ecouri 15 - bis:layout 1 - arcog.caarcog.ca/ecouri/ecouri15.pdftalentata trupa de teatru...

Talentata trupa de teatru "Iesireaprin Sarindar" din O�awa-Gatineau ne-aoferit din nou un eveniment notabil:spectacolul cu piesa "Steaua fara nume"de Mihail Sebastian. Au fost douareprezentatii, in 12 si 13 noiembrie 2010,ora 19:30, la teatrul Richcra� dinShenkman Centre, Orleans.

Piesa, de care poate putini dintrenoi isi mai aduc aminte in detaliu, este osecventa din viata unui oras romanesc de

provincie din anii '30, in care isi face acci-dental aparitia o femeie ciudata si spec-taculoasa, fara documente de identitatesi fara inhibitiile asociate in general cuviata de provincie. Intre aceasta femeie,Mona (evi dent dintr-un strat social supe-rior) si Marin Miroiu (un profesor saracdar pasionat de meseria sa si de as-tronomie) se naste o relatie sentimentalacare pare ca va schimba radical vietileambilor protagonisti. In cele din urma,nimic e sential nu se schimba, dar mo-mentul de apropiere ii va marca pe ceidoi pentru totdeauna.

Dincolo de actiune si subiect,piesa "Steaua fara nume" este o fereastracatre Romania anilor '30. Realizatoriispectacolului au folosit inspirat in decoro fereastra fizica, un cadru dreptun ghiu -lar, dincolo de care s-au schimbat celemai importante replici, o lentila care a

concentrat atentia publicului.Se pare ca anumite lucruri tran-

scend epoci si regimuri politice. Romaniade atunci seamana foarte mult cu aceeape care o cunoastem si noi. Functionaricare, oricit de jos s-ar afla in ierarhie,reusesc sa fie corupti; Ispas, seful de gara,doar ciupeste in loc sa fure, dar oricumabuzeaza de functia sa. Apa se inchidepeste noapte pentru ca la uzina nu existaschimbul 3, probabil pentru ca sindicatuls-a opus. Profesorii sint platiti mizerabil(dar macar au parte de respect). Barbatiicu stare intretin femei frumoase pentru aputea intra triumfal in restaurantul de laAthenee Palace. Si asa mai departe...

Probabil ca personajul principalal piesei este de fapt oraselul de provin-cie romanesc. In cazul de fata, anonim siplasat intre Capitala si Cazinoul din

Echos * Echoes * Echos * Echoes * Echos * Echoes * Echos * Echoes * Echos * Echoes

* Apare sub egida Asociatiei Romano-Canadiene din O�awa-Gatineau * Se distribuie gratuit *Anul IV, numarul 15, decembrie 2010

EcouriVizitati-ne la www.arcog.ca

IN ACEST NUMAR:� Avem pareri despre orice

� Cine sint adevaratii canadieni?

� O initiativa memorabila

� Taxa pe Nobel

In fiecare an asteptam cu emotie festivalul romanesc. Estefiresc sa fie asa, pentru ca este singura intalnire care se adreseazatuturor romanilor indiferent de religie, culoare politica, pozitiesociala, culoare la masina, marimea casei, jobul ocupat, etc. Spunaceste cuvinte nu ca sa jignesc bisericile sau alte grupari. Departede mine acest gand. Vreau doar sa raspund prietenilor mei carem-au intrebat daca festivalul romanesc este al bisericii X sau Y.Raspunsul meu este urmatorul: Festivalul romanesc este organizatde ARCOG, care este o organizatie laica. Poate ca aceasta micaexplicatie va aduna mai multi romani in jurul asociatiei.

Festivalul nostru a fost o reusita in ciuda tuturorobstacolelor. Stiam ca nu-i usor sa organizezi un asemeneaeveniment, dar pentru mine a fost primul an cand am facut partedin echipa de organizare. Asa am inteles ca in spateleevenimentului se ascunde foarte multa munca, multe emotii si nu

Din culisele festivalului

Citeva sute din cei aproximativ 6000 de romanistabiliti in capitala Canadei si-au petrecut o zi in

compania compatriotilor lor.(continuarea in pagina 4)

(continuarea in pagina 10)

O fereastra catre Romania interbelica

Anul IV, numarul 15, noiembrie 2010 Vizitati-ne la www.arcog.ca

Pagina 2

REDACTIA

Ileana Constantinescu, Dorina Arbone, Ioana Nicolau, Paula Samoila, Alex Nicolescu. Publicitate: Dragos Constantinescu ([email protected])

Corectura: Lavinia DubovanCap limpede: Cornel Balan Secretar general de redactie: Alex SavulescuCoordonator: Adrian Costea

Scrieti-ne la [email protected]. Trimiteti-ne articole, comentarii, sugestii, critici si va vom publica opiniile in limita spatiului disponibil. Publicam gratuit anunturile de interes comunitar.

Responsabilitatea punctelor de vedere exprimate in articolele publicate in Ecouri apartine exclusiv autorilor!

Ecouri

IZVORUL – un nou ansamblu de dansuri românești

în Ottawa-GatineauAnsamblul de dansuri populare IZVORUL a

luat fiinţă din dorinţa de a promova cultura româneascăîn ţara noastră de adopţie. Iniţiatoarea și directoareagrupului este Sandra Cocea.

IZVORUL a fost creat în luna martie 2010. Deșiaflat la început de drum, ansamblul a participat deja înperioada aprilie - august 2010 la șapte spectacole, printrecare Carnavalul Culturilor, Festivalul Lalelelor si cere-monia de 100 ani a Muzeului Naturii. Coregrafiadansurilor este realizată de Anda Hîrceagă și SandraCocea, împreună sau separat, și aduce pe scenă dansuridin toate regiunile ţării.

Ansamblul numără la ora actuală peste 25 demembri. Noi membri de toate vârstele și naţionalităţilesunt oricând bineveniţi, indiferent dacă au sau nu expe-rienţă în dansuri. Repetiţiile au loc în fiecare duminicăîntre orele 13-15 la CasaFlo Dance Studio, Westgate Mall,1309 Carling Avenue.

Le mulţumim pe această cale celor care ne-ausprĳinit prin prezenţa și aplauzele lor la manifestărilela care am participat, și dorim să vă vedem în numărcât mai mare și la următoarele spectacole.

Curier electronic: [email protected] internet: rdto.hope-productions.netFacebook: IZVORUL Romanian Dance Troupe

Vrem sa stringemlegaturile!

Aveti ceva de spus si vreti sa publicati in Ecouri?

Primim articole, idei, sugestii,comentarii sau critici

la adresa [email protected]

Publicitate in Ecouri:[email protected]

Anul IV, numarul 15, decembrie 2010 Vizitati-ne la www.arcog.ca

Pagina 3 Ecouri

Dragos Constantinescu

La TVR International mă uit rar, din motive practice:multe meciuri plictisitoare de polo pe apa (se pare că românii deastăzi sunt ahtiaţi după acest sport), prea multe emisiuni muzi-cale cu artişti mediocri, talk-show-uri pentru retardaţi mintali(ca şi aici de altfel). Dar emisiunile de ştiri şi unele comentariisunt mai picante, iar haosul economic şi politic din România auexagerat poziţiile şi opiniile persoanelor invitate în fotolii chinu-itoare pentru interviuri. La o astfel de emisiune, un profesoraşde istorie şi-a ”dat cu parerea” (simpatic, arti culat, şi autoritar) căel ştie cum să fixeze economia României, mult mai bine decât ac-tualii guvernanţi şi birocraţi. Europa şi Nordul Americii esteplină de experţi în economie şi finanţe care îşi frământă creieriisă găsească soluţii pentru dezastrul economic în care ne aflămcu toţii, nu numai România. Si iată cum un personaj fără compe-tenţă în domeniu, fără noţiuni chiar elementar economice, fărăun CV adecvat, fără responsabilităţi financiare, are opinii sub-lime într-un domeniu extrem de complex, dar ”care-i lipseşte cudesăvârşire”.

La o altă emisiune TVRi, imediat dupa intrareaRomâniei în UE, un guguman mărunt declara categoric că deacum românii vor avea o nouă identitate. De ce aveau nevoieromânii de una nouă, cum o s-o piardă pe cea veche şi o s-odobîndească pe cea nouă, n-a explicat. Dar avea o părere clară, denezdruncinat, despre un lucru de care n-avea habar. Un alt ob-scur politolog sfătuia cu înţelepciunea-i total necunoscută caromânii care voiajează in Europa de vest să nu-şi dezvăluiecetaţenia, ca să nu fie trataţi drept ţigani.

Cartea nescrisă de Petre Ţuţea, ”Aflarea în treabă, cametodă de lucru la români”, rămîne de o tristă şi amară actuali-tate. În mod raţional e bine să ne gândim înainte de a ne rostipărerea. Când domeniul despre care se discută este în afaracunoştiinţelor noastre, este bine să ne abţinem. De e -xemplu,dacă prin formaţie eşti funcţionar, e bine să taci când se discutădespre conjectura Poincaré (dealtfel foarte puţini înţelegemsubiectul acesta). Fiecare dintre noi este citit sau măcar cunoscă-tor într-un domeniu-două, şi predictibil ignorant în multe altele.Totuşi, frecvenţa cu care ne trezim vorbind e stupefiantă. Extrap-olarea expertizei dintr-un domeniu în altul cu care n-avem niciotangenţă este plină de ridicol.

Ţuţea a semnalat una din problemele tipice românilor.Ne băgăm unde nu ne fierbe oala şi, conform principiului luiPeter, atingem imediat nivelul de incompetenţămaxim în oriceierarhie sau situaţie posibilă. Românii sunt amatori (sau diletanţi,ceeace sună mai blând) impunând sfaturi, comenzi, soluţii ori-unde, oricând, pentru oricine, despre orice. Îi vedem pe sta-dioane răcnind la toţi jucătorii de fotbal unde să paseze, cum săjoace mingea, blestemând, înjurându-i pe antrenori, jucători,soacra, sau patronul. Prea mulţi dintre concetăţeni sunt convinşi,

în adâncul lor, că ei – şi numai ei – ar trebui să ţină pîinea şi cuţi-tul. Mai că fiecare român ar vrea (sau, în orice caz, se considerăpotrivit) să-i conducă pe ceilalţi. De unde atâta luptă pentru ti-tluri fictive, inutile, pentru crearea unor mici grupuri, bisericuţesau asociaţii ineficiente, pentru risipirea resurselor şi eforturilor?Bertrand Russell constata cu umor că ”Problema cea mai mareîn lume este că proştii sunt absolut siguri de teoria lor, iardeştepţii sunt mereu nesiguri de ei”, pentru că, de fapt, nuaceasta este problema majoră a omenirii. Este o constantă printremiriade de probleme.

Românii au soluţii politice, economice, agricole, sociale,dar nimeni nu le pune în aplicare, de parcă ar fi un complot mon-dial ca să-i ignore. Am fost martor la o discuţie hilara între doiimigranţi (ingineri de profesie) din România care se lamentau (cealtceva?) că nemţii nu se pricep să conducă poporul, finanţele,industria, şi turismul Germaniei, şi dacă ei doi ar avea Germaniape mâna lor le-ar arăta nemţilor cum se face treaba. Şi când măgândesc că atâtea ţari au nevoie de sfaturile şi priceperea lor.Parcă văd un cârd de prim-miniştri, aşteptând-şi cuminţi rândulla coada de sfaturi.

Aflarea în treabă este fără responsabilitate, deoarece nueste treaba în sine, nu trebuie dovedită nici prin argumente şimai ales nici prin fapte. Să nu uităm că orice treaba este îndeplin-ită de acei care nu şi-au atins încă nivelul de incompetenţă. Darcum să scăpăm ocazia de a ne exprima părerea nesolicitată şiunde ne pricepem atât de puţin? Nu ne pasă de ridicol, degrotesc, atât timp cât avem păreri!

Din ciclul “Complexele românilor”

Avem păreri despre orice

Intr-o convorbire cu scriitorul Gabriel Liiceanu, in 1990,filosoful Petre Tutea vorbea, cu amaraciune, despre

“aflarea in treaba la romani” ca sport national

in ultimul rand nervi de otel pentru a face fata la situatiileimprevizibile. Iar anul acesta obstacolele au curs cunemiluita. Ne-a fost greu, dar am reusit. Reusita noastra adepins foarte mult de prezenta romanilor, de existentavoluntarilor, de calitatea spectacolelor, de momentelesurpriza, de bucatele alese si nu in ultimul rand de faptul caam avut parte de o zi superba. Anul acesta, Doamne-Doamne a fost darnic cu noi. Duminca festivalului a fostsplendida.

In urmatoarele randuri as vrea sa vorbesc despreun moment surpriza si despre prezenta pe scenafestivalului a catorva tineri. Asadar, momentul surpriza.

In luna august, majoritatea ziarelor romanestispuneau cam asa: „O romanca, Maria Ruican, a decis iniunie sa paraseasca Romania si sa emigreze in Canada lavarsta de 100 de ani...” La 100 de ani sa emigrezi? Vad peforumurile romanesti mii de intrebari de genul “am 40 sau35 de ani, nu-s prea batrana?” Aveam totusi sa aflu maitarziu ca d-na Ruican n-a parasit abia in iunie Romania,dar e adevarat ca a devenit rezident permanent cu catevazile inainte de a implini suta. Stiind ca familia doamneiRuican locuieste in zona noastra, am decis imediat sa oinvitam la festival. Gratie ziarelor romanesti, care dausuficiente informatii despre o persoana, nu mi-a fost greusa o gasesc. Spre bucuria noastra, a aceptat sa vina, cuajutorul nepoatei sale. Aveam emotii in ziua festivalului,ne pregatisem cu un buchet de flori si ne gandeam la omasa speciala pentru doamna Ruican. Am intrebat toatedoamnele in varsta daca se numesc Maria Ruican. Cinevami-a spus ca o cunoaste si ca stie sigur ca nu vine. Amrugat-o totusi pe Doina Tibu sa intrebe daca a ajuns, dareram ferm convinsa ca nu va fi prezenta. La un momentdat, doua doamne care aveau langa ele o batranica imispun „Am adus-o!” Asta da, surpriza! Aveam in fata odoamna care a prins cele doua razboaie mondiale. Aveamin fata un simbol al neamului romanesc. In timpulprogramului artistic care i-a fost dedicat am vazut-oplangand si cantand. Ma tinea de mana, ca un copil.

La 100 de ani, priviti-o (in imaginea alaturata,n.ed.) ce frumoasa e!

Si-acum, sa trecem in extrema cealalta si savorbim despre tineri. La reusita celor doua programeartististice au contribuit foarte mult tinerii. Evident,suntem cu totii tineri. Dar unii dintre noi... parca ne-intrecin tinerete! Si-au dorit sa dea din timpul lor liber si sa sepregateasca pentru festival. Am sa-i enumar pe cei careau fost pentru prima data pe scena festivalului si care suntfoarte talentati. E adevarat ca nu-i nici unul profesionist infolclor, dar toti au in bagajele lor, pe langa talent, multiani de munca in domeniul artistic, si au crescut in acestmediu. Nu-i consider amatori sau lautari. Si-au sacrificatcopilaria luind lectii de dans, de clarinet, de vioara, decanto... Sunt foarte talentati, si au venit ca voluntari lafestival. Consider ca ar trebui sa avem grija de ei si sa-ipromovam. Comunitatile unite asa fac. In semn demultumire, merita sa-i facem cunoscuti.

Iata numele lor: Andreea Ines si Gabriela Gref-Ines (doua dansatoare talentate), Ioana-Smarandita

Arbone (studiaza vioara de la 5 ani), Paul Croitoru(clarinetist, absolvent de con servator, a cantat la OperaRomana din Iasi) si nu in ultimul rand Ruxandra Tibu (ovoce extra ordinara) care a auzit toata viata ei muzicapopulara cantandu-se in casa.

Evident, nu-i uitam pe cei care activeaza in echipade dansuri condusa de Sandra Cocea, pe Anca Grigoriu siStefana Mihailiuc (doua surori talentate) si nici pe cei carele-au fost alaturi si care sunt deja nume consacrate: DoinaTibu, Baby Kotlarewsky, Marian Panait si Marius Banu.Tuturor le multumim!

Dorina Arbone


Pagina 4 Ecouri

Din culisele...

Cu ocazia festivalului, revista ”Ecouri”cistiga noi cititori.

Maria Ruican a devenit o celebritate locala in momentul in care presa a aflat ca si-a primit cetatenia

canadiana la virsta de 100 ani.

(urmare din pagina 1)

Pagina 5 Ecouri


Alex Savulescu

La mijlocul lui octombrie, GillesDuceppe, liderul Bloc Quebecois a facutsenzatie la Washington, unde a declaratca Statele Unite ar trebui sa sprijineefortul de independenta al Quebecului,dat fiind ca oricum, provincia saface mai multe schimburieconomice cu americanii decitcu restul Canadei. Cu obisnuita-i atitudine directa, Duceppe alaudat "enorma" cifra de 51miliarde dolari rulata astfel in2009 - "Money talks, hein?" apufnit el intr-un interviutelefonic inregistrat cuCanadian Press si citat de CBC.

De-a lungul citorvazile, politicianul separatist astrabatut coridoarele puteriiamericane si si-a organizat oaudienta formata din diversipoliticieni, oameni de afaceriimportanti, lobby-isti si membri aicercurilor academice, cu o lista careinclude Peterson Institute forInternational Economics, WoodrowWilson International Center for Scholars,Hudson Institute, si Canadian-AmericanBusiness Council. Conform reactiiloraparute ulterior in presa, audientaamericana s-a aratat, totusi, destul derece si sceptica la declaratiile sipropunerile lui Duceppe.

Acesta prevede o criza politicala nivelul intregii provincii francofone,care va duce intr-un rastimp destul descurt la rasturnarea guvernului liberalactual si inlocuirea sa cu un regimcondus de Pauline Marois si PartiQuebecois, avind ca obiectiv fun -damental separarea de restul Canadei.Nelasindu-se descurajat cu usurinta,Duceppe a trimis 1600 scrisori adresateautoritatilor din diferite tari ale lumii,cerindu-le sa se pregateasca pentru atrata cu un Quebec suveran, a caruiaparitie este, pentru el, iminenta siinevitabila, avind in vedere eseculprelungirii acordului de la Lake Meechsi lipsa de entuziasm de la nivelul

federalist canadian.Duceppe a fost primul

reprezentant federal al Bloc Quebecois,partid fondat cu scopul de a aparainteresele Quebecului in Ottawa, fiindales in 1990 ca membru al parlamentuluicanadian, pe fondul unor tensiuni

politice crucialepentru guvernulconservator al luiBrian Mulroney.Dupa 20 ani deexperienta poli -tica, timp in carenu mai putin de40 de alti colegi departid i s-aualaturat pe scenafederala, si dupa oserie de loviturimediatice care auinclus si o spec -taculoasa candi -datura la functia

de prim-ministru in 2004, fostuluiinfirmier si sindicalist ii este usor sadetecteze slabiciunea guvernului Harper,si sa iasa la atac. Pentru analisti, Duceppesi partidul sau sint destinati esecului inaceasta noua ofensiva propagandisticalansata in directia vecinilor de la sud.Circumstantele politice si economicenefavorabile ii constring pe americani la

prudenta, si perspectiva de a largiNAFTA prin adaugarea unui noumembru este tot atit de neapetisantaprecum e si temerea de a sustine deschiso miscare politica separatista bazata pediferente lingvistice si culturale. StateleUnite se lupta cu proprii demoni, fie ca evorba de "socialisti", "teroristi","emigranti" (cu intelesul de "hispanici")sau "creationisti" si "simpatizanti TeaParty", in functie de cei pe care-i intrebi.

Cu toate acestea, Duceppe esteun politician abil, care stie sa speculezein mod avantajos in diverse imprejurari,si sa-si atraga suficient de multa atentie.La urma urmei, exista sanse ca istoria sase incline in cele din urma in favoarea lui.Agitatia liderilor francofoni nord-americani se oglindeste peste Atlantic inzvircolirile prin care trece Belgia, undefrancofonii si flamanzii trag in directiiopuse, si fiecare isi trompeteaza ideile citmai strident. Spre deosebire de Canada,insa, rolurile se inverseaza. Nordulflamand se delimiteaza de sudulpredominant francofon (fortind, in 1993,transformarea Belgiei in stat federal), iarfrancofonii incearca sa-i convinga pevorbitorii de olandeza sa ramina cu ei inaceeasi tara. Ca urmare, liniile doctrinarepolitice devin fluide, si "dreapta"francofona devine partizanul unui

Cine sint adevaratii canadieni?


Gilles Duceppe, liderul opozitieiin Parlamentul Canadeisi politician separatist

Un Quebec devenit independent ar miza, in mod necesar, pe pozitia sa geostrategica.

Foto: Wikipedia

Foto: Wikipedia

Pagina 6 Ecouri


idealuri traditionale “de stinga” precum ideea unui guverncentral puternic. In plus, capitala Belgiei este si capitalaadministrativa a intregii Uniuni Europene, si primul presedinteal Consiliului Uniunii Europene este conservatorul flamandHerman van Rompuy. Lumea Veche se vede pusa in fata unordiscordante realitati, in care unele grupuri fac apel la uniunecontinentala, iar altele la autodeterminare si suveranitate local-regionala, cu toate ca multi politicieni fac parte in modconcomitent din ambele grupuri. Un membru al misiuniidiplomatice belgiene la Ottawa, discutind in conditii deanonimitate, se arata increzator ca situatia din tara sa se valinisti in curind, in pofida beligerentei unora din colegii sai.Indiferent daca actuala criza economica va fi depasita, Europava trebui sa se aplece, mai devreme sau mai tirziu, asupraacestei probleme. Pauza de reflectie oferita de spectacolulsfisietor al destramarii Iugoslaviei s-a terminat. Nu e exclus cain decursul deceniului urmator sa asistam la o fragmentare aunor tari europene, insa circumstantele istorice par, deasemenea, sa indice spre o radicalizare politica pe bazecultural-religioase, avind ca punct de pornire admiterea Turcieiin UE, si ascensiunea islamului.

Semnele sint deja acolo: oratorii si partidelenationalist-conservatoare cistiga teren in Italia, in Olanda, darsi in Germania, unde premierul Angela Merkel se vede nevoitsa accepte ca multiculturalismul esueaza in fata rezistenteiemigrantilor turci de a vorbi limba germana, in timp ce Rusiase incrunta la ceceni si le face cu ochiul transnistrenilor.

Pastrind in minte toate aceste informatii legate deEuropa, sa ne intoarcem acum acasa. Daca Quebecul va sfirsi cuadevarat prin a organiza un nou refendum pentru a se separade restul Canadei, inainte de a ne pune intrebari legate desansele sale de supravietuire economica, trebuie sa ne intrebamin ce masura viata noastra va fi afectata. Romanii din Ottawa-Gatineau, indeosebi, trebuie sa decida - fiecare in sinea lui - caretabara trebuie sustinuta. Toti cei care au venit aici au facut-opentru a avea o viata mai buna, nimenu nu stie citi au venit "inCanada" in general, si citi din ei au venit "in Quebec" in special(dincolo de avantajele cerintelor financiare mai mici). Oare segindea cineva dintre cei care, mai ales in timpul comunismului,plecau in Canada sau Belgia, la toate subtilitatile politice siculturale din viitoarea tara de adoptie? Le-a pasat cu adevaratromanilor de apropierile latin-francofone? Sau era de ajunsmirajul unui stat in care economia functioneaza, guvernarea edecenta, si poti trai fara sa ai grija zilei de miine, si fara sa-ti fieteama sa pleci de acasa uitind usa descuiata? Nu cred casecesiunea ar aduce nici un fel de avantaje pentru romanii deaici - nici macar celor care traiesc si muncesc exclusiv ininteriorul provinciei Quebec. Foarte multi (de exemplu, ceicarelucreaza pentru guvernul federal) ar trebui sa-si vindacasele si sa se mute peste riu, in Ottawa (ceea ce va avearepercusiuni usor de inteles pe plan economic general,incepind cu piata imobiliara). Si sa nu uitam ca aceleasi calculevor trece si prin mintea membrilor altor comunitati diasporice.

Daca se ajunge din nou la referendum, pentru a treiaoara, va trebui sa ne hotarim cit de mult inseamna pentru noi

faptul ca sintem canadieni, ce inseamna asta cu adevarat, sicum putem sa pastram - sau sa schimbam in mai bine - ceea ceavem. Fostul premier separatist al Quebecului, JacquesParizeau, care a demisionat dupa esecul ultimului referend din1995, a dat atunci vina pe "banii federali si votul etnic" (adica peemigranti.) Daca Duceppe ii ies socotelile, si se ajunge la unnou vot, emigrantii ar putea (din nou) sa aiba un cuvint despus. Si atunci, cine sint adevaratii canadieni?


Sfera politica mondiala se confrunta cu un nou val de demagogie,xenofobie si separatism (caricatura aparuta in El Pais, Madrid)

“Umbra lui Dracula” si disidenta din Romania

In 1989, doi canadieni - un re-porter al Radio-Canada si unpolitician din Quebec - au reusitsa inregistreze un interviu videocu pastorul reformat Laszlo Tokesin Timisoara, si sa scoata din taracasetele, in pofida eforturilor de-puse de Securitatea ceausista.

Interviul s-a dovedit o adevarata bomba mediatica, sidifuzarea sa a devenit scinteia revolutiei din Romania.Acesta este subiectul unui recent documentar realizatde Arpad Szoczi, si proiectat in aceasta vara in citevalocatii din Canada si SUA, printre care si Centrul Cul-tural Ungar din Ottawa. Documentarul, creat in douaversiuni (una prescurtata, de aproape o ora, si unacompleta de 90 minute) are toate elementele unui filmde spionaj, si beneficiaza de participarea tuturor celor


Pagina 7 Ecouri

Anul IV, numarul 15, decembrie 2010 Vizitati-ne la www.arcog.caDin 2003 incoace, diversi jurnalisti, membri al unor

asociatii non-guvernamentale si non-profit, precum si membri aicomunitatii academice, politicieni, si reprezentanti al unor co-munitati diverse din intreaga lume, se intilnesc in Italia, pentrua participa la forumul Greenaccord, si a discuta pe teme legatede mediu, economie si dezvoltare.

In mod traditional, foru-mul, organizat sub patronatulpresedintiei italiene, avea loc laRoma, insa ultimii doi ani au adus oschimbare a locatiei - mai intii laViterbo si, in cele din urma, la Cuneo, in provincia Piemonte.

Lista de participanti s-a extins considerabil pe parcursulcelor opt ani de activitate ai forumului, incluzind personalitatiprecum profesorul canadian William Rees (care a pus bazeleconceptului de "amprenta ecologica"), activistul Jon Dee ("Aus-tralianul Anului" in 2010), profesorul Rajendra Pachauri (laureat,in 2007, impreuna cu Al Gore, al Premiului Nobel pentru Pace,ca reprezentant al IPCC), Walden Bello si Vandana Shiva (recipi -enti al premiului Nobel Alternativ), numerosi membri marcantiai World Wildlife Fund si Worldwatch Institute, si reprezentantiai guvernelor din Africa, Asia si America de Sud.

In 2009, cind scandalul mediatic cunoscut drept "Cli-mategate" a incurajat opozitia internationala la semnarea acor-dului de la Copenhaga, forumul a avut ca invitati membri aicomunitatilor afectate de schimbarile climatice din India siNepal, si specialisti in analiza atmosferica precum JoEllen Rus-sell, care au demonstrat in mod indubitabil ca schimbarile cli-matice globale sint reale si incontestabile in mod stiintific,indiferent de ce ar spune unii politicieni.

Anul acesta, forumul a avut ca tema sustenabilitateasocietatii moderne, si s-a concentrat pe etica si filosofie, lasind

pe un plan secundar problemele legate direct de ecologie. O ex-ceptie notabila a fost prezentarea facuta de economistul RobertCostanza, care a adus in discutie limitele cresterii financiare sieconomice in contextul resurselor planetare disponibile, legindrecenta depresiune de nevoia stabilirii unui nou sistem de valori

universale. Cumnimeni nu poateavea pretentia cadetine o solutiemultumitoare pen-tru toata lu mea,

Costanza pro pune o intensificare a dialogului dintre toti cei in-teresati, oferind ca forum revista pe care o conduce, "The Solu-tions Journal".

Alti vorbitori, precum antropologul Joseph Tainter, aureusit sa dea nastere la discutii aprinse pe teme similare. Tainter,profesor la Universitatea Utah, a criticat increderea manifestatade cercurile de optimisti care spera sa gaseasca o solutie tehno-logica la actualul impas energetic planetar. El afirma ca cerc-etarea stiintifica devine din ce in ce mai fragmentata siprohibitiva din punct de vedere financiar, necesitind din ce in cemai multe resurse umane si economice, ceea ce va duce in modnecesar si inevitabil la o stagnare nu foarte indepartata pe plantemporal. Fatalismul sau a stirnit contradictii in rindul unora din-tre participanti, care au pus la indoiala concluziile sale - o partede ele fiind bazate pe date "artificiale" precum numarul depatente inregistrate in Statele Unite.

O alta prezentare, facuta de profesorul Fritz Hinter-berger, membru al Clubului de la Roma si director al InstitutuluiEuropean de Cercetare a Sustenabilitatii, a ridicat problema cal-itatii vietii, scotind in evidenta o corelatie complicata si deseorineglijata dintre termeni universali ca "fericire" si "afluenta", sievidentiind in termeni stiintifici ca prosperitatea materiala numai aduce satisfactie dincolo de un anumit punct.

Raport asupra lumiide Alex Savulescu

Economistul Robert Costanza discuta situatia actuala

Foto: Adrian Gilardoni

Pagina 8 Ecouri


Sergiu Cioiu

Am participat, cu impartasita bucurie, pe 3 octombrie,la o reusita seara oferita de Consiliul Parohial al Bisericii SfântulNicolae al românilor din Ottawa. A fost o seara cu un scopcaritativ: stringerea de fonduri in ideea edificarii unei Case

Românesti, ca intr-un mic satuc cu o bisericuta ortodoxa in stilbrâncovenesc, pe terenul deja achizitionat in Bank Street South.

Planul viitoarei constructii a fost pus la dispozitiatuturor celor interesati si care de zeci de ani viseaza la o bisericaromaneasca traditionala. Actiunea se inscrie intr-un elan vigurossi plin de lumina al intregii noastre comunitati româno-canadiene, din ce in ce mai numeroase, pentru ridicarea sauamenajarea unor lacase sfinte construite dupa cunoscutelecanoane ale bisericilor ortodoxe, cu timpla, iconostas, turle,vitralii si icoane ortodoxe.

E de subliniat ca, de aceasta data, planul intocmit deConsiliul Parohial include si infaptuirea unei Case Românesti incare sa se poata organiza activitati culturale si chiar comercialepentru a pune mai bine in lumina potentialul românilor dinregiunea Capitalei Nationale. De asemena, se intentioneaza ca laaceasta Casa Romaneasca sa aiba acces tot românul care dorestesa aiba un loc de intilnire la un pahar sau la o cafea, asa cum iiplace; sa devina un loc de socializare, de divertisment, unde potfi invitati conferentiari, artisti, facute expozitii, recitaluri,spectacole muzicale sau de teatru, un loc deschis tuturor celorcare doresc sa ne cunoasca sau sa faca o imersiune in culturapopulara româneasca.

Seara din 3 octombrie a fost un prim eveniment

caritativ, care s-a bucurat de succes datorita unei buneparticipari si a organizarii asigurate de un comitet de doamne,care a fost sufletul acestei prime reusite. Doamnele carora vreausa le aduc multumiri prin rindurile acestea trebuie mentionatesi rasplatite pentru un sustinut benevolat in sprijinul credintei insfintele noastre traditii dar si in sprijinul frumosului ideal de alasa ceva in urma si de a inscrie comunitatea de sorginteromâneasca printre cele cu mai vechi izbinzi, cum a ar fi ceagreceasca, libaneza, italieneasca, portugheza, maghiara,germana, etc.

Este de subliniat faptul ca aceasta initiativa nu se facecu sprijin venit din afara ci numai cu mijloacele si puterile celorde aici, cu posibilitatile acelora care doresc sa puna umarul larealizarea proiectului pentru aceasta Sfinta Lucrare.

Fidele angajamentelorlor, aceste romance, care au maicontribuit la organizareadiferitelor editii ale FestivaluluiRomânilor, Serilor Românesti,precum si a participarilor desucces la Festivalul anual alLalelelor, si a altor asemeneaevenimente, merita din plinsincere multumiri: doamneleRodica E. Motora, IleanaConstantinescu, Rodica O.Motora, Mirella Pop, MihaelaVaduva, si persoanele care le-ausprijinit si ajutat in generoasa loractivitate. E de mentionat sidomnul Marius Banu, care a pusla dispozitie inregistrari cumelodii ce au creat o placuta

ambianta, invitindu-ne la dans sau la horit.Intr-o atmosfera destinsa s-a organizat si o licitatie cu

obiecte daruite de organizatori, licitatie dirijiata cu haz, farmecspontan si incontestabil succes, de catre domnul MirceaSlobozianu al carui “grai moldovinesc” e o placere sa-l asculti.

In final, pot spune ca am participat la o seara placutala care am intilnit oameni calzi, prietenosi si entuziasti spre apune suflet la o asemenea, mult asteptata, bine venita si, nu inultimul rind, nobila initiativa.

Mirella PopReal Estate AgentAgente immobilière

(819) [email protected]

Mircea Slobozianu, organizatorul plin de farmec al licitatiei, in actiune

O nobila initiativa:serata din

3 octombrie 2010

Adrian Costea

Vineri, 5 noiembrie, a incetat dinviata poetul Adrian Paunescu. Moartea saa generat un volum urias de reactii dinpartea admiratorilor si detractorilor. Admi-ratorii l-au elogiat ca pe un dictator inviata, iar detractorii l-au demolat folosindinjuriile cele mai joase. Intr-adevar, estegreu sa fii neutru si obiectiv atunci cindvorbesti despre Adrian Paunescu.

Dar ce oare a fost AdrianPaunescu? Stim cu certitudine ca a fostpoet. Un mare poet, dupa unii, un versi-ficator de duzina, dupa altii. Si-a folositcu iscusinta talentul, farmecul, si darul in-gusirii pentru a parveni si obtine functii siprivilegii. Cu siguranta, a dovedit mai multdecit inteligenta si talent ca sa devina sec-retarul U.T.C. la Uniunea Scriitorilor la 23de ani. Apoi a intrat in partidul comunist sitoate portile au inceput sa i se deschida.La 30 de ani i s-a incredintat revistaFlacara. Regimul comunist il considera unom de incredere si il recompensa pe ma-sura. Cei care au trait acei ani stiu ca nuse ajungea prea departe doar cu talent.Devotamentul afisat fata de cauza comu-nista era esential pentru avansarea cari-erei. Nenumarati oameni inteligenti sitalentati au preferat sa evite prostitutiapolitica si s-au refugiat in slujbe minore.Altii s-au alaturat cauzei, dar fara sa facaexcese de entuziasm. In acest timp,Adrian Paunescu urca in fuga scarile influ-entei si puterii.

Poetul vroia mai mult. A inventatCenaclul Flacara si a devenit astfel tri-bunul tineretului. Si-a creat un mic im-periu in care isi rezervase postul dedictator. Dintr-un spectacol de poezie simuzica prezentat in fata citorva sute despectatori, cenaclul Flacara s-a transfor-mat rapid intr-o uriasa reprezentatie itin-eranta de magnitudinea turneelor rock sipop din ziua de azi. Cu o importanta ex-ceptie: era singurul spectacol de acestgen din Romania acelor vremuri. Era, deasemenea, o masina de facut bani. Vor-bim de bani gheata, hard cash, greu decontrolat intr-un mediu corupt ca Roma-nia acelor ani, in care contabilitatea sesupunea deciziilor politice. Nimeni nu stieexact care a fost cifra de afaceri a cena-clului Flacara si citi bani negri au fost in-casati de Adrian Paunescu. Erau vremurigrele si toata lumea incerca sa faca unban in plus, in special cei inzestrati cu tal-ent artistic. Formatiile rock cintau princase de cultura si camine culturale, actoriide teatru jucau la matineu in turnee, iarcintaretii se produceau in spectacole im-provizate si la nunti.

Toata aceasta industrie era ali-mentata de masa romanilor fara talent,care traiau din salarii mizere. Specta-

colelor erau oaze in care, pentru citevaore, oamenii se simteau liberi. Televizi u -nea, cinematografia si radioul erau con-trolate si cenzurate la singe. In salile despectacol, artistii simulau libertatea li vrindasa-numi te le “sopirle”: mici cri tici laadresa re gimului comu-nist sau re ferinte la as -pecte negati ve alerealitatii de zi cu zi. Lascara ce na clului Flacara,po etul si-a pe r fec tio natun discurs pro pagandisticiscusit, prin care a ma-nipulat tinerii si a creatiluzia libertatii. Ev ident,discursul ar fi esuat dacanu ar fi beneficiat de in-terpretarea magistrala apoetului-actor. In ritmul scandarii sloga -nelor nationaliste, poetul continua sa urcescarile si usile ii erau peste tot deschise.

Au fost vremuri fabuloase pentruAdrian Paunescu. Avea tot ce isi dorise, iaridealurile sale erau distilate in trei compo-nente magice: putere, glorie si bani. Maiales bani, care veneau din toate partile.De la cenaclu, de la revista, de la televiz-iune, de la radio, din cartile pe care toateediturile vroiau sa i le publice, din diurne,de la casa de discuri Electrecord, de pestetot. Poetul calarea pe cai mari si credea cainventase un joc la care era invincibil pen-tru ca el controla regulile. Ingreunat, lapropriu, de viata dulce din virful piramidei,poetul continua sa urce scarile puterii. Maimult din inertie, pentru ca deja obtinusetot ce isi dorise.

Cenaclul Flacara devenise unmonstru care bintuia flamind toate col-turile tarii, iar creatorul sau, satrapul unuistat in stat. Influenta si puterea financiarail faceau sa se creada invincibil. Experi-enta ii dovedise ca inteligenta si usurintade a articula argumente spectaculoase ilfaceau extrem de convingator. Acolo undeargumentele esuau, invocarea patriei sipartidului reuseau. Servilitatea si odeleadresate conducatorilor zilei erau armelecare il faceam sa se simta imun si intan-gibil. Pina la urma destramarea cenacluluiFlacara si caderea din gratii a poetului nuse datoreaza unui eveniment anume.Evenimentul doar a declansat prabusirea.Adrian Paunescu a fost executat politicpentru ca nu a stiut sa se opreasca latimp. A avut totul si a vrut mai mult. La-comia a stricat omenia. Cenaclul Flacaras-a surpat sub propria greutate, iar poetuls-a lasat purtat de val si nu s-a priceputsa-si gestioneze gloria. Poetul s-a rosto-golit pe scarile puterii. N-a mai avut glo-

rie, dar majoritatea posesiunilor materialei-au ramas.

A urmat o perioada tulbure, incare poetul a incercat sa se vinda ca per-secutat al regimului comunist si dizident.Nu mai avea access la presa scrisa si la

televiziune. Conducatorii zilei numai vroiau sa auda de el. L-au con-damnat la anonimitate. Cea maimare pedeapsa pentru un om obis-nuit cu adulatiile multimii, trata-mentul preferential, lumina scenei.Si-a lasat o barba patriarhala siumbla in paltoane negre, lungi pinain pamint. Cultiva imaginea unuicarturar ascet, dar fizicul generos ilfacea sa para mai curind un calugardedat exceselor in cele lumesti.

Este foarte interesanta revenirealui Adrian Paunescu in viata publica dupa1989. La ani de zile dupa disparitia cena-clului Flacara, lumea inca ii tinea minteabuzurile. Si-a facut autocritica si s-anumit porc, a promis ca se va retrage, daratractia vietii in public s-a dovedit preaputernica. In 20 de ani de democratie,Adrian Paunescu si-a cladit o noua per-sonalitate si o noua cariera. Desigur, nu amai avut niciodata puterea din anii cena-clului Flacara, dar s-a reinventat cu suc-ces. A schimbat ambalajul produsului si acontinuat sa-l vinda pentru ca a existatcerere pe piata.

Acum sa incercam sa schimbampespectiva. Cum ar fi aratat cariera luiAdrian Paunescu in Canada sau in S.U.A.?Sa presupunem ca ar fi facut echivalentulacelorasi compromisuri intr-o societatedemocratica. Ar fi reusit sa devina, faraindoiala, un prezentator de talk-show,guru, predicator, lider de opinie, sau politi-cian de succes. La urma urmei, AdrianPaunescu nu a comis vreo ilegalitate ma-jora. Daca privim cu cinism inapoi, cevedem? Un om care si-a folosit cu dibacieinteligenta si talentul pentru a razbi inviata. Intotdeauna a avut grija de “nu-mero uno”, adica de el insusi, iar lacomiapatologica i-a stimulat continuu creativi-tatea. In cel mai rau caz, Paunescu a in-calcat doar reguli etice. Daca a comisinfractiuni, acestea au fost minore si i-aufost trecute cu vederea datorita influenteisale covirsitoare. Paunescu nu se de-osebeste prea mult de, sa zicem, un CEOcarismatic care falimenteaza o companiesi se retrage cu bonusurile si fondurile depensie intacte.

Trecerea timpului are darul de alimpezi apele si stabili justa scara a valo-rilor. Peste 50 de ani romanii vor sti maibine cine a fost Adrian Paunescu.

Pagina 9 Ecouri


Un om pe niste scari

“Umbra lui Dracula”...implicati in evenimentele din vara lui 1989 - dela Laszlo Tokes (astazi parlamentar european)la Radu Tinu, fostul colonel de securitate carese ocupa cu supravegherea pastorului reformat,impreuna cu diversi politicieni din Romania,Statele Unite si si, bineinteles, cei doi canadi-eni, Michel Clair si Rejean Roy.

Pentru Szoczi, intervievat de “Ecouri” cuocazia difuzarii filmului la Ottawa, Laszlo Tokeseste cel mai important dizident din Romaniaceausista, deasupra Doinei Cornea, a lui MirceaDinescu sau a lui Paul Goma. Filmul sau, rea -lizat cu sprijinul televiziunii ungare Duna-TV, vafi rulat si in Romania la sfirsitul lui 2010, si va fidisponibil pe DVD in 2011; citeva secvente sintpostate la http://www.romanianrevolu-tionfilm.com/video_en.htm

Pagina 10 Ecouri



O fereastra... Demn de semnalat� MIRCEA GEOANA LA OTTAWA

Presedintele Senatului Romaniei, sifostul candidat la presedintie la alegerile din2009, a facut la inceputullunii noiembrie o vizita inCanada, impreuna cu odelegatie alcatuita dinreprezentanti ai tuturorpartidelor politice repre -zentate in parlament.Vizita a avut scopuri strict diplomatice, nefi-ind legata de vreunul dinactualele eveni-mente din cele doua tari. In cursul unuiscurt popas la Ambasada Romaniei la Ot-tawa, Mircea Geoana a fost primit cu multacaldura de Elena Stefoi si de alti membri aicorpului diplomatic, si a tinut un scurt dis-curs despre stringerea legaturilor dintre de-mocratiile europene si nord-americane.

� FESTIVALUL FILMULUI EUROPEANIn 2010, Festivalul Filmului Uniunii

Europene implineste 25 ani de activitate. Cuocazia lansarii, pe 18noiembrie, presedintelefestivalului, Tom McSor-ley (foto), a multumit tu-turor tarilor care au facutposibil acest evenimentmajor. Anul acesta, Roma-nia participa cu pelicula lui Nicolae Margin-eanu, “Schimb valutar (Exchange)”, realizatain 2008.

Sinaia. Traditionalist, dar cu o bogataviata spirituala si cu oameni pasionati.Cu genii locale, personalitati marcantesi mari aspiratii intelectuale. Orasultipic in care toamna ploua de trei ori pesaptamana. Imi evoca oraselul ro-manesc imaginar din spatiul metaforical regiunii noastre.

In incheiere, despre actori sirealizatori. Ne-au daruit acest eveni-ment cu generozitate si au pus foarte multa pasiune in acest spectacol. Si-au sa crificat timpul per sonal si au scos bani din buzunar ca sa faca posibilacest eveniment. Piesa a avut ritm, actorii au fost naturali, regia a fost inspi-rata. Standardele au fost foarte inalte, iar romanii nostri pasionati de teatruau facut un lucru de foarte buna calitate. Trupa de teatru a triumfat, iar spec-tatorii au plecat fericiti acasa. Merita amintite si eforturile generoase aleechipei de voluntari (rude si prieteni), care au contribuit din plin la reusitaevenimentului. Le multumim tuturor!

A.C.

(urmare din pagina 1) Distributie si realizatori:

Miroiu: Vivian Vigheci / Mona:Adina Pestritu / Grig: Cosmin Du-mitrescu / Ispas: Henri Balter /Domnisoara Cucu: Bebi Kot-larewsky / Eleva Zamfirescu:

Dana Geber / Udrea: Sorin Cohn /Pascu: Adrian Rosu / Ichim, con-ductorul: Marius Banu / Taranca:

Stefana MihailucRegia si prelucrarea textului: BebiKotlarewsky & Serban Dragnea /

Productia: Sorin Cohn & Henri Bal-ter / Decor & Grafica: Laura Olac /

Muzica: Agneta Gibson & Anca Grigoriu

In cadrul Festivalului Romanesc 2010, trupa deteatru “Iesirea prin Sarindar” a prezentat un spectacol deteatru, muzica si balet dedicat marelui poet roman GeorgeToparceanu. Nascut in Bucuresti in 1886, Toparceanuramine poetul bucurestean prin excelenta dintre cele douarazboaie mondiale.

Desi cariera i-a fost intrerupta intre 1916 si 1918,cind a fost prizonier de razboi intr-un lagar din Bulgaria,opera pe care a publicat-o dupa aceea i-a adus apreciereacriticilor si a cititorilor. George Toparceanu a primit PremiulPoeziei Nationale in 1926.

Anca Grigoriu, Stefana Mihailuc si Baby Kot-larewsky au redat cu umor si verva o schita adaptata dupapoezia “In Jurul Unui Divort”, din colectia de versuri”Migdale Amare”.

“Balada Unui Greier Mic” si “Rapsodii de Toamna”au inspirat coregrafia originala a Andreei Innes, care aredat cu mare maiestrie toamna lui Toparceanu, in dans.Iar talentele muzicale ale lui Marian Panait, voce si ghitara,

si ale Ancai Grigoriu, o soprano de uimitoare capacitate ar-tistica si emtionala, s-au dezvaluit cu sensibilitate in inter-pretarea poeziilor amare ale poetului.

Surpriza cea mai placuta a fost tinara violonistaSmarandita Arbone, care a interpretat “Balada lui CiprianPorumbescu” insotita de un recitativ al frumoaselor poeziisemnate George Toparceanu.

STAR ENGINEERING AND CONSTRUCTION LTD.Structural engineering services to home owners, architects, designers, developers, contractors.

830 CANTERBURY Ave.,Suite 504,OTTAWA, ON K1G 3A9phone: 613 806 [email protected]://starottawa.com

Pagina 11 Ecouri


Transfer Video ProfesionalAveti casete video PAL din Romania?Transferati-le pe DVD in NTSC!Preturi avantajoase!

Calitate digitala!Meniuri interactive!

Toate discurile pot fivizionate pe orice

DVD player!

[email protected]

Casetele video se deterioreaza in timp, chiar daca nu le folositi. Transferul digital peDVD va asigura ca le puteti viziona in 5, 10 sau 20 ani, la aceeasi calitate.In plus, orice DVD NTSC poate fi folosit atit in Canada cit si in Romania.

Alte transferuri disponbile: Laserdisc, LP (disc vinil), caseta audio -> CD, MP3, DVD

PAL/NTSC

PETRA CIOBANU

Phone: 613-422-8722

Fax: 613-422-8711

Cell: 613-614-4899

1316 Carling Avenue,

Ottawa, Ontario, K1Z 7L1

Misiunea Ortodoxa Sf. Ierarh Nicolae Preot Daniel Banu 253 Echo Drive, Ottawa Tel: 819-682-4291Servicii religioase: Duminica, ora 12:30 - Sf. Liturghie http://www.ortodox.ca/programulslujbelor.html

Parohia Sfantul Apostol si Evanghelist MateiPreot Grigorie Tapuc 289 Spencer St., OttawaServicii religioase: Sambata, ora 18:00 - vecernieDuminica, ora 11:45 - Sf. Liturghiewww.bor-sfmatei-ottawa.ca

Parohia Sfanta Maria - Nasterea Maicii DomnuluiPreot Teofil Arsene 45 rue St. Jean-Bosco, Gatineau (Hull)Servicii religioase:Duminica, ora 11:00 – Sf. Liturghiehttp://www.sfantamaria.ca

VOYAGES ROLAVOYAGES ROLALes professionelsindépendants du voyage

150, Promenade du Portage,Gatineau, Québec J9X [email protected]

Tél: (819) 595-9333,(819) 595-3558,

1 (866) 595-9333Fax: (819) 595-9354

RODICA REPCIUCRODICA REPCIUCPrésidente

Spectacol George Toparceanu

Un ofiter al ServiciuluiRoman de Informatii declaraîntr-un interviu că HertaMuller, cistigatoarea premiuluiNobel pentru literatura in2009, ar trebui să împartămilionul de dolari primit cuSecuritatea de odinioara, carei-a stimulat scriitoarei ideilecreatoare si imaginatia. Caan ga jat al Securitatii, ofiterulfusese însărcinat inainte de1989 cu monitorizarea ano -nimei traducătoare sterse,care pe atunci nu promiteadeloc c-ar avea stofă deviitoare celebritate; dac-ar fistiut, mă gîndesc că i-ar fi ofe -rit cu dărnicie mai mult mate -rial pentru romane politice.Ofiterul a mai spus ca poatedepune chiar mărturie că sus-numita Muller exagerează cunerusinare atunci cînd poves -teste ce s-a întîmplat. Nu estepentru prima oară cîndromane premiate se scriugreu, din experiente neplă -cute, ar con firma Bul gakovsau Soljenitin, dacă ar maiputea fi întrebati.

Conform aceluiasi ra -tio nament, cu cine ar fi trebuitSoljenitin să împartă milionulluat in 1970, pentru “Arhi -pelagul Gulag”? Cu miile dedetinuti politici, ale căror po -

vesti le răspîndea, nu mai pu -tea să o facă, pentru căacestia fuseseră cu totii cură -tati. Nici cu Stalin nu putea sămai împartă banii, acesta fiinddecedat din 1953. As vrea sadau eu un răspuns ca de laofiter la ofiter (mi-am amintitchiar acum de acele sase lunide serviciu militar obligatoriucare m-au pro pulsat subofiterîn rezervă al Armatei Roma -ne), în nu melescriitoarei: "Ma -es tre, scrie si tu ocarte bazată peîn tîmplările hazliiprin care ai trecutîn timp ce o ur -măreai pe d-naMuller si pe altii,apoi ia un premiuNobel pentru li -teratură. Exer ci -tiul de gîn dire pecare-l vei face vafi atît de mare (sinu mă îndoiesc că poa te iti vadubla IQ-ul actual) încît veivedea pe urmă, ce greu e să fiiinteligent, să spui lucruridecente, si în plus să fii plătitpentru asta."

Obisnuiam să iau foccitind declaratii bombastico-stupide în media, dar timpulmi-a bătătorit centrul de

conduită morală si al bunelormaniere pînă la anihilare.Ridicolul declaratiilor de acesttip nu mă mai atinge deloc.Nu stiu de ce. Poate pentru căsînt prea multe si m-au cople -sit. Nărozii astia dau sarea sipiperul din viata de zi cu zi, nucredeti? O spune chiar săraculBulgakov, în romanul care,datorită cen zurii, a văzuttiparul abia cînd scriitorul nu

mai era printrenoi de-un sfert deveac: "Ce arînsemna bi nele,dacă răul n-arexista si cum ararăta Pămîn tul,dacă toate um -bre le ar dis pă -rea? La urmaur mei, toti oame -nii si obiectele la -să umbre. Vrei sădescotorosestiPămîntul de toti

copacii si toate fiintele, pentrusimpla fantasmă de a vedealumi na neal terată?! Estiprost!" Poa te ca de asta amdevenit mai îngăduitor. Amînceput să tole rez orice formăde cre tinism, pentru că estebine să te obisnuiesti cu cevine en-gros. Poate că asaeste: d-na Muller chiar ar fi

trebuit să dea jumătate demilion la SRI, si poate că da,ar trebui ca ea să dedice douărînduri în semn de recu -nostintă celor care i-au oferitcu multă dăruire teme de scrispe variatiuni de gri-închis. Sidacă tot dă cecul de juma’ demilion de parai, eu zic că artrebui să urmeze si restulobiceiurilor de pe la cumetrii.

Ar trebui tras si-unscuipat pe dosul cecului, ca săse lipească mai bine pefruntea dintre cei doi ochialbastri, si-ar merge băgată lamaxim si maneaua aia cu "nuexistă-n lumea asta frate ca almeu". Parc-as vedea invitati sivreo zece-douăzeci de poli -ticieni la evenimentul ăsta dinseria "premii noi pe subiectevechi, aiurea dispu tate de maimulti". Poate că ar intra bineîn decor si cîinele vagabond-om Sharik, creatia lui Bul -gakov. Altfel de mutanti ar fi siei bineveniti, cu precădere fe -meia-pisică si băr batul-muscă.Petrecerea s-ar în cheia spredimineată, cu chi u ieli ames -tecate cu bîzîit de muscă, silătră-mieuneli de cîine-pisică.

Cortina! Inapoi larealitate! Traiască spusele deSRI-ist, în orice ziar sau formăar fi publicate ele!

Pagina 12 Ecouri


Taxa pe Nobel

ARCOG le multumeste tuturor voluntarilor care au contribuit la reusita Festivalului Romanesc 2010!

Note de ultima ora� ECOURI LA CBC

Postul national de televiziuneCBC l-a intervievat pe Alex Savulescu,secretarul gneral de redactie al revistei“Ecouri”, pentru un segment dedicatnoii legi a drepturilor de autor - legecare urmeaza sa fie dezbatuta in urma-toarea sesiune a parlamentului cana-dian. Alex, care detine mai multespecializari academice in comunicare,si activeaza in cadrul societatii civile

pentru drepturile consumatorului, apus in discutie felul in care noileprevederi legale ar putea influenta so-cietatea canadiana, atragind in modspecial atentia asupra comunitatilor di-a sporice din Canada.

Interviul a fost programat spredifuzare pentru 28 noiembrie, incadrul emisiunii CBC “The National”.Pentru numarul viitor al revistei“Ecouri”, Alex pregateste un materialcare va expanda subiectul emisiunii, siva discuta pe larg modul in care ro-

manii din Canada ar putea fi afectati,in cazul in care legea (cunoscuta ca BillC-32) va fi adoptata in actuala ei forma,in pofida opozitiei grupurilor de con-sumatori, cercurilor academice, si aunor membri progresisti din partidelede opozitie.

� ECOURI DE SARBATORI Cu ocazia sarbatorilor de iarna

si a anu - lui nou, colectivul mic (dar ini -mos!) al revistei “Ecouri” va ureaza uncalduros “La multi ani!”

ecouri 15 - bis:layout 1 - arcog.caarcog.ca/ecouri/ecouri15.pdftalentata trupa de teatru...

Documents