmonauţilor, 9tel.: (+373 22) 23 50 23 (+373) 79 23 72 27

Daniellestr. Liviu Deleanu, 7/6tel.: (+373 22) 60 73 72 (+373) 79 40 31 02

Derma BeautyChisinau, s. Hincesti, 43tel.: (+373 22) 99 88 99

Dessangestr. M. Eminescu, 49/1tel.: (+373 22) 40 04 50

Diva Dstr. Petru Movilă, 23/3tel.: (+373 22) 23 75 99

Gloss Beauty Studiostr. Arborilor, 21, et. 2tel.: (+373) 699 000 36

Laboratorulfrumuseţiistr. Tighina, 49/3tel:(+373 22) 26 05 00 (+373) 69 10 17 93

Langelesbd. Ștefan cel Mare, 119tel.: (+373 22) 21 00 77

Micușa Stilstr. 31 August 1989, 127tel.:(+373 22) 23 82 44str. Alexandru cel Bun, 98Atel.: (+373 22) 22 84 40str. Aleco Russo, 1(CC Soiuz)tel.: (+373 22) 88 54 38

Megasunstr. Puskin, 15tel.: (+373 22) 22 10 50str. Alecu Russo, 1(CC Soiuz)tel.: (+373 22) 88 51 41bd. Decebal, 99 (Elat)tel.: (+373 22) 88 35 67str. Ion Creangă, 49/5tel.: (+373 22) 83 87 56

Oazisstr. Bucuresti, 68tel.:(+373 22) 23 77 51str. Eminescu, 5

Orhideeabd. Ștefan cel Mare, 124tel.: (+373 22) 27 01 17str. Bulgară, 41tel.: (+373 22) 275434bd. Ștefan cel Mare, 119tel.: (+373 22) 23 56 34str. Mitropolit Dosoftei, 100tel.: (+373 22) 23 80 14bd. Moscovei, 1/3tel.: (+373 22) 44 03 09str. Pușkin, 44tel.: (+373 22) 21 40 87

Rosesstr. Pușkin, 14tel.: (+373 22) 21 12 94 (+373) 79 84 84 74

Salonby Kliuchnikoffstr. București, 103tel.: (+373 22) 21 17 97str. Tighina, 52tel.: (+373 22) 27 96 88

Salon Evel-Luxstr. Academiei, 7tel.: (+373 22) 73 31 68 (+373) 69 70 98 93

Salon Studia Gorbaciovstr. Armeană, 18tel.: (+373 22) 24 02 40

Salonul Kissbd. Ștefan cel Mare, 128tel.: (+373 22) 22 38 49 (+373) 69 23 48 45

Secret of Beautystr. Kogâlniceanu, 41/7tel.: (+373 22) 24 21 72 (+373) 79 43 03 06

Sunkissstr. 31 August 78 A,„Centrul Sportiv”tel.: (+373 22) 24 20 61 bd. Decebal 80/1,tel.: (+373 22) 50 37 06 str. Alecu Russo 5/1,tel.: (+373 22) 32 40 11

Victoria Luxstr. Gh.Asachi, 71/6tel.: (+373 22) 73 95 63

Vis str. Pușkin, 56tel.: (+373 22) 22 58 18

Weyergans High Care bd. Traian 22, of.40tel.: (+373 22) 81 16 81tel.: (+373) 79 500 697 Fitness și Sport:

Amazonkabd. Ștefan cel Mare, 69tel.: (+373 22) 27 93 57 (+373) 68 89 17 13

EcoSport Gym7:00-22:00str. A. Mateevici, 113/2tel.: (+373 22) 23 30 81

Fitness Dozabd. Mircea cel Batrân, 11tel.:(+373 22) 43 97 21str. Ion Creangă, 62tel.:(+373 22) 74 52 08str. Miron Costin, 25tel.:(+373 22) 44 90 57str. Andrei Doga, 26tel.:(+373 22) 31 07 62

NiagaraOrange Fitnessstr. Ghidighici, 5tel.: (+373 22) 21 00 21

în localurile cărora găsiţi revista 15 MINUTE

Thai Boxing Clubstr. Burebista, 114tel.: (+373 22) 890 47 77 (+373) 68 771 777

X.T.Zstr. Gh.Asachi, 58 tel.: (+373) 68 110 811 (+373) 78 110 811

Wellness Landstr. Mitropolit Varlaam, 46 tel.: (+373 22) 54 60 80

Wellness &SPA Terminalbd. Dacia, 31 tel.: (+373 22) 63 29 29 (+373) 79 22 99 93

UNICAShaping Clubbd. Ștefan cel Mare, 182 et.5 of.509tel:(+373 22) 29 58 11 (+373) 69 17 04 10str. Tighina, 49/4tel.: (+373 22) 27 74 12 (+373) 69 28 93 77bd. Dacia, 31tel.: (+373 22) 55 23 63 (+373) 79 12 25 00bd. Decebal, 5 et.2tel.: (+373 22) 55 49 04 (+373) 69 73 33 96bd. Mircea cel Batrân, 5/1 et. 3tel.: (+373 22) 42 58 18 (+373) 69 11 12 27str. Vasile Alecsandri, 1, et.8 of.822tel.: (+373 22) 73 75 55 (+373) 69 11 12 27str. Alba Iulia, 1/1tel.: (+373 22) 93 07 73 (+373) 69 51 99 37str. Alba Iulia, 75tel.: (+373 22) 51 53 38 (+373) 79 30 00 00bd. Moscovei 6, et. 3tel.: (+373 22) 49 65 91 (+373) 69 11 12 27Ialoveni: str. Alexandru cel Bun 31tel.: (+373 268) 2 49 12 (+373) 79 64 99 40www.shaping.mdstr. Alecu Russo 20, et. 4,CC Shoplandiatel.: (+373 22) 81 16 16str. Igor Vieru 15/3, et. 1,tel.: (+373 22) 48 16 61

Centre medicale:

Ceradentstr. Kogâlniceanu, 41tel.: (+373 22) 22 28 05

Mazur Dentstr. Kogâlniceanu, 20 of. 1tel.: (+ 373 22) 27 59 92

Prima Medicastr. V.Alecsandri, 87/1tel.: (+373 22) 20 23 73

Timox Dentstr. Pușkin, 9tel.: (+373 22) 22 24 99

Vivodentstr. București, 13/1tel.: (+373 22) 54 64 00

Shopping:

ABFashionstr. Ismail, 24tel: (+373) 27 16 03 (+373) 69 10 90 89

Ceai de elităbd. Ștefan cel Mare, 128(Shopping Malldova)tel.: (+373 22) 24 35 72 (+373) 79 44 77 68

Kotonstr. Arborilor, 21 (Shopping Malldova)tel.: (+373 22) 27 00 39

L’arossastr. V. Alecsandri, 66tel.:(+373) 69 10 81 96

Mireasa Modernăstr. București 105tel: (+373 22) 22 68 72 (+373) 69 99 63 78

molDecobd. Bănulescu Bodoni, 57tel: (+373 22) 23 31 89 (+373) 69 20 11 26bd. Moscovei, 14/1tel: (+373 22) 31 12 81 (+373) 69 20 11 26

Papiliostr. Alecsandri, 20tel.: (+373 22) 21 01 29 (+373) 79 43 12 12

Shoptime.mdstr. Bănulescu Bodoni, 29tel.: (+373 22) 234 900

Agenţii turistice:

AmadeusTravelstr. Pușkin, 24tel.: (+373 22) 22 66 33

AnyWay Travelstr. 31 august 1989, 121tel.: (+373 22) 85 90 90

Damla Turstr. Gagarin, 1tel.: (+373 22) 27 75 77

Explorestr. Columna, 103 of.1tel.: (+ 373 22) 84 41 11

IFLY.MDstr. Pușkin, 7tel.: (+373 22) 80 86 80(+373) 78 80 86 80

Isidastr. MitropolitDosoftei, 97/1tel.: (+373 22) 29 60 48

Sindbadstr. Cosmonauţilor, 6tel.: (+373 22) 88 82 88

Sovadastr.Zelinski, 12tel.: (+373 22) 84 46 78

Univers VivaTurismbd. Grigore Vieru, 22/1 of. 1tel: (+373 22) 22 92 92

Vacanţa str. Pușkin, 14tel.: (+ 373 22) 840 111

Vernon Primstr. Gh.Asachi, 11/1 of. 98tel.: (+373 22) 72 72 32

Voiaj Internationalbd. Negruzzi, 4/2tel.: (+373 22) 54 64 64

Hotele:

Business& SPA Hotel OLSIstr. Bernardazzi, 26/3tel.: (+373 22) 54 59 54

Dacia Hotelstr. 31 August 1989, 135tel.:(+373 22) 23 22 51

Flowersstr. Anestiade, 7tel.: (+ 373 22) 26 02 02

Jazz Hotelstr. Vlaicu Pîrcălab 72tel.: (+373) 69 10 73 77

LeoGrandstr. Mit. Varlaam 77tel.: (+373 22) 20 12 01

Manhattan str. Ciuflea, 1tel.: (+373 22) 26 08 88

Nobil Hotelstr. M.Eminescu, 49/1tel.:(+373 22) 40 04 00

Turist Hotelbd. Grigore Vieru, 9tel.:(+373 22) 22 05 12

Vila Natalistr. Sfatul Ţării, 15tel.: (+373 22) 23 36 63

Vila Verdestr. Grenoble, 110tel.:(+373 22) 28 80 03

Vrei să devii par teneru l n o s t r u d e distribuţie?

Contactează-ne pe: contact@15minute.md

sau 060097111 – Sergiu Ţurcanu,

directorde marketing