economie - subiectul i - variante 001-100

www.examendebacalaureat.blogspot.com

Variante

001-100

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului – Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar

EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2008 Probă scrisă la Economie

Proba E/F

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul efectiv de lucru este de 3 ore. Varianta 1 Subiectul I (30 puncte) A. Citiţi cu atenţie enunţurile următoare.

1. Utilitatea economică desemnează capacitatea unui bun de a satisface o anumită trebuintă.

2. Venitul cumpărătorilor este unul din factorii care influenţează cererea. 3. Activitatea de consum este considerată a fi raţională dacă sunt satisfăcute toate

nevoile. 4. La bursa de mărfuri se tranzacţionează mărfuri neomogene. 5. În cazul unui bun cu cerere elastică, creşterea vânzărilor este posibilă prin reducerea

preţului unitar al bunului economic. 6. Diminuarea risipei înlătură caracterul limitat al resurselor. 7. Firma care produce bunurile A şi B îşi utilizează deplin resursele limitate, la nivelul

maxim de eficienţă, numai atunci când producerea unei cantităţi suplimentare din bunul A, respectiv din bunul B se realizează prin nerespectarea condiţiilor tehnice de producţie.

a) Pentru fiecare dintre enunţurile de la 1 la 6, scrieţi cifra corespunzătoare enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat, sau F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. 6 puncte b) Pentru enunţurile 5 şi 6, justificaţi succint alegerea făcută la punctul a). 4 puncte c) Pentru enunţul 7, transcrieţi cuvântul/sintagma care determină caracterul eronat al enunţului, realizând totodată şi înlocuirea cuvântului/sintagmei, astfel încât enunţul să devină adevărat. 10 puncte

B. Transcrieţi tabelul de mai jos referitor la piaţa unui bun normal:

Preţ (u.m./buc.)

Cantitate cerută (buc.)

Situaţia A

Cantitate oferită (buc.)


Situaţia B 1 100 2 200 3 300

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile scăderii veniturilor consumatorilor cu 10% faţă de cele din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Nevoia de îmbrăcăminte reprezintă o nevoie superioară. 2. Dacă cererea devansează oferta atunci se va mări producţia. 3. Piaţa de oligopol se caracterizează printr-un număr mic de producători care

concentrează oferta pieţei. 4. Prin definiţie, piaţa este spaţiul economic în care acţionează agenţii economici în

calitate de vânzători-cumpărători. 5. În economia de piaţă, preţul bunurilor şi serviciilor se formează în funcţie de raportul

cerere-ofertă. 6. Creşterea impozitelor stabilite de guvern pentru un anumit bun încurajează firmele

care vor produce acel bun. 7. Dacă o creştere a preţului bunului A conduce la creşterea cererii lui B, atunci A şi B

sunt bunuri complementare.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 3 300 2 200 1 100




Proba E/F


1. Piaţa este principalul canal de comunicaţie între producţie şi consum, ca domenii fundamentale ale activităţii economice.

2. Excesul de cerere pentru un anumit bun atrage pe piaţă tot mai mulţi producători ai acelui bun.

3. Nevoile culturale sunt trebuinţe elementare. 4. Libera intrare pe piaţă/ieşire de pe piaţă a oricǎrui bun este o trăsătură a pieţei cu

concurentă perfectă. 5. Raţionalitatea economică semnifică întotdeauna utilizarea, în procesul de producţie, a

unui volum cât mai mic de resurse. 6. În cazul unui bun cu cerere elastică, creşterea vânzărilor este posibilă prin scăderea

preţului acelui bun. 7. Costul real al alegerilor este egal cu cea mai bună alternativă satisfăcută, dacă

resursele ar fi nelimitate.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 3 300 2 200 1 100

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ- cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile creşterii veniturilor consumatorilor cu 10% faţă de cele din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Activităţile economice desfăşurate de indivizi sunt determinate de necesitatea satisfacerii trebuinţelor.

2. Timpul cheltuit în activitatea economică pentru producerea de bunuri este considerat a fi o resursă recuperabilă.

3. Nevoile biologice sunt trebuinţe elevate. 4. Ca spaţiu economic, piaţa are şi o determinare fizică. 5. Concurenţa se manifestă în orice tip de economie. 6. Piaţa autoturismelor de teren este o piaţă de oligopol. 7. Cheltuielile consumatorului au ca sursă exclusivă profiturile întreprinderilor.


B. Transcrieţi tabelul de mai jos:

Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 1 300 2 200 3 100

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitatea oferită şi să evidenţieze evoluţia ofertei în “Situaţia B”, în condiţiile în care capacităţile de producţie ale producătorilor cresc cu 10% faţă de cele din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. În activitatea economică, agenţii economici consumatori sunt reprezentaţi de menaje. 2. În categoria serviciilor sunt incluse: educaţia, asistenţa medicală, comunicaţiile. 3. Pe piaţă se formează preţul la care se vând şi se cumpără bunurile economice. 4. Între nivelul ofertei şi nivelul subvenţiilor exista o relaţie de sens contrar. 5. Cererea reprezintă o pârghie care reglementează activitatea economică în economia

de piaţă. 6. Satisfacţia totală, resimţită de un consumator pe măsură ce acesta consumă continuu

anumite cantităţi dintr-un bun, va creste dacă utilitatea marginală a fiecărei cantităţi adiţionale este pozitivă.

7. Costul de opţiune are o tendinţă de evoluţie ciclică în condiţiile în care resursele limitate sunt alocate pentru a satisface nevoi nelimitate.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 1 300 2 200 3 100

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ- cantitatea oferită şi să evidenţieze evoluţia ofertei în “Situaţia B”, în condiţiile în care capacităţile de producţie ale producătorilor scad cu 10% faţă de cele din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Nivelul ridicat al preţurilor unor bunuri stimulează producătorii acelor bunuri. 2. Într-o economie, unul dintre indicatorii nivelului de trai este gradul de satisfacere a

cererii. 3. Doar bursele de mărfuri, nu şi cele de valori, constituie o formă de piaţă. 4. Consumarea unui bun este precedată întotdeauna de cumpărarea sa. 5. Concurenţa perfectă caracterizează realitatea economică din ţările cu o economie de

piaţă modernă. 6. Dacă la un moment dat oferta este insuficientă în raport cu cererea, atunci acest fapt

poate determina statul să acorde anumite facilităţi producătorilor. 7. La bursa de mărfuri se tranzacţionează bunuri libere.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 1 100 2 200 3 300

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile scăderii intensităţii nevoilor consumatorilor. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. În aceeaşi tranzacţie, agenţii economici îndeplinesc simultan atât rolul de cumpărător, cât şi pe cel de vânzător.

2. Transparenţa perfectă este o trăsătură a pieţei cu concurenţă perfectă. 3. Cererea reprezintă cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi cumpărată în funcţie

de preţ, într-o perioadă de timp. 4. În situaţia în care cantitatea consumată continuu dintr-un bun economic creşte, atunci

utilitatea totală creşte, iar utilitatea marginală descreşte. 5. Costul de opţiune reflectă valoarea celei mai proaste alternative la care se renunţă. 6. Resursele regenerabile devin nelimitate. 7. Oferta unui produs este concentrată în mâinile unui singur producător, pe o piaţa de

tip oligopson.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 1 100 2 200 3 300

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile creşterii intensităţii nevoilor consumatorilor. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Piaţa cu concurenţa perfectă monopsonică este o formă a concurenţei perfecte. 2. Utilitatea economică a unui bun este aceeaşi pentru orice consumator. 3. Cererea de bunuri de consum creşte atunci când veniturile menajelor cresc. 4. Nevoile de aer, apă şi hrană, reprezintă nevoi organice. 5. Mobilurile care îi determină pe oameni să desfăşoare activităţi economice sunt

raporturile de interese. 6. În situaţia în care autorităţile fixează un nivel al preţului inferior celui de echilibru,

ofertanţii vor reduce cantitatea oferită. 7. Cererea pentru un bun este influenţată direct de nivelul costului mediu.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 1 100 2 200 3 300

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ- cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile creşterii numărului de consumatori cu 10% faţă de cel din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Motivaţia oricărei activităţi economice o constituie satisfacerea trebuinţelor. 2. Oferta reprezintă cantitatea dintr-un bun economic furnizat pe piaţă spre vânzare, la

un anumit pret, într-o anumită perioadă. 3. Costul alternativ exprimă costul real al alegerilor pe care le facem, în condiţiile unor

resurse limitate pentru a satisface nevoi nelimitate. 4. Baza utilităţii generale a unui bun o reprezintă intensitatea nevoilor consumatorului. 5. Spre deosebire de piaţa monopolistică, piaţa de oligopol se caracterizeaza prin câţiva

vânzători. 6. Cererea reprezintă doar o parte din cantitatea de bunuri şi servicii de care au nevoie

oamenii. 7. Atomicitatea perfectă exprimă capacitatea factorilor de producţie de a se deplasa

liber şi oricând de la o formă la alta, de la o piaţă la alta.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 1 100 2 200 3 300

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ- cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile scăderii numărului de consumatori cu 10% faţă de cel din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Piaţa de monopol este o formă a concurenţei perfecte. 2. Pe piaţa de tip monopson nu există decât un singur vânzător care satisface cererea a

numeroşi cumpărători. 3. Dacă resursele cresc, atunci gradul de satisfacere a nevoilor scade. 4. O activitate economică eficientă maximizează satisfacerea trebuinţelor cu resurse

date. 5. Când scad salariile pe care consumatorii le primesc, va scădea şi cererea pe care

aceştia o manifestă pentru bunurile de folosinţă îndelungată. 6. Utilitatea marginală a unei doze (cantităţi) consumate dintr-un bun este întotdeauna

mai mică decât cea a celei anterioare. 7. Când nivelul producţiei este optim, costul marginal are aceeaşi valoare cu costul de

oportunitate.


B. Transcrieţi tabelul de mai jos, referitor la cererea pentru un bun:

Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 1 100 2 200 3 300

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută din acest bun şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile în care, faţă de situaţia A ,au crescut preţurilor unor substituenţi ai bunului respectiv. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Satisfacerea nevoilor umane se realizează doar prin consumul de bunuri materiale. 2. După gradul de recuperabilitate, resursele sunt: regenerabile şi neregenerabile. 3. Piaţa este locul de manifestare a cererii şi al ofertei. 4. Costul real este alternativa cea mai bună la care am renunţat, dintr-un set de

alternative posibile. 5. Dacă veniturile cresc cu 10%, iar cererea pentru bunul respectiv scade cu 16%, acel

bun este considerat „bun superior”. 6. Între ofertă şi nivelul taxelor şi impozitelor pe profit, percepute de către guvern, există

o corelaţie negativă. 7. Utilitatea totală este maximă când utilitatea marginală este maximă.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 1 100 2 200 3 300

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B” caracterizată prin înjumătăţirea cererii. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Cererea este reprezentată de nevoi nesatisfăcute, dar solvabile. 2. Nevoile spirituale reprezintă trebuinţe elementare. 3. Costul alternativ exprimă costul celei mai bune alternative satisfăcute. 4. Resursele derivate sunt: apa de ploaie, zăcămintele, potenţialul demografic. 5. În cadrul pieţei de oligopol, producătorii au puterea de a influenţa preţul. 6. Dacă guvernul creşte impozitele pe veniturile rezultate din vânzarea bunului A, atunci

oferta acestui bun va scădea. 7. Preţul de echilibru într-o economie de comandă se formează prin confruntarea cererii

şi a ofertei.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 30 300 20 200

10 100

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile dublării veniturilor consumatorilor faţă de cele din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Piaţa cu concurenţă monopolistică se caracterizează prin atomicitatea cererii şi a ofertei.

2. Oamenii îşi satisfac trebuinţele consumând exclusiv bunuri economice. 3. Resursele sunt acele elemente care prin utilizare contribuie la satisfacerea nevoilor

umane. 4. Resursele pot fi clasificate în resurse primare şi resurse derivate. 5. Cererea pentru un bun este influenţată de numărul de cumpărători. 6. Utilitatea totală este suma utilităţilor marginale. 7. Între nivelul impozitului pe profitul rezultat din vânzarea unui bun şi oferta acestuia nu

există niciun fel de relaţie.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 10 300 20 200 30 100

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate oferită şi să evidenţieze evoluţia ofertei în “Situaţia B”, în condiţiile creşterii preţurilor factorilor de producţie cu 10% faţă de “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Toate materiile prime sunt resurse regenerabile. 2. Nevoile biologice nu reprezintă nevoi elementare. 3. Nu toate nevoile umane sunt satisfăcute cu bunuri marfare. 4. Pe piaţa de oligopol nici un producător nu poate influenţa semnificativ preţul. 5. În cazul bunurilor normale, cererea şi veniturile cumpărătorilor evoluează în acelaşi

sens. 6. Preţul de echilibru asigură maximizarea cererii şi ofertei satisfăcute. 7. Sacrificarea unor alternative în procesul alegerii este necesară ca urmare a creşterii

eficienţei.



Preţ (u.m./buc.)



Deficit de ofertă (buc.)

Deficit de cerere (buc.)

10 100 - 20 0 0 30 300 -

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte legea cererii şi a ofertei şi să evidenţieze deficitul de ofertă / deficitul de cerere. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru. 4 puncte



Proba E/F


1. Raţiunea mecanismului concurenţial este aceea de a servi cât mai bine consumatorul. 2. Nevoile pot fi clasificate în nevoi biologice şi nevoi individuale , după criteriul

subiectului purtător. 3. Piaţa este locul de întâlnire a două mari categorii de agenţi economici: cumpărători şi

vânzători. 4. Preţul este expresia bănească a valorii mărfurilor. 5. Utilitatea totală creşte cu valori egale. 6. Prin adoptarea strategiilor concurenţiale producătorul urmăreşte să-şi asigure reuşita

în lupta de concurenţă prin obţinerea unui loc cât mai bun pe piaţă. 7. Firma care produce bunurile A şi B îşi utilizează deplin resursele limitate, la nivelul

maxim de eficienţă, numai atunci când producerea unei cantităţi suplimentare din bunul A, respectiv din bunul B se realizează prin nerespectarea condiţiilor tehnice de producţie.



Preţ (u.m./buc.)



Exces de ofertă (buc.)

Exces de cerere (buc.)

1 100 - 2 0 0 3 300 -

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte legea cererii şi a ofertei şi să evidenţieze excesul de ofertă / excesul de cerere. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru. 4 puncte



Proba E/F


1. Relaţia cerere-ofertă reprezintă o formă de manifestarea a legăturii dintre consum şi producţie.

2. Nevoile pot fi clasificate în nevoi naturale şi nevoi spirituale. 3. Unele resurse naturale sunt regenerabile. 4. Utilitatea economică este rezultatul aprecierii subiective. 5. Pentru un bun normal creşterea venitului deplasează curba cererii spre dreapta. 6. În condiţiile în care grâul şi porumbul sunt bunuri substitutibile, dacă creşte preţul la

grâu, iar la porumb rămâne neschimbat, atunci oferta de grâu scade. 7. Pământul, ca resursă derivată, are un caracter limitat.



Preţ (u.m./buc.)





3 300 - 2 0 0 1 100 -




Proba E/F


1. Măsura în care trebuinţele sunt satisfăcute depinde exclusiv de calitatea resurselor. 2. Bunurile economice pot fi clasificate în regenerabile şi neregenerabile. 3. Potenţialul demografic are un caracter limitat. 4. Piaţa caracterizată prin existenţa unui singur cumpărător şi numeroşi producători este

piaţa de monopson. 5. Dacă pe piaţa unui produs intervine statul stabilind un nivel al preţului sub nivelul

preţului de echilibru, atunci pe acea piaţă apare un deficit de cerere. 6. Consumatorul raţional este capabil să îşi satisfacă toate trebuinţele. 7. Utilitatea marginală poate fi negativă şi crescătoare.



Preţ (u.m./buc.)





1 300 - 2 0 0 3 100 -




Proba E/F


1. Pe piaţa de monopol există numeroşi agenţi ai cererii şi un singur agent al ofertei. 2. Aprecierea utilităţii economice a unui bun economic depinde de raportul pe care

individul îl stabileşte între bun şi nevoile sale. 3. Energia electrică este o resursă parţial recuperabilă. 4. Dacă oferta este insuficientă în raport cu cererea, atunci producătorii îşi extind

activitatea. 5. Cunoaşterea elasticităţii cererii îi permite producătorului să adopte cele mai bune

strategii concurenţiale. 6. Utilitatea economică a unui bun diferă de la o persoană la alta. 7. Pământul ca resursă derivată, are un caracter limitat.



Preţ (u.m./buc.)





2 400 - 3 0 0 4 200 -




Proba E/F


1. Cererea pentru un anumit bun depinde doar de preţul său. 2. Nevoile se clasifică în nevoi de bază şi superioare. 3. Piaţa de monopol bilateral este acel tip de piaţă pe care există un singur agent al

cererii şi un singur agent al ofertei. 4. Raţionalitatea utilizării resurselor este determinată de faptul că resursele cresc mai

repede decât nevoile. 5. Oferta satisfăcută este dată în orice condiţii de cantitatea dintr-un anumit produs pe

care vânzătorii doresc să o vândă. 6. Dacă veniturile consumatorilor cresc, atunci va creşte mai rapid cererea pentru

bunurile de strictă necesitate utilizate de aceştia. 7. Pe piaţa cu concurenţă perfectă, preţul unui produs este fixat de către stat.



Preţ (u.m./buc.)





4 400 - 3 0 0 2 200 -




Proba E/F


1. Utilitatea totală atinge valoarea maximă atunci când utilitatea marginală este zero. 2. Oferta unui bun pe piaţă depinde doar de preţul său. 3. Monopolul este un tip de piaţă care asigură satisfacţie maximă consumatorului. 4. Cererea pentru un bun poate fi influenţată de preţul altor bunuri. 5. Creşterea resurselor se realizează în aceeaşi proporţie cu creşterea nevoilor. 6. În condiţii de concurenţă perfectă, niciun agent economic nu poate impune preţul pe

piaţă. 7. Stocul de cunoştiinţe ştiinţifice şi stocul de învăţământ sunt resurse primare.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 2 200 4 300 6 400




Proba E/F


1. Excesul de ofertă îl reprezintă partea de ofertă care este depăşită de cantitatea cerută.

2. Reducerea consumului de resurse pentru producerea unui volum similar de bunuri economice este o trăsătură a raţionalităţii economice.

3. Pe piaţa monopolistică concurenţa se desfăşoară prin anumite mijloace: publicitate, acordarea unor garanţii atractive, acordarea de avantaje cumpărătorilor .

4. Bunurile economice se caracterizeazǎ prin raritate. 5. Cererea pentru un bun exprimă doar o parte a nevoii pentru acel bun. 6. Dacă cresc preferinţele pentru un anumit bun, curba cererii se deplasează spre

dreapta. 7. De regulă, pe măsură ce creşte consumul dintr-un bun, utilitatea lui totală scade cu

valori din ce în ce mai mici.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 1 100 2 200 3 300

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerutǎ şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile creşterii veniturilor consumatorilor cu 100% faţă de cele din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Raţionalitatea utilizării resurselor este necesarǎ dat fiind că acestea sunt limitate. 2. Concurenţa conduce la omogenizarea ofertei. 3. Ritmul de creştere al nevoilor este devansat de ritmul de creştere al resurselor . 4. Dorinţele şi idealurile indivizilor au un caracter subiectiv în formarea nevoilor. 5. Între nivelul costului şi ofertă este o relaţie invers proporţională. 6. Se consideră că ţările care au un consum sporit de resurse pe produsul finit au un

grad ridicat de eficacitate. 7. Piaţa de oligopol se caracterizează prin faptul că există cumpărători puţini cu forţă

economică ridicată.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 1 100 2 200 3 300

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerutǎ şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile scăderii veniturilor consumatorilor cu 20% faţă de cele din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Costul real reprezintă costul unui bun economic exprimat în cea mai valoroasă alternativă la care trebuie să se renunţe pentru a obţine bunul respectiv.

2. Trebuinţele se caracterizează prin tendinţa de multiplicare şi diversificare. 3. În cadrul pieţei monopolistice oferta pieţei este diferenţiatǎ sortimental. 4. Resursele de producţie se constituie ca elemente care, prin consumul lor, permit

satisfacerea directǎ a trebuinţelor. 5. Oferta coincide cu producţia totală dintr-un bun. 6. Când venitul creşte, cererea pentru toate tipurile de bunuri va creşte. 7. Pe piaţa cu concurenţă de monopson există câţiva vânzători, iar numărul

cumpărătorilor este foarte mare.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 3 300 2 200 1 100

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ- cantitate cerutǎ şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile creşterii veniturilor consumatorilor cu 20% faţă de cele din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Producătorii de pe piaţa de oligopol au o forţă economică ridicată. 2. Piaţa cu concurenţă monopolistică se caracterizează prin înlăturarea liberei

concurenţe. 3. Trebuinţele pot fi elementare şi complexe. 4. Piaţa reprezintă cadrul de formare a preţului la care sunt tranzacţionate bunurile

marfare. 5. Dacă oferta pentru un anumit bun creşte, atunci cererea pentru acel bun creşte. 6. Cererea pentru un bun exprimă doar o parte a nevoii pentru acel bun. 7. În condiţiile limitării resurselor, orice nevoie suplimentară se poate satisface

renunţând la satisfacerea trebuinţelor organice.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 1 300 2 200 3 100

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ- cantitate oferitǎ şi să evidenţieze evoluţia ofertei în “Situaţia B”, în condiţiile în care capacităţile de producţie ale producătorilor cresc cu 20% faţă de cele din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Aprecierea utilităţii economice depinde de situaţia economică şi de nivelul de cultură al consumatorului.

2. Statul poate influenţa în mod indirect creşterea cererii pentru un bun prin majorarea fiscalităţii.

3. Utilitatea economicǎ a unui bun este generată de proprietǎţile reale ale bunului. 4. Dacǎ un bun are cerere elasticǎ la preţ, creşterea preţului duce la scǎderea venitului

total al vânzǎtorului acelui bun. 5. Piaţa de monopol se caracterizează prin faptul că producătorul fixează atât cantitatea

vândutǎ, cât şi preţul la care se vinde produsul respectiv. 6. Concurenţa salubrizează viaţa economică, eliminându-i pe cei lipsiţi de eficienţă. 7. Costul real al alegerilor ar fi egal cu cea mai bună alternativă satisfăcută, dacă

resursele ar fi nelimitate.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 1 300 2 200 3 100

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ- cantitate oferită şi să evidenţieze evoluţia ofertei în “Situaţia B”, în condiţiile în care capacităţile de producţie ale producătorilor scad cu 20% faţă de cele din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. În condiţiile concurenţei perfecte, o firmă intră pe piaţă atunci când costul este mai mic decât preţul de vânzare.

2. Resursele derivate manufacturate sunt reprezentate de bunuri economice. 3. Creşterea resurselor este în raport direct proporţional cu creşterea nevoilor. 4. Utilitatea marginală exprimă sporul de satisfacţie pe care îl aduce fiecare doză

suplimentar consumată în acelaşi interval de timp. 5. De regulă, cererea pentru un bun este în relaţie negativă cu venitul cumpǎrǎtorului. 6. Concurenţa trebuie limitată de către stat prin măsuri drastice. 7. Oferta exprimă nevoi nesatisfăcute care se pot satisface prin intermediul pieţei.


B. Transcrieţi tabelul de mai jos referitor la cererea şi oferta pentru un bun:

Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 1 100 2 200 3 300

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ- cantitate cerutǎ şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, caracterizatǎ prin scǎderea intensitǎtii nevoilor pentru bunul în cauzǎ. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Diferenţierea produselor poate fi o trăsătură a pieţei cu concurenţă imperfectă. 2. Pe măsura dezvoltării societăţii, oamenii vor renunţa la satisfacerea trebuinţelor

primare. 3. Pământul ca resursă regenerabilă este limitat ca întindere. 4. Utilitatea marginală exprimă sporul de satisfacţie totală resimţit ca urmare a sporirii

cantităţii consumate cu o unitate. 5. Ţările care utilizează mai bine resursele atrase în activitatea economică au un grad

ridicat de eficacitate 6. Utilitatea economică a unui bun este evaluată în funcţie de cantitatea oferită şi de

intensitatea nevoii cumpărătorului. 7. Pe pieţele de tip monopolistic firmele pot proceda la realizarea unor înţelegeri de tip

cartel sau trust.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 1 100 2 200 3 300

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ- cantitate cerutǎ şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile creşterii intensităţii nevoilor consumatorilor. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Preţurile mari ale bunurilor stimulează creşterea cantitǎţii oferite. 2. Autoconsumul este o modalitate directă de satisfacere a nevoilor. 3. Atomicitatea perfectă se referă la situaţia în care producătorii şi consumatorii sunt în

număr mic şi au puteri aproximativ egale. 4. Diversificarea nevoilor umane este influenţată şi de factori obiectivi. 5. Utilitatea, în sens general, a unui bun este dată de preţul său. 6. Monopolul este un tip de piaţă care asigură o satisfacţie maximă cumpărătorului. 7. Pe măsură ce nevoile cresc şi se diversifică, resursele devin şi ele nelimitate.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 1 100 2 200 3 300

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ- cantitate cerutǎ şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile creşterii numărului de consumatori cu 20% faţă de cel din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Preţurile mari ale bunurilor stimulează creşterea cantitǎţii oferite. 2. După natura subiectului purtǎtor, resursele pot fi resurse de subzistenţă şi resurse

elevate. 3. Nevoile se clasifică în nevoi naturale şi nevoi biologice. 4. Echilibrul pieţei se realizeazǎ la acel preţ care egalizeazǎ cantitatea cerută cu cea

oferită în condiţiile celui mai mare volum al tranzacţiilor pe piaţǎ. 5. Reducerea nevoilor este declanşată de raritatea relativă a resurselor. 6. Excesul de cerere poate sǎ aparǎ atunci când autorităţile publice intervin asupra

pieţei fixând plafoane maxime de preţ. 7. Continuarea consumării produsului după atingerea stării de saţietate va determina o

valoare negativă a utilităţii totale.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 1 100 2 200 3 300

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerutǎ şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile scăderii numărului de consumatori cu 20% faţă de cel din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Piaţa se prezintă sub mai multe forme concrete: pieţe publice, reţele de magazine, expoziţii cu vânzare, burse de mărfuri.

2. Nevoile se clasifică în nevoi primare şi nevoi derivate. 3. După natura subiectului purtǎtor, resursele pot fi individuale şi colective. 4. De regulǎ, cantitatea cerutǎ dintr-un bun creşte atunci când preţul bunului scade. 5. De regulă, pe măsură ce consumăm dintr-un bun, atât utilitatea totală, cât şi cea

marginală descresc, până la atingerea pragului de saturare. 6. Dacă cererea pentru un anumit bun creşte, atunci oferta pentru acel bun poate

creşte. 7. Resursele naturale fac parte din categoria resurselor derivate.


B. Transcrieţi tabelul de mai jos referitor la cererea şi oferta unui bun:

Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 1 100 2 200 3 300

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ- cantitate cerutǎ şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile scǎderii preţului unui bun complementar bunului dat. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Risipa de resurse se manifestă atunci cand se respectă normele de calitate a produselor.

2. Dacǎ preţul unui bun cu cerere inelasticǎ la preţ creşte, atunci venitul total al vânzǎtorului scade.

3. Pe piaţa liberǎ preţul se formeazǎ în funcţie de raportul cerere-ofertǎ. 4. Utilitatea marginală a unui bun scade pe masură ce se consumă succesiv cantitǎţi din

din acel bun. 5. Diversificarea nevoilor umane este influenţată şi de factori subiectivi. 6. Venitul unui consumator nu influenţează utilitatea totală a bunurilor pe care acesta

acesta le achziţionează. 7. Individul atinge starea de saţietate atunci cand utilitatea totală este 0.


B. Transcrieţi tabelul de mai jos referitor la cererea şi oferta unui bun:

Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 30 400 20 300 10 200

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ- cantitate cerutǎ şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, caracterizatǎ prin înjumǎtǎţirea numǎrului de cumpǎrǎtori ai acelui bun. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. În aceeaşi tranzacţie un agent economic poate fi numai vânzător sau numai cumpărător.

2. Risipa poate creşte atunci cand repartizarea resurselor conform nevoilor se realizează pe principiul raţionalitaţii.

3. Utilitatea totală creşte cu valori din ce in ce mai mici. 4. Accesul la bunurile economice presupune de fiecare dată un consum de efort. 5. Oferta unui bun pe piaţă este mai mică în raport cu producţia sa. 6. Nevoile se constituie în mobiluri ale activităţii umane. 7. Costul de oportunitate exprimă satisfacţia câştigată în urma alegerii alternativei

preferate.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 30 30 20 20 10 10

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerutǎ şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, caracterizatǎ prin creşterea veniturilor cumpǎrǎtorilor. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Nevoia de autorealizare este o trebuinţă elementară. 2. În economia de piaţă toate bunurile se obţin prin cumpărarea lor. 3. Gradul de satisfacere a trebuinţelor depinde de calitatea resurselor existente. 4. Piaţa bursieră se apropie cel mai mult de piaţa cu concurenţă perfectă. 5. Când preţul unui bun creşte, pe piaţa bunului respectiv vor pătrunde tot mai mulţi

ofertanţi. 6. Nevoia pentru un anumit bun coincide cu cererea pe piaţă pentru acel bun. 7. Tehnologiile de fabricaţie, licenţele, calculatoarele, sunt resurse primare.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 10 300 20 200 30 100

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate oferitǎ şi să evidenţieze evoluţia ofertei în “Situaţia B”, caracterizatǎ prin creşterea preţurilor la factorii de producţie cu 20% faţă de “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Resursele, după provenienţa lor pot fi: recuperabile, parţial recuperabile şi nerecuperabile.

2. În situaţia în care cumpǎrǎtorii anticipeazǎ o creştere în viitor a preţului unui bun, atunci cererea lor prezentǎ pentru acel bun poate creşte.

3. Consumatorul raţional îşi maximizează satisfacţia prin renunţarea la acele bunuri care nu sunt de strictă necesitate.

4. Aprecierea utilităţii economice are un caracter eminamente subiectiv. 5. Între oferta dintr-un bun şi volumul producţiei din acel bun este o relaţie de tip parte-

întreg. 6. Dacă intensitatea nevoii pentru un bun creşte, atunci creşte şi cererea pentru acel bun. 7. Monopolistul, spre deosebire de o firmă de pe piaţa cu concurenţă perfectă, practică un

preţ mai mic.



Preţ (u.m./buc.)





1 10 - 2 0 0 3 30 -




Proba E/F


1. Consumatorul raţional alege doar acele produse pentru care se face publicitate. 2. Nevoile biologice sunt trebuinţe elementare. 3. Dacă cererea pentru un bun creşte, atunci curba cererii se deplasează spre dreapta. 4. Resursele primare sunt formate din resurse naturale şi resurse materiale. 5. Scăderea impozitelor pe profitul producǎtorilor bunului A, impusă de către stat, poate

determina scăderea preţului de vânzare al bunului A. 6. Consumatorul raţional este acela care întotdeauna cheltuieşte cât mai puţin din

venitul său disponibil. 7. Intensitatea unei plăceri creşte progresiv până la saturaţie pe măsură ce acea

plăcere este satisfacută continuu şi neîntrerupt.



Preţ (u.m./buc.)





10 200 - 20 0 0 30 400 -




Proba E/F


1. De regulǎ, în condiţiile actuale satisfacerea nevoilor se realizează mai ales în mod direct, prin consumarea bunurilor produse prin mijloace proprii.

2. Dacă numărul de cumpărători pentru un anumit bun creşte atunci creşte şi cererea pentru acel bun.

3. Atunci când se consumă doze succesive dintr-un anumit bun, intensitatea nevoii pentru acel bun creşte .

4. Statul poate interveni în mod direct asupra creşterii cererii pentru un bun prin creşterea achiziţiilor de stat.

5. În condiţiile unor resurse limitate, pentru a satisface nevoi nelimitate, pe mǎsurǎ ce se obţin cantitǎţi din ce in ce mai mari dintr-un bun, costul lui alternativ are tendinţa de a creşte.

6. În condiţiile în care untul şi margarina sunt bunuri relativ substituibile, creşterea preţului margarinei poate conduce la creşterea cererii de unt.

7. Utilitatea totală este maximă când preţul unitar scade.



Preţ (u.m./buc.)





30 400 - 20 0 0 10 200 -




Proba E/F


1. Pentru doze consumate succesiv dintr-un bun, utilitatea marginală este pozitivă si crescătoare.

2. Piaţa care funcţionează bine este întotdeauna plină de mărfuri. 3. Dacǎ preţul grâului creşte atunci, de regulă, creşte şi cantitatea oferitǎ de grâu. 4. Întrucât bunurile economice furnizate de natură sunt insuficiente, oamenii trebuie să

muncească pentru a-şi satisface nevoile. 5. Risipa de resurse apare atunci când se produc bunuri care nu se cer, sau în cantitaţi

mai mari decât se cer. 6. Pe orice tip de piaţă, atât vânzǎtorii, cât şi cumpărătorii pot influenţa în egalǎ mǎsurǎ

atât cantitatea cumpǎratǎ şi vândutǎ dintr-un bun, cât şi preţul acestuia. 7. Costul real al alegerilor noastre ar fi egal cu cea mai puţin valoroasă alternativă

sacrificată dacă resursele ar fi nelimitate.



Preţ (u.m./buc.)





1 50 - 2 0 0 3 30 -




Proba E/F


1. Nevoile cresc într-un ritm mai rapid decât resursele. 2. Ofertanţii pot influenţa preţul pe piaţa de oligopol. 3. Pe măsură ce creşte cantitatea consumată succesiv dintr-un bun, utilitatea lui

marginală este pozitivă şi crescătoare. 4. Omogenitatea produselor este o trăsătură a pieţei cu concurenţă perfectă. 5. Curba cererii pentru un bun superior se deplasează spre stânga dacă veniturile

cumpărătorilor cresc. 6. Oferta dintr-un bun şi producţia totală din acel bun se află în relaţia parte-întreg. 7. Potenţialul ştiinţific al unei economii aparţine resurselor ei primare.



Preţ (u.m./buc.)





2 300 - 3 0 0 4 100 -




Proba E/F


1. Întrucât resursele sunt limitate se impune raţionalitatea utilizării lor. 2. Dorinţele, aspiraţiile, idealurile indivizilor sunt determinante obiective ale nevoilor. 3. Dacă numărul cumpărătorilor pentru un anumit bun scade, atunci scade şi cererea

pentru acel bun. 4. Dacǎ preţul creşte, atunci cantitatea vândutǎ va creşte. 5. Un program raţional de consum satisface condiţia minimizǎrii cheltuielilor şi

maximizǎrii economiilor realizate de consumator. 6. Concurenţa ce se manifestă în realitatea economică este concurenţa imperfectă. 7. Prin consumul unei doze dintr-un bun a cărui utilitate marginală este zero,

consumatorul va resimţi o stare de insatisfacţie.



Preţ (u.m./buc.)





40 300 - 30 0 0 20 100 -




Proba E/F


1. Pe piaţa cu concurenţă perfectă se oferǎ produse identice sub aspect sortimental-calitativ.

2. Nevoile pot fi satisfăcute doar cu bunuri obţinute prin intermediul schimbului. 3. Pe masură ce se consumă doze succesive dintr-un bun, intensitatea nevoii pentru

acel bun scade. 4. Existenţa fenomenului de risipă este o condiţie a manifestǎrii raţionalitǎţii economice. 5. Cererea pentru un bun este în relaţie pozitivă cu preţul unitar al bunurilor

complementare. 6. Excesul de ofertă apare atunci când preţul cerut de vânzǎtor depǎşeşte preţul de

echilibru. 7. Intrarea unor noi producători, pe piaţa de monopol, este relativ uşoară.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 2 200 4 300 6 400

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, caracterizatǎ prin scǎderea veniturilor consumatorilor. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Din punct de vedere al duratei utilizării, resursele pot fi nerecuperabile şi regenerabile.

2. Abundenţa nu este o trăsătură a bunurilor economice. 3. Resursele şi nevoile au în comun faptul că sunt dinamice. 4. Creşterea cererii pentru unt poate fi pusă pe seama creşterii preţului margarinei. 5. Dacă pe piaţa unui bun se prognozează pentru o perioadă anume, un deficit de

ofertă, atunci cantitatea oferită va fi mai mică decât cea vândută. 6. Aprecierea utilităţii economice are un caracter obiectiv şi raţional. 7. Cumpărătorul exercită influenţă asupra preţului în situaţia unei pieţe de monopol.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 2 200 4 300 6 400




Proba E/F


1. Piaţa monopolistică manifestă un grad ridicat de satisfacere a cererii. 2. Consumatorul are un comportament economic raţional atunci când cumpără bunuri

pe baza criteriilor de eficienţă. 3. Raritatea nu este o caracteristică absolută a bunurilor libere. 4. Existenţa costului real al alegerilor este justificată de pluralismul formelor de

proprietate. 5. Monopolul influenţează pozitiv mecanismul pieţei şi condiţiile de satisfacere a

nevoilor de consum. 6. Pe o piaţă concurenţială excesul de cerere apare în situaţia în care preţul unui bun

economic este mai mic decât preţul de echilibru. 7. Legea lui Gossen exprimă faptul că pe masură ce consumăm mai multe unităţi

succesive dintr-un bun, intensitatea nevoii satisfăcute va fi negativă.



Preţ (u.m./buc.)





4 30 - 3 0 0 2 10 -




Proba E/F


1. Nevoile şi resursele economice au ca trăsătură comună faptul că sunt nelimitate. 2. În ţările cu un nivel de trai ridicat resursele sunt abundente. 3. Spre deosebire de bunurile libere, bunurile economice se obţin fără efort. 4. Utilitatea marginală este nulă atunci când preţurile bunurilor economice cresc . 5. Dacă preţul se află la un nivel la care apare excesul de ofertă atunci, în mod normal,

preţul are tendinţa de scădere. 6. Prin concurenţă trebuie să se ajungă la o mai bună satisfacere a nevoilor de consum. 7. Fixarea de către stat a unui preţ mai mic decât preţul de echilibru, va genera un

deficit bugetar.



Preţ (u.m./buc.)





20 500 - 30 0 0 40 300 -




Proba E/F


1. Până la punctul de saturaţie, dacă se consumă succesiv doze dintr-un anumit bun economic, atunci utilitatea marginală scade.

2. O resursă este rară dacă este insuficientă în raport cu nevoile. 3. Una din caracteristicile bunurilor economice este aceea că provin din activitatea

economică şi din natură. 4. Deciziile de reducere a preţurilor fundamentată pe reducerea costurilor sunt specifice

strategiei japoneze. 5. Piaţa monopolistică nu se caracterizează prin omogenitatea produselor. 6. Creşterea preţului de vânzare al unui bun poate determina creşterea cererii pentru un

alt bun, dacă cele două bunuri sunt relativ substituibile. 7. Dacă un magazin reduce preţul la un produs pe care-l vinde, atunci câştigă clientul şi

pierde vânzătorul.



Preţ (u.m./buc.)





1 5 - 2 0 0 3 3 -




Proba E/F


1. În condiţiile unui exces de ofertă pentru un anumit bun, este firesc să crească importurile pentru acel bun.

2. Una din caracteristicile resurselor economice este aceea că sunt nelimitate în raport cu nevoile concrete.

3. Din punct de vedere economic, costul de oportunitate este un cost al alegerilor agenţilor economici.

4. În ţările cu eficienţă ridicată resursele economice sunt abundente. 5. Piaţa de oligopson se caracterizează prin influenţarea preţului de către cumpărători. 6. Consumatorul raţional este acel agent economic care cumpără numai bunuri de

strictă necesitate. 7. La o utilitate marginală egală cu zero, utilitatea totală obţinută prin consumarea mai

multor doze succesive dintr-un anumit bun economic devine nulă.



Preţ (u.m./buc.)





40 500 - 30 0 0 20 300 -




Proba E/F


1. Costul de oportunitate exprimă valoarea tuturor alternativelor la care renuntă un consumator atunci când face o alegere.

2. Bunurile economice, fiind un dar al naturii, se caracterizează prin raritate. 3. O resursă este considerată rară daca are o singură întrebuinţare. 4. Distincţia dintre bunurile libere şi bunurile economice are la bază criterii precum modul

de acces la bunuri şi provenienţa lor . 5. Comportamentul raţional al consumatorului se concretizează în achiziţionarea acelor

produse care-i aduc cea mai mică utilitate. 6. În condiţii de concurenţă neloială câştigă doar unii vânzători sau doar unii

cumpărători. 7. Pentru orice doză suplimentară consumată dintr-un bun economic, utilitatea

marginală este variabilă.



Preţ (u.m./buc.)





20 400 - 40 0 0 60 600 -




Proba E/F


1. Raritatea nu este o caracteristică absolută a bunurilor libere. 2. Costul economic, real al unei alegeri, este egal cu costul de oportunitate. 3. Nevoile sunt limitate în raport cu resursele. 4. Aprecierea utilitaţii economice are un caracter subiectiv. 5. În punctul de saturaţie utilitatea marginală este maximă. 6. Producătorul exercită control asupra preţului pe piaţa de monopol. 7. În situaţia unui venit nelimitat, consumatorul va achiziţiona bunuri economice pentru

satisfacerea nevoilor, până în momentul în care utilitatea totală este egală cu utilitatea marginală.



Preţ (u.m./buc.)





20 200 - 40 0 0 60 400 -




Proba E/F


1. Consumatorul raţional decide achiziţionarea unor bunuri doar pe criterii ecologice. 2. Nevoile se clasifică în nevoi primare şi nevoi derivate. 3. La creşterea cantităţii consumate dintr-un bun, utilitatea lui marginală are o valoare

descrescătoare. 4. Spre deosebire de bunurile economice, bunurile libere sunt un dar al naturii. 5. Dacă nevoile cresc şi se diversifică mai rapid decât posibilităţile de satisfacere a lor,

atunci resursele ar trebui alocate pe baza principiului raţionalităţii. 6. Caracteristica de atomicitate perfectă a pieţei constă în existenţa unui număr mare de

cumpărători şi vânzători cu putere economică redusă. 7. Din punct de vedere economic costul de oportunitate este egal cu costul celei mai

bune variante alese.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 1 400 2 300 3 200

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-ofertă şi să evidenţieze evoluţia ofertei în “Situaţia B”, în condiţiile creşterii preţurilor la factorii de producţie cu 10% faţă de “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Reducerea preţurilor este un instrument de concurenţă loială. 2. Venitul consumatorului influenţează utilitatea totală. 3. A utiliza raţional resursele înseamnă obţinerea celor mai bune rezultate posibile cu

mijloace date. 4. Utilitatea economică a unui bun este aceeaşi pentru orice consumator. 5. Costul de opţiune are tendinţa de reducere. 6. Când veniturile consumatorilor scad, creşte cererea pentru bunuri de folosinţă

îndelungată. 7. Piaţa cu concurenţă monopolistică se caracterizează prin prezenţa unui singur

producător.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 3 6 2 4 1 2

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, caracterizată prin creşterea veniturilor consumatorilor. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Între preţul unui bun şi cantitatea cerută din acel bun există o relaţie negativă. 2. O modalitate de a spori producţia agricolă este acordarea de subvenţii producătorilor

din agricultură. 3. Nevoia de îmbrăcăminte nu reprezintă o nevoie superioară. 4. Un consum mai mare de resurse pentru a produce un bun de calitate generează

întotdeauna risipă. 5. Pe măsură ce se consumă doze succesive dintr-un bun, intensitatea nevoii pentru

acel bun scade. 6. Raţionalitatea economică presupune optimizarea raportului dintre nevoi şi resurse. 7. În orice economie existenţa costului de oportunitate este determinată de nivelul de

trai.


B. Transcrieţi tabelul de mai jos referitor la piaţa unui bun dat:

Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 5 40 4 30 3 20

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, situaţie caracterizată prin creşterea preţului bunului complementar bunului dat. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul efectiv de lucru este de 3 ore. Varianta 51 Subiectul I (30 puncte) A. Citiţi cu atenţie enunţurile următoare. 1. Este marfă un bun existent în cantităţi nelimitate. 2. Aprecierea utilităţii economice are un caracter obiectiv. 3. Cererea poate fi elastică în funcţie de preţ şi de venit. 4. Doar o parte a producţiei se constituie ca ofertă pe piaţă. 5. Piaţa este o noţiune strict geografică. 6. Deciziile de producţie ale ofertanţilor unui bun sunt influenţate de nivelul preţului pieţei

acelui bun. 7. Concurenţa reflectă relaţiile dintre agenţii economici care acţionează pe pieţe diferite în

scopul realizării propriilor interese.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 30 400 20 300 10 200

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile în care creşte preţul substituenţilor bunului dat. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Costul de oportunitate este determinat de limitarea resurselor în raport cu nevoile. 2. Aprecierea utilităţii intrinseci (în sens general) are un caracter obiectiv. 3. Cantitatea cerută se modifică în acelaşi sens cu modificarea preţului. 4. Contracţia ofertei de bunuri economice apare când preţul scade. 5. Piaţa face selecţia agenţilor economici pe criterii strict subiective. 6. Nu toate bunurile economice sunt mărfuri. 7. Piaţa de monopol este cel mai răspândit tip de piaţă în economiile moderne.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 2 200 4 400 6 600

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile scăderii numărului de consumatori cu 75% faţă de cel existent în “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Raritatea abolută nu este o caracteristică a bunurilor libere. 2. Când utilitatea marginală este pozitivă, utilitatea totală creşte cu o rată

descrescătoare. 3. La aceleaşi nivele ale preţurilor ,creşterea veniturilor cumpărătorilor poate conduce la

creşterea cererii. 4. Oferta de bunuri economice este elastică când modificarea procentuală a preţului

este superioară celei a cantitaţii oferite. 5. Piaţa este un spaţiu economic. 6. Utilitatea economică a unui bun este o caracteristică a ofertei acelui bun. 7. Concurenţa loială, liberă conduce în mod normal la creşterea preţurilor.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 1 100 2 200 3 300

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile creşterii numărului de cumpărători cu 30% faţă de cel din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Bunurile de lux nu pot avea utilitate economică. 2. Bunurile economice se deosebesc, în principal, de bunurile libere prin raritatea lor . 3. Între preţ şi cantiatea cerută există o relaţie direct proporţională. 4. Piaţa este locul de manifestare a concurenţei. 5. În cazul bunurilor cu cerere elastică la preţ există o relaţie negativă între sensul

modificării preţului şi cel al modificării venitului total al vânzătorului. 6. Creşterea taxelor şi impozitelor determină sporirea ofertei de bunuri economice. 7. Pe o piaţă de monopol se tranzacţionează bunuri neomogene.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 2 200 3 300 4 400

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, situaţie în care a crescut intensitatea nevoilor cumpărătorilor bunului dat. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Resursele economice şi nevoile umane sunt nelimitate 2. La pragul de saturaţie utilitatea marginală este maximă. 3. Coeficientul de elasticitate a ofertei la preţ reflectă sensibilitatea ofertei la modificarea

preţului. 4. Noţiunea economică de cerere este sinonimă cu noţiunea de cantitate cerută. 5. Piaţa dă cele mai bune răspunsuri la întrebările ce definesc problema fundamentală a

economiei. 6. Preţul de echilibru asigură selecţia agenţilor economici, eliminându-i pe cei

neeficienţi. 7. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică concurenţa se realizează în principal prin preţ.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 10 200 20 300 30 400

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ- cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile scăderii intensităţii nevoilor consumatorilor. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Spre deosebire de bunurile economice, bunurile libere provin din activitatea economică.

2. Utilitatea marginală este zero atunci când nevoia de consum este satisfăcută integral. 3. Nu orice nevoie umană se manifestă sub forma cererii pe piaţă. 4. Deplasarea curbei ofertei spre dreapta este determinată de creşterea preţului 5. Ori de câte ori guvernul fixează preţul la anumite bunuri pentru a-i proteja pe

consumatori, nevoile acestora vor fi mai bine satisfăcute. 6. O funcţie a pieţei este cea de informare a participanţilor la tranzacţii. 7. Realităţii economice îi este specifică existenţa pieţei cu concurenţă perfectă.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 2 400 3 300 4 200

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ- cantitate oferită şi să evidenţieze evoluţia ofertei în “Situaţia B”, în condiţiile în care capacităţile de producţie ale producătorilor scad cu 10% faţă de cele din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Bunurile economice şi bunurile libere provin din activitatea economică. 2. Un bun economic are utilitate totală maximă dacă utilitatea marginală creşte. 3. Schimbarea preferinţelor cumpărătorilor pentru un bun, la aceleaşi niveluri ale

preturilor acelui bun, se reflectă grafic în deplasarea curbei cererii pentru bunul respectiv.

4. Subvenţiile acordate de către stat unor firme pentru retehnologizarea producţiei determină scăderea ofertei acestora.

5. Piaţa este locul de întâlnire a cererii cu oferta. 6. Preţul de echilibru este acel preţ la care riscurile agenţilor economici sunt minime. 7. Piaţa de oligopol este o formă a pieţei cu concurenţă pură şi perfectă.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 2 600 4 400 6 200

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate oferită şi să evidenţieze evoluţia ofertei în “Situaţia B”, în condiţiile în care capacităţile de producţie ale producătorilor cresc cu10% faţă de cele din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Caracteristica principală a bunurilor economice este raritatea. 2. În condiţiile creşterii utilităţii totale, utilitatea marginală are o tendinţă descrescătoare

şi pozitivă. 3. Noţiunea de consumator este sinonimă cu cea de cumpărător. 4. Oferta de produse agricole este influenţată de condiţiile naturale de obţinere a

acestora. 5. Când preţul de echilibru este inferior preţului practicat de un vânzător, pe piaţă se

manifestă exces de cerere. 6. Pe piaţă, scopul vânzătorilor este de a-şi vinde marfa în orice condiţii. 7. Concurenţa monopolistică se caracterizează prin omogenitatea ofertei.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 40 400 30 300 20 200

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile creşterii veniturilor cumpărătorilor cu 25% faţă de nivelul celor din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Bunurile economice sunt destinate producţiei sau consumului. 2. Consumatorul are un comportament economic raţional dacă cumpără bunurile

necesare pe baza unor criterii de eficienţă. 3. Cererea este elastică la preţ dacă sporirea procentuală a preţurilor este inferioară

creşterii relative a cantităţii cerute. 4. Principalul factor determinant al elasticităţii ofertei de produse este numărul bunurilor

substituibile. 5. Resursele regenerabile sunt nelimitate. 6. Pe o piaţă liberă, nivelul preţului, asigură redistribuirea veniturilor în favoarea

agenţilor economici mai eficienţi. 7. Monopsonului îi sunt caracteristice posibilitatea agentului cumpărător de a influenţa

preţul, existenţa unui număr mare de vânzători şi a numeroşi cumpărători.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 2 200 3 300 4 400




Proba E/F


1. Caracteristica dominantă a bunurilor economice este utilitatea. 2. Până la atingerea pragului de saturaţie, fiecare doză consumată succesiv dintr-un

bun are o utilitate marginală descrescătoare şi negativă. 3. Relaţia inversă dintre preţ şi cantitatea cerută este reflectată de legea cererii. 4. Coeficientul de elasticitate a ofertei faţă de preţ se determină ca raport între

modificarea relativă a preţului şi cea a ofertei. 5. În cazul unui bun cu cerere inelastică la preţ, o scădere a preţului determină o

scădere a venitului total al vânzătorului. 6. Programul raţional de consum permite obţinerea aceleiaşi utilităţi marginale pe ultima

unitate monetară cheltuită, indiferent de bunul ales. 7. Pe piaţa de oligopol firmele se manifestă independent în luarea deciziilor referitoare

la preţ şi cantitatea oferită. a) Pentru fiecare dintre enunţurile de la 1 la 6, scrieţi cifra corespunzătoare enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat, sau F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. 6 puncte b) Pentru enunţurile 5 şi 6, justificaţi succint alegerea făcută la punctul a). 4 puncte c) Pentru enunţul 7, transcrieţi cuvântul/sintagma care determină caracterul eronat al enunţului, realizând totodată şi înlocuirea cuvântului/sintagmei, astfel încât enunţul să devină adevărat. 10 puncte


Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 10 100 20 200 30 300

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ- cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, când au crescut veniturile cumpărătorilor. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. O resursă economică este apreciată ca fiind rară dacă este epuizabilă. 2. Utilitatea marginală este maximă la ultima unitate consumată dintr-o mulţime

omogenă de bunuri. 3. În funcţie de reacţia cererii la modificarea venitului, bunurile se pot clasifica în

normale şi inferioare. 4. Între cantitatea oferită şi ofertă există un raport supraunitar. 5. Dacă preţul creşte, atunci cantitatea oferită scade. 6. Concurenţa stimulează creativitatea producătorilor. 7. Piaţa este o instituţie fundamentală a economiei centralizate.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 1 10 2 20 3 30

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile reducerii veniturilor cumpărătorilor bunului dat. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Resursele trebuie interpretate ca fiind limitate întrucât ele sunt insuficiente în raport cu nevoile umane.

2. Utilitatea marginală este maximă când şi utilitatea totală este maximă. 3. În funcţie de raportul dintre bunuri în procesul utilizării lor, există bunuri substituibile şi

bunuri complementare. 4. Între ofertă şi cantitatea oferită există o relaţie ca de la întreg la parte. 5. Programul raţional de consum maximizează satisfactia consumatorului asigurându-i

maximizarea economiilor. 6. Concurenţa loială se poate manifesta liber şi neîngrădit numai pe o piaţă pe care nu

există niciun fel de reglementări. 7. Piaţa pe care oferta unui bun este diferenţiată în condiţii de atomicitate a cererii şi

ofertei este o piaţă de monopol.



Preţ (u.m./buc.)





3 30 - 2 0 0 1 10 -




Proba E/F


1. Dacă cererea este elastică la pret, între modificarea preţului şi modificarea venitului total al vânzătorului există o relaţie direct proporţională.

2. Raţiunea de a fi a concurenţei rezidă în maximizarea profitului . 3. Pe ansamblul lor,nevoile umane tind să se diversifice la nesfârşit. 4. Utilitatea marginală poate avea valori pozitive, negative şi nule. 5. Oferta reflectă nevoile de bunuri economice ce pot fi satisfăcute. 6. Pe o piaţă de oligopol pe care există întelegeri de tip cartel, se reduce rolul

concurenţei prin preţ. 7. Caracteristica principală a resurselor economice este utilitatea economică.



Preţ (u.m./buc.)





3 500 - 4 0 0 5 300 -




Proba E/F


1. Dacă două bunuri A şi B sunt relativ substituibile, scăderea preţului bunului A poate conduce la scăderea cererii pentru bunul B.

2. Pe ansamblul lor, resursele tind să scadă pe măsură ce producţia creşte. 3. Programul raţional de consum asigură egalitatea rapoartelor dintre utilităţile

marginale ale bunurilor alese şi preţurile acestora. 4. Pe piaţa cu concurenţă imperfectă vânzătorii ţin cont de elasticitatea cererii la preţ. 5. Legea ofertei evidenţiază relaţia dintre creşterea preţului şi scăderea ofertei. 6. Piaţa legumelor şi fructelor pentru conserve funcţionează ca o piaţă de monopol. 7. Scăderea preţurilor resurselor necesare producerii unui bun poate conduce la

reducerea ofertei acelui bun. a) Pentru fiecare dintre enunţurile de la 1 la 6, scrieţi cifra corespunzătoare enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat, sau F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. 6 puncte b) Pentru enunţurile 5 şi 6, justificaţi succint alegerea făcută la punctul a). 4 puncte c) Pentru enunţul 7, transcrieţi cuvântul/sintagma care determină caracterul eronat al enunţului, realizând totodată şi înlocuirea cuvântului/sintagmei, astfel încât enunţul să devină adevărat. 10 puncte


Preţ (u.m./buc.)





10 400 - 20 0 0 30 200 -




Proba E/F


1. Pe o piaţă de oligopol oferta este concentrată la nivelul câtorva mari firme. 2. Când cererea dintr-un bun este inelastică, firma producătoare va reduce preţul pentru

a-şi maximiza veniturile. 3. Limitarea resurselor are caracter permanent. 4. Concurenţa este o rivalitate economică a cărei funcţie principală este lichidarea

agenţilor economici neeficienţi. 5. Toate bunurile economice au utilitate economică. 6. Nevoile umane sunt neregenerabile după satisfacerea lor. 7. Majorarea costurilor de producţie ale unui bun conduce la creşterea ofertei acelui

bun.



Preţ (u.m./buc.)





30 500 - 20 0 0 10 300 -




Proba E/F


1. Preţul de monopol este impus întotdeauna de către stat. 2. Utilitatea economică a unui DVD este aceeaşi pentru toţi consumatorii acestui bun. 3. Dacă preţul unui bun cu cerere cu elasticitate unitară la preţ creşte, atunci venitul

total al vânzătorului acelui bun nu se modifică. 4. Oferta reflectă cantitatea de bunuri economice pe care vânzătorii doresc şi pot s-o

vândă la nivelul unui anumit preţ într-un interval de timp dat. 5. O caracteristică a nevoilor umane este concurenţa dintre ele. 6. Dominaţia proprietăţii publice într-o economie reprezintă un factor care generează şi

protejează concurenţa. 7. Pe piaţa de oligopson, la baza stabilirii preţulul stau deciziile unui număr redus de

vânzători.



Preţ (u.m./buc.)





2 10 - 3 0 0 4 30 -




Proba E/F


1. Bunurile de lux au o cerere elastică la preţ. 2. În cazul unui bun apreciat de consumatorul său, scăderea cantităţii utilizate din acel

bun duce la creşterea utilităţii lui marginale. 3. Piaţa cu concurenţă monopolistică nu se caracterizează prin atomicitatea ofertei. 4. Petrolul este o resursă regenerabilă.. 5. Elasticiatea ofertei la preţ poate fi definită ca sensibilitate a ofertei la modificarea

preţului unitar al unui bun . 6. Dacă preţul benzinei scade,cantitatea oferită de benzină scade. 7. Dacă pe piaţa unui produs există numai câteva firme care au putere economică mare

şi influenţează preţul produsului, atunci pe acea piaţă se manifestă concurenţa de oligopson.



Preţ (u.m./buc.)





5 40 - 6 0 0 7 60 -




Proba E/F


1. Problema rarităţii resurselor economice poate fi soluţionată prin promovarea largă a progresului tehnico-ştiinţific.

2. Atunci când toate informaţiile despre piaţă sunt cunoscute de către toţi agenţii pieţei, piaţa se caracterizează prin transparenţă.

3. Piaţa de oligopol se deosebeşte de cea de oligopson prin atomicitatea cererii. 4. Concurenţa loială şi libertatea de acţiune a agenţilor economici determină formarea

liberă a preţurilor pe piaţă. 5. Aerul dintr-o zonă montană este pentru toţi oamenii un bun liber, deoarece este un

dar al naturii. 6. Evenimentele sociale dintr-o ţară pot influenţa oferta anumitor bunuri. 7. Dacă utilitatea marginală e pozitivă, creşterea cantităţii consumate dintr-un bun

determină sporirea utilităţii totale cu o raţie crescătoare. a) Pentru fiecare dintre enunţurile de la 1 la 6, scrieţi cifra corespunzătoare enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat, sau F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. 6 puncte b) Pentru enunţurile 5 şi 6, justificaţi succint alegerea făcută la punctul a). 4 puncte c) Pentru enunţul 7, transcrieţi cuvântul/sintagma care determină caracterul eronat al enunţului, realizând totodată şi înlocuirea cuvântului/sintagmei, astfel încât enunţul să devină adevărat. 10 puncte


Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 10 300 20 200 30 100

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate oferită şi să evidenţieze evoluţia ofertei în “Situaţia B”, în condiţiile creşterii preţurilor la factorii de producţie cu 5% faţă de “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Nu toate resursele naturale sunt bunuri libere. 2. Utilitatea totală este egală cu suma utilităţilor individuale. 3. Întotdeauna cantitatea oferită de un vânzător pe piaţă este egală cu cantitatea

vândută de acesta. 4. Sub aspectul parametrilor tehnico-funcţionali, oferta pieţei de oligopol poate fi

omogenă sau diferenţiată. 5. Dacă se anticipează o creştere a preţului unui bun, cererea prezentă pentru bunul

respectiv creşte. 6. Un preţ mare stimulează firmele să sporească producţia. 7. În cazul bunurilor cu ofertă inelastică la preţ, scăderea preţului cu un anumit

procentaj determină scăderea cantităţii oferite cu un procentaj mai mare. a) Pentru fiecare dintre enunţurile de la 1 la 6, scrieţi cifra corespunzătoare enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat, sau F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. 6 puncte b) Pentru enunţurile 5 şi 6, justificaţi succint alegerea făcută la punctul a). 4 puncte c) Pentru enunţul 7, transcrieţi cuvântul/sintagma care determină caracterul eronat al enunţului, realizând totodată şi înlocuirea cuvântului/sintagmei, astfel încât enunţul să devină adevărat. 10 puncte


Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 3 40 2 30 1 20

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile dublării veniturilor cumpărătorilor. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Pe o piaţă de oligopol,oferta este întotdeauna omogenă. 2. La pragul de saturare, utilitatea totală devine nulă. 3. Creşterea preţului pe piaţa untului va determina scăderea ofertei de margarină,

pentru că producătorii întrevăd câştiguri mai mari din producţia şi vânzarea untului. 4. Bunurile care satisfac nevoi vitale au o cerere inelastică. 5. Suma algebrică a utilităţilor marginale este egală cu utilitatea totală. 6. Dacă se anticipează o creştere a preţului la benzină, producătorii vor creşte oferta

prezentă. 7. Impunerea de către stat a unor plafoane maxime de preţ, sub nivelul preţului de

echilibru, determină creşterea gradului de satisfacere a nevoilor cumpărătorilor.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 1 100 2 200 3 300

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ- cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile reducerii preţului unui bun substituent al bunului dat.. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. O carte primită cadou de la un prieten este un bun liber pentru cel care o primeşte pentru că accesul la ea este gratuit.

2. Nu există cerere fără ofertă. 3. Obiectivul major al consumatorului este maximizarea utilităţii totale. 4. Pe măsura dezvoltării ştiinţei şi tehnicii resursele s-au diversificat, dar, pe ansamblu,

ele s-au redus cantitativ. 5. Cererea pentru un bun este elastică la preţ dacă modificarea cantităţii cerute este

inferioară modificării preţului unitar. 6. O alegere este raţională dacă maximizează rezultatele obtinute pe unitatea de efort

făcut. 7. Pe piaţa de monopol, de regulă, oferta cuprinde bunuri diferenţiate sortimental-

calitativ.


B. Transcrieţi tabelul de mai jos referitor la piata unui anumit bun:

Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 3 30 4 40 5 50

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, situaţie caracterizată prin creşterea preţurilor pe piaţa bunurilor substitute ale bunului dat. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Există ofertă fără cerere. 2. Problema fundamentală a economiei constă în utilizarea eficientă a resurselor

economice pe baza unor decizii referitoare la ce, cât, cum şi pentru cine să se producă.

3. Utilitatea în sens economic este dată de proprietăţile bunului. 4. Nevoile umane au o determinare obiectivă şi subiectivă. 5. Pe piaţa de monopol, cumpărătorii nu pot influenţa, prin acţiunile lor individuale,

formarea preţului. 6. Echilibrul pieţei unui bun se realizează atunci când cererea individuală satisfăcută

este egală cu oferta individuală satisfăcută. 7. Creionul şi stiloul sunt bunuri complementare.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 10 200 20 300 30 400

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile scăderii numărului de consumatori cu 25% faţă de cel din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Dacă resursele economice ar fi nelimitate, costul de oportunitate ar avea valoarea zero.

2. Programul optim de consum a două bunuri reflectă cantitatea maximă în care ele pot fi consumate pentru ca utilitatea totală să fie maximă, în condiţiile utilizării integrale a venitului disponibil.

3. O creştere a oportunităţilor de a obţine profit, producând şi vânzând bunul A, poate conduce la scăderea ofertei bunului B, dacă bunurile A şi B ar putea fi obtinute cu aceleaşi categorii de resurse.

4. Bunurile alimentare de bază au cerere elastică la venit. 5. Când creşte numărul dozelor consumate dintr-un bun, atunci utilitatea totală şi cea

marginală sunt descrescătoare. 6. Faţă de firma care acţionează în condiţii de concurenţă perfectă şi care preia preţul

pieţei,firma de oligopol exercită, prin acţiunile ei individuale, influenţe asupra preţului. 7. Raritatea este o caracteristică numai a bunurilor scumpe.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 2 100 3 200 4 300

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile creşterii numărului de consumatori cu 25% faţă de cel din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Apa potabilă este întotdeauna un bun liber, deoarece este un dar al naturii. 2. Piaţa de tip oligopol se caracterizează prin existenţa unui număr redus de

producători, fiecare cu putere mare, astfel încât, prin deciziile lor, producătorii influenţează preţul pieţei.

3. Acivităţile economice de obţinere a bunurilor şi serviciilor sunt nelimitate ca număr. 4. O taxă aplicată asupra profitului producătorilor de telefoane mobile va deplasa curba

ofertei spre dreapta. 5. Structura unui program de consum este optimă dacă utilitatea marginală pe unitatea

monetară cheltuită este aceiaşi pentru toate bunurile cumpărate. 6. Bunurile libere au numai utilitate în sens general. 7. Un producător poate produce un bun diferenţiat calitativ faţă de bunurile altor

producători din acelaşi domeniu de activitate, dacă acţionează pe o piaţă cu concurenţă perfectă.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 1 200 2 300 3 400

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile creşterii intensităţii nevoilor consumatorilor. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Tensiunea dintre nevoi şi resurse, exprimată de legea rarităţii, se manifestă numai în cazul agenţilor cu venituri modeste.

2. Dacă un bun este de calitate superioară el nu poate avea utilitate economică zero. 3. Concurenţa este o caracteristică a oricărui tip de economie. 4. Oferta este mai mare decât cererea când preţul de vânzare este mai mare decât

preţul de echilibru. 5. De regulă, cererea pentru un bun, ca variabilă dependentă, se află în relaţie pozitivă

cu venitul producătorului acelui bun, ca variabilă independentă. 6. Cantitatea oferită dintr-un bun creşte, în situaţia în care creşte preţul acelui bun. 7. Producătorii consumă resurse pentru obţinerea bunurilor libere, vitale pentru existenţa

omului. a) Pentru fiecare dintre enunţurile de la 1 la 6, scrieţi cifra corespunzătoare enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat, sau F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. 6 puncte b) Pentru enunţurile 5 şi 6, justificaţi succint alegerea făcută la punctul a). 4 puncte c) Pentru enunţul 7, transcrieţi cuvântul/sintagma care determină caracterul eronat al enunţului, realizând totodată şi înlocuirea cuvântului/sintagmei, astfel încât enunţul să devină adevărat. 10 puncte


Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 10 100 20 200 30 300




Proba E/F


1. Nevoia de hrană face parte din categoria nevoilor complexe. 2. Utilitatea economică reflectă proprietatea unui bun de a satisface o anumită nevoie

umană. 3. Utilitatea totală a primei unităţi consumate dintr-un bun este egală cu satisfacţia

adiţională pe care o procură această unitate cumpărătorului ei. 4. Dacă numărul vânzătorilor unui bun este mic, atunci concurenţa este inexistentă. 5. Creşterea preţului unui bun determină scăderea cantitaţii cerute din acel bun. 6. Nu toate bunurile economice sunt destinate pieţei. 7. Costul de oportunitate reprezintă cea mai puţin valoroasă alternativă sacrificată în

favoarea alternativei alese.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 10 300 20 400 30 500

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile creşterii veniturilor consumatorilor cu 10% faţă de cele din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Pământul, apa, aerul fac parte din categoria resurselor regenerabile. 2. Untul şi margarina sunt bunuri complementare. 3. Utilitatea totală obţinută în condiţiile creşterii cu o unitate a cantităţii consumate

succesiv dintr-un bun este reflectată de utilitatea marginală. 4. După provenienţa lor, resursele pot fi primare şi derivate. 5. În sens general, utilitatea unui bun diferă de la un cumpărător la altul. 6. În cazul în care cumpărătorii anticipează creşterea preţului la autoturisme în viitor,

cererea prezentă scade. 7. Oligopolul se caracterizează prin intrarea liberă pe piaţă a noilor agenţi economici

vânzători.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 10 400 20 300 30 200

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate oferită şi să evidenţieze evoluţia ofertei în “Situaţia B”, în condiţiile în care capacităţile de producţie ale producătorilor scad cu 50% faţă de cele din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Legea utilitaţii marginale descrescânde reflectă relatia negativă dintre consumul succesiv, continuu, al unui bun şi intensitatea nevoii pentru acel bun.

2. Pe piaţa unui bun, oferta reprezintă cantitatea din acel bun pe care agenţii sunt dispuşi să o cumpere la un preţ dat.

3. Dacă accesul la un bun se poate realiza fără nici un fel de efort, atunci acel bun poate fi considerat un bun liber.

4. Concurenţa imperfectă este întotdeauna o concurenţă neloială. 5. Sub aspect numeric, nevoile umane au un caracter limitat. 6. O condiţie necesară, dar nu şi suficientă, ca unui bun să i se confere utilitate în sens

economic este ca acel bun să nu fie deţinut iniţial de către consumator. 7. Costul de oportunitate este zero în cazul risipei de resurse.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 10 500 20 400 30 300

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate oferită şi să evidenţieze evoluţia ofertei în “Situaţia B”, în condiţiile în care capacităţile de producţie ale producătorilor cresc cu 5% faţă de cele din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. În cazul bunurilor cu ofertă inelastică la preţ, scăderea preţului cu un anumit procentaj determină scăderea cantităţii oferite cu un procentaj mai mare.

2. Dacă pe piaţa există două mari firme producătoare de locomotive care achiziţionează piese şi subansamble de la numeroase alte firme, atunci acea piaţă are caracteristici de oligopson.

3. Consumatorul raţional alege bunul al cărui raport dintre utilitatea marginală şi preţul său este minim.

4. Proprietăţile reale, intrinseci ale unui bun conferă utilitate economică acelui bun. 5. Legile de protecţie a concurenţei sancţionează orice firmă care deţin o poziţie de

monopol pe piaţă. 6. După modul de relaţionare dintre ele în satisfacerea nevoilor umane, bunurile pot fi

substituibile sau complementare. 7. Peisajul montan reprezintă un bun liber pentru turiştii care locuiesc în zonele de

câmpie, dar care vizitează staţiunile montane.


B. Transcrieţi tabelul de mai jos referitor la piaţa unui un bun normal:

Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 30 400 20 300 10 200

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile creşterii veniturilor consumatorilor cu 30% faţă de cele din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Bunurile a căror cumpărare este imposibil de amânat au cerere inelastică la preţ. 2. Bunurile economice comparativ cu cele libere sunt disponibile în cantităţi limitate. 3. Satisfacerea nevoilor umane se poate realiza în mod direct, din producţie proprie şi în

mod indirect, prin intermediul pieţei. 4. Cererea depinde invers proporţional de ofertă. 5. Mecanismul preţurilor şi al concurenţei, acţionează ca o „mână invizibilă a pieţei” care

orientează deciziile producătorilor. 6. Problema fundamentală a economiei este determinată de poluarea mediului natural. 7. Atomicitatea perfectă a pieţei se caracterizează prin existenţa a numeroşi agenţi

economici participanţi la tranzacţii, fiecare având o forţă economică mare şi apropiată.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 30 400 20 300 10 200

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile scăderii veniturilor consumatorilor faţă de cele din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Sunt considerate bunuri normale acele bunuri marfare pentru care cererea se modifică în acelaşi sens cu venitul cumpărătorului.

2. Fiecare firmă care acţionează pe o piaţă cu concurenţă monopolistică îşi fixează preţul la produsele sale fără să ţină seama de reacţia cererii la modificarea preţului.

3. Bunurile relativ ieftine ca, de exemplu, sarea alimentară, sunt bunuri cu cerere inelastică la preţ.

4. Criteriul clasificării resurselor naturale în regenerabile şi neregenerabile este evidenţiat de durata de folosire a resurselor.

5. În cazul unei oferte elastice la preţ, modificarea preţului determină o modificare, în acelaşi sens, dar într-o proporţie mai mare a cantităţii oferite.

6. Programul raţional de consum maximizează utilitatea totală resimţită de un consumator dat în condiţiile maximizării părţii de venit disponibil economisit.

7. La nivel individual, nevoile umane sunt concurente şi nelimitate ca volum.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 30 400 20 300 10 200

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile scăderii veniturilor consumatorilor faţă de cele din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Costul de oportunitate este determinat de caracterul limitat al nevoilor umane. 2. Piaţa face selecţia agenţilor economici pe criterii de eficienţă economică. 3. Atomicitatea ofertei caracterizează concurenţa monopolistică. 4. Echilibrul consumatorului corespunde egalităţii utilităţilor totale raportate la preţurile

bunurilor achiziţionate . 5. În sens economic, o resursă este apreciată ca fiind limitată dacă provine din mediul

natutal. 6. Raţionalitatea utilizării resurselor este necesară, dat fiind faptul că, pe ansamblul lor,

resursele cresc mai încet comparativ cu nevoile umane. 7. Utilitatea marginală are valoare minimă şi pozitivă la prima unitate consumată dintr-

un bun.



Preţ (u.m./buc.)





30 400 - 20 0 0 10 200 -




Proba E/F


1. Problema fundamentală a oricărei economii constă în sporirea bogăţiei naţionale. 2. După forma sub care se prezintă, bunurile economice pot fi materiale şi tangibile. 3. Când utilitatea totală creşte, utilitatea marginală este descrescătoare, dar pozitivă sau

negativă. 4. Extinderea sau contracţia cererii poate fi ilustrată grafic printr-o deplasare pe curba

cererii de la un punct la altul al acesteia. 5. Prin intermediul preţului de echlibru, piaţa face selectia agenţilor, eliminându-i pe cei

eficienţi. 6. Firma de tip monopol poate determina preţul, nu însă şi cantitatea vândută. 7. În condiţiile cererii inelastice, reducerea preţului unui bun determină creşterea

cheltuielilor totale ale consumatorilor.



Preţ (u.m./buc.)





20 300 - 30 0 0 40 100 -




Proba E/F


1. Raţionalitatea se poate realiza numai în cazul utilizării resurselor neregenerabile. 2. Piaţa are rolul de liant între producători şi consumatori. 3. Scopul impunerii de către stat a unor plafoane minime de preţ este de a proteja

interesele producătorilor. 4. Când coeficientul de elasticitate a cererii faţă de preţ este mai mare decât 1, atunci,

la creşterea preţului unitar, venitul total al producătorului creşte. 5. Monopolul este tipul de piaţă opus liberei concurenţe. 6. Cantitatea de bunuri economice produsă de ţările dezvoltate este nelimitată. 7. Utilitatea marginală este maximă la ultima unitate consumată dintr-o mulţime de

bunuri omogene.



Preţ (u.m./buc.)





1 30 - 2 0 0 3 10 -




Proba E/F


1. De regulă, bunurile substituibile au cerere inelastică la preţ. 2. Costul de oportunitate este egal cu beneficiul oferit de cea mai bună alternativă la

care se renunţă. 3. Orice bun economic este destinat satisfacerii unei nevoi umane. 4. La scăderea preţului unui bun, în cazul unei oferte elastice la preţ, raportul dintre

indicele cantităţii oferite şi indicele preţului va fi subunitar. 5. În condiţiile concurenţei perfecte, producătorul individual nu poate influenţa preţul. 6. Raportul dintre nevoi şi cantitatea de bunuri economice existente la un moment dat

este subunitar. 7. Când utilitatea totală este descrescătoare, utilitatea marginală este negativă şi

crescătoare.



Preţ (u.m./buc.)





5 50 - 4 0 0 3 30 -




Proba E/F


1. În alegerile sale raţionale, pentru a-şi maximiza satisfacţia, consumatorul compară utilitatea intrinsecă a unui bun cu preţul bunului respectiv.

2. Substituirea reciprocă a nevoilor umane este expresia caracterului lor concurenţial şi al complementarităţii lor.

3. Scopul impunerii de către stat a unor plafoane maxime de preţ ce nu pot fi depăşite de producători este acela de a proteja interesele cumpărătorilor.

4. Nu este o trăsătură a oligopolului, practicarea celor mai mari preţuri de pe pieţele imperfect concurenţiale.

5. Când cererea scade şi oferta este constantă, preţul de echilibru nu se modifică, iar cantitatea de echilibru creşte.

6. Pe ansamblul economiei, resursele disponibile sunt mai numeroase decât nevoile populaţiei.

7. Statul poate acţiona asupra cererii unui bun vânzând pe piaţă cantităţi din acel bun.



Preţ (u.m./buc.)





10 200 - 20 0 0 30 400 -




Proba E/F


1. Nevoia de cultură face parte din categoria nevoilor vitale, de subzistenţă. 2. Oferta reprezintă cantitatea dintr-un bun pe care vânzătorii sunt dispuşi să o vândă,

la un anumit preţ, într-o perioadă de timp. 3. Pe o piaţă cu concurenţă pură şi perfectă libertatea de intrare-ieşire pe piaţă se

realizează pe principii de raţionalitate economică. 4. Când coeficientul de elasticitate a cererii la preţ este subunitar, iar preţul creşte,

venitul total al producătorului scade. 5. Resursele regenerabile şi recuperabile sunt nelimitate. 6. Impulsul desfăşurării activităţii economice îl constituie trebuinţele. 7. Utilitatea totală coincide cu cea marginală la nivelul ultimei doze consumate dintr-o

mulţime de bunuri omogene.



Preţ (u.m./buc.)





20 20 - 30 0 0 40 40 -




Proba E/F


1. Nevoia de comunicare face parte din categoria nevoilor sociale. 2. Când consumul de resurse creşte mai rapid decât producţia, creşte gradul de utilizare

raţională a resurselor. 3. Piaţa este principalul canal de comunicare dintre producători şi consumatori. 4. Când cererea scade şi oferta nu se modifică, atunci preţul de echilibru şi cantitatea

de echilibru scad. 5. Preţul de piaţă al unui produs reflectă fenomenul de raritate, reglând accesul

agenţilor la bunuri. 6. Obiectivul major al consumatorului este maximizarea utilităţii marginale. 7. Sensul major al concurenţei este de a satisface într-un grad ridicat trebuinţele

producătorilor.



Preţ (u.m./buc.)





4 40 - 3 0 0 2 20 -




Proba E/F


1. Utilitatea marginală este maximă la prima unitate consumată dintr-o mulţime de bunuri omogene.

2. Piaţa produselor militare poate fi apreciată ca o piaţă de monopson. 3. În cazul bunurilor inferioare, creşterea veniturilor determină creşterea cererii. 4. Amploarea manifestării concurenţei depinde,printre altele ,de gradul de diferenţiere a

ofertei vânzătorilor şi a preferinţelor cumpărătorilor. 5. Nevoile concurează între ele întrucât resursele sunt limitate. 6. Pe măsură ce cantitatea consumată dintr-un bun, apreciat ca necesar, scade,

utilitatea marginală a acelui bun tinde să crească. 7. Bunurile substituibile sunt bunuri-perechi care se utilizează numai împreună.



Preţ (u.m./buc.)





2 200 - 3 0 0 4 400 -




Proba E/F


1. Când utilitatea marginală este negativă şi descrescătoare, utilitatea totală creşte. 2. Bunurile substituibile sunt bunurile care pot fi folosite alternativ pentru a satisface

aceeaşi nevoie. 3. Cea mai importantă resursă economică este resursa umană. 4. O caracteristică a concurenţei imperfecte este cea referitoare la imposibilitatea

agenţilor pieţei de a acţiona individual în direcţia influenţării pretului. 5. Contracţia cererii apare când preţul creşte. 6. Când preţul creşte, iar raportul dintre indicele ofertei şi cel al preţului unui bun este

subunitar, oferta este inelastică. 7. Scopul impunerii de către stat a unor plafoane minime de preţ este de a apăra

interesele cumpărătorilor.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 3 300 4 400 5 500

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile creşterii numărului de consumatori cu 5% faţă de cel din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Nevoile umane sunt dinamice şi nelimitate deoarece satisfacerea lor necesită consum de noi resurse.

2. Utilitatea marginală este egală cu utilitatea totală la nivelul primei unităţi consumate dintr-o mulţime de bunuri omogene.

3. Unul dintre principiile raţionalităţii economice impune maximizarea satisfacţiei obţinute cu cel mai mic consum de resurse.

4. După modul în care circulă între agenţii economic, bunurile pot fi marfare sau nemarfare.

5. În cazul unei oferte inelastice la preţ,raportul dintre modificarea relativă a cantităţii oferite şi modificarea relativă a preţului este supraunitar.

6. În sistemul economiei de piaţă, concurenţa nu este o variabiă definitorie a pieţei deoarece toate deciziile economice sunt centralizate.

7. Producătorul exercită cel mai mare grad de control asupra preţului pe piaţa de oligopson.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 2 40 3 30 4 20




Proba E/F


1. Când cererea creşte şi oferta nu se modifică, preţul scade. 2. Echilibrul consumatorului corespunde egalităţii dintre preţurile bunurilor achiziţionate. 3. Preţul de echilibru scade dacă se reduc veniturile consumatorilor. 4. În funcţie de exponenţii cererii şi ai ofertei, concurenţa poate fi loială şi neloială. 5. Gradul de acoperire a nevoilor umane depinde de cantitatea şi calitatea resurselor

atrase în activitatea economică. 6. Nu toate bunurile economice sunt destinate autoconsumului. 7. Pe piaţa cu concurenţă perfectă agenţii economici pot, prin acţiunile lor individuale,

să exercite influenţe asupra pretului.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 10 200 20 300 30 400

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, situatie caracterizată prin scăderea cererii cu 25%. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Bunurile complementare sunt acele bunuri care sunt utilizate împreună pentru a satisface aceleaşi nevoi.

2. După provenienţa lor, resursele economice pot fi primare şi fiziologice. 3. Când cererea are elasticitate unitară la preţ, o modificare a preţului nu determină

schimbarea venitului vânzătorilor. 4. Modelul teoretic, ideal al concurenţei pure reflectă mecanismul perfect de funcţionare

a pieţei. 5. O modificare a preţului unui produs va determina deplasarea curbei cererii produsului

resprectiv. 6. Mărfurile nu sunt variabile definitorii ale pieţei. 7. Obiectivul major al consumatorului raţional este maximizarea utilităţii individuale a

unui bun.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 1 10 2 20 3 30

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile creşterii veniturilor consumatorilor cu 150% faţă de cele din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Consumatorii raţionali cumpără bunurile necesare cu preţurile cele mai mici. 2. În situaţia unei cereri elastice la pret,reducerea preţului duce la creşterea încasărilor. 3. Un factor care influenţează utilitatea economică a pâinii este nivelul veniturilor

producătorilor de pâine. 4. Numărul şi puterea economică de piaţă a participanţilor la tranzacţii s-ar putea

constitui in criterii de diferenţiere a concurenţei perfecte de cea imperfectă. 5. Sub aspect cantitativ, cererea pentru un bun economic este mai mică decât nevoia

pentru acel bun. 6. Resursa economică de care depinde, în principal, utilizarea tuturor celorlalte resurse,

o constituie potenţialul demografic. 7. Când preţul scade, iar raportul dintre indicele preţului şi cel al ofertei unui bun este

subunitar, oferta este elastică.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 4 40 3 30 2 20

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, situaţie caracterizată prin creşterea gradului de urgenţă a consumului pentru bunul dat. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Dezvoltarea economică permite oamenilor să asigure o creştere a resurselor în aceiaşi proporţie cu creşterea nevoilor, ceea ce conduce la satisfacera deplină a nevoilor.

2. Aprecierea utilităţii economice a unui bun este dependentă de intensitatea nevoii resimţită pentru acel bun.

3. Bunurile economice sunt limitate cantitativ pentru că provin din resurse nelimitate. 4. Pentru agenţii economici, concurenţa are un rol stimulativ şi nu unul coercitiv. 5. Costul real al alegerii reflectă cea mai bună alternativă sacrificată în alocarea

resurselor disponibile pentru obţinerea unor bunuri economice. 6. Piaţa confirmă dacă producătorii au acţionat în condiţii de eficienţă economică. 7. În cazul bunurilor cu ofertă inelastică la preţ, scăderea preţului cu un anumit procentaj

determină scăderea cantităţii oferite cu un procentaj mai mare.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 10 100 20 200 30 300

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ-cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile reducerii veniturilor consumatorilor faţă de cele din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte



Proba E/F


1. Utlităţile reprezintă bunurile capabile să satisfacă nevoi umane. 2. De regulă, pe măsura creşterii cantităţii consumate dintr-un bun, satisfacţia totală

resimţită de consumator sporeşte. 3. Cererea reprezintă acea parte din nevoile umane pentru anumite bunuri care nu

poate fi satisfăcută prin intermediul pieţei. 4. Costul de oportunitate a utilizării unei resurse se manifestă numai dacă acea resursă

este utilizată deplin şi cu maxim de eficienţă. 5. Tensiunea nevoi-resurse este permanentă şi are aceeaşi intensitate în timp. 6. Piaţa cu concurenţă perfectă se caracterizează prin opacitatea (lipsa transarenţei)

pieţei. 7. Dacă există un exces de cerere, guvernul poate spori unele taxe la import, pentru

asigurarea ofertei. a) Pentru fiecare dintre enunţurile de la 1 la 6, scrieţi cifra corespunzătoare enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat, sau F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. 6 puncte b) Pentru enunţurile 5 şi 6, justificaţi succint alegerea făcută la punctul a). 4 puncte c) Pentru enunţul 7, transcrieţi cuvântul/sintagma care determină caracterul eronat al enunţului, realizând totodată şi înlocuirea cuvântului/sintagmei, astfel încât enunţul să devină adevărat. 10 puncte


Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 20 400 30 300 40 200




Proba E/F


1. Limitarea resurselor trebuie interpretată prin raportare la nevoi, la potenţialul planetei, dar şi la dezvoltarea ştiinţei şi a tehnicii.

2. În cazul unei cereri elastice la venit, creşterea venitului devansează creşterea cererii. 3. Utilitatea marginală coincide cu utilitatea totală la pragul de saturaţie. 4. Coeficientul de elasticitate a ofertei faţă de preţ se calculează ca raport între

modificarea în mărime absolută a ofertei şi cea a preţului. 5. Concurenţa stimulează progresul economic, tehnic şi social. 6. Bunurile libere sunt relativ nelimitate în raport cu nevoile. 7. Mobilitatea perfectă a factorilor de producţie se referă la accesul limitat al agenţilor la

utilizarea capitalului şi a muncii in condiţii de eficienţă.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 2 200 3 300 4 400




Proba E/F


1. Nu este o caracteristică a bunurilor libere faptul că ele sunt limitate. 2. Coeficientul de elasticitate a cererii faţă de venit se calculează ca raport între

modificarea procentuală a venitului şi cea a cererii. 3. Suma algebrică a utilităţilor marginale este mai mare decât utilitatea totală. 4. Concurenţa imperfectă este acel tip de concurenţă în care agenţii economici pot

influenţa piaţa în favoarea lor. 5. Poziţia curbei ofertei ar putea să nu se schimbe dacă are loc creşterea veniturilor

cumpărătorilor. 6. Concurenţa este o rivalitate economică în care unii pierd şi alţii câştigă. 7. Condiţiile naturale şi oferta de produse agricole sunt în relaţie invers proporţională.



Preţ (u.m./buc.)





3 300 - 2 0 0 1 100 -




Proba E/F


1. După destinaţia lor finală, bunurile economice se clasifică în prodfactori şi satisfactori. 2. Utilitatea în sens general este determinată de proprietăţile bunului. 3. Cererea este elastică în funcţie de venit atunci când coeficientul de elasticitate a

cererii faţă de venit este subunitar. 4. Concurenţa are un rol complex, dar şi contradictoriu prin unele efecte negative pe

care le poate genera. 5. Nevoile umane formează un sistem dinamic şi divers ca structură. 6. Pe piaţă se tranzacţionează bunuri destinate autoconsumului. 7. Când impozitele pe profitul firmelor cresc, atunci curba ofertei se deplasează spre

dreapta.



Preţ (u.m./buc.)



Surplus de ofertă (buc.)

Surplus de cerere (buc.)

3 300 - 2 0 0 1 100 -

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte legea cererii şi a ofertei şi să evidenţieze surplusul de ofertă / surplusul de cerere. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele (liniile) cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru. 4 puncte



Proba E/F


1. Aprecierea utilităţii economice are un caracter subiectiv. 2. Din punct de vedere economic, costul de oportunitate este un cost al alegerilor

agenţilor economici. 3. Consumatorul are un comportament economic raţional atunci când cumpără bunuri în

baza experienţelor precedente. 4. Coeficientul de elasticitate a cererii pentru un bun este subunitar, dacă modificarea

preţului determină o modificare în sens opus, dar mai mică, a cantităţii cerute. 5. Atunci când cererea şi oferta cresc în aceeaşi măsură, este de aşteptat ca preţul de

echilibru să rămână constant şi cantitatea de echilibru să crească. 6. Acţiunile unei firme pe piaţă, în scopul obţinerii supremaţiei prin lansarea unui produs

de lux, sunt specifice strategiei concurenţiale a elitei. 7. Dacă pe piaţa unui produs există numai câteva firme care au putere economică mare

şi influenţează preţul produsului, atunci piaţa are o concurenţă perfectă.



Preţ (u.m./buc.)


Situaţia A



Situaţia B 1 100 2 200 3 300

a) Completaţi tabelul, utilizând valori fictive, astfel încât acestea să respecte corelaţia preţ- cantitate cerută şi să evidenţieze evoluţia cererii în “Situaţia B”, în condiţiile creşterii veniturilor consumatorilor cu 10% faţă de cele din “Situaţia A”. 6 puncte b) Reprezentaţi grafic, în acelaşi sistem de axe, curbele cererii şi ofertei, astfel încât să ilustraţi modificarea preţului de echilibru şi a cantităţii de echilibru în “Situaţia B” faţă de “Situaţia A”. 4 puncte

economie - subiectul i - variante 001-100

Documents