economia lui dumnezeu

W I T N E S S L E E

ECONOMIAlui

DUMNEZEU

Living Stream MinistryAnaheim, California ● www.lsm.org

Doar pentru distribuire gratuită. Nu se poate vinde.

Traducere din limba englez�Titlul original: The Economy of God

(Romanian translation)

Copyright 1994 Living Stream Ministry

Toate drepturile rezervate. Nici o parte din aceast� lucrare nupoate fi reprodus� sau transmis� &n vreo form� sau prin vreunmijloc ( grafic, electronic sau mecanic, incluz*nd copierea xerox,&nregistrarea sau folosirea sistemelor de &nmagazinare ,i recuperarea informa-iei ( f�r� permisiunea scris� din partea editurii.

Edi-ia I, iunie 1994Edi-ia de distribu-ie &n mas�, mai 2003

Publica-ie distribuit� gratuit de c�tre:Rhema

P. O. Box 31651, Seattle, WA 98103 U.S.A.

A se vedea ultima pagin� pentru informa-iireferitoare la distribuitorul local.

O publica-ie a editurii:Living Stream Ministry

2431 W. La Palma Ave., Anaheim, CA 92801 U.S.A.P. O. Box 2121, Anaheim, CA 92814 U.S.A.

ISBN: 0-7363-2327-9

Tip�rit� �n India

CUPRINS

Capitolul PaginaCuv*nt &nainte 5

1 Economia Dumnezeului Triunic 72 Duhul atotsuficient 173 Re,edin-a Duhului divin 274 Cheia Duhului l�untric 375 Persoanele lui Dumnezeu ,i p�r-ile omului 456 P�r-ile l�untrice ,i ascunse 557 Func-ia p�r-ilor l�untrice ,i ascunse 658 Tratarea inimii ,i a duhului 759 Tratarea sufletului 83

10 S�parea &n p�r-ile noastre l�untrice ,i &n cea ascuns� 9111 Discernerea duhului de suflet 9912 Omul ,i cei doi pomi 10713 Crucea ,i via-a sufletului 11514 Principiul crucii 12515 Principiul &nvierii 13116 Bog�-iile &nvierii 13717 P�rt�,ia vie-ii ,i sim-ul vie-ii 14318 Exersarea duhului ,i intrarea &n duh 15119 Cristosul ascuns din duhul nostru 15920 Omul tripartit ,i biserica 16721 Zidirea locuin-ei lui Dumnezeu 17522 Anvelitoarea cl�dirii lui Dumnezeu 18523 Biserica ( Dumnezeu manifestat &n carne 19324 Viziunea -intei economiei lui Dumnezeu 203

CUVNT �NAINTE

Capitolele urm�toare sunt mesaje -inute &n timpul Conferin-eide Var� din 1964 din Los Angeles. Forma vorbit� a fost p�strat�.Autorul ar dori s�-i &ndemne pe to-i cititorii s� acorde aten-ie realit�-iispirituale transmise prin aceste mesaje, nu limbajului &nsu,i.

Cuv*ntul CeconomieD folosit &n titlul acestui volum ar putea sunaoarecum ciudat pentru cititor. CEconomia lui DumnezeuD este un citatdin 1 Timotei 1:4, conform cu limba greac�. CEconomieD este cuv*ntulgrecesc Coikonomia,D care &n primul r*nd &nseamn� gestiunea casei,administra-ia, aranjamentul ,i distribuirea sau reparti-ia &n cadrulfamiliei (a averii, propriet�-ii, treburilor, etc.). Acest cuv*nt este folositcu inten-ia de a accentua ceea ce este central &n C&ntreprindereaDdivin� a lui Dumnezeu, ,ui anume faptul de a Se distribui sau a Serepartiza pe Sine &n om.

Cele trei Persoane din Dumnezeire sunt pentru economia luiDumnezeu, pentru distribuirea divin�, pentru repartizarea sf*nt�.Tat�l ca surs� este &ntrupat &n Fiul, iar Fiul ca f�ga, (curs) este f�cutreal &n Duhul ca transmitere. Dumnezeu Tat�l este un Duh (Ioan4:24), iar Dumnezeu Fiul, ca ultimul Adam, a fost f�cut un Duhd�t�tor de via-� (1 Cor. 15:45). Totul este &n Dumnezeu Duhul, careeste Duhul Sf*nt revelat &n Noul Testament. Ast�zi acest Duh Sf*nt&mpreun� cu plin�tatea Tat�lui din bog�-iile Fiului a venit &n duhulnostru omenesc ,i locuie,te acolo pentru a &mp�r-i &n &ns�,i fiin-anoastr� tot ceea ce este Dumnezeu. Aceasta este economia lui Dum-nezeu, distribuirea divin�. Duhul Sf*nt al lui Dumnezeu, locuind &nduhul nostru uman pentru a &mp�r-i &n fiin-a noastr� tot ceea ceeste Dumnezeu &n Cristos, este centrul, &ns�,i -inta acestei distribuirimisterioase a Dumnezeului Triunic. Acesta este terenul de lupt�al r�zboiului spiritual. Oh, c*t de mult vr�jma,ul cel subtil i-a distras,i &nc� &i distrage pe sfin-ii lui Dumnezeu ,i chiar pe cei c�ut�toride la aceast� -int� a economiei lui Dumnezeu prin at*tea lucruri

bune ,i chiar scripturale. Antr-o asemenea perioad� plin� de confuzie,cum era timpul c*nd au fost scrise Epistolele lui Timotei, noi trebuies� fim redu,i ,i chiar adu,i la zero p*n� la Duhul divin atotinclusivdin duhul nostru omenesc, pentru ca nu cumva s� rat�m -inta econo-miei divine. De aceea, &ntoarcerea c�tre duhul nostru, r�m*nerea &nel ,i exersarea sa pentru a percepe realitatea Duhului lui Dumnezeuconstituie nevoia fundamental� de ast�zi. Dac� facem astfel, noi neputem &mp�rt�,i din &ntreaga plin�tate a lui Dumnezeu savur*ndbog�-iile nep�trunse ale lui Cristos. Fie ca Domnul s� ne d�ruiasc�har pentru ca noi s� fim adu,i &ntr-o asemenea &n-elegere pe care s�o practic�m &n via-a noastr� zilnic� ,i &n tot ceea ce facem.

Pentru a le aplica &n mod corect ,i pentru a ob-ine un rezultatmai bun, toate mesajele din aceast� carte trebuie citite &ntr-un duhde rug�ciune. Va fi mai profitabil dac� vom citi cu rug�ciune toatecitatele din Scriptur� din fiecare capitol ,i dac� mereu vom combinacitirea cu rug�ciunea. Fie ca prezen-a Domnului &mpreun� cu dulceaSa ungere l�untric� s� fie sim-it� de c�tre to-i cei ce vor citi acestemesaje &n duh.

Witness Lee

Los Angeles, California, S.U.A.11 Ianuarie 1968

CAPITOLUL 1

ECONOMIA DUMNEZEULUI TRIUNIC

Povara mea din toate mesajele pe care le -in aici este aceeade a &mp�rt�,i &mpreun� cu voi ceva din economia lui Dumnezeu.S� citim din 1 Timotei capitolul 1, versetele 3 la 7: C...s� le porunce,tiunor oameni s� nu-i &nve-e pe al-ii o doctrin� diferit�, nici s� nuacorde aten-ie fabulelor ,i genealogiilor f�r� sf*r,it, care produc maimult controverse dec*t o dispensa-iune a lui Dumnezeu (grece,te:economia lui Dumnezeu) care este &n credin-�; la fel fac ,i acum.Dar -inta poruncii este dragostea dintr-o inim� pur� ,i o bun� con-,tiin-� ,i o credin-� nepref�cut�: de la care unii, ab�t*ndu-se(grece,te: rat#nd $inta), s-au &ntors spre vorbire de,art�; dorind s� fie&nv�-�tori ai legii....D*

Aceste versete con-in dou� expresii foarte importante, a,a cumeste indicat &n greac�, limba original� a Noului Testament: Ceconomialui DumnezeuD ,i Cau ratat -inta.D Apostolul Pavel a fost ales de Dum-nezeu ca s� poarte r�spunderea pentru economia lui Dumnezeu ,iel l-a instruit pe fiul s�u spiritual Timotei &n aceast� economie. Estefoarte interesant de remarcat faptul c� epistola lui Pavel c�tre Timo-tei a fost scris� &ntr-o perioad� c*nd mul-i cre,tini se ab�tuser� de lacalea ini-ial�. Ei rataser� -inta central� a economiei lui Dumnezeu,i acordau aten-ie altor lucruri.

DISTRAGERILE DE LA ECONOMIA LUI DUMNEZEU

Conform istoriei, dou� elemente predominante i-au ab�tut pe cre,-tinii de la &nceput de la calea cea dreapt�: iudaismul ,i gnosticismul.At*t iudaizatorii cu doctrinele ,i formele lor religioase, c*t ,i gnosticiicu filozofiile lor, i-au &mpiedicat pe cre,tini s�-L urmeze pe Domnul

* Toate citatele biblice din aceast� carte sunt traduse din Versiunea American�Standard, cu excep-ia cazurilor &n care este indicat� o alt� surs�.

8 ECONOMIA LUI DUMNEZEU

&n calea economiei lui Dumnezeu. Dup� c*t se pare, elementele bunedin iudaism ,i gnosticism au fost cele care i-au ab�tut pe ace,ti cre,tinide la &nceput. Dac� aceste elemente nu ar fi fost comparativ bune,niciodat� nu ar fi putut fi suficient de puternice pentru a-i face pecredincio,i s� rateze -inta economiei lui Dumnezeu. De exemplu,iudaizatorii accentuau cu putere legea mozaic� a Vechiului Testament.Cu certitudine nu era nimic gre,it cu Legea. Dimpotriv�, Legea eraf�r� discu-ie dreapt� ,i bun� ,i era dat� direct de Dumnezeu Ansu,i.Dar Legea &n sine nu are leg�tur� cu -inta economiei lui Dumnezeu.Gnosticismul, din punct de vedere omenesc, avea ,i el principiile luibune. De fapt a fost una dintre cele mai bune inven-ii ale civiliza-ieiomene,ti ,i a fost un fel de ajutor pentru p�g*ni. Dar gnosticii au&ncercat s�-,i introduc� filozofia lor &n biseric�, ab�t*ndu-i pe cre,tiniide la &nceput de la -inta economiei lui Dumnezeu.

Ast�zi, chiar dac� nu mai sunt iudaizatori sau gnostici care s� netulbure, &nc� exist� multe lucruri care ne pot distrage. Timp deaproape dou� mii de ani, cel viclean nu a &ncetat niciodat� s� folo-seasc� lucrurile aparent bune pentru a-i abate pe credincio,i de laurmarea Domnului pe calea cea dreapt�. Dac� petrecem timp cuDomnul, vom vedea c� vr�jma,ul continu� s� foloseasc� chiar lu-crurile bune ale cre,tinismului pentru a-i distrage pe copiii Domnuluide la -inta economiei lui Dumnezeu. An ultimii c*-iva ani, &n timp cec�l�toream prin numeroasele regiuni ale acestei -�ri, mi-am datseama c� multe subiecte religioase ,i chiar lucruri scripturale aufost folosite de vr�jma,ul cel viclean pentru a-i influen-a pe cre,tiniic�ut�tori ca s� se dep�rteze de la calea economiei lui Dumnezeu.

DEFINI�IA ECONOMIEI LUI DUMNEZEU

Ce este economia lui Dumnezeu? Scripturile, care sunt compusedin ,aizeci ,i ,ase de c�r-i, con-in multe &nv�-�turi diferite, dar dac�am studia Scripturile &ntr-un mod detaliat, atent ,i cu p�trunderespiritual�, am vedea faptul c� economia lui Dumnezeu este pur ,i sim-plu planul S�u de a Se distribui pe Sine (nsu)i �n umanitate. Economialui Dumnezeu este distribuirea lui Dumnezeu, care nu &nseamn�altceva dec*t distribuirea lui Dumnezeu Ansu,i &n rasa uman�. Esteregretabil faptul c� termenul Cdispensa-iuneD a fost folosit &n modgre,it &n cre,tinism. Defini-ia sa este aproape aceea,i cu a cuv*ntului

ECONOMIA DUMNEZEULUI TRIUNIC 9

grecesc Ceconomie.D Ea &nseamn� aranjamentul administrativ,gestiunea guvernatoare, sau ispr�vnicia, distribuirea, repartizareadin planul lui Dumnezeu. An aceast� distribuire divin�, Dumnezeu,care este atotputernic ,i atotinclusiv, nu inten-ioneaz� s� nedistribuie nimic altceva dec*t pe Sine (nsu)i. Acest lucru trebuierepetat de multe ori pentru a ne impresiona profund!

Dumnezeu este extrem de bogat. El este ca un om de afaceri plinde succes, care are un capital enorm. Dumnezeu are o CafacereD&n acest univers, iar bog�-ia Sa enorm� este capitalul S�u. Noi nu ned�m seama c*te miliarde, nenum�rate miliarde, are El. Acest capitaleste &n &ntregime pur ,i simplu El (nsu)i, ,i cu acest capital El inten--ioneaz� s� Se CfabriceD pe Sine &n produc-ie de mas�. Dumnezeu(nsu)i este Omul de afaceri, Capitalul ,i Produsul. Inten-ia Sa esteaceea de a Se distribui multor oameni &n produc-ie de mas� ,i &n modgratuit. De aceea Dumnezeu are nevoie de un asemenea aranjamentdivin, de o gestiune divin�, de o dispensa-iune divin�, de o economiedivin�, pentru a Se aduce pe Sine &n umanitate.

S� fim mai specifici. Acum, pentru c� ,tim c� scopul lui Dumnezeueste acela de a Se distribui pe Sine, trebuie s� descoperim ce esteDumnezeu pentru a ,ti ce anume distribuie El. Cu alte cuvinte, careeste substan-a lui Dumnezeu? Atunci c*nd un om de afaceri pl�nuie,tes� fabrice un produs, &n primul r*nd el trebuie s� ,tie clar care estesubstan-a sau constituentul s�u de baz�. Substan-a lui Dumnezeueste Duh (Ioan 4:24). Esen-a Dumnezeului atotputernic, atotinclusiv,universal, este pur ,i simplu Duh. Dumnezeu este Fabricantul, iarEl inten-ioneaz� s� Se reproduc� pe Sine ca Produs; prin urmare,tot ce reproduce El trebuie s� fie Duh, &ns�,i substan-a Sinelui S�u.

ETAPELE ECONOMIEI LUI DUMNEZEU

Am v�zut care este scopul lui Dumnezeu ,i ce anume distribuieDumnezeu; acum trebuie s� vedem cum este distribuit Dumnezeuprin economia Sa. Cu alte cuvinte, Duh este ceea ce Dumnezeu distri-buie &n om, dar acum trebuie s� vedem mijloacele prin care El faceacest lucru. El face acest lucru prin Trinitate. Dumnezeul Triunic (Tat�l, Fiul ,i Duhul Sf*nt ( este &ns�,i economia Dumnezeirii. An seco-lele trecute cre,tin�tatea a emis multe &nv�-�turi despre Trinitate,dar Trinitatea niciodat� nu poate fi &n-eleas� &n mod adecvat dac�


nu este pus� &n leg�tur� cu economia divin�. De ce sunt necesaretoate cele trei Persoane ale Dumnezeirii pentru dezvoltarea economieiSale? Noi ,tim c� Tat�l, Fiul ,i Duhul Sf*nt nu sunt trei Dumnezeidiferi-i, ci un singur Dumnezeu care este exprimat &n trei Persoane.Dar care este scopul existen-ei a trei Persoane &n Dumnezeire? De ceexist� Dumnezeu Tat�l, Dumnezeu Fiul ,i de asemenea DumnezeuDuhul Sf*nt? Deoarece numai prin Trinitate se pot asigura mijloaceleesen-iale prin care Duhul S�u este distribuit &n noi.

2 Corinteni 13:14 ne arat� care sunt etapele economiei lui Dum-nezeu prin intermediul Trinit�-ii. CHarul Domnului Isus Cristos,dragostea lui Dumnezeu ,i comuniunea Duhului Sf*nt s� fie cu voi cuto-i.D Aici noi avem harul Fiului, dragostea Tat�lui ,i comuniuneaDuhului Sf*nt. Ce sunt to-i ace,tia? Sunt trei Dumnezei diferi-i? Oaredragostea, harul ,i comuniunea sunt trei lucruri diferite? Nu. Dragos-tea, harul ,i comuniunea sunt un singur element &n trei stadii: dra-gostea este sursa, harul este expresia dragostei, iar comuniunea estetransmiterea acestei iubiri &n har. Tot astfel, Dumnezeu, Cristos ,iDuhul Sf*nt sunt un singur Dumnezeu exprimat &n trei Persoane:Dumnezeu este sursa, Cristos este expresia lui Dumnezeu, iar DuhulSf*nt este transmiterea care-L aduce pe Dumnezeu &n Cristos &n om.Astfel cele trei Persoane ale Trinit�-ii devin cele trei etape succesiveale procesului economiei lui Dumnezeu. F�r� aceste trei etape, esen-alui Dumnezeu nu ar fi fost niciodat� distribuit� &n om. Economia luiDumnezeu este dezvoltat� de la Tat�l, �n Fiul ,i prin Duhul.

(1) DE LA TAT�L

Dumnezeu Tat�l este sursa universal� a tuturor lucrurilor. El esteinvizibil ,i inabordabil. Cum poate Dumnezeu Tat�l, care locuie,te&ntr-o lumin� inabordabil� (1 Tim. 6:16), s� fie &n noi? Cum Al putemvedea pe invizibilul Tat�? Dac� Dumnezeu este doar un Tat�,El ar fi inaccesibil ,i nu ar putea fi distribuit &n om. Dar prin aran-jamentul divin al economiei Sale El Se pune pe Sine &n Fiul S�u,a doua Persoan� a Trinit�-ii, pentru a Se pune la dispozi-ia omului.Toat� plin�tatea Tat�lui locuie,te &n Fiul (Col. 1:19; 2:9) ,i este expri-mat� prin Fiul (Ioan 1:18). Tat�l, ca sursa inepuizabil� a oric�ruilucru, este &ntrupat &n Fiul. Dumnezeul cel necuprins este exprimatacum &n Cristos, Cuv*ntul lui Dumnezeu (Ioan 1:1); Dumnezeul


invizibil este revelat &n Cristos, Imaginea lui Dumnezeu (Col. 1:15).Astfel, Fiul ,i Tat�l sunt unul singur (Ioan 10:30), iar Fiul este chiarnumit Tat�l (Isaia 9:6).

Anainte era imposibil ca omul s�-L contacteze pe Tat�l. El era &n modexclusiv Dumnezeu ,i natura Sa era exclusiv divin�. An Tat�l nu existanimic care s� arunce o punte &ntre Dumnezeu ,i om. Dar acumEl nu numai c� S-a &ntrupat &n Fiul, dar a devenit ,i &ncarnat &n naturauman�. Tat�l Li-a g�sit pl�cerea &n a-Li combina propria Sa divinitatecu umanitatea &n Fiul. Prin &ncarnarea Fiului, Tat�l cel inabordabileste acum abordabil pentru om. Astfel omul Al poate vedea pe Tat�l,Al poate atinge pe Tat�l ,i poate avea comuniune cu Tat�l prin Fiul.

Putem demonstra aceast� rela-ie &nmuind o batist� alb� &n vopseaalbastr�. La &nceput Divinitatea Tat�lui putea fi asem�nat� cu batistaalb�. Aceast� batist� &nmuiat� &n vopseaua albastr� Al reprezint�pe Tat�l &n Fiul care a devenit &ncarnat &n umanitate. Articolul alba devenit acum albastru. A,a cum albastrul a fost ad�ugat batistei,tot astfel natura uman� a fost ad�ugat� naturii divine, iar naturilecare erau separate alt� dat� au devenit una. Deci prima etap� a dis-tribuirii lui Dumnezeu &n om are loc prin &ntruparea ,i &ncarnareaSa &n Fiul ca om ( reproduc*ndu-Se astfel &n om.

(2) �N FIUL

Al doilea pas al aducerii lui Dumnezeu &n om este prin a douaPersoan� a Trinit�-ii, Fiul lui Dumnezeu. Pentru a &n-elege a douaetap� a economiei lui Dumnezeu trebuie s� ,tim ce este Cristos.Care sunt elementele care-L constituie pe Cristos? Care sunt ingre-dientele care, combinate &mpreun�, Al constituie pe Cristos?

Exist� ,apte elemente de baz� care au intrat &n aceast� Persoan�minunat�, care au fost ad�ugate prin istoria Sa. An primul r*nd,Cristos este &ntruparea divin� a lui Dumnezeu. Acest prim elementdin Cristos este esen-a ,i natura divin� a lui Dumnezeu.

Al doilea element, &ncarnarea Sa, este contopirea naturii Saledivine cu natura uman�. Prin &ncarnarea Sa El L-a adus pe Dumne-zeu &n om ,i a contopit esen-a divin� a lui Dumnezeu cu umanitatea.An Cristos nu este doar Dumnezeu, ci ,i omul.

Al treilea element care a fost ad�ugat naturilor Sale divine,i uman� a fost tr�irea Sa omeneasc�. Acest glorios om-Dumnezeu


a tr�it pe p�m*nt treizeci ,i trei de ani ,i jum�tate ,i a experimentattoate lucrurile comune ,i obi,nuite care alc�tuiesc via-a omeneasc�zilnic�. Evanghelia lui Ioan, care accentueaz� faptul c� El este Fiullui Dumnezeu, ne spune de asemenea c� El a fost obosit, a fost fl�-m*nd, a &nsetat ,i a pl*ns. Suferin-ele Sale omene,ti au fost ,i eleo parte a vie-ii Sale zilnice, care a inclus multe necazuri p�m*nte,ti,probleme, &ncerc�ri ,i persecu-ii.

Experimentarea de c�tre El a mor-ii reprezint� al patrulea ele-ment. El a intrat &n moarte. Dar El nu doar a p�)it �n moarte, ci a tre-cut prin moarte. Acest lucru a produs o moarte foarte eficace. Moartealui Adam este &ngrozitoare ,i haotic�, dar moartea lui Cristos esteminunat� ,i eficace. Moartea lui Adam ne-a f�cut robi ai mor-ii,&n timp ce moartea lui Cristos ne-a eliberat din moarte. De,i c�derealui Adam a adus &n noi multe elemente rele, moartea eficace a luiCristos este puterea omor*toare din�untrul nostru, care ucide toateelementele naturii lui Adam.

Deci &n Cristos exist� natura divin�, natura uman�, via-a ome-neasc� zilnic� &mpreun� cu suferin-ele sale ,i de asemenea eficacitateamor-ii Sale. Dar &n Cristos exist� &nc� trei elemente. Al cincileaelement este &nvierea Sa. Dup� &nvierea Sa Cristos nu Li-a l�sat lao parte umanitatea pentru a deveni iar�,i doar Dumnezeu. Cristos&nc� este om! Iar ca om El are elementul suplimentar al vie-ii de&nviere contopit cu umanitatea Sa.

Al ,aselea element din Cristos este &n�l-area Sa. Prin &n�l-areaSa la ceruri El a ajuns mai presus de to-i vr�jma,ii, demnit�-ile,puterile, st�p*nirile ,i autorit�-ile. Toate sunt sub picioarele Sale.Deci puterea transcendent� a &n�l-�rii Sale este contopit� cu El.

An cele din urm�, al ,aptelea element din Cristos este &ntronareaSa. Cristos, omul cu natura divin�, este &ntronat &n al treilea cerca ,i Cap &n�l-at al &ntregului univers. El Se afl� &n locurile cere,tica Domn al domnilor ,i Amp�rat al &mp�ra-ilor.

A,adar trebuie s� re-inem cele ,apte elemente minunate caresunt &n El: natura divin�, natura uman�, via-a omeneasc� zilnic�&mpreun� cu suferin-ele ei p�m*nte,ti, eficacitatea mor-ii Sale,puterea &nvierii, puterea transcendent� a &n�l-�rii Sale ,i &ntronarea.Toate aceste elemente sunt contopite &n acest Cristos extraordinar.


(3) PRIN DUHUL

Totu,i Dumnezeu nu poate veni &n noi prin Fiul. Conform primelorstadii ale economiei Sale, Tat�l S-a plasat pe Sine &n Fiul, iar Fiul arecele ,apte elemente contopite &n�untrul S�u. Dar noi &nc� avem nevoiede un alt stadiu, a treia ,i ultima etap�, pentru ca Dumnezeu s� Sedistribuie &n om. Prima etap� a avut loc atunci c*nd Tat�l S-a &ntrupat&n Fiul; &n a doua etap� Fiul a devenit &ncarnat &n umanitate pentrua avea toate cele ,apte elemente minunate contopite &n�untrul S�u;&n a treia etap� at*t Tat�l c*t ,i Fiul Se afl� acum &n Duhul. Tot ceeste &n Tat�l este &n Fiul, iar at*t Tat�l c*t ,i Fiul, con-in*nd toateelementele din Cristos, sunt adu,i &n Duhul.

Duhul Sf*nt, dup� &n�l-area Domnului, nu mai este acela,i cuDuhul lui Dumnezeu din timpurile Vechiului Testament. Duhul luiDumnezeu din Vechiul Testament avea doar un singur element (natura divin� a lui Dumnezeu. Ca Duh divin El nu avea elementelenaturii umane, ale vie-ii omene,ti zilnice, eficacitatea mor-ii, &nvierii,&n�l-�rii ,i &ntron�rii. Dar ast�zi, sub economia noutestamental�, toatecele ,apte elemente ale lui Cristos au fost plasate &n Duhul, ,i astfelacest Duh atotinclusiv a venit �n noi ,i peste noi. Cu alte cuvinte Eleste &n noi, iar noi suntem &n El. Aceasta este adev�rata contopirea lui Dumnezeu cu omul pe care noi o putem experimenta &n oricemoment. Noi suntem contopi-i &n interior ,i la exterior cu Duhul Sf*nt.

Ce este Duhul Sf*nt? El este Duhul Adev�rului (Ioan 15:26).Dar ce este adev�rul? Sensul cuv*ntului grecesc Cadev�rD este realitate.Deci Duhul Sf*nt este Duhul Realit�-ii, realitatea deplin� a lui Cristos.A,a cum Dumnezeu este &ntrupat &n Cristos, tot astfel Cristos estef�cut real &n minunata Persoan� a Duhului Sf*nt. Cristos nu esteseparat de Dumnezeu, iar Duhul nu este separat de Cristos. Cristoseste Dumnezeu exprimat, iar Duhul este Cristos f�cut real &n realitate.

CAcum Domnul este DuhulD (2 Cor. 3:17). Acest verset dovede,tefaptul c� Duhul Sf*nt nu este separat de Cristos. Domnul este CristosAnsu,i ,i este men-ionat ca fiind Duhul. CUltimul Adam a devenitun duh d�t�tor de via-�D (1 Cor. 15:45). Din nou Scripturile arat�c� Cristos, ultimul Adam, este Duhul. Trebuie s� recunoa,tem faptulc� acest Duh d�t�tor de via-� este Duhul Sf*nt.

Mai mult, Dumnezeu Tat�l este de asemenea Duhul (Ioan 4:24).Deci toate cele trei Persoane ale Dumnezeirii sunt Duhul. Dac�


Dumnezeu Tat�l nu este Duhul, atunci cum ar putea fi El &n noi,i cum L-am putea contacta? Mai mult, dac� Dumnezeu Fiul nu esteDuhul, cum ar putea fi El &n noi ,i cum L-am putea experimenta?Deoarece Tat�l ,i Fiul sunt ambii Duhul, noi Al putem contactape Dumnezeu ,i &l putem experimenta pe Cristos cu u,urin-�.

Remarca-i urm�toarele versete: CUn singur Dumnezeu ,i Tat�...care este �n to-iD (Efes. 4:6). CIsus Cristos este �n voiD (2 Cor. 13:5).C...Duhului S�u care locuie,te �n voiD (Rom. 8:11). Aceste trei versetereveleaz� faptul c� Dumnezeu Tat�l, Fiul ,i Duhul sunt �n noi. Atuncic*te Persoane sunt &n noi? Trei, sau una? Nu ar trebui s� spunemc� &n noi se afl� trei Persoane separate, nici nu ar trebui s� spunemc� &n noi este doar o singur� Persoan�, ci c� Cel Antreit este &n noi.Cele trei Persoane ale Dumnezeirii nu sunt trei Duhuri, ci un singurDuh. Tat�l este &n Fiul, iar Fiul &mpreun� cu toate cele ,apte elementeminunate ale Sale este &n Duhul. C*nd acest minunat Duh Sf*nt vine&n noi, atunci Dumnezeirea este distribuit� &n noi. Deoarece cele treiPersoane sunt &ntr-un singur Duh, noi Al avem pe Tat�l, pe Fiul ,i peDuhul Sf*nt &n�untrul nostru. Mai t*rziu vom vedea c� DumnezeulTriunic Se afl� &n duhul nostru omenesc pentru a fi via-a noastr�spiritual�, l�untric�. Aceasta este &ns�,i -inta economiei lui Dumnezeu,i aceasta este metoda prin care Dumnezeirea este distribuit� &n noi.Melul economiei divine este acela de a-L distribui pe Dumnezeul Triunic&n unicul Duh &n duhul nostru omenesc. De aceea acum trebuie s� neconcentr�m &ntreaga noastr� aten-ie asupra tr�irii prin DumnezeulTriunic, care locuie,te &n�untrul duhului nostru omenesc. Dac� suntemab�tu-i de la acest lucru, atunci oric*t de bune ,i de scripturale ar fialte lucruri, cu siguran-� vom rata -inta economiei lui Dumnezeu.Ast�zi Domnul &i rec*,tig� pe copiii S�i f�c*ndu-i s� se centreze peaceast� -int� a economiei Sale divine.


O, Doamne, Tu e,ti &n mine via-aLi totul Tu &mi e,ti!Real ,i subiectiv oric*nd,A,a eu Te tr�iesc.

Refren:

O, Doamne, Tu e,ti Duhul!Ce drag ,i-aproape-mi e,ti!Ce mult &mi place c� mereuE,ti la-ndem*na mea!

A mele mari ,i mici nevoiBogat le &mpline,ti;Provizia Ta-i preg�tit�,Eu pot acum s-o iau.

Puterea ,i ungerea TaC*nd sunt slab m� sus-in;Prin a Ta mare energieT�ria &mi men-ii.

Legea vie-ii-n inim� ,i-n mintePurtarea-mi &ndreapt�;A Ta bogat� realitateFiin-a-mi satur�.

Cu mine una mereu e,ti.O, ce unitate!Un duh cu mine-n toat� vremea,Pentru ve,nicie!

CAPITOLUL 2

DUHUL ATOTSUFICIENT

DUHUL ESTE TRANSMITEREA LUI DUMNEZEU

An capitolul 1 am v�zut c� economia lui Dumnezeu este aceeade a Se distribui &n noi prin cele trei Persoane ale Dumnezeirii. Elec-tricitatea poate fi folosit� pentru a ilustra economia Trinit�-ii.Electricitatea include sursa, curentul ,i transmiterea. Acestea para fi trei tipuri diferite de electricitate, dar &n realitate ele sunt una.Sursa, curentul ,i transmiterea sunt electricitatea &ns�,i. Dac� nuar exista electricitatea, atunci nu ar putea exista nici sursa, nici cu-rentul, nici transmiterea. A,a cum exist� o singur� electricitate &ntrei stadii diferite, tot astfel exist� un singur Dumnezeu cu trei Per-soane. La un cap�t se afl� sursa sau CdepozitulD de electricitate, &ntimp ce la cel�lalt cap�t este transmiterea electricit�-ii &n caselenoastre. Antre cele dou� capete este curentul. Acesta este un exemplua trei stadii ale unuia ,i aceluia,i lucru. Dumnezeu ca Tat� estesursa; Dumnezeu ca Fiu este f�ga,ul ,i &ns�,i exprimarea Tat�lui;iar Dumnezeu ca Duh este transmiterea lui Dumnezeu &n om. Prinurmare, Tat�l este Duhul, Fiul este tot Duhul, iar Duhul, desigur,este Duhul. Tat�l este &n Fiul, Fiul este &n Duhul, iar Duhul este &nnoi ca &ns�,i transmiterea lui Dumnezeu, transmi-*nd &n modconstant tot ceea ce Dumnezeu este ,i are &n Cristos.

DUHUL ESTE DOZA ATOTINCLUSIV�

An aceast� epoc� modern� omul a perfec-ionat multe medicamente&n domeniul medicinei. Unele medicamente sunt compuse dintr-unmare num�r de elemente ,i pot fi administrate &ntr-o singur� doz�.Doar &ntr-o singur� doz�, unele elemente pot distruge microbi, altelepot relaxa nervii, iar altele pot hr�ni ,i &mprosp�ta trupul. Aceastaeste o doz� atotinclusiv�. Am v�zut vreodat� faptul c� Duhul Sf*nt


este cea mai bun� Cdoz�D din &ntreaga lume? Numai o singur� doz�este suficient� pentru a acoperi toate nevoile noastre. Tot ceeace Tat�l ,i Fiul sunt ,i tot ceea ce Ei au se afl� &n acest Duh minunat.G*ndi-i-v� numai c*te elemente se afl� &n aceast� doz�: natura divin�a lui Dumnezeu, natura Sa uman�, via-a Sa omeneasc� &mpreun�cu suferin-ele ei p�m*nte,ti, minunata eficacitate a mor-ii Sale,&nvierea Sa, &n�l-area Sa ,i &ntronarea Sa. O, noi nu ne putem imaginace fel de doz� este aceasta! Dar sl�vit fie Domnul, &n fiecare zi noio putem savura. Nici un om de ,tiin-� sau doctor &n medicin� de peacest p�m*nt nu ar putea analiza aceast� doz� minunat�. Aceastaeste economia lui Dumnezeu, care nu este nimic altceva dec*tdistribuirea lui Dumnezeu Ansu,i &n noi.

Aici nu este vorba de a &nv�-a doctrine. Atunci c*nd eram t*n�ram &nv�-at toate doctrinele despre diferitele dispensa-iuni. Am fost&nv�-at c� exist� cel pu-in ,apte dispensa-iuni. Dar strict vorbind, avemnevoie doar de o singur� dispensa-iune ( dispensa-iunea (distribuirea)lui Dumnezeu Ansu,i. Cele ,aizeci ,i ,ase de c�r-i ale Scripturilor sunto consemnare complet� a acestei unice dispensa-iuni ( distribuirealui Dumnezeu Ansu,i &n noi. O, fie ca &ntreaga zi s� ne &mp�rt�,imdin El ca doza atotinclusiv� din acest Duh minunat! S�-L savur�mpe Dumnezeu Ansu,i ( nu aceste doctrine dispensa-ionale.

E,ti un frate slab? Iat� aici o doz�, o doz� minunat�, care te poate&nt�ri cu t�rie ,i putere divin�. E,ti un frate tulburat de probleme?Vindecarea se afl� &n aceast� doz�. O singur� doz� din Duhul Sf*nt&-i va vindeca toate problemele.

Atunci c*nd eram t*n�r am fost &nv�-at c� noi am fost r�stigni-i&mpreun� cu Cristos ,i c� eu trebuie s� m� socotesc mort. Decide diminea-� p*n� seara m� str�duiam s� m� socotesc mort. Dar cuc*t f�ceam mai mult acest lucru, cu at*t deveneam mai viu. Nimicnu d�dea rezultate deoarece formula era gre,it�. Antr-o zi, dup� mul-iani, Domnul mi-a deschis ochii ca s� v�d c� realitatea mor-ii Salenu se afl� &n socotirea mea, ci &n savurarea Duhului Sf*nt. Acestlucru este revelat &n Romani 8. Romani 6 ofer� doar defini-ia, darRomani 8 ofer� realitatea mor-ii lui Cristos, deoarece eficacitateamor-ii lui Cristos se afl� &n Duhul Sf*nt. Cu c*t avem mai mult�p�rt�,ie cu Cristos &n Duhul Sf*nt, cu at*t vom fi omor*-i mai mult.Doza Duhului Sf*nt atotinclusiv con-ine elementul omor*tor. Nu este

DUHUL ATOTSUFICIENT 19

nici o nevoie s� ne socotim mor-i atunci c*nd suntem &n Duhul Sf*nt,deoarece noi Al savur�m ca aceast� doz� minunat�. An mod spontan,numero,ii microbi din�untrul nostru vor fi omor*-i.

Anainte, atunci c*nd &l uram pe un frate, mi se spunea c� Ceu-lcare ur�,teD a fost r�stignit ,i c� &n loc de a-mi ur& fratele trebuias�-l iubesc. Deci &ncercam s� m� socotesc mort, dar nu reu,eam.Cu c*t m� socoteam mai mult mort, cu at*t &l uram mai mult. Apoi,&ntr-o zi, &n timp ce m� aflam &n p�rt�,ie cu Domnul, am fost umplutcu Duhul S�u cel Sf*nt. Cum curgeau lacrimile! Am ,tiut c� putereaomor*toare se afla &n�untrul meu, omor*ndu-mi ura ,i m*ndria.An mod automat din inima mea a -*,nit dragoste amestecat� cu la-crimi. Cine a f�cut toate acesta? Elementul omor*tor din doza minu-nat�, eficacitatea mor-ii lui Cristos din Duhul.

An interiorul acestui Duh al lui Isus exist� o rezerv� atotsuficient�.Cuv*ntul Crezerv�D din Filipeni 1:19 este un cuv*nt grecesc specialcare &nseamn� Crezerva &mbel,ugat� sau atotinclusiv�.D Duhul luiIsus este o rezerv� atotinclusiv� &n care toate nevoile noastre suntacoperite. De ce anume avem nevoie? Avem nevoie de m*ng*iere?Nimeni nu ne poate m*ng*ia cu adev�rat ( nici chiar copiii no,tri,p�rin-ii no,tri sau scumpele noastre so-ii. Adev�rata m*ng*iere vinedin Duhul l�untric al lui Isus. Atunci c*nd avem p�rt�,ie cu Isus&n acest Duh ,i c*nd tr�im &n acest Duh minunat, &n mod automatnoi avem m*ng*iere interioar�. Indiferent de &mprejur�rile exterioare&n care ne afl�m, noi avem odihn� ,i m*ng*iere l�untric�.

Am putea spune: CNu ,tiu ce s� fac. Am nevoie de c�l�uzire.DC�l�uzirea vie este &n Duhul Sf*nt. Atunci c*nd avem p�rt�,ie cuDomnul ,i umbl�m &n Duhul Sf*nt, &n mod spontan vom avea lumin�interioar� pentru c�l�uzire. Orice lucru ( inclusiv c�l�uzirea ( este&n Duhul Sf*nt. Ast�zi El este &n noi doza atotinclusiv�. Nu trebuies� cerem sau s� strig�m. Nu trebuie dec*t s�-L lu�m pe El, s�-Lsavur�m ,i s�-L l�ud�m.

De exemplu, o sor� avea un necaz ,i nu ,tia ce s� fac�. De,inu avea nici o c�l�uzire clar�, ea s-a dus la Domnul ,i I-a spus: CDoam-ne, Te laud c� nu am nici o c�l�uzire. Te laud c� nu ,tiu ce s� fac.Te laud c� sunt &n &ntuneric.D Li ce s-a &nt*mplat? Cu c*t l�uda maimult, cu at*t era mai mult &n lumin�! S� facem ,i noi acela,i lucru.C*nd suntem slabi, s� mergem la Domnul spun*ndu-I: CDoamne,


Te laud c� &n aceast� situa-ie sunt slab.D Contact*ndu-L vom vedeace Duh minunat este El, Duh care locuie,te &n noi pentru a fi rezerva&mbel,ugat� ,i atotsuficient�!

Prea multe doctrine din cre,tinism &i distrag pe copiii Domnuluide la Domnul Ansu,i, f�c*ndu-i s� rateze -inta economiei lui Dumne-zeu. Care este aceast� -int�? Este pur ,i simplu Duhul atotinclusivcare locuie,te &n duhul nostru omenesc. An timpul &ntregii zile &nv�-a-icum s� contacta-i ,i cum s� urma-i Duhul Sf*nt. Anv�-a-i s� ave-ip�rt�,ie cu El ,i s� coopera-i cu El. Cre,tin�tatea ne &nva-� s� lucr�mcu forme, reguli ,i doctrine. Chiar ,i Scripturile sunt citite &n modgre,it, pentru c� &n timpul citirii noi contact�m Duhul Sf*nt preapu-in sau chiar deloc. Noi nu &nv�-�m dec*t doctrine &n litere scrisenegru pe alb. Trebuie s� citim Scripturile exers*ndu-ne duhul pentrua-L contacta pe Duhul Sf*nt, nu folosindu-ne ochii pentru a vedeacuvintele ,i exers*ndu-ne min-ile doar pentru a &n-elege &nv�-�tu-rile. De diminea-� p*n� seara trebuie s� cooper�m cu Cel care locu-ie,te &n noi, c�ci El este rezerva &mbel,ugat� a Domnului Isus.

DUHUL ESTE LOCA�UL RECIPROC

An Ioan 14:23 se spune c� Tat�l ,i cu Domnul vor veni s�-Li fac�loca,ul &mpreun� cu noi. Ce &nseamn� acest lucru? I-a-i experimentatvreodat� pe Tat�l ,i pe Fiul venind s�-Li fac� loca,ul &mpreun� cu voi?Aceasta este -inta economiei lui Dumnezeu pe care o analiz�m. Acestloca, are dou� aspecte ( Tat�l ,i Fiul vor deveni loca,ul nostru, iar noivom deveni loca,ul Lor. Este un loca, reciproc. C*nd este posibil unasemenea loca, reciproc? Numai c*nd suntem &n Duhul, a,a cum Tat�l,i Fiul sunt &n Duhul, noi putem experimenta aceast� r�m*nere reci-proc�. Atunci c*nd suntem &n Duhul noi r�m*nem &n Fiul ,i &n Tat�l,,i &n acela,i timp Ei r�m*n &n noi. Numai atunci avem o comuniune ,io p�rt�,ie intim� cu Tat�l ,i cu Fiul. Vom avea o Cdiscu-ieD l�untric�.Noi vom vorbi cu Domnul, iar Domnul va vorbi cu noi. Acestea suntexperiment�rile practice ale loca,ului reciproc.

DUHUL ESTE VIA�A L�UNTRIC�

�I �MBR�C�MINTEA EXTERIOAR�

Domnul este de asemenea Duhul vie-ii din�untrul nostru ca ap�


care ne &mprosp�teaz�, ne &nt�re,te ,i ne umple cu via-a l�untric�(Ioan 7:37-39).

Ca Duh Sf*nt, Domnul este asem�nat ,i cu &mbr�c�mintea.(An Luca 24:29 din Versiunea King James, cuv*ntul C&nzestra-iD esteC&mbr�ca-iD &n limba greac�, a,a cum &l red� Versiunea American�Standard.) Ast�zi, atunci c*nd cineva &ndepline,te un act oficial careimplic� r�spundere, el are nevoie de o uniform�. S� presupunem c�am vedea un poli-ist care st� pe strad� &mbr�cat &n haine civile, f�r�uniforma sa. Nimeni nu l-ar respecta ca poli-ist. El ,i-a pierdut auto-ritatea deoarece &i lipse,te uniforma. Dar dac� atunci c*nd suntemla volanul ma,inii vedem un poli-ist &n uniform�, dintr-o dat�devenim foarte pruden-i. C*nd &,i poart� uniforma, el este &mbr�catcu autoritate. Duhul Sf*nt l�untric este rezerva vie-ii, iar DuhulSf*nt exterior este uniforma autorit�-ii. Atunci c*nd suntem &mbr�ca-icu El avem cea mai &nalt� autoritate din univers.

Dup� &nviere Domnul a venit la ucenicii S�i ,i a suflat peste ei(Ioan 20:21, 22). El a numit chiar acea suflare CDuhul Sf*nt,D deoareceEl Ansu,i este Duhul Sf*nt. Tot ce iese din El nu poate fi altcevadec*t Duhul Sf*nt. Noi ,tim c� suflarea este ceva din via-� ,i cevapentru via-�. Domnul a suflat Duhul Sf*nt &n ucenici, iar acest lucrua &nsemnat c� lor li s-a &mp�r-it Duhul S�u de via-�. Din acea zi, ziuaAnvierii, to-i ucenicii au primit Duhul vie-ii &n�untrul lor. Ei au primitb�utura l�untric� a apei vie-ii.

Dar atunci ei erau f�r� putere. Uniforma &nc� nu fusese dat�.De aceea Domnul le-a spus s� a,tepte (Luca 24:49) p*n� c*nd El Seva &n�l-a la ceruri pentru a deveni &ntronat ca ,i Cap ,i Autoritatea universului. Prin &n�l-area ,i &ntronarea Sa El a c*,tigat pozi-iade a Se turna (rev�rsa) pe Sine Ansu,i &n Duhul Sf*nt ca autoritate.An Ziua Cincizecimii Duhul Sf*nt S-a cobor*t ( nu ca via-�, ci caputere (Fapte 1:8).

Prin urmare, &n ziua Anvierii, care este ziua vie-ii, Duhul Sf*nta ie,it din Domnul ,i a intrat &n ucenici ca suflare de via-�. Dar &n ziuaCincizecimii, care este ziua puterii, Duhul Sf*nt a venit de la Capul&n�l-at ,i &ntronat ,i i-a echipat pe ucenici cu autoritate pentru slujire.Acesta este Duhul Sf*nt de putere ca uniform�.

S� presupunem c� un poli-ist se preg�te,te s� mearg� s�-,i fac�datoria. Ce face el de obicei &nainte de a-,i &ncepe munca? Diminea-a


devreme bea c*teva pahare dintr-o anumit� b�utur� pentru a se &m-prosp�ta ,i a se &nt�ri. Dar oare prin faptul c� a fost umplut cu aceast�b�utur� va fi el calificat s�-,i fac� datoria de poli-ist? Dac� el doarmerge afar� &n strad�, f�r� uniform�, exclam*nd: CSunt plin; acumsunt un poli-ist,D nimeni nu-l va respecta. Oamenii vor spune c� estenebun. De,i este un poli-ist adev�rat, f�r� uniform� &i lipse,te autori-tatea. Dar atunci c*nd &,i &mbrac� uniforma, el este astfel echipat cuputerea autorit�-ii. Apoi, c*nd iese &n strad�, to-i &l respect� ca pe unb�rbat care are autoritatea poli-iei locale. Nu putem dispre-ui aceast�uniform�. Aceast� uniform� reprezint� autoritatea guvernului. Pe dealt� parte, dac� poli-istul nu bea nimic diminea-a, atunci el va fi slab.Poate &,i va &mbr�ca uniforma ,i &,i va exercita pozi-ia autorit�-ii, darnu va avea nici o putere ,i nici o &mprosp�tare interioar�.

Unii cre,tini care sunt plini pe din�untru sunt f�r� uniform�,&n timp ce al-i cre,tini, care poart� o uniform� &n regul�, sunt goipe din�untru. Avem nevoie at*t de umplerea l�untric�, c*t ,i deechiparea exterioar�. Avem nevoie de Duhul Sf*nt din Ziua Anvieriica via-� C&n�untrulD nostru, ,i de Duhul Sf*nt din Ziua Cincizecimiica putere CpesteD noi. Umplerea Duhului Sf*nt este necesar� &n inte-rior; &mbr�c�mintea Duhului Sf*nt este ,i ea necesar� la exterior.Dac� avem ambele aspecte, vom experimenta contopirea binecu-v*ntat� a Duhului Sf*nt &n interior ,i la exterior. Li cine este Duhul?Nu uita-i c� Duhul este &ns�,i realitatea Dumnezeului Triunic.Atunci c*nd suntem umplu-i ,i &mbr�ca-i cu Duhul Sf*nt, noi suntemcontopi-i cu Dumnezeul Triunic. Aceasta este -inta economiei luiDumnezeu.

O, haide-i s� acord�m aten-ie acestei -inte a economiei lui Dumne-zeu ,i nu doar doctrinei! Unii &ncearc� s� se certe din cauza doctri-nelor. Ei spun: CDar cum r�m*ne cu r�pirea?D Mul-i cre,tini sunttulbura-i c*nd este vorba despre r�pirea dinainte de necazul cel mare,r�pirea de dup� necazul cel mare, r�pirea par-ial�, sau alte lucruri.Odat� i-am spus unui frate scump: CDac� Al iube,ti pe Domnul ,itr�ie,ti prin El, atunci c*nd El Se va &ntoarce tu vei fi r�pit. Estesuficient de bine!D S� uit�m de doctrine ,i s� &nv�-�m s�-L iubimpe El. S� avem &n vedere -inta economiei lui Dumnezeu, s� cooper�mcu Cristosul viu din Duhul Sf*nt ,i s� fim umplu-i ,i &mbr�ca-i cu El!

Unii se ceart� &n leg�tur� cu siguran-a ve,nic�, dar adev�rata


siguran-� este pur ,i simplu Cristos Ansu,i, nu &nv�-�tura despresiguran-a ve,nic�. Dac� Al avem pe Cristos, avem siguran-a. Dac�nu-L avem pe Cristos, nu avem siguran-a. Doctrina despre siguran-ave,nic� nu este Cristos. Doctrina nu face altceva dec*t s� produc�diviziuni printre copiii lui Dumnezeu. Dac� Al iubim pe Cristos,umbl�m prin Duhul Sf*nt ,i nu accentu�m doctrinele, vom fi una cuto-i sfin-ii. Cu c*t vorbim mai mult despre doctrine, cu at*t ne vomcerta mai mult. Ast�zi, atunci c*nd vorbim despre Duhul Sf*nt, dozacea minunat�, noi spunem cu to-ii: CAmin! Aleluia!D Dar m*ine, dac�vorbim despre siguran-a ve,nic�, unii vor spune: CAmi pare r�u, nu potfi de acord.D Imediat vom fi diviza-i, iar aceasta &nseamn� c� amratat -inta. Noi &i vom &nv�-a pe al-ii lucruri care nu vor face altcevadec*t s� ridice semne de &ndoial� &n loc s� ne concentr�m &ntreagaaten-ie asupra -intei economiei lui Dumnezeu. Care este -inta? EsteTat�l &n Fiul, Fiul &n Duhul Sf*nt ,i Duhul Sf*nt &n noi.

Al-ii se ceart� pe tema botezului. De exemplu, unii &ncearc� s�-iconving� pe al-ii insist*nd asupra stropirii. Din nou, acest lucru -inede doctrin�, nu de Duhul Cristosului cel viu. Trebuie s� &nv�-�m s�apuc�m un singur lucru ,i s� fim apuca-i de un singur lucru ( CristosAnsu,i. Trebuie s� &nv�-�m s�-L apuc�m pe Cristos &n Duhul Sf*nt ,is� fim apuca-i de c�tre Duhul Sf*nt. De,i cu siguran-� putem fi ajuta-ide doctrin�, centrul principal al economiei lui Dumnezeu nu estedoctrina, ci Cel viu din Duhul Sf*nt.

DUHUL ESTE DUHUL D�T�TOR DE VIA��,ELIBERATOR �I TRANSFORMATOR

Dac� noi Al contact�m pe Cel viu &n minunatul Duh Sf*nt pe totparcursul zilei, &n�untru se vor &nt*mpla trei lucruri. An primul r*nd,Duhul d�t�tor de via-� va &mp�r-i via-� (2 Cor. 3:6). De fiecare dat�c*nd Al contact�m pe acest Duh minunat, vom avea &mprosp�tareal�untric�, &nt�rirea l�untric�, satisfac-ia l�untric� ,i iluminareal�untric�. Toate acestea indic� faptul c� Cristos ca via-� este &mp�r-it&n noi tot mai mult. Poate suntem cre,tini de mai mult de optzecide ani; cu toate acestea &nc� avem nevoie de Cristosul lui Dumnezeuca Duh d�t�tor de via-� care s� Se &mpart� pe Sine &n noi &mprosp�-t*ndu-ne, &nt�rindu-ne, satisf�c*ndu-ne, ilumin*ndu-ne ,i umpl*n-


du-ne. Acest Duh minunat se afl� &n�untrul nostru pentru a-L &mp�r-ipe Cristos ca rezerv� a noastr� &mbel,ugat�.

Apoi Duhul Sf*nt ne va elibera &n mod continuu (2 Cor. 3:17). Multepresiuni ,i depresii ale zilei tind s� ne sl�beasc�. Uneori fa-a posomor*t�a unei persoane ne va deprima. Alteori poate so-ia ta nu se simtebine, iar c*nd tu te &ntorci acas� de la serviciu s-ar putea s�--i spun�c� este nemul-umit� de tine. Mai t*rziu, dac� se &nt*mpl� s� mergi lao &nt*lnire, vei avea o fa-� posomor*t�. Oamenii te vor &ntreba: CCe s-a&nt*mplat cu tine, frate?D Iar tu vei spune: CNimic!D Nu &ndr�zne,ti s�le spui c� so-ia ta te-a influen-at prin comportarea ei. O problem� at*tde mic� te poate ap�sa ,i deprima. Dar dac� Al contactezi pe Cristosulcel viu din�untrul t�u, El te va elibera imediat. Vei fi transcendent,mult deasupra so-iei tale, ,i orice depresie va fi sub picioarele tale!Vei fi eliberat c�tre tronul din al treilea cer. De multe ori c*nd m�preg�team s� vin la o &nt*lnire a slujbei se &nt*mpla ceva! Dar am&nv�-at lec-ia. Am spus: CDoamne, eu sunt &n ceruri; nu voi fi tulburatde toate aceste lucruri.D Dac� suntem &n Duhul Sf*nt, vom fi trans-cenden-i, deoarece &n acest Duh minunat se afl� elementele &n�l-�rii,i transcenden-ei. Atunci c*nd suntem &n El, aceste elemente din Duhulne vor elibera pe tot parcursul zilei.

An final, &n timp ce &mparte via-� ,i ne elibereaz�, Duhul Sf*ntne ,i transform�. 2 Corinteni 3:18, conform traducerii corecte, spune:CNoi to-i, cu fa-a dezvelit�, contempl*nd ,i reflect*nd ca o oglind�gloria Domnului, suntem transforma-i &n aceea,i imagine din glorie&n glorie, &ntocmai ca de la Domnul Duh.D An acest verset, VersiuneaKing James traduce cuv*ntul Ctransforma-iD prin Cschimba-i,D dar&n limba greac� este acela,i cuv*nt folosit &n Romani 12:2, Ctransfor-ma$i prin &nnoirea min-ii voastre.D A fi transforma-i nu &nseamn�doar a fi schimba-i la exterior, ci schimba-i at*t &n natura l�untric�,c*t ,i &n forma exterioar�. Atunci c*nd privim ,i reflect�m ca o oglind�gloria Domnului, noi suntem transforma-i &n imaginea Domnuluide la un nivel de glorie la altul. Atunci c*nd o oglind� contempl�ceva, ea reflect� ceea ce contempl�. Dar dac� oglinda este acoperit�,fa-a ei nu este deschis�; chiar dac� este pus� &naintea unui obiect,ea nu &l poate reflecta. Dac� noi suntem o oglind� dezvelit�, Al vomreflecta pe Cristos contempl*ndu-L. Acesta este procesul transfor-m�rii. Domnul este Duhul care ne transform� &n interior. De,i suntem


at*t de naturali ,i chiar p�c�to,i, Duhul transform� imaginea noastr�natural� &n imaginea Sa glorioas�. Pe parcursul &ntregii zile, dac�tr�im &n Duhul, El ne va transforma &nnoindu-ne mintea, emo-ia ,ivoin-a. Satur*ndu-ne mintea, emo-ia ,i voin-a cu Sine Ansu,i,El va ocupa toate p�r-ile l�untrice ale fiin-ei noastre. Dragosteanoastr�, ura noastr�, dorin-ele noastre, alegerile ,i deciziile noastrevor purta imaginea Sa. Vom fi transforma-i &n imaginea Sa din glorie&n glorie ( adic� ast�zi suntem transforma-i &n primul stadiu deglorie, m*ine vom fi transforma-i &n al doilea stadiu de glorie, iar &nziua urm�toare &n al treilea stadiu. Gloria va cre,te &n fiecare zi.

Economia lui Dumnezeu ,i -inta economiei Sale este aceeac� Dumnezeu inten-ioneaz� s� Se distribuie &n noi ,i s� ne conto-peasc� cu Sine &n gloria Sa. Atunci Al putem exprima pe El. S� fimcredincio,i acestui scop, s� ne -inem str*ns de aceast� -int� ,i s�mergem &nainte pentru a atinge acest -el.

CAPITOLUL 3

RE�EDIN�A DUHULUI DIVIN

An Ioan 3:6 citim: CCe este n�scut din Duh este duh.D Acest versetvorbe,te despre dou� CduhuriD distincte: unul este scris cu liter�mare, iar cel�lalt nu. Prima men-ionare a cuv*ntului se refer� la Du-hul lui Dumnezeu, iar cealalt� la duhul omenesc. Ceea ce este n�scutdin Duhul Sf*nt este duhul omenesc. Un alt verset care vorbe,tedespre aceste dou� CduhuriD este Ioan 4:24: CDumnezeu este Duh:,i cine se &nchin� Lui trebuie s� I se &nchine &n duh.D Din nou, primulCDuhD este scris cu liter� mare, iar al doilea nu. Trebuie s� ne &nchi-n�m lui Dumnezeu, care este Duhul, &n duhul nostru omenesc.Romani 8:16 confirm� &n continuare existen-a celor dou� duhuri:CDuhul Ansu,i depune m�rturie &mpreun� cu duhul nostru c� suntemcopii ai lui Dumnezeu.D Pronumele CnostruD se refer� &n mod clar laduhul omenesc ,i &nl�tur� orice motiv de &ndoial� &n ce prive,te at*trealitatea Duhului divin, c*t ,i a duhului omenesc.

An Romani 8:9, 10 citim: C...Duhul lui Dumnezeu locuie,te &n voi...Li dac� Cristos este &n voi, trupul este mort...dar duhul este via-�.DAn Versiunea King James CduhulD din versetul 10 este scris cu liter�mare, dar &n traducerile mai bune, cum ar fi Versiunea American�Standard, CduhulD este redat aici cu litera mic� Cd.D De ce accentu�macest lucru? Deoarece, cre,tinii au foarte pu-in� cuno,tin-� despre duhulomului. Duhului Sf*nt Ai este acordat� mult� aten-ie, dar duhul omenesc,re,edin-a ,i locuin-a Duhului Sf*nt, este neglijat aproape complet. S� pre-supunem c� cineva vrea s� m� viziteze. Ant*i el trebuie s� afle undelocuiesc. Dac� nu poate afla unde este casa mea, atunci va trebuis� renun-e la vizita sa. De,i se vorbe,te mult despre Duhul Sf*nt,noi nu ,tim unde locuie,te El. Romani 8:9 se refer� f�r� nici o &ndoial�la Duhul Sf*nt, dar versetul 10 vorbe,te despre duhul omenesc. C...Trupuleste mort...dar duhul este via-�.D Desigur, Duhul Sf*nt nu poate


fi comparat cu trupul nostru. Compara-ia trebuie s� fie &ntre trupulomenesc ,i duhul omenesc ( nu &ntre trupul omenesc ,i Duhul Sf*nt.

Apostolul Pavel spunea: CDumnezeu, c�ruia Ai slujesc &n duhul meu&n evanghelia Fiului S�u, &mi este martorD (Rom. 1:9). An mod normal,g*ndul nostru este acela c� Dumnezeu este slujit &n Duhul Sf*nt, dariat� aici un verset care declar� c� Dumnezeu este slujit &n duhul nostruomenesc. An Galateni 5:16, expresia Cumbla-i &n DuhulD con-ine articolulhot�r*t C-lD ,i red� CDuhulD cu liter� mare, dar textul interliniar grecescomite at*t articolul c*t ,i majuscula. Din cauza traducerii din VersiuneaKing James, mul-i cre,tini cred c� acest verset &nseamn� a umbla &nDuhul Sf*nt, dar conform textului grecesc &nseamn� a umbla &n duhulnostru. Noi dorim s� profit�m de pe urma compar�rii traducerilorpentru a afla &n-elesul corect. An multe versete cuv*ntul CduhD nu artrebui scris cu liter� mare.

Traduc�torii Bibliei au descoperit c� este foarte dificil s� decid�dac� &n unele pasaje cuv*ntul CduhD se refer� la Duhul Sf*nt saula duhul omenesc. Motivul acestei dificult�-i este acela c� &n credinciosDuhul Sf*nt ,i duhul omenesc sunt contopite &mpreun� ca un singurduh! CCine este unit cu Domnul este un singur duhD (1 Cor. 6:17).Noi suntem un singur duh cu Domnul, dar unul care este &n modclar contopit cu Duhul Sf*nt. Un asemenea duh contopit ne pune&n dificultatea de a spune dac� acesta este Duhul Sf*nt sau duhulomenesc. Cele dou� sunt contopite ca unul singur. Putem spune c� esteDuhul Sf*nt ,i totu,i putem spune de asemenea c� este duhul ome-nesc al sfin-ilor. Uneori noi facem o b�utur� combin*nd dou� feluride sucuri ( ananas ,i grapefruit. Dup� ce sunt amestecate, este greude spus ce fel de suc rezult�. Este ananas sau este grapefruit? Va tre-bui s�-l numim ananas-grapefruit. An Noul Testament este minunats� vedem c� cele dou� duhuri, Duhul Sf*nt contopit cu duhul nostru,sunt un singur duh.

LOCALIZAREA DUHULUI OMENESC

An primul capitol am v�zut c� Dumnezeu Tat�l este &n noi (Efes.4:6), Cristos este &n noi (2 Cor. 13:5) ,i Duhul Sf*nt este &n noi (Rom.8:11). Toate cele trei Persoane ale Dumnezeului Triunic se afl� &n noi.Dar unde anume &n noi este Dumnezeul Triunic? An care parte?Este at*t de clar, dincolo de orice discu-ie, c� ast�zi Cristos Se afl�

RELEDINMA DUHULUI DIVIN 29

&n duhul nostru, ,i avem Scripturile care confirm� acest adev�r.Nu ar trebui s� fim at*t de vagi, ca mul-i care spun: COh, Domnuleste &n tine ,i Domnul este &n mine.D Ultimul verset din 2 Timoteiafirm� &n mod clar faptul c� Cristos este &n duhul nostru. CDomnuls� fie cu duhul t�uD (2 Tim. 4:22). Pentru ca Cristos s� fie &n duhulnostru, &nt*i El trebuie s� fie Duh; apoi noi trebuie s� avem un duh;&n final, aceste dou� duhuri trebuie s� fie contopite ca un singurduh. Dac� Domnul nu ar fi Duhul, atunci cum ar putea fi El &n duhulnostru, ,i cum am putea fi un singur duh cu El?

Pentru a localiza duhul omenesc trebuie s� desp�r-im sufletulde duh. CC�ci Cuv*ntul lui Dumnezeu este viu ,i activ, mai ascu-itdec*t orice sabie cu dou� t�i,uri; ,i str�punge p*n� la desp�r-ireasufletului ,i duhului, a &ncheieturilor ,i m�duvei, ,i este rapid pentrua discerne g*ndurile ,i inten-iile inimiiD (Evrei 4:12). Cuv*ntul luiDumnezeu este o sabie ascu-it� care ne str�punge fiin-a, pentrua ne desp�r-i sufletul de duh.

De exemplu, &n 1 Corinteni 3 ni se spune c� noi suntem templullui Dumnezeu. Conform Vechiului Testament, templul lui Dumnezeueste descris ca av*nd trei p�r-i: prima este curtea de afar�, a douaeste locul sf*nt, iar a treia este Sf*nta Sfintelor, locul Cel mai Sf*nt.

Noi ,tim c� Dumnezeu era &n templul S�u, dar &n care parte?Era El &n curtea de afar� sau &n locul sf*nt? Nu. El era &n Sf*ntaSfintelor. Acolo &n Sf*nta Sfintelor locuia prezen-a Shekina a luiDumnezeu. An curtea de afar� se afla altarul, care este un simbolal crucii, ,i imediat &n spatele altarului era ligheanul, care &n simbol


este lucrarea Duhului Sf*nt. Locul sf#nt includea masa p*inilor pentrupunerea &nainte, sfe,nicul ,i altarul t�m*ierii. Dar ce se afla &n Sf#ntaSfintelor? Chivotul, care Al simbolizeaz� pe Cristos! Prin urmare,Cristos era &n Sf*nta Sfintelor, iar prezen-a lui Dumnezeu, gloriaShekina a lui Dumnezeu, era ,i ea acolo.

Scripturile arat� c� ,i noi suntem templul (1 Cor. 3:16). Noi,ca fiin-e tripartite, suntem la r*ndul nostru alc�tui-i din trei p�r-i (trupul, sufletul ,i duhul. Dar &n care parte a fiin-ei noastre locuie,teDumnezeul Triunic? 2 Timotei 4:22 afirm� clar c� Domnul este&n duhul nostru. Duhul nostru este &ns�,i Sf*nta Sfintelor. Simbolisticatemplului din Vechiul Testament prezint� un tablou foarte clar. Cristos,i prezen-a lui Dumnezeu sunt &n Sf*nta Sfintelor. Ast�zi, acest simbolal templului lui Dumnezeu este &mplinit &n noi. Noi suntem din treip�r-i: trupul nostru corespunde cur-ii de afar�, sufletul corespundelocului sf*nt, iar duhul nostru omenesc corespunde Sfintei Sfintelor,care este &ns�,i re,edin-a lui Cristos ,i a prezen-ei lui Dumnezeu.Acest lucru este ilustrat &n diagrama urm�toare:

CAv*nd deci, fra-ilor, &ndr�zneala de a &ntra &n Sf*nta Sfintelorprin s*ngele lui IsusD (Evr. 10:19 Versiunea King James). Ce este CSf*n-ta SfintelorD &n care ast�zi noi putem intra, &n timp ce suntem aici pep�m*nt? Privi-i diagrama de mai sus. Duhul nostru omenesc esteSf*nta Sfintelor care este re,edin-a lui Dumnezeu, &ns�,i CcameraD&n care locuiesc Dumnezeu ,i Cristos. Dac� L-am g�si pe Dumnezeu,i pe Cristos, nu ar fi nici o nevoie s� mergem &n cer. Dumnezeu &nCristos este at*t de accesibil, c�ci El este &n duhul nostru.


DESP�R�IREA SUFLETULUI DE DUHUL OMENESC

Pentru acest motiv noi trebuie s� desp�r-im sufletul nostrude duhul nostru (Evrei 4:12). Dac� suntem incapabili s� desp�r-imsufletul de duh, atunci pur ,i simplu nu-L putem contacta pe Domnul.Privi-i la desen. Dac� marele preot nu era capabil s� localizeze Sf*ntaSfintelor, atunci eforturile sale de a-L contacta pe Dumnezeu ar fi fostsortite e,ecului. Ant*i el trebuia s� intre &n curtea de afar�, din curteade afar� trebuia s� intre &n locul sf*nt, iar din locul sf*nt &n finalintra &n Sf*nta Sfintelor. Acolo el Al &nt*lnea pe Dumnezeu ,i vedeagloria Shekina a prezen-ei lui Dumnezeu.

Trebuie s� &nv�-�m s� discernem sufletul nostru de duhul nostru.Sufletul ascunde ,i acoper� duhul a,a cum oasele ascund m�duva.Este u,or s� vezi oasele, dar nu ,i m�duva ascuns� &n�untru.Dac� inten-ion�m s� ob-inem m�duva, atunci trebuie s� spargemoasele. Uneori m�duva trebuie s� fie r�zuit� de pe oase. O, c*t de lipiteste duhul nostru de sufletul nostru! Duhul nostru este ascuns ,i t�i-nuit &n�untrul lui. Sufletul este u,or de recunoscut, dar duhul estegreu de cunoscut. Noi cunoa,tem c*teva lucruri despre Duhul Sf*nt,dar nu cunoa,tem duhul omenesc. De ce? Deoarece duhul omenesceste ascuns &n suflet. Iat� de ce sufletul trebuie s� fie zdrobit, ,i a,acum &ncheieturile sunt cele mai puternice p�r-i ale oaselor, tot astfel,i sufletul nostru este foarte puternic. Noi avem un duh, dar sufletulnostru &l acoper�. Cuv*ntul lui Dumnezeu ca o sabie ascu-it� trebuies� ne str�pung� sufletul pentru a-l desface de duh.

CR�m*ne deci o odihn� de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu.De aceea s� ne str�duim s� intr�m &n acea odihn�, pentru ca nimenis� nu cad� dup� acela,i exemplu de neascultareD (Evrei 4:9, 11). Ce esteaceast� odihn�? Trebuie s� analiz�m un alt simbol al VechiuluiTestament pentru a-i descoperi &n-elesul. Dup� ce israeli-ii au fostelibera-i ,i salva-i din -ara Egiptului, ei au fost adu,i &n pustiecu inten-ia ca ei s� &nainteze spre -ara Canaanului. Mara Canaanuluiera -ara lor de odihn�, un simbol al Cristosului atotinclusiv. Cristoseste -ara cea bun� a Canaanului ,i El este Odihna noastr�. Dac�inten-ion�m s� intr�m &n odihn�, trebuie s� intr�m &n Cristos.Dar unde este Cristos ast�zi? R�spundem c� El este &n duhul nostru.Israeli-ii, care au fost elibera-i din Egipt, &n loc de a &nainta spreCanaan, au r�t�cit mul-i ani prin pustie. Ce simbolizeaz� acest lucru?


Simbolizeaz� faptul c� mul-i cre,tini, dup� ce au fost m*ntui-i, pur ,isimplu r�t�cesc &n suflet. Motivul pentru care a fost scris� cartea c�treEvrei a fost acela c� mul-i cre,tini evrei au fost m*ntui-i, dar ei r�t�-ceau &n sufletul lor. Ei nu se gr�beau s� intre din pustie &n -ara ceabun� ( adic� &n Cristosul care locuia &n duhul lor. Nu trebuie s� con-tinu�m s� r�t�cim &n sufletul nostru, ci s� ne gr�bim s� intr�m &nduhul nostru, acolo unde Cristos este odihna noastr�.

An continuare s� ilustr�m cele spuse mai sus prin urm�toareadiagram�:

An timpurile antice, to-i copiii lui Israel aveau acces &n curtea deafar�, dar numai preo-ii puteau intra &n locul sf*nt. Mai mult, &n Sf*ntaSfintelor putea intra doar unul singur, Marele Preot, ,i doar o dat�pe an. Li chiar mai mult dec*t at*t, dintre to-i israeli-ii care au fostsalva-i ,i sco,i din Egipt &n pustie, foarte pu-ini au &naintate spre-ara cea bun� a Canaanului.

Chiar dac� am fost m*ntui-i de ani de zile, trebuie s� ne &ntreb�mdac� &n momentul de fa-� suntem cre,tini care tr�iesc &n trup, &n sufletsau &n duh. Suntem acum &n Egipt, &n pustie sau &n -ara cea bun�a Canaanului? Antreba-i-L pe Domnul ,i cerceta-i-v� ca s� ,ti-i clarunde v� afla-i. Vorbind deschis, mul-i cre,tini r�t�cesc toat� ziua &nsuflet, adic� &n pustie. Diminea-a ei au fe-e z*mbitoare, dar dup�amiaz� sunt sup�ra-i ,i au fe-e posomor*te. Ieri p�reau s� fie &n ceruri,dar ast�zi sunt la p�m*nt. Ei r�t�cesc &n suflet, &n pustie, f�r� odihn�,&nv*rtindu-se &n acela,i cerc, zi de zi. Poate ei Al urmeaz� pe Domnulde dou�zeci de ani, dar &nc� se &nv*rt &n cercuri, asemeni poporului


Israel, care a r�t�cit timp de treizeci ,i opt de ani f�r� s� aib� loc nicio &mbun�t�-ire ,i nici un progres. De ce? Deoarece sunt &n suflet. Atuncic*nd suntem &n suflet, noi suntem &n pustie.

Iat� motivul pentru care scriitorul Epistolei Evrei a accentuatnevoia de a desp�r-i sufletul de duh. Cuv*ntul lui Dumnezeu trebuies� ne str�pung� pentru ca noi s� ,tim cum s� ne gr�bim din suflet &n-ara cea bun� ,i &n Sf*nta Sfintelor a duhului nostru omenesc. Un cre-dincios sufletesc este unul care r�t�ce,te &n pustia sufletului s�u,unde nu este nici o odihn�.

Marele Preot trebuia s� treac� prin perdea pentru a intra &n Sf*n-ta Sfintelor; deci perdeaua, care simbolizeaz� carnea (Evrei 10:20),trebuie sf*,iat� ,i rupt�. Mai mult, poporul Israel trebuia s� traver-seze r*ul Iordan pentru a intra &n -ara cea bun�. Sub apele Iordanuluiei au &ngropat dou�sprezece pietre care reprezint� cele dou�sprezecetriburi ale lui Israel, iar alte dou�sprezece pietre, care &i reprezint�pe israeli-ii &nvia-i, au fost aduse &n -ara cea bun�. Vechea genera-iea lui Israel a fost &ngropat� &n apele mor-ii ale r*ului Iordan. Toateacestea simbolizeaz� faptul c� omul natural, via-a sufleteasc� saunatura veche trebuie zdrobit� (sf*,iat�) la fel ca perdeaua ,i &ngropat�ca om vechi. Atunci putem intra &n Sf*nta Sfintelor ,i &n -ara ceabun� pentru a-L savura pe Cristos ca odihn� a noastr�.

DISTRAGERI DE LA DUHUL OMENESC

Aceste imagini ne vor ajuta s� &n-elegem faptul c� economia luiDumnezeu este Dumnezeul Triunic &n duhul nostru omenesc. AcestDumnezeu Triunic din singurul Duh a ales duhul nostru ca re,edin-�,i locuin-� a Sa. Deci noi trebuie s� &nv�-�m s� ne discernem duhul desufletul nostru. Problema este aceea c� noi, cre,tinii, suntem plinide multe g*nduri naturale. Dup� ce suntem m*ntui-i noi credem c�trebuie s� fim buni ,i s� facem fapte bune. Dar Dumnezeu &n economiaSa inten-ioneaz� s� Se introduc� &n noi ca via-� a noastr� ,i ca totulpentru noi. Trebuie s� uit�m de orice altceva ,i s� ne concentr�masupra Cristosului l�untric din duhul nostru. Nu trebuie s� fim distra,ide la -elul ,i -inta acestui Cristos l�untric. Uita-i de faptul de a fi buni,i de a face fapte bune! Abandona-i toate aceste lucruri bune ,i intra-i&n Sf*nta Sfintelor! Mul-i cre,tini lucreaz� de zor &n curtea de afar�.Ei nu ,tiu c� inten-ia lui Dumnezeu pentru ei este aceea ca ei s� intre


&n Sf*nta Sfintelor, unde s�-L poat� contacta pe Dumnezeu, s� fieumplu-i cu Dumnezeu, s� fie ocupa-i cu Dumnezeu, s� fie una cu Dum-nezeu &n toate ,i s�-L aib� pe Dumnezeu ca totul al lor. Discerne-i-v�duhul ,i ave-i p�rt�,ie cu Cel care locuie,te &n�untru. L�sa-i-L s� v�ia &n st�p*nire ,i s� v� posede.

O alt� distragere religioas� este aceea c�, dup� ce am fost m*ntui-i,sim-im c� suntem slabi, c� avem nevoie de t�rie ,i de putere. An con-secin-� ne rug�m ca Duhul Sf*nt s� fie turnat peste noi ca s� fimf�cu-i tari ,i puternici. De,i exist� o anumit� baz� pentru ca noi s�facem acest lucru, totu,i linia principal� a economiei lui Dumnezeueste aceea c� noi Al urm�m nu &n aceast� &nzestrare cu putere exte-rioar�, ci &n duhul nostru unde locuie,te Dumnezeul Triunic. De aceeacel mai vital lucru este ca noi s� ne cunoa,tem duhul ,i s� ne neg�msufletul. Noi trebuie s� ne neg�m sufletul ,i s� umbl�m dup� duhulnostru, deoarece Dumnezeul Triunic este &n duhul nostru. Aceast�-int� a economiei lui Dumnezeu este ratat� de cei mai mul-i cre,tini( ,i chiar de cei c�ut�tori!

Antreb�m din nou: unde este acest Dumnezeu Triunic ast�zi?Slav� Domnului, aceast� Persoan� minunat�, Dumnezeul Triunic,este ast�zi &n duhul nostru! Noi Al avem! Da, Al avem &n duhul nostru!Acest Duh minunat, atotinclusiv, este &n noi! Dac� suntem un credin-cios, Al avem pe Dumnezeul Triunic &n duhul nostru omenesc. Nevoianoastr� de ast�zi este aceea de a ne discerne duhul de suflet. Atuncic*nd vom cunoa,te calea corect� de a ne discerne duhul de suflet,vom atinge -inta contact�rii acestui Dumnezeu Triunic.

An partea mecanic� a unui aparat de radio se afl� receptorul,un organ de recep-ie. Atunci c*nd regl�m cu precizie aparatul de radio,unda electric� din aer va atinge acel receptor. Ast�zi DumnezeulTriunic este electricitatea spiritual�. El este Cunda electric�D din acestunivers, iar noi suntem Caparatul de radio.D Care este receptorul dinnoi? Este duhul nostru omenesc. Noi ne regl�m duhul a,a cumse cuvine atunci c*nd avem un duh zdrobit ,i poc�it, c*nd suntem&ntr-o stare de poc�in-� &naintea lui Dumnezeu ,i suntem deschi,ifa-� de El. Dac� avem un asemenea duh, Dumnezeul Triunic, careeste Duhul minunat ,i care este electricitatea spiritual�, va ajungeimediat &n duhul nostru! Trebuie doar s� ,tim cum s� ne regl�m re-ceptorul, cum s� ne Cregl�mD duhul nostru omenesc, deosebind duhul


de toate celelalte lucruri cum ar fi g*ndirea, emo-iile ,i alegerilenoastre. Dac� ne vom discerne duhul de toate aceste lucruri sufle-te,ti, atunci vom ,ti cum s�-L contact�m pe Duhul divin care esteDuhul minunat, atotinclusiv al Dumnezeului Triunic. Atunci vomcunoa,te Cuv*ntul Domnului ca pe sabia cu dou� t�i,uri, care str�-punge pentru a desp�r-i sufletul nostru de duhul nostru, ,i vom&n-elege cum s�-L experiment�m, s�-L savur�m ,i s� ne &mp�rt�,imdin Cristosul l�untric tot timpul.

CAPITOLUL 4

CHEIA DUHULUI L�UNTRIC

An mai mult de dou�zeci de traduceri ale Noului Testament exist�diferen-e &n felul &n care este scris cuv*ntul Cduh.D An unele traducericuv*ntul este scris cu liter� mare &n anumite cazuri, &n timp ce &nalte traduceri, &n acelea,i cazuri, el nu este scris astfel. De exemplu,traduc�torii Versiunii King James au redat cu liter� mare cuv*ntulCduhD din Romani 8:2, Clegea Duhului,D dar textul grecesc interliniarnu red� cu liter� mare cuv*ntul CDuhD din acest verset. CDuhD estescris cu liter� mare &n versetul 4 din Versiunea King James ( Ccareumbl�...dup� DuhulD ( dar acela,i text grecesc interliniar nu &l scrieastfel. Din nou, &n versetul 5 ( Ccei care umbl� dup� DuhulD (Versiunea King James red� CduhD cu liter� mare, &n timp ce textulgrecesc interliniar nu o face.

Care este motivul pentru care exist� asemenea traduceri conflic-tuale? An pasaje ca acestea, pentru orice traduc�tor este dificil s� decid�dac� CduhulD se refer� la Duhul Sf*nt sau la duhul omenesc. Deoareceduhul nostru a fost contopit cu Duhul Sf*nt, cele dou� duhuri suntcontopite ca un singur duh (1 Cor. 6:17). De aceea cineva poate afirmac� acest duh este duhul omenesc, &n timp ce altcineva poate spune c�acest Duh este Duhul Sf*nt. Desigur, contextul unor pasaje clarific�faptul c� se face referire la Duhul Sf*nt, &n timp ce contextul altorpasaje demonstreaz� c� se face referire la duhul omenesc.

CLi dac� Cristos este &n voi, trupul este mort din cauza p�catului,dar duhul este via-� datorit� drept�-ii.D Contextul acestui verset,Romani 8:10, indic� &n mod clar faptul c� aici duhul nu este DuhulSf*nt, deoarece este comparat cu trupul. Nu putem compara Du-hul Sf*nt cu trupul nostru. Duhul nostru omenesc este cel pe careapostolul &l compara cu trupul nostru. Care este semnifica-ia acestuiverset? La &nceput trupul nostru era mort din cauza p�catului. Acum


Cristos este &n noi, ,i de,i trupul nostru p�c�tos este &nc� mort dincauza p�catului, totu,i duhul nostru este viu ,i plin de via-� datorit�drept�-ii. Deci CduhulD men-ionat &n acest verset nu este Duhul Sf*nt,ci duhul omenesc, care este comparat cu trupul omenesc.

An alt verset, Romani 8:11, este evident c� se face referire la Duhullui Dumnezeu. Ceea ce urmeaz� dup� expresia CDuhul Celui ce,Ddetermin� al cui este Duhul. CDar dac� Duhul Celui ce L-a &nviatpe Isus dintre cei mor-i locuie,te &n voi, Cel ce L-a &nviat pe CristosIsus din mor-i va da via-� ,i trupurilor voastre muritoare prin DuhulS�u care locuie,te &n voi.D Versetul 10 ne spune c� de,i Cristos este&n noi, trupul nostru &nc� este mort din cauza p�catului. Totu,iversetul 11 declar� faptul c� trupurile noastre slabe, muritoare, dato-rit� locuirii l�untrice a lui Cristos, vor fi aduse ,i ele la via-�, vorfi &nviorate ,i &nt�rite. Deoarece Cristos tr�ie,te &n noi, chiar ,i tru-purile noastre muritoare care sunt moarte din cauza p�catului arputea fi trezite ,i &nviorate prin Duhul divin care locuie,te &n�untrulduhului nostru. Duhul l�untric ne face vii nu numai &n duhul nostru,ci &n cele din urm� ,i &n trupul nostru.

DUHUL OMENESC CA �I CHEIE

De ce accentu�m diferen-a dintre Duhul Sf*nt ,i duhul omenesc?Deoarece cea mai mare problem� a noastr� este aceea c� noi nu cu-noa,tem Duhul l�untric sau nu ne d�m seama c� duhul omenesceste &ns�,i locuin-a Duhului Sf*nt; nici nu ,tim c� aceste dou� duhurisunt contopite ca un singur Duh. Ce p�cat! Aceasta este -intaeconomiei lui Dumnezeu ,i mul-i cre,tini rateaz� aceast� -int�. Esteca ,i &n cazul unei case care este inaccesibil� pentru c� lipse,te cheia.Numai cheia ne va deschide casa ca astfel noi s� putem savura tot cese afl� &n ea. Secole la r*nd vr�jma,ul a ascuns cheia. Care estecheia? Este faptul c� duhul nostru omenesc este locuin$a DuhuluiSf*nt, ,i c� duhul nostru omenesc este una cu minunatul Duh Sf*nt.

Cuv*ntul lui Dumnezeu este viu ,i lucr�tor, chiar mai ascu-itdec*t o sabie cu dou� t�i,uri, str�pung*nd pentru a desp�r-i sufletului,i duhul. Mai mult de treizeci de ani am &ncercat s� &n-eleg de ce a fostscris acest verset ,i de ce a fost scris &n Evrei &n capitolul 4. Domnula revelat motivul. Cartea Evrei ne &ncurajeaz� s� ne gr�bim s� intr�mdin pustie &n -ara cea bun�, din stadiul r�t�cirii &n stadiul odihnei

CHEIA DUHULUI LPUNTRIC 39

din Cristosul atotinclusiv. An acel timp cre,tinii evrei erau &n pericolulde a fi sco,i din Cristos ,i de a fi adu,i &napoi &n iudaism, fapt careeste la fel ca ,i &ntoarcerea &n -ara Egiptului. Ei fuseser� elibera-idin iudaism ,i inten-ionau s� intre &n -ara cea bun� a odihnei, darr�t�ceau la jum�tatea drumului dintre iudaism ,i Cristos. Epistolac�tre Evrei a fost scris� pentru a-i &ncuraja s� treac� de stadiul r�t�ciriilu*ndu-L pe Cristos ca via-� ,i odihn� a lor atotinclusiv�.

Epistola c�tre Evrei se refer� ,i la Sf*nta Sfintelor. Din nou, timpde mul-i ani nu am putut &n-elege ce este Sf*nta Sfintelor. An celedin urm� am fost ajutat de Domnul s� &n-eleg c� Sf*nta Sfinteloreste, &ntr-un sens, &nsu,i duhul nostru. Ast�zi duhul nostru omenesceste Sf*nta Sfintelor. Cele trei p�r-i ale templului corespund celortrei p�r-i ale omului ( trup, suflet ,i duh. Partea cea mai l�untric�a templului, Sf*nta Sfintelor, indic� partea cea mai l�untric� a fiin-einoastre, duhul omenesc. A,a cum chivotul, simbolul lui Cristos, se afla&n Sf*nta Sfintelor, tot astfel ast�zi Cristos este &n duhul nostru.Deci Duhul nostru omenesc este Sf*nta Sfintelor unde noi Al putemcontacta pe Dumnezeu. Dac� nu ne putem discerne duhul, atunci nuputem localiza Sf*nta Sfintelor.

Mai mult, trebuie s� ne fie clar faptul c� ast�zi Dumnezeul Triunica finalizat totul ( crea-ia, &ncarnarea ,i via-a ,i suferin-ele de pe p�-m*nt; El a intrat &n moarte ,i a trecut prin moarte; El a &nviat,S-a &n�l-at la cer ,i a fost &ntronat. Acest minunat Dumnezeu Triunica &ndeplinit totul, ,i toate aceste realit�-i sunt &n Duhul Sf*nt, carea intrat &n noi. Esen-ial este faptul c� acest Duh Sf*nt a fost distribuit&n duhul nostru omenesc, care este acum re,edin-a lui Dumnezeu.Duhul nostru este organul prin care Al primim ,i Al con-inem pe Dumne-zeu. Dac� inten-ion�m s� contact�m acest Duh minunat, trebuies� ne cunoa,tem duhul. Dac� vrei s� m� contactezi, trebuie s� ,tiiunde locuiesc. Evrei 4:12 a fost scris pentru a ne &ncuraja s� ne gr�bims� intr�m &n Sf*nta Sfintelor, care este duhul nostru. Dac� nu ,timcum s� ne discernem duhul, nu putem localiza Sf*nta Sfintelor, locul&n care Domnul locuie,te ast�zi. Economia lui Dumnezeu este aceeade a Se distribui &n noi, iar locul &n care El Se distribuie este duhulnostru. C*nd suntem capabili s� ne discernem duhul ,i s� ne exers�mduhul pentru a-L contacta pe Domnul, atunci putem fi &mbiba-i,i satura-i cu Domnul ,i putem fi transforma-i &n imaginea Sa.


DISTRAGERI DE LA CHEIE

(1) Binele

Vr�jma,ul &ncearc� s� ne &mpiedice s� ne discernem duhul,,i cur*nd dup� ce suntem m*ntui-i el face acest lucru ajut*ndu-nes� lu�m decizia de a face binele. Nimeni nu este scutit de a primiaceast� sugestie subtil�. Chiar &n aceast� diminea-� cineva s-a rugat:CDoamne, vreau s� fac voia Ta; vreau s�-Mi fiu pe plac; voi &ncerca totce pot pentru a face lucrurile care s� Te satisfac�.D Aceasta pare o rug�-ciune bun�, dar nu este de la Domnul. Ea vine de la vr�jma,. De fiecaredat� c*nd avem asemenea inten-ii bune, trebuie s� s�rim &n sus ,is�-i spunem lui Satan s� se dep�rteze de la noi. An dic-ionarul meucre,tin nu exist� cuv*ntul Cr�u,D nici nu exist� cuv*ntul CbineD! De la&nceput p*n� la sf*r,it, dic-ionarul meu cre,tin con-ine un singurcuv*nt ( CCristosD! Eu nu &n-eleg nici binele, nici r�ul. Nu am nevoiede ajutor ca s� fac binele; eu nu-L vreau dec*t pe Cristos!

Acum pute-i &n-elege cuvintele Domnului: CR�m*ne-i &n Mine,,i Eu voi r�m*ne &n voi; cel ce r�m*ne &n Mine ,i Eu &n el, aducemult� road�.D Nu este nici o urm� de efort personal, ci este vorbadoar despre r�m*nerea &n Cel l�untric, ,i despre faptul de a-I &ng�duis� r�m*n� &n noi; atunci toate bog�-iile lui Cristos vor fi exprimateprin noi. Aducerea de road� este pur ,i simplu rezultatul exterioral Cristosului l�untric. Ar trebui s� spunem: CNu ,tiu aceasta ,i nu,tiu aceea. Nu ,tiu dec*t un singur lucru: eu sunt o ml�di-� ,i El estevi-a; trebuie s� r�m*n &n El ,i s�-L las s� r�m*n� &n mine.D Atuncivom aduce road� &n mod spontan. Aceasta este cheia care lipse,te.Ancercarea de a face binele este o adev�rat� ispit� ,i o mare distragerede la experimentarea lui Cristos.

(2) Doctrinele

Doctrinele reprezint� o alt� stratagem� pe care vr�jma,ul o folo-se,te pentru a-i distrage de la Cristos pe cei c�ut�tori. De-a lungulsecolelor, doctrine cum ar fi siguran-a ve,nic�, dispensa-iunile,predestinarea, harul absolut, etc., au fost foarte mult folosite de vr�jma,pentru a-i distrage pe cre,tini de la Cristosul cel viu. Am cunoscutc*-iva cre,tini care erau at*t de familiari cu Biblia &nc*t unul dintre eichiar era numit Cconcordan-a vie.D Dac� nu puteai g�si un anumit


pasaj din Scripturi, ei &-i puteau spune imediat cartea, capitolul ,iversetul. Dar pot s� depun m�rturie c� ei ,tiau foarte pu-ine lucruridespre contactarea lui Cristos ca via-� a lor. A poseda cunoa,tereaScripturilor este un lucru, dar a-L cunoa,te pe Cel viu revelat dec�tre Scripturi este cu totul alt lucru. Cristos trebuie contactat prinScripturi. Dar este regretabil faptul c� at*t de mul-i cre,tini au Scrip-turile doar &n m*inile lor ,i &n memoria lor, dar au foarte pu-in dinCristos &n duhul lor. Legea mozaic� trebuia s�-i aduc� pe oameni laCristos ,i s�-i p�streze pentru Cristos. Ea era destinat� s�-i ajute peoameni s�-L cunoasc� pe Cristos; dar mul-i nu au f�cut nimic altcevadec*t s� p�zeasc� legea ,i L-au ignorat pe Cristos. Astfel legea a fostfolosit� &n mod gre,it. Ast�zi exist� aceea,i problem�. Acela,i princi-piu se aplic� la toate &nv�-�turile ,i doctrinele Scripturilor. Doctrinelesunt mijloacele prin care Al experiment�m pe Cristos, dar cre,tiniifolosesc doctrinele ,i cuno,tin-a pentru a-L &nlocui pe El.

(3) Darurile

De asemenea, vr�jma,ul utilizeaz� darurile spirituale. Este nece-sar s� &n-elegem corect darurile pentru a vedea cum se leag� ele deeconomia lui Dumnezeu. Acest principiu se aplic� la toate darurile.Multe persoane d�ruite acord� prea mult� aten-ie darurilor lor ,i,mai mult sau mai pu-in, Al neglijeaz� pe Cristosul l�untric. Cristosull�untric este -inta economiei lui Dumnezeu ,i toate darurile suntpentru aceast� -int�. Mul-i ,tiu cum s� vorbeasc� &n limbi ,i cum s�vindece, dar nu ,tiu cum s�-,i discearn� duhul ,i cum s�-L contactezepe Cristos. De,i nu vorbesc &mpotriva nici unui dar, eu sunt &mpotrivaunui singur lucru ( acela de a acorda aten-ie maxim� darurilor ,ia ignora discernerea duhului pentru a-L contacta pe Cristos. Acestlucru este categoric gre,it.

Cartea Romani acord� foarte pu-in teren darurilor. Romani esteo schi-� general� a vie-ii ,i umbl�rii cre,tine, ,i &ntr-o asemenea schi-�nu exist� prea multe referiri la daruri. Din ,aisprezece capitole, numaicapitolul 12 vorbe,te pu-in despre ele, iar dac� este citit &n &ntregimevom descoperi c� nu este men-ionat doar darul profe-iei, ci suntenumerate chiar ,i darurile de a ar�ta &ndurare ,i a d�rui lucrurimateriale (Rom. 12:5-8). Darurile men-ionate aici rezult� din Cristosulcel viu experimentat ca har &n fiecare credincios. Nu to-i cre,tinii au


darul profe-iei. El este doar unul dintre multe daruri. De,i nu &ncerc�ms� ne opunem vreunui dar, cu toate acestea trebuie s� acord�m aten-iefiec�rui dar &n propor-ia corect�; altfel nu vom fi echilibra-i.

Darurile sunt men-ionate ,i &n 1 Corinteni 12 ,i 14. Credincio,iicorinteni aveau toate darurile ,i nu erau &n urm� &n nici unul din ele(1 Cor. 1:7). Dar de,i corintenii aveau toate darurile, starea lor spiritual�era descris� ca fiind carnal� ,i imatur� (1QCor. 3:1). Este posibil s�avem darurile ,i totu,i s� r�m*nem copil�re,ti ,i carnali. Nu este nicio &ndoial� c� putem fi ajuta-i de aceste daruri, dar trebuie s� &nv�-�mceva mai mult. Semnele ,i &n-elepciunea sunt daruri (1 Cor. 1:22), darapostolul Al predica pe CCristos cel r�stignitD ,i pe CCristos, puterea ,i&n-elepciunea lui Dumnezeu.D Unica inten-ie a apostolului era aceeade a-L &mp�r-i pe Cristos ca putere ,i &n-elepciune ( nu manifest�riledarurilor ,i semnelor. Darurile sunt un ajutor, dar ele nu sunt scopul,i -inta. Minta este Cristosul l�untric. Darurile ar trebui doar s� neajute s� percepem aceast� -int�.

1 Corinteni 12 men-ioneaz� darurile spirituale, inclusiv vorbirea&n limbi, dar la sf*r,itul capitolului Pavel men-ioneaz� Co cale maiexcelent�.D Textul grecesc exprim� acela,i lucru pe un ton chiar maienergic: Ccea mai excelent� cale.D Care este cea mai excelent� cale?Capitolul 13 este continuarea acestui verset: dac� vorbim &n toatelimbile omene,ti ,i &ngere,ti ,i nu avem dragoste, nu suntem dec*taram� sun�toare. Auzim doar un sunet, dar nu vedem via-�! Dragosteaeste expresia vie-ii. Toate acestea dovedesc faptul c�, strict vorbind,limbile nu -in de via-�. A vorbi &n limbi f�r� a lua &n seam� via-a&nseamn� a deveni aram� sun�toare. Mul-i oameni care vorbescfrecvent &n limbi sunt foarte superficiali ,i imaturi &n via-a lor cre,tin�.

An capitolul 14 apostolul ne &ncurajeaz� ca mai cur*nd s� ne exer-s�m duhul pentru folosul spiritual al bisericii. Aceasta este concluzia&ntregului capitol. Chiar dac� Pavel &i dep�,ea pe al-ii &n materie delimbi, &n &nt*lniri el prefera s� vorbeasc� cinci cuvinte inteligibiledec*t zece mii de cuvinte &n limbi (vs. 18-19). An acest capitol apostolulmanifest� o atitudine oarecum negativ� fa-� de vorbirea &n limbi.An loc de a &ncuraja practicarea darurilor, el &i ajusteaz� pe corintenicu unele &ndrum�ri corective. De aceea trebuie s� desprindem con-cluzia c� toate darurile sunt pentru experimentarea lui Cristos ,itrebuie folosite &ntr-o propor-ie corect�.


Cheia economiei lui Dumnezeu este Cristos ca totul introdus&n duhul nostru. Desigur, avem nevoie de anumite &nv�-�turi ,i anu-mite daruri care s� ne ajute s� percepem -inta. Dar nu trebuie s� per-mitem doctrinelor ,i darurilor s� &nlocuiasc� aceast� -int�. Minta nuo constituie nici &nv�-�turile, nici darurile, ci Cristos, care este Duhulcel viu care locuie,te &n duhul nostru. An cazul unora poate este nevoiede un dar pentru a-i ajuta s� perceap� aceast� -int�. Nu to-i au nevoiede acela,i dar. An timp ce poate unii au nevoie de darul profe-iei, al-iiau nevoie de darul vorbirii &n limbi. Poate unii au nevoie de darulvindec�rii, &n timp ce al-ii au nevoie de anumite doctrine. Mul-i oa-meni sunt atra,i la Cristos prin anumite &nv�-�turi. Dar trebuie s�ne fie clar faptul c� Cristosul l�untric din duhul nostru este cheiaeconomiei lui Dumnezeu. Trebuie s� acord�m aten-ia noastr� deplin�acestei chei. De fapt, dac� Cristosul l�untric este deja perceput careal &n duhul nostru, nu este deloc nevoie s� acord�m o aten-iespecial� vreunui fel de &nv�-�tur� sau dar.

B�tr*nul slujitor al lui Avraam a fost trimis cu c*teva daruri ca s�ob-in� o so-ie pentru Isaac. Toate aceste daruri au ajutat-o pe Rebecas� &n-eleag� c� ea trebuie s� mearg� pentru a-l &nt*lni pe Isaac. Acestaeste adev�ratul rol al darurilor. Dar dup� ce Rebeca a primit darurile,ea a p�rut c� a uitat complet de ele ,i a spus: CVoi merge la Isaac!Nu voi fi satisf�cut� s� r�m*n aici savur*nd aceste daruri, dar uit*ndde Isaac. Voi merge mai departe pentru a-l &nt*lni pe mirele meu.DDup� ce Rebeca s-a c�s�torit cu Isaac, aceste daruri nu au mai fostdeloc men-ionate. Zi de zi Rebeca nu a f�cut altceva dec*t s� se bucurede via-a ei cu Isaac. Cristos este mult mai bun dec*t vorbirea &n limbi,mult mai bun dec*t profe-ia, mult mai bun dec*t orice altceva!

Dac� am cheia &n m*n� eu pot s� deschid toate u,ile ,i s� m� bucurde &ntreaga cas�. Dac� nu am nici o cheie, trebuie s� merg la un l�c�tu,;dar dac� am o cheie, serviciile unui l�c�tu, nu sunt necesare. Adev�ratanevoie este cheia, nu l�c�tu,ul; ,i a,a cum dac� am cheia l�c�tu,ulnu este necesar, tot astfel darurile ,i &nv�-�turile nu sunt necesare atuncic*nd Al percepem ca real pe Cristosul l�untric &n duhul nostru.

Poate unii au nevoie de anumite &nv�-�turi ,i daruri pentru a g�sicheia; dar slav� Domnului, c*t timp cheia perceperii realit�-ii luiCristos este &n m*na noastr�, haide-i s� uit�m de &nv�-�turi ,i dedaruri. S� acord�m o aten-ie deplin� discernerii duhului nostru,


contact�rii Cristosului viu ,i p�rt�,iei cu El. Pentru ca noi s� ob-inemcheia, Dumnezeu a aranjat s� existe anumite daruri ,i &nv�-�turi.Noi Al putem l�uda pe Domnul pentru aceast� &ndurare, dar trebuies� fim aten-i. Nu trebuie s�-i acord�m l�c�tu,ului o aten-ie at*t demare &nc*t s� mergem la el &n fiecare zi. Dac� ai ob-inut cheia,mul-ume,te-i l�c�tu,ului ,i pleac� de la el! Folose,te cheia pentrua intra &n cl�dire ,i a-i descoperi bog�-iile. Zi de zi &nva-� s�-L cuno,tipe acest Dumnezeu Triunic minunat, pe Cristosul cel nep�truns, peDuhul Sf*nt atotinclusiv, care acum se afl� &n duhul nostru. Atuncic*nd ne discernem duhul, noi avem cheia. Avem cheia! Tot ce avemnevoie din Cristos este ob-inut prin exersarea duhului nostru pentrua-L contacta pe El. Aceasta este -inta economiei lui Dumnezeu. De,iDomnul ne ofer� &nv�-�turi ,i daruri, El Ansu,i este -elul, Cel complet,i atotinclusiv. S� nu ne mul-umim cu nimic mai pu-in dec*t El Ansu,i.Minta economiei lui Dumnezeu este aceea ca Cristosul atotinclusivs� locuiasc� &n duhul nostru. Pe tot parcursul zilei trebuie s� urm�rims� ne &ntoarcem &n duhul nostru, s� ne discernem duhul ,i s�-Lcontact�m pe Cristos ca totul. Atunci vom avea cheia vie-ii cre,tinecorecte ,i normale.

CAPITOLUL 5

PERSOANELE LUI DUMNEZEU�I P�R�ILE OMULUI

CLi dac� evanghelia noastr� este acoperit�, ea este acoperit� pentru ceicare pier: &n care dumnezeul acestei lumi (sau epoci) a orbit min-ilenecredincio,ilor, pentru ca lumina evangheliei gloriei lui Cristos, careeste imaginea lui Dumnezeu, s� nu r�sar� peste ei. C�ci noi nu nepredic�m pe noi &n,ine, ci pe Cristos Isus ca Domn ,i pe noi &n,ine caslujitorii vo,tri pentru Isus. V�z*nd c� Dumnezeu, Cel care a spus,s� str�luceasc� lumina din &ntuneric,R este Cel care a str�lucit &n ini-mile noastre, pentru ca s� dea lumina cuno,tin-ei gloriei lui Dumnezeu&n fa-a lui Isus Cristos. Dar noi avem comoara aceasta &n vase de lut,pentru ca m�rimea ne&ntrecut� a puterii s� fie de la Dumnezeu, ,i nu dela noiD (2 Cor. 4:3-7).

Aceste versete ne spun c� Satan, dumnezeul acestei epoci, orbe,temin-ile necredincio,ilor ca nu cumva Clumina evangheliei gloriei luiCristosD s� str�luceasc� &n ei. Vr�jma,ul se teme de str�lucirea Cevan-gheliei glorieiD unui asemenea Cristos. CEvanghelia gloriei lui CristosDdin versetul 4 corespunde cu Ccunoa,terea gloriei lui DumnezeuD dinversetul 6. CComoaraD este Ansu,i Dumnezeul &n Cristos, care a f�cuts� str�luceasc� Persoana Sa &n noi, vasele de lut.

Am v�zut care este economia lui Dumnezeu ,i -inta economieiSale. Am ar�tat c� lucrul principal din economia lui Dumnezeu esteacela c� Dumnezeu inten-ioneaz� s� Se introduc� &n noi. El Se in-troduce &n diferitele noastre p�r-i prin diferitele Sale Persoane. Dac�citim Scripturile cu aten-ie, vom vedea c� acesta este lucrul principal.Am o povar� at*t de mare, &nc*t le-a, putea spune copiilor Domnuluide sute de ori, da, de mii de ori: &n &ntregul univers inten-ia luiDumnezeu nu este alta dec*t aceea de a Se introduce &n om.

Cu ce scop Dumnezeu l-a creat pe om? Numai pentru ca omul


s� fie recipientul S�u. Ami place s� folosesc cuv*ntul CrecipientD deoa-rece este mai clar dec*t cuv*ntul Cvas.D Din Romani 9:21, 23 ,i 2 Corin-teni 4:7 se vede clar faptul c� Dumnezeu ne-a creat pentru a fi recipi-entele Sale care s�-L con-in� pe El Ansu,i. Noi nu suntem dec*trecipiente goale, iar Dumnezeu inten-ioneaz� s� fie unicul nostrucon-inut. Ca ilustra-ie, g*ndi-i-v� c� sticlele sunt necesare pentrua con-ine b�uturi, iar becurile electrice sunt necesare pentru a Ccon--ineD electricitate. Dac� ne uit�m la sticlele f�cute pentru b�uturisau la becurile f�cute pentru electricitate, vom &n-elege c� acesterecipiente Cspeciale (unice)D sunt articole foarte specifice; ele au fostf�cute pentru un scop special. Noi, oamenii, suntem de asemenearecipiente Cspeciale,D pentru c� ,i noi am fost f�cu-i cu un scopspecific. O dat� f�cute, becurile trebuie s� con-in� acum electricitate;altfel ele ar fi f�r� rost ,i nu ar fi bune de nimic. Tot astfel, dac�sticlele nu ar con-ine niciodat� o b�utur�, ar fi ,i ele f�r� rost. Omula fost f�cut cu scopul de a-L con-ine pe Dumnezeu. Dac� noi nu-Lcon-inem pe Dumnezeu ,i nu-L cunoa,tem pe Dumnezeu ca ,i con-inutal nostru, suntem o contradic-ie f�r� sens.

Indiferent c*t de mult� educa-ie am putea ob-ine, care ar fi pozi-ia&n societate pe care am putea s� o avem sau c*t de mult� bog�-ieam putea poseda, noi suntem tot f�r� rost, pentru c� am fost f�cu-icu scopul de a fi recipiente care s�-L con-in� pe Dumnezeu ca uniccon-inut al nostru. Ca recipiente, noi trebuie s�-L primim pe Dumne-zeu &n fiin-a noastr�. De,i acest cuv*nt pare simplu, el este exactcuv*ntul necesar pentru a exprima g*ndul principal al &ntregiiScripturi. Anv�-�tura fundamental� a &ntregii Scripturi este pur,i simplu aceasta: Dumnezeu este &nsu,i con-inutul, iar noi suntemrecipientele f�cute pentru a primi acest con-inut. Noi trebuie s�-Lcon-inem pe Dumnezeu ,i s� fim umplu-i cu Dumnezeu.

TAT�L, FIUL �I DUHUL

Pentru ca Dumnezeu s� Se pun� pe Sine &n noi ca ,i con-inutal nostru, El trebuie s� existe &n trei Persoane. Niciodat� nu putem&n-elege suficient misterul celor trei Persoane ale lui Dumnezeu.An c*teva locuri din Scriptur� ni se spune clar c� Dumnezeu estenumai un singur Dumnezeu. 1 Corinteni 8:4, 6 ,i 1 Timotei 2:5

PERSOANELE LUI DUMNEZEU LI PPRMILE OMULUI 47

declar� acest lucru. Dar &n primul capitol din Geneza, pronumelefolosit pentru Dumnezeu nu este singularul CEu,D ci pluralul CNoi.D

S� citim Geneza 1:26 ,i 27. CS� facem om &n imaginea Noastr�,dup� asem�narea Noastr�....Dumnezeu l-a creat pe om &n propria Saimagine.D An versetul 26 se spune C&n imaginea Noastr�,D &n timp ce&n versetul urm�tor se spune C&n imaginea Sa.D Spune-i-mi v� rog,Dumnezeu este singular sau plural? Cine poate explica? DumnezeuAnsu,i a folosit pronumele plural pentru El Ansu,i: CS� facem om&n imaginea Noastr�.D Dar dac� spui c� Dumnezeu este mai multdec*t unul singur, e,ti eretic, deoarece Biblia ne spune c� Dumnezeueste unul singur. An &ntregul univers nu exist� mai mult de un singurDumnezeu. Atunci, dac� Dumnezeu este numai unul singur, de ceeste folosit pronumele plural?

Oricine este familiar cu ebraica ne poate spune c� cuv*ntulCDumnezeuD din Geneza 1 este la plural. Cuv*ntul ebraic pentruDumnezeu din primul verset Cla &nceput Dumnezeu a creat,D esteElohim, care este la plural. Totu,i, verbul Ca creatD &n ebraic� este unpredicat la num�rul singular. Acest lucru este foarte ciudat. Struc-tura gramatical� a acestui verset este alc�tuit� dintr-un subiect lanum�rul plural, dar un verb la num�rul singular. Nimeni nu poatenega acest lucru; limba ebraic� &l dovede,te. Atunci, &ntreb, Dumnezeueste unul sau trei?

Acum s� citim Isaia 9:6. CC�ci un copil ni Se na,te, un Fiu ne estedat...Al vor numi...Dumnezeu Puternic, Tat� Ve,nic.D Nu se spuneom puternic, ci Dumnezeu Puternic. Un copil mic este numit Dumne-zeul Puternic. To-i cre,tinii sunt de acord cu profe-ia din acest verset.Copilul men-ionat aici se refer� la copilul n�scut &n ieslea Betle-emului, care nu este numit doar Dumnezeu Puternic, ci ,i Tat�Ve,nic. Ca ,i copil n�scut nou�, El este numit Dumnezeul Puternic;iar ca fiu d�ruit nou�, El este numit Tat�l Ve,nic (sau Tat�l ve,niciei).Este foarte ciudat. Atunci c*nd copilul este numit DumnezeulPuternic, este El copilul sau Dumnezeu? Li c*nd fiul este numitTat�l Ve,nic, este El Fiul sau Tat�l? Dac� &ncerci s� &n-elegi acestlucru, nu vei reu,i. Trebuie s�-l accep-i ca pe un adev�r, desigur,dac� crezi &n Scripturi. Dac� crezi autoritatea Scripturilor, atuncitrebuie s� accep-i faptul c� din moment ce copilul este numit Dumne-zeul Puternic, &nseamn� c� copilul este Dumnezeul Puternic; ,i din


moment ce Fiul este numit Tat�l, &nseamn� c� Fiul este Tat�l. Dac�&ns� copilul nu ar fi Dumnezeul Puternic, atunci de ce copilul ar finumit Dumnezeu Puternic? Iar dac� Fiul nu este Tat�l, atunci de ceFiul ar fi numit Tat�? C*-i Dumnezei sunt de fapt? Este un singurDumnezeu, deoarece copilul Isus este Dumnezeul Puternic, iar Fiuleste Tat�l Ve,nic.

Mai mult, 2 Corinteni 3:17 spune: CAcum Domnul este Duhul.DConform &n-elegerii noastre, cine este Domnul? Noi to-i suntemde acord c� Domnul este Isus Cristos. Dar aici se spune c� Domnuleste Duhul. Cine este Duhul? Trebuie s� recunoa,tem c� Duhul tre-buie s� fie Duhul Sf*nt. Prin urmare, Fiul este numit Tat�l, iar Fiul,care este Domnul Ansu,i, este &n acela,i timp ,i Duhul. Aceasta&nseamn� c� Tat�l, Fiul ,i Duhul sunt Unul singur. Noi accentu�macest adev�r deoarece prin diferitele Sale Persoane Dumnezeu A,i&ndepline,te economia. F�r� aceste trei Persoane diferite ( PersoanaTat�lui, Persoana Fiului ,i Persoana Duhului ( Dumnezeu nu S-arfi putut aduce &n noi niciodat�.

Matei 28:19 spune: CDe aceea merge-i ,i face-i ucenici...botez*ndu-i&n numele Tat�lui ,i al Fiului ,i al Duhului Sf*nt.D Nu se spune s� fieboteza-i &n numele vreunei Persoane divine singulare. Nici nu sespune: C&n numeleD (plural), ci C&n numele (singular) Tat�lui ,i al Fiului,i al Duhului Sf*nt.D De ce trebuie s� fim boteza-i &n numele Tat�lui,i al Fiului ,i al Duhului? Mai mult, dac� vom consulta greacaoriginal�, vom descoperi c� prepozi-ia C&nD folosit� &n Versiunea KingJames este prepozi-ia C&ntru,D sau C&nspreD (eis). De fapt expresiasun� Cboteza-i &ntru numeleD nu C&n numele.D Acela,i cuv*nt estefolosit &n Romani 6:3, Cboteza-i ... &ntru Cristos,D care este traducereacorect�. Ce &nseamn� toate acestea?

Permite-i-mi s� ilustrez astfel: dac� tu cumperi un pepene, inten--ia ta este s� m�n*nci ,i s� digeri acest pepene. Cu alte cuvinte,inten-ia ta este s� introduci acest pepene &n�untrul t�u. Cum po-iface acest lucru? An primul r*nd, cumperi &ntregul pepene; &n al doilear*nd, &l tai &n felii; iar &n al treilea r*nd, &nainte ca acest pepenes� intre &n stomacul t�u, &l mesteci p*n� devine suc. Ordinea esteurm�toarea: pepene, felii ,i &n final suc. Antrebarea este: Sunt acesteatrei lucruri diferite sau doar unul singur? Cred c� aceasta este ceamai bun� ilustra-ie a Trinit�-ii. Cei mai mul-i pepeni sunt mai mari


dec*t stomacul t�u. Cum po-i &nghi-i un pepene mare c*nd gurata este at*t de mic� ,i esofagul t�u este at*t de &ngust? Anaintede a ajunge la dimensiunea care &-i permite s�-l po-i m*nca, el trebuiet�iat &n felii. Apoi, o dat� ce este m*ncat, el devine suc. Oare feliilenu sunt pepenele? Li sucul nu este pepenele? Dac� spunem c� nusunt, &nseamn� c� suntem ignoran-i.

Tat�l este exemplificat de &ntregul pepene; Fiul de felii; ,i &n final,Duhul de suc. Acum &n-elege-i ideea: Tat�l nu este doar Tat�l, ci este,i Fiul. Iar Fiul nu este doar Fiul, ci este ,i Duhul. Cu alte cuvinte,acest pepene este at*t feliile de m*ncat c*t ,i sucul din noi. Pepeneledispare dup� ce este m*ncat. Ini-ial pepenele se afla pe mas�, dar dup�ce a fost m*ncat, pepenele este �n &ntreaga familie.

An Evanghelia lui Ioan, Tat�l este &n primele capitole; Fiul ca ex-presie a Tat�lui este &n capitolele care urmeaz�; ,i &n cele din urm�Duhul, ca Suflare a Fiului, este &n capitolul 20 (versetul 22). Numaiaceast� Evanghelie Al reveleaz� pe Tat�l, pe Fiul ,i pe Duhul. Citi-itoate cele dou�zeci ,i unu de capitole din aceast� carte. Ant*i se spune:CLa &nceput era Cuv*ntul, ,i Cuv*ntul era cu Dumnezeu ,i Cuv*ntulera Dumnezeu...Li Cuv*ntul a devenit carne ,i a locuit printre noi.DAcest Cuv*nt, care este Dumnezeu Ansu,i, &ntr-o zi a devenit om ,ia locuit printre noi ( nu &n�untrul nostru, ci printre noi. Apoi El a tr�itpe p�m*nt treizeci ,i trei de ani ,i jum�tate. An final, El a murit ,ia fost &nviat iar�,i. Acest lucru este tainic, miraculos, minunat; noinu-l putem p�trunde niciodat�. An noaptea de dup� &nvierea Sa Ela venit la ucenicii S�i &n trupul S�u &nviat. Toate u,ile erau &nchise,,i totu,i El a intrat av*nd o form� trupeasc� ,i le-a ar�tat ucenicilorm*inile Sale ,i coasta Sa. Noi nu putem pricepe acest lucru. El a intrat&ntr-un mod foarte miraculos ,i tainic. An cele din urm�, El a suflatpeste ucenici ,i le-a spus s� primeasc� Duhul Sf*nt. Acea suflare &ns�,ieste Duhul Sf*nt, la fel ca sucul din pepene.

Eu v-a, &ntreba: &ncep*nd de atunci, unde este Isus &n Evanghelialui Ioan? Dup� ce El a venit la ucenici, aceast� Evanghelie nu men-io-neaz� deloc &n�l-area lui Isus la ceruri. Atunci unde este aceast� minunat�Persoan� la sf*r,itul acestei Evanghelii? La fel ca ,i pepenele din stomac,El este &n�untrul ucenicilor prin Duhul ca suflare.

Economia lui Dumnezeu este aceea de a Se introduce &n noi prinintermediul celor trei Persoane ale Sale. Este nevoie de cele trei


Persoane ale Dumnezeirii, c�ci f�r� aceste trei Persoane Dumnezeunu ar putea fi introdus &n noi niciodat�. Este ca ,i &n ilustra-iacu pepenele. Dac� nu ar fi t�iat &n felii ,i primit ca suc, pepenele nuar putea fi introdus &n noi niciodat�. Dumnezeu putea fi introdus &nnoi numai prin cele trei Persoane diferite ale Sale.

MINTEA, INIMA �I IMAGINEA

Acum s� ne &ndrept�m aten-ia asupra noastr� &n,ine ,i s� analiz�mce suntem noi ca recipiente. S� nu crede-i c� suntem chiar at*tde simpli. Eu cred c� medicii ne pot spune c� trupul omenesc estefoarte delicat ,i complicat. O fiin-� uman� nu este un simplu recipient,ca o sticl� care con-ine o b�utur�; dimpotriv�, omul are multe p�r-idiferite. Iat� de ce noi trebuie s� cunoa,tem diferitele p�r-i ale omuluila fel de bine ca ,i pe cele trei Persoane ale lui Dumnezeu pentrua atinge -inta economiei lui Dumnezeu. Economia lui Dumnezeu im-plic� cele trei Persoane ale Sale, iar -inta economiei Sale implic�diferitele noastre p�r-i.

Mul-i dintre noi ,tiu s� conduc� o ma,in�. Dar este imposibils� conduci o ma,in� dac� nu cuno,ti c*teva dintre p�r-ile ei. Trebuies� &nv�-�m cel pu-in p�r-ile care sunt esen-iale pentru func-ionareaei. De exemplu, trebuie s� identific�m ,i s� localiz�m p�r-i cumar fi fr*na, maneta de viteze, aprinderea, etc. Dac� nu cunoa,temp�r-ile ma,inii, nu ,tim cum s-o manevr�m. Tot astfel, pentru ca nois� &n-elegem cum Al putem con-ine pe Dumnezeu, trebuie s� cunoa,-tem diferitele p�r-i ale fiin-ei noastre.

G*ndi-i-v� c*te p�r-i se g�sesc &ntr-un scurt pasaj din 2 Corinteni4. An versetul 4 exist� mintea, iar &n versetul 6 inima. An acest pasajse g�sesc cel pu-in dou� p�r-i, mintea ,i inima. Poate e,ti cre,tinde mul-i ani ,i p*n� acum tu nu ,tii care este diferen-a dintre minte,i inim�. Citim c� mintea ar putea fi orbit� de vr�jma,, iar inimaar putea fi iluminat� de lumina lui Dumnezeu. Dumnezeul acesteiepoci orbe,te min-ile necredincio,ilor, dar Dumnezeu face s� str�lu-ceasc� lumina Sa &n inimile credincio,ilor. Poate ai crezut c� ai &n-elesaceast� parte a Cuv*ntului, dar niciodat� nu te-ai g*ndit c� aici estevorba despre dou� p�r-i ale fiin-ei umane.

Anainte de a defini mintea ,i inima din Scripturi, s� folosim apa-ratul fotografic ca ilustra-ie. Aparatul fotografic a fost f�cut pentru a


lua ceva &n�untru. A face o fotografie &nseamn� a lua ceva &n aparat.Atunci c*nd am vizitat ora,ul Tokyo, mi-am folosit aparatul pentrua CluaD Tokyo-ul &n�untru. Inten-ia mea a fost ca o imagine din afaraaparatului s� fie adus� �n�untrul s�u.

De ce anume am avut nevoie pentru a lua o imagine &n aparat?De trei lucruri principale: lentila de la exterior, filmul din interior,i lumina. Cu aceste trei lucruri, un obiect poate fi CluatD &n aparatulfotografic. Cu c*-iva ani &n urm�, &n timp ce c�l�toream cu trenul,am f�cut c*teva fotografii. Dup� ce filmul a fost developat, multepozi-ii erau goale. Ce se &nt*mplase? Am descoperit c� fusesem at*tde gr�bit s� fotografiez imaginile &nc*t uitasem s� scot capacul de pelentil�. Lentila fusese Corbit�D de c�tre capac.

De multe ori, atunci c*nd un necredincios vine s� aud� un bunmesaj al evangheliei, noi ne g*ndim: CO, &n seara aceasta cu siguran-�omul acesta va fi m*ntuit!D Dar &n cele din urm� el este tot gol.Vr�jma,ul lui Dumnezeu i-a orbit mintea. Mintea este organul des-tinat &n-elegerii, iar Satan a orbit &n-elegerea acestui ascult�tor. Oric*tde bun ar fi mesajul ,i oric*t de mult ar fi auzit omul, &n-elegerea saa fost orbit� sau acoperit�. Mintea sa este tot Co pagin� goal�;D c�cinimic nu a fost luat &n�untru.

Cu treizeci de ani &n urm�, fratele Watchman Nee predica evan-ghelia spun*ndu-le oamenilor c� inten-ia lui Dumnezeu nu este canoi s� facem binele. Binele nu &nseamn� nimic pentru Dumnezeu.El a accentuat acest lucru at*t de mult &nc*t a devenit foarte clar.Un frate adusese un prieten la &nt*lnire, ,i privind din c*nd &n c*ndla prietenul s�u &n timpul mesajului, el a observat c� d�dea mereudin cap &n semn aprobativ ca ,i cum ar fi &n-eles. Fratele era foartebucuros c�ci se g*ndea c� prietenul s�u asculta cu aten-ie ,i primeatotul &n�untrul s�u. Lti-i ce s-a &nt*mplat? La sf*r,it, fratele l-a &ntre-bat pe prietenul s�u: CCe crezi despre mesaj?D El a r�spuns: CDa,toate religiile &i &ncurajeaz� pe oameni s� fac� binele!D Dar &n mesajuls�u fratele Nee accentuase at*t de clar faptul c� Dumnezeu nu aredeloc inten-ia de a-i cere omului s� fac� binele. Replica acestui oma dovedit c� &n-elegerea sa a fost orbit� de c�tre vr�jma,. De multeori trebuie s� ne rug�m ca Dumnezeu s�-l lege pe dumnezeul acesteiepoci, s�-i lege lucrarea de orbire din timpul unui mesaj. Aceasta&nseamn� pur ,i simplu a scoate capacul de pe lentil�.


Dup� ce capacul este scos, avem nevoie de un film potrivit. Dac�filmul nu este potrivit, chiar dac� lentila este bun�, nu vom ob-inenici o fotografie. Dac� folosim filmul gre,it nu putem ob-ine o imaginecorect�. Filmul simbolizeaz� inima noastr�. Mintea noastr� este calentila, iar inima noastr� este ca filmul. Prin urmare, inima noastr�trebuie ajustat� ,i reglat� a,a cum se cuvine. Avem nevoie de lentil�,i avem nevoie ,i de film. Avem nevoie de mintea care s� &n-eleag�,,i avem nevoie de inima care s� primeasc�. Inima trebuie s� fiepur�, curat�, bun�, pus� &n ordine.

Totu,i, chiar dac� avem lentila ,i filmul, noi &nc� avem nevoiede lumin�. Avem nevoie de lumin� ca ea s� str�luceasc� prin lentil�asupra filmului. Lumina divin� a gloriei lui Dumnezeu str�luce,teasupra noastr� pentru a reda imaginea ,i CfotografiaD lui Cristos. Chiaraceast� imagine a lui Cristos este comoara din vasele de lut. Prin aceas-t� ilustra-ie putem vedea cum trebuie s� ne trat�m mintea ,i inima.Este ca ,i &n cazul aparatului fotografic: trebuie s� ,tim cum s� regl�mlentila ,i cum s� folosim filmul. Dac� nu ,tim cum s� manevr�m lentila,i filmul, niciodat� nu putem ob-ine o fotografie bun�.

Experien-ele spirituale sunt ca ,i fotografierea. Noi &n,ine suntemaparatele de fotografiat, ,i trebuie s� &nv�-�m cum s� ne folosimaparatul pentru a-L primi pe Dumnezeu &n Cristos ca fotografie.Este regretabil faptul c� at*t de mul-i cre,tini scumpi pur ,i simplunu ,tiu cum s�-,i CmanevrezeD min-ile ,i inimile. De fapt, ei nicim�car nu ,tiu c� ei &n,i,i sunt Caparatele fotografice.D

Strict vorbind, cre,tinismul nu este o religie care &i &nva-� pe oa-meni s� fac� un lucru sau altul. Este pur ,i simplu Cristos Ansu,i,Cel viu, introdus &n noi. El este &nsu,i obiectul, &ns�,i imaginea, iarnoi suntem camera fotografic�. Ca obiect, El trebuie introdus &n noiprin str�lucirea luminii divine prin lentil� asupra filmului. Zi de zi ,iclip� de clip� avem nevoie de lumina divin� care s� imprime [prinstr�lucire] mai mult din imaginea lui Cristos prin &n-elegerea min-iinoastre, pentru a-L putea primi &n inima noastr�. De aceea trebuies� &nv�-�m cum s� ne regl�m mintea ,i inima.

Ce sunt experien-ele spirituale? Ele sunt pur ,i simplu CfotografiileDlui Cristos luate &n noi, aparatul fotografic, ,i imprimate pe CfilmulDnostru spiritual. An cazul unor cre,tini, lentila este acoperit� aproapetot timpul, iar filmul este de obicei pus gre,it. Dac� prive,ti la filmul


lor, nu exist� nici o fotografie; fiecare pozi-ie de pe film este goal�,deoarece nu exist� experiment�ri ale lui Cristos. Dar dac� ar veniapostolul Pavel ,i noi am deschide Caparatul de fotografiatD ,i am scoatefilmul, am vedea c� fiecare pozi-ie con-ine o fotografie plin� de Cristos.Totul depinde de c*t de bine regl�m lentila ,i de c*t de mult ne &ngrijimde film ( adic�, &n ce m�sur� ne trat�m mintea ,i &n ce m�sur�ne Cacord�mD inima a,a cum se cuvine. Dac� facem toate acestea a,acum trebuie, atunci de fiecare dat� c*nd lumina divin� va str�luciasupra noastr� imaginea lui Cristos va fi imprimat� [prin str�lucire]&n noi. Vom avea o frumoas� CfotografieD a lui Cristos. Aceasta esteeconomia lui Dumnezeu ,i -inta ei.

Acum ,tim c*t de important este s� cunoa,tem diferitele noastrep�r-i. Noi am fost f�cu-i s�-L con-inem pe Dumnezeu &n fiecare parte.Trebuie s� mergem mai departe ,i s� le cunoa,tem pe toate ( chiarmai mult dec*t mintea ,i inima. An capitolul urm�tor vom analiza&n detaliu toate p�r-ile, iar mai t*rziu vom analiza modul &n carefunc-ioneaz� ,i cum le putem regla.

CAPITOLUL 6

P�R�ILE L�UNTRICE �I P�R�ILE ASCUNSE

Acum s� continu�m pentru a vedea detaliile vasului Domnului.An capitolul anterior am v�zut c� am fost crea-i cu scopul de a firecipientele Sale, av*ndu-L pe Dumnezeu Ansu,i ca ,i con-inutal nostru. Av*nd &n vedere acest lucru, Dumnezeu ne-a creat cu multeCp�r-i.D S� nu crede-i c� termenul Cp�r-iD este o inven-ie a mea.An Ieremia 31:33 Dumnezeu spune: CVoi pune legea Mea &n p�r$ilelor l�untrice.D P�r-ile l�untrice sunt &n�untrul sufletului nostru;ele nu sunt m�dularele exterioare ale trupului nostru. De asemenea,Dumnezeu spune c� El va scrie legile Sale &n inima noastr�. Atuncicare sunt p�r-ile l�untrice ,i ce este inima?

Dac� compar�m Ieremia 31:33 cu citatul din Evrei 8:10, Cvoi punelegile Mele &n mintea lor,D vom remarca o varia-ie u,oar�, dar impor-tant�. Ieremia spune C&n p�r-ile lor l�untrice,D dar cartea Evrei folose,-te expresia C&n mintea lor.D Aceast� compara-ie dovede,te c� minteaeste una dintre p�r-ile l�untrice.

Termenul Cp�r-i l�untriceD este folosit &n Scripturi mai mult dec*to singur� dat�. De exemplu, &n Psalmul 51:6: CIat�, Tu dore,tica adev�rul s� fie &n p�r-ile l�untrice.D P�r-ile l�untrice trebuie s� aib�adev�rul. Pe l*ng� p�r-ile l�untrice, &n acest Psalm exist� o alt�parte numit� Cpartea ascuns�D: CLi &n partea ascuns� m� vei faces� cunosc &n-elepciunea.D Adev�rul se afl� &n p�r-ile l�untrice, dar &n-e-lepciunea este &n partea ascuns�. Trebuie s� afl�m care sunt acestep�r-i l�untrice ,i care este partea ascuns�.

CELE TREI P�R�I ALE OMULUI , DUHUL, SUFLETUL, TRUPUL

C*teva dintre pasajele la care ne vom referi ne sunt foarte fami-liare. 1 Tesaloniceni 5:23 este un verset care indic� faptul c� suntem


triparti-i, adic� suntem alc�tui-i din trei p�r-i: duh, suflet ,i trup.Putem ilustra acest lucru prin trei cercuri concentrice:

De asemenea, Evrei 4:12 men-ioneaz� duhul ,i sufletul, precum,i separarea acestor dou� p�r-i. Dac� vrem s�-L cunoa,tem pe Cristos,i s� intr�m &n El ca -ar� bun� ,i ca odihn�, trebuie s� discernemduhul de suflet. Duhul este locul &n care Cristos locuie,te &n noi; decidac� vrem s�-L cunoa,tem pe Cristos &ntr-un mod experimental,trebuie s� discernem duhul nostru omenesc de sufletul nostru. Acestverset men-ioneaz� nu doar diferen-a dintre duh ,i suflet, ci ,i dintre&ncheieturile ,i m�duva trupului, precum ,i dintre g*ndurile ,i inten-iileinimii. Cuv*ntul viu al lui Dumnezeu discerne toate aceste lucruri.Aceasta dovede,te c� dac� vrem s�-L cunoa,tem pe Domnul &n modpractic ,i real, atunci trebuie s� discernem toate aceste p�r-i. Ce suntg*ndurile inimii ,i inten-iile inimii? Li c*te p�r-i sunt &n inim�?

An Luca 1:46-47 din nou se face distinc-ie &ntre suflet ,i duh.Filipeni 1:27 spune c� trebuie s� fim &ntr-un singur duh ( nu Duhul

Sf*nt, ci duhul omenesc ( ,i &ntr-un singur suflet. (An Versiunea KingJames, expresia Cun singur sufletD apare sub forma Co singur� minte.D)Din nou, acest verset arat� c� exist� o diferen-� &ntre duh ,i suflet.

An final, Marcu 12:30 spune: CS�-L iube,ti pe Domnul Dumnezeult�u cu toat� inima ta ,i cu tot sufletul t�u ,i cu toat� mintea ta ,i cu toat�puterea ta.D An acest verset sunt patru p�r-i diferite: inima, sufletul,mintea ,i puterea. Dac� punem &mpreun� toate aceste versete putemconstata c� &n afar� de numeroasele p�r-i ale trupului exist� un num�rdestul de mare de p�r-i diferite &n�untrul nostru.

PPRMILE LPUNTRICE LI PPRMILE ASCUNSE 57

1 Tesaloniceni 5:23 indic� faptul c� noi suntem duh, suflet ,i trup,iar Psalmul 51 reveleaz� p�r-ile l�untrice &mpreun� cu partea ascun-s�. P�r-ile l�untrice sunt p�r-ile sufletului, fapt pe care-l putem dovedicompar*nd Evrei 8:10 cu Ieremia 31:33, unde CminteaD este citat� cao varietate a Cp�r-ilor l�untrice.D A,a cum p�r-ile l�untrice trebuies� fie p�r-ile sufletului, tot astfel ,i partea ascuns� trebuie s� fieduhul. Dintre toate p�r-ile noastre, duhul este cea mai ascuns� partedin�untrul nostru. Aceast� cea mai l�untric� parte nu este ascuns�doar &n�untrul trupului, ci este ascuns� chiar ,i &n�untrul sufletului.Astfel, exist� p�r-ile exterioare ale trupului, p�r-ile l�untrice alesufletului ,i partea ascuns� a duhului.

CELE TREI P�R�I ALE SUFLETULUI ,MINTEA, VOIN�A, EMO�IA

Exist� trei p�r-i &n suflet ,i trei p�r-i &n duh. Trebuie s� descoperimcare sunt cele trei p�r-i ale sufletului c*t ,i cele trei p�r-i ale duhului.Pe l*ng� toate acestea trebuie s� definim ,i inima. 1 Tesaloniceni5:23 indic� faptul c� noi suntem o fiin-� tripartit� ( duh, suflet ,i trup( dar nu men-ioneaz� inima. Ce este inima ,i cum o putem raportala p�r-ile l�untrice ,i la partea ascuns�?

Cuv*ntul lui Dumnezeu dovede,te &n mod clar ,i exact c� sufletuleste din trei p�r-i ( minte, voin-� ,i emo-ie. Zona umbrit� din diagra-ma de mai jos ilustreaz� p�r-ile sufletului:

Proverbe 2:10 sugereaz� faptul c� sufletul are nevoie de cuno)-tin$�. Remarca-i de asemenea Proverbe 19:2 ,i 24:14. Din momentce cunoa,terea este o func-ie a min-ii, aceasta dovede,te c� mintea


este o parte a sufletului. Toate aceste trei versete din Proverbe nespun c� trebuie s� avem cuno,tin-� &n suflet. Apoi Psalmul 139:14spune c� sufletul cunoa)te. Cunoa,terea este legat� de minte, ceeace din nou dovede,te c� mintea este o parte a sufletului. Psalmul13:2 spune c� sufletul analizeaz� sau sf�tuie)te, lucruri care se refer�la minte. Pl*ngeri 3:20 indic� faptul c� amintirea este a sufletului.Adic� sufletul &,i poate aminti lucruri. Din aceste versete putemdeduce c� o parte din suflet cunoa,te, analizeaz� ,i &,i aminte,te.Aceast� parte este numit� minte.

A doua parte a sufletului este voin-a. Iov 7:15 spune c� sufletulalege. A alege ceva &nseamn� a lua o decizie prin exercitarea voin-ei.Aceasta dovede,te c� voin-a trebuie s� fie o parte a sufletului. Iov 6:7spune c� sufletul refuz�. A alege ,i a refuza sunt ambele func-ii alevoin-ei. 1 Cronici 22:19 spune: CPune-i-v� sufletul s� caute.D A,a cumne punem min-ile s� g*ndeasc�, tot astfel ne punem sufletele s� caute.Desigur, aceasta &nseamn� c� &n acest mod sufletul ia o decizie, ceeace dovede,te faptul c� voin-a trebuie s� fie o parte a sufletului. Apoi,&n Numeri 30, expresia C�)i leag� sufletulD apare de zece ori. Dac�citim acest capitol, atunci vom &n-elege c� a--i lega sufletul &nseamn�a lua o decizie. Acest act are leg�tur� cu un jur�m*nt care este f�cutDomnului. Astfel este dovedit faptul c� voin-a trebuie s� fie o parte asufletului. Psalmul 27:12, 41:2 ,i Ezechiel 16:27 traduc cuv*ntul ebraicCsufletD prin Cvoin$�.D Rug�ciunea f�cut� de c�tre psalmist este: CNu m�l�sa &n voia vr�jma,ului.D An textul original acest lucru &nseamn�Cnu m� l�sa [pe m*na] sufletului vr�jma,ului.D Acest lucru dovede,teclar c� voin-a este o parte a sufletului.

Emo-ia este a treia parte a sufletului. Emo-ia are mai multe fa-ete,ca de exemplu: dragostea, ura, bucuria, &ntristarea, etc. Toate acesteasunt expresii ale emo-iei. Referiri la dragoste se g�sesc &n 1 Samuel18:1, C*ntarea c*nt�rilor 1:7 ,i Psalmul 42:1. Aceste versete arat� c�dragostea este ceva &n suflet, dovedind astfel c� &n interiorul sufletuluiexist� un asemenea organ sau func-ie ca emo-ia. An ce prive,te ura,remarca-i 2 Samuel 5:8, Psalmul 107:18 ,i Ezechiel 36:5. Aceste pasajeindic� faptul c� ura este ceva din suflet. Deoarece ura este o expresiea emo-iei, aceste versete dovedesc ,i ele c� emo-ia trebuie s� fie o partea sufletului. Ezechiel 36:5 este tradus mai bine &n Versiunea American�Standard, unde este folosit termenul Cdispre-ul sufletului.D Anseamn�


displ�cerea sau ura sufletului. Bucuria, un element al emo-iei, estetot o parte a sufletului, a,a cum se vede &n Isaia 61:10 ,i Psalmul 86:4,care dovedesc din nou c� emo-ia este o parte a sufletului. Mai exist� ,i�ntristarea, men-ionat� &n 1 Samuel 30:6 ,i Judec�tori 10:16. Antrista-rea este o alt� expresie a sufletului. Un alt aspect este dorin$a: 1 Samuel20:4, Deuteronom 14:26, Ezechiel 24:25, Ieremia 44:14. C*t despreEzechiel 24:25 ,i Ieremia 44:14, adev�ratul &n-eles este descoperitatunci c*nd Versiunea American� Standard este verificat� cu Concor-dan-a lui Young sau a lui Strong. Prin aceste versete se arat� c� dorin-a,un element al emo-iei, este &n domeniul sufletului.

Aceste versete constituie baza de pe care se pot confirma celetrei p�r-i ale sufletului: mintea, voin-a ,i emo-ia. An Scripturi estedificil de g�sit vreo alt� parte a sufletului, c�ci aceste trei p�r-i acoper�toate func-iile sufletului. Mintea este partea de c�petenie, urmat�de voin-� ,i de emo-ie. Aceste versete reveleaz� cel mai bine caresunt cele trei p�r-i ale sufletului.

CELE TREI P�R�I ALE DUHULUI ,CON�TIIN�A, P�RT��IA, INTUI�IA

Este interesant de remarcat c� exist� trei Persoane ale Dumne-zeirii, trei p�r-i ale fiin-ei umane, trei p�r-i l�untrice ale sufletului,i de asemenea trei p�r-i ale duhului. Toate sunt alc�tuite din treip�r-i. Scripturile dezv�luie trei p�r-i ,i &n cort, cl�direa lui Dumnezeu.Trei este un num�r sau cifr� de baz�. Chiar ,i &n corabia lui Noeexist� trei nivele. An leg�tur� cu cortul, num�rul trei este folosit demulte ori. De exemplu, l�-imea unei sc*nduri este de un cot ,i jum�-tate. Atunci c*nd dou� sc*nduri sunt unite ca o pereche, rezult�o l�-ime total� de trei co-i. Toate acestea &nseamn� c� num�rul treieste o unitate &ntreag�.

Deci duhul este o unitate complet�, compus� din trei p�r-i saucare are trei func-ii: con,tiin-a, p�rt�,ia ,i intui-ia. Zona umbrit�din diagrama urm�toare ilustreaz� p�r-ile duhului.

Con)tiin$a este u,or de &n-eles. Noi to-i suntem familiari cu ea.A deosebi binele de r�u este o func-ie a con,tiin-ei. A condamna saua &ndrept�-i este alt� func-ie a ei. De asemenea, este u,or s� &n-ele-gem p�rt�)ia. P�rt�,ia este comuniunea noastr� cu Dumnezeu. An�un-trul duhului nostru, o asemenea func-ie face posibil� contactarea lui


Dumnezeu. Simplu spus, p�rt�,ia &nseamn� a-L atinge pe Dumnezeu.Dar intui-ia nu este foarte u,or de &n-eles. Intui-ia &nseamn� a avea

un sim- sau o cunoa,tere direct�. An duhul nostru exist� un asemeneasim- direct, care nu -ine cont de ra-iune, &mprejur�ri sau situa-ie.Este un sim- f�r� ra-iune, un sim- care nu este Crezonabil.D Este unsim- direct al lui Dumnezeu ,i o cunoa,tere direct� de la Dumnezeu.Aceast� func-ie este ceea ce noi numim intui-ia duhului. Astfel duhuleste cunoscut prin func-iile con,tiin-ei, p�rt�,iei ,i intui-iei.

Dar aceste trei p�r-i ale duhului omenesc trebuie sus-inute deScripturi. An primul r*nd, con,tiin-a se g�se,te &n Romani 9:1: CCon-,tiin-a mea depune m�rturie &mpreun� cu mine &n Duhul Sf*nt.DCompar*nd Romani 9:1 cu Romani 8:16, concluzia este c� con,tiin-aeste localizat� &n duhul omenesc. Pe de o parte, Duhul Sf*nt depunem�rturie &mpreun� cu duhul nostru. Pe de alt� parte, con,tiin-a noas-tr� depune m�rturie &mpreun� cu Duhul Sf*nt. Acest lucru dovede,tefaptul c� con,tiin-a este o func-ie a duhului nostru. An 1 Corinteni 5:3apostolul Pavel spune c� &n duhul lui el a judecat o persoan� p�c�toas�.A judeca &nseamn� fie a condamna, fie a &ndrept�-i, ambele fiind acteale con,tiin-ei. Dar apostolul spune: C&n duhul meu judec.D Aceastaconfirm� faptul c� func-ia de a condamna sau a &ndrept�-i se afl� &nduh; prin urmare, con,tiin-a este &n duh. Psalmul 51:10 vorbe,te despreCun duh drept &n�untrul meuD ( adic�, un duh care este drept. A facedeosebire &ntre ce este drept ,i ce este gre,it -ine de con,tiin-�, deci ,iacest verset dovede,te c� con,tiin-a este &n duh. Psalmul 34:18 serefer� la un Cduh poc�it.D A fi poc�i-i &nseamn� a ne da seama c� amgre,it. Cu alte cuvinte, noi ne acuz�m ,i ne condamn�m pe noi &n,ine,


fapt care reprezint� o func-ie a con,tiin-ei. CUn duh poc�itD arat� c�con,tiin-a este legat� de duh. Deuteronom 2:30 folose,te expresia Ci-a&mpietrit duhul,D ceea ce &nseamn� c� con,tiin-a era &mpietrit�. A fi&mpietrit &n duh &nseamn� a fi neglijent cu con,tiin-a. Atunci c*nd nu-inem cont de sim-�m*ntul din con,tiin-�, devenim &mpietri-i &n duh.Aceste versete ofer� cea mai solid� dovad� a faptului c� func-ia con-,tiin-ei se afl� &n duhul omenesc.

An continuare vom g�si baza scriptural� pentru p�rt�,ie. An primulr*nd, Ioan 4:24 ne spune c� trebuie s� ne &nchin�m lui Dumnezeu&n duhul nostru. Pentru a ne &nchina lui Dumnezeu trebuie s� ne&nchin�m &n duhul nostru. A ne &nchina lui Dumnezeu &nseamn� a-Lcontacta pe Dumnezeu ,i a avea p�rt�,ie cu Dumnezeu. Acest versetdovede,te c� func-ia &nchin�rii sau p�rt�,iei se afl� &n duhul nostru.An Romani 1:9 apostolul Pavel spune: CAl slujesc pe Dumnezeu cu duhulmeu.D A-L sluji pe Dumnezeu reprezint� tot un fel de p�rt�,ie cuDumnezeu. Deci acest lucru dovede,te din nou c� organul pentrup�rt�,ie se afl� &n duhul nostru. Trebuie s� ad�ug�m Romani 7:6:Cslujim &n noutatea duhului.D Cu alte cuvinte, slujirea &nseamn� &nesen-� p�rt�,ie cu Domnul &n duhul nostru.

S� analiz�m Efeseni 6:18. Textul grecesc interliniar traduce acestverset prin Crug*ndu-v� mereu &n duh...D Dup� cuv*ntul CduhD nu exist�nici un articol hot�r*t ,i nici nu este scris cu liter� mare. Nu se &n-elegeDuhul Sf*nt, ci duhul nostru omenesc. A ne ruga &nseamn� a aveap�rt�,ie cu Dumnezeu. A ne ruga &n duh indic� faptul c� p�rt�,iacu Dumnezeu este ceva ce are loc &n duhul nostru. Luca 1:47 spune:CDuhul meu s-a bucurat &n Dumnezeu.D Aceasta &nseamn� c� duhulomenesc L-a contactat pe Dumnezeu. Anc� o dat�, p�rt�,ia cu Dum-nezeu este o func-ie a duhului. Apoi, &n Romani 8:16 se spune: CDuhuldepune m�rturie &mpreun� cu duhul nostru.D Acest verset este foarteclar, deoarece arat� c� p�rt�,ia cu Dumnezeu trebuie s� fie at*t &nduhul nostru c*t ,i &n Duhul lui Dumnezeu. 1 Corinteni 6:17: CCineeste unit cu Domnul este un singur duh.D P�rt�,ia real� &nseamn� c�noi devenim un singur duh cu Domnul. Aceast� p�rt�,ie este &n duh.Toate aceste versete sunt suficiente pentru a dovedi c� func-ia p�rt�,ieise afl� &n duhul nostru omenesc.

Dar intui-ia? De,i este dificil s� g�sim dovada scriptural� a existen--ei acestei func-ii, exist� c*teva versete. 1 Corinteni 2:11 reveleaz�


faptul c� duhul omului poate cunoa,te ceea ce sufletul nu poate. Duhulnostru poate discerne ceea ce sufletul nu poate discerne. Toate acesteadovedesc faptul c� &n duhul nostru exist� ceva &n plus. Sufletul nostrupoate s� cunoasc� lucruri prin ra-iune ,i prin experien-e circumstan--iale, dar duhul omenesc poate discerne lucrurile f�r� toate acestea.Acest sim- direct dovede,te c� intui-ia este &n duhul nostru. Apoi esteMarcu 2:8, care spune: CPercep*nd &n duhul S�u.D Marcu 8:12 spune:CA oftat ad*nc &n duhul S�u.D Ioan 11:33: CA suspinat &n duhul S�u.DA percepe, a ofta, a suspina &n duhul nostru, toate acestea provindintr-un sim- direct al discern�m*ntului care nu depinde de ra-iune.Iat� ce numim noi intui-ie, a treia func-ie a duhului nostru.

Acum avem baza scriptural� &n sprijinul existen-ei acestor ,asep�r-i: cele trei p�r-i ale sufletului ,i cele trei p�r-i ale duhului.

CELE PATRU P�R�I ALE INIMII ,MINTEA, VOIN�A, EMO�IA, CON�TIIN�A

Atunci ce este inima? Inima nu este o alt� parte &n plus fa-� desuflet ,i duh, ci o combina-ie a tuturor p�r-ilor sufletului cu primaparte a duhului. Ea include mintea, voin-a ,i emo-ia plus o singur�parte a duhului: con,tiin-a. Zona umbrit� din urm�toarea diagram�eviden-iaz� p�r-ile care compun inima:

Omul nu are mai mult de trei p�r-i principale &n &ntreaga sa fiin-�.Ca fiin-� uman�, noi avem un trup, un suflet ,i un duh. Nu avemo a patra parte separat�, numit� inim�.

Acum trebuie s� confirm�m faptul c� mintea, prima parte


a sufletului, este o parte a inimii. Matei 9:4 spune: CDe ce g*ndi-i...&n inimile voastre?D Prin urmare, omul poate g*ndi &n inima sa. Dinmoment ce procesele g*ndirii au loc &n minte, aceasta dovede,tec� mintea este o parte a inimii. Geneza 6:5: Cg*ndurile din inimalui.D G*ndurile sunt ceva ce -in de minte, dar Geneza 6:5 men-ioneaz�g*ndurile inimii. Acela,i lucru &l g�sim &n Evrei 4:12: Cg*ndurileinimii.D Aceste trei pasaje constituie o dovad� ampl� a faptuluic� mintea, un organ al sufletului, este o parte a inimii.

Despre voin-� se vorbe,te &n Fapte 11:23: Cscop al inimii,D sau Cscop&n inim�.D Scopul este o func-ie a voin-ei, dar &n Fapte este ceva ce -inede inim�. Toate acestea arat� c� voin-a este ,i ea o parte a inimii. Evrei4:12 vorbe,te despre Cinten-iile inimii.D Inten-iile corespund scopurilor,care sunt ale voin-ei. Din nou, aceasta dovede,te c� voin-a este o partea inimii. Exist� mai multe versete, dar acestea dou� sunt suficiente.Pentru a cita standardul scriptural, sunt necesari doar doi martori.

Emo-ia este men-ionat� &n Ioan 16:22: Cinima vi se va bucura.DBucuria este un element al emo-iilor, dar aici Domnul spune c� inimase bucur�. Prin urmare, acest lucru confirm� faptul c� emo-ia estetot o parte a inimii. An acela,i capitol Domnul spune: C&ntristareav-a umplut inimileD (v. 6). Antristarea este tot ceva ce -ine de emo-ie.A,a c� aceste dou� versete confirm� faptul c� emo-ia este de ase-menea o parte a inimii.

An ce prive,te con,tiin-a, Evrei 10:22 spune: Ccu inimile stropitede o con,tiin-� rea.D Deci con,tiin-a are mult &n comun cu inima.Dac� inten-ion�m s� avem o inim� pur�, atunci trebuie s� avemo con,tiin-� care s� fie f�r� pat�. Con,tiin-a noastr� trebuie s� fiestropit� pentru a avea o inim� pur�. Astfel, f�r� nici o &ndoial�, con-,tiin-a este o parte a inimii. 1 Ioan 3:20 men-ioneaz� faptul c� Cinimanoastr� ne condamn�.D Condamnarea este func-ia con,tiin-ei. Deciacest verset dovede,te c� ,i con,tiin-a este o parte a inimii.

Astfel am prezentat baza scriptural� care dovede,te c� toate p�r-ilesufletului ,i prima parte a duhului ( cele patru p�r-i ale min-ii,voin-ei, emo-iei ,i con,tiin-ei ( alc�tuiesc &mpreun� inima.

CAPITOLUL 7

FUNC�IA P�R�ILOR L�UNTRICE�I A CELEI ASCUNSE

Trebuie s� continu�m s� analiz�m p�r-ile l�untrice ,i parteaascuns� a fiin-ei noastre. Trebuie s� re-inem ace,ti doi termeni: p�r-ilel�untrice ,i partea ascuns�. P�r-ile l�untrice ale fiin-ei noastre suntp�r-ile sufletului, iar partea ascuns� este duhul nostru. At*t sufletulc*t ,i duhul nostru sunt din trei p�r-i, &n timp ce inima este compus�din cele trei p�r-i ale sufletului combinate cu prima parte a duhului.Trebuie s� petrecem timp pentru a analiza detaliile legate de toateaceste p�r-i. An primul r*nd trebuie s� vedem care este func-ia inimii,i cum s� o trat�m. Apoi trebuie s� analiz�m duhul, ,i &n final sufletul.S� privim la Domnul pentru a primi harul de a vedea &n mod clartoate aceste p�r-i, ca s� fim suficient de impresiona-i pentru a &nv�-atoate p�r-ile fiin-ei noastre, ,i ca s� ,tim cum s� ne exers�m duhul ,iinima pentru a-L experimenta pe Domnul. An acest capitol trebuie s�vedem care sunt func-iile inimii, duhului ,i sufletului.

Conform m�rturiei Scripturilor, &nt*i trebuie tratat� inima,nu duhul sau sufletul. Motivul este acela c� inima este o compozi-iedintre toate p�r-ile sufletului ,i cea mai important� parte a duhului,con,tiin-a. Rela-ia noastr� cu Domnul trebuie s� &nceap� cu con,tiin--a. Dac� con,tiin-a noastr� este rea, putem fi siguri c� at*t rela-ianoastr� cu Dumnezeu c*t ,i cu al-ii este gre,it�. Prin urmare, dinmoment ce con,tiin-a este principala parte a inimii, pentru a asigurao rela-ie corect� cu Dumnezeu &nt*i trebuie tratat� inima.

INIMA , ORGANUL IUBITOR

2 Corinteni 3:16 spune: CDar atunci c*nd ea (inima) se &ntoarcespre Domnul, v�lul este dat la o parte.D Inima trebuie s� fie &nt*i&ntoars� spre Domnul. Aceasta este adev�rata poc�in-�. Atunci c*nd


eram c�zu-i, inima noastr� era &ntoars� de la Domnul. Dar c*ndne-am poc�it, inima noastr� a fost &ntoars� spre Domnul. Antoarcereainimii spre Domnul nu are loc o dat� pentru totdeauna. Inima trebuie&ntoars� spre Domnul tot timpul, zi de zi. An fiecare diminea-� trebuies� ne &ntoarcem inima din nou spre Domnul. Dup� ce ne scul�m,ar trebui s� mergem la Domnul ,i s�-I spunem: CDoamne, iat�-m�.Prin &ndurarea ,i harul T�u, vreau ca din nou s�-mi &ntorc inimaspre Tine pentru aceast� zi.D

Atunci c*nd inima noastr� este &ntoars� spre Domnul, v�luldispare. Foarte mul-i oameni spun: CO, de ce nu am c�l�uzire? De cenu ,tiu care este voia Domnului?D Dar se pune &ntrebarea unde esteinima lor ,i &n ce direc-ie este &ndreptat� ea? Inima lor trebuie s� fie&ntoars� spre Domnul ,i s� fie &n armonie cu Domnul. Atunci c*nderam t*n�r obi,nuiam s� m� rog din 2 Corinteni 3:16 aproape &nfiecare zi: CDoamne, f�-m� s�-mi &ntorc inima spre Tine.D O, acestlucru d� rezultate! Ancerca-i doar. Anainte de a citi Cuv*ntul diminea-a,&nainte de orice altceva, &ntoarce-i-v� inima &nspre Domnul. V�lulva dispare ,i va fi lumin�. V�lul care este &ntre voi ,i Domnul va filuat prin &ntoarcerea inimii voastre spre El, ,i ve-i vedea lumina.

O dat� ce inima noastr� este &ntoars� spre Domnul, ea trebuieapoi s� exercite credin-�. Romani 10:9-10 spune: Ccrezi &n inima taD,i Comul crede cu inima.D A crede nu este un exerci-iu al duhului,al min-ii sau al voin-ei, ci un exerci-iu al inimii: Cc�ci omul credecu inimaD (Rom. 10:10). Trebuie s� &nv�-�m cum s� ne exers�m inimapentru a crede, ca s� putem coopera cu Duhul l�untric. Dup� ce inimanoastr� este &ntoars� spre Domnul, ar trebui ca imediat s� exer-cit�m credin-a &n inima noastr�. Trebuie s� ne exers�m inima pentrua crede tot ce spune Domnul &n Cuv*nt. Tot ce sim-im &n ad*nculnostru trebuie s� credem prin exersarea inimii. Trebuie s� credem&n Domnul &n mijlocul &mprejur�rilor noastre. An toate situa-iile dinsetul nostru de &mprejur�ri trebuie s� ne exers�m mereu inimapentru a-L crede pe Domnul. Dac� ne exers�m credin-a &n Domnul,acest lucru ne va feri inima de &ndoial�. Trebuie chiar s� ne rug�mca Domnul s� ne protejeze inima de &ndoial�.

An al treilea r*nd, inima trebuie stropit� de o con,tiin-� rea (Evrei10:22). Nu inima &ns�,i trebuie s� fie stropit�, ci con,tiin-a rea. Con,ti-in-a noastr� mereu are nevoie de stropirea s*ngelui r�scump�r�tor

FUNCMIA PPRMILOR LPUNTRICE LI A CELEI ASCUNSE 67

al Domnului Isus. Cu c*t ne &ntoarcem mai mult inima spre Domnul,i cu c*t credem mai mult &n Domnul exers*ndu-ne inima, cu at*tvom sim-i mai mult &n con,tiin-a noastr� c� gre,im &n multe privin-e.Dac� inima noastr� nu este &ntoars� spre Domnul, niciodat� nu vomsim-i c� con,tiin-a noastr� este &n neregul�. Atunci c*nd inimanoastr� este &ntoars� de la Domnul sim-im un singur lucru: c� avemdreptate &n orice privin-�; oricine altcineva gre,e,te, dar noi &n,ineavem dreptate. Atunci c*nd ne &ntoarcem inima spre Domnul, nu neputem vedea dec*t pe noi &n,ine; nu-i putem vedea pe al-ii. Cu c*tcredem &n El mai mult, cu at*t vom sim-i mai mult c*t de multgre,im &n at*t de multe lucruri. Gre,im fa-� de so-ia, so-ul, copiii,p�rin-ii, colegii no,tri de ,coal�. Ce sunt aceste acuza-ii din inimanoastr�? Sunt acuza-iile con,tiin-ei noastre. An asemenea momentenoi vom m�rturisi spontan tot ce trebuie m�rturisit, conformacuza-iei l�untrice din partea con,tiin-ei noastre. Cu c*t m�rturisimmai mult, cu at*t mai mult s*ngele Domnului Isus va fi aplicat pecon,tiin-a noastr�. Ea va fi sp�lat�, cur�-it� ,i f�r� ofens� ( o con,ti-in-� pur�. A ne avea inima stropit� de o con,tiin-� rea &nseamn� c�con,tiin-a noastr� a fost sp�lat� &ntr-o asemenea m�sur� &nc*t &ninima noastr� nu mai exist� nici o condamnare. Inima noastr� este&n pace ,i plin� de bucurie &n Domnul.

Mai mult, conform cu Ezechiel 36:26, inima trebuie s� fie &nnoit�.An Ezechiel 36:25 Domnul a spus: CV� voi stropi cu ap� curat� ,i ve-ifi cur�-i-i de toat� &ntinarea voastr� ,i v� voi cur�-i de to-i idolii vo,tri.DDar aceasta nu este tot. A fi cur�-i-i de toat� &ntinarea, de toate p�catele,i chiar de idoli este ceva doar de partea negativ�. Avem nevoie de cevapozitiv. Prin urmare, &n versetul urm�tor se spune: CV� voi da ,i o inim�nou�.D Inima nou� este vechea inim� &nnoit�.

Astfel, tratarea inimii are loc &n patru etape. Acestea nu au loc o dat�pentru totdeauna atunci c*nd noi credem &n Domnul Isus ,i Al primimca M*ntuitor al nostru. Noi, cei care-L c�ut�m pe Domnul, trebuies� ne &mprosp�t�m inima parcurg*nd aceste patru etape &n fiecare zi.Trebuie s� ne &ntoarcem inima spre Domnul, s� ne exers�m inimapentru a-L crede, s� ne avem inima stropit� de o con,tiin-� rea ,i s�o avem &nnoit� din nou ,i din nou. Annoirea inimii nu are loc o dat�pentru totdeauna. Eu cred c� apostolul Pavel, dac� ar fi tr�it ,i ast�zi,&nc� ar fi avut nevoie de &nnoirea inimii. Trebuie ca imediat s� punem


&n practic� toate aceste etape. Atunci c*nd ne scul�m diminea-a, &nt*itrebuie s� ne rug�m: CDoamne, f�-m� s�-mi &ntorc inima spre Tine.DApoi trebuie s� ne exers�m inima pentru a-L crede pe Domnul:CDoamne, Te cred pe Tine ,i Cuv*ntul T�u. Cred &n felul T�u de lucra&n�untrul meu ,i &n modul T�u de a aranja &mprejur�rile &n care m�aflu.D Atunci vom sim-i c*t de gre,i-i suntem, c*t de multe gre,eli amf�cut ,i c*t de &ntina-i suntem. De aceea trebuie s� m�rturisim pentrua fi cur�-i-i ,i stropi-i de o con,tiin-� rea. Atunci inima noastr� va fi&nnoit� din nou.

Aceste patru etape vor face ca inima s� func-ioneze a,a cum trebuie.Func-ia inimii este aceea de a-L iubi pe Domnul, c�ci ea este organuliubitor al fiin-ei noastre. Acest lucru este dovedit de Marcu 12:30:CS�-L iube,ti pe Domnul cu toat� inima ta.D Inima a fost creat� cu scopulde a-L iubi pe Domnul. Dac� nu avem o inim�, nu putem iubi. Am puteavedea f�r� ochi? Am putea auzi f�r� urechi? Am putea g*ndi f�r� s�avem minte? Nu! Nici nu am putea iubi f�r� inim�. Mul-i cre,tini nu,tiu care este func-ia inimii. Ei ,tiu care este func-ia ochilor, a urechilor,i a min-ii, dar pur ,i simplu nu ,tiu care este func-ia inimii.

Dragostea -ine de inim�. Oamenii nu pot fi iubi-i cu nasul nostru;nici nu pot fi iubi-i cu m*inile noastre. Inima este singurul organpentru exercitarea dragostei. Nimeni nu poate spune c� nu iube,tenimic. Fiecare iube,te ceva ( fie pe Domnul Ansu,i, fie altceva. Cu c*tne &ntoarcem inima mai mult spre Domnul, cu at*t ne vom exersainima mai mult ca s�-L cread� pe Domnul ,i cu at*t inima noastr�va fi mai mult stropit� de o con,tiin-� rea ,i va fi &nnoit�. Atunciea va avea o mai mare capacitate de a-L iubi pe Domnul. Aceastaeste func-ia unei inimi &nnoite. An fiecare diminea-� trebuie s� ne&nnoim inima pentru a-L iubi pe Domnul tot mai mult.

Toate experien-ele spirituale &ncep cu dragostea din inim�. Dac�nu-L iubim pe Domnul, este imposibil s� primim vreun fel de experien-�spiritual�. De fapt, prima experien-� a vie-ii noastre cre,tine, a m*ntuiriinoastre, implic� faptul c� inima noastr� Al iube,te pe Domnul Isus.Nici un om care se poc�ie,te cu adev�rat nu este lipsit de dragostepentru Domnul &n inima sa. Poate nu are cuvintele potrivite de a o ex-prima, dar &n�untrul s�u are un sim-�m*nt dulce al dragostei. El nuare cuno,tin-a, dar experien$a ini-ial� a m*ntuirii sale este o reac-iesau o reflectare a dragostei din inima sa fa-� de Domnul.


Noi to-i trebuie s� &nv�-�m cum s� ne &ntoarcem ,i s� ne exers�minima &n mod continuu, s� o avem cur�-it� de o con,tiin-� rea ,i &nno-it� din nou pentru a-L iubi pe Domnul tot mai mult. Pierderea primeiiubiri proaspete pentru Domnul a fost cauza c�derii ,i degrad�riibisericii. Atunci c*nd inima noastr� nu este proasp�t� &n dragosteaei fa-� de Domnul, noi am c�zut. Trebuie s� ne &ntoarcem inima spreDomnul din nou ,i din nou ,i s� o avem &nnoit� &n mod continuupentru a avea o dragoste nou� ,i proasp�t� fa-� de Domnul.

DUHUL , ORGANUL RECEPTOR

Acum, pentru c� am v�zut care este func-ia inimii, trebuie s� ana-liz�m func-ia duhului. An primul r*nd Biblia ne spune c� la &nceput noieram mor-i, dar atunci c*nd L-am primit pe Domnul Isus am fostadu,i la via-� (&nviora-i, anima-i) ,i f�cu-i vii. Ce &nseamn� c� erammor-i? C*nd eram t*n�r nu puteam &n-elege acest lucru. Ami spuneam:CCum pot s� spun� ei c� eu sunt mort, c*nd &nc� sunt viu?D Desigur,mai t*rziu am aflat c� eram mort &n duhul meu. Duhul meu era acelacare era mort ,i scos din func-ie. Func-ia duhului este aceea de a-Lcontacta pe Dumnezeu, de a avea p�rt�,ie cu El, de a-L primi pe Dum-nezeu ,i a se &nchina Lui. Dar din cauza c�derii duhul a devenit adormit,i nu a mai putut func-iona.

Atunci c*nd L-am primit pe Domnul Isus ca M*ntuitor al nostru,Duhul Sf*nt ( ,i trebuie s� ne reamintim c� atunci c*nd este folosittitlul CDuhul Sf*nt,D de fapt el &nseamn� Duhul atotinclusiv ( a intrat&n duhul nostru ,i a atins duhul nostru. Printr-o asemenea atingere,duhul nostru a fost adus la via-�. Expresia Cadus la via-�D nu poate fitradus� &n mod adecvat &n limba noastr�. An greac� &nseamn� cevade genul: Cdoar prin atingere, via-a este administrat� ,i &mp�r-it�.D

Probabil c� acest lucru ar putea fi ilustrat cu ajutorul electricit�-ii:atunci c*nd atingem electricitatea, ceva din electricitate este transmis&n noi. Printr-o atingere simpl� ,i u,oar�, electricitatea este transmis�.Tot astfel Duhul Sf*nt a intrat &n duhul nostru pentru a ne atingeduhul, iar prin acea atingere, via-a care este Domnul Ansu,i a fost&mp�r-it� &n noi. Duhul nostru mort, amor-it, imediat a devenit viu.Este ceva mai mult dec*t o minune. De multe ori ne-am g*ndit c� arfi minunat ,i miraculos dac� o persoan� moart� ar &nvia. Dar trebuies� vedem faptul c� atunci c*nd Duhul Sf*nt aduce la via-� duhul nostru


mort este ceva ,i mai miraculos. Istoria consemneaz� faptul c� mii ,ichiar milioane de oameni au fost schimba-i &n mod rapid pentru c�duhul lor mort a devenit viu. Antr-o singur� secund� o persoan� moart�&n duh poate fi f�cut� vie. Duhul Sf*nt este mult mai puternic dec*telectricitatea ,i mult mai rapid dec*t transmiterea ei.

An Coloseni 2:13 ,i Efeseni 2:1, 5 se spune c� duhul a fost mort,i apoi a fost adus la via-�. Noi am fost mor-i &n p�cate ,i apoi am fostadu,i la via-� &mpreun� cu Cristos. Aceste dou� pasaje dovedesc c� la&nceput eram mor-i &n duh, dar atunci c*nd L-am primit pe DomnulIsus ca M*ntuitor al nostru, duhul nostru mort a fost Cadus la via-�D ,if�cut viu. Atunci c*nd duhul nostru a fost f�cut viu, el a fost ,i regenerat.Prefixul CreD din regenerare &nseamn� Cdin nou.D Aceasta &nseamn�c� duhul nostru nu doar a fost f�cut viu, ci de asemenea c� &n duhulnostru a fost ad�ugat� o alt� via-�. Aceast� alt� via-� este via-a divin�,i necreat� a lui Dumnezeu. Este Cristos Ansu,i. Atunci c*nd pe bazalucr�rii r�scump�r�toare a lui Cristos Duhul Sf*nt a intrat &n noi,El nu numai c� a adus la via-� duhul nostru mort, ci L-a adus ,i peCristos &n duhul nostru. Aceast� nou� via-� ad�ugat� duhului nostrueste ceva mai mult dec*t ceea ce ne-a dat Dumnezeu la crea-ie.

Deci nu numai c� duhul nostru mort a fost recuperat ,i f�cut viu,dar o substan-� nou� a fost ad�ugat� &n duhul nostru. Aceast�substan-� sau esen-� nou� ad�ugat� este Cristos Ansu,i. Aceasta estena,terea din nou, regenerarea. Ioan 3:6 spune: CCe este n�scut dinDuhul este duh.D Prin na,terea din nou sau regenerare ne-a fostad�ugat un lucru care difer� de ceea ce am avut la &nceput. Nu numaic� ceea ce era vechi ,i mort a fost &nnoit ,i adus la via-�, ci CristosAnsu,i a fost ad�ugat &n noi ca &ns�,i esen-a vie-ii divine. Aceastaeste regenerarea ,i via-a nou�. Prin toate acestea acum noi avemun duh nou (Ezec. 36:26).

Permite-mi s� te &ntreb: CL-ai primit pe Cristos Ansu,i ca via-�nou� a ta?D Dac� r�spunsul t�u este Cda,D eu te-a, &ntreba: CAtunci dece &nc� e,ti at*t de s�rac?D Cre,tinii trebuie s�-L cunoasc� pe acestCristos ca pe o realitate vie. Puterea atomic� nu este doar ceva exterior,ci ,i ceva interior. Chiar ,i &ntr-o simpl� bucat� de h*rtie exist� putereatomic�. Dar atunci c*nd L-ai primit pe Cristos, ceva mai puternicdec*t puterea atomic� a fost ad�ugat &n duhul t�u. Dac� crezi acestlucru, atunci trebuie s� sari &n sus ,i s� spui: CAleluia!D Trebuie s�-I


mul-ume,ti ,i s�-L lauzi c� un asemenea Cristos minunat, atotinclusiv,inepuizabil ,i de nem�surat a fost &n realitate ad�ugat &n�untrul t�u.Pur ,i simplu noi nu avem cuvintele potrivite pentru a-L descrie peCristosul care a venit &n noi. Numai ve,nicia poate spune povestea.

Dar, slav� Lui, aceasta nu este totul. Duhul nostru este &n acela,itimp locuit de c�tre Duhul Sf#nt atotinclusiv. Atunci c*nd am fostm*ntui-i, Dumnezeu nu numai c� ne-a &nnoit inima ,i duhul,ci El a pus &n noi ,i propriul S�u Duh (Ezec. 36:26, 27; Ioan 14:17).Acest Duh minunat locuie,te (Rom. 8:11) &n duhul nostru omenesc(Rom. 8:16). Duhul nostru este chiar re,edin-a Duhului Sf*nt.G*ndi-i-v� c*t de minunat este acest Duh. Din ziua &n care am fostm*ntui-i, duhul nostru mort a devenit un duh adus la via-�,regenerat cu Cristos ca via-� divin� ,i locuit de c�tre Duhul Sf*ntatotinclusiv. Acum noi avem un asemenea duh.

Dar nici chiar aceasta nu este tot. Duhul nostru este acum unitcu Domnul ca un singur duh. Duhul nostru ,i Domnul Ansu,i ca Duhsunt uni-i &mpreun� ca un singur duh (1 Cor. 6:17). Cuvintele ome-ne,ti nu pot epuiza aceast� tain�.

Care este scopul ,i func-ia duhului? Duhul este pentru a-Lcontacta pe Domnul, a-L primi pe El, a se &nchina lui Dumnezeu(Ioan 4:24) ,i a avea p�rt�,ie cu Persoanele divine ale DumnezeuluiTriunic. Inima este organul care iube,te, &n timp ce duhul este organulcare contacteaz� ,i prime,te. Noi nu putem iubi cu duhul nostru.Trebuie s� iubim cu inima noastr�. Dar Cel pe care inima Al iube,tetrebuie contactat ,i primit de c�tre duhul nostru.

Nu voi uita niciodat� cazul unei surori care a fost tulburat� de unastfel de mesaj. Ea credea c� dac� inima noastr� Al iube,te pe Domnuleste suficient ,i c� nu este nevoie s� mai vorbim despre duh. Ea credeac� duhul ,i inima erau termeni sinonimi. Probabil c� dup� ce a auzitun asemenea mesaj sora nu a dormit prea bine &n seara respectiv�,c�ci &n diminea-a zilei urm�toare, la micul dejun, ea a &ntrebat: COarenu este de ajuns c� inimile noastre Al iubesc pe Domnul? De ce estenevoie s� vorbim despre duh?D Am r�spuns: CSor�, am aici o Bibliefrumoas�. A-i place?D Ea a replicat: CSigur c� &mi place.D Atunci amspus: CIa-o!D C*nd ,i-a &ntins m*na, am zis: CNu! Nu--i folosi m*na!Inima ta este cea care iube,te Biblia. C*t timp inima ta iube,te Biblia,totul este &n regul�. Nu este nevoie s�--i folose,ti m*na pentru


a o lua.D G*ndul pe care vreau s�-l transmit este clar. Nu putem spunec� este suficient de bine dac� inima Al iube,te pe Domnul. Duhuleste necesar pentru a-L lua pe Cristos.

S� presupunem c� &mi iubesc micul dejun. C*t timp inima meaiube,te ,unca, p*inea, laptele, sucul etc., oare acest lucru estesuficient? Categoric nu! Dac� ar fi suficient, atunci mi-e team� c� dup�c*teva zile voi fi &ngropat. A iubi -ine de inim�; dar pentru a primiun lucru trebuie folosit un alt organ. Organul pe care trebuie s�-lfolosim depinde de lucrul pe care avem de g*nd s�-l primim. Dac�inten-ion�m s� primim hran�, desigur, trebuie s� ne folosim gura;dac� avem de g*nd s� CprimimD o voce, trebuie s� ne folosim urechile.Dac� urmeaz� s� CprimimD un peisaj colorat, trebuie s� ne folosimochii. Acum, deoarece Al iubim pe Domnul, ce organ trebuie s� exer-cit�m pentru a-L primi pe El? Ochii? Cu c*t Al c�ut�m mai mult,cu at*t Domnul va disp�rea. An mod inten-ionat Dumnezeu a creatun singur organ care s�-L primeasc� ,i s�-L contacteze pe El. Acelaeste duhul. Duhul din�untrul nostru are aceea,i func-ie din punctde vedere spiritual ca ,i stomacul din punct de vedere fizic. El a fostcreat cu scopul specific de a-L primi pe Dumnezeu &n noi.

Dar &nainte de a putea primi ceva trebuie s� iubim acel lucru.Nimeni nu va primi un lucru dac� nu-l iube,te &nt*i. Dac� tu nu--iCiube,tiD micul dejun, este destul de greu s�-l prime,ti. Iat� de ce&nt*i trebuie s� ai un apetit. Dac� Al iubim pe Domnul, atunci noiAl vom lua, Al vom contacta, vom avea comuniune cu El ,i vom aveap�rt�,ie cu El. Inima este pentru ca noi s� iubim, dar duhul estepentru ca noi s� primim. Prin &nnoirea inimii noi avem un nou interes,i o nou� dorin-� de a-L iubi pe Domnul. Prin &nnoirea duhului noiavem o nou� abilitate ,i o nou� capacitate de a-L primi pe Domnul.Prin urmare, dup� ce duhul nostru a fost adus la via-� ,i i-a fostad�ugat Cristos ca via-�, dup� ce a &nceput s� fie locuit de DuhulSf*nt ,i a fost unit cu Domnul &ntr-un singur duh, el devine un organfoarte sensibil pentru a-L primi ,i a-L contacta pe Domnul.

SUFLETUL , ORGANUL REFLECTOR

An continuare trebuie s� ne ocup�m de suflet. Primul lucru pe caretrebuie s�-l &nv�-�m atunci c*nd este vorba de suflet este acela dea-l nega. Dou� pasaje, Matei 16:24-26 ,i Luca 9:23-25, ne spun clar


c� trebuie s� ne neg�m sufletul, care este sinele. An capitolulprecedent am v�zut c� sufletul, &nsu,i sinele nostru, este compusdin trei p�r-i: mintea, voin-a ,i emo-ia. De aceea trebuie s� &nv�-�ms� ne neg�m mintea noastr� natural�, voin-a noastr� natural�,i emo-ia noastr� natural�.

An al doilea r*nd, sufletul trebuie purificat (1 Pet. 1:22), lucrucare este realizat &n principal prin primirea Cuv*ntului. Cuv*ntullui Dumnezeu poate s� ne purifice sufletul de at*t de multe lucruricarnale, lume,ti ,i naturale. Sufletul nostru este sinele nostru, &ns�,ifiin-a noastr�, care a fost foarte mult v�t�mat� ,i ocupat� de lucruricarnale, lume,ti ,i naturale. De aceea trebuie ca &nt*i s� ne neg�msufletul; apoi, cu c*t ne neg�m mai mult sufletul, cu at*t el va fi maipurificat prin Cuv*ntul lui Dumnezeu.

An al treilea r*nd, sufletul nostru trebuie s� fie transformat (2 Cor.3:18 ,i Rom. 12:2). An 2 Corinteni 3:18 se spune c� trebuie s� fimtransforma-i, dar nu se spune &n care parte urmeaz� s� fim transforma-i.Romani 12:2 arat� c� noi suntem transforma-i prin &nnoirea min-ii.Deci transformarea urmeaz� s� fie realizat� &n sufletul nostru, deoarecemintea este partea de c�petenie a sufletului. Dup� ce duhul nostrua fost regenerat, sufletul nostru trebuie s� fie transformat.

Sufletul trebuie negat, apoi purificat, apoi transformat &n imaginealui Cristos ( dar cu ce scop? Am ar�tat c� scopul inimii este acela dea-L iubi pe Domnul, iar scopul duhului este acela de a-L primi ,i a-Lcontacta pe Domnul. Dar care este scopul sufletului? Este acela dea-L reflecta pe Domnul. An cele mai multe versiuni, cuv*ntulCreflectareD nu apare &n traducerea pasajului 2 Corinteni 3:18, daracest &n-eles &l g�sim &n limba original�. CReflectareaD este func-iaunei oglinzi, care cu fa-a dezvelit� contempl� ,i reflect�. Sufletul,fiind purificat ,i transformat, devine &nsu,i organul, ca o oglind�,care-L reflect� ,i-L exprim� pe Cristos. Astfel, noi Al iubim cu inimanoastr�, Al primim ,i Al contact�m cu duhul nostru ,i Al reflect�m ,i-L exprim�m cu sufletul nostru transformat. Toate aceste lucruritrebuie s� le punem &n practic� &n via-a noastr� zilnic�. Atunci vie-ilenoastre vor confirma c� ceea ce am explicat este &n &ntregime practic,i &ntr-adev�r d� rezultate.

CAPITOLUL 8

TRATAREA INIMII �I A DUHULUI

Am v�zut care este defini-ia ,i func-ia inimii, a duhului ,i a sufletu-lui. Rela-ia noastr� cu Domnul &ntotdeauna &ncepe ,i este men-inut�de c�tre inim�. Desigur, contactarea Domnului -ine de duh, dar eatrebuie ini-iat� ,i men-inut� de c�tre inim�, c�ci inima noastr� estepoarta &ntregii noastre fiin-e. O cl�dire cu multe camere are &ntotdea-una o intrare ,i o ie,ire; o persoan� intr� &n�untru pe la intrare ,iiese afar� pe la ie,ire. Atunci c*nd intrarea este &nchis�, to-i sunt-inu-i la distan-� de camerele din�untrul cl�dirii, dar o dat� ce estedeschis�, ei pot intra &n cl�dire ,i se pot bucura de fiecare camer�.

Inima nu este o parte separat� ,i exclusiv� a fiin-ei noastre, ci estecompus� din toate p�r-ile sufletului ,i o parte a duhului. Prin urmare,deoarece inima este o asemenea combina-ie, ea devine &ns�,i poartade acces a &ntregii noastre fiin-e. Cu alte cuvinte, inima devine at*tintrarea c*t ,i ie,irea fiin-ei noastre. Tot ce intr� &n noi trebuie s� intreprin inim�. Tot ce iese din noi trebuie s� ias� prin inim�.

De exemplu, dac� inima noastr� nu este treaz� atunci c*nd ascult�mun mesaj, nu vom ob-ine substan-a mesajului. Sau, atunci c*nd citim,dac� inima noastr� nu este concentrat� asupra con-inutului, nu vomprimi nimic. Chiar ,i atunci c*nd m*nc�m, dac� nu m*nc�m cu tragerede inim�, nu vom aprecia hrana. Aceasta dovede,te c� inima este organulde control. Pentru a -ine sub control &ntreaga cl�dire, trebuie s� fimcapabili fie s� &nchidem, fie s� deschidem u,a. Deci &n inim� exist�puterea de a &nchide sau a deschide &ntreaga noastr� fiin-�.

Din acest motiv predicarea evangheliei trebuie c�l�uzit� de DuhulSf*nt pentru ca ea s� ating� inima omeneasc�. Cel mai eficace modde a predica evanghelia este acela de a atinge inima omeneasc�.Dac� cineva poate r�zbi prin inim�, multe persoane pot fi c*,tigate.De aceea necredincio,ii &,i &mpietresc ,i &,i &nchid inima fa-� de


predicarea evangheliei. Oric*t de mult predic�m, dac� ei &,i &nchidinima, noi nu-i putem atinge. Nu le putem &mp�r-i nimic, c�ciCintrareaD lor este &nchis�. Dac� vrem s� predic�m cu eficacitatetrebuie s� g�sim o cale de a r�zbi prin intrare. Cel mai bun predicatoreste acela care g�se,te cheia cu care poate deschide inima.

Chiar Domnul Ansu,i ne atrage prin inima noastr�. El nu netreze,te &nt*i duhul. Chiar de la &nceputul C*nt�rii lui Solomon,c�ut�toarea Ai cere Domnului s� o atrag� prin dragostea Sa pentruca ea s�-L poat� iubi. Domnul vine s� ne ating� inima cu dragosteaSa. Iat� de ce, dup� &nviere, Domnul l-a &ntrebat pe Petru: CM� iu-be,ti?D (Ioan 21). Dragostea Domnului este cea mai bun� cale dea deschide u,a inimii. Prin urmare, modul cel mai eficace de a des-chide inima este acela de a predica dragostea lui Dumnezeu. O dat�ce inima este deschis�, Duhului Sf*nt Ai este u,or s� ating� duhul,i toate p�r-ile fiin-ei omului. Acest lucru este valabil nu doar&n predicarea evangheliei, ci chiar ,i &n slujba &nv�-�turii cre,tine.

TRATAREA INIMII

Iat� de ce trebuie s� ne trat�m inima, pentru a putea avea o rela-iecorect� cu Domnul. Cum ne putem trata inima? Din nou, este foartesimplu. Scriptura spune: CBinecuv*nta-i sunt cei puri &n inim�D (Mat.5:8). Unii traduc�tori au schimbat cuv*ntul CpuriD &n Ccura-iD ( adic�Ccura-i &n inim�.D Dar cuv*ntul CcuratD nu este adecvat. Nu este vorbadoar de o inim� curat�, ci de o inim� pur�. Este posibil s� fim cura-i,i totu,i amesteca-i, ,i prin urmare impuri. A fi amestecat nu &nseamn�a fi murdar, ci a avea mai mult dec*t un singur -el ,i o singur� -int�.

Aceasta este problema multor fra-i ,i a multor surori. Ei cred c�nu este nimic r�u cu inimile lor deoarece ele sunt curate ,i lipsite desim-�m*ntul condamn�rii. Dar ele nu sunt pure, deoarece au maimult dec*t un singur -el, mai mult dec*t o singur� -int�. Da, ei Al aupe Dumnezeu ca -int� a lor, dar &n acela,i timp ei -intesc ,i spre altec*teva lucruri. Poate au drept -int� Dumnezeu )i un titlu de doctor.Atunci c*nd au dou� lucruri ca -int� a lor, ei sunt amesteca-i ,icomplica-i. De exemplu, cu ochii no,tri noi nu putem vedea dou�lucruri &n acela,i timp. Dac� &ncerc�m s� privim dou� lucruri simultan,ambele vor fi neclare.

De ce unii spun c� nu le este clar� voia Domnului? Deoarece

TRATAREA INIMII LI A DUHULUI 77

ei au dou� -eluri, dou� -inte. Ei urm�resc multe lucruri. Da, ei Al caut�pe Domnul, dar &n acela,i timp caut� ,i alte lucruri, cum ar fi pozi-ia&n societate ,i cariera lor. Cum pot evita ei nedumerirea ,i confuzia?Inima lor trebuie s� fie purificat� de at*t de multe ambi-ii, pentruca Domnul Ansu,i s� fie singurul lor -el.

Chiar ,i mul-i lucr�tori cre,tini au prea multe -eluri. Odat�un frate a m�rturisit c� avea un mare -el: el voia s� fie cel mai marepredicator din denomina-ia sa. Inima sa era curat�, dar nu era pur�.Inima sa trebuia s� fie purificat� p*n� acolo &nc*t el s� aib� doarun singur -el ( Domnul Ansu,i. Unii lucr�tori cre,tini au ca -el al lorpe Domnul Ansu,i )i lucrarea Sa. Ei au dou� -eluri. Ei trebuie s�-,ipurifice inima p*n� c*nd nu vor mai c�uta nimic altceva dec*tpe Domnul Ansu,i ca -el al lor. Melul lor, -inta lor ,i interesul lorar trebui s� fie doar Domnul Ansu,i. Atunci c*nd ei nu caut� absolutnimic altceva dec*t pe El, inima lor este pur�; ,i dac� au o asemeneainim� pur�, pentru ei CcerulD nu va fi doar deschis, ci ,i foarte senin.Uneori cerul este deschis, dar &nnorat. De ce este &nnorat cerulspiritual? Deoarece inima este amestecat� ,i nu este pur�. Atuncic*nd inima este purificat� de multe -eluri, cerul este senin.

Un alt termen pe care Biblia &l folose,te pentru a descrie inima esteCsinceritateD ( Csinceritatea inimii.D Unele versiuni traduc sinceritateaprin CsimplitateD ( Csimplitatea inimii.D Sinceritatea inimii &nseamn�a fi simplu. Antr-un sens, a fi simplu &nseamn� a fi nechibzuit. Cei careAl iubesc pe Domnul cu adev�rat ,i Al au pe El ca ,i -int� lor, sunt un felde nechibzui-i. Noi to-i trebuie s� fim cre,tini nechibzui-i! Aceasta&nseamn� a spune: CNu cunosc nimic dec*t pe Isus. Orice fac, eu Al cunoscnumai pe Isus. Oriunde merg, eu Al cunosc numai pe Isus.D Nu ar trebuis� &ncerc�m s� fim &n-elep-i. Noi nu avem dec*t o singur� cale ( calea&ngust� a lui Isus. Oamenii v� vor spune c� Csunte-i nechibzui-i,D darnou� ar trebui s� ne plac� s� fim nechibzui-i. Aceasta este simplitate.

Psalmul 73:1, Matei 5:8 ,i 2 Timotei 2:22 sunt trei pasaje scriptu-rale care se refer� la puritatea inimii. Ultimul verset arat� c� atuncic*nd bisericile se degradeaz�, noi trebuie s�-L urm�m pe Domnulcu o inim� pur� ,i s� ne rug�m &mpreun� cu al-ii care au o inim�pur�. Exist� cel pu-in trei versete care se refer� la sinceritatea inimii:Fapte 2:46, Efeseni 6:5 ,i Coloseni 3:22. Dac� vrem s�-L c�ut�m ,is�-L slujim pe Domnul, trebuie s� ne preocupe aceste dou� lucruri:


s� fim puri ,i sinceri &n inim�. Trebuie s� &nv�-�m s� avem nu numaio inim� curat� ,i corect�, ci ,i o inim� pur� ,i sincer�. Dac� ne vomtrata inima &ntr-un asemenea mod, atunci &ntreaga noastr� fiin-� vafi deschis� Domnului, deoarece poarta este deschis�. Toate acesteanu sunt doctrine, ci pur ,i simplu &ndrum�ri pentru a ,ti cum s� netrat�m inima pentru a-I permite Domnului s� ne ia &n st�p*nire&ntreaga fiin-�.

TRATAREA CON�TIIN�EI

Din nou, repet�m: Domnul trebuie ca &nt*i s� ne atrag� prindragostea Sa. El ne atinge inima cu dragostea Sa pentru a ne deschideinima. Apoi, imediat dup� ce inima este tratat�, trebuie tratat�con,tiin-a. Trat�rile &n prezen-a Domnului afecteaz� &n primul r*ndinima ,i apoi con,tiin-a. Dac� suntem puri ,i sinceri &n inima noastr�,imediat func-ia con,tiin-ei noastre va deveni foarte acut� ,i alert�.An timp ce citim aceast� carte este posibil s� nu avem sentimentulc� suntem &n neregul� ,i c� am f�cut gre,eli; dar atunci c*nd ne trat�minima ,i o facem pur� ,i sincer�, con,tiin-a va func-iona la maximum.Con,tiin-a noastr� va &ncepe s� ne acuze ,i ne va determina s� m�r-turisim ,i s� o trat�m. Acest proces ne va face Ccon,tiin-a f�r� ofens�.DPavel spunea c� el se str�duia s� aib� Co con,tiin-� f�r� ofens� fa-�de Dumnezeu ,i fa-� de oameniD (Fapte 24:16). A avea o con,tiin-�f�r� ofens� &nseamn� a fi liber de orice tip de ofens� sau acuza-ie.

Pentru a cunoa,te diferen-a dintre suflet ,i duh avem nevoiede o con,tiin-� acut�. Dar este dificil s� avem o asemenea con,tiin-�atunci c*nd ra-ion�m &n mentalitatea noastr�. Tu spui: CEi bine, eu amgre,it zece la sut�, dar fratele cutare mi-a gre,it sut� la sut�. Deci el&mi datoreaz� un rest de nou�zeci la sut�.D Un asemenea ra-ionamentnu este altceva dec*t o socoteal� mintal� &n suflet. An timp ce ra-ion�m&n mod logic &n mentalitatea noastr�, &n�untrul nostru exist� cevamai ad*nc, care spune: COric*t -i-ar datora el, tu trebuie s� rezolviproblema celor zece procente.D

Calculul spiritual nu este la fel ca ,i &n cazul unui cont &n banc�.Contul din banc� are credit, debit ,i sold (rest); dar contul din duhnu are dec*t o singur� coloan�, debitul (datoria). Oric*t credit amavea, c*t timp avem o datorie, trebuie s� o lichid�m. S� presupunemc� eu -i-am furat un ceas, iar tu mi-ai furat o ma,in�. Nou� ne este


foarte clar ce anume am furat unul de la cel�lalt. Dar &ntr-ozi con,tiin-a func-ioneaz�: CTrebuie s� rezolvi problema lucruluifurat.D Desigur, dac� nu ar trebui s� fac altceva dec*t balan-a unuicont din banc�, a, ra-iona &n felul urm�tor: CAcest ceas cost� 100 dedolari ,i ma,ina cost� 2000 de dolari, a,a c� acest om &mi datoreaz�1900 de dolari. Nu este nevoie s�-mi tratez con,tiin-a; mai degrab�trebuie s� primesc restul.D Dar calculul spiritual nu se face la fel.Calculul spiritual &mi cere s� uit c*t &mi datoreaz� cealalt� persoan�,i s� rezolv problema celor 100 de dolari. Trebuie chiar s�-mi cerscuze de la acest om: CDomnule, &mi pare foarte r�u. Am furat de ladumneata ,i acesta este un lucru p�c�tos. Iat� ceasul furat, pe care-i-l &napoiez.D Nu trebuie s� spun nici m�car un cuv*nt despre ma,in�!Nu am nici un drept s� o men-ionez. Numai Duhul Sf*nt are dreptuls�-i spun� ceva persoanei respective. An contabilitatea cereasc� exist�doar o singur� coloan�, nu dou�.

An-elege-i ce vreau s� spun? Dac� te cer-i ,i ra-ionezi, pur ,i simplue,ti &n minte, nu &n duh.

Pentru a ilustra &n continuare, s� presupunem c� Duhul Sf*ntlucreaz� &n duhul t�u, cer*ndu--i s� r�spunzi la chemarea Domnului.Dar o mul-ime de g*nduri &-i inund� mintea. Cum r�m*ne cu so-ia?Dar cu copiii? Dar cu educa-ia lor? Anc� am o mam� care are 80 de ani.Este mai bine s� mai a,tept pu-in. Dup� ce moare ea, atunci va fitimpul potrivit s� r�spund chem�rii Domnului. Acestea nu sunt dec*targumentele ,i ra-ionamentele din mentalitatea sufletului t�u. E,tifoarte logic, foarte ra-ional, foarte corect, dar chemarea Domnului&nc� r�sun� &n ad*ncul duhului t�u.

Este u,or de &n-eles diferen-a dintre suflet ,i duh, dar problemaeste c� &ntreaga noastr� fiin-� poate continua s� fie &nchis�, pentruc� inima noastr� &nc� nu este deschis�. Trebuie s� spunem din nou,i din nou: trebuie s� ne deschidem inima. Dac� ne trat�m inima astfel&nc*t ea devine pur� ,i sincer�, atunci con,tiin-a noastr� va fi foarteacut� pentru a ne aduce la cuno,tin-� multe acuza-ii ,i ofense. Atuncicon,tiin-a noastr� nu poate fi pus� &n ordine dec*t prin m�rturisire,i prin aplicarea stropirii, a cur�-irii s*ngelui Domnului (Evrei 9:14).

Atunci c*nd con,tiin-a noastr� este cur�-it�, noi Al vom slujipe Dumnezeul cel viu. Dumnezeu este un Dumnezeu viu, dar El nueste un Dumnezeu viu pentru noi c*nd con,tiin-a noastr� este plin�


de ofense. C*nd lucrurile stau astfel, noi nu avem un Dumnezeudec*t cu numele; dar atunci c*nd con,tiin-a noastr� este cur�-it�prin s*nge, noi sim-im c� Dumnezeu este at*t de viu. Uneori se parec� Dumnezeu nu este at*t de real ,i viu; El este doar un titlu,DUMNEZEU, ,i at*t. Atunci con,tiin-a noastr� este opac� ,i plin�de ofense; ea trebuie tratat� prin m�rturisire ,i cur�-ire.

Atunci vom avea o con,tiin-� pur�. Apostolul Pavel &i spunea luiTimotei c� L-a slujit pe Dumnezeu cu o con,tiin-� pur� ( nu doaro con,tiin-� cur�-it�, ci o con,tiin-� f�r� nici un amestec ,i f�r� nicio umbr� (2 Tim. 1:3). Dac� exist� o acuza-ie &n con,tiin-a noastr�,aceast� acuza-ie transform� con,tiin-a noastr� &ntr-o con,tiin-�impur� ,i opac�, &mpiedic*ndu-ne p�rt�,ia cu Domnul.

O con,tiin-� pur� este de asemenea o con,tiin-� bun� (1 Tim.1:5, 19 ,i 1 Pet. 3:16, 21). O con,tiin-� bun� este o con,tiin-� careeste at*t cur�-it�, c*t ,i purificat�. Ea este corect� ,i transparent�,f�r� nici o umbr�. O con,tiin-� aflat� &ntr-o stare at*t de bun� ne vaaduce &n prezen-a Domnului. Nu exist� nimic care s� fie o barier�&ntre noi ,i El deoarece con,tiin-a a fost cur�-it� ,i purificat�.

TRATAREA P�RT��IEI

Dup� tratarea con,tiin-ei urmeaz� tratarea p�rt�,iei din duhulnostru, dup� cum se poate vedea &n 1 Ioan 1:1-7. P�rt�,ia dintre noi,i Dumnezeu este men-inut� de o bun� con,tiin-�. Atunci c*ndcon,tiin-a este p�tat�, ea devine o barier� ,i afecteaz� p�rt�,ia noastr�cu Domnul; de aceea, conform cu 1 Ioan 1:9, trebuie s� ne m�rturisimgre,elile, c�derile ,i p�catele pentru ca s*ngele Domnului Isus s� necur�-easc� con,tiin-a. Atunci &n con,tiin-a noastr� nu va fi nicio condamnare care s� ne &mpiedice p�rt�,ia cu Domnul. Strict vor-bind, p�rt�,ia noastr� depinde de tratarea con,tiin-ei noastre. Ea estemen-inut� de o con,tiin-� pur�. Prin urmare, aceste dou� trat�risunt de fapt una singur�, deoarece a ne trata con,tiin-a &nseamn� ane trata p�rt�,ia. P�rt�,ia va fi men-inut� dac� nu exist� nimic r�u&n con,tiin-a noastr�. Dac� exist� o &ntrerupere a p�rt�,iei noastrecu Domnul, &nseamn� c� con,tiin-a noastr� este &n neregul�. Dac�con,tiin-a noastr� nu este pur� ,i transparent�, p�rt�,ia este pierdut�,i nu poate fi rec*,tigat� dec*t atunci c*nd con,tiin-a ne esterecuperat�.


TRATAREA INTUI�IEI

Acum ne vom ocupa de intui-ie. A,a cum p�rt�,ia urmeaz� con-,tiin-ei, tot astfel intui-ia urmeaz� p�rt�,iei. Dac� nu suntem &nregul� cu con,tiin-a, p�rt�,ia este &ntrerupt�, iar c*nd p�rt�,ia este&ntrerupt�, intui-ia nu func-ioneaz�. Deci tratarea con,tiin-ei esteesen-ial�. O con,tiin-� transparent� ne va aduce &n prezen-a Dom-nului, fapt care rezult� &ntr-o p�rt�,ie vie cu El. Prin aceast� p�rt�,ievie, duhului nostru &i va fi u,or s� perceap� voia lui Dumnezeu &nmod direct ( aceasta este func-ia intui-iei. Aceast� func-ie depinde&n &ntregime de o p�rt�,ie perfect�. Atunci c*nd p�rt�,ia noastr�este perfect�, intui-ia func-ioneaz� a,a cum se cuvine. Dac� p�rt�,ianoastr� cu Domnul este &ntrerupt�, &n mod automat intui-ia nulucreaz� ,i nu poate fi recuperat� dec*t prin restabilirea p�rt�,iei.

1 Ioan 2:27 este un verset foarte important, pe care cei mai mul-idintre noi &l neglijeaz�. El spune c� ungerea r�m*ne &n noi. Ungereaeste lucrarea Duhului Sf*nt &n�untrul duhului nostru, care ne d� unsim- direct de la Dumnezeu. Acel sim- direct este intui-ia. Capitolul1 din 1 Ioan indic� faptul c� p�rt�,ia este p�strat� sau men-inut�prin s*nge. Capitolul 2 indic� faptul c� intui-ia lucreaz� prin ungereal�untric� a Duhului Sf*nt. Atunci c*nd Duhul Sf*nt ne unge prinmi,carea Sa &n duhul nostru, noi primim un sim- direct al intui-iei.

Prin intui-ia din duhul nostru noi avem o cunoa,tere l�untric�,nu o &n-elegere mintal�. Cunoa,terea l�untric� este &n duhul nostru,&n timp ce &n-elegerea este &n mintea noastr�, iar cunoa,terea l�un-tric� a duhului nostru vine &ntotdeauna &naintea &n-elegerii dinmintea noastr�. Cu alte cuvinte, atunci c*nd Duhul Sf*nt unge duhulnostru, noi primim un sim- direct &n intui-ia noastr�. Prin intui-iadin duhul nostru noi avem o cunoa,tere l�untric�, sim-ind ceva de laDumnezeu. Dar &nc� avem nevoie de minte pentru a &n-elege ce sim--im &n duh. Uneori este posibil s� cunoa,tem ceva doar &n duh, f�r�s� putem &n-elege cu mintea. Este ca ,i cum am folosi un limbajceresc, iar lumea nu ,tie despre ce anume vorbim. An-elegerea dinminte func-ioneaz� numai pentru a interpreta ceea ce duhul nostrusimte ca o cunoa,tere l�untric�. Mintea noastr� iluminat� ,i &nnoit�va interpreta ceea ce sim-im &n intui-ia duhului nostru.

S� formul�m lucrurile &n felul urm�tor. Uneori, diminea-a, &n timpce citim Cuv*ntul ,i ne rug�m, &n ad*ncul duhului nostru sim-im


&n mod spontan o povar�, o povar� at*t de grea ,i de ad*nc� &nc*t nuputem &n-elege ce este. Trebuie s� privim la Domnul pentru a &n-elegeaceast� povar�. Treptat, pe parcursul zilei, &ncepem s� &n-elegem cumintea noastr� ce este &n duhul nostru. Diminea-a am sim-it povarasau am avut cunoa,terea l�untric� prin intui-ia din duhul nostru,dar &n timpul zilei primim treptat interpretarea ei &n mintea noastr�.

Pentru a rezuma, 1 Ioan 1 reveleaz� faptul c� p�rt�,ia trebuiemen-inut�, iar 1 Ioan 2, &n special versetul 27, arat� c� intui-ia trebuies� fie trezit� sau uns� de Duhul Sf*nt. Dar at*t p�rt�,ia c*t ,i intui-iadepind &n &ntregime de tratarea con,tiin-ei. Printr-o asemenea tratarenoi putem ob-ine o con,tiin-� transparent� ,i pur�, care ne va asigurao p�rt�,ie perfect� cu Domnul. Toate acestea vor rezulta &n func-io-narea intui-iei, deoarece atunci Duhul Sf*nt va avea terenul pe cares� Se mi,te ,i de pe care s� ung� duhul nostru. Spunem din nouc� toate aceste lucruri trebuie puse &n practica zilnic�. Zi de zi trebuies� ne trat�m inima, con,tiin-a, p�rt�,ia ,i intui-ia.

CAPITOLUL 9

TRATAREA SUFLETULUI

An trat�rile noastre &naintea Domnului ar trebui s� &ncepem cuinima, deoarece ea este intrarea ,i ie,irea &ntregii noastre fiin-e.An al doilea r*nd trebuie s� ne trat�m con,tiin-a, iar &n al treilear*nd p�rt�,ia noastr� cu Domnul. Dac� avem o con,tiin-� pur�,o con,tiin-� lipsit� de ofens�, atunci vom avea o p�rt�,ie transparent�cu Domnul. Intui-ia sau ungerea este urm�toarea la r*nd ,i &ntot-deauna se bazeaz� pe stropirea s*ngelui. Chiar ,i simbolurile dinVechiul Testament stabilesc acest principiu. Antotdeauna s*ngele vine&naintea ungerii: stropirea s*ngelui trateaz� lucrurile negative,iar ungerea Duhului Sf*nt le introduce pe cele pozitive, aplic*ndu-ne&nsu,i elementul, esen-a sau substan-a lui Dumnezeu Ansu,i. S*ngelespal� tot ce este negativ, iar ungerea introduce tot ce este Dumnezeu.Dumnezeu Ansu,i ne este aplicat prin ungere. Prin aceast� ungeredin duhul nostru noi primim un sim- direct al lui Dumnezeu prinfunc-ionarea intui-iei. Conform experien-ei noastre cre,tine, aceastaeste ordinea corect�: inima, con,tiin-a, p�rt�,ia ,i intui-ia. Toatetrat�rile &ncep din inima noastr� ,i continu� &nspre duhul nostru.Acum trebuie s� &ncepem s� analiz�m trat�rile sufletului.

TRATAREA MIN�II

Ampreun� cu intui-ia din duhul nostru avem nevoie de minte.Intui-ia ne d� sim-ul cuno,tin-ei l�untrice. Dar a sim-i lucrurilespirituale este un lucru, iar a le &n-elege este un alt lucru! Lucru-rile lui Dumnezeu sunt sim-ite &n duh, dar ele sunt &n-elese &n minte.De multe ori noi cunoa,tem ceva din Dumnezeu &n�untrul duhuluinostru, dar din cauza problemei min-ii noastre noi nu &n-elegemacel lucru. Uneori poate trec dou� sau trei s�pt�m*ni sau chiar luni&nainte de a putea &n-elege ce sim-im &n duhul nostru. Suntem


con,tien-i de un lucru, dar nu-l putem interpreta. Avem nevoie de&n-elegerea din mintea noastr� pentru a interpreta ceea ce este&n duhul nostru. Lucrurile lui Dumnezeu sunt sim-ite cu ajutorulfunc-iei intui-iei din duhul nostru, dar ele sunt &n-elese cu ajuto-rul func-iei &n-elegerii din mentalitatea noastr�.

Din acest motiv &n Romani 12:2 ni se spune c� avem nevoiede &nnoirea min-ii noastre. Dar acest verset spune &nt*i s� nu neconform�m acestei epoci. CLumeaD din Versiunea King James &nseam-n� Cepoc�D &n textul grecesc, iar &n greac� cuv*ntul Cepoc�D de aicieste echivalent cu cuv*ntul englezesc Cmodern.D CEpocaD este cursulprezent sau modern al acestei lumi. Istoria lumii este &mp�r-it� &nepoci succesive, cum ar fi secolul unu, secolul al doilea ,i a,a maideparte. Am putea spune c� fiecare secol este o epoc�. F�r� epoci,lumea nu ar putea exista. Epoca de ast�zi este acea parte a sistemuluilumii care ne &nconjoar� &n prezent; deci a fi conforma-i acestei epoci&nseamn� a fi moderni, a urma cursul prezent al lumii.

Versetul continu� spun*nd: C...fi-i transforma-i prin &nnoirea min-iivoastre.D Dac� suntem ocupa-i cu lucrurile acestei epoci, minteanoastr� nu va putea fi &nnoit� niciodat�. Iat� de ce mul-i cre,tinicare sunt cu adev�rat m*ntui-i nu pot &n-elege lucrurile spirituale.Ei au devenit prea moderni. Trebuie s� renun-�m la aceast� epoc�modern�. Dac� suntem conforma-i acestei epoci, niciodat� nu putemfi transforma-i prin &nnoirea min-ii.

Deoarece mintea este o parte a sufletului, transformarea are loc&n suflet. Noi am fost regenera-i &n duh, dar acum sufletul constituieo problem�. Nu ne &ndoim de regenerarea noastr�, deoarece DomnulSe afl� &n�untrul nostru ca via-� ve,nic� a noastr�, iar DuhulSf*nt locuie,te &n duhul nostru. Duhul nostru a fost adus la via-�,i regenerat cu Cristos ca via-� prin Duhul Sf*nt. Dar sufletul? Cumr�m*ne cu mintea, emo-ia ,i voin-a noastr�? An duhul nostru suntemcomplet diferi-i de oamenii din lume, dar mi-e team� c� &n mintea,voin-a ,i emo-ia noastr� noi suntem exact la fel ca ei. Regenerarea afost &ndeplinit� &n duhul nostru, dar &nc� avem nevoie de transfor-marea &n suflet.

S� ilustr�m acest lucru cu ajutorul unor exemple. Cum r�m*necu &mbr�c�mintea noastr�? Mul-i oameni m*ntui-i sunt exact la felca oamenii din lume &n g*ndirea lor &n ce prive,te moda. Ei se &mbrac�

TRATAREA SUFLETULUI 85

&n conformitate cu aceast� epoc� modern�. Ei cred c� at*t timp c*tnu este ceva p�c�tos, este foarte bine, dar acesta este doar g*ndulomenesc ,i concep-ia natural�. Dac� ei ar fi transforma-i prin &nnoireamin-ii lor, g*ndurile lor despre felul lor de a se &mbr�ca s-ar schimba.

Dar felul &n care ne cheltuim banii? A fost schimbat? Cunoscpovestea multor cre,tini. Dup� ce sunt m*ntui-i, ei continu� s�-,ifoloseasc� banii &ntr-un mod foarte asem�n�tor cu al celor din lume.Dac� nu-L iubesc pe Domnul mai mult ,i dac� nu-I dau Domnuluimai mult teren pentru a lucra &n�untrul lor, ei nu vor fi transforma-i&n ce prive,te modul de a-,i cheltui banii.

Tot astfel, exist� mul-i fra-i tineri, studen-i &n colegii, care auacelea,i g*nduri despre studiile ,i diplomele lor ca ,i ceilal-i tineridin lume. Dar dac� I-ar da teren Domnului ,i ar fi transforma-i &n sufletprin &nnoirea min-ii lor, atunci ,i-ar schimba felul de a g*ndi despreaceste lucruri. Nu &nseamn� c� ,i-ar abandona studiile, ci c� g*ndurile,i concep-iile lor fa-� de studiile lor ar fi complet diferite. Ei ,i-arevalua studiile ,i diplomele dintr-un alt punct de vedere.

Ar trebui s� existe o schimbare &n g*ndurile noastre fa-� deaproape orice lucru. Ce este aceast� schimbare din g*ndurile noastre?Este transformarea sufletului nostru prin &nnoirea min-ii noastre.Noi Al avem pe Cristos ca via-� &n duhul nostru, dar acum este nevoieca Cristos s� Se r�sp*ndeasc� &n p�r-ile l�untrice ale sufletului ,i s�le satureze cu El Ansu,i. Astfel sufletul nostru va fi transformat&n &ns�,i imaginea Sa. Atunci imaginea lui Cristos va fi reflectat�&n g*ndurile noastre. An orice g*ndim ,i analiz�m, mintea noastr�&nnoit� va exprima glorioasa imagine a lui Cristos. Atunci &n-elegereamin-ii noastre va fi spiritual�. Va fi foarte u,or ca mintea noastr�s� &n-eleag� lucrurile pe care le sim-im &n duhul nostru.

Traducerea corect� a lui Romani 8:6 este: Cfixarea min-ii pe duheste via-� ,i pace,D sau Cmintea fixat� pe duh este via-� ,i pace.DAn Romani 7 mintea &ncearc� s� fac� lucruri prin propriul ei efortindependent; astfel ea este &nfr*nt� mereu. Dar &n Romani 8 minteacoopereaz� cu duhul ,i este fixat� pe duh. Mintea a g�sit o alt� lege,care este mai puternic� ,i mai tare dec*t legea p�catului men-ionat�&n capitolul 7. Aceast� nou� lege este legea de via-� a Cristosuluil�untric din duhul nostru. Mintea nu mai &ncearc� niciodat� s� fac�lucruri &n mod independent, ci se fixeaz� pe duh, care este locuit de


Duhul Sf*nt. Mintea este fixat� pe duh, nu pe carne. Este un lucrus�--i &nnoie,ti mintea, ,i un alt lucru s�--i fixezi mintea pe duh, s� fiide partea duhului ,i s� cooperezi cu duhul. Cu c*t mintea noastr�r�m*ne mai mult de partea duhului, cu at*t ea va fi mai mult subcontrolul duhului.

Deoarece mintea noastr� este de partea duhului, duhul va dominamintea, o va satura ,i va deveni Cduhul min-ii noastre.D Romani 8:6men-ioneaz� Cmintea duhului,D dar Efeseni 4:23 men-ioneaz� Cduhulmin-ii.D Atunci c*nd duhul controleaz� ,i satureaz� mintea, duhul devi-ne duhul min-ii. S� analiz�m contextul versetului 23 din Efeseni 4.Versetul 22 spune c� trebuie s� ne dezbr�c�m de omul cel vechi, iarversetul 24 spune c� trebuie s� ne &mbr�c�m cu omul cel nou. Aceastaeste lucrarea crucii ,i a &nvierii. Dezbr�carea de omul cel vechi estelucrarea crucii, iar &mbr�carea cu omul cel nou este lucrarea &nvierii.Antre lucrarea crucii ,i lucrarea &nvierii se afl� versetul 23: CFi-i &nnoi-i&n duhul min-ii voastre.D Annoirea min-ii include lucrarea crucii&mpreun� cu &nvierea. Ea &nseamn� c� mintea noastr� natural� trebuieeliminat� prin cruce ,i &nnoit� &n &nviere. Moartea prin cruce nu este-elul, ci un proces ce conduce &nspre un -el, care este &nvierea. Cu c*tmurim mai mult prin cruce, cu at*t vom fi &nvia-i mai mult. Nu numaic� li se va pune un cap�t lucrurilor negative, dar va fi deschis� caleapentru cele pozitive. Moartea min-ii naturale conduce spre o minte&nviat�. Atunci noi vom avea o minte &nnoit� &n &nviere. Aceast� minte&nnoit� este &n duh ,i sub controlul duhului; ea este umplut� cu duhul,i plin� de duh. Astfel duhul devine duhul min-ii. Atunci mintea noastr�nu va fi doar o minte &nnoit�, ci ,i o minte spiritual� cu &n-elegerespiritual�. Unei asemenea min-i spirituale &i este u,or s� interpretezelucrurile spirituale pe care le simte intui-ia noastr�.

TRATAREA VOIN�EI

S� presupunem c� mintea noastr� &nnoit� &n-elege tot ce sim-imprin intui-ie. Atunci problema care se pune este bun�voin-a noastr�de a asculta ceea ce &n-elegem. Poate &n-elegem, dar &n acela,i timpputem spune Cnu!D A asculta cu voin-a este o alt� problem�. De fapt,dac� noi nu avem o voin-� ascult�toare, va fi greu s� &n-elegemce este &n intui-ie. Domnul este foarte &n-elept; El niciodat�nu risipe,te nimic. Dac� El ,tie c� nu avem bun�voin-a de a asculta,


nu este nevoie s� primim &n-elegerea. El pur ,i simplu ne va l�sa&n &ntuneric. De ce s� ne &ng�duie s� &n-elegem dac� nu vom asculta?An-elegerea trebuie s� fie sus-inut� de o voin-� ascult�toare, gatas�-L asculte pe Domnul (Ioan 7:17). Atunci c*nd suntem gata s� as-cult�m, vom fi capabili s� &n-elegem.

De exemplu, unii au venit la mine cu &ntreb�ri, dar f�r� a aveainima de a asculta ,i a &n-elege. Mi-am dat seama c� a vorbi cu ei arfi doar o pierdere de timp. Uneori &ntrebam: CVorbe,ti serios? Dac�&-i r�spund la &ntrebare vei asculta?D De obicei r�spunsul lor eraurm�torul: CEi bine, poate, dar s-ar putea s� nu-mi plac� s� o fac.Vreau doar s� studiez ,i s� aflu cum stau lucrurile.D Voin-a trebuies� fie supus� &n &ntregime, ,i nu doar supus�, ci &n armonie cu voialui Dumnezeu (Luca 22:42; Iacov 4:7; Fil. 2:13).

Dumnezeu ne-a creat cu o voin-� liber�. El niciodat� nu ne for-eaz�s� facem ceva, ci &ntotdeauna ne d� ,ansa de a alege. De,i este mare,i &n-elept, El nu ne va for-a niciodat�. Dac� ar folosi for-a, atunciEl ar fi cu adev�rat mic. Satan nu numai c� &i for-eaz� pe oameni,dar chiar &i seduce. Dar Dumnezeu nu ar face niciodat� a,a ceva.De fapt, Dumnezeu spune: CDac�--i place, f�-o; dac� nu, nu. Dac�M� iube,ti, f�-o. Dac� nu M� iube,ti, uit� tot. Du-te pe drumul t�u.DDeci este nevoie s� ne exers�m voin-a; altfel, pentru Dumnezeueste dificil s� fac� ceva. Pentru a ne exersa voin-a trebuie s� nefacem voin-a supus� ,i gata s� asculte tot timpul. Ar trebui ca nudoar s� ne supunem voii lui Dumnezeu, ci ,i s� ne aducem voin-a &narmonie cu voia Sa.

Atunci c*nd voin-a noastr� este tratat� &ntr-o asemenea m�sur�,ea va fi transformat�. Ea va fi saturat� cu Cristos ca via-� a noastr�prin r�sp*ndirea Duhului Sf*nt. Ceilal-i vor sim-i mireasma ,i &ns�,iimaginea lui Cristos &n voin-a noastr�. Fiecare decizie pe care o vomlua va fi o expresie a lui Cristos. Aceasta nu este o presupunere, nicidoar o doctrin�. Uneori, atunci c*nd &i &nt*lnim pe unii fra-i scumpi &nDomnul, sim-im mireasma lui Cristos &n tot ce spun ei, &n tot ce alegei, &n tot ce decid ei. Toate acestea dovedesc pur ,i simplu c� ei au fostsatura-i cu Cristos fiind transforma-i &n voin-a ,i &n mintea lor.

TRATAREA EMO�IEI

Ultima tratare a sufletului este tratarea emo-iei noastre pro-


blematice. A,a cum ,tim cu to-ii, aproape toate necazurile noastresunt legate de emo-ie. Ea trebuie s� fie sub controlul Duhului Sf*nt.Iat� de ce Matei 10:37-39 ne &ndeamn� s�-L iubim pe Domnul maimult dec*t orice altceva. Nu ar trebui s� iubim ceea ce Domnul nu&ng�duie. Reglarea dragostei noastre sub controlul Domnului estepartea negativ�. Dar trebuie s� cunoa,tem ,i latura pozitiv�, careeste aceea de a fi mereu gata de a ne folosi emo-ia conform pl�ceriiDomnului. De foarte multe ori emo-iile noastre au permisiuneaDomnului, dar nu ,i pl�cerea Sa. El ne &ng�duie s� iubim ceva, darnu este mul-umit.

Odat� o sor� se afla &ntr-o asemenea situa-ie. Ea ,tia c� Domnul&i permite emo-iei ei s� fac� anumite lucruri, dar sim-ea c� Dom-nul nu era fericit. Ea s-a dus &napoi la Domnul ,i a spus: CDoamne,chiar dac� Tu mi-ai permis acest lucru, totu,i eu nu-l voi face. Simtc� Tu nu e,ti fericit!D Acest lucru este foarte bun. Ea a primit o dulcecomuniune ,i a fost plin� de pace ,i bucurie. Ea a &nv�-at lec-iade a-,i aduce emo-ia sub controlul Domnului ,i al pl�cerii Sale. Uneoripoate ob-inem permisiunea Domnului de a iubi ceva, dar nu ,i bucuriaSa. Cu c*t iubim mai mult acel ceva, cu at*t ne sim-im mai lipsi-ide bucurie. An cele din urm�, faptul de a iubi lucrul respectiv devineo suferin-�, nu o bucurie. Aceasta dovede,te c� nu suntem &n regul�&n emo-ia noastr�. Noi to-i trebuie s� &nv�-�m s� ne trat�m emo-iaconform pl�cerii ,i bucuriei Domnului. Dac� nu sim-im bucuriaDomnului &n lucrul pe care &l c�ut�m, atunci nu trebuie s� iubimlucrul respectiv.

Mul-i au auzit mesaje din Matei 10:37-39, care &i &ndeamn� s� nu-,iiubeasc� p�rin-ii, fra-ii, surorile ,i pe ei &n,i,i mai mult dec*t peDomnul; dar ei nu pot &n-elege ce &nseamn� acest lucru. Anseamn�pur ,i simplu c� ei trebuie s� iubeasc� fiecare lucru sub controlulDomnului ,i al pl�cerii Sale. Domnul nu este at*t de mic, nici nu estebrutal; dar trebuie s� &nv�-�m c� orice iubim sau ur*m, orice ne placesau ne displace, trebuie f�cut sub permisiunea Domnului &mpreun�cu bucuria Sa. Trebuie s� ne folosim emo-ia conform emo-ieiDomnului. Atunci c*nd emo-ia noastr� nu se afl� sub emo-ia Sa,nu suntem C&n regul�D ,i niciodat� nu putem avea bucuria Sa. Cu c*tmergem mai mult pe drumul nostru, cu at*t ne vom pierde maimult bucuria. Nu putem avea o comuniune dulce, delicat� ,i profund�


cu Domnul. De,i nimeni nu ne poate condamna c� gre,im, ,i de,ichiar putem afirma &naintea altora c� am primit permisiunea Dom-nului, totu,i suntem con,tien-i c� ne lipse,te bucuria Sa.

Dac� emo-ia noastr� este men-inut� sub st�p*nirea Domnului&mpreun� cu pl�cerea ,i bucuria Sa, ea va fi saturat� cu duhul. Atuncivom fi transforma-i &n &ns�,i imaginea Domnului, de la un nivelde glorie la altul.

Dac� ne trat�m inima, con,tiin-a, p�rt�,ia, intui-ia, mintea, voin-a,i emo-ia, vom fi maturi ,i pe deplin crescu-i; vom avea staturaDomnului. Atunci va trebui doar s� a,tept�m venirea Sa pentru a netransfigura trupul. Dac� sufletul nostru este transformat, puterea,i t�ria spiritual� ne vor satura trupul nostru slab ,i muritor chiaracum, atunci c*nd avem nevoie de el. Vom fi nu doar regenera-i &nduh ,i transforma-i &n suflet, ci via-a divin� va satura ,i trupul nostrumuritor c*nd suferim sl�biciune fizic�. An cele din urm�, la venireaDomnului, trupul va fi transfigurat ,i &ntreaga noastr� fiin-� ( duh,suflet ,i trup ( va fi &n glorioasa imagine a Domnului. Aceasta va fiaplicarea maxim� a r�scump�r�rii Domnului, care are loc &n trei etape:(1) regenerarea duhului, (2) transformarea sufletului ,i (3) transfigu-rarea trupului. An prezent noi ne afl�m &n procesul transform�rii.

Sufletul are nevoie de toate aceste trat�ri: trat�rile min-ii, voin-ei,i emo-iei. Fie ca Domnul s� ne ajute s� le punem &n practic�. Aceastaeste nevoia de ast�zi a copiilor Domnului. Toate &nv�-�turile ,i daru-rile sunt date de Domnul pentru acest scop. Numai prin acest procesnoi putem deveni materiale potrivite pentru zidirea Bisericii.

CAPITOLUL 10

S�PAREA �N P�R�ILE NOASTREL�UNTRICE �I �N CEA ASCUNS�

An acest capitol vom &nv�-a cum s� avem curgerea Duhului &np�r-ile noastre l�untrice. An Numeri capitolul 20, st*nca lovit�, care-Lsimbolizeaz� pe Cristosul cel lovit ,i sf*,iat, a v�rsat ap� vie (1 Cor.10:4). Apoi, &n capitolul 21, din f*nt*na s�pat� de c�tre poporul luiDumnezeu a -*,nit ap�. Prin urmare, &n aceste dou� capitole aleaceleia,i c�r-i exist� &nt*i o st*nc� ce trebuie lovit� pentru ca apavie s� curg� &n afar�, ,i apoi o f*nt*n� ce trebuie s�pat� pentru caapa s� -*,neasc�.

Dac� citim Scripturile cu aten-ie, vom vedea c� at*t st*nca c*t,i f*nt*na sunt simboluri ale lui Cristos, revel*ndu-L sub dou� aspectediferite. St*nca Al simbolizeaz� pe Cristosul de pe cruce, lovit de Dum-nezeu pentru ca apa vie, care este Duhul vie-ii, s� poat� curge &nnoi. F*nt*na descrie un alt aspect. An timp ce st*nca este Cristos depe cruce, f*nt*na este Cristos din�untrul nostru (Ioan 4:14). Pentrucredincio,i nu este vorba at*t despre st*nc�, ci despre f*nt*n�. Cristosca st*nc� Li-a &mplinit deja lucrarea pe cruce, care a rezultat &ncurgerea apei vie-ii &n noi; dar ast�zi Cristos ca f*nt*n� a apei viicare -*,ne,te continuu &n�untrul nostru este un alt subiect, careare mult de a face cu procesul prezent al s�p�rii.

Scopul acestui capitol nu este acela de a da alte &nv�-�turi, ci dea ne &ncuraja s� mergem la Domnul pentru a fi s�pa-i. Nu trebuies� vorbim prea mult despre doctrine, despre &mprejur�ri, despreetape viitoare, nici despre c�l�uzirea legat� de voia Domnului. Noi&n,ine trebuie s� fim s�pa-i. De ce? Deoarece eu cred c� nici chiarp*n� &n clipa de fa-� cei mai mul-i dintre noi nu au curgerea liber�a apei vii. Rug�ciunile noastre nu sunt at*t de libere. M�rturiilenoastre nu sunt at*t de puternice, ,i &n multe feluri am fost &nfr*n-i


,i nu suntem at*t de victorio,i. Toate acestea se datoreaz� unuisingur lucru: curgerea vie-ii spirituale sau -*,nirea apei vii nu esteliber� &n�untrul nostru. An�untrul nostru exist� mult� murd�riecare trebuie s� fie scoas� afar�. Poate vei &ntreba: CCe este aceast�murd�rie?D Este murd�ria din con,tiin-a noastr�, din emo-ianoastr�, din voin-a noastr� ,i din mintea noastr�. Inimile noastrecon-in mult� murd�rie care trebuie s� fie scoas� afar� prin s�pare,i chiar &n duhul nostru exist� ceva murd�rie care trebuie eliminat�.

S�PAREA �N CON�TIIN��

Ce vreau s� spun atunci c*nd folosesc cuv*ntul Cmurd�rie?DAnseamn� c� con)tiin$a noastr� nu este at*t de pur�. Poate chiar &nacest moment vreo acuza-ie pe care nu am m�rturisit-o Domnului&nc� se afl� pe con,tiin-a noastr�. Aceste acuza-ii sunt murd�ria caretrebuie &nl�turat�. Motivul pentru care nu sim-im mult� libertate&n�untru &l constituie acuza-iile din con,tiin-a noastr�. Care suntaceste acuza-ii? Trebuie s� te &ntrebi pe tine &nsu-i. Numai tu ,tii.Tu ,tii ce anume din tine nu este &n regul� &n fa-a altora. C*nd nu e,ti&n regul� cu al-ii, acuza-iile persist�. Atunci c*nd refuzi s� faci ceeace &-i cere Domnul, acest lucru devine o acuza-ie &n con,tiin-a ta.Atunci te &ntrebi de ce e,ti legat ,i f�r� libertate. Pur ,i simplu pentruc� exist� o cerin-� a Domnului pe care tu nu vrei s� o onorezi, ,i la oraactual� ea a devenit o acuza-ie &n con,tiin-a ta. Con,tiin-a ta nu estepur�, f�r� acuza-ii, ,i nici nu este lipsit� de ofense.

Dac� vrem s� experiment�m o curgere l�untric� liber� a Duhului,con,tiin-a noastr� trebuie &nt*i tratat� ,i purificat�. Murd�ria poatefi scoas� afar� prin s�pare doar dac� mergem la Domnul de c*tevaori &n fiecare zi. Eu a, sugera ca &n cursul acestei s�pt�m*ni s� mer-gem la Domnul iar�,i ,i iar�,i, chiar ,i &n timp ce mergem pe strad�.Trebuie s� venim la Domnul &n duhul nostru ,i s� fim s�pa-i &n pre-zen-a Sa. Cu ajutorul Duhului Sf*nt trebuie ca prin s�pare s� scoatemafar� toat� murd�ria.

S�PAREA �N INIM�

Dup� ce am rezolvat problema acuza-iilor din con,tiin-a noastr�,trebuie ca prin s�pare s� scoatem afar� ,i numeroasele lucruri dininima noastr� pe care Domnul le condamn�. Nu mul-i fra-i ,i surori

SPPAREA AN PPRMILE LPUNTRICE LI AN CEA ASCUNSP 93

au o inim� pur� care s�-L caute doar pe Domnul Ansu,i. Pe de o parte,mul-i Al caut� pe Domnul ,i calea Lui; dar pe de alt� parte, ei continu�s� caute prea multe alte lucruri &n afara Domnului Ansu,i. Atunciinima devine complicat� ,i nu este liber� ,i pur�. Trebuie s� mergemla Domnul &nc� o dat� pentru ca prin s�pare s� scoatem afar� dininima noastr� toate lucrurile care sunt &n afara lui Cristos.

Poate vei &ntreba: CCe lucruri trebuie scoase afar� prin s�pare?DProbabil c� unul dintre primele lucruri este &ngrijorarea ta &n leg�tur�cu viitorul ,i cu c�l�uzirea Domnului. Nu ar trebui s� fii tulburatde aceste lucruri; viitorul nu este &n m*inile tale, ci &n ale Domnului.De fapt, noi nu ar trebui s� avem nici un viitor ( Domnul Ansu,i estesingurul nostru viitor! Noi nu ,tim c*t de Clipicioas�D este inimanoastr�. Cu mul-i ani &n urm� era folosit� h*rtia de mu,te pentrua prinde mu,te, ,i c*t de lipicioas� era! Orice o atingea se lipea de ea.Inima noastr� este exact ca ,i h*rtia de mu,te ( at*t de lipicioas�.Orice lucru atinge inima se lipe,te de ea. Toate aceste lucruri trebuieeliminate. Se pare c� to-i Al c�ut�m pe Domnul. Mul-i dintre noitr�im doar pentru Domnul ,i am renun-at la casele noastre ,i laslujbele noastre. Zi de zi noi c�ut�m c�l�uzirea Domnului, dar nu ,timc*t de multe lucruri ne complic� inima. Putem uita aceste lucruri?A scoate afar� murd�ria din con,tiin-� este u,or, dar a scoate murd�riadin inim� nu este chiar at*t de u,or. An at*t de multe lucruri suntem&ng�duitori cu noi &n,ine; nu ne place s� s�p�m &n inim� cu severitate.Este u,or s� scoatem afar� acuza-iile din con,tiin-a noastr�, dar nueste at*t de u,or s� scoatem afar� lucrurile pe care le iubim dininima noastr�. Noi suntem lipi-i de lucrurile pe care le &ndr�gim.Iat� de ce Scripturile ne spun c� avem nevoie de o con,tiin-� bun�,i de o inim� pur�. CFerice de cei puri &n inim�, c�ci ei Al vor vedea peDumnezeuD (Mat. 5:8).

Nu este nici o &ndoial� c� Al iubim pe Domnul ,i Al c�ut�m, dar noiAl iubim ,i Al c�ut�m pe Domnul cu o inim� complicat�. Minta ,i -elulinimii noastre nu sunt at*t de pure. Noi nu ,tim c*t de multe -elurisunt &n�untrul inimii noastre. Cum r�m*ne cu familia noastr�?Cu slujba noastr�? Cu calificarea noastr�? Ce va fi anul acesta ,i anulviitor? Exist� &nc� at*t de multe lucruri &n inima noastr�. V� spun,fra-i ,i surori, toat� aceast� murd�rie &mpiedic� curgerea apei vii&n�untrul nostru ,i trebuie s� fie scoas� afar�. Din ziua &n care L-am


primit pe Domnul Isus ca M*ntuitor al nostru, El a intrat &n noica f*nt*n� din care -*,ne,te apa vie. Dar problema de ast�zi esteaceea c� exist� prea mult� murd�rie &n con,tiin-a ,i &n inima noastr�.

S�PAREA �N MINTE

Atunci c*nd cineva sap� o f*nt*n� ad*nc�, de multe ori vadescoperi c� p�m*ntul are multe straturi. Un strat este din lut moale,urm�torul strat este din lut tare, iar un altul din piatr�. Este greude s�pat &ntr-un strat de piatr�. Toate acestea sunt o ilustra-iea numeroaselor straturi din noi pe care trebuie s� le s�p�m. Avemun strat al con,tiin-ei, un strat al inimii, iar acum avem un strat almin$ii noastre, care con-ine mult� murd�rie. O, noi nu ,tim c*teimagina-ii avem zi de zi! Noi nu vis�m numai noaptea &n timp cedormim, ci vis�m ,i &n timpul zilei, c*nd suntem treji. Toateimagina-iile noastre sunt diferite visuri. Am vorbit deja despre faptulc� Satan ne orbe,te min-ile; el o face doar prin imagina-ii. Uneori,&n timp ce ascul-i un mesaj, eu nu ,tiu unde se afl� mintea ta (poate c� a c�l�torit p*n� pe lun�! La exterior tu dai din cap aprobativ,dar &n�untru mintea ta &,i imagineaz� ceva din spa-iu. An timpulmesajului tu auzi vocea, dar nu prime,ti nimic. Mintea ta a fostorbit� de c�tre imagina-ii.

De multe ori oamenii c�l�toresc &n jurul &ntregii lumi &n imagina--iile lor. An c*teva secunde ei pot c�l�tori prin toat� lumea. Ei potmerge p*n� &n Orientul Andep�rtat mai repede dec*t cel mai bunavion cu reac-ie! O, ce multe imagina-ii sunt &n minte! Dac� exist�foarte mult� murd�rie &n mintea ta, cum poate fi liber curentul de ap�vie din�untrul t�u? Deoarece mintea ta a fost blocat�, apa vie a fost,i ea blocat� &n mintea ta. Gr�mezile de murd�rie sunt pur ,i simplunumeroasele g*nduri, imagina-ii ,i vise, care trebuie s� fie scoaseafar� &nainte ca apa vie s� poat� curge &n mod liber.

S�PAREA �N VOIN��

Voin$a con-ine ,i ea mult� murd�rie. Nu exist� mul-i care s� fieascult�tori de Domnul &n mod absolut ,i total. Trebuie s� fim maisupu,i &n voin-ele noastre. O, de c*te ori noi nu ne supunem aranja-mentului suveran al Domnului! Uneori credem c� suntem foartesupu,i Domnului, dar c*nd El ne pune &n anumite &mprejur�ri,


suntem demasca-i. Este u,or s� te supui Domnului cel invizibil,dar este destul de dificil s� te supui persoanelor vizibile. Tu spui:CO, eu sunt supus Domnului. Cu Domnul nu am nici o problem�.Dar... D CAnaintea Domnului nu am nici o problem�, dar cu biserica...Oh, nu le pot fi supus lor!D Domnul te-a pus special &n biserica ta local�ca s�--i zdrobeasc� voin-a.

CDac� so-ul meu ar putea fi un asemenea frate scump, m-a,supune lui cu bucurie.D De c*te ori voi, surorilor, a-i g*ndit astfel!Dar adev�rul este c� so-ul vostru nu poate fi acel fel de persoan�.Domnul v-a dat un so- foarte potrivit; el este exact so-ul de careave-i nevoie. Dac� a-i putea avea so-ul visurilor voastre, niciodat�nu a-i fi expuse. Multe experien-e ,i &mprejur�ri aflate sub suvera-nitatea Sa ne expun pur ,i simplu luminii, pentru ca noi s� afl�m c*tde &nc�p�-*nat� este voin-a noastr�. Poate mi-l vei ar�ta pe un fratecare este &nc�p�-*nat, dar fiecare dintre noi este &nc�p�-*nat. Poatec� noi suntem cei mai &nc�p�-*na-i fra-i. Fiecare dintre noi trebuies� sape &n voin-a sa. C*t de u,or este s� ob-inem tot mai mult�cuno,tin-� spiritual�, &n timp ce via-a noastr�, natura noastr�,temperamentul nostru, nu se schimb� niciodat�. Este un e,ec total!Dac� vrem ca apa vie s� curg� &n noi, trebuie s� fim s�pa-i. Curgereaeste treaba Domnului, dar s�parea este treaba noastr�. Trebuie s�s�p�m &n noi &n,ine.

S�PAREA �N EMO�IE

Dup� ce scoatem afar� murd�ria din voin-�, trebuie s� ne trat�memo$ia. Nu ,tiu cum s� ilustrez c*t de dificil� este emo-ia noastr�.Nu numai surorile au probleme emo-ionale, ci ,i fra-ii. Atunci c*ndemo-ia noastr� este trezit� foarte u,or, suntem ocupa-i cu noi &n,ine.Ne afl�m sub controlul ,i robia emo-iilor noastre. Dac� vrem s� petre-cem un timp cu Domnul ,i s� ne deschidem pe noi &n,ine, trebuie s�&ncepem s�p*nd &n con,tiin-�, apoi &n inim�, ,i dup� aceea &n minte,i &n voin-�. An cele din urm� vom ajunge la stadiul &n care vomvedea c*t de mult ne afl�m &nc� &n emo-iile noastre. Este at*t deu,or s� ne plac� un lucru ,i s� ne displac� un altul. Este at*t de u,ors� ne &mprietenim cu un frate, dar &n diminea-a urm�toare s�-l tra-t�m ca pe un Cvr�jma,.D Nu este foarte u,or s� ne schimb�m voin-a,


dar este u,or s� avem multe schimb�ri &n emo-iile noastre. Emo-iilenoastre fluctueaz� chiar mai mult dec*t vremea.

Acesta nu este doar un mesaj! Preocuparea mea profund� estes�--i dau c*teva &ndrum�ri ca tu s� po-i merge la Domnul. Uit� denevoile tale, de slujbele tale, de viitorul t�u ,i de &mprejur�rile tale.Caut� doar prezen-a Domnului ,i cere-I s� te aduc� &n lumina Sa.Apoi urmeaz�-I lumina pentru a scoate afar� murd�ria din con,tiin--a, inima, mintea, voin-a ,i emo-ia ta. Cu c*t sco-i mai mult� murd�-rie, cu at*t vei fi mai viu. Vei fi plin de via-�, vei fi &nt�rit ,i vei fivictorios. Aceasta este cheia rezolv�rii numeroaselor tale probleme.Trebuie s� men-ii curgerea apei vii ( adic� p�rt�,ia vie-ii care curgeliber &n�untrul t�u. Dac� apa vie curge liber &n�untrul t�u, atunci vaexista victorie. Toate problemele vor fi rezolvate &n mod spontan ,ichiar incon,tient. De,i nu ,tii cum s� le rezolvi, totu,i ele vor firezolvate prin curgerea apei vii, prin p�rt�,ia vie-ii. Aceast� curgerea apei vii depinde &n &ntregime de s�parea noastr�.

Aceast� s�pare se realizeaz� doar prin rug�ciune. Trebuie s� pe-trecem tot mai mult timp cu Domnul ,i s� ne rug�m conform c�l�u-zirii Sale l�untrice. Potrivit acelei c�l�uziri, trebuie s� m�rturisim,i s� s�p�m p*n� scoatem afar� toat� murd�ria din�untrul nostru.Am &ncredin-area c� aceste &ndrum�ri sunt clare; acum trebuie s� lepractic�m. Uneori trebuie s� ne rug�m &mpreun� cu al-ii, darrug�ciunea &n care s�p�m este mai eficient� &n singur�tate. Esteextrem de necesar s� petrecem mai mult timp &n singur�tate cuDomnul. Toat� murd�ria din con,tiin-�, inim�, minte, voin-� ,iemo-ie trebuie s� fie scoas� afar� prin rug�ciunile noastre. Poatespui: CSunt at*t de ocupat.D Dar de,i suntem ocupa-i cu &ndatoririlezilei, noi tot Al putem atinge pe Domnul ,i putem scoate afar�murd�ria. De multe ori &n timp ce lucrez m� dedic exerci-iului s�p�rii.Ar trebui s� &nv�-�m s� ne rug�m, s�-L contact�m pe Domnul ,i s�scoatem afar� toat� murd�ria l�untric�.

M*,ne,te, f*nt*n�, cu ap�.Sap� Doamne pe deplin;D� la o parte toate bariereleCa ,uvoiul T�u s� curg� prin mine. (continu�)


Cristos, St*nca, este lovit;Ap� vie curge din El;Dar &n inima mea acumEa este blocat� &n curgerea ei.

Voi s�pa prin rug�ciune,Voi scoate toat� murd�ria,Eliber*nd astfel DuhulLi l�s*nd ,uvoiul s� curg� liber.

Nu este nevoie ca iar�,iCristos St*nca s� fie lovit,Ci s�p�riiEu trebuie s� m� dedic.

Nevoia mea cea mai profund�Este umplerea Duhului,Pentru ca apa vieS� -*,neasc� din inima mea.

Sap� p*n� nu mai r�m*ne nimicCare s� blocheze trecerea;Sap� p*n� c*nd torentul va curgeCu mesajul viu.

M*,ne,te, f*nt*n�, cu ap�.Sap� Tu Doamne pe deplin;D� la o parte toate bariereleCa ,uvoiul T�u s� curg� prin mine.

Imnul # 250 din Imnuri

CAPITOLUL 11

DISCERNEREA DUHULUI DE SUFLET

CAcum omul natural nu prime,te lucrurile Duhului lui Dumnezeu;c�ci ele sunt nechibzuin-� pentru el; ,i nici nu le poate cunoa,te,pentru c� ele sunt judecate spiritualD (1 Cor. 2:14).

An acest verset, CnaturalD este un cuv*nt important din textulgrecesc, care &nseamn� Csufletesc;D deci Comul naturalD &nseamn�&n realitate Comul sufletesc.D Urm�torul verset din acest pasajal Scripturii dezv�luie un alt fel de om: CDar cel care este spiritualjudec� toate lucrurileD (1 Cor. 2:15). Omul sufletesc este descris &nversetul 14 iar omul spiritual &n versetul 15. Aceste versete ne spunfoarte clar c� omul sufletesc nu poate primi lucrurile spirituale alelui Dumnezeu. Numai omul spiritual le poate discerne.

CAtunci Isus le-a spus ucenicilor S�i: ,Dac� vrea cineva s� vin�dup� Mine, s�-,i nege sinele, s�-,i ia crucea ,i s� M� urmeze. Pentruc� oricine &,i va salva via-a o va pierde: dar oricine &,i va pierde via-apentru Mine o va g�si. C�ci la ce i-ar folosi unui om s� c*,tige&ntreaga lume dac� ,i-ar pierde via-a? Sau ce ar da un om &n schimbpentru via-a sa?R D (Mat. 16:24-26).

An versetul 24 sunt accentuate trei lucruri: &nt*i Cs�-,i negesinele;D apoi Cs�-,i ia cruceaD; ,i &n final Cs� M� urmeze.D Acest CEuDse refer� la Cristos din Duhul Sf*nt, care acum locuie,te &n noi.An versetele 25 ,i 26, cuv*ntul grecesc pentru Cvia-�D este acela,ica ,i pentru Csuflet.D A,adar, aceste versete pot fi redate astfel: Cori-cine &,i va salva sufletul &l va pierde: dar oricine &,i va pierde sufletulpentru Mine &l va g�si. C�ci la ce i-ar folosi unui om s� c*,tige &ntreagalume dac� ,i-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om &n schimb pentrusufletul s�u?D Noi trebuie s� ne pierdem sufletul. Cu alte cuvinte,trebuie s� ne neg�m sufletul.


CApoi le-a spus tuturor: ,Dac� vrea cineva s� vin� dup� Mine,s� se nege pe sine, s�-,i ia crucea zilnic ,i s� M� urmeze. C�ci oricineva vrea s�-,i salveze via-a o va pierde; dar oricine &,i va pierde via-apentru Mine, o va salva. Li la ce i-ar folosi unui om s� c*,tige&ntreaga lume dac� ar pierde sau ar pr�p�di propriul s�u sine?R D(Luca 9:23-25).

Aici Luca adaug� un cuv*nt care nu este folosit &n Matei 16:24-26,,i anume cuv*ntul CzilnicD ( deci cineva trebuie Cs�-,i ia crucea zilnic.DDe asemenea aceste versete spun C,i-ar pierde propriul sine D &n locde C,i-ar pierde sufletul.D Deci toate acestea sunt o dovad� a faptuluic� CsufletulD din Matei este acela,i lucru cu CsineleD din Luca.

CFra-ilor, chiar dac� vreo gre,eal� ar veni deodat� peste un om, voi,care sunte-i spirituali, s�-l ridica-i cu un duh al bl*nde-eiD (Gal. 6:1).

CHarul Domnului nostru Isus Cristos s� fie cu duhul vostruD(Gal. 6:18).

CHarul Domnului nostru Isus Cristos s� fie cu duhul t�uD (Filimon25).

An aceste versete se spune Cduhul t�u (vostru);D deci acesta esteduhul omenesc.

CLi dac� Cristos este &n voi, trupul este mort din cauza p�catului;dar duhul este via-� datorit� drept�-iiD (Rom. 8:10).

CPentru ca porunca legii s� fie &mplinit� &n noi, care nu tr�imdup� carne, ci dup� DuhulD (Rom. 8:4).

CDar eu v� spun: umbla-i prin Duhul ,i nu ve-i &mplini poftac�rnii. C�ci carnea pofte,te &mpotriva Duhului, iar Duhul &mpotrivac�rnii; c�ci aceste lucruri sunt opuse unul altuia; ca s� nu pute-i facetot ce a-i doriD (Gal. 5:16, 17).

An Versiunea King James, CDuhulD din aceste versete este redatcu liter� mare, dar nu ,i &n textul grecesc interliniar. Acolo se facereferire la duhul omenesc.

O PRIVIRE RETROSPECTIV� ASUPRAECONOMIEI LUI DUMNEZEU

Doresc s� atrag din nou aten-ia asupra economiei lui Dumnezeu,i -intei sale. An ultimele c*teva capitole am v�zut clar c� economialui Dumnezeu este aceea de a Se distribui &n noi. Dumnezeu Se

DISCERNEREA DUHULUI DE SUFLET 101

distribuie &n noi prin Tat�l &ntrupat &n Fiul, iar Fiul f�cut real&n Duhul. Cu alte cuvinte, Tat�l este &n Fiul, iar Fiul este &n Duhul.Nu doar Persoana Fiului se afl� &n Duhul Sf*nt, ci ,i lucrarea &mpli-nit� a Fiului. Prin urmare, Duhul Sf*nt Al include pe DumnezeuTat�l, pe Dumnezeu Fiul, naturile divin� ,i uman�, via-a omeneasc�a lui Cristos &mpreun� cu puterea de &ndurare a suferin-elor p�m*n-te,ti, eficacitatea mor-ii lui Cristos, puterea &nvierii, &n�l-area ,i&ntronarea. Toate aceste elemente sunt combinate &mpreun� cao Cdoz� atotinclusiv�D &n Duhul Sf*nt. Prin acest Duh Sf*nt atotsufi-cient ne-a fost distribuit� plin�tatea Dumnezeului Triunic.

Acest Duh atotinclusiv se afl� acum &n duhul nostru omenesc.An simbolul cortului sau al templului exist� trei p�r-i: curtea de afar�,locul sf*nt ,i Sf*nta Sfintelor. An aceast� imagine a Vechiului Testa-ment, gloria Shekina a lui Dumnezeu precum ,i chivotul sunt &nmod clar &n Sf*nta Sfintelor. Deci prezen-a lui Dumnezeu ,i Cristosnu se afl� nici &n curtea de afar�, nici &n locul sf*nt, ci &n Sf*ntaSfintelor. Cele trei p�r-i ale templului corespund celor trei p�r-i aleomului ( trupul, sufletul ,i duhul. Noul Testament afirm� c� noisuntem templul lui Dumnezeu ,i c� Cristos este cu duhul nostru.CDomnul s� fie cu duhul t�uD (2 Tim. 4:22). Exist� dou� versete caredovedesc c� ast�zi Duhul Sf*nt lucreaz� &mpreun� cu duhul nostru:CDuhul Ansu,i depune m�rturie &mpreun� cu duhul nostru c� suntemcopii ai lui DumnezeuD (Rom. 8:16); CDar cine este unit cu Domnuleste un singur duhD (1 Cor. 6:17). Domnul Ansu,i este Duhul, fiecaredintre noi are un duh, iar acestea dou� sunt contopite ca un singurduh. Acest lucru dovede,te faptul c� ast�zi Domnul locuie,te &nduhul nostru. Dac� dorim s�-L savur�m pe Cristos pe deplin, trebuies� ,tim cum s� ne discernem duhul. Exact acesta este motivul pentrucare Evrei 4:12 ne spune c� duhul nostru trebuie desp�r-it de sufletulnostru. De asemenea, Evrei ne spune s� intr�m &n Sf*nta Sfintelor,care este duhul nostru omenesc. Dac� vrem s�-L savur�m pe Cristosca por-ia noastr� divin�, trebuie s� ,tim cum s� intr�m &n acest locPrea Sf*nt, duhul nostru omenesc.

An ultimele secole au fost scrise c*teva c�r-i despre cartea Evrei.Credem c� cea mai bun� a fost scris� de Andrew Murray, care ,i-aintitulat cartea CSf#nta Sfintelor.D Titlul este corect, deoarece cartea


Evrei ne arat� cum putem intra &n Sf*nta Sfintelor, duhul omenesc,acolo unde locuie,te Cristos. Duhul este locul &n care Cristos estetotul.

Dac� dorim s� ne &mp�rt�,im din Cristos, atunci trebuie s�-Llocaliz�m. Poate vei spune c� El este &n cer. F�r� &ndoial�, a,a este,dar dac� El ar fi doar &n cer, atunci cum ar putea fi savurat aici pep�m*nt? Slav� Domnului, El nu Se afl� doar &n cer, ci ,i &n�untrulnostru. De exemplu, electricitatea din casa noastr� este aceea)i electri-citate care se afl� ,i &n generatorul situat departe de casa noastr�.Romani 8:34 spune c� Cristos este &n ceruri la dreapta lui Dumnezeu,dar acela,i capitol spune c� Cristos este &n noi (versetul 10). Doar&ntr-un singur capitol, acela,i Cristos din cer se afl� ,i &n noi. Dac�El S-ar afla numai &n cer ,i nu &n noi, cum am putea s�-L experimen-t�m ,i s�-L posed�m? Slav� Domnului, ast�zi Cristos nu este numai&n ceruri, ci ,i &n duhul nostru!

Cristos din duhul nostru este $inta economiei lui Dumnezeu.Economia lui Dumnezeu este aceea de a Se distribui &n om ca Dum-nezeu Triunic atotinclusiv, iar $inta economiei Sale este Cristosull�untric din duhul nostru. De fiecare dat� c*nd ne &ntoarcem &n duhulnostru, acolo Al vom &nt*lni pe Cristos. De exemplu, dac� electricitateaa fost instalat� &n casa mea ,i vreau s� o folosesc, ce trebuie s� fac?R�spunsul, desigur, este c� voi ac-iona &ntrerup�torul. CAntrerup�to-rulD nostru este duhul omenesc. Mul-i cre,tini pot recita Ioan 3:16,dar sunt at*t de ignoran-i &n ce prive,te 2 Timotei 4:22, care este lafel de important ca Ioan 3:16 ( CDomnul s� fie cu duhul t�u.D Dum-nezeu ne-a iubit at*t de mult &nc*t L-a dat pe singurul S�u Fiu, iarnoi L-am primit (Ioan 1:12). Am crezut &n El ,i L-am primit ( dar undeeste El? An care parte din noi a venit El? De at*-ia ani noi avemComoara aceasta, dar am fost ignoran-i &n ce prive,te faptul c� Eleste &n duhul nostru. Dar acum, slav� Lui, ,tim. Cristos, singurulFiu al lui Dumnezeu, este acum &n duhul nostru.

NEGAREA SUFLETULUI

De,i Domnul este &n duhul nostru, duhul nostru este foarte multClipitD de sufletul nostru. Iat� de ce autorul Epistolei c�tre Evrei nespune c� duhul nostru trebuie s� fie desp�r-it de sufletul nostru prinCuv*ntul lui Dumnezeu. A,a cum m�duva este &ncapsulat� &n�untrul


osului, iar osul trebuie zdrobit &nainte ca ea s� poat� fi v�zut�, totastfel ,i duhul nostru, &n care locuie,te Cristos, este at*t de &nchis&n�untrul sufletului &nc*t sufletul nostru trebuie s� fie zdrobit &nainteca duhul s� poat� fi scos la iveal�. Din acest motiv Domnul ne-a spusde multe ori c� trebuie s� ne pierdem sufletul ,i s� ne neg�m sinele.An toate cele patru Evanghelii Domnul Isus ne &ndeamn� s� nepierdem sufletul, s� ne pr�p�dim sufletul ,i s� ne neg�m sinele.Sufletul trebuie negat deoarece el a &nv�luit complet duhul. Exist�numai o singur� cale de a ob-ine m�duva ( zdrobirea ,i sf�r*mareaoaselor ,i a &ncheieturilor. Domnul este &n duhul nostru ,i harul S�ueste &n duhul nostru, dar calea c�tre El este deschis� prin sf�r*mareasufletului zi de zi.

Ce este sufletul? A,a cum am ar�tat deja, sufletul este pur ,isimplu sinele. Sinele este &nsu,i centrul fiin-ei umane ,i chiar estefiin-a uman�, ,i sinele este cel care trebuie anulat. Noi nu ar trebuis�-i anul�m pe al-ii ,i s�-i punem pe al-ii pe cruce, ci ar trebui s� nepunem propriul nostru sine pe cruce. Cine vrea s�-L urmeze peCristos trebuie s�-,i nege via-a sufleteasc� ,i s�-,i ia crucea zilnic.Nu doar ieri sau doar ast�zi, ci zi de zi trebuie s� aplic�m cruceasufletului. An cazul multor cre,tini nu exis� nimic altceva dec*t ego-ul lor. De la primul p*n� la ultimul cuv*nt, mereu este euXeu...eu.Dar via-a cre,tin� este Cnu mai tr�iesc eu, ci Cristos tr�ie,te &nmine.D Cum este posibil acest lucru, Cnu eu, ci CristosD? Prin r�stig-nirea CeuD-lui. Eu am fost pus pe cruce, iar crucea este acum asupramea. Eu am fost anulat, deci nu mai exist� nici un eu. Ca t*n�rcre,tin, de fiecare dat� c*nd conversam obi,nuiam s� folosesc cuv*n-tul Ceu.D Dar, slav� Domnului, &n aceste zile nu &ndr�znesc s� folosesccuv*ntul Ceu,D ci &ntotdeauna folosesc cuv*ntul Cnoi.D Nu doar Ceu,Dci ,i mul-i al-ii ( inclusiv Cristos!

Dac� un om vrea s�-L urmeze pe Cristos, el trebuie s� fac� treilucruri: s�-,i nege CeuD-l, s�-,i ia crucea zilnic ,i s�-L urmeze pe Cristos,care acum nu este doar &n cer, ci &n noi. Este u,or s�-L urm�mpe El dac� &nt*i ne neg�m sinele ,i aplic�m crucea. A ne nega sufletul�nseamn� a ne �ntoarce de la noi �n)ine c�tre duh. Apoi, &n duh, Al vom&nt*lni pe Cristos. De ce toate cele patru Evanghelii ne spun, de parteanegativ�, s� ne neg�m sufletul, &n timp ce mai t*rziu toate Epistolelene spun, de partea pozitiv�, s� tr�im ,i s� facem lucrurile &n duh?


Deoarece ast�zi Domnul Isus este &n duh, iar harul S�u este &n duh.A-L urma pe Cristos &nseamn� a ne raporta la duh, ,i aceasta este-inta economiei lui Dumnezeu! O, trebuie s� accentu�m din nou aceast�-int� a economiei lui Dumnezeu! Tuturor trebuie s� ne fie clar faptulc� planul cel ve,nic al lui Dumnezeu este acela de a Se distribui &nduhul nostru. El deja a f�cut acest lucru, c�ci acum El este &n duhulnostru pentru a fi via-a noastr� ,i totul al nostru. Toate nevoile noastresunt acoperite &n acest Duh minunat care este &n duhul nostru.

R�MNEREA �N DUH

Dup� ce am fost m*ntui-i, noi am primit prea mult� &nv�-�tur�religioas�. Am fost &nv�-a-i multe lucruri: c� Dumnezeu este Creatorul,i noi suntem creaturile; c� trebuie s� ne temem de Dumnezeu,s�-L slujim ,i s�-I fim pe plac; c� trebuie s� ne d�m toate silin-elepentru a face binele; ,i c� trebuie s� facem ceva pentru a-I glorificanumele. Iat� ce fel de &nv�-�turi am primit. Nu este nimic r�u cuaceste &nv�-�turi religioase; &ntr-un sens ele sunt bune. Dar ele nuau nici o leg�tur� cu -inta economiei lui Dumnezeu.

Mul-i dintre noi am primit ,i &nv�-�turi morale, cum ar fi: trebuies� fim buni, umili, r�bd�tori, amabili ,i iubitori; trebuie s� nu nepierdem cump�tul ,i trebuie s� ne onor�m p�rin-ii; so-ii trebuies�-,i iubeasc� so-iile, iar so-iile trebuie s� se supun� b�rba-ilor lor.Acestea sunt &nv�-�turi bune, morale.

Dar asculta-i. Iat� ce ne-a spus Domnul s� facem: CR�m*ne-i &nMine ,i Eu &n voi. Eu sunt vi-a, voi sunte-i ml�di-ele. Ca ml�di-e, voitrebuie s� r�m*ne-i &n Mine.D Uita-i de &nv�-�turile religioase ,imorale. Re-ine-i doar un singur lucru: voi sunte-i ml�di-e ale luiCristos. R�m*ne-i &n El ,i l�sa-i-L s� r�m*n� &n voi. Dar dac� avemde g*nd s� r�m*nem &n Cristos, trebuie s� ,tim unde este Cristos.Dac� vrem s� r�m*nem &ntr-o cas�, &nt*i trebuie s� ,tim unde estelocalizat� casa. Putem r�m*ne &n Cristos r�m*n*nd &n minte sau &nemo-ie? Nu, noi putem r�m*ne &n Cristos numai r�m*n*nd &n duh.Domnul Ansu,i ,i harul s�u sunt &n duhul nostru. Deci, pentru a r�-m*ne &n Cristos, trebuie s� ne discernem duhul. Dac� r�m*nem &nEl &n duh, El va avea ocazia de a ne lua &n st�p*nire. Atunci El vaavea terenul de a ne umple ,i a ne ocupa. Toate bog�-iile Sale vor fimanifestate prin duhul nostru, ,i noi vom aduce road� pentru a-L


glorifica pe El. Aceasta nu este o &nv�-�tur� religioas� sau moral�;aceasta este via-a &n Cristos.

Scopul acestei c�r-i nu este acela de a oferi &nv�-�turi, nici acelade a ne face s� fim mai religio,i ,i mai morali. Nu! Scopul ei este acelade a ne ajuta s� &n-elegem scopul ve,nic al lui Dumnezeu, care esteacela de a Se distribui &n noi ca unica noastr� por-ie, ca via-� a noastr�,i ca totul al nostru. De aceea haide-i ca de acum &nainte s� tr�im prinEl ,i s�-L savur�m pe El ca totul al nostru. Unde este cheia, adic�-inta? Este &n duhul nostru. Un asemenea Dumnezeu minunat,atotinclusiv, nelimitat, S-a limitat pe Sine pentru a locui &n duhul nostru.C*t de ne&nsemna-i ,i c*t de limita-i suntem ,i totu,i Dumnezeu este&n�untrul nostru, locuind &n duhul nostru. Nu este vorba s� &nv�-�mpe cineva s� fie religios sau moral; aici este vorba despre DumnezeulTriunic care a devenit totul pentru noi &n duhul nostru. De aceeatrebuie s� &nv�-�m s� ne discernem duhul, s� ne neg�m sufletul tottimpul ,i s� ne &ntoarcem &n duhul nostru &n mod continuu. Trebuies� uit�m tot ce ne &nconjoar� ,i s� r�m*nem &n El, ,i s�-L l�s�m pe Els� r�m*n� &n noi. Atunci roada va deveni manifestarea vie-ii l�untrice,care este Cristos Ansu,i din duhul nostru.

Pentru noi, modul religios de a fi cre,tin &nseamn� a ne sculadiminea-a devreme ,i a ne ruga: CDoamne, A-i mul-umesc pentruaceast� nou� zi. Ajut�-m� ca ast�zi s� fac ce este bine ,i s� nu facceva r�u. Ajut�-m� ca ast�zi s� glorific numele T�u ,i s� fac voia Ta.Doamne, Tu ,tii c� m� enervez u,or. Ajut�-m� s� nu-mi pierd cum-p�tul. Doamne, ce bine ar fi s� fiu foarte r�bd�tor ,i umil. O, Doamne,ajut�-m� s� fiu r�bd�tor ,i umil.D Poate c� nu ne-am rugat exact &nfelul acesta, dar &n principiu, acesta este modul &n care ne-am rugat.Aceasta nu este o rug�ciune spiritual�, ci o rug�ciune religioas�,moral�. Poate m� vei &ntreba: CAtunci cum s� m� rog diminea-a?DEi bine, eu -i-a, sugera s� spui: CDoamne, Te laud. Tu e,ti Cel minunat&mpreun� cu Tat�l &n Duhul, ,i, o, c*t de glorios este faptul c� DuhulT�u este &n duhul meu! Doamne, privesc la Tine, Te contemplu, m�&nchin Mie! A-i mul-umesc ,i Te laud! Am p�rt�,ie cu Tine!D Uit� dereligiozitate ,i de facerea binelui. Antreaga zi vei fi &n locurile cere,ti!Nu este nevoie s�--i spui: CFii atent, nu te pripi, nu--i pierde cump�-tul,D ci pur ,i simplu roag�-te: CDoamne, eu nu ,tiu de nici o iritare,de nici o smerenie, de nici o r�bdare, nici de aceasta sau de cealalt�;


eu nu Te cunosc dec*t pe Tine, Cristosul glorios, Cristosul atot-inclusiv!D Ai p�rt�,ie cu El, laud�-L ,i c*nt� aleluia! Atunci vei vedeavictoria. Atunci c*nd vei veni seara la &nt*lnirea bisericii, vei fi &nlocurile cere,ti. Va fi at*t de u,or s�--i eliberezi duhul ,i s� elibereziduhul altora. Aceasta este $inta economiei lui Dumnezeu!

F� din faptul de a nu rata -inta responsabilitatea ta. Iat� o hart�cu instruc-iuni clare. Nu trebuie s� te r�t�ce,ti. De ce s� -ii at*tde mult la o c�ru-� c*nd ast�zi ai un avion cu reac-ie, ,i nu doarun avion cu reac-ie, ci o rachet�! O, a, vrea s�--i spun unde se afl�racheta ( ea este &n duhul t�u. C*nd te &ntorci c�tre duh, este multmai bine dec*t dac� ai fi &ntr-un Ford nou! Este ca ,i cum ai fi &ntr-unavion cu reac-ie! Li uneori, diminea-a, este ca o rachet�! Te sim-ica ,i cum ai fi &n al treilea cer, at*t de transcendent! Nu este o glum�!Un cre,tin adev�rat ar trebui s� aib� asemenea experien-e minunatecu Cristos. C*nd nu po-i &ndura o situa-ie dificil�, iar presiunea estemai presus de puterile tale, &ntoarce-te c�tre duhul t�u ,i prive,tela Isus. Te vei ridica mult deasupra situa-iei, transcendent ,i victorios.Totul va fi sub picioarele tale.

De multe ori am avut necazuri ,i nu ,tiam ce s� fac sau ce decizies� iau. Cu c*t analizam mai mult situa-ia, cu at*t deveneam maiconfuz ,i mai complicat. Atunci spuneam: CDoamne, f�-m� s� uittoate acestea. F�-m� s� m� &ntorc c�tre duh ,i s� privesc la Tine.DOh, iluminarea pe care o primim atunci c*nd facem acest lucru esteat*t de glorioas�! Cel atotinclusiv se afl� chiar aici &n duhul nostru.R�m#ne$i �n Mine )i Eu �n voi ( acesta este secretul. Atunci c*ndne discernem duhul, putem r�m*ne &n El ,i putem descoperi c� Eleste Dumnezeul Triunic atotinclusiv. El este Duhul minunat, atotin-clusiv, atotsuficient care locuie,te &n duhul nostru. De fiecare dat�c*nd ne &ntoarcem spre duhul nostru pentru a-L contacta pe El,suntem &n lumin�, suntem &n via-�, suntem &n putere, suntem &nlocurile cere,ti, suntem &mpreun� cu Dumnezeul Triunic ,i Dumne-zeul Triunic este cu noi. Ce glorios! Aceasta nu este doar o &nv�-�tur�,ci o m�rturie real� a ceea ce eu posed ,i experimentez tot timpul.S� &nv�-�m s� -intim spre -elul economiei lui Dumnezeu ,i niciodat�s� nu ne abatem. Antotdeauna s� urm�rim aceast� -int�: s� avemp�rt�,ie cu El, s� privim la El ,i s�-L contempl�m ,i s�-L reflect�mzi de zi, neg*ndu-ne sufletul ,i exers*ndu-ne duhul.

CAPITOLUL 12

OMUL �I CEI DOI POMI

Planul ve,nic al lui Dumnezeu, economia Sa, ne este revelat�de-a lungul celor ,aizeci ,i ,ase de c�r-i ale Scripturilor. La &nceputulScripturilor, Dumnezeu este v�zut cre*ndu-l pe om ca centru al &ntre-gii Sale crea-ii cu scopul de a Se exprima pe Sine. An economia SaDumnezeu a inten-ionat ca omul s�-L exprime pe Sine ca centru al&ntregului S�u univers.

OMUL NEUTRU �NTRE CEI DOI POMI

La &nceputul Cuv*ntului lui Dumnezeu sunt doi pomi, pomul vie-ii,i pomul cuno,tin-ei binelui ,i r�ului (Gen. 2). Pentru a &n-elegeplanul lui Dumnezeu din Scripturi, trebuie s� ne fie extrem de clarce sunt ace,ti doi pomi ,i ce reprezint� ei. Dup� ce Dumnezeu l-acreat pe om, El l-a a,ezat &n fa-a acestor doi pomi, iar &ntreaga via-�a omului ,i umblarea sa erau descrise ca un osp�- dintr-un pom saudin cel�lalt. Dumnezeu l-a instruit pe om s� fie foarte atent din caredintre cei doi pomi se &mp�rt�,e,te. Dac� omul se raporta la ei &ntr-unmod corect, primea via-�; dac� nu, primea moarte. Era o problem�de via-� sau moarte. Modul &n care omul urma s� tr�iasc� ,i s� umbledup� crearea sa depindea &n &ntregime de felul &n care se raportala ace,ti doi pomi. Dumnezeu l-a instruit pe om &n mod clar: dac� luadin al doilea pom, pomul cuno,tin-ei binelui ,i r�ului, primea moarte;dar dac� lua din primul pom, pomul vie-ii, primea via-�.

Ce simbolizeaz� ace,ti doi pomi? Conform revela-iei &ntregiiScripturi, pomul vie-ii Al simbolizeaz� pe Dumnezeu Ansu,i &n Cristosca via-� a noastr�. Pomul vie-ii este un simbol al vie-ii lui Dumnezeu&n Cristos. Vechiul ,i Noul Testament Al prezint� pe Domnul Isusde multe ori fie ca pe un Cpom,D fie ca pe o Cramur�D a unui pom.Domnul are titlul special de CRamur�D &n Isaia, Ieremia ,i Zaharia.


An Scriptur� sunt folosi-i mul-i pomi ,i pentru a simboliza faptulc� Cristos este partea noastr� ,i satisfac-ia noastr�. De exemplu,&n al doilea capitol al C*nt�rii lui Solomon, Domnul Isus este asem�-nat cu un m�r: CCa un m�r printre copacii p�durii, a,a este preaiubitulmeu printre tineri. M-am a,ezat sub umbra sa (a m�rului) cu o maredesf�tare.D Noi ne putem a,eza sub El ca umbr� ( sub acoper�m*ntul,i umbra Sa ( ,i putem savura toate bog�-iile Sale, rodul pomului.Un alt exemplu al lui Cristos ca pom este vi-a de vie din Ioan 15:CEu sunt vi-a, voi sunte-i ml�di-ele...D

Care este semnifica-ia celui de-al doilea pom, pomul cuno,tin-eibinelui ,i r�ului? Acest pom nu reprezint� pe nimeni altcineva dec*tpe Satan &nsu,i, sursa mor-ii. Al doilea pom aduce moartea, deoareceel este &ns�,i sursa mor-ii. Primul pom este sursa vie-ii, iar al doileapom este sursa mor-ii. An &ntregul univers doar Dumnezeu Ansu,ieste sursa vie-ii, ,i doar Satan este sursa mor-ii. Un verset carearat� c� Dumnezeu Ansu,i este sursa vie-ii este Psalmul 36:9: CC�cila Tine este f*nt*na vie-ii;D iar un verset care arat� c� Satan estesursa mor-ii este Evrei 2:14: Ccel ce are puterea mor-ii.D Putereamor-ii se afl� &n m*na lui Satan. Astfel, chiar de la &nceputul timpului,ace,ti doi pomi reprezint� dou� surse ( unul, sursa vie-ii, iar cel�lalt,sursa mor-ii.

La &nceput erau trei partide: Dumnezeu, omul ,i Satan. An inocen--a sa, omul creat de Dumnezeu era neutru fa-� de via-� ,i moarte.Din moment ce era posibil ca omul s� primeasc� fie via-a fie moartea,el se afla pe un teren neutru. Dar Dumnezeu st�tea pe terenul vie-ii,iar Satan pe terenul mor-ii. Omul a fost creat neutru fa-� de Dum-nezeu ,i fa-� de Satan. Inten-ia lui Dumnezeu a fost ca acest omneutru, inocent, s�-L ia pe Dumnezeu &n el &nsu,i, pentru ca Dum-nezeu ,i omul, omul ,i Dumnezeu, s� fie contopi-i &mpreun� ca unulsingur. Atunci omul urma s�-L con-in� pe Dumnezeu ca via-� a sa ,is�-L exprime pe Dumnezeu ca totul al s�u. Ca ,i centru al universului,omul creat ar fi &mplinit atunci scopul de a-L exprima pe Dumnezeupe deplin. Totu,i, o alt� posibilitate era aceea ca omul s� fie f�cut s�ia din al doilea pom, sursa mor-ii. Drept consecin-�, omul ar fi fostcontopit cu cel de-al doilea pom. O, dac� ochii no,tri ar fi deschi,ipentru a vedea c� &n &ntregul univers nu este vorba de moral� ,i defacerea binelui, ci de a-L primi fie pe Dumnezeu ca via-�, fie pe Satan

OMUL LI CEI DOI POMI 109

ca moarte. Trebuie s� fim elibera-i de &n-elegerea etic� ,i moral�.Subiectul &n discu-ie nu este facerea binelui sau r�ului, ci primirealui Dumnezeu ca via-� sau a lui Satan ca moarte. Este important canoi s� vedem clar aceste trei partide! Pe de o parte, Dumnezeu estesursa vie-ii, reprezentat� de pomul vie-ii; pe de alt� parte, Sataneste sursa mor-ii, reprezentat� de pomul cuno,tin-ei; iar la mijloc,Adam este neutru av*nd dou� m*ini primitoare. El Al poate acceptafie pe Dumnezeu din dreapta sa, fie pe Satan din st*nga sa.

OMUL CORUPT DE POMUL MOR�II

Dar, a,a cum ,tim, Adam a fost determinat s� ia &n el &nsu,ia doua surs�, pomul cuno,tin-ei. Gestul s�u nu a &nsemnat doar c�a f�cut ceva r�u. Nu! A fost ceva mult mai grav dec*t o &nc�lcarea legii ,i a cerin-ei lui Dumnezeu. Semnifica-ia faptului c� Adam a luatdin fructul pomului cuno,tin-ei a fost aceea c� el l-a primit pe Satan&n el &nsu,i. Adam nu a luat o ramur� din acel pom, ci el a luat fruc-tul pomului. Fructul con-ine puterea reproduc�toare a vie-ii. De exem-plu, atunci c*nd fructul unui piersic este plantat &n p�m*nt, &n cu-r*nd un alt mic piersic va &ncepe s� creasc�. Adam era Cp�m*ntul.DC*nd a luat fructul pomului cuno,tin-ei &n el &nsu,i ca p�m*nt,el l-a primit pe Satan, care apoi a crescut &n el. O, acesta nu este unlucru ne&nsemnat! Nu mul-i cre,tini au &n-eles c�derea lui Adam&ntr-un asemenea mod. Fructul lui Satan a fost sem�nat &n Adam a,acum o s�m*n-� este sem�nat� &n sol; astfel Satan a crescut &n Adam,i a devenit o parte a sa.

Acum trebuie s� descoperim &n care parte a lui Adam a fost luatSatan. An momentul c�derii din gr�dina Edenului, Satan nu a intratdoar &n Adam, ci el a r�mas ,i &nc� r�m*ne &n rasa uman�. Undeanume este localizat el &n rasa uman�? A,a cum am v�zut &n acestecapitole, noi suntem o fiin-� tripartit�: duh, suflet ,i trup. Privi-iaceast� imagine. Atunci c*nd Adam a luat din fructul pomului, &n careparte a fiin-ei sale a intrat acest fruct? Cu siguran-�, el a intrat &ntrupul s�u, deoarece el [Adam] l-a m*ncat. De,i acest lucru estelogic ,i rezonabil, noi avem nevoie de baza Scriptural� pentrua confirma faptul c� &n trupul nostru este ceva din Satan. Citi-iRomani 7:23: CDar &n m�dularele mele v�d o lege diferit�, care ser�zboie,te cu legea min-ii mele.D Expresia Co alt� [lege]D din Versiunea


King James nu este o traducere bun�. Ar trebui s� fie Co lege diferit�D( adic� o lege dintr-o categorie diferit�. Pute-i avea trei legi din aceea)icategorie, de exemplu prima ,i CalteD dou�. Dar &n limba greac� aicieste vorba despre o lege dintr-o categorie contrastant�. CDar &n m�du-larele mele (m�dularele sunt p�r-ile trupului) v�d o lege diferit�,care se r�zboie,te cu legea min-ii mele ,i m� -ine prizonier legiip�catului care este &n m�dularele mele,D adic� p�r-ile trupului.

Ce este legea p�catului? Pavel a spus: C...nu eu, ci p�catul carelocuie,te &n mineD (Rom. 7:20) ,i C...nu eu, ci Cristos tr�ie,te &n mineD(Gal. 2:20). Aici avem contrastul dintre Cnu eu, ci p�catulD ,i Cnu eu,ci Cristos.D Cristos este &ntruparea lui Dumnezeu, dar p�catul este&ntruparea lui Satan. Cuv*ntul Cp�catD din Romani 7 ar trebui scriscu liter� mare, c�ci este personificat. Este ca o persoan�, c�ci P�catulpoate locui &n noi ,i ne poate for-a s� facem lucruri &mpotriva voin-einoastre (Rom. 7:17, 20). El este chiar mai puternic dec*t noi. Romani6:14 spune: CC�ci p�catul nu va mai st�p*ni asupra voastr�.D Este maibine s� traducem astfel: CC�ci P�catul nu va mai avea domnia pestevoi,D sau, Cc�ci P�catul nu va mai fi domn peste voi.D P�catul poatefi domn peste noi; de aceea, P�catul trebuie s� fie cel r�u, Satan.Prin c�dere, Satan a intrat &n om ca P�cat ,i domne,te peste el,&l distruge, &l corupe ,i &l st�p*ne,te. An ce parte? Satan se afl�&n m�dularele trupului omului.

Trupul omului, a,a cum a fost creat de Dumnezeu la &nceput,era ceva foarte bun, dar acum a devenit carnea. Trupul era pur, pentruc� a fost creat bun, dar atunci c*nd trupul a fost corupt de c�treSatan, el a devenit carne. Pavel a spus: C...c�ci nimic bun nu locuie,te&n mine, adic� &n carnea meaD (Rom. 7:18). Prin c�dere, Satan a venits� locuiasc� &n trupul nostru, f�c*nd ca trupul nostru s� devin� carne( adic� un trup deteriorat, ruinat.

Cartea Romani folose,te doi termeni: Ctrupul p�catuluiD (6:6),i Ctrupul mor-iiD (7:24). Trupul este numit Ctrupul p�catuluiD deoareceP�catul este &n trup. Trupul a devenit pur ,i simplu re,edin-aP�catului, care este &ntruparea lui Satan. Atunci ce este Ctrupul mor--ii?D Sursa ,i puterea mor-ii este Satan. P�catul este &ntruparea luiSatan, iar moartea este rezultatul sau efectul lui Satan. Acest trupcorupt, Ctransmutat,D este numit Ctrupul p�catuluiD ,i Ctrupul mor-ii,Ddeoarece acest trup a devenit &ns�,i re,edin-a lui Satan. At*t p�catul


c*t ,i moartea sunt legate de Satan. Expresia Ctrupul p�catuluiD arat�c� trupul este p�c�tos, stricat ,i &nrobit de P�cat; expresia Ctrupulmor-iiD arat� c� trupul este sl�bit ,i plin de moarte. Trupul este cevasatanic ,i diabolic deoarece Satan locuie,te &n acest trup. Toate poftelesunt &n acest trup stricat care este numit carne. Cuv*ntul reveleaz�faptul c� pofta este Cpofta c�rniiD (Gal. 5:16). Carnea este trupul stricat,plin de pofte, locuit de c�tre Satan. Deci c�derea omului nu a &nsem-nat doar c� omul a comis ceva &mpotriva lui Dumnezeu, ci c� l-aprimit pe Satan �n trupul s�u. Ancep*nd din momentul c�derii, Satanlocuie,te &n om. Iat� ce s-a &nt*mplat atunci c*nd omul s-a &mp�rt�,itdin al doilea pom.

Din moment ce Satan ,i omul au devenit una prin cel de-al doileapom, Satan nu mai este &n afara omului, ci �n om. Prin-ul v�zduhului,Satan &nsu,i, lucreaz� &n oamenii neascult�tori (Efes. 2:2). Satan erabucuros ,i se l�uda c� reu,ise s�-l cucereasc� pe om. Dar Dumnezeu,care &nc� era &n afara omului, p�rea s� spun�: CM� voi &ncarna ,i Eu.Dac� Satan s-a introdus &n om, atunci voi intra ,i Eu &n om ,i M� voi&mbr�ca cu omul.D Vede-i c*t de complicat� este situa-ia? DumnezeuS-a &mbr�cat cu acest om ( care-l avea pe Satan &n el ( prin &ncarnare.Atunci c*nd Dumnezeu a devenit &ncarnat ca om, tipul de om cu careEl S-a &mbr�cat era un om corupt de c�tre Satan. La timpul &ncarn�riiSale, omul nu mai era un om pur, ci un om ruinat, corupt de Satan.S� citim Romani 8:3: CDumnezeu L-a trimis pe Fiul S�u &n asem�-narea c�rnii p�catuluiD ( nu a Cc�rnii p�c�toase,D ca &n VersiuneaKing James, ci Cc�rnii p�catului.D Atunci c*nd Domnul Isus S-a &ncar-nat &n carne, El a fost C&n asem�narea c�rnii p�catului.D An El nu existanici un p�cat, dar &n El era Casem�narea c�rnii p�catului.D P�catul seafla &n�untrul omului corupt, dar &n�untrul Domnului Isus nu existanici un p�cat; era doar asem�narea c�rnii p�catului. Vechiul Testa-ment ilustreaz� acest lucru prin simbolul ,arpelui de aram� de pest*lp. Acel ,arpe, f�cut din aram�, era un simbol al lui Cristos (Ioan3:14). Atunci c*nd Cristos Se afla pe cruce, El era un om &n Casem�-nareaD ,arpelui. Larpele este Satan, diavolul, vr�jma,ul lui Dumne-zeu, dar atunci c*nd Cristos a fost &ncarnat ca om, El a avut chiar ,iasem�narea c�rnii p�c�toase, care este asem�narea lui Satan. Estedestul de greu de &n-eles acest lucru. Antr-adev�r este ceva foartecomplicat. Permite-i-mi s� repet. Omul a fost f�cut pur, dar &ntr-o zi


Satan a intrat &n om pentru a-l lua &n st�p*nire. Satan era plin debucurie crez*nd c� reu,ise s� pun� m*na pe om. Atunci DumnezeuS-a &mbr�cat cu omul care-l avea pe Satan &n�untrul s�u.

OMUL ELIBERAT DE POMUL MOR�II

Dup� ce Dumnezeu a devenit om ,i S-a &mbr�cat cu acel om care-lavea pe Satan &n�untrul s�u, El l-a adus pe acel om la cruce. Satana crezut c� reu,ise, dar el nu a f�cut altceva dec*t s�-I ofere Domnuluio cale simpl� de a-l da la moarte. De exemplu, dac� un ,oarece semi,c� liber &ntr-o cas�, este destul de greu ca proprietarul s�-l prind�.Dar dac� el pune o capcan� cu o mic� momeal�, atunci ,oarecele va fitentat s� prind� momeala. La &nceput ,oarecele va crede c� a reu,its� ob-in� momeala, dar atunci c*nd &,i va da seama c� a fost prins &ncurs�, va fi prea t*rziu. Apoi, deoarece este prins &n capcan�, pentruproprietarul casei este at*t de u,or s� vin� ,i s�-l omoare. Tot astfelAdam a devenit o capcan� pentru prinderea lui Satan. Satan era ,oare-cele Cneast*mp�ratD care alerga liber &n univers. Atunci c*nd Satana venit ca s�-l ia &n st�p*nire pe om, el a crezut c� a avut un maresucces, dar nu ,i-a dat seama c� de fapt c�zuse &ntr-o capcan�. Satana crezut c� omul era domiciliul s�u, dar nu ,tia c� omul era o capcan�.El a crezut c� omul era hrana sa, dar omul nu a fost dec*t momeala.CM*nc*ndu-lD pe om, el a fost prins ,i &ntemni-at &n om. Mai t*rziuDomnul a venit ,i S-a &mbr�cat cu omul pentru a-l aduce la cruce,pentru ca Cprin moarte, s�-l nimiceasc� pe cel ce are puterea mor-iiD(Evr. 2:14). Omul a fost capcana, iar diavolul a fost prins &n�untruls�u. Prin &ncarnare Dumnezeu S-a &mbr�cat cu omul corupt ,i l-a puspe acest om s� moar� pe cruce. An acela,i timp, Satan din�untrulacestui om c�zut a fost dat ,i el la moarte. Astfel, prin aceast� moartepe cruce Cristos l-a distrus pe diavol. Iat� de ce Satan se teme decruce, ,i iat� de ce Domnul ne-a spus s� ne lu�m crucea. Crucea estesingura arm� cu care noi &l biruim pe Satan.

Unde este Satan? Satan este &n mine ( &n carnea mea. Dar undeeste carnea mea acum? Citi-i Galateni 5:24: C...,i-au r�stignit carnea&mpreun� cu patimile ,i poftele ei.D Carnea mea, care-l are pe Satan&n ea, este pe cruce; astfel Satan este dat la moarte pe cruce. Slav�Domnului! Dar oare acesta este sf*r,itul? Nu, c�ci dup� moarte ur-meaz� &ngroparea. Dar nici chiar morm*ntul nu este sf*r,itul! Dup�


&ngropare a urmat &nvierea. Israel a intrat &n Marea Ro,ie �mpreun�cu Faraon ,i armata sa, dar au fost &nvia-i din apa mor-ii f�r� Faraon,i armata sa. Cristos l-a adus pe om &n moarte ,i &n morm*nt �mpreun�cu Satan, ,i l-a scos pe om din moarte ,i morm*nt f�r� Satan. El l-al�sat pe Satan &ngropat &n morm*nt. Acum acest om &nviat este unacu Cristos.

OMUL �NVIAT PRIN POMUL VIE�II

Permite-i-mi s� v� &ntreb: C*nd a-i fost regenera-i? An 1958? Preat*rziu! A-i fost regenera-i prin &nvierea lui Cristos (1 Pet. 1:3). Atuncic*nd Cristos a fost &nviat, noi, cei care credem &n El, am fost deasemenea &nvia-i. Acest lucru poate fi dovedit de Efeseni 2:5, 6: Dum-nezeu C...ne-a adus la via-� &mpreun� cu Cristos ,i ne-a &nviat &mpreun�cu El.D An momentul &nvierii lui Cristos am fost ,i noi &nvia-i &mpreun�cu El. O, trebuie s� fim impresiona-i! Omul a fost ruinat de c�treSatan atunci c*nd Satan a intrat &n el. Dar prin &ncarnare DumnezeuS-a �mbr�cat cu acest om care-l avea pe Satan &n�untrul s�u, l-a aduspe acest om la cruce, l-a dat la moarte pe acest om inclusiv pe Satan ,il-a &ngropat pe acest om &n morm*nt. Apoi El l-a adus pe om &n &nviere,iar prin aceast� &nviere omul ,i Dumnezeu au devenit una. Prin &ncar-nare Dumnezeu a intrat &n om, iar prin &nviere omul ,i Dumnezeu audevenit una. Acum Dumnezeu Se afl� &n duhul omului.

Trebuie s� fim plini de bucurie ( dar nu peste m�sur�. De ce?Deoarece mereu trebuie s� ne purt�m crucea zilnic. De fiecare dat�c*nd carnea noastr� este &n afara crucii, vom descoperi c� Satan estedin nou viu. Trebuie s� spunem CAleluiaD deoarece Domnul Isuseste &n duhul nostru; dar trebuie s� fim veghetori deoarece &nc� suntem&n carne. Atunci c*nd carnea coboar� de pe cruce, diavolul este dinnou viu. Iat� de ce trebuie s� tr�im &n duh tot timpul ,i s� aplic�mc�rnii crucea. De,i prin c�dere Satan a intrat &n om, totu,i el a fosttratat de c�tre Domnul, iar acum, prin &nviere, Domnul este &n�untrulnostru. De acum &nainte responsabilitatea ,i datoria noastr� este aceeade a nu &ncerca s� facem lucruri bune. Binele nu va face nimic altcevadec*t s� ne &n,ele ,i s� ne orbeasc�. Pur ,i simplu trebuie s�-L urm�mpe Domnul &n duh ,i s� aplic�m c�rnii crucea. Acest lucru &l va da lamoarte pe Satan &n mod spontan. S� &nv�-�m s� practic�m acest unic


lucru care are aceste dou� aspecte. S�-L urm�m pe Domnul &n duh,i s� d�m mor-ii pe cruce carnea noastr� inclusiv pe Satan.

Atunci care va fi rezultatul final? Pur ,i simplu acesta ( pe deo parte va fi Noul Ierusalim, iar pe de alt� parte, lacul de foc. NoulIerusalim este Dumnezeul Triunic contopit cu omul &nviat, iar laculde foc este distrugerea final� a lui Satan. Lacul de foc este loculpentru Satan. Tot ce nu este legat de Dumnezeul Triunic ,i de omul&nviat va fi pus &n lacul de foc &mpreun� cu Satan. An Noul Ierusalimva exista un singur pom ( pomul vie-ii. Cel�lalt pom va fi &n lacul defoc. Aceasta este concluzia final� a &ntregii Scripturi. Scripturaa &nceput cu trei partide, dar concluzia final� va fi Noul Ierusalimav*nd doar primul pom &n centrul ora,ului ,i omul &nviat ca expresiea Dumnezeului Triunic. Al doilea pom va fi aruncat &n lacul de foc.Toate lucrurile ,i to-i oamenii care sunt &n leg�tur� cu al doilea pomvor avea acela,i destin ca ,i Satan ( &n acel lac de foc.

An concluzie, semnifica-ia acestui tablou pentru noi ast�zi esteaceea c� via-a cre,tin� normal� nu const� &n facerea binelui. Via-acre,tin� normal� &nseamn� pur ,i simplu a-L lua pe Cristos ,i a tr�iprin Cristos ,i a da la moarte carnea &mpreun� cu Satan tot timpul.Anseamn� a-L urma pe Cristos &n duhul nostru ,i a ne da carnea lamoarte. Apoi va veni ziua &n care Dumnezeul Triunic ,i omul &nviatvor fi o singur� expresie ( Noul Ierusalim cu pomul vie-ii ca ,i centrual s�u.

CAPITOLUL 13

CRUCEA �I VIA�A SUFLETULUI

Aceste capitole trateaz� no-iunile de baz� ale economiei lui Dum-nezeu ,i ale -intei sale. Noi nu ne ocup�m aici de ni,te &nv�-�turi lipsitede importan-�, ci de lucrurile fundamentale ale economiei lui Dumnezeu( nu doar &ntr-un mod doctrinar, ci &ntr-un mod experimental. An eco-nomia Sa Dumnezeu inten-ioneaz� s� Se distribuie &n noi, lucru pe careEl l-a realizat deja &n duhul omenesc. Dumnezeul Triunic a fost distribuit&n noi. Acesta este scopul pentru care Dumnezeu ne-a creat din treip�r-i: trup, suflet ,i duh. Aceast� fiin-� tripartit� este templul lui Dum-nezeu. Templul lui Dumnezeu const� din trei p�r-i: curtea de afar�,locul sf*nt ,i Sf*nta Sfintelor, &nsu,i locul &n care locuiau gloria Shekinaa lui Dumnezeu ,i Cristosul lui Dumnezeu. Cele trei p�r-i ale fiin-einoastre corespund cu exactitate celor trei p�r-i ale templului ( trupul,cur-ii de afar�; sufletul, locului sf*nt; iar duhul, Sfintei Sfintelor. Ast�ziDumnezeu &n Cristos locuie,te &n duhul nostru, Sf*nta Sfintelor.

DUMNEZEUL TRIUNIC SE R�SPNDE�TE �N�UNTRUL OMULUI

Economia lui Dumnezeu este aceea de a Se distribui &n duhulnostru ca locuin-� a Sa ,i de a-Li face re,edin-a &n duhul nostruca o baz� de pe care s� Se Cr�sp*ndeasc�D &n &ntreaga noastr� fiin-�.Duhul nostru este domiciliul S�u, locuin-a Sa, loca,ul S�u, &nsu,ilocul din care El Se r�sp*nde,te &n &ntreaga noastr� fiin-�. R�sp*n-dindu-Se &n noi, El satureaz� fiecare parte a fiin-ei noastre cu SineAnsu,i. Ant*i El Se contope,te complet cu duhul nostru, apoi cu sufle-tul, iar &n final cu trupul. El intr� &n duhul nostru pentru a &ncepeCcontopireaD regener*ndu-ne duhul. Regenerarea este contopirea luiDumnezeu Ansu,i cu duhul nostru. Dup� regenerare, dac� noi coo-per�m cu El, oferindu-ne Lui ,i d*ndu-I ocazia, El Se va r�sp*ndi dinduhul nostru &n sufletul nostru pentru a &nnoi toate p�r-ile sufletului


nostru. Aceasta este lucrarea Sa transformatoare. Prin transformare,&ns�,i esen-a Dumnezeului Triunic este contopit� cu sufletul nostru,cu &nsu,i sinele nostru. Atunci c*nd sufletul nostru este transformat&n imaginea Domnului, g*ndurile noastre, dorin-ele noastre ,i deci-ziile noastre Al vor exprima mereu pe Domnul.

Deci prima Cmi,careD f�cut� de Dumnezeu este aceea de a ne rege-nera duhul; a doua Sa mi,care este aceea de a ne transforma sufletul;,i &n final, ultima mi,care este aceea de a ne transfigura sau a neschimba trupul la a doua venire a Domnului. Atunci Domnul va C&m-bibaD trupul nostru, iar gloria Sa ne va satura &ntreaga fiin-�. Aceast�transfigurare este finalizarea maxim�, &n cel mai &nalt grad, a contopiriiSale cu fiin-a noastr�. An acel timp economia lui Dumnezeu de a Sedistribui &n noi va fi pe deplin &ndeplinit�. Re-ine-i aceste trei mi,c�rif�cute de Dumnezeu prin care El Se contope,te cu noi &n orice fel.Imnul care urmeaz� exprim� finalizarea maxim� (# 948 din Imnuri).

Cristos, n�dejdea slavei, e chiar via-a mea;El m-a regenerat ,i apoi m-a saturat;Ami va schimba ,i trupul, doar prin puterea Sa,S� fie ca al S�u trup, glorificat.

El va veni s� m� glorifice!El trupul &mi va transforma ,i ca al S�u va fi.El va veni s� m� r�scumpere!N�dejdea slavei va veni, pe sfin-i El va sl�vi.

Cristos, n�dejdea slavei, al Tat�lui mister,Ami d� din plin�tatea-I, mi-L d� pe Dumnezeu.Cu El m� contope,te deplin ,i-n orice fel,S� fiu p�rta, &n slava-I cu El mereu.

Cristos, n�dejdea slavei, r�scump�rarea-i El;Li El elibereaz� de moarte trupul meu;C*nd va veni El, trupul meu va fi glorios,El moartea o va-nghite victorios.

Cristos, n�dejdea slavei, El mi-e istoria;A mea experien-� acum e via-a Lui;El vine s� m� duc� &n libertatea Sa,Li-astfel &n veci eu fi-voi cu El una.

CRUCEA LI VIAMA SUFLETULUI 117

LUPTA CELOR DOU� PARTIDE PENTRU SUFLET

Cunoa,tem cu to-ii trista poveste. Anainte ca gloriosul Dumnezeus� intre &n duh, Satan, vr�jma,ul lui Dumnezeu, a intrat &n noi primul.Diavolul a intrat &n trupul omenesc prin Adam c*nd acesta a m*ncatdin fructul pomului cuno,tin-ei. An consecin-�, P�catul personificatlocuie,te &n m�dularele trupului nostru ,i domne,te ca un st�p*nilegal, for-*ndu-ne s� facem lucrurile care nu ne plac. Acesta estep�catul men-ionat &n Romani, &n capitolele 6, 7 ,i 8. El nu este altuldec*t cel r�u, cel p�c�tos din &ntregul univers. El este vr�jma,ul luiDumnezeu. Atunci c*nd el a intrat &n trupul nostru, trupul nostrua fost CtransmutatD sau schimbat &n natur� ,i astfel a devenit carnea.Carnea este trupul corupt, ruinat ,i v�t�mat, &n care locuie,te celr�u. A,adar, aceast� carne amenin-� c� va domina sufletul.

Duhul omenesc devine o baz� de pe care Dumnezeu Se poate r�s-p*ndi, ,i acela,i principiu se aplic� ,i &n cazul acestui trup corupt.Carnea, st�p*nit� de c�tre Satan, devine baza de pe care el &,i poateface lucrarea sa diabolic�. Satan &,i ia locul &n carne pentru a influen-asufletul, ,i apoi prin suflet pentru a mortifica duhul. Orice lucraresatanic� &ncepe &ntotdeauna din exterior ,i ac-ioneaz� c�tre interior.Dar lucrarea divin� &ncepe &ntotdeauna de la centru ,i se propag�spre circumferin-�. Toate acestea le putem ilustra &n felul urm�tor:

Sufletul nu i se poate &mpotrivi lui Satan, c�ci Satan este multmai puternic dec*t sufletul omenesc. Anainte de a fi m*ntui-i, sufletulera otr�vit de Satan prin carne. C*nd am auzit evanghelia ,i am fostilumina-i &n minte ,i &n con,tiin-�, am devenit poc�i-i ,i zdrobi-i &n


duh, ne-am poc�it ,i ne-am deschis pe noi &n,ine Domnului; dup�aceea El a intrat &n duhul nostru &ntr-un mod glorios pentru a fivia-a noastr� &n Duhul Sf*nt. De,i Satan, vr�jma,ul, a luat carneaca o baz� de pe care s� lupte c�tre interior, &nspre duh, Domnul celglorios folose,te duhul ca o baz� de pe care s� lupte c�tre exterior,&nspre carne.

Noi suntem at*t de complica-i deoarece am devenit un c*mpde b�t�lie! Noi suntem c*mpul de lupt� universal pentru b�t�liauniversal�. Satan ,i Dumnezeu, Dumnezeu ,i Satan, se lupt� unulcu cel�lalt &n�untrul nostru zi de zi. Satan se lupt� c�tre centru,&n timp ce Dumnezeu Se lupt� c�tre circumferin-�. Care este atitu-dinea noastr�? Nu putem fi neutri; trebuie s� lu�m partea cuiva.An partea exterioar� a omului se afl� vr�jma,ul lui Dumnezeu, iar&n partea interioar� se afl� Dumnezeu Ansu,i. Antre cele dou� p�r-i,la mijloc, se afl� sufletul. Satan este &n trupul corupt, Dumnezeueste &n duhul regenerat, iar noi suntem la mijloc, &n sufletul omenesc.Noi suntem o persoan� foarte important�. Noi putem schimba &ntrea-ga situa-ie. Dac� st�m de partea lui Satan, &ntr-un sens Dumnezeuva fi &nfr*nt. Desigur, Dumnezeu nu poate fi &nfr*nt niciodat�,dar dac� noi st�m de partea lui Satan, este ca ,i cum Dumnezeu este&nfr*nt temporar. Dar dac� st�m de partea lui Dumnezeu va fi cevaglorios, iar Satan va fi complet &nfr*nt.

De partea cui vei sta? Aceasta este problema. Asculta-i-L pe Dom-nul: CDac� vrea cineva s� vin� dup� Mine, s�-,i nege sinele.D Neag�--isinele! Cu alte cuvinte, d�--i sufletul la moarte pe cruce, c�ci sufletuleste sinele. Trebuie ca mereu s� ne neg�m sinele, mereu s�-l d�m lamoarte, mereu s� anul�m sinele. Ce se &nt*mpl� atunci c*nd sufletuleste anulat? Atunci c*nd sufletul este dat la moarte, &n scen� r�m*ndoar Dumnezeu ,i Satan. Anul*nd sufletul, am t�iat orice punte careface leg�tura cu vr�jma,ul.

Satan se afl� &n carne, deoarece el este P�catul &ncarnat &n carne,iar sinele este &n suflet. At*t P�catul c*t ,i sinele sunt Cc�s�tori-iDilegal; de fapt ziua nun-ii lor a avut loc cu mult timp &n urm�. Toateproblemele din�untrul nostru se datoreaz� faptului c� sinele estec�s�torit cu P�catul ,i ei au devenit una. Dar atunci c*nd am fostm*ntui-i, Dumnezeu, Cristos ,i Duhul Sf*nt au intrat &n duhul nostruca via-� divin�. An carne, trupul corupt, se afl� P�catul; &n suflet,


sufletul amenin-at, se afl� sinele; &n timp ce &n duhul omenescregenerat se afl� via-a divin�, via-a ve,nic�, care este via-a ,i putereareglatoare. A tr�i ,i a umbla prin via-a sufleteasc� &nseamn� a tr�i,i a umbla prin noi &n,ine, fapt care ne implic� &n c�s�toria cu Satan.Aceast� c�snicie presupune faptul c� noi nu suntem o persoan� liber�,ci ne afl�m sub robia celui r�u, a P�catului. Cel r�u din carne se varidica pentru a ne apuca, a ne &nfr*nge ,i a ne lua &n captivitatea sa,ruin*ndu-ne la maximum. Dac� totu,i noi ne neg�m sufletul, sinele,,i tr�im ,i umbl�m prin duhul, atunci Cristos ca via-� va regla ,i vasatura &ntreaga noastr� fiin-�.

CRUCEA TRATEAZ� SUFLETUL

Dup� ce am fost regenera-i nu ar trebui s� mai tr�im ,i s� maiumbl�m ,i s� mai facem lucrurile prin noi &n,ine. C*t timp tr�imprin noi &n,ine, vom fi sub robia lui Satan. Poate vei spune: CEu nucred c� tr�iesc sau fac lucruri prin mine &nsumi.D An acest caz estenevoie s� discerni duhul de suflet; atunci vei vedea c*t de mult e,ti&n suflet. Tu spui c� nu tr�ie,ti ,i nu faci lucruri prin tine &nsu-i, dareu te-a, &ntreba: Prin ce tr�ie,ti? Prin carne? Probabil vei r�spunde:CNu, nu, nu tr�iesc prin carne!D Atunci tr�ie,ti prin duhul? Tu spui:CEi bine, m� &ndoiesc.D Dac� nu tr�ie,ti nici prin carne, nici prinduhul, atunci prin ce tr�ie,ti? R�spunsul este c� nu faci altceva dec*ts� tr�ie,ti prin suflet. Tu spui: CO, mie nu-mi place s� comit vreunp�cat, nu-mi place s� fiu carnal, nu-mi place s� cooperez cu Satan.Eu Al iubesc pe Dumnezeu. Mie &mi place s�-L urmez pe Domnul ,is� umblu &n calea Domnului. Ami place, &mi place, &mi place...D Anc�e,ti &n suflet! Spune-I Domnului unde te afli. Tu &nsu-i te &ndoie,tifoarte mult de faptul c� e,ti &n duhul. Dac� nu e,ti nici &n carne, nici&n duh, atunci e,ti &n suflet. Slav� Domnului, tu nu e,ti &n Egipt, c�ciai experimentat Pa,tele. Ai fost eliberat din Egipt, dar &nc� nu aiintrat &n -ara cea bun� a Canaanului. Anc� r�t�ce,ti &n pustiasufletului.

(1) Dragostea omeneasc0

Acum ne vom ocupa de urm�torul subiect: Cum putem discerneduhul de suflet? Cum putem ,ti dac� suntem &n duh sau &n suflet,,i cum putem separa duhul de suflet? S� citim Cuv*ntul Domnului.


CCine &,i iube,te tat�l sau mama mai mult dec*t pe Mine, nueste vrednic de Mine; ,i cine &,i iube,te fiul ori fiica mai mult dec*tpe Mine, nu este vrednic de Mine. Cine nu-,i ia crucea ,i nu vine dup�Mine, nu este vrednic de Mine. Cine &,i g�se,te via-a o va pierde, iarcine &,i pierde via-a pentru Mine o va g�siD (Matei 10:37-39).

An textul grecesc, cuv*ntul Cvia-�D folosit aici este acela,i cuv*ntcare este folosit ,i pentru Csuflet.D An aceste versete luarea crucii serefer� la dragostea noastr� omeneasc� pentru cei care ne sunt dragi.Dragostea omeneasc� este ceva din sufletul nostru, ,i ea trebuietratat� de c�tre cruce. C*t de mult &i iubim pe cei care ne sunt dragi?Dac� vrem s� ,tim cum s� discernem duhul ,i sufletul ar trebui s�ne verific�m dragostea. Cum ne iubim p�rin-ii, copiii, mama sautata? Cum ne iubim fratele sau sora? Acesta nu este cuv*ntul omului,ci Cuv*ntul Domnului. Discernerea duhului de suflet este realizat�numai atunci c*nd ne-am verificat dragostea omeneasc� ,i natural�.Dragostea noastr� natural� trebuie s� fie tratat� de c�tre cruce.An Epistolele Noului Testament, Duhul Sf*nt ne spune c� so-ii trebuies�-,i iubeasc� so-iile, so-iile trebuie s� se supun� so-ilor, p�rin-iitrebuie s� se &ngrijeasc� de copiii lor, iar copiii trebuie s�-,i onoreze,i s�-,i respecte p�rin-ii. Dar toate acestea trebuie s� fie &n via-a de&nviere. Afec-iunea natural�, dragostea natural� ,i rela-iile naturaletrebuie s� fie CamputateD de c�tre cruce. Dup� ce am fost trata-i dec�tre cruce vom fi &n duh, ceea ce &nseamn� c� vom fi &n via-ade &nviere. Vom tr�i &n via-a de &nviere ( nu &n via-a natural�, ci &nvia-a spiritual�. Pentru a testa m�sura &n care sufletul nostru a fostzdrobit, putem verifica m�sura &n care crucea a tratat dragostea ,iafec-iunea noastr� natural�. Atunci c*nd dragostea natural� a fostCamputat�D de c�tre cruce, noi ne vom pierde sufletul.

Mai mult, dac� inten-ion�m s� ne pierdem sufletul pe calea trat�riidragostei naturale, atunci trebuie s� &nv�-�m cum s� ur*m.

CDac� vine cineva la Mine ,i nu-,i ur�,te tat�l ,i mama ,i so-ia,i copiii ,i fra-ii ,i surorile ,i chiar &ns�,i via-a sa, nu poate fi uceniculMeu. Li oricine nu-,i poart� crucea ,i nu vine dup� Mine, nu poate fiucenicul MeuD (Luca 14:26, 27).

An textul grecesc, cuv*ntul Cvia-�D folosit aici este din nou acela,icuv*nt folosit ,i pentru Csuflet.D Pe l*ng� dragostea pentru cei dragi,


avem ,i iubirea de sine, adic� dragostea pentru sine sau pentrusufletul nostru. Faptul de a lua crucea are mult &n comun cu aceast�iubire de sine. CDac� vine cineva la Mine ,i nu ur�)te....D S� ur*m pecine? Pe vr�jma,ii no,tri? Trebuie s� ne iubim vr�jma,ii, dar trebuies� &nv�-�m s� ne ur*m sufletul, pe noi &n,ine. A ne ur& pe noi &n,ineare ceva &n comun cu pierderea sufletului nostru. Dac� ne ur*mpe noi &n,ine, atunci putem s� ne anul�m sinele din sufletul nostru.

(2) Dragostea fa20 de lume

CApoi le-a spus tuturor: ,Dac� vrea cineva s� vin� dup� Mine, s�se nege pe sine, s�-,i ia crucea zilnic ,i s� M� urmeze. C�ci oricine vavrea s�-,i m*ntuiasc� via-a, o va pierde; dar oricine &,i va pierdevia-a pentru Mine, o va m*ntui. Li la ce i-ar folosi unui om s� c*,tige&ntreaga lume, dac� s-ar pr�p�di sau ,i-ar pierde propriul s�u sine?R D(Luca 9:23-25).

CAminti-i-v� de so-ia lui Lot. Oricine va c�uta s�-,i c*,tige via-ao va pierde: ,i oricine &,i va pierde via-a, o va p�straD (Luca 17:32, 33).

An toate aceste versete, cuv*ntul Cvia-�D din textul grecesc estedin nou acela,i cuv*nt ca ,i cel pentru Csuflet.D Aceste pasaje arat�c� sufletul este mult implicat &n dragostea fa-� de lume. Pentrua renun-a la dragostea fa-� de lume ,i la lucrurile lume,ti, trebuies� ne trat�m sufletele. Atunci c*nd sufletul este Camputat,D dragosteafa-� de lume este abandonat�. Deci, aceste dou� lucruri, dragos-tea pentru lume ,i sufletul, sunt legate unul de altul.

CAminti-i-v� de so-ia lui Lot!D Aceasta este o so-ie, nu un so-! Esteistoria unei so-ii care a iubit lucrurile lume,ti. Domnul spune s� fimaten-i. Dac� iube,ti lumea, &-i vei pierde sufletul. Dac� iubim lucruriledin lume, ne vom pierde sufletul &n sensul r�u, dar dac� renun-�m ladragostea fa-� de lume, ne vom pierde sufletul &n sensul bun. Fra-i ,isurori, dragostea pentru lume arat� unde este sufletul nostru.

(3) Via2a natural0

CAdev�rat, adev�rat v� spun, dac� gr�untele de gr*u care a c�zut &np�m*nt nu moare, r�m*ne singur; dar dac� moare, aduce mult� road�.Cine &,i iube,te via-a, o va pierde; ,i cine &,i ur�,te via-a &n lumeaaceasta, o va p�stra &nspre via-a ve,nic�D (Ioan 12:24, 25).

Din nou Cvia-�D &nseamn� suflet. Dac� citim ,i analiz�m cu aten-ie


,i &n profunzime aceste dou� versete, vom vedea c� sufletul are multde a face cu via-a natural� ,i cu puterea natural�. Via-a ,i putereanoastr� natural� trebuie s� fie tratate prin pierderea sufletului. Atuncic*nd via-a ,i puterea noastr� natural� sunt date la moarte, sufletulnostru va fi zdrobit. Cum &-i discerni duhul de suflet? Pur ,i simpluaplic*nd vie-ii sinelui crucea ,i plas*ndu-te pe tine &nsu-i sub moarte.Sufletul este &n,elat deoarece nu pare p�c�tos. De aceea &ntotdeaunatrebuie s� &nv�-�m s� ne verific�m sufletul aplic*nd sinelui crucea.

S� presupunem c� avem p�rt�,ie cu un frate. Cum putem ,ti dac�p�rt�,ia este &n duh sau &n suflet? Pun*nd crucea asupra noastr�,vom ,ti clar dac� suntem &n duh sau &n suflet. Nu ar trebui s� spun:CNu fac nimic r�u. Fac un lucru buna c*nd am p�rt�,ie cu un frate.DP�rt�,ia este bun�, dar o asemenea p�rt�,ie poate fi &n &ntregime&n suflet! Dac� ne este aplicat� crucea, imediat ne va fi clar faptuldac� p�rt�,ia noastr� este &n duh sau &n suflet! Niciodat� s� nu verific�msufletul sau duhul prin discernerea binelui sau r�ului. Acest fel deverificare nu va face altceva dec*t s� ne aduc� &n &ntuneric. Nu exist�nici o alt� cale de a verifica sufletul ,i duhul dec*t crucea. Singurulmod de a afla dac� suntem &n suflet sau &n duh este acela de a verificadac� suntem pe cruce. Am eu vreun interes personal, sunt centrat pemine &nsumi &n activit�-ile mele? A fost aplicat� crucea pe interesulmeu personal ,i pe egocentrismul meu? Verific�-te &n acest fel. Toatedeciziile ,i toate activit�-ile trebuie verificate de cruce, nu de standardulbinelui ,i r�ului. An orice subiect de conversa-ie, a fost anulat sinele?Nu analiza g*ndindu-te: CSunt &n duh sau &n suflet? S� m� g*ndesco clip� ca s� v�d c*t de ad*nc este sim-�m*ntul meu. Dac� nu estechiar at*t de ad*nc, trebuie c� sunt &n suflet. Dar dac� pare s� fiead*nc, probabil c� sunt &n duh.D Dac� facem o asemenea analiz�, vomfi &ntr-adev�r tulbura-i. Totul ne va deveni clar doar printr-o singur�verificare: Am fost noi pu,i pe cruce? Cu alte cuvinte, ne-am negatsinele, ne-am luat crucea ,i L-am urmat pe Domnul &n duh? Dac� neneg�m sinele lu*ndu-ne crucea, atunci Domnul Cristos va avea terenuldeplin &n noi ,i va fi u,or s� mergem &nainte cu El.

An &nv�-�tura Noului Testament, pedeapsa ocup� un anumitspa-iu, dar crucea ocup� un loc mult mai mare. De multe ori pedeapsaDomnului lucreaz� &mpreun� cu crucea. Dar s� nu a,tept�m pedeap-sa lui Dumnezeu. Tot timpul trebuie s� &nv�-�m s� ne lu�m crucea


pentru c� ,tim c� am fost r�stigni-i &mpreun� cu Cristos. Zi de zitrebuie s� &nv�-�m lec-ia de a ne nega sinele, de a lua crucea ,i dea nu ceda deloc teren sufletului. Dac� facem acest lucru, vom fi&ntr-adev�r una cu Domnul &n duh ,i Domnul va lua terenul pentrua ne st�p*ni ,i a ne satura cu El Ansu,i.

CAPITOLUL 14

PRINCIPIUL CRUCII

Mul-i cre,tini cunosc c*te ceva despre cruce, dar lor nu le esteclar principiul crucii. Care este principiul crucii? Conform Scripturii,Dumnezeu are dou� crea-ii &n univers: prima este numit� vecheacrea-ie, iar a doua este numit� noua crea-ie. Noua crea-ie a venit&n existen-� dup� ce s-a pus cap�t celei vechi ,i s-a &nceput ceva nou.Numai pun*ndu-se cap�t vechii crea-ii noua crea-ie a putut intra&n existen-�. Prin lucrarea crucii i s-a pus cap�t vechii crea-ii, iar princruce a &nceput noua crea-ie &n &nviere.

CONSTITUEN�II VECHII CREA�II

Care sunt constituen-ii vechii crea-ii? Primul constituent al vechiicrea-ii &l reprezint� �ngerii cu via-a angelic�, iar al doilea este omul cuvia-a omeneasc�. Acestea sunt dou� tipuri de fiin-e cu dou� feluri devie-i. Arhanghelul, c�petenia &ngerilor, a devenit r�zvr�tit &mpotrivalui Dumnezeu ,i a devenit Satan, care &nseamn� Cadversarul luiDumnezeu.D Satan nu numai c� s-a r�zvr�tit, ci a condus ,i r�zvr�tirea&mpotriva lui Dumnezeu &n care l-au urmat un num�r considerabil de&ngeri. Conform capitolului 12 din Apocalipsa, o treime dintre &ngeri,stelele cerului, l-au urmat pe Satan. Ace,ti &ngeri r�zvr�ti-i au devenitfor-ele rele ( domniile, st�p*nirile, puterile ,i autorit�-ile men-ionate&n capitolele 1, 2 ,i 6 din Efeseni. R�zvr�tirea vie-ii angelice a produsal treilea ,i al patrulea lucru al vechii crea-ii: Satan ,i �mp�r�$ia sa.

An continuare ne vom ocupa pe scurt de celelalte articole ale vechiicrea-ii. Dup� crearea vie-ii omene,ti, vr�jma,ul lui Dumnezeu l-af�cut ,i pe om s� ac-ioneze &mpotriva lui Dumnezeu. Acest act a f�cutca &n via-a omeneasc� s� fie injectat ceva numit P�cat ( P�catul sin-gular, personificat ,i scris cu liter� mare. Ans�,i natura p�c�toas� ,ig*ndul p�c�tos al lui Satan au fost injectate &n via-a omeneasc�. An acest


univers p�catul a fost inventat prin injectarea vie-ii angelice c�zute&n via-a omeneasc�. P�catul nu a fost creat de Dumnezeu, ci a fostinventat prin unirea ilegal� a vie-ii satanice cu via-a omeneasc�. A,ac� P�catul este al cincilea pe lista lucrurilor din vechea crea-ie. Li nudoar P�catul singular a venit &n existen-�, ci el a adus cu sine multep�cate. Prin urmare, roadele P�catului, p�catele, constituie al ,aseleaarticol de pe list�, care include minciuna, crima, m*ndria, curvia, etc.Toate aceste p�cate au fost produse din P�cat.

Lumea este num�rul ,apte. Lumea nu a fost creat� de Dumnezeu.Dumnezeu a creat p�m*ntul, dar Satan a inventat lumea. P�catula fost inventat &n Geneza 3, dar abia &n Geneza 4 P�catului i-a fostad�ugat ceva, ,i anume lumea inventat� de c�tre Satan. Ce estelumea? Lumea este sistemul tuturor vie-ilor omene,ti aflate subSatan. Cuv*ntul grecesc pentru ClumeD este Ckosmos,D care &nseamn�Csistem.D Dumnezeu l-a creat pe om pentru Sine, dar acum Satana sistematizat omenirea. Omul nu mai este pentru Dumnezeu, ci estecomplet sistematizat de c�tre Satan ,i pentru Satan.

Pe l*ng� toate aceste articole ale vechii crea-ii mai este moartea,care este consecin-a P�catului ,i a p�catelor. Carnea ( trupul trans-mutat, otr�vit ,i ruinat de c�tre Satan ( este de asemenea o partea vechii crea-ii. Trupul a devenit carne pentru c� a fost corupt dec�tre Satan ca P�cat. Omul vechi este un alt articol, care este nimicaltceva dec*t &ntregul om ruinat de c�tre Satan. Omul, care la &nceputa fost creat de Dumnezeu, acum este ruinat de c�tre P�cat.

Urmeaz� sinele. Sufletul a fost creat de Dumnezeu, dar a devenitsinele, amenin-at ,i corupt de c�tre carne. El este ca ,i trupul. La &n-ceput Dumnezeu a creat trupul ca un lucru bun ,i pur, dar el a fostcorupt de natura p�c�toas� a lui Satan ,i a devenit carnea. Acela,iprincipiu se aplic� ,i sufletului, care a fost creat pur ,i bun, dar mait*rziu a fost influen-at de c�tre carne. El a fost amenin-at ,i apoi-inut sub control de c�tre carne, devenind astfel sinele. A,a cumP�catul a corupt trupul ,i acesta a devenit carnea, tot astfel carneaa influen-at ,i a -inut sub control sufletul, iar acesta a devenit sinele.

An final, al 12-lea lucru este �ntreaga crea$ie. Antreaga crea-iea fost deteriorat� ,i corupt� prin faptul c� via-a angelic� s-a r�zvr�titiar via-a omeneasc� a &nc�lcat legea. Acest lucru a adus &ntreagacrea-ie sub un fel de suspin din cauza robiei stric�ciunii (Rom. 8).

PRINCIPIUL CRUCII 127

CENTRUL VECHII CREA�II

Aceste dou�sprezece articole adunate &mpreun� constituie vecheacrea-ie. Vechea crea-ie include at*t de multe lucruri. Dar acum trebuies� ne fie clar faptul c� omul c�zut a devenit &nsu,i centrul vechii crea-ii.El este legat de fiecare dintre cele dou�sprezece CarticoleD ale vechiicrea-ii. Ant*i Satan a intrat &n om ,i a devenit una cu el. Legat� de Sataneste &mp�r�-ia lui Satan; prin urmare, deoarece Satan se afl� &n om,&mp�r�-ia lui Satan este ,i ea &n om. Satan este prin-ul lumii, decilumea este de asemenea inclus� &n Satan ,i &n acela,i timp &n om.Li desigur, &ntrupate &n om sunt P�catul ,i p�catele, care rezult�&n moarte. Carnea, omul vechi ,i sinele sunt tot &n om; iar omul a fost,,i &nc� este, capul &ntregii crea-ii. (Conform capitolului 1 din Geneza,omul a fost r*nduit cap al &ntregii crea-ii.) Astfel, omul este legatde &ntreaga crea-ie, ,i &ntreaga crea-ie este legat� de om ,i estecentralizat� &n om. Omul este &nsu,i centrul vechii crea-ii &n oriceprivin-�. El devine aproape atotinclusiv, dar nu &ntr-un sens bun. Dac�cineva vrea s�-l &nt*lneasc� pe Satan, nu este nevoie s� mearg� &n vreunloc special ( dac� merge la om &l va &nt*lni pe Satan. Dac� dore,tes� &nt*lneasc� &mp�r�-ia lui Satan, nu este nevoie s� mearg� pe lun�( merg*nd la om el va &nt*lni &mp�r�-ia lui Satan. La fel stau lucrurile,i &n ce prive,te lumea. An�untrul omului, ca reprezentant al vechiicrea-ii, se afl� Satan, &mp�r�-ia lui Satan, P�catul, p�catele, moartea,carnea, omul vechi, etc. Noi nu suntem un om mic! Dimpotriv�, suntemun om mare, atotinclusiv, &ntr-un sens r�u. Deci &ntreaga crea-ie estecentralizat� &n om.

SFR�ITUL VECHII CREA�II

Slav� Domnului, &ntr-o zi s-a &nt*mplat ceva: Dumnezeu Ansu,ia devenit &ncarnat &n acest om! Anseamn� c� Dumnezeu S-a C&mbr�catDcu &ntreaga crea-ie. Atunci c*nd Dumnezeu S-a C&mbr�catD cu omul,El S-a &mbr�cat cu toate lucrurile &ntregii crea-ii. De exemplu,&n Scripturi se spune c� Dumnezeu L-a f�cut P�cat pe Cristos ( nupluralul Cp�cate,D ci CP�cat,D la singular (2 Cor. 5:21). De asemenea,Dumnezeu a pus toate f�r�delegile noastre asupra lui Cristos (Isaia53:6), care Ca purtat p�catele noastre &n trupul S�u pe lemnD (1 Pet.2:24). El a fost C&n asem�narea c�rnii p�catuluiD (Rom. 8:3); asem�-narea este asem�narea c�rnii, iar aceast� carne omeneasc� este


carnea p�catului. Ioan 1:14 spune c� CCuv*ntul a devenit carne,D adic�El a devenit o persoan� uman�. Atunci c*nd a devenit o persoan�uman� &n carne, El a devenit o persoan� uman� &n carnea p�catului,din moment ce &n acel timp p�catul se afla &n�untrul c�rnii omene,ti.Carnea devenise carnea p�catului, iar Domnul a devenit &ncarnat &naceast� carne. Totu,i trebuie s� fim aten-i, c�ci dac� spunem c� Ela devenit exact carnea pe care o avem noi, adic� exact la fel &n ceprive,te natura noastr� p�c�toas�, gre,im. De aceea Romani 8:3 nespune c� El a devenit doar asem�narea c�rnii p�catului, nu naturap�c�toas� a c�rnii p�catului.

An Ioan 3:14 Domnul Isus Ansu,i ne-a spus c� El este simbolizatde c�tre ,arpele de aram� at*rnat pe st*lp, adic� pe cruce. Larpelede aram� avea doar asem�narea ,arpelui, nu natura veninoas� a ,ar-pelui. Domnul Isus a fost n�scut dintr-o fecioar� pentru a putea aveaasem�narea c�rnii p�catului, dar &n ce prive,te natura p�c�toas�a c�rnii, El nu a avut nimic &n comun cu omul. Trebuie s� fim foarteaten-i c*nd spunem la acest lucru. Atunci c*nd Domnul a fost f�cutp�cat, El a fost f�cut &n asem�narea p�catului.

El nu numai c� S-a &mbr�cat cu omul, ci S-a &mbr�cat ,i cu Satan,cu lumea, cu P�catul, cu p�catele, cu carnea, etc. Atunci c*nd vorbimdespre acest lucru din nou trebuie s� fim aten-i. Domnul a fost &ncarnatca om, nu ca ,arpe; dar atunci c*nd a fost r�stignit pe cruce, El a fostr�stignit ca om &n forma ,arpelui. De ce? Deoarece la acest stadiuomul era una cu Satan, ,arpele. Deci Domnul Isus ,i chiar Ioan Botez�-torul le-au spus fariseilor c� ei erau s�m*n-a ,arpelui ,i o genera-iede vipere. Ei erau s�m*n-a ,arpelui deoarece aveau via-a ,arpelui;natura veninoas� a ,arpelui era &n ei. An ochii lui Dumnezeu, ei, ca oa-meni p�c�to,i, deveniser� ,arpele. Dar Domnul, &ncarnat ca om, aveadoar asem�narea c�rnii p�catului, nu natura p�c�toas� pe care o auoamenii p�c�to,i. La fel ca ,arpele de aram� de pe st*lp, Domnul a avutdoar asem�narea ,arpelui, nu a avut natura ,i veninul ,arpelui.

Acum ajungem la cruce. Ant*i Cristos S-a &mbr�cat cu un aseme-nea om, care era atotinclusiv, ,i cuprindea &n sine vechea crea-ie,iar apoi a adus acest om la cruce. Acolo, la cruce, acest om atotinclusiva fost r�stignit. Aceasta &nseamn� c� tuturor lucrurilor li s-a puscap�t. Acesta este principiul Crucii. Prin acest fel de moarte Cristosl-a adus pe om la cruce ,i astfel a pus cap�t oric�rui lucru. Nu doar

PRINCIPIUL CRUCII 129

Cristos a fost r�stignit acolo, ci ,i omul, lumea, Satan ,i &mp�r�-iasa, P�catul, p�catele, omul cel vechi, etc. Tuturor lucrurilor dinvechea crea-ie li s-a pus cap�t prin crucea lui Cristos. Trebuie s�experiment�m aceast� moarte atotinclusiv�.

Urm�toarele versete reveleaz� principiul crucii &n terminareatuturor lucrurilor vechii crea-ii:

1) Via-a angelic�: Coloseni 1:20;2) Via-a omeneasc�: Galateni 2:20;3) Satan: Evrei 2:14 ,i Ioan 12:31;4) Amp�r�-ia lui Satan: Coloseni 2:15 ,i Ioan 12:31;5) P�catul: 2 Corinteni 5:21 ,i Romani 8:3;6) P�catele: 1 Petru 2:24 ,i Isaia 53:6;7) Lumea: Galateni 6:14 ,i Ioan 12:31;8) Moartea: Evrei 2:14;9) Carnea: Galateni 5:24;

10) Omul cel vechi: Romani 6:6; 11) Sinele: Galateni 2:20;

12) Toate lucrurile sau crea-ia: Coloseni 1:20.

Ioan 12:31 spune c� lumea ,i prin-ul acestei lumi, care este Satan,urmau s� fie judeca-i ,i arunca-i afar�. C*nd s-a &nt*mplat acestlucru? Conform versetului 24, acest lucru s-a &nt*mplat la moartealui Cristos pe cruce. Prin moartea Sa lumea a fost judecat�, iar prin-ullumii a fost aruncat afar�. Evrei 2:14 declar� c� Cristos a fost p�rta,c�rnii ,i s*ngelui, pentru ca prin moarte s�-l poat� distruge sau anulape cel care are puterea mor-ii, adic� pe diavolul. Acest versetreveleaz� faptul c� prin moartea Sa &n carne ,i s*nge Cristos l-adistrus sau anulat pe Satan, cel care avea puterea mor-ii. Coloseni1:20 spune c� El a &mp�cat Ctoate lucrurileD cu Sine Ansu,i. Aceastadovede,te c� nu doar omul era &n neregul� cu Dumnezeu, ci ,i toatelucrurile erau &n neregul� cu Dumnezeu; altfel nu ar fi fost nevoiede &mp�care. Conform contextului acestui pasaj, &ntreaga crea-iea fost tratat� prin cruce.

Trebuie s� fim profund impresiona-i de felul de moarte de care


Cristos a murit pe cruce. Moartea aceea a fost o moarte atotinclusiv�( iat� de ce noi trebuie s-o experiment�m. Tot ce avem, tot ce suntem,tot ce facem ,i toate lucrurile de care suntem lega-i au fost adusela cruce. Crucea este sf#r)itul tuturor lucrurilor de care suntem lega$i.Totul a fost tratat ,i r�stignit deja pe cruce. Crucea este singurulteren pentru tot ce suntem ,i avem. Noi trebuie s� punem toatelucrurile pe cruce: cuno,tin-a noastr�, &n-elepciunea noastr�, capa-citatea noastr�, etc. Acesta este principiul crucii. Nu exist� nici unalt teren. Poate noi ne g*ndim c*t de CbuniD suntem. An special tineriise g*ndesc mereu c*t de buni sunt ei: CNoi suntem tineri, suntembuni, nu suntem ca ,i cei b�tr*ni...D Oric*t de buni am fi, noi trebuies� venim la cruce. Trebuie s� fim r�stigni-i ,i anula-i. Cu c*t suntemmai buni, cu at*t trebuie s� fim anula-i mai mult. Niciodat� s� nufim m*ndri c� suntem buni. Fie c� suntem buni, fie c� suntem r�i,noi to-i trebuie s� trecem prin cruce. Nu ar trebui s� ne evalu�mgre,it pe noi &n,ine. Nu exist� dec*t o singur� evaluare, ,i anumeaceea c� trebuie s� ne d�m pe noi &n,ine la moarte.

Nimic din vechea crea-ie nu este &n Biseric�. Biserica este omulcel nou, noua crea-ie. Toate lucrurile au trecut ,i totul a devenitnou. Aceasta &nseamn� c� toate lucrurile au fost terminate &n moarte,i c� totul este nou &n &nviere. Am v�zut care este principiul crucii,iar &n capitolul urm�tor vom vedea care este principiul &nvierii. Avem&ncredere c� min-ile noastre vor fi deschise pentru a vedea c� toatelucrurile de care suntem lega-i, fie bune, fie rele, trebuie s� fie datela moarte &n &ntregime. Atunci ne va fi deschis� calea pentru a intra&n &nviere ,i &n noua crea-ie.

CAPITOLUL 15

PRINCIPIUL �NVIERII

An capitolul precedent am analizat cele dou�sprezece articole alevechii crea-ii, dintre care cel dint*i era via-a angelic�. Dar acumtrebuie s� spunem c� &ngerii care nu au c�zut nu au fost inclu,i &nvechea crea-ie. De,i odat� s-au aflat sub conducerea lui Satan, fostulcap al tuturor &ngerilor, ei niciodat� nu l-au urmat &n r�zvr�tirea sa;de aceea au fost separa-i de vechea crea-ie. Numai &ngerii r�zvr�ti-icare l-au urmat pe Satan au devenit o parte a vechii crea-ii. Astfel,via-a angelic�, fiind prima dintre cele dou�sprezece articole negativeale vechii crea-ii, nu-i include pe acei &ngeri buni. Dup� ce s-au r�z-vr�tit, &ngerii c�zu-i au devenit demnit�-ile, autorit�-ile, conducerile,i st�p*nirile din locurile cere,ti (Efes. 1, 2, 6; Col. 2). Duhurile r�ut�-iimen-ionate &n Efeseni 6 sunt &ngerii c�zu-i. Majoritatea &ngerilor,care nu s-au r�zvr�tit, nu au fost inclu,i &n vechea crea-ie, crea-iec�reia i s-a pus cap�t prin r�stignirea lui Cristos.

Dar &n rasa uman� nu exist� nici o astfel de excep-ie, c�ci &ntreagaomenire a c�zut &n r�zvr�tirea diavolului. R�zvr�tirea rasei umanea &nceput cu primul om, Adam, ,i &i include pe fiecare dintre descen-den-ii s�i. Exist� dou� grupuri de &ngeri: cei care nu s-au r�zvr�titniciodat� ,i cei care s-au r�zvr�tit, dar &n ce prive,te rasa uman� nuexist� dec*t un singur grup. Rasa uman� c�zut� este reprezentat�de c�tre Adam ,i se afl� sub conducerea lui Adam; deci prin Adam&ntreaga ras� uman� este inclus� &n crea-ia cea veche, c�zut�.

Antr-adev�r, Satan, conduc�torul &ngerilor r�zvr�ti-i, este inclus&n vechea crea-ie. Satan a abuzat de autoritatea care i-a fost dat�,i a folosit-o pentru a-,i forma &mp�r�-ia sa (Mat 12:26). Conformcu Isaia 14:12-14, Ezechiel 28:13, 14 ,i Luca 4:5-7, la &nceput Satana fost r*nduit de c�tre Dumnezeu ca ,i cap al &ngerilor, ,i ca atareel a primit o anumit� autoritate de la Dumnezeu. An ispitirea Sa din


pustie Domnul Isus a recunoscut autoritatea care i-a fost dat� luiSatan. Sub conducerea sa, Satan a format o &mp�r�-ie cu un grupde &ngeri care la r*ndul lor au abuzat de puterea ,i autoritatea lor.

Dup� ce omul a fost creat, Satan a venit pentru a-l face pe om s�p�c�tuiasc�; iar cu P�catul din om au fost produse multe roade nu-mite p�cate. Dup� c�dere Satan a folosit apoi tot ce era necesarpentru existen-a omului ( cum ar fi m*ncarea, &mbr�c�mintea, c�s�-toria, locuin-a, etc. Aceste necesit�-i fuseser� create ,i r*nduitede c�tre Dumnezeu pentru existen-a omului, dar Satan le-a folositpentru a sistematiza &ntreaga ras� uman�. Acest sistem satanic estenumit lumea.

Din cauza P�catului, p�catelor ,i a lumii, &n rasa uman� a intratmoartea; iar prin c�dere Satan a injectat ceva din propria sa natur�&n trupul omenesc pentru a-l corupe, f�c*ndu-l s� fie transmutat&n carne. Un alt rezultat al c�derii este acela c� omul ca &ntreg a fostschimbat ,i a devenit omul cel vechi. An plus, sub amenin-area ,i influ-en-a c�rnii, sufletul omului a devenit sinele. La &nceput sufletul a fostcreat bun, dar prin c�dere sufletul a devenit sinele.

Satan a fost capul &ngerilor, iar Adam a fost capul restului crea-iei,dar ambii reprezentan-i s-au r�zvr�tit. An consecin-�, &ntreaga crea-iea fost influen-at� ,i afectat� (Rom. 8:20-22 ,i Col. 1:20) ,i a trebuits� fie &mp�cat� prin r�scump�rarea lui Cristos.

MOARTEA ATOTINCLUSIV� DIN DUHUL CEL VE�NIC

Toate aceste lucruri alc�tuiesc vechea crea-ie, ,i a,a cum amv�zut, omul c�zut a devenit &nsu,i centrul ei. Toate lucrurile negativedin &ntregul univers au fost adunate &mpreun� ,i concentrate &n om.Satan, &mpreun� cu &mp�r�-ia ,i sistemul s�u lumesc, era &n om, &m-preun� cu P�catul, p�catele, moartea, sinele, carnea ,i omul celvechi. Totul din vechea crea-ie, inclusiv toate lucrurile negative dinunivers, a fost centralizat &n acest om c�zut.

Atunci Cristos a devenit &ncarnat ca om. Cristos S-a C&mbr�catDcu omul ( nu cu un om mic, simplu, ci cu un om atotinclusiv, al vechiicrea-ii. Iat� de ce Cristos a fost &ncarnat ca om ,i ca om a fost r�stignitpe cruce &n forma unui ,arpe. Anainte de cruce Cristos a fost un om,dar pe cruce El a fost un om �n forma unui ,arpe. Mai mult, Cristosa fost f�cut P�cat pe cruce (2 Cor. 5:21). Atunci c*nd El era pe cruce,

PRINCIPIUL ANVIERII 133

Dumnezeu nu numai c� a pus toate p�catele noastre asupra Sa, darde asemenea L-a f�cut P�cat. Dumnezeu a pus toate f�r�delegile,i toate p�catele rasei umane asupra lui Cristos ,i de asemenea &n acelmoment El L-a f�cut pe Cristos s� fie P�cat &n forma lui Satan. Dinmoment ce toate lucrurile negative din univers au fost concentrate,i centralizate &n omul c�zut, Cristos a intrat &n acest om ,i a adusacest om la cruce. Atunci c*nd a adus acest om la cruce, El a adusorice lucru negativ din univers la cruce. Atunci c*nd a pus cap�tacestui om, El a pus cap�t ,i vechii crea-ii. Toate cele dou�sprezecearticole ale vechii crea-ii au fost terminate prin moartea atotinclusiv�a lui Cristos pe cruce. Dac� avem punctul de vedere ceresc ,i p�trun-derea spiritual�, noi vom s�ri &n sus ,i vom spune CAleluia!D

Ultimul capitol din Ezechiel ne prezint� cl�direa casei lui Dum-nezeu, templul lui Dumnezeu. Dac� &ntregul tablou ar fi desenat peo h*rtie, am putea descoperi c� altarul, un simbol al crucii, estelocalizat exact &n centrul &ntregii construc-ii. At*t dimensiunileverticale c*t ,i cele orizontale ale cl�dirii &ncadreaz� altarul &n centrultemplului lui Dumnezeu. Acest lucru este foarte interesant, deoarecedescrie moartea atotinclusiv� a lui Cristos, care prin cruce a puscap�t vechii crea-ii &n &ntregime.

Aceast� moarte atotinclusiv� a fost realizat� prin Duhul cel ve)nic.An Evrei 9:14 citim: C...Cristos...prin Duhul cel ve,nic, S-a oferit pe Sinef�r� pat� lui Dumnezeu.D Moartea atotinclusiv� a lui Cristos a avutloc &n Duhul cel ve,nic. Acest termen, Duhul cel ve,nic, este men-ionatnumai o singur� dat� &n Scripturi. Atunci c*nd Cristos a fost &ncarnat&n om El a devenit &nsu,i centrul &ntregii crea-ii, care includea toatelucrurile negative din univers; iar c*nd Cristos a adus acest om c�zutla moarte pe cruce, El a f�cut-o &n Duhul cel ve,nic. El a terminatacest om atotinclusiv &ntr-un Duh care este ve,nic, Unul care nu arenici un &nceput ,i Unul care nu se poate termina. Cu alte cuvinte,moartea lui Cristos a pus cap�t tuturor lucrurilor &n afar� de Duhulcel ve,nic. Cristos a adus fiecare lucru negativ &mpreun� cu El lacruce ,i i-a pus cap�t, dar El r�m*ne acela,i deoarece El este &n Duhulcel ve,nic. De,i toate lucrurile au fost terminate pe cruce, Duhul S�unu a putut fi terminat niciodat�. Deci prin acest Duh Cristos a fost&nviat. Ca om, Cristos a adus toate lucrurile negative la moarte. Toatelucrurile au intrat �n moarte ,i au fost terminate; doar Duhul cel ve,nic


a trecut prin moarte ,i a r�mas. Li acest Duh este Cel &n care ,i princare Cristos a fost &nviat.

Romani 1:4 spune c� Cristos a fost C...Fiul lui Dumnezeu cu putere,conform duhului sfin-eniei, prin &nvierea dintre cei mor-i.D Ce &n-seamn� sfin-enia? Li de ce se spune Duhul sfin-eniei &n loc de DuhulSf*nt? Sfin-enia &nseamn� pur ,i simplu separare. Chiar dac� acestDuh ve,nic a intrat &n moarte, El a fost ,i &nc� este un Duh al separ�rii.Moartea a putut pune cap�t oric�rui alt lucru, dar moartea nu a pututpune cap�t Duhului cel ve,nic; El este diferit ,i separat de toatelucrurile. El este Duhul sfin-eniei, dovedit prin &nvierea dintre ceimor-i. Eu pot pune &n co,ul de gunoi c�r-i ,i alte lucruri pentru a learunca, dar dac� pun un om &n co,ul de gunoi, el va s�ri afar�! El nuva vrea s� i se pun� cap�t; el este altfel dec*t c�r-ile. S�rind afar�,el se separ� de celelalte lucruri; el devine un om al separ�rii. Totastfel, toate lucrurile au mers la cruce ( omul, Satan, totul ( ,i aufost aduse la un sf*r,it; dar numai Duhul cel ve,nic, care a mers ,iEl la cruce ,i a intrat &n moarte &mpreun� cu Cristos, niciodat� nua putut fi adus la un sf*r,it. El este Duhul separ�rii. Moartea a f�cuttot ce a putut, dar ea nu a putut re-ine acest Duh. Prin acest Duhdiferit, acest Duh al separ�rii, Cristos a fost &nviat.

REALITATEA �NVIERII DIN DUHUL CEL VE�NIC

Romani 8:11 spune: CDar dac� Duhul Celui care L-a &nviat pe Isusdintre cei mor-i locuie,te &n voi, Cel ce L-a &nviat pe Cristos Isus dintrecei mor-i va da via-� ,i trupurilor voastre muritoare prin Duhul S�ucare locuie,te &n voi.D Cine L-a &nviat pe Isus dintre cei mor-i? Acela,iDuh al separ�rii. Care Duh va da via-� trupurilor noastre muritoare?Duhul &nvierii care locuie,te &n noi. Aceasta &nseamn� c� realitatea&nvierii ,i principiul &nvierii locuiesc &n noi. Principiul &nvierii estesepararea efectuat� de acest Duh ve,nic, Cel care nu a putut fi ter-minat niciodat� prin moarte.

V�z*nd c� principiul &nvierii este &n Duhul cel ve,nic al separ�rii,trebuie s� ne &ntreb�m unde este acest Duh ast�zi. Trebuie s� spunem:CAleluia, El este &n mine!D Prin urmare, acest principiu al &nvieriide asemenea este &n noi. Fie ca Domnul s� ne deschid� ochii ca s�vedem principiul crucii ,i principiul &nvierii ( adic� faptul c� totula fost terminat prin moarte ,i c� acum Duhul cel ve,nic locuie,te

PRINCIPIUL ANVIERII 135

&n noi. Dac� vedem acest lucru vom fi transcenden-i. Vom spune: CAle-luia!D Nu este nevoie s� cer,im, s� cerem, s� pl*ngem. Nu trebuiedec*t s� spunem CAleluiaD tot timpul.

Ioan 11:25 ne spune c� Cristos Ansu,i este &nvierea. Marta, soralui Laz�r, depl*ngea faptul c� Domnul venise prea t*rziu. Ei i sep�rea c� &nvierea ,i via-a erau legate de timp. Ra-ionamentul ei a fosturm�torul: dac� Domnul ar fi venit mai devreme, fratele ei nu arfi murit. Dimpotriv�, Domnul i-a spus &n esen-� c� nu era deloc vorbade timp sau spa-iu, ci de Cristos. El a spus: CEU SUNT &nvierea.DUita-i de timp ,i de spa-iu; oriunde este Cristos ,i oric#nd este Cristos,&ntotdeauna acolo exist� &nviere.

An ziua &nvierii Sale, atunci c*nd Cristos a venit la ucenicii S�i,El a suflat peste ei ,i a spus: CPrimi-i Duhul Sf*nt.D Exact acest Duhpe care ei L-au primit includea principiul ,i realitatea &nvierii Sale.F�r� acest Duh, ucenicii nu puteau avea nimic &n comun cu &nviereaSa. Anvierea lui Cristos este &n acest Duh. Dac� avem acest Duh,noi avem realitatea &nvierii; dac� nu avem acest Duh, noi nu avemnici o leg�tur� cu &nvierea. Anvierea este pur ,i simplu Cristos Ansu,i,iar principiul ,i realitatea &nvierii lui Cristos este Duhul cel ve,nic,care nu se poate termina niciodat�. Acest Duh ve,nic, care este f�r�&nceput ,i f�r� sf*r,it, este &nsu,i principiul ,i &ns�,i realitatea &nvierii.Orice alt lucru dat la moarte va fi terminat; numai Duhul cel ve,nicnu poate fi -inut sau terminat de c�tre moarte. Iat� de ce dup� &nviereCristos ca &nviere a venit la ucenicii S�i ,i a suflat peste ei spun*ndu-les� primeasc� suflarea Sa ca Duh ve,nic, ca Duh al separ�rii. AcestDuh ve,nic Ansu,i, ca principiu ,i realitate a &nvierii, a intrat &n ucenici,iar acum acest principiu ,i aceast� realitate se afl� &n noi.

Anc� dou� versete ne vor ajuta s� &n-elegem acest lucru. An Filipeni1:19 Pavel vorbe,te despre Crezerva Duhului lui Isus Cristos.D Esteca ,i cum el ar fi spus: CSunt &n &nchisoare, dar nu mi-e team�, c�ci&n�untrul meu se afl� principiul ,i realitatea &nvierii. Ce este aceast�&nviere din�untrul meu? Este Duhul lui Isus cu rezerva &mbel,ugat�,atotinclusiv� ,i atotsuficient�.D Apoi, &n Filipeni 3:10, el spune:CCa s�-L cunosc pe El ,i puterea &nvierii Sale.D Ce este puterea &nvieriiSale? Este rezerva Duhului lui Isus. Rezerva &mbel,ugat�, atotinclu-siv�, atotsuficient� a Duhului lui Isus este puterea &nvierii Sale.Aceast� putere ,i aceast� rezerv� sunt nimic mai pu-in dec*t Duhul


cel ve,nic, Duhul separ�rii. Dar acest Duh Se afl� &n noi ast�zi!Nu este suficient? Ce am mai putea dori? Ar trebui s� spunem CAle-luia!D Trebuie s�-I mul-umim pentru crucea Sa, ,i trebuie s�-Ll�ud�m ,i pentru Duhul Lui. Crucea Sa a terminat orice lucru negativ,iar acum Duhul S�u cel ve,nic locuie,te &n noi ca putere a &nvierii.

Pentru a rezuma, vom spune c� niciodat� nu putem avea o experi-mentare real� a crucii c*t timp nu suntem &n Duhul cel ve,nic. Oric*tam cunoa,te-o ,i oric*t am vorbi despre ea, dac� nu suntem &n Duhulcel ve,nic nu putem experimenta niciodat� puterea crucii. Cu c*t tr�im,i umbl�m mai mult &n Duhul cel ve,nic al separ�rii, cu at*t vomexperimenta mai mult puterea omor*toare a crucii. Nu este nicio nevoie s� ne socotim mor-i; acest lucru &nseamn� sinuciderespiritual�. De,i mul-i cre,tini &ncearc� zilnic s� comit� sinucidere spiri-tual�, totu,i, slav� Domnului, ei nu pot reu,i niciodat�! Dac� noi doartr�im ,i umbl�m &n Duhul, doza atotinclusiv� din noi, vom experimentaputerea omor*toare a crucii. Din moment ce principiul ,i realitateaat*t a &nvierii c*t ,i mor-ii Sale se afl� &n Duhul cel ve,nic, rezult�c� &nvierea include ,i eficacitatea mor-ii Sale. An Duhul cel ve,nical &nvierii exist� factorul omor*tor, puterea omor*toare a crucii.

Deci spunem din nou: Slav� Domnului! C*t timp suntem &n Duhulatotinclusiv, experimentarea crucii este a noastr�, iar realitatea&nvierii este &n�untrul nostru. Nu este nevoie s� facem nimic altcevadec*t s� o lu�m prin credin-� vie. Dac� vedem acest lucru vom spune:CAleluia, slav� Domnului!D Avem credin-a vie, ,i trebuie s� lu�m,i s� pretindem acest lucru prin credin-�. Atunci principiile crucii,i &nvierii vor fi reale pentru noi &n Duhul l�untric. Noi Al avem deja&n�untru. Nu este nici o nevoie s� mai cerem, ci trebuie doar s�-Llu�m, s�-L experiment�m ,i s�-L savur�m pe El. Atunci vom experi-menta o real� cre,tere &n via-�. V� pot asigura c� a,a va fi. Aceastaeste o viziune pe care trebuie s� o vedem ,i s� o primim prin credin-�.

CAPITOLUL 16

BOG��IILE �NVIERII

CC�ci iat� leg�m*ntul pe care &l voi face cu casa lui Israel dup�acele zile, spune Domnul: voi pune legile Mele &n mintea lor ,i deasemenea le voi scrie &n inimile lor; Eu voi fi pentru ei un Dumnezeu,i ei vor fi pentru Mine un popor: Li nu vor mai &nv�-a fiecare pevecinul sau pe fratele s�u, spun*nd: CCunoa,te pe Domnul!D C�cito-i M� vor cunoa,te, de la cel mai mic p*n� la cel mai mare dintreeiD (Evrei 8:10-11).

CC*t despre voi, ungerea pe care a-i primit-o de la El r�m*ne &nvoi ,i nu ave-i nevoie s� v� &nve-e cineva; ci, dup� cum ungerea Lui v�&nva-� despre toate lucrurile ,i este adev�rat� ,i nu este o minciun�,r�m*ne-i &n El, dup� cum v-a &nv�-at eaD (1 Ioan 2:27).

At*t Evrei 8 c*t ,i 1 Ioan 2 declar� c� ast�zi, sub Noul Testament,nu este nici o nevoie de vreo &nv�-�tur� omeneasc�, exterioar�. Evrei8:10 spune c� legea este scris� &n�untrul nostru; deci nu este nicio nevoie ca vreun frate s� ne &nve-e s�-L cunoa,tem pe Domnul.1QIoan 2:27 spune c� ungerea r�m*ne &n noi, deci nu este nevoiede nici o &nv�-�tur� omeneasc�. Un pasaj spune c� ClegeaD este scris�&n noi, iar cel�lalt spune c� CungereaD r�m*ne &n noi. Ce sunt acestedou� lucruri ? Este foarte posibil ca noi s� fim cre,tini de ani de zile,i totu,i s� nu ,tim c� avem aceste dou� lucruri minunate &n noi.Avem o lege minunat� care este scris� &n noi ,i o ungere tainic� carer�m*ne &n noi. Ce lucru extraordinar; ,i totu,i c*t de jalnic este dac�nu ,tim aceste lucruri! Numai datorit� legii l�untrice ,i ungeriil�untrice nu avem nevoie de vreo &nv�-�tur� omeneasc�, exterioar�.

CRUCEA �I �NVIEREA

Legea l�untric� ,i ungerea l�untric� sunt lucruri care -in de &n-viere. Am v�zut principiul crucii ( adic� sf*r,itul atotinclusiv al


lucrurilor negative din univers ( ,i de asemenea am v�zut principiul,i realitatea &nvierii. Crucea pune cap�t vechii crea-ii, &n timp ce&nvierea produce bog�-iile noii crea-ii. Prin cruce vechea crea-ie esteterminat�. Prin moartea Domnului toate cele dou�sprezece articoleale vechii crea-ii au fost aduse la cruce ,i anihilate &n &ntregime.Dar nu acesta este sf*r,itul istoriei, c�ci dup� moarte urmeaz� &nvi-erea. Ce a fost &nviat? Satan? Amp�r�-ia lui Satan? P�catul? Carnea?De o mie de ori nu! Duhul cel ve,nic a &nviat numai esen-a a ceea ceDumnezeu a creat la &nceput pentru scopul S�u.

Natura uman� a fost o parte a crea-iei ini-iale a lui Dumnezeu.Dumnezeu a creat natura uman� pentru scopul S�u, dar Satana deteriorat-o. De aceea, prin moartea Sa, Domnul a adus &n moartenatura deteriorat� de Satan; dar prin &nvierea Sa, Domnul a adus&n &nviere natura creat� de Dumnezeu. Domnul nu numai c� a r�s-cump�rat natura uman�, dar a ridicat aceast� natur� uman� la unstandard mai &nalt. Deci noua crea-ie const� din Cristos &n Duhul celve,nic &mpreun� cu natura omeneasc� recuperat� ,i &n�l-at� &n &nviere.

Care sunt articolele bog�-iilor &nvierii? Ant*i este DumnezeulTriunic, nu &n sensul Vechiului Testament, ci &n sensul Noului Testa-ment. Apoi este via-a divin�, ve,nic�, care este Dumnezeu Ansu,i cavia-� a noastr�. (Diferen-a dintre Dumnezeu ,i via-a divin� este aceea,icu diferen-a dintre electricitate ,i lumin�. Strict vorbind, electricitateaeste lumina, iar lumina este electricitatea, dar exist� totu,i o deosebire.De exemplu, electricitatea nu este folosit� doar ca lumin�, ci ,i caputere ,i c�ldur�, etc. Tot astfel, Dumnezeu Ansu,i este at*t via-anoastr� c*t ,i multe alte lucruri.) Al treilea articol este natura divin�(2 Petru 1:4). Al patrulea, legea vie-ii (Rom. 8:2; Evrei 8:10). Al cincilea,ungerea (1 Ioan 2:27). Aceste cinci articole sunt bog�-iile atotinclusiveale &nvierii ( toate celelalte pe care le putem enumera sunt incluse &nacestea. Noua crea-ie mo,tene,te toate aceste articole &n &nviere.

Putem spune c� toate bog�-iile &nvierii sunt pur ,i simplu Dumne-zeu Ansu,i. Natura divin� este cu siguran-� Dumnezeu Ansu,i, iar legeavie-ii ,i ungerea sunt de asemenea ceva din Dumnezeu Ansu,i,i mi,carea Sa. Dar omul nu este una dintre bog�-iile &nvierii, ci unulcare este recuperat ,i &n�l-at prin aceste bog�-ii. Suntem oarecumfamiliari cu Dumnezeul Triunic, cu via-a divin� ,i cu natura divin�,dar cei mai mul-i cre,tini nu sunt familiari cu legea vie-ii ,i cu ungerea

BOGPMIILE ANVIERII 139

l�untric�. An cre,tinismul de ast�zi toate aceste lucruri au fost neglijate.Dar legea l�untric� ,i ungerea l�untric� sunt bog�-iile practice ale&nvierii ( dac� nu le cunoa,tem, nu putem cunoa,te &nvierea &ntr-unmod practic. Dac� nu cunoa,tem legea vie-ii ,i ungerea l�untric�,&nvierea va fi cunoscut� doar &ntr-un mod obiectiv; numai astfel putemexperimenta &nvierea &ntr-un mod subiectiv.

LEGEA �I PROFE�II

S� analiz�m Vechiul Testament cu legea ,i profe-ii. Antr-un sens,Vechiul Testament chiar era numit legea ,i profe-ii (Matei 7:12; 22:40).Care este diferen-a dintre cele dou�? Legea este un set de regulifixate care nu pot fi schimbate. De exemplu, un articol al legii cereca orice om s�-,i onoreze p�rin-ii. Aceasta este o regul� neschimbat�,i to-i trebuie s� o respecte. Nu este nici o nevoie s� cau-i c�l�uzire&n leg�tur� cu onorarea p�rin-ilor; legea este fixat�. O alt� regul�este: Cs� nu furi.D Este de asemenea o regul� stabilit�, fixat�. Nu estenevoie s� te rogi: CDoamne, spune-mi dac� voia Ta este ca eu s� fur.D�-mi c�l�uzire &n privin-a furtului.D Nu este nevoie s� cau-i o ase-menea c�l�uzire. Acela,i principiu se aplic� ,i la restul celor zeceporunci. Deci legea este un set de reguli fixate pe care to-i trebuies� le respecte. Ea nu se modific� de la un individ la altul. Indiferentdac� o persoan� este b�rbat sau femeie, t*n�r� sau b�tr*n�, bogat�sau s�rac�, ea este obligat� s� respecte regulile.

Acum ce sunt profe-ii? Profe-ii vorbesc &n situa-iile individuale.S� presupunem c� cineva venea la Ieremia ,i &ntreba: CEste bines� merg la Ierusalim?D O dat� profetul putea s� spun�: CPo-i s� mergi.DDar alt� dat� putea spune: CNu merge.D Profe-ii transmit c�l�uzireavie a Domnului conform situa-iilor individuale diferite. Legea nusufer� nici o schimbare, dar &n cazul profe-ilor au loc multe schimb�ri,&n func-ie de situa-ia celor implica-i. O dat� ce avem legea, noi o avemmereu, c�ci poruncile sunt permanente; &n timp ce c�l�uzirea dinpartea profe-ilor depinde de situa-ie. Deci profetul trebuie contactat&n mod continuu. Cel care-l c�uta pe Ieremia nu putea spune:CCu o lun� &n urm� profetul mi-a spus c� era &n regul� s� mergla Ierusalim; prin urmare, acum pot s� merg f�r� s�-l consult.D Dac�dorea s� mearg� la Ierusalim din nou, el trebuia ca &nc� o dat� s�caute c�l�uzire de la profet. Pentru a-,i onora p�rin-ii nu are nevoie


de nici o c�l�uzire, c�ci este vorba despre un principiu fixat al legii.Dar c*nd &,i pune problema cum anume s�-,i onoreze p�rin-ii, acestlucru cu siguran-� -ine de c�l�uzire. Cum s�-,i onoreze p�rin-ii &ntr-oanumit� ocazie: a,a, sau altfel? Este nevoie de c�l�uzire; deci eltrebuie s�-l contacteze pe profet.

Vechiul Testament le interzice femeilor s� poarte &mbr�c�minteb�rb�teasc�, iar b�rba-ilor s� poarte &mbr�c�minte femeiasc�. Domnula stabilit acest lucru &n mod clar, ca o regul� fixat� ,i ca o lege neschim-bat�. Dar atunci c*nd cump�r�m un articol de &mbr�c�minte, unul arputea costa 200 de dolari, iar un altul 20 de dolari. Acest lucru -inede c�l�uzirea Domnului, nu de legea Sa. Aceasta este diferen-a dintrelege ,i profe-i. Principiul fixat al legii nu variaz� de la o persoan�la alta, dar c�l�uzirea profe-ilor variaz�. Uneori, chiar &n cazul aceleia,ipersoane, c�l�uzirea poate varia de la o situa-ie la alta.

LEGEA L�UNTRIC� �I UNGEREA L�UNTRIC�

Exist� vreo lege &n Noul Testament? Exist�, dar nu este legealiterelor. An Noul Testament exist� doar legea vie-ii. Aceasta nu esteo lege exterioar�, ci l�untric�; nu este legea scris� pe table de piatr�,ci legea scris� pe inim�. Dar cum r�m*ne cu profe-ii din Noul Testa-ment? A,a cum legea vie-ii &nlocuie,te legea literelor, tot astfel unge-rea l�untric� ia locul profe-ilor. De exemplu, dac� a, vrea s� m�tund, oare ar trebui s� caut c�l�uzirea Domnului rug*ndu-m�:CDoamne, arat�-mi dac� ar trebui m� tund ca un cowboy sau ca o steade cinemaD? Nu este nevoie s� caut c�l�uzire &n leg�tur� cu asemenealucruri, c�ci &n�untrul meu exist� o lege care-mi interzice s� m�tund &n stilul cowboy sau al stelelor de cinema. Legea l�untric� a vie-iim� regleaz� &n aceast� privin-�. S� presupunem c� e,ti o sor�&n Domnul ,i c� &ncerci s� te coafezi ca stelele de cinema. Ceva dinad*ncul t�u te va regla ,i te va controla. Aceasta este reglarea l�un-tric� a legii vie-ii. An mai mult de o mie de capitole din Scripturi nuexist� nici m�car un singur cuv*nt care s� interzic� coafurileelegante ca ale stelelor de cinema. Stelele de cinema nici m�carnu sunt men-ionate &n Scripturi! Dar exist� o lege l�untric�, legecare te opre,te s� urmezi modelul stelelor de cinema.

S� presupunem c� un frate inten-ioneaz� s� predice Cuv*ntulDomnului. Nu este nevoie ca el s� &ntrebe: CDoamne, s� port

BOGPMIILE ANVIERII 141

pantaloni de cowboy?D Dac� el &ncepe s� se &mbrace &n felul acesta,legea l�untric� care regleaz� &l va &mpiedica ,i &i va interzice acestlucru. Acesta este un principiu fixat al legii din�untrul lui. Li nici nueste nevoie ca el s� cear� c�l�uzire &n leg�tur� cu faptul de a setunde ca un cowboy. Dar c#nd ,i unde s� se tund�, aceste lucruri -inde c�l�uzirea Domnului. De aceea, el trebuie s� se roage astfel:CDoamne, este voia Ta s� m� tund ast�zi? S� m� duc la frizerie sau&n casa unui frate?D Acest lucru nu -ine de legea l�untric�, ci de un-gerea l�untric�. Ungerea l�untric� este CProfetulD s�u l�untric, care&l c�l�uze,te. Dac� el devine neglijent ,i nu caut� c�l�uzirea CProfetu-luiD l�untric, atunci este posibil ca, &n graba sa, s� mearg� la unfrate pentru a se tunde ,i s� se confrunte cu o problem�. Deoarecea neglijat ungerea l�untric�, el trebuie s� sufere. A-i &n-eles ideea?

Cele mai multe doamne au pl�cerea de a cump�ra lucruri! Atuncic*nd intr� &n magazinul universal ele nu au nici o limitare ,i nici o reglarecu excep-ia carnetului lor de cecuri. Dar scumpele surori care-L iubescpe Domnul ,i &nva-� s� tr�iasc� ,i s� umble prin Domnul au o istoriediferit�. Atunci c*nd intr� &n magazinul universal ,i pun m*na pe unlucru, &n�untrul lor exist� ceva ce le Cregleaz�D ,i le spune: CLas�-l dinm*n�.D Li ele &l las�. Atunci c*nd pun m*na pe un alt articol, din nou:CNu-l atinge; d�-i drumul.D Ce este acest protest l�untric? Este legeal�untric�, legea vie-ii. Doamnele din lume pot s� ia orice lucru doresc,indiferent de model, culoare sau form�. Dac� le place, ele &l cump�r�.Dar surorile care Al iubesc pe Domnul au un sentiment l�untric negativatunci c*nd iau un lucru sau altul. Aceasta este reglarea vie-ii l�untrice.

Pe de alt� parte, dac� vrei s� cumperi un anumit lucru trebuies� ceri c�l�uzirea ungerii l�untrice &n leg�tur� cu suma pe care o po-icheltui pentru a-l cump�ra. Trebuie s� ai p�rt�,ie cu Domnul,c�ut*ndu-I c�l�uzirea prin ungerea l�untric�. Nimeni altul nu--i poatespune ce s� faci. Dac� mi-ai prezenta mie problema, eu -i-a, spune:CNu m� &ntreba pe mine; &ntreab�-L pe Cel l�untric. Tu ,tii c*t trebuies� cheltuie,ti de la ungerea din�untrul t�u.D Pur ,i simplu spune:CDoamne, 150 de dolari?D Poate ungerea l�untric� &-i spune: CNu.DC95 de dolari?D CNu.D C65 de dolari?D CPoate.D C50 de dolari?D CAn regul�!DCeva din�untrul t�u se va sim-i C&n regul�.D

Nici m�car so-ul nu poate s�-i spun� so-iei sale ce ar trebui s� fac�.Dac� so-ia &,i &ntreab� so-ul &n leg�tur� cu o p�l�rie de 30 de dolari,


el mai bine i-ar spune: CDrag�, trebuie s� mergi la Domnul ,i s� cau-ic�l�uzirea Lui prin ungerea l�untric�.D Ungerea l�untric� &i va spune,dar ea are nevoie de timp pentru a se ruga ,i a-L contacta pe Domnul.CDoamne, m� &nchin Mie. Tu e,ti Via-a mea! Tu e,ti Domnul meu,i locuie,ti &n�untrul meu! Doamne, d�-mi sim-�m*ntul potrivit&n leg�tur� cu suma pe care trebuie s� o cheltuiesc pentru o p�l�rie.DApoi ea Al va sim-i pe Domnul &n�untru: C30 de dolari?D CNu.D C25 dedolari?D CNu.D C20 de dolari?D CNu.D C15 dolari?D CNu.D C12 dolari?DCAn regul�.D An final, legea l�untric� &i va da un sim-�m*nt l�untric potrivit.

Dac� nu ai acest tip de experien-�, mi-e team� c� poate nu e,tiun copil al lui Dumnezeu. CC�ci cei care sunt c�l�uzi$i de Duhul luiDumnezeu sunt fii ai lui DumnezeuD (Rom. 8:14). Cum ne c�l�uze,teDuhul lui Dumnezeu? Prin ungerea l�untric�. Slav� Domnului,noi suntem noua crea-ie &n &nviere. An &nviere Al avem pe DumnezeulTriunic Ansu,i, Al avem ca via-� ,i natur� a noastr�, ,i de asemeneaavem at*t legea l�untric� a vie-ii, c*t ,i Duhul S�u care lucreaz� &n�un-trul nostru ca ungere, mi,c*ndu-Se ,i ung*ndu-ne &n mod continuu cuDumnezeu Ansu,i. Cu c*t suntem un,i mai mult &n acest mod practic,cu at*t vom avea mai mult &ns�,i esen-a lui Dumnezeu &n�untrul nostru.Este exact ca ,i &n cazul unui vopsitor care vopse,te o mas�. Cu c*to vopse,te mai mult, cu at*t &i este ad�ugat� mai mult� vopsea.Cu c*t avem mai mult ungerea Duhului Sf*nt &n�untrul nostru, cu at*tvom c*,tiga mai mult din substan-a lui Dumnezeu Ansu,i. Dac� suntemdispu,i ca &n mod continuu s� fim un,i de c�tre Duhul Sf*nt &n�untrulnostru, dup� o anumit� perioad� de timp vom avea mai mult din esen-asau substan-a lui Dumnezeu. Dumnezeu Ansu,i este Cvopseaua,D DuhulSf*nt este Cvopsitorul,D iar ungerea este Cvopsirea.D Duhul Sf*ntne vopse,te pe din�untru cu Dumnezeu Ansu,i ca vopsea. Aceast� vopsirene va da sim-�m*ntul l�untric al voii Domnului.

Trebuie s� avem reglarea l�untric� ,i ungerea l�untric�. Noi suntemregla-i prin legea l�untric� pentru a fi men-inu-i pe calea Domnului,i suntem un,i prin ungerea l�untric� pentru a cunoa,te voia Domnu-lui &n orice lucru. An acest fel, &ns�,i esen-a lui Dumnezeu cre,te &n noitot timpul. Cu c*t suntem mai mult Cvopsi-iD de c�tre Duhul Sf*ntcu Dumnezeu ca Cvopsea,D cu at*t mai mult substan-a lui DumnezeuAnsu,i va fi ad�ugat� &n�untrul nostru. Acestea sunt bog�-iile &nvieriica experien-� a noastr� practic�, l�untric�.

CAPITOLUL 17

P�RT��IA VIE�II �I SIM�UL VIE�II

CCe era de la &nceput, ce am auzit, ce am v�zut cu ochii no,tri,ce am contemplat ,i ce am atins cu m*inile noastre, cu privire laCuv*ntul vie-ii (,i via-a a fost manifestat�, ,i noi am v�zut-o ,i depu-nem m�rturie, ,i v� vestim via-a, care era &mpreun� cu Tat�l ,i ne-afost manifestat�); ce am v�zut ,i am auzit v� vestim ,i vou�, ca ,ivoi s� ave-i p�rt�,ie cu noi; da, ,i p�rt�,ia noastr� este cu Tat�l ,icu Fiul S�u, Isus Cristos; ,i v� scriem aceste lucruri pentru ca bucuriavoastr� s� fie f�cut� deplin�. Li acesta este mesajul pe care l-amauzit de la El ,i pe care vi-l vestim: c� Dumnezeu este lumin� ,i c�&n El nu este deloc &ntuneric. Dac� spunem c� avem p�rt�,ie cu El ,iumbl�m &n &ntuneric, atunci min-im ,i nu tr�im adev�rul; dar dac�umbl�m &n lumin�, dup� cum El &nsu,i este &n lumin�, avem p�rt�,ieunii cu al-ii, ,i s*ngele lui Isus Cristos, Fiul S�u, ne cur�-e,te deorice p�catD (1 Ioan 1:1-7).

An acest scurt pasaj exist� &n primul r*nd via-a ve,nic�. An aceast�via-� ve,nic� &,i are sursa p�rt�,ia divin�, iar aceast� p�rt�,ie divin�introduce lumina care este Dumnezeu Ansu,i. Deci este vorba desprevia-�, p�rt�,ie ,i lumin�.

Romani 8:6 ne spune: CFixarea min-ii pe carne este moarte,dar fixarea min-ii pe duh este via-� ,i paceD (Versiunea Revizuit�Standard, RSV). Acest verset vorbe,te at*t despre moarte, c*t ,idespre via-� ,i pace. Trebuie s� &n-elegem c� fie moartea, fie via-a,i pacea, dup� cum se men-ioneaz� aici, sunt lucruri pe care noi leputem sim-i ad*nc &n�untrul nostru. Dac� nu ar fi a,a, atunci cumam putea ,ti c� avem aceast� moarte sau c� avem via-a ,i pacea?Ltim c� avem moartea sau via-a ,i pacea prin sim-ul din�untrulnostru. Cuv*ntul Csim-D nu apare &n acest verset, dar este clarc� atunci c*nd ne fix�m mintea pe carne noi cunoa,tem moartea


sim-ind-o; pe de alt� parte, atunci c*nd ne fix�m mintea pe duh, noicunoa,tem via-a ,i pacea tot sim-indu-le. Prin urmare, &n acest versetexist� sim-ul l�untric al vie-ii. An aparen-� acest verset nu are nicio leg�tur� cu 1 Ioan, dar &n realitatea duhului el este foarte multlegat de primul capitol din 1 Ioan. An capitolul 1 din 1 Ioan se vorbe,tedespre p�rt�,ia vie-ii, iar &n Romani 8:6 despre sim-ul vie-ii.

An ultimul capitol am v�zut c� legea vie-ii ,i ungerea se num�r�printre bog�-iile &nvierii. De asemenea noi avem ca bog�-ii ale noastrepe Dumnezeu Ansu,i, via-a divin�, care este Cristos &n Duhul, ,i naturadivin�. Acestea sunt cele cinci articole principale ale bog�-iilor din&nviere, iar ca unii care ne afl�m &n noua crea-ie, noi avem pozi-ia,i dreptul deplin de a le savura. De pe terenul noii crea-ii putemexperimenta &nvierea, care-L include pe Dumnezeu ca por-ie a noastr�,pe Cristos ca via-� a noastr�, natura divin�, legea vie-ii ,i ungereal�untric�. G*ndi-i-v� c*t de bogate sunt aceste lucruri! Zi de zi noisavur�m aceste cinci articole ale bog�-iilor din &nviere, fie c� suntemcon,tien-i, fie c� nu. Chiar ca ,i copii ai lui Dumnezeu de cur*nd n�scu-i,noi savur�m aceste bog�-ii ,i tr�im prin aceste bog�-ii &n fiecare zi.

P�RT��IA VIE�II

Pe l*ng� aceste bog�-ii, care sunt Dumnezeu Ansu,i, via-a divin�,natura divin�, legea vie-ii ,i ungerea l�untric�, exist� alte dou� articole:p�rt�,ia vie-ii ,i sim-ul vie-ii. Acestea sunt produsele bog�-iilor &nvierii.Via-a ve,nic� aduce o p�rt�,ie divin�. Atunci c*nd Al avem pe Cristosca via-� &n Duhul, noi avem p�rt�,ie cu acea via-�. P�rt�,ia vie-ii esteca ,i fluxul s*ngelui. S*ngele din trupul nostru este via-a trupuluinostru ( dac� trupul nostru nu con-ine s*nge, atunci nu exist� nicivia-�, c�ci via-a se afl� &n s*nge. De asemenea, exist� fluxul s*ngeluidin trup, iar prin fluxul de s*nge toate elementele negative sunteliminate din trup, iar substan-ele nutritive sunt transmise c�trefiecare parte a trupului. Zi de zi fluxul de s*nge elimin� produselereziduale ,i transport� rezerva de hran� c�tre fiecare m�dular altrupului. Fluxul s*ngelui &ndepline,te aceste dou� func-ii &n mod conti-nuu. De partea negativ� el spal� m�dularele trupului ,i elimin�murd�riile, iar de partea pozitiv� furnizeaz� s�n�tate trupului.

Atunci ce este p�rt�,ia vie-ii? A,a cum s*ngele este via-a, totastfel s*ngele nostru spiritual este Cristos &n Duhul ca via-� a noastr�.

PPRTPLIA VIEMII LI SIMMUL VIEMII 145

Ampreun� cu Cristos, s*ngele nostru spiritual, ca via-� a noastr�,noi avem ,i fluxul (curentul) vie-ii. Cristos ca via-� a noastr� curge&n�untrul nostru tot timpul a,a cum fluxul de s*nge curge &n trup&n mod continuu, iar aceast� curgere a vie-ii este p�rt�,ia vie-ii.Prin aceast� curgere a vie-ii, prin aceast� p�rt�,ie a vie-ii, ne suntaduse toate bog�-iile lui Cristos. Curgerea continu� a bog�-iilor luiCristos satisface nevoia noastr� de a fi alimenta-i, de partea pozitiv�,,i de a fi cur�-i-i ,i goli-i, de partea negativ�. Numai cei care auprofesia de medic ne pot spune c*t� hr�nire ,i c*t� eliminare esteefectuat� zilnic de c�tre fluxul sanguin. Astfel, p�rt�,ia vie-ii este cu-rentul curg�tor al vie-ii ve,nice, care este Cristos.

G*ndi-i-v� de pild� la becul electric. Curentul de electricitate careajunge la bec este &nregistrat &n contor. Dac� curentul este opritla contor, &n bec nu va apare nici o lumin�. Toate func-iile electricit�-iidepind de curentul electricit�-ii. Dac� curentul electricit�-ii este&ntrerupt, atunci func-ia becului, care este aceea de a da lumin�,&nceteaz�.

Anainte de a fi m*ntui-i, pe c*nd eram necredincio,i, noi nu aveamacest curent curg�tor. Ami amintesc foarte bine propria mea experi-en-�. Anainte de a fi m*ntuit nu aveam sim-�m*ntul viu curg*nd&n�untrul meu. Dar de c*nd am fost m*ntuit, cu c*t mai mult Aliubeam pe Domnul, Al contactam ,i tr�iam prin El, cu at*t mai multsim-eam &n�untrul meu ceva care curgea ,i curgea ,i curgea. Acestaeste curentul vie-ii sau p�rt�,ia vie-ii. Via-a ve,nic�, care este Fiullui Dumnezeu, este at*t de real� ,i de substan-ial�. Ea poate fi chiarv�zut�, atins� ,i m*nuit�, declarat� ,i predicat� (1 Ioan 1:1-3). Dinmoment ce am primit aceast� via-�, noi avem p�rt�,ia, curentulvie-ii. Prin aceast� p�rt�,ie a vie-ii este foarte u,or s� fim adu,i&n prezen-a lui Dumnezeu.

SIM�UL VIE�II

Cum putem ,ti dac� suntem &n prezen-a lui Dumnezeu sau nu?Dumnezeu este lumin�, ,i atunci c*nd suntem &n prezen-a luiDumnezeu putem sim-i lumina. Nu sim-im doar curgerea l�untric�,ci ,i iluminarea l�untric� ce este ob-inut� numai prin p�rt�,ia vie-ii.Toate acestea nu reprezint� o doctrin�, ci o explicare a experien-einoastre. Dac� nu putem spune CaminD la aceste experien-e, atunci


mi-e team� c� ceva nu este &n regul� cu noi. Tocmai aceste lucruriar fi trebuit s� le experiment�m &ncep*nd din ziua m*ntuirii noastre,de,i poate nu am fost capabili s� le explic�m. Permite-i-mi s� repet:&n�untrul nostru ceva se mi,c� ,i curge, iar c*nd suntem &n curgerenoi pur ,i simplu ne afl�m &n prezen-a lui Dumnezeu. Apoi &n�untrulnostru avem str�lucirea ,i totul este &n lumin�. Toate lucrurile nesunt clare ( dac� ceva este corect sau gre,it, dac� este voia luiDumnezeu sau nu, dac� este ceva din via-� sau din moarte. Toatelucrurile devin clare prin sim-ul l�untric.

Deci sim-ul vie-ii este foarte mult legat de p�rt�,ia vie-ii. P�rt�,iavie-ii ne ajut� s� fim con,tien-i de sim-ul vie-ii aduc*ndu-ne &n pre-zen-a lui Dumnezeu, unde putem savura str�lucirea lui Dumnezeuca lumin�. Aceast� str�lucire clarific� orice lucru. Ea p�trunde&n fiecare col- ,i fiecare alee a fiin-ei noastre, d*nd na,tere unui sim-foarte fin ,i acut. Acest sim- detecteaz� imediat o gre,eal� oric*t demic�. Cu c*t avem mai mult curgerea vie-ii, cu at*t suntem maimult &n prezen-a lui Dumnezeu ,i cu at*t vom experimenta mai mult�str�lucire. Cu c*t experiment�m mai mult aceast� str�lucire, cu at*tvom avea un sim- mai acut ,i mai delicat. Prin acest sim- noi Alputem cunoa,te pe Dumnezeu, voia Sa ,i calea Sa. Acest sim- cerce-teaz� ,i testeaz� totul.

Mai mult, acest sim- l�untric al vie-ii depinde &ntotdeaunade gradul p�rt�,iei noastre l�untrice cu Domnul. Atunci c*nd ne fix�mmintea pe carne, a,a cum am ar�tat din Romani, noi pur ,i simplune fix�m sinele pe carne. Faptul c� ne fix�m mintea pe carne &nseam-n� c� sinele nostru coopereaz� cu carnea, iar dac� noi cooper�m cucarnea, cu siguran-� rela-ia noastr� cu Dumnezeu nu este bun�.Aminti-i-v� cele trei cercuri concentrice care ilustreaz� cele trei p�r-iale omului. Carnea este trupul (cercul exterior) schimbat &n natur�prin coruperea lui Satan. Mintea se afl� &n suflet (cercul din mijloc),care reprezint� fiin-a noastr� uman�, sinele. Dumnezeul Triuniclocuie,te &n duh (cercul din centru). Mintea, localizat� &ntre carne ,iduh, are posibilitatea de a se mi,ca &n ambele direc-ii. S� nu uit�mniciodat� Romani 8:6 ( este unul dintre cele mai importante versetedin Scripturi. Antr-un sens este mai important chiar dec*t Ioan 3:16.Dac� re-inem doar Ioan 3:16 ,i uit�m Romani 8:6, suntem ni,tebie-i cre,tini m*ntui-i; niciodat� nu am putea fi cre,tini victorio,i.


Ioan 3:16 este suficient ca s� primim via-a ve,nic�, dar Romani 8:6ne arat� cum s� fim cre,tini victorio,i.

Fixarea min-ii noastre ( adic� fixarea sinelui ( pe carne estemoarte. Fixarea min-ii sau fixarea sinelui pe duh este via-� ,i pace.Aici este cheia mor-ii sau a vie-ii. Mintea este foarte neutr�: ea esteCpe gard.D Ea se poate &ntoarce c�tre carne sau se poate &ntoarce c�treduh. Istoria gr�dinii Edenului trebuie repetat� din nou. Voin-a liber�poate alege una dintre dou� op-iuni. A alege pomul cuno,tin-ei&nseamn� moarte, dar a alege pomul vie-ii &nseamn� via-�. Noi neafl�m &ntre aceste dou� posibilit�-i; suntem neutri fa-� de via-� ,imoarte. Rezultatul depinde de alegerea noastr�, de atitudinea noastr�.P�catul personificat, reprezent*ndu-l pe Satan, se afl� &n carne; Dum-nezeul Triunic Se afl� &n duh dup� ce suntem m*ntui-i; iar sinele este&n minte. Secretul vie-ii sau al mor-ii depinde de cooperarea noastr�cu duhul sau cu carnea. Dac� cooper�m cu carnea avem moarte; dac�cooper�m cu duhul, ne &mp�rt�,im din Dumnezeu, care este via-�.

(1) Perceperea gustului mor2ii

De unde ,tim c� avem moarte? Ltim pentru c� o sim-im. Moarteane d� un anumit fel de sim- l�untric. Un asemenea sim- este celal goliciunii. Sim-im moartea atunci c*nd ne sim-im goi &n�untrulnostru. Un alt sim- pe care ni-l d� moartea este cel al �ntunericului.Atunci c*nd sim-im &ntuneric &n�untrul nostru, avem moarte. Moarteane d� ,i sim-�m*ntul nelini)tii, care include agita-ia ,i tulburarea.Este sentimentul c� nimic nu este calm &n noi, sim-�m*ntul c� totuleste &ntr-o stare de conflict ( nici o pace, nici o odihn�, nici o m*n-g*iere, nici un calm. Un alt sim- al mor-ii este sl�biciunea. De multeori spunem: CNu mai pot suporta!D Acesta este un indiciu al faptuluic� suntem at*t de slabi. Nu avem nici o putere, nici o for-�, nicio greutate pentru a rezista piedicilor din cale. An final, moartea ned� un sim- al depresiunii, opresiunii sau represiunii ( toate acesteCpresiuniD! Deoarece suntem slabi, este u,or s� fim deprima-i. Dece? Pentru c� mintea noastr� este fixat� pe carne, fapt care rezult�&n moarte. Goliciunea, &ntunericul, nelini,tea, sl�biciunea ,i depresi-unea ( toate acestea sunt gusturi ale sim-ului mor-ii. Noi cunoa,temmoartea &n�untru atunci c*nd sim-im goliciunea, &ntunericul,


nelini,tea, sl�biciunea ,i depresiunea. Aceste tipuri de sim-�mintedovedesc c� suntem &n carne ,i st�m de partea c�rnii.

Dar acest sim- al mor-ii provine realmente din sim-ul vie-ii.S� presupunem c� un om este &ntr-adev�r mort, este un cadavru.El nu va avea nici un sim- al goliciunii, al &ntunericului, al nelini,tii,i a,a mai departe, deoarece nu are via-�. Dar dac� are via-� &n�untru,chiar dac� poate via-a este bolnav� ,i slab�, el tot are un anumitsim- al goliciunii ,i al &ntunericului. El este capabil s� simt� toateaceste lucruri deoarece &nc� este o persoan� vie. Ca persoan� vie,el contacteaz� moartea, iar via-a din�untrul s�u este cea care &i d�sim-ul mor-ii. Printre func-iile ,i scopurile sim-ului vie-ii se num�r�faptul de a sim-i gustul mor-ii.

(2) Perceperea gustului vie2ii 6i al p0cii

Totu,i sim-ul mor-ii este doar ceva negativ. De partea pozitiv� seafl� sim-ul vie-ii ,i al p�cii. Ce este sim-ul, gustul vie-ii ,i al p�cii?Anainte de toate, &n contrast cu goliciunea exist� satisfac$ia ,i pli-n�tatea. Sim-im c� suntem satisf�cu-i cu Domnul. Suntem plini&n prezen-a Sa; nu suntem nici &nseta-i, nici fl�m*nzi. An al doilear*nd, sim-im lumina, opusul &ntunericului. Ampreun� cu satisfac-ianoastr� l�untric� lumina str�luce,te &n�untrul nostru. Fiecare col-,i fiecare alee a fiin-ei noastre este plin� de lumin�. Fiecare parteeste transparent�; nimic nu este opac. Apoi, &n contrast cu nelini,teaavem pacea, care ne calmeaz� toate tulbur�rile. Sim-�m*ntul din�-untrul nostru este pace &mpreun� cu odihn�, pace &mpreun� cu m*n-g*iere, pace &mpreun� cu lini,te, este. Nu este nici un sim-�m*ntde conflict sau controvers�. Puterea &n contrast cu sl�biciunea esteun alt gust al sim-ului vie-ii. Sim-im puterea deplin� ,i puterea vie-ii.An�untrul nostru exist� un CdinamD viu; ,i se pare c� nu este un singurmotor, ci patru motoare. Uneori sim-im puterea a milioane de Ccaiputere.D O, &n�untrul nostru exist� o adev�rat� putere care ne biruietoate sl�biciunile! Nu ne pas� de fe-ele posomor*te ale so-iilor noas-tre. Dac� ele se Carunc�D asupra noastr�, noi vom spune: CAleluia!DEle nu ne vor sup�ra ,i nici nu ne vor face s� ne pierdem cump�tul,pentru c� suntem puternici. Nu suntem u,ori ,i slabi; suntem grei,i plini de putere. Nimic nu ne poate r�sturna! Slav� Domnului!Acesta este sim-ul l�untric al vie-ii ,i al p�cii. An final, &n contrast cu


depresiunea avem libertatea. Prin curgerea vie-ii noi nu suntem doarelibera-i, ci de asemenea suntem deasupra oric�rei opresiuni. Nimicnu ne poate suprima. Cu c*t vine mai mult� depresiune, cu at*tsuntem mai mult &n locurile cere,ti.

Acesta este modul &n care percepem via-a ,i pacea. Le percepempur ,i simplu sim-indu-le, ,i le sim-im pentru c� avem via-a. Aceast�via-� din�untrul nostru este o via-� curg�toare. Prin curgerea vie-iinoi suntem vii ,i suntem &n prezen-a lui Dumnezeu. Prin urmare,avem un ad*nc sim-�m*nt l�untric c� suntem satisf�cu-i, ilumina-i,&nt�ri-i, m*ng*ia-i, &n�l-a-i, elibera-i ,i transcenden-i! Cu c*t suntemmai mult &n p�rt�,ia vie-ii, cu at*t vom sim-i mai mult via-a; ,i cu c*tsim-im mai mult via-a, cu at*t vom savura mai mult o p�rt�,ie maiintens� a vie-ii. Acestea dou� sunt experimentate mereu &n cicluri (adic�, cu c*t avem mai mult� p�rt�,ie a vie-ii, cu at*t avem maimult sim-ul vie-ii; cu c*t avem mai mult sim-ul vie-ii, cu at*t avemmai mult� p�rt�,ie a vie-ii. Acest lucru este minunat! Slav� Domnului!

P�rt�,ia ,i sim-ul vie-ii sunt produsele secundare ale &nvierii.Principalele bog�-ii ale &nvierii sunt Dumnezeu Ansu,i, Cristos cavia-�, natura divin�, legea vie-ii ,i ungerea Duhului Sf*nt. Din acestebog�-ii izvor�sc lucrurile secundare, dar practice: p�rt�,ia vie-ii ,isim-ul vie-ii.

CAPITOLUL 18

EXERSAREA DUHULUI �I INTRAREA �N DUH

An capitolul 17 am v�zut c� via-a divin� pe care am primit-o rezult�&n p�rt�,ia vie-ii sau curentul vie-ii, iar acest curent al vie-ii producesim-�m*ntul l�untric, con,tien-a mai profund� a vie-ii. Acum s� ana-liz�m diferen-a dintre suflet ,i duh.

Mine-i minte c� cortul, la fel ca ,i templul, are trei p�r-i: curteade afar�, locul sf*nt ,i Sf*nta Sfintelor. Re-ine-i c� Noul Testamentdeclar� &n mod clar c� suntem templul lui Dumnezeu. Prin urmare,cortul sau templul nu este doar simbolul lui Cristos, ci ,i al cre,tinilor.Fiin-a uman� const� din trei p�r-i: trup, suflet ,i duh (1 Tes. 5:23).Aceste trei p�r-i corespund celor trei p�r-i ale cortului: trupulcorespunde cur-ii de afar�; sufletul corespunde locului sf*nt; iarduhul corespunde Sfintei Sfintelor.

An simbolul cortului, prezen-a lui Dumnezeu sau gloria Shekinaa lui Dumnezeu precum ,i chivotul, care era un simbol al lui Cristos,se aflau &n Sf*nta Sfintelor. Cristos din duhul nostru este aplicareasau &mplinirea noutestamental� a acestui simbol. Ast�zi El este &n ceamai l�untric� parte a fiin-ei noastre, care acum este Sf*nta Sfintelor.

Iat� de ce cartea Evrei trateaz� acest lucru. A,a cum am v�zut,versetul 12 din capitolul 4 ne arat� c� duhul trebuie desp�r-it desuflet. Cu alte cuvinte, pentru a-L experimenta pe Cristosul cel viucare locuie,te &n duhul nostru, trebuie s� discernem duhul de suflet.Acest lucru este conform &nv�-�turilor din &ntregul Nou Testament.Cele patru Evanghelii ne &ndeamn� s� ne neg�m sufletul ,i s�renun-�m la el, iar Epistolele ne &ncurajeaz� s� umbl�m dup� duh ,is� tr�im &n duhul omenesc. Duhul este locul &n care locuie,te DomnulIsus ca Duh divin (2 Tim. 4:22). Prin urmare, noi ne discernem duhulomenesc de suflet neg*ndu-ne sufletul ,i urm*ndu-L pe Domnul &nduhul nostru.


EXPERIMENTAREA ALTARULUI

S� analiz�m una dintre problemele aplic�rii acestui principiu. Odat�o sor� a venit la mine spun*nd: CDac� nu suntem &n Sf*nta Sfintelor,&nseamn� c� &nc� suntem &n trup sau &n suflet. Atunci cum ne putemexersa duhul?D Pare ceva foarte logic. Dac� &nc� suntem &n trup sau &nsuflet ,i nu am intrat &n duh, atunci cum ne putem exersa duhul?Nu putem r�spunde la aceast� &ntrebare prin vreun proces mintal.Dar dac� &nc� tr�im &n trup sau &n suflet nu &nseamn� c� suntemcomplet izola-i de duh. Atunci c*nd ne folosim m*inile sau picioarele,&nseamn� c� m*inile ,i picioarele noastre sunt separate de cap?Noi suntem o fiin-� &ntreag�: trup, suflet ,i duh. Nu putem t�ia aceast�fiin-� &n trei p�r-i. I-am spus surorii c� chiar ,i atunci c*nd ea s-apoc�it ,i a crezut &n Domnul Isus, poc�in-a ei a fost o exersare a duhului.Pentru a experimenta o adev�rat� poc�in-� este nevoie de un duhpoc�it. Dac� poc�in-a este numai &n mentalitatea noastr�, ea nu esteo poc�in-� profund� ,i real�. Ea trebuie s� aib� loc &n ad*ncul duhuluinostru. Atunci c*nd L-am primit pe Domnul Isus noi ne-am exersatduhul, chiar dac� nu am avut nici o cunoa,tere con,tient� a termenuluiduh. Fiecare stadiu al experien-ei noastre cu Domnul se desf�,oar�&n duhul nostru.

Atunci c*nd L-am primit pe Domnul Isus ca M*ntuitor al nostruam venit la cruce, unde am fost r�scump�ra-i. An cort ca ,i simbol,crucea era simbolizat� de c�tre altar, care era localizat &n curtea deafar�. Noi ne-am poc�it ,i L-am primit pe Domnul la cruce. Chiar &nclipa &n care am fost m*ntui-i noi ne-am exersat cu adev�rat duhul.Deoarece ne-am exersat duhul, noi L-am atins pe Dumnezeu, L-amsim-it pe Dumnezeu ,i am avut un contact viu cu Dumnezeu.

Dar poate dup� aceea nu am tr�it prin duh ,i poate nici m�carprin suflet, ci prin c�ile lumii. Da, am fost m*ntui-i la cruce, ceeace a &nsemnat c� am trecut pe la altarul din curtea de afar�; dar dup�aceea nu am tr�it prin duh, ,i nici m�car prin suflet, ci conformc�ilor lumii.

Poate te &ntrebi care sunt c�ile lumii. Permite-mi s� ilustrez vorbinddespre un frate pe nume Sun, care la &nceput era judec�tor la un tri-bunal. Antr-o zi el a fost adus la o &nt*lnire de evanghelizare undeurma s� predic. Dup� &nt*lnire, acest necredincios a venit la mine ,imi-a pus o &ntrebare lumeasc�: CO, domnule Lee, spune-mi te rog,

EXERSAREA DUHULUI LI INTRAREA AN DUH 153

Dumnezeu este b�rbat sau femeie?D Ei bine, i-am vorbit pu-in despreDumnezeu ,i despre Cristos. Atunci el a spus c� a fost &ntr-adev�rCimpresionatD de predica mea, dar c� nu ,tia cum s� cread�. I-am spusca pur ,i simplu s� se deschid� pentru a-L primi pe Cristos, c�ci Cristoseste un Duh ,i El este pretutindeni. I-am spus: CDu-te acas� ,i &nchideu,a; &ngenuncheaz�, m�rturise,te--i p�catele ,i deschide-te lui Cristos.Spune-I c� crezi c� El a murit pentru tine ,i c� Al prime,ti ca M*ntuitoral t�u.D El a promis c� va face &ntocmai.

An seara aceea, &n timp ce se afla cu familia sa, care nu ,tia nimicdespre cre,tinism, deodat� a mers &n camera sa ,i a &nchis u,a. So-ia,i fiul s�u l-au &ntrebat ce are de g*nd s� fac�, iar el le-a r�spuns c�avea de f�cut ceva special ,i c� trebuia s� &nchid� u,a. A &ngenuncheat,i s-a rugat. So-ia ,i fiul s�u, care l-au spionat la fereastr�, c*nd l-auv�zut c� &ngenuncheaz�, s-au mirat ,i au r*s de el. Dup� ce s-a rugat,el a crezut c� dintr-odat� i se va &nt*mpla ceva, dar nu a fost a,a.An diminea-a urm�toare, dup� micul dejun, trebuia s� mearg� latribunal pentru a se ocupa de un caz, ,i pe drum, brusc, ceva s-a&nt*mplat. Mi-a spus c� &ntregul univers s-a schimbat. Ce minunateerau cerul ,i p�m*ntul! Chiar ,i c�-elu,ul ,i pisica pe care alt� dat�le dispre-uia, acum erau at*t de pl�cute pentru el. Era at*t debucuros, &nc*t a &nceput s� r*d�. S-a &ntrebat: CCe se &nt*mpl�?D C*nda intrat &n tribunal ,i a &nceput prezentarea cazului de care se ocupa,nu ,i-a putut controla r*sul; iar dup� ce a &ncheiat cazul, a venitacas� r*z*nd din ce &n ce mai mult. So-ia sa l-a &ntrebat: CCe s-a&nt*mplat cu tine? Ai primit mul-i bani? Ce te face s� fii at*t defericit ,i de bucuros?D El a r�spuns: CNu ,tiu. Pur ,i simplu suntvesel! Antregul univers s-a schimbat.D A doua zi a &nt*lnit un fratet*n�r care l-a ajutat s� &n-eleag� c� &ntr-adev�r fusese m*ntuit.

Dar dup� aceea, de,i era m*ntuit, el a continuat s� ac-ioneze ,is� tr�iasc� &ntr-un mod lumesc ,i s� priveasc� lucrurile a,a cumo fac oamenii din lume. El &nc� se afla &n curtea de afar�, sub soare;toate sim-urile lui erau la fel ca &nainte. A treia zi a fost adus din noula &nt*lnirea bisericii. Am fost fericit s�-l v�d acolo. Dup� &nt*lnire ela spus: CDomnule Lee, sunte-i un vorbitor bun ,i foarte elocvent.Ce ,coal� a-i absolvit?D Remarcile sale tr�dau modul lumesc &n careel aborda lucrurile. Apoi el a conversat cu mine despre multe aspectelegate de biseric�. A spus: CCum a-i reu,it s� aduce-i aici at*t de


mul-i oameni? Ce mijloace a-i folosit? A-i folosit reclama sau vreunfel de propagand�, ca ,i partidele politice?D Acesta este un mod com-plet lumesc de a aborda lucrurile. Apoi el m-a &ntrebat: CDomnuleLee, mi-ar place s� fiu cre,tin. Spune-mi te rog cum trebuie s� proce-dez. Trebuie s� completez vreun formular sau s� semnez ni,te h*rtii?DBine&n-eles c� l-am ajutat s� &n-eleag� totul &ntr-un mod corect. Darapoi el m-a &ntrebat: CS� presupunem c� devin un membru al bisericiidumneavoastr�; care ar trebui s� fie contribu-ia mea anual�? Li ces� fac cu familia mea? Biserica dumneavoastr� va &ncepe s� -in� subcontrol &ntreaga mea familie? Ve-i impune multe reguli so-iei mele,i copilului meu?D Ce este aceasta? Este calea lumii. Acest om fusese&ntr-adev�r m*ntuit, dar toate aceste lucruri dovedeau c� &nc� era&n curtea de afar�, &nc� era &n Egipt. El experimentase Pa,tele, dar&nc� nu traversase Marea Ro,ie. Anc� se afla &n lumea fizic�.

EXPERIMENTAREA PRIMEI PERDELE

S� continu�m s�-l folosim pe acest frate ca ilustra-ie. El a fostm*ntuit &n 1938. An anul urm�tor nu s-a &nt*mplat nimic. El fusesem*ntuit &ntr-adev�r, dar &nc� era complet &n lume. Timp de trei aninu s-a &nt*mplat nimic. Apoi, &n 1941, el a fost trezit; ceva l-a revolu--ionat. Antr-o zi, &n timp ce se ruga, el a renun-at la tot ce era lumesc.A spus: CDoamne, renun- la cuno,tin-a mea, la slujba mea de jude-c�tor, la familia mea ,i la orice lucru din lume. O, Doamne, de acum&nainte Te iubesc pe Tine! Am fost m*ntuit cu trei ani &n urm�; daracum ,tiu c� trebuie s� renun- la orice lucru lumesc.D El a renun-atla lume.

F�c*nd astfel, acest frate a trecut prin perdeaua de afar� ,i a intrat&n locul sf*nt. Ancep*nd din acea zi el a descoperit cum s� aib� p�rt�,iecu Cristos ,i cum s�-L ia pe Cristos ca man� zilnic� a sa prin citireaBibliei. Biblia a devenit foarte pre-ioas� ,i dulce pentru el. An fiecarezi savura faptul de a lua ca hran� ceva din Biblie. Din acea zi el nua savurat doar p*inea de pe masa pentru punerea &nainte, ci a fost,i iluminat prin lumina l�untric�. De asemenea, apoi el a avutbucuria rug�ciunii. El mi-a spus: CO, frate Lee (niciodat� nu mi s-amai adresat cu CdomnuleD Lee), de fiecare dat� c*nd &nchid ochii ,im� rog, pur ,i simplu am sim-�m*ntul c� sunt &n ceruri.D Ce esteaceasta? Este mireasma pl�cut� a t�m*ii arse. El sim-ea prezen-a


lui Dumnezeu deoarece Al experimentase pe Cristos ca man� zilnic�,ca lumin� l�untric� ,i ca mireasm� pl�cut� a &nvierii.

Acum trebuie s� ne fie foarte clar &n ce loc experimenta el toateacestea. El a intrat din curtea de afar� &n locul sf*nt trec*nd prinperdeaua dint*i. El nu a trecut prin perdeaua a doua. Ant*i p�catelesale au fost tratate la altarul crucii; dar lumea ,i lucrurile lume,ti&nc� erau asupra lui. Trei ani mai t*rziu, trec*nd prin prima perdea,el a renun-at la lume ,i la lucrurile lume,ti ,i a intrat &n locul sf*nt.Zi de zi el a &nceput s�-L experimenteze pe Cristos ca via-� a sa,ca hran� a sa, ca lumin� a sa ,i ca arom� pl�cut� a &nvierii.

EXPERIMENTAREA PERDELEI A DOUA

Dar el &nc� nu era &n Sf*nta Sfintelor. P�catele ,i lucrurile lume,tiau disp�rut, dar a r�mas un singur lucru ( carnea. Deci, &nc� existao alt� perdea de separare. Prin coresponden-a recent� din OrientulAndep�rtat am aflat c� acest frate, &n timpul ultimului an sau a ulti-milor doi ani, a experimentat zdrobirea omului exterior. Zdrobireaomului exterior reprezint� sf*,ierea perdelei a doua! Este sf*,iereasau zdrobirea c�rnii. Scrisorile dovedesc faptul c� din aceast� experi-en-� el prime,te acum discern�m*ntul real al duhului. El nu numaic� poate s�-,i discearn� propriul duh, ci ,i duhul altora, deoareceel este mai mult &n duh.

Atunci c*nd am intrat &n curtea de afar� prin m*ntuire, p�catelenoastre au fost tratate. Atunci c*nd am intrat &n locul sf*nt, lumeaa fost dat� la moarte. Dar dac� nu am intrat &n Sf*nta Sfintelor,sinele &nc� a r�mas. Zi de zi noi Al putem savura pe Cristos ca man�minunat�, ca lumin� cereasc� ,i ca parfum pl�cut al &nvierii; dartoate acestea sunt &nc� superficiale, c�ci toate lucrurile din loculsf*nt sunt expuse &n mod public. P*inea pentru punerea &nainte nueste mana ascuns�, lumina nu este legea ascuns�, iar t�m*ia nu estetoiagul ascuns al &nvierii. Atunci c*nd venim la &nt*lnire to-i potvedea c� noi prezent�m mana, str�lucim cu lumina ,i r�sp*ndimmireasma pl�cut� a t�m*ii arse. Dac� a,a este, atunci nu ar trebuis� credem c� suntem at*t de profunzi. De multe ori c*nd venimla &nt*lnire cu aroma pl�cut� a t�m*ii arse unii vor comenta:CO, ce frate agreabil! Ce sor� pl�cut�! De fiecare dat� c*nd ei &,ideschid gura to-i simt mireasma pl�cut� a lui Cristos.D


Dar toate acestea nu sunt mana ascuns�, legea ascuns� ,i toiagulascuns, &nmugurit. Totu,i, aceste experien-e bune ale locului sf*ntnu ar trebui respinse. Dimpotriv�, ar trebui s� le respect�m. Slav�Domnului, mul-i Al savureaz� pe Cristos ca mana lor zilnic�. Zi de ziei Al savureaz� pe Cristos ca lumin� a lor ,i ca mireasm� pl�cut� &n&nviere. Dar trebuie s� &n-elegem c� toate acestea nu sunt -elul; nusunt -ara Canaanului. Aceasta este doar pustia unde se afl� St*ncavie din care curge apa vie ,i unde Cristos ne alimenteaz� cu manazilnic�. Dac� ne &mp�rt�,im din mana cereasc� ,i din apa vie carecurge din St*nc� nu &nseamn� c� ne afl�m &n -elul lui Dumnezeu.Toate acestea dovedesc doar c� noi nu mai suntem &n Egipt, adic� &nlume. Cu alte cuvinte noi ne afl�m &n locul sf*nt, dar nu &n Sf*ntaSfintelor. Este un loc sf*nt, dar nu este cel mai sf*nt. Trebuie s� negr�bim s�-l savur�m pe cel mai bun. Nu este suficient s� fim doarafar� din Egipt ( acesta este doar aspectul negativ. Exist� ceva multmai pozitiv. Trebuie s� intr�m &n -ara cea bun� care este simbolulCristosului atotinclusiv din duhul nostru. Nici Mielul Pascal din Egipt,nici mana zilnic� din pustie, nu se pot compara cu -ara cea bun�a Canaanului. Mara cea bun� a Canaanului nu include doar un singuraspect sau o singur� parte din Cristos, ci pe Cristosul atotinclusiv.

Din nou trebuie s� ar�t�m c� atunci c*nd am fost m*ntui-i noine-am exersat duhul &n mod incon,tient. Nu exist� nici o &ndoial�asupra acestui lucru. Acum, &n locul sf*nt, zi de zi citim Scripturile,Al contact�m pe Cristos ,i experiment�m str�lucirea luminii. Toateacestea trebuie s� fie experimentate tot prin exersarea duhului, chiardac� poate suntem persoane mai mult &n suflet dec*t &n duh. Poatecitim Scripturile diminea-a exers*ndu-ne duhul ,i astfel hr�nindu-nedin Cristos ca mana noastr� zilnic�. Dar &n ce ne prive,te pe noi &n,ine,&nc� nu suntem &n duh; &nc� suntem &n suflet. An final, &ntr-o zi vomvedea c� sinele trebuie tratat ,i zdrobit. Atunci c*nd vom vedea c� dejaam fost r�stigni-i, vom aplica crucea la noi &n,ine; iar c*nd prinexperien-� vom vedea c� sinele a fost &ngropat, noi ca persoane vomfi transfera-i &n duh. Deci nu numai c� ne vom exersa duhul pentrua-L contacta pe Domnul, ci &ntreaga noastr� fiin-� va fi &n duh. Deciexist� trei lucruri strategice pe la care trebuie s� trecem: altarul,prima perdea ,i a doua perdea. La altar, p�catele noastre sunt tratate;la prima perdea, lumea este tratat�; iar la a doua perdea, noi &n,ine (


via-a sufleteasc�, omul natural, omul exterior, carnea, sinele ( suntemtrata-i. Apoi devenim persoane &n duh. Este ceva dincolo de simplaexersare a duhului pentru a experimenta ceva din Domnul.

EXPERIMENTAREA M�RII RO�II �I A RULUI IORDAN

S� studiem &n continuare geografia ,i istoria poporului Israel.An Egipt poporul Israel a m*ncat Pa,tele, care le-a tratat p�catele.Ei au fost m*ntui-i atunci c*nd p�catele lor au fost tratate de c�treMielul Pascal, dar for-a egiptean�, Faraon ,i armata lui, &nc� &i -inea&n sclavie. Deci a fost nevoie ca ei s� treac� prin Marea Ro,ie. For-elelume,ti au fost &ngropate sub apele M�rii Ro,ii. Armata lui Faraoninclude o mul-ime de oameni ,i toate lucrurile lume,ti. An cazulunor oameni, o pereche de ochelari reprezint� un soldat din armataegiptean�, c�ci pentru ei este un lucru lumesc. An cazul altora, &mbr�-c�mintea nu reprezint� un singur soldat, ci o &ntreag� divizie desolda-i din armata egiptean�! Multe lucruri lume,ti ne leag� ,i ne-in sub control &n mod tiranic. Dar atunci c*nd poporul Israel a trecutprin Marea Ro,ie, &ntreaga lume a fost tratat�. Antreaga armat�egiptean� a fost &ngropat� sub apele M�rii Ro,ii. Apa M�rii Ro,iisimbolizeaz� primul aspect al eficacit�-ii mor-ii lui Cristos. Toatelucrurile lume,ti sunt tratate ,i &ngropate &n moartea lui Cristos.

Mai t*rziu, dup� ce au p�r�sit Egiptul, cei din poporul Israel au&nceput s� r�t�ceasc� &n pustie ,i zilnic savurau mana, care era cevaceresc din Cristos. Antotdeauna puteau s� depun� m�rturie &n fa-aaltora despre felul &n care L-au savurat pe Cristos, dar &n acela,itimp ei r�t�ceau prin pustie. Antr-o zi ei au trecut prin r*ul Iordan,iar &n apa Iordanului au fost &ngropate dou�sprezece pietre carereprezentau vechiul Israel. Sub apa M�rii Ro,ii au fost &ngropatefor-ele egiptene, dar sub apa Iordanului, au fost &ngropa-i sinele ,iomul vechi al israeli-ilor. Dup� aceasta ei au intrat &n al treilea loc,-ara Canaanului, ,i au savurat bog�-iile ei atotinclusive.

Atunci c*nd cei din poporul Israel erau &n Egipt, ei se aflau &ncurtea de afar�. Atunci c*nd au intrat &n pustie, ei s-au aflat &n loculsf*nt. An final, atunci c*nd au intrat &n Canaan, ei s-au aflat &n Sf*ntaSfintelor. Marea Ro,ie corespunde primei perdele, iar r*ul Iordan celeide-a doua perdele. Este foarte clar faptul c� aceste dou� ape simboli-zeaz� cele dou� aspecte ale crucii lui Cristos. Primul aspect al crucii


trateaz� toate lucrurile noastre lume,ti, iar al doilea aspect trateaz�sinele din sufletul nostru. Cu alte cuvinte, crucea este cea care Csf*,ieDcele dou� perdele. Noi trebuie s� trecem prin cele dou� perdele exacta,a cum israeli-ii au trebuit s� treac� prin cele dou� ape.

Acum trebuie s� ne verific�m pe noi &n,ine ,i s� descoperim undesuntem. Suntem noi &n Egipt? An pustie? Sau &n Canaan? Cu altecuvinte, suntem &n curtea de afar�? An locul sf*nt? Sau &n Sf*ntaSfintelor? Suntem &n atmosfera lumeasc� &n care totul este sub soare?Cei care sunt &n curtea de afar� nu au lumina locului sf*nt ( ei audoar soarele. Toate lucrurile lume,ti se afl� sub soare. Suntem noiasemenea cre,tini, care credem &n Domnul Isus, Al accept�m ca M*n-tuitor ,i credem c� El a murit pe cruce pentru p�catele noastre, ,i cutoate acestea &nc� avem punctul de vedere lumesc ,i tr�im &n atmos-fera lumeasc�? Sau suntem &n locul sf*nt, savur*ndu-L pe Cristos zide zi ca man� a noastr�, ca lumin� a noastr� cereasc� ,i ca mireasm�pl�cut� a &nvierii?

Sau am &naintat mai &n profunzime? An Sf*nta Sfintelor noiAl putem experimenta pe Cristos ca pe Cel ascuns ( nu ca pe Aaron&n curtea de afar�, ci ca pe Melhisedec din Sf*nta Sfintelor cereasc�.Aici noi Al putem savura pe Cristos ca man� ascuns�, ca lege ascuns�,i ca autoritate ascuns� a &nvierii, pentru a domni peste toate lucru-rile. Aici totul este ascuns, deoarece acum Cristos este experimentatcel mai profund &n�untrul nostru. Domnul s� Se &ndure de noi, ca s�,tim unde ne afl�m ,i &ncotro trebuie s� ne &ndrept�m.

CAPITOLUL 19

CRISTOSUL ASCUNS DIN DUHUL NOSTRU

A,a cum am v�zut, cortul sau templul este compus din trei p�r-i:curtea de afar�, locul sf*nt ,i Sf*nta Sfintelor. An partea din interiorulcur-ii de afar�, cortul este &mp�r-it &n dou� p�r-i: locul sf*nt ,i Sf*ntaSfintelor. Anainte de a vedea lucrurile din Sf*nta Sfintelor, trebuies� le vedem pe cele din curtea de afar� ,i din locul sf*nt.

CURTEA DE AFAR�

An curtea de afar� exist� dou� lucruri: altarul ,i ligheanul. To-istuden-ii Bibliei sunt de acord cu faptul c� altarul este simbolulcrucii lui Cristos, iar ligheanul este simbolul lucr�rii Duhului Sf*nt.Am experimentat noi altarul ,i ligheanul? Pe cruce, Cristos a fostoferit ca jertfa noastr� pentru p�cat. El a murit pentru p�catele noas-tre ,i chiar a fost f�cut P�cat pe cruce pentru noi; deci El este Pa,telenostru. An-elesul Pa,telui este acela c� El, Ansu,i Mielul lui Dumne-zeu, a purtat p�catele noastre ,i a murit pe cruce. 1 Corinteni 5:7afirm� &n mod clar faptul c� Cristos este Pa,tele nostru. Ziua &n carenoi am crezut &n moartea Sa pentru p�catele noastre a fost ziuaPa,telui nostru. An ziua aceea noi L-am savurat pe Cristos ca Mielulnostru pascal.

Dup� ce am experimentat altarul crucii, imediat Duhul Sf*nta &nceput s� lucreze, fapt simbolizat de c�tre lighean. Ligheanul esteun loc &n care oamenii sunt sp�la-i ,i cur�-i-i. Dup� ce L-am primitpe Cristos ca Pa,te al nostru, Duhul Sf*nt A,i &ncepe lucrarea de cur�--ire &n interior ,i la exterior. Atunci c*nd cei din poporul lui Israelintrau &n cort, ei trebuiau s� treac� pe la altarul cu jertfa pentru p�cat,i pentru gre,eal�; dar de asemenea trebuiau ca &n lighean s�-,i spelem*inile ,i picioarele de toat� murd�ria p�m*nteasc�. Duhul Sf*nt necur�-e,te de toat� murd�ria p�m*nteasc� a umbl�rii noastre zilnice


&ncep*nd din ziua &n care am fost m*ntui-i. Dac� am avut acesteexperien-e, &nseamn� c� am fost m*ntui-i ,i c� nu mai suntem &n afaracur-ii exterioare. O dat� ce suntem &n spa-iul cur-ii de afar�, noi neafl�m &n interiorul grani-elor ,i domeniului lui Dumnezeu. Cu altecuvinte, noi suntem &n &mp�r�-ia lui Dumnezeu, c�ci am fost regenera-i,r�scump�ra-i, ierta-i ,i acum cur�-i-i prin lucrarea Duhului Sf*nt.Dac� nu am experimentat at*t altarul c*t ,i ligheanul, niciodat� nuputem fi un adev�rat copil al lui Dumnezeu. Chiar dac� poate la exterioram intrat &n cre,tin�tate, f�r� experimentarea acestor dou� lucrurinoi &nc� ne afl�m &n afara &mp�r�-iei lui Dumnezeu.

LOCUL SFNT

Dar &nc� nu am spus totul; acesta este doar ABC-ul vie-ii cre,tine.Trebuie s� ne gr�bim s� &naint�m. Am intrat pe poarta principal�a cortului, dar este o alt� perdea sau poart� prin care trebuies� intr�m. Din curtea de afar�, din locul &n care am venit crez*nd&n Domnul, trebuie s� intr�m &n locul sf*nt.

Primul articol din locul sf*nt este masa pentru punerea �naintea p#inii, o mas� pe care este pus� p*inea. P*inea este un simbol allui Cristos ca hran� a noastr�, c�ci El este P*inea Vie-ii (Ioan 6:35).Cristos este rezerva pentru via-a noastr�. El este mana noastr�zilnic�, care ne hr�ne,te ca s� putem tr�i &naintea lui Dumnezeu.Masa pentru punerea &nainte a p*inii nu con-ine doar o singur� p*ine;este o mas� pe care se afl� o mare cantitate de p*ine. Aceasta&nseamn� c� noi putem experimenta o rezerv� abundent� de via-�,exact a,a ca mana care c�dea din cer. An fiecare diminea-� era o rezer-v� bogat� de man�. De c*nd L-am experimentat pe Cristos ca Pa,teal nostru ,i am experimentat ,i lucrarea cur�-itoare a Duhului Sf*nt,am mers noi mai departe pentru a-L experimenta pe Cristos ca mananoastr� zilnic�? Dac� da, atunci noi cunoa,tem masa pentru punerea&nainte a p*inii &ntr-un mod viu.

Sfe)nicul urmeaz� mesei pentru punerea &nainte, fiind al doileaarticol. Aceasta &nseamn� c� Cristos este at*t lumina c*t ,i via-a. Ioan1:4 spune c� via-a este &n Cristos, iar acea via-� este &ns�,i luminaoamenilor. Ioan 8:12 afirm� ,i faptul c� aceast� lumin� este luminavie-ii. Dac� Al putem savura ,i experimenta pe Cristos ca via-�, atuncicu siguran-� El va deveni lumina noastr�. Atunci c*nd ne hr�nim cu

CRISTOSUL ASCUNS DIN DUHUL NOSTRU 161

Cristos putem sim-i str�lucirea din�untru care ne ilumineaz�. Dup�ce L-am primit pe Cristos ca Pa,te al nostru ,i am fost cur�-i-i prinlucrarea Duhului Sf*nt, ,i dup� ce ,tim cum s� ne hr�nim din Cristosca man� zilnic� a vie-ii, putem sim-i str�lucirea l�untric�.

Al treilea articol, altarul t�m#ierii, urmeaz� mesei pentru punerea&nainte ,i sfe,nicului. Acesta este experimentat atunci c*nd sim-imo mireasm�, un parfum pl�cut. Acest parfum pl�cut, care este Cristos&n &nviere, se &mpr�,tie ,i se &nal-� spre Dumnezeu. Dac� Al savur�mpe Cristos ca hran� a noastr� ,i suntem &n lumina Sa, lumina vie-ii,atunci noi suntem &n &nviere. An�untrul nostru exist� ceva pl�cutcare se &mpr�,tie ,i se &nal-� spre Dumnezeu. Acest lucru nu poatefi confirmat niciodat� prin cuno,tin-� sau prin doctrin�, ci trebuieconfirmat prin experien-a noastr�. Avem noi asemenea experien-e?De,i poate nu avem suficiente asemenea experien-e, &n acest momenteste important c� am avut asemenea experien-e. Eu pot depunem�rturie c� este minunat! Cu treizeci ,i trei de ani &n urm� m� aflam&n acest loc sf*nt &n fiecare zi ,i chiar &n fiecare or�. O, Cristos eramana mea zilnic� ,i eram plin de El ,i plin de lumin�. Eram foartesatisf�cut cu Dumnezeu ,i El era foarte satisf�cut cu mine, iar cevadin Cristos din�untrul meu se r�sp*ndea ,i se &n�l-a spre Dumnezeuca o mireasm� dulce.

CHIVOTUL DIN SFNTA SFINTELOR

Dar oare acesta este sf*r,itul? Antr-adev�r, este ceva sf*nt, dar nucel mai sf*nt. Este bun, dar nu cel mai bun. De aceea trebuie s� negr�bim din nou pentru a intra &n Sf*nta Sfintelor. Prin prima perdeadoar se trece, dar a doua perdea trebuie sf*,iat�. Aceast� perdeaeste carnea (Evrei 10:20), care trebuie s� fie zdrobit� &nainte ca nois� putem intra &n Sf*nta Sfintelor.

An Sf*nta Sfintelor exist� un singur lucru ( acela este chivotul.To-i studen-ii Bibliei sunt de acord cu faptul c� chivotul este un simbolal lui Cristos. De,i Cristos poate fi savurat ca hran� a noastr�,ca lumin� a noastr� ,i ca aroma noastr� pl�cut� &nspre Dumnezeu,totu,i Cristos (nsu)i Se afl� &n Sf*nta Sfintelor. Cristos ca hran�,ca lumin� ,i ca mireasm� pl�cut� sunt cele trei articole din loculsf*nt, dar acum Cristos (nsu)i trebuie s� fie atins. Noi nu trebuies�-L atingem pe Cristos doar ca pe vreun articol oarecare, ci pe Cristos


(nsu)i. Acest lucru este mai profund. Trebuie s� lu�m contactcu Cristos Ansu,i. L-am experimentat pe Cristos ca Pa,te al nostru,i sp�larea Duhului Sf*nt; apoi L-am experimentat pe Cristos ca via-�,ca lumin� ,i ca mireasm� pl�cut�; acum trebuie s�-L contact�mpe Cristos Ansu,i. Foarte pu-ini cre,tini au intrat vreodat� &n Sf*ntaSfintelor pentru a atinge chivotul, care este Cristos Ansu,i.

Acum s� analiz�m con-inutul chivotului. Este foarte semnificativs� vedem faptul c� mana se afl� &n chivot. Nu este vorba despremana din v�zul tuturor, ci despre mana ascuns�; nu despre manaar�tat� &n mod vizibil, ci despre mana din locul secret. F�r� &ndoial�,mana ascuns� corespunde p*inii pentru punerea &nainte. Dardiferen-a este aceasta: p*inea pentru punerea &nainte este ar�tat�&n mod vizibil, dar mana din chivot este ascuns�. P*inea pentrupunerea &nainte este pus� &n v�zul tuturor pe mas�, dar mana dinchivot este ascuns� &n vasul de aur. Mana nu numai c� este ascuns�&n vasul de aur, dar acest vas este la r*ndul lui ascuns &n chivot. Esteascuns� de dou� ori! An pustie poporul Israel a savurat mana, darmana pe care au savurat-o ei era mana public�; era mana c�zut� pep�m*nt, nu mana ascuns� &n ceruri. Mana ascuns� este Cristos Ansu,i.

Trebuie s� experiment�m un asemenea Cristos mai profund,un Cristos din locul secret, un Cristos din locurile cere,ti. Acestaeste Cristosul men-ionat &n Evrei 7, conform ordinului lui Melhisedec( nu conform ordinului lui Aaron. Aaron se afl� &n curtea de afar�aduc*nd jertfe pe altar; Melhisedec se afl� pe tronul harului dinlocurile cere,ti. Noi Al putem experimenta pe Cristos ca hran�a noastr�, dar aceast� savurare a Sa este doar &n locul sf*nt, ,i tot ceexperiment�m este cunoscut imediat de mul-i oameni. Uneori vesteadespre experien-a noastr� Cglorioas�D se r�sp*nde,te &n toat� -ara.Nu este nimic altceva dec*t experimentarea p*inii care este &n v�zultuturor, situat� pe masa pentru punerea &nainte. Noi trebuie s� negr�bim s� &naint�m mai &n profunzime, &nspre locul secret al CeluiAtotputernic, pentru a-L atinge pe Cristosul ceresc Ansu,i.

An chivot se afl� ,i legea, legea reglatoare ,i iluminatoare. Legeacorespunde sfe,nicului din locul sf*nt. Legea este m�rturia luiDumnezeu, iar sfe,nicul, at*t &n Vechiul c*t ,i &n Noul Testament,este de asemenea m�rturia lui Dumnezeu. De,i legea corespundesfe,nicului, principiul este acela,i: sfe,nicul str�luce,te &n v�zul


tuturor, dar aceast� lege este o lumin� ascuns�, l�untric� ,i maiprofund�. De multe ori fra-ii ,i surorile au doar lumina sfe,nicului.O, c*t de intens str�luce,te lumina lor! Antr-un sens acest lucru estebun, dar &ntr-un alt sens ei &nc� sunt superficiali; totul este ar�tatla suprafa-�. Pentru ei este nevoie ca Cristos s� devin� legea lorl�untric�. Cei care Al au pe Cristos ca lege vie ascuns� &n�untrullor nu arat� mult la exterior, dar &n interior Al cunosc pe Cristos&ntr-un mod mai profund.

An al treilea r*nd, toiagul �nmugurit se afl� &n chivot. Toiagulcu muguri &ncol-i-i Al simbolizeaz� pe Cristosul &nviat. Acest lucrucorespunde miresmei t�m*ii, ambele simboliz*ndu-L pe Cristosulcel &nviat; dar din nou, diferen-a este aceea c� t�m*ia este exprimat�&n v�zul tuturor, &n timp ce toiagul &nmugurit este experimentat&ntr-un mod ascuns ,i mai profund.

An locul sf*nt am v�zut trei lucruri: Cristos ca hran�, Cristosca via-� ,i Cristos ca mireasm� pl�cut�. Dar cele trei lucruri dinchivotul Locului Prea Sf*nt sunt mai profunde. P*inea pentru pune-rea &nainte este ceva ar�tat �n afar�, sfe,nicul este ceva ce str�luce)te�n afar�, iar t�m*ia este ceva ce se r�sp#nde)te �n afar� ( toate suntexpuse la exterior. Dar cele trei lucruri din chivot sunt ascunse ad*nc,i &n�untru.

S� NE GR�BIM S� �NAINT�M MAI ADNC �N CRISTOS

Acum ne este clar faptul c� locul sf*nt reprezint� pustia pe deo parte ,i sufletul pe de alt� parte. An antichitate, israeli-ii se aflaula &nceput &n Egipt. Din moment ce &n Egipt ei au experimentatPa,tele, Egiptul era curtea lor de afar�. Dup� Pa,te ei au fost sco,idin Egipt ,i au ajuns &n pustie. Cu alte cuvinte, ei au pornit dincurtea de afar� c�tre locul sf*nt.

An timp ce pentru israeli-i locul sf*nt corespunde pustiei, pen-tru cre,tinii corinteni ,i evrei el corespunde sufletului omenesc.De exemplu, credincio,ii din Corint Al experimentaser� pe Cristosca Pa,te al lor (1 Cor. 5:7) ,i apoi &n experien-a lor au trecut &n pustieunde L-au savurat pe Cristos ca man� ,i apa lor vie (1 Cor. 10:1-5).Ei se aflau ,i ei &n pustie, ca israeli-ii de alt� dat�, dar pentru corintenipustia era sufletul. Citind cu aten-ie 1 Corinteni, vedem c� ei erausuflete,ti ,i carnali. Da, ei Al savurau pe Cristos ca hran� a lor ,i ca


lumin� a lor ,i aveau multe experiment�ri minunate ale lui Cristos,dar savurarea lui Cristos era &n sufletele lor. Carnea lor, perdeauacare separ� Sf*nta Sfintelor de locul sf*nt, nu fusese zdrobit�. Sufle-tele lor nu fuseser� tratate, deci ei nu erau &n duh, care este Sf*ntaSfintelor. Ei savurau ceva din Cristos, dar nu pe Cristos Ansu,i.

Cre,tinii evrei erau ,i ei simboliza-i de c�tre israeli-ii din pustie(Evrei 3:6-8). Apostolul Pavel le-a ar�tat at*t cre,tinilor evrei c*t,i celor corinteni c� poporul Israel erau un exemplu al propriei lorst�ri. Capitolul 4 din Evrei indic� faptul c� a intra &n odihn� &nseamn�a intra &n Locul Prea Sf*nt ,i a atinge tronul harului, unde esteast�zi Cristos, Marele nostru Preot. Cre,tinii evrei savurau ceva dinCristos prin &nv�-�turi. 1 Corinteni se ocup� de subiectul darurilor,&n timp ce cartea Evrei trateaz� tema &nv�-�turilor. Credincio,iiCorinteni se aflau �n suflet savur*nd darurile, iar cre,tinii evrei erau,i ei �n suflet savur*nd doctrinele; de aceea ei nu puteau &n-elegelucrurile mai profunde. Din moment ce at*t corintenii c*t ,i evreiierau devota-i fie darurilor lor, fie doctrinelor elementare, ei au trebuits� tolereze pustia &n sufletele lor.

Iat� de ce apostolul Pavel &i ruga fierbinte pe credincio,iicorinteni s�-,i cunoasc� duhul ,i s� fie oameni spirituali &n loc s� fieoameni suflete,ti (1 Cor. 2:11-15). Li &n Evrei 4:12 el a spus acela,ilucru ( c� ei trebuie s�-,i disting� duhul de suflet. Principiul dinaceste dou� c�r-i este acela,i. Numai aceste dou� c�r-i din NoulTestament se refer� la istoria lui Israel din pustie. Motivul esteacela c� corintenii erau suflete,ti &n darurile lor, iar evreii erausuflete,ti &n doctrinele lor. Ast�zi mul-i cre,tini sunt suflete,ti&n darurile lor ,i mul-i al-ii sunt suflete,ti &n doctrinele lor. F�r�&ndoial�, doctrinele i-au ajutat pe cre,tinii evrei ,i darurile i-auajutat pe corinteni. Dar to-i erau &n suflet, care este locul sf*nt (nu &n duh, Sf*nta Sfintelor, unde Al puteau atinge ,i experimentape Cristos Ansu,i. Dac� vrem s� Al atingem &n duhul nostru, trebuies� renun-�m la sufletul nostru. Nu ar trebui s� r�m*nem &n suflet.Dac� r�m*nem &n suflet, r�t�cim &n pustie.

Poate vei spune: CEi bine, de ce acest lucru este at*t de important?Eu tot savurez ceva din Cristos. De ce spui c� aceste doctrine suntdoar ceva elementar? Prin ele eu cunosc ceva despre Cristos ,i savu-rez ceva din El. Tu spui c� aceste daruri sunt accentuate prea mult.


Atunci de ce eu tot savurez ceva din Cristos prin daruri?D Prive,tetabloul din pustie. Israeli-ii au r�t�cit prin pustie mai mult de treizeci,i opt de ani, ,i &n tot acel timp, zi de zi, ei au m*ncat man�. Dumnezeueste at*t de &ndur�tor! El nu este un Dumnezeu zg*rcit, ci unDumnezeu extrem de generos. Chiar ,i atunci c*nd ei au gre,it, El totle-a dat ceva. Dar mana, care c�dea din cer zilnic, nu a justificatr�t�cirea poporului Israel prin pustie. Dimpotriv�, ea a dovedit c*tde prunci ,i c*t de carnali erau ei, c�ci timp de treizeci ,i opt de aninu au savurat nimic altceva dec*t mana. Mana era bun� pentru untimp scurt; dar ei ar fi trebuit s� o p�r�seasc� cur*nd pentru a savuraprodusele Canaanului.

Lec-ia pe care trebuie s� o &nv�-�m noi este pur ,i simplu aceasta:a avea darurile pentru un timp scurt este permisibil, dar a insistaasupra faptului de a avea daruri tot timpul pur ,i simplu dovede,tec� suntem prunci. Trebuie s� mergem mai departe ,i chiar s� negr�bim. Nu darurile sunt por-ia noastr� ( Cristos este por-ia pe careDumnezeu ne-a repartizat-o. Anainte de se ocupa de subiectul darurilordin 1 Corinteni, apostolul Pavel a ar�tat c� Cristos Ansu,i este por-ianoastr�. Noi nu suntem chema-i la p�rt�,ia darurilor, ci la p�rt�,ialui Cristos (1 Cor. 1:9). Dumnezeu nu a f�cut din daruri &n-elepciuneanoastr�, ci El L-a f�cut pe Cristos &n-elepciunea noastr�. Prin Cristosam fost &ndrept�-i-i, sfin-i-i ,i r�scump�ra-i (1 Cor. 1:30). Trebuies�-I mul-umim lui Dumnezeu pentru darurile Sale, dar ele nu suntdec*t un ajutor pentru scurt timp. Cu siguran-� copiii lui Israel puteaus�-I mul-umeasc� lui Dumnezeu pentru mana lor zilnic�; dar mananu era dec*t o provizie temporar� p*n� c*nd ei vor fi ajuns &n -ar�.Ei nu ar fi trebuit s� r�m*n� &n pustie av*nd mana timp de treizeci,i opt de ani. Al sl�vim pe Dumnezeu pentru &n-elepciunea ,i &ndu-rarea Sa ,i Ai mul-umim lui Dumnezeu pentru darurile Sale, c�ciatunci c*nd r�t�cim prin pustie noi avem nevoie de mana zilnic�,i de daruri ca s� ne ajute. Dar acest lucru nu justific� faptulde a continua s� umbl�m pe o asemenea cale o lung� perioad� de timp.Dimpotriv�, acest lucru poate dovedi c� &nc� suntem tineri ,i chiarprunci. Dac� ne-am gr�bi s� &naint�m nu ar mai fi nici o nevoies� savur�m mana; am putea savura imediat produsele -�rii bunea Canaanului. Dac� savur�m produsele -�rii bune, acest lucru dove-de,te c� suntem &n odihn� ,i &n duh. Dac� nu, atunci suntem ca Israel,


r�m*n*nd &n pustia sufletului nostru. Dac� nu suntem &n duh, cruceatrebuie s� ne trateze carnea ,i sufletul.

An Evrei 4, 5 ,i 6 suntem sf�tui-i s� ne gr�bim, iar &n 1 Corin-teni 9 suntem &ndemna-i s� alerg�m &n curs�. Trebuie s� ne gr�bims� intr�m &n duh pentru a-L atinge pe Cristos Ansu,i ,i a-L experi-menta pe Cristosul mai profund ca man� ascuns�, ca lege l�untric�,i ca toiag &nmugurit secret. Scriitorul Epistolei 1QCorinteni &i sf�tuiape credincio,ii corinteni s� se corecteze ,i s� se limiteze &n ce prive,tedarurile. Ei trebuiau s� &nve-e cum s� foloseasc� darurile &ntr-unmod corect (1 Cor. 14). Dac� citim 1 Corinteni cu aten-ie ,i obiectivitate,vom vedea c� inten-ia scriitorului nu este aceea de a-i &ncurajape credincio,i &n leg�tur� cu practicarea darurilor, ci de a-i corecta.Pentru a alerga &n curs� a,a cum se cuvine trebuie s� cunoa,temlucrurile mai ad*nci ale lui Cristos &n duh.

Acum noi to-i trebuie s� verific�m unde ne afl�m. Suntem la altarsau la lighean? Poate suntem chiar &n afara por-ii principale!Am experimentat aceste dou� lucruri din curtea de afar� ,i am mersmai departe spre masa pentru punerea &nainte a p*inilor, spre lumin�,i mireasma pl�cut�? Sau am trecut de locul sf*nt ,i acum suntem&n Sf*nta Sfintelor? Dac� da, atunci suntem &n duh, ating*ndu-L,i experiment*ndu-L pe Cristos Ansu,i &n modul cel mai profund.Domnul s� Se &ndure de noi ca s� ,tim unde ne afl�m.

CAPITOLUL 20

OMUL TRIPARTIT �I BISERICA

Trebuie s� ne amintim c� economia lui Dumnezeu ,i -inta econo-miei Sale este aceea de a Se distribui &n noi. Noi am fost f�cu-i dintrei p�r-i: trupul la exterior, duhul la interior ,i sufletul la mijloc.Inten-ia lui Dumnezeu este aceea de a Se distribui &n duhul omului,i apoi de a Se introduce &n sufletul omului.

OMUL TRIPARTIT 7COMPLICAT8 DE TREI PERSOANE

Anainte ca Dumnezeu s�-Li poat� &ndeplini inten-ia, Satan,vr�jma,ul lui Dumnezeu, s-a introdus pe sine &n trupul omului. Astfel,&n m�dularele trupului exist� P�catul ( P�catul personificat. Ca &m-p�rat ilegal, el ne poate guverna ,i for-a s� facem lucruri &mpotrivavoin-ei noastre. Satan &nsu,i, ca natur� rea ,i lege a p�catului,locuie,te &n noi pentru a corupe trupul. Carnea este trupul otr�vitde Satan, iar &n noi, adic� &n carnea noastr�, nu locuie)te nici unlucru bun (Rom. 7:l8). Carnea noastr� sluje,te legii p�catului &mpo-triva min-ii ,i &mpotriva voin-ei noastre (Rom. 7:15, 20).

Satan a intrat &n trupul nostru ca lege a p�catului; dar slav�Domnului, atunci c*nd noi am fost m*ntui-i, Dumnezeul Triunica venit s� locuiasc� &n duhul nostru ca via-� a noastr�. Cristos ca via$�a noastr� este &n duhul nostru. Atunci ce este &n sufletul nostru?Sinele. Sinele nostru se afl� &n sufletul nostru. Am fost noi impre-siona-i de faptul c� toate cele trei fiin-e ( Adam, Satan ,i Dumnezeu( sunt &n noi ast�zi? Noi suntem foarte Ccomplica-i.D Omul, Adam,este &n noi; diavolul, Satan, este &n noi; iar Domnul vie-ii, DumnezeuAnsu,i, este &n noi. Astfel noi am devenit o mic� gr�din� a Edenului.Adam reprezent*nd rasa uman�, pomul vie-ii reprezent*ndu-L peDumnezeu ,i pomul cuno,tin-ei reprezent*ndu-l pe Satan sunt celetrei partide din gr�dina Edenului; iar acum to-i trei se afl� &n noi.


Adam, sinele, este &n sufletul nostru; Satan, diavolul, este &n trupulnostru; iar Dumnezeu, Dumnezeul Triunic, este &n duhul nostru.Dar noi suntem mai mult dec*t o mic� gr�din�; noi suntem un marec*mp de b�t�lie. Satan este &n noi lupt*nd &mpotriva lui Dumnezeu,iar Dumnezeu este &n noi lupt*nd &mpotriva lui Satan. Satan ia trupulnostru, care este carnea, ca baz� pentru b�t�liile sale; Dumnezeuia duhul nostru ca baz� pentru r�zboiul S�u.

Galateni 5:17 spune: CCarnea pofte,te &mpotriva Duhului.DAn textul grecesc interliniar cuv*ntul CduhulD este scris cu liter� mic�.Aceasta &nseamn� c� carnea noastr� pofte,te &mpotriva duhuluinostru, iar duhul nostru &mpotriva c�rnii. Acestea dou� sunt contrariiuna alteia, a,a &nc*t nu putem face lucrurile pe care le dorim. Carneacorupt� lupt� &mpotriva duhului, iar duhul lupt� &mpotriva c�rnii.Aceste dou� partide sunt mereu &n r�zboi una cu cealalt�. Satan este&n carnea noastr� ca P�cat, iar Dumnezeul Triunic este &n duhulnostru ca Via-�, ,i zi de zi &ntre ei are loc un r�zboi spiritual, pe c*mpulde b�t�lie al sufletului nostru.

OMUL TRIPARTIT REPREZENTAT DE MINTE

A,a cum am v�zut, &n suflet exist� trei p�r-i: mintea, emo-ia,i voin-a. Mintea, organul de g*ndire al sufletului, reprezint� sinele.Ceea ce g*ndim ,i analiz�m &ntotdeauna precede ceea ce facem; prinurmare, mintea noastr� reprezint� CsineleD nostru. Iat� de ce Romani7, 8 ,i 12 trateaz� mintea. Romani 7 ne spune c� mintea st� de partealegii lui Dumnezeu. Mintea mea dore,te s� p�zeasc� legea lui Dum-nezeu ,i prin ea &ns�,i dore,te s�-L slujeasc� pe Dumnezeu (Rom.7:25); dar mintea mea, care m� reprezint� pe mine &nsumi, esteprea slab�. Eu &nsumi sunt prea slab. De fiecare dat� c*nd iau decizias� fac binele, exist� altceva mai puternic dec*t mine &nsumi, maiputernic dec*t mintea mea ( adic�, cel p�c�tos din carne. De fiecaredat� c*nd &mi folosesc mintea pentru a face voia lui Dumnezeu ,ia p�zi legea lui Dumnezeu, cel r�u din m�dularele mele se ridic�&mpotriva mea, m� &nfr*nge ,i m� aduce &n captivitate (Rom. 7:23).Mintea mea, reprezent*ndu-m� pe mine &nsumi, nu poate -ine legealui Dumnezeu; dac� mintea mea &ncearc� s� fac� voia lui Dumnezeuprin ea &ns�,i, ea este mereu &nfr*nt�.

Mintea din Romani 7 este o minte independent�, c�ci &ncearc�

OMUL TRIPARTIT LI BISERICA 169

s� fac� binele prin ea &ns�,i; deci apostolul ne aduce &n capitolul8 ,i ne spune c� mintea trebuie s� fie dependent�. Mintea independen-t� care &ncearc� s� fac� lucruri prin propria ei putere va fi &nfr*nt�.Atunci de ce anume trebuie s� fie dependent� mintea? Romani 8:6spune: CA fixa mintea pe carne este moarte, dar a fixa mintea pe duheste via-� ,i paceD (RSV). Mintea are dou� alternative: ea poate depin-de fie de carne, fie de duh. Dac� depinde de carne, rezultatul va fimoartea; dar dac� depinde de duh, rezultatul va fi via-a ,i pacea. Amv�zut diferen-a dintre mintea independent� din capitolul 7 ,i minteadependent� din capitolul 8? O minte independent� va fi &nfr*nt�, daro minte dependent� de duh va avea victoria. Deoarece &n�untrulnostru exist� dou� partide ( Satan &n m�dularele noastre ,i Dumne-zeul Triunic &n duhul nostru ( noi nu mai putem fi cu adev�ratindependen-i; deci nu ar trebui s� &ncerc�m niciodat�. Dac� &ncerc�m,cu siguran-� vom fi &nfr*n-i. Dac� &ncerc�m s�-l &nfr*ngem pe vr�jma,,&n cele din urm� vom fi &nfr*n-i de el. De aceea trebuie s� ne &ntoar-cem &n dependen-� de un Altul, de Dumnezeul Triunic din duhulnostru. Cheia victoriei este aceea de a ne fixa mereu mintea pe duh.

To-i trebuie s� fim impresiona-i de acest tablou clar: Satan este&n noi, Cristos este &n noi, iar sinele st� la mijloc. Vr�jma,ul ne ispite,tes� facem binele prin propriile noastre eforturi, iar r�spunsul obi,nuiteste: CAl iubesc pe Domnul ,i Ai apar-in Lui, deci vreau s� fac binelepentru a-I fi pl�cut.D Aceasta este ispita! Atunci c*nd suntem inde-penden-i ,i ne hot�r*m s� facem binele prin propria noastr� putere,noi suntem ispiti-i ,i cu siguran-� vom fi &nfr*n-i. Poate vom fi capabilis� facem binele ast�zi, m*ine ,i poate chiar trei zile la r*nd, dar cusiguran-� nu putem s� continu�m astfel trei zile ,i jum�tate. Lec-iape care trebuie s� o &nv�-�m este aceea ca niciodat� s� nu fim indepen-den-i ,i s� &ncerc�m s� facem lucrurile prin puterea noastr�, ci mereus� depindem de Domnul. De fiecare dat� c*nd suntem ispiti-i s� facembinele prin propriul nostru efort, mai bine i-am spune vr�jma,ului:CNu, Satan, nu! Nu pot s� merg pe aceast� cale ,i nu voi merge.Nu ,tiu nimic despre f�ptuirea binelui; eu ,tiu un singur lucru (s� depind de Domnul meu. Nimic nu m� va abate de la bizuirea pe El.DApoi vom avea victoria, via-a ,i pacea. Este &ntr-adev�r simplu.Dumnezeul Triunic S-a distribuit &n duhul nostru ca via-� a noastr� ,i


ca totul pentru noi. De aceea trebuie s� &nv�-�m s� nu facem nimic &nmod independent sau folosind propria noastr� putere.

Anainte de a l�sa &n urm� aceste dou� capitole din Romani trebuies� vedem ceva &n leg�tur� cu legile. Am v�zut c� P�catul se afl�&n carne ,i c� &mpreun� cu p�catul exist� ,i o lege, legea rea a p�ca-tului. Noi to-i ,tim ce este o lege. Dac� iau o carte ,i o arunc &n aer,&n mod inevitabil va c�dea la p�m*nt. Aceasta este legea gravita-iei.Dar s� presupunem c� fac ceva &mpotriva acestei legi: de pild� ridiccartea cu m*na ,i o men-in &n aceast� pozi-ie timp de dou� sau treiore. Un timp voi putea face acest lucru, dar &n final va trebui s�renun-. De ce? Deoarece propriul meu efort nu poate rezista legiigravita-iei. Efortul nostru personal nu poate contracara legeanatural�. Diminea-a poate ne spunem nou� &n,ine: CTrebuie s� fiur�bd�tor. Trebuie s� nu-mi pierd cump�tul. Trebuie s� rabd tot timpulzilei.D Poate suntem capabili s� fim r�bd�tori chiar ,i dou� zile, dara treia zi ne vom pierde cump�tul r�u de tot. Pierderea cump�tuluieste legea p�catului; nepierderea cump�tului este propriul nostruefort. M*ndria este de asemenea o lege care opereaz� &n�untrul nos-tru. Nici unul dintre noi nu a reu,it s� scape vreodat� de m*ndrie.Chiar ,i un copil ,tie cum s� fie m*ndru. P�rin-ii nu ,i-au &nv�-atniciodat� copiii s� fie m*ndri ( cum pot ei s� fie m*ndri ? Acestlucru vine prin Cnatur�,D iar aceast� Cnatur�D p�c�toas� este legea,legea p�catului din�untrul nostru.

S� ne &ntoarcem la ilustra-ia men-inerii c�r-ii &n aer. Ar fi o nebu-nie s�-mi exercit efortul de a -ine cartea &n aer c*nd v�d o mas� &nfa-a mea. Masa reprezint� o alt� lege ( legea unui suport solid contralegii gravita-iei. Pot s� pun cartea pe mas� ,i s� strig: CAleluia!DPot s� o las acolo ,i s� fiu &n pace. Cartea se afl� pe mas� &n perfect�siguran-� deoarece legea unui suport solid &nvinge legea gravita-iei.Cine este adev�ratul suport? Este Cristos, St#nca. Unde este El?El este &n duhul nostru. Prin urmare, putem s� ne fix�m mintea peduh ,i s� l�s�m CcarteaD pe Mas�. Uit� de efortul t�u. Niciodat� s� nu tehot�r�,ti s� faci binele. Nu spune niciodat�: CO, &nainte eram at*tde aspr� cu so-ul meu (sau cu so-ia, sau cu oricine altcineva); acum,ast�zi, sunt hot�r*t� s� fiu amabil�.D Putem fi amabili o zi saudou�, dar amabilitatea noastr� nu poate dura mai mult dec*t at*t.Nu &ncerca niciodat� s� iei vreo hot�r*re. Aceast� &ncercare nu va


da rezultate. An�untrul nostru se afl� Cristos, St*nca ve,nic�. El este&n noi ca Cmas�,D ca St*nc� a noastr�. Nu trebuie dec*t s� ne fix�mmin-ile asupra Sa tot timpul, s� ne abandon�m pe St*nc� ,i s� mer-gem la culcare. Aceasta este calea de a de-ine victoria ,i eliberarea.Atunci c*nd ne fix�m mintea pe duh, noi pur ,i simplu ne pred�m luiCristos. Atunci c*nd ne baz�m pe El, noi Ai spunem simplu: CDoamne,iat�-m�, f�r� n�dejde ,i f�r� ajutor. De acum &nainte niciodat� nuvoi mai &ncerca s� m� hot�r�sc s� fac ceva. A-i dau Mie mintea mea.Ami fixez mintea asupra Ta.D F�c*nd astfel, noi ne pred�m pe noi&n,ine Domnului. Atunci Domnul va avea terenul ,i ocazia de a Ser�sp*ndi prin noi ,i de a ne satura cu El Ansu,i. Ce minunat!

OMUL TRIPARTIT REALIZEAZ� VIA�A TRUPULUI

Acum, dup� Romani 8 ne vom ocupa de Romani 12. Capitolele 9,10 ,i 11 sunt capitole parantetice; deci capitolul 12 este continuareacapitolului 8. An capitolul 7 mintea era independent�, dar &n capitolul8 mintea este dependent� ( dependent� de duh. Mintea din capitolul7 reprezint� sinele independent care se lupt� prin propriul s�u efort,fapt care mereu are ca sf*r,it &nfr*ngerea. Mintea din capitolul 8 re-prezint� sinele dependent care se bazeaz� pe Domnul Isus. Acestlucru Ai d� Domnului ocazia de a ne satura &ntreaga fiin-� cu El Ansu,i,f�c*ndu-ne s� devenim m�dulare vii ale Trupului S�u. Atunci noisuntem adu,i &n capitolul 12. Capitolul 12 trateaz� trei lucrurinecesare pentru realizarea unei vie-i de biseric� corecte: trupul,mintea, care este principala parte a sufletului, ,i duhul.

(1) Trupul nostru prezentat pentru via2a de biseric0

O dat� ce ne baz�m pe Cristos ,i El ia &n st�p*nire &ntreaga noastr�fiin-�, trupul nostru este eliberat de sub m*na uzurpatoare a vr�j-ma,ului. Atunci c*nd tr�iam &n independen-�, Satan putea s� ia &nst�p*nire trupul nostru ,i s� ne for-eze s� facem lucruri &mpotrivavoin-ei noastre. Acum, c*nd ne baz�m pe Cristos, Cel care este celmai puternic, El elibereaz� trupul nostru din m*na uzurpatoarea vr�jma,ului. Atunci care este etapa urm�toare? Noi trebuie s� neprezent�m trupul nostru Domnului (Rom. 12:1). Este un lucru pe caremul-i cre,tini scumpi, fra-i ,i surori, &nc� nu l-au f�cut. Trebuie s�-Iprezent�m trupul nostru &ntr-un mod definit spun*nd: CDoamne,


A-i mul-umesc c� trupul meu, care alt� dat� era un trup al p�catului,i un trup aflat sub moarte, acum este adus la via-� ,i eliberat. Eu A-iprezint acest trup pentru Trupul T�u. Dac� &mi -in trupul &n m*inilemele, Trupul T�u nu poate fi realizat.D Dac� avem de g*nd s� realiz�mTrupul lui Cristos, trebuie s� ne prezent�m trupul nostru lui Cristos&ntr-un mod definit ,i practic.

An aceste zile, &n timp ce c�l�toream de la o coast� la cealalt�,am &nt*lnit numero,i cre,tini care discutau despre via-a Trupului.Dar cum r�m*ne cu trupul nostru? Vorbim at*t de mult despre Trupullui Cristos, dar ce facem noi cu trupul nostru? Anc� &l -inem &n m*inilenoastre? C*t timp trupul nostru este p�strat &n m*inile noastre,pentru noi nu este nici o posibilitate s� realiz�m Trupul lui Cristos.An Romani 12 ni se spune c� dac� dorim s� realiz�m via-a de biseric�&nt*i trebuie s�-I prezent�m Domnului trupul nostru eliberat.Din moment ce el nu mai este trupul nostru, el trebuie s� fie prezentatDomnului ca o jertf� vie.

Fra-ilor, venim la &nt*lniri cu inima noastr� sau cu trupul nostru?At*t de mul-i cre,tin spun: CO, eu am o inim� pentru via-a de bise-ric�!D Da, poate c� au o inim� pentru via-a de biseric�, dar trupul lornu este pentru via-a de biseric�. Trupul lor este l�sat acas�. Trebuies� fim capabili s� spunem: CEu nu am doar o inim� pentru via-ade biseric�, ci am ,i un trup pentru via-a de biseric�.D Oare inimanoastr� este pentru via-a de biseric�, iar trupul nostru este pentruvia-a noastr� privat�? Dac�-i a,a, atunci cum putem realiza via-ade biseric�? Poate vorbim foarte frumos despre ea: totul este CAle-luia!D ,i to-i sunt &n Clocurile cere,tiD! Dar de fapt totul este &n Cv�zduhD,i &n inim�. Dac� vrem s� realiz�m via-a de Trup al lui Cristos, cusiguran-� trebuie s�-I prezent�m Domnului trupul nostru. CDoamne,alt� dat� trupul meu se afla sub m*na uzurpatoare a vr�jma,ului.Acum A-i mul-umesc, Tu ai eliberat acest trup. Iat�, Mi-l aduc Mie.El nu mai este trupul meu, ci jertfa Ta!D Atunci vom fi capabili s�realiz�m via-a de biseric�.

(2) Mintea noastr0 ;nnoit0 pentru via2a de biseric0

Dup� ce ne prezent�m trupul nostru Domnului, al doilea lucrunecesar pentru realizarea vie-ii de biseric� trebuie s� aib� loc imediat.Noi trebuie s� fim transforma-i prin &nnoirea min-ii noastre (Rom. 12:2).


Alt� dat� mintea noastr� &ncerca mereu s� fac� ceva pentru Dumnezeuprin ea &ns�,i; acum ea se bazeaz� pe Cristos. Aceast� minte care depindede Domnul trebuie s� fie &nnoit�, iluminat� ,i reeducat�.

Iat� un exemplu real. Un frate care &ntr-adev�r Al iube,te pe Domnul,i via-a de biseric� ,i-a oferit &n mod definit trupul ca o jertf� Domnului,i bisericii. Dar dup� ce s-a adus pe sine, el a devenit o mare problem�pentru biseric�. Atunci c*nd era indiferent fa-� de via-a de biseric�,biserica era &n pace; dar acum, c*nd trupul s�u vine la biseric�, vine,i mintea sa, dar mintea sa &nc� nu a fost &nnoit�. Lucrurile vechi alecre,tinismului &nc� nu au fost anulate ,i cur�-ite. Atunci c*nd nu-,iprezenta trupul, el era indiferent fa-� de biseric�. El spunea: CDac�am timp ,i simt c� mi-ar place, voi veni la &nt*lniri. Dac� nu, nu voiveni.D Dar acum el Al iube,te pe Domnul mai mult, deci s-a prezentatDomnului ,i bisericii. El s-a pus pe sine &n &ntregime &n biseric�.Dar c*nd trupul s�u vine, vine ,i mintea sa problematic�, aduc*ndcu ea multe opinii, &nv�-�turi, g*nduri ,i diferite idei care cauzeaz�multe probleme &n via-a de biseric�.

Dup� ce este prezentat trupul, mintea trebuie s� fie &nnoit�.Atunci c*nd particip�m pe deplin &n via-a practic� a bisericii, estenevoie ca mintea noastr� s� fie cur�-it�, &nnoit� ,i reeducat�. Pentruca mintea noastr� s� fie &nnoit� ,i reeducat� trebuie s� renun-�mla toate vechile noastre g*nduri ,i idei naturale ,i la toate &nv�-�turile,i ideile cre,tinismului tradi-ional. Iat� ce &nseamn� a fi transforma-iprin &nnoirea min-ii. Atunci via-a de biseric� este posibil�; altfel,mintea va fi cea mai mare problem� ,i cea mai mare surs� de tulbu-rare din biseric�. Unii fra-i scumpi au produs at*t de multe problemede c*nd au intrat &n biseric�. Anainte de venirea lor biserica era foartemult &n pace ,i unitate, dar o dat� cu venirea lor min-ile lor au creatprobleme bisericii. Ei g*ndesc: CInima mea este bun�D; dar &n realitatemin-ile lor sunt groaznice. Multe lucruri vechi trebuie &ndep�rtatepentru transformarea min-ii lor.

(3) Duhul nostru ardent pentru via2a de biseric0

An primul r*nd, trupul trebuie prezentat; apoi mintea, care repre-zint� sufletul, trebuie s� fie &nnoit�; ,i &n cele din urm� duhul trebuies� fie Cpe foc,D arz*nd cu &nfl�c�rare. Trebuie s� fim arden-i &n duh(Rom. 12:11). Un frate scump poate ,i-a prezentat trupul Domnului


,i bisericii ,i poate este complet &nnoit &n mintea sa, c�ci toate lucrurilevechi au fost abandonate; dar este posibil ca el s� fie at*t de rece&n duh! El nu mai este o problem�, dar devine o povar�. De fiecaredat� c*nd vine la &nt*lnire el st� acolo la fel de rece ca morm*ntul.El este &ntotdeauna t�cut ,i niciodat� nu cauzeaz� probleme, dar bise-rica trebuie s�-l poarte ca pe o povar�. Atunci c*nd este &mp�r-it�r�spunderea &n &nt*lnirea prezbiterilor sau a diaconilor, el pur ,i simplust� acolo. Atitudinea sa este: CSunt &n &ntregime cu voi ,i sunt pentrubiseric�. Nu am nici o problem�; tot ce spune-i voi fra-ii este &n regul�pentru mine.D S� presupunem c� atunci c*nd fra-ii responsabilise &nt*lnesc to-i sunt astfel. Atunci cine va purta povara? To-i aceifra-i devin ei &n,i,i o povar� ,i nu exist� nici m�car unul care s�-,ipoarte partea din povara bisericii. Pe de o parte nu ar trebui s� cauz�mprobleme, dar pe de alt� parte trebuie s� Cproducem tulburare.D Cu altecuvinte, nu ar trebui s� existe nici un dezacord, nici o opozi-ie fa-�de fra-i, ci ar trebui s� fim Cpe foc.D Ar trebui s� fim ar,i ,i s� ardem.Trebuie s� fim arden$i �n duhul nostru.

Via-a cre,tin� ar putea s� par� individual� ,i privat�, dar &n realitatenu este; este o via-� corporativ�, o via-� de trup. Tu singur nu e,tiTrupul; tu e,ti un m�dular ,i ai nevoie de al-ii ca m�dulare pentrua realiza via-a de biseric�. Atunci c*nd &ncet�m s� mai &ncerc�ms� facem binele prin noi &n,ine ,i &nv�-�m s� depindem de Cristos,i s� tr�im prin El, noi suntem m�dulare vii ,i suntem preg�ti-i pentrua fi m�dulare func-ionale ale Trupului S�u. Atunci trebuie s� realiz�mvia-a de biseric� prezent*ndu-I Domnului trupul nostru &ntr-un moddefinit, av*nd min-ile &nnoite ,i duhul Cpe foc.D Dac� trupul este pre-zentat, sufletul este transformat ,i duhul este Cpe foc,D atunci vomavea via-a de biseric�. Vom fi un m�dular viu, func-ional ( nu unm�dular care produce probleme, ,i nici unul rece sau mort. Nu vomfi un m�dular scos din func-ie, ci un m�dular puternic ,i &ndr�zne-,aflat �n func-ie. Vom avea realitatea vie-ii de biseric�.

CAPITOLUL 21

ZIDIREA LOCUIN�EI LUI DUMNEZEU

An leg�tur� cu duhul ,i cu sufletul exist� multe alte detalii maiimportante pe care le putem analiza, dar acum aten-ia noastr� trebuies� se &ndrepte asupra zidirii locuin-ei lui Dumnezeu. S-a pus multaccent pe cort, locuin-a lui Dumnezeu. Am v�zut c� este compus dincurtea de afar� ,i din cele dou� p�r-i ale cortului, locul sf*nt ,i Sf*ntaSfintelor. S� recapitul�m pe scurt con-inutul acestor trei locuri.

An curtea de afar� exist� altarul, care simbolizeaz� crucea lui Cristos,,i ligheanul, care simbolizeaz� lucrarea cur�-itoare a Duhului Sf*nt.

Locul sf*nt con-ine masa pentru punerea &nainte a p*inilor, sfe,nicul,i altarul t�m*ierii. Aceste trei articole sunt simboluri ale variateloraspecte ale lui Cristos ca via-� a noastr�. Masa pentru punerea &naintea p*inilor Al reveleaz� pe Cristos ca rezerva noastr� de via-� zilnic� (El este pentru noi chiar p*inea vie-ii. Sfe,nicul sau lampadarul Al simbo-lizeaz� pe Cristos ca lumin� a vie-ii. Rezerva de via-� pe care noi o savu-r�m devine lumina care str�luce,te &n�untrul nostru. Apoi, altarult�m*ierii simbolizeaz� parfumul &nvierii lui Cristos.

Sf*nta Sfintelor con-ine un singur lucru: chivotul, simbolul luiCristos Ansu,i. An interiorul chivotului exist� trei lucruri: manaascuns�, care este via-a l�untric� ,i rezerva l�untric� a vie-ii; legeaascuns�, care este iluminarea l�untric� din�untrul nostru; ,i toiagulascuns cu muguri &ncol-i-i, care este puterea ,i autoritatea l�untric�a &nvierii. Mana ascuns�, legea ascuns� ,i autoritatea ascuns� sunttoate &n &nviere ,i sunt mult mai profunde dec*t cele trei articole dinlocul sf*nt care le corespund.

CON�INUTUL CORTULUI

Toate aceste lucruri constituie con-inutul cortului, locuin-a luiDumnezeu. Experiment�rile tuturor acestor opt articole din curtea


de afar�, din locul sf*nt ,i din Sf*nta Sfintelor reprezint� con-inutulreal al adev�ratei cl�diri a lui Dumnezeu, Biserica. Dac� dorim s� zi-dim locuin-a lui Dumnezeu, atunci trebuie s� experiment�m ceeace Cristos a &ndeplinit prin crucea Sa ,i cur�-irea Duhului Sf*nt.De asemenea trebuie s�-L experiment�m suficient de mult pe Cristosca via-� a noastr�, lumin� a noastr� ,i parfum al &nvierii. Mai mult,trebuie s� avem experiment�rile reale ale lui Cristos (nsu)i ca man�ascuns�, lege ascuns� ,i autoritate ascuns�. Experimentarea luiCristos &n toate aceste trei aspecte formeaz� con-inutul real al cl�diriilui Dumnezeu ,i furnizeaz� materialele de construc-ie.

An ace,ti ultimi ani oamenii au vorbit at*t de mult despre BisericaNoului Testament. Dar Biserica Noului Testament nu este o Bise-ric� de un anumit fel, ci una a vie-ii ,i experiment�rilor lui Cristos.S� presupunem c� am spune: CS� model�m un om dup� aceast�persoan�.D Deci confec-ion�m un bra- din cear�, un cap din marmur�,un trunchi din lemn ,i picioarele din ni,te argil�. O dat� ce toateacestea sunt puse &mpreun� &n m�rimea ,i forma exact� ,i sunt vopsite&n culoarea exact�, poate vom avea adev�ratul model al acelui om,dar nu avem realitatea acelui om. Omul real nu este fabricat dup� unmodel, ci este n�scut ,i maturizat prin cre,terea vie-ii. Acest om a fost&nt*i n�scut dintr-o mam� vie ,i apoi a crescut primind hran� zilnic.An cele din urm� el a devenit un asemenea om av*nd un anumit model.Dac� ar fi altfel, atunci poate exist� modelul, dar nu ,i omul.

Odat�, &n timp ce m� aflam &n Pittsburgh, i-am spus unui prieten:CS� uit�m de model ,i s� acord�m aten-ie deplin� vie-ii. De exemplu,tu ai un b�ie-el simpatic. Nu vei acorda prea mult� aten-ie modeluluis�u. Nu vei &ncerca s�-i dai o form� zi de zi &ntr-un anumit mod. Ant*iel este n�scut din mama sa, iar apoi tu &l hr�ne,ti cu lapte ,i hran�pentru prunci. Apoi pruncul cre,te ,i cre,te, &nsu,indu-,i o anumit�conforma-ie ,i &nf�-i,are. Acea &nf�-i,are este rezultatul na,terii,i cre,terii vie-ii. A,a cum nu putem forma un copil, tot astfel nu putemforma nici o Biseric� noutestamental�. Dac� &ncerc�m s� o form�m, nuvom ob-ine altceva dec*t un model lipsit de via-�. Este posibil s� form�mo biseric� a modelului, dar nu putem forma o biseric� a vie-ii.D

An timpul ultimilor c*-iva ani i-am &ndemnat pe oameni &n modcontinuu ,i i-am implorat: CNu forma$i nimic!D Tot ce form�m noi nueste adev�rata Biseric�. An ultimii ,ase mii de ani nici m�car o singur�

ZIDIREA LOCUINMEI LUI DUMNEZEU 177

persoan� vie de pe acest p�m*nt nu a fost format�; toate au avuto na,tere ,i o cre,tere a vie-ii. Biserica este Trupul lui Cristos ,i nicio m*n� omeneasc� nu o poate forma. Putem forma multe lucruri,dar nu putem forma un Trup viu compus din m�dulare vii. An NoulTestament niciodat� nu ni se porunce,te ,i nici nu suntem &ndruma-is� form�m Biserica; dar suntem &ndemna-i s�-L experiment�mpe Cristos, s�-L &mp�r-im pe Cristos altora ,i prin na,tere spiritual�s� aducem pe lume mul-i copii. Adev�rata Biseric�, Trupul lui Cristos,vine &n fiin-� numai prin na,tere ,i prin cre,terea vie-ii. Iat� de cenoi accentu�m principiul conform c�ruia cortul vine �n fiin$� prinexperiment�rile con$inutului.

SEPARAREA CUR�II DE AFAR�

Av*nd acest principiu ca baz�, s� vedem care sunt principalelemateriale folosite &n cort. An primul r*nd exist� CseparareaD cur-ii deafar� (Exod 27:9-19; 38:9-20). Ea este numit� CseparareD deoarece esteca un gard care &-i &nconjoar� proprietatea, separ*nd-o ,i -in*nd-odeoparte de tot ceea ce este afar�. Separarea cur-ii de afar� este alc�tuit�din trei lucruri principale: 1) soclurile de aram�, 2) st*lpii ,i 3) p*nzelef�cute din in sub-ire r�sucit. Baza pere-ilor de separare este alc�tuit�din socluri de aram�. Exist� dou�zeci de socluri &n partea de nord, altedou�zeci la sud, zece &n partea de vest la spate ,i zece &n fa-� (Exod. 27)( &n total, ,aizeci de socluri de aram�. Pe fiecare dintre aceste soclurist� un st*lp, iar to-i st*lpii sunt conecta-i ,i uni-i prin leg�turi. P*nzeleat*rnate de st*lpi sunt f�cute din in sub-ire r�sucit din dou� fire.Prin urmare, cele trei lucruri principale sunt soclurile de aram�, st*lpii,i p*nzele din in sub-ire r�sucit.

Arama care formeaz� baza separ�rii este materialul folosit,i pentru cele dou� articole din curtea de afar�: altarul de aram�,i ligheanul de aram�. Semnifica-ia spiritual� este aceea c� soclurilede aram� sunt rezultatul experiment�rii altarului ,i a ligheanului.At*t altarul c*t ,i ligheanul sunt din aram�; prin urmare, toate soclu-rile separ�rii sunt din aram�. An�untrul cur-ii de afar� se afl� altarulde aram�, ligheanul de aram� ,i soclurile de aram�. Prima impresiepe care oamenii o primesc atunci c*nd intr� &n curtea de afar� estefaptul c� baza separ�rii este arama, acela,i material din care suntf�cute altarul ,i ligheanul. Aceasta &nseamn� c� experiment�rile crucii


,i cur�-irii Duhului Sf*nt sunt chiar temelia separ�rii cl�diriiDomnului.

Ltim c� arama este simbolul judec�-ii divine a lui Dumnezeu.Tot ce avem, tot ce suntem ,i tot ce facem trebuie s� fie pus pe altarpentru a fi judecat. Altarul sau crucea este &n primul r*nd un local judec�-ii; Dumnezeu a judecat totul pe cruce. Arama folosit� pentruacoperirea acestui altar, conform cu Numeri 16, a provenit dinc�delni-ele de aram� ale celor dou� sute cincizeci de r�zvr�ti-i. Atuncic*nd ace,ti oameni care s-au r�zvr�tit &mpotriva Lui Dumnezeu ,i&mpotriva lui Moise au fost judeca-i prin foc, Dumnezeu i-a spus luiMoise s� ia toate c�delni-ele de aram� ca s� fac� un acoper�m*ntpentru altar ca o amintire. Aceasta a fost o amintire a faptuluic� Dumnezeu i-a judecat pe cei r�zvr�ti-i (Numeri 16:38). Pentrua realiza zidirea Bisericii, tot ce avem, tot ce putem face ,i totce suntem trebuie judecat prin crucea lui Cristos. Aceasta este bazade separare a soclurilor pentru cl�direa lui Dumnezeu.

Probabil c� ne este clar principiul separ�rii, dar nu suntem capabilis�-l aplic�m. S� presupunem c� sunt un frate care a fost m*ntuit&n cre,tin�tatea de ast�zi. Prin predicarea evangheliei am auzitc� sunt un p�c�tos, c� Cristos m-a iubit ,i c� El a murit pe cruce.Drept rezultat, am recunoscut c� sunt un p�c�tos. M-am rugat:CO, Dumnezeule, iart�-m� c�ci sunt un p�c�tos. A-i mul-umesc c� L-aidat pe Fiul T�u, pe Domnul Isus, ca s� moar� pe cruce pentru mine.Te laud c� El este M*ntuitorul meu ,i c� p�catele mele sunt iertate.Aleluia! Am pace ,i bucurie &n�untrul meu.D Desigur, dup� aceea ammers la un pastor care era un bun prieten de-al meu ,i i-am permiss� m� boteze. Dup� ce am fost botezat am devenit un CmembruDal bisericii sale. Antr-o zi Domnul mi-a deschis ochii s� v�d de ce m-am*ntuit El. El m-a m*ntuit cu scopul de fi zidit &mpreun� cu al-iipentru a deveni locuin-a lui Dumnezeu. Dup� ce am auzit un grupde credincio,i din localitatea mea vorbind despre via-a Trupului,i despre zidirea bisericii, am dorit s� fiu zidit &mpreun� cu ei &n via-aTrupului. An final, Duhul Sf*nt mi-a spus: CVii pentru a fi zidit? Vii s�realizezi via-a de biseric� ? Atunci trebuie s� mergi &nt*i la cruce!Tot ce po-i s� faci, tot ce e,ti ,i tot ce ai trebuie s� fie judecat pecruce.D Atunci a trebuit s� m�rturisesc ,i s� m� poc�iesc spun*nd:CDoamne, nimic din mine nu este acceptabil pentru Tine, ,i nimic


nu este bun pentru cl�direa Ta. Totul trebuie s� fie judecat.D Dac�nu merg la judecata crucii, atunci este imposibil s� fiu zidit &mpreun�cu al-ii; nu exist� nici o baz�, nici o temelie. Dac� vin &n biseric� plinde m*ndrie, este posibil s� fiu organizat, dar este imposibil s� fiuzidit &n biseric�. Temelia, a,a cum se poate vedea din soclurile sepa-r�rii cl�dirii lui Dumnezeu, este rezultatul experien-ei altarului dearam�. Astfel, temelia solid� a cl�dirii locuin-ei lui Dumnezeu esterezultatul experiment�rii crucii. Nu exist� nici o alt� cale. Totultrebuie pus pe altar, ars ,i judecat. La intrarea principal� a bisericiieste crucea. Dac� vrem s� intr�m &n biseric�, atunci trebuie s� nepunem pe noi &n,ine pe altarul crucii.

Atunci c*nd &ntreaga noastr� fiin-� ,i toate ac-iunile noastre aufost puse pe cruce, putem depune m�rturie c*t de murdari, c*t de lu-me,ti ,i c*t de p�c�to,i suntem. Vedem c� nu avem nevoie doar der�scump�rarea lui Cristos, ci ,i de cur�-irea Duhului Sf*nt. Antr-ozi, conform sim-ului meu l�untric, am sim-it ca ,i cum a, fi vrut s�sar &n lighean. M-am rugat: CDoamne, cur�-e,te-m�! Sunt p�c�tos,sunt lumesc! Fiecare p�rticic� din mine este murdar�! Am nevoiede cur�-irea Duhului Sf*nt!D Prin aceast� povar� &n rug�ciuneam experimentat crucea ,i ligheanul. La cruce d�m la moarte tot ce-ine de noi &n,ine, iar la lighean punem totul sub puterea cur�-itoarea Duhului Sf*nt. Astfel nu devenim doar puri, ci suntem ,i cur�-i-i.Apoi vom veni umili la biseric�, prin &ndurarea Sa, prin r�scump�ra-rea Sa ,i prin cur�-irea Sa. Dup� ce un frate experimenteaz� altarul,i ligheanul ,i dup� ce el este purificat de toat� m*ndria ,i propria sadreptate, el are baza, soclurile de aram�, pe care este ridicat st*lpul.

Scriptura nu ne spune din ce material erau confec-iona-i st*lpii,dar ne spune c� c*rligele ,i be-ele care -in st*lpii &mpreun� precum ,icapitelurile care acoper� st*lpii erau f�cute din argint. Argintul sim-bolizeaz� r�scump�rarea. Aceasta &nseamn� c� pentru cl�direa luiDumnezeu noi to-i suntem lega-i, uni-i &mpreun� ,i acoperi-i prinnimic altceva dec*t r�scump�rarea Domnului. Dac� avem de g*nd s�practic�m via-a de biseric�, trebuie s� vedem faptul c� prin r�scum-p�rarea Domnului noi suntem uni-i, iar sub aceast� r�scump�raream fost acoperi-i ca s� putem fi separa-i pentru cl�direa lui Dumnezeu.

Pe st*lpi sunt at*rnate ,i p*nzele de in sub-ire r�sucit, depun*nd&n fa-a oamenilor m�rturia c� Biserica este at*t de pur� ,i de curat�


&n conduita ,i purtarea ei. Aceasta este linia de separare. Dac� cortuleste ridicat av*nd linia de separare &n jur, din dep�rtare se poatevedea p*nza alb� care-l demarcheaz�. Aceasta este m�rturia Bisericii&n fa-a unei lumi care se afl� &n &ntuneric. Antreaga lume este neagr�,dar aici este ridicat ceva care depune m�rturie despre faptul c� Biseri-ca este curat�, pur� ,i alb�. Acest tip de m�rturie poate fi doar rezul-tatul judec�-ii altarului ,i cur�-irii ligheanului, care rezult� &ntr-oconduit� pur� ,i o purtare ne&ntinat� &naintea lumii. Aceasta estep*nza din in sub-ire r�sucit care at*rn� pe st*lpii de sus-inere a,eza-ipe soclurile de aram�. Aceasta este linia separatoare a m�rturieiconform c�reia Biserica este cur�-it� de lume. Dincolo de aceast�linie totul este negru, dar dincoace de ea totul este alb.

SCNDURILE CORTULUI

De,i acest lucru este bun, el reprezint� doar experimentarea cur-iide afar�. An curtea de afar� exist� c*teva lucruri bune: arama, argin-tul ,i p*nza alb�. Dar nimic nu este din aur, care este simbolul naturiidivine. Aceasta &nseamn� c� atunci c*nd suntem &n curtea de afar�,&n noi nu a fost introdus nimic din natura divin� care apoi s� poat� fiexprimat. Este doar judecarea ,i eliminarea lucrurilor negative.Cu alte cuvinte, un frate care era at*t de m*ndru atunci c*nd veneala noi, acum este foarte umil ,i pare s� nu aib� nici o dreptate proprie,glorie personal� sau m*ndrie. Dar toate acestea apar-in domeniuluiconduitei omene,ti ,i purific�rii ei. An el nu exist� introdus nimicdin Dumnezeu care s� poat� fi exprimat ( nu exist� deloc aur mani-festat. Este bun pe dinafar�, dar este doar curtea, nu cl�direa. Totul&nc� este &n aer liber, f�r� nici un ad�post, nici o acoperire, nici o cl�-dire. Avem nevoie de ceva divin care s� fie contopit cu natura noastr�;avem nevoie de contopirea divinit�-ii cu umanitatea. De aceea trebuies� ne gr�bim s� trecem din curtea de afar� &n locul sf*nt ,i chiar &nlocul Prea Sf*nt.

Dac� prin &ndurarea ,i harul Domnului intr�m &n locul sf*nt ,i &nSf*nta Sfintelor, aproape pretutindeni vom vedea aur ( o mas� de aur,un sfe,nic de aur, un altar al t�m*ierii din aur, chivotul de aur ,isc*nduri de aur. Totul din jur este aur, con-inutul este aur ,i fiecaredintre ustensile este din aur. Care este semnifica-ia acestui lucru?Slav� Domnului, lemnul sc*ndurilor (Exod. 26:15) simbolizeaz�


umanitatea, natura uman�; iar aurul care acoper� sc*ndurilesimbolizeaz� divinitatea, natura divin�. Acum, divinitatea ,i umani-tatea au devenit o singur� entitate! Pe de o parte este lemnul, iar pede alt� parte este aurul. Aici, &n interiorul locului sf*nt ,i al SfinteiSfintelor, divinitatea este contopit� cu umanitatea. Iat� de ce suntnumite locul sf*nt ,i Sf*nta Sfintelor, c�ci orice lucru sf*nt trebuies� fie din Dumnezeu. An curtea de afar� noi suntem drep-i, dar nusfin-i. Fiecare aspect al conduitei ,i purt�rii noastre din curtea deafar� este drept, c�ci este judecat la cruce ,i purificat la lighean.Acolo exist� dreptate, dar nu ,i sfin-enie, care este natura divin�introdus� &n om. Abia c*nd intr�m &n locul sf*nt ,i &n Sf*nta Sfintelorvedem totul acoperit cu aur. Aproape orice lucru, fiecare parte, estedin lemn acoperit cu aur. Umanitatea este acolo, dar este contopit�cu natura divin�.

Dac� nu intr�m &n locul sf*nt ,i &n Sf*nta Sfintelor ,i nu avemceva divin introdus &n noi, este imposibil s� fim sc*nduri zidite&mpreun� ca locuin-� a lui Dumnezeu. Biserica este zidit� princontopirea lui Dumnezeu cu omul. Contopirea lui Dumnezeu (nsu)icu noi devine chiar materialul pentru zidirea Trupului lui Cristos.Oric*t de mult am fost purifica-i, noi nu putem fi dec*t p*nz� alb�;nu putem fi sc*nduri pentru construirea cortului. Dar cu c*t suntemacoperi-i mai mult cu aur, cu at*t mai mult vom deveni materialepentru cl�direa lui Dumnezeu. Iat� de ce trebuie s� intr�m &n duh,s� ne exers�m duhul, s� umbl�m dup� duh ,i mereu s� fim contopi-icu Domnul &n duh. Prin aceast� contopire a divinit�-ii cu umanitateanoi devenim materiale pentru zidirea casei lui Dumnezeu.

Sc*ndurile acoperite cu aur din locul sf*nt ,i din Sf*nta Sfintelorsunt a,ezate pe socluri de argint, ceea ce &nseamn� c� r�scump�rarealui Cristos este baza ,i temelia pentru zidirea casei lui Dumnezeu.Dar de unde vine aurul pentru sc*nduri? El vine din experimentareamesei din aur, a sfe,nicului din aur, a altarului t�m*ierii din aur,i a chivotului din aur. Cu c*t Al experiment�m mai mult pe Cristosca via-� a noastr�, ca lumin� a noastr� ,i ca parfum al &nvierii,,i cu c*t Al experiment�m mai mult pe Cristos Ansu,i &n modul celmai profund, cu at*t natura divin� va fi mai mult introdus� &n noi.Aurul care acoper� sc*ndurile este rezultatul experiment�rii con-inu-tului locului sf*nt ,i a Sfintei Sfintelor. Divinitatea care este contopit�


cu umanitatea noastr� este rezultatul experiment�rii lui Cristosca via-� a noastr�, lumin� a noastr� ,i parfum al &nvierii, ,i chiaral experiment�rii mai profunde a lui Cristos Ansu,i. Toate acesteaformeaz� materialul pentru cl�direa lui Dumnezeu. Zilnic noi trebuies�-L experiment�m pe Cristos ca man� a noastr�, ca lumin� a noas-tr�, ca parfum al &nvierii, ,i trebuie s�-L experiment�m &n modul celmai profund pentru a c*,tiga contopirea divin�.

Pentru a fi zidi-i trebuie s� ne fie clare &nc� cel pu-in alte treilucruri. An primul r*nd, fiecare sc*ndur� are o l�-ime de un cot,i jum�tate (Exod. 26:16). Trebuie s� &n-elegem c� dimensiunea noas-tr� este doar de un cot ,i jum�tate ,i nu mai mult. An cort exist�patruzeci ,i opt de sc*nduri care sunt combinate &n perechi, fiecarepereche de sc*nduri av*nd o l�-ime de trei co-i. Motivul pentru carefiecare sc*ndur� are doar un cot ,i jum�tate l�-ime este acela c� fie-care este doar o jum�tate din m�sura deplin� ,i trebuie s� fie &mpere-cheat� cu o alt� sc*ndur�. Trebuie s� vedem faptul c� noi suntemdoar o jum�tate. Atunci c*nd Domnul Isus Li-a trimis ucenicii,El &ntotdeauna i-a trimis doi c*te doi. Petru avea nevoie de Ioan ,iIoan avea nevoie de Petru. Noi suntem doar o jum�tate ,i avemnevoie de o alt� jum�tate care s� ne completeze. Nu ar trebui ca vreo-dat� s� ac-ion�m ,i s� lucr�m &n mod independent sau individualist.Toate serviciile noastre ,i func-ionarea &n biseric� trebuie &ndeplinite&ntr-un mod corporativ. Dou� sc*nduri trebuie legate &mpreun�. Noinu suntem un &ntreg complet; avem nevoie de o alt� jum�tate. Cineeste cealalt� jum�tate a ta? Trebuie s� &n-elegem c� nici unul dintrenoi nu are trei co-i, ci numai un cot ,i jum�tate. Nu putem mergesinguri, nu putem sluji singuri, nu putem func-iona ,i nu putemlucra &n mod independent. Trebuie s� fim un m�dular coordonat &ncl�direa lui Dumnezeu.

Mai mult, fiecare sc*ndur� are dou� prezoane, dou� p�r-i &n pluscare sunt &nfipte &n socluri (Exod 26:19). De ce pentru fiecare sc*ndur�sunt dou� prezoane &n loc de unul singur? Este clar. Un singur prezonar permite sc*ndurii s� se roteasc�, dar dou� prezoane o -in &n loccu fermitate. Num�rul doi &nseamn� confirmare. Este ca o persoan�cu dou� picioare. Dac� un om st� &ntr-un singur picior, este u,ors� se &ntoarc� sau s� cad�, dar dac� st� pe dou� picioare nu esteu,or s� cad� ,i este destul de greu s� se &ntoarc�. Nou� nu ne place


s� avem at*t de mul-i fra-i C&ntor,i.D Diminea-a el se &ndreapt�&ntr-o direc-ie, iar dup� amiaz� &n direc-ia opus�. An diminea-a urm�-toare el s-a &ntors &nspre o alt� direc-ie ( mereu se &ntoarce. Dac�nu ,tim unde se afl�, niciodat� nu-l putem prinde. El se &nv*rte mereu&n jurul unui singur prezon. Cu ace,ti fra-i instabili ,i aceste suroriinstabile nu poate exista nici o cl�dire. Ei trebuie s� devin� stabili.Indiferent ce se &nt*mpl�, ei trebuie s� stea acolo p*n� la moarte.Atunci c*nd o persoan� este gata s�-,i sacrifice via-a, atunci esteposibil� zidirea bisericii. Este nevoie de al-ii care s� ne fie tovar�,i,,i noi avem nevoie de confirmarea lor &n mod continuu.

Pe l*ng� toate aceasta sunt drugii de aur ,i verigile de aur careconecteaz� ,i unesc toate sc*ndurile &mpreun� ca una singur�. VerigileAl reprezint� pe Duhul Sf*nt. Noi L-am primit pe Duhul Sf*nt ca verigila &nceputul vie-ii noastre cre,tine, atunci c*nd am fost regenera-i(Luca 15:22 ,i Geneza 24:47). Verigile sus-in drugii, care-L reprezint�tot pe Duhul Sf*nt, dar &mpreun� cu natura uman� ( &n�untrul drugilorde aur se afl� lemnul de salc*m. A,a cum am v�zut deja, dup� &nvierea,i &n�l-area Domnului, Duhul Sf*nt S-a cobor*t din cer at*t cu naturadivin�, c*t ,i cu natura uman�; astfel acum El este Duhul lui Isus.Acest Duh Sf*nt minunat, care are naturile divin� ,i uman�, este Celcare ne &mbin� ,i ne une,te &mpreun�. Atunci toate sc*ndurile devinca una singur�. S� presupunem c� tot aurul este &nl�turat de pe sc*n-duri, de pe verigi ,i de pe drugi. Atunci, dezgolite de aur, sc*ndurilevor deveni piese f�r� leg�tur�, individuale. Unitatea nu const� &n lemn,ci &n aur. Dac� aurul este luat, nu exist� nici un element de leg�tur�,iar sc*ndurile r�m*n ca piese separate ,i individuale. Din aceast�imagine putem vedea clar faptul c� unitatea ,i zidirea nu depind delemn, ci &n &ntregime de aur. Aceasta &nseamn� c� zidirea Bisericii nuare loc &n natura uman�, ci &n natura divin�. Prin natura divin� noisuntem zidi-i &mpreun�. Natura divin� este cea care ne leag�, ne une,te,i ne -ine &mpreun� ca unul singur.

Tu ,i cu mine trebuie s� &nv�-�m, &nainte de orice, c� nu suntemdec*t o jum�tate; &n al doilea r*nd, niciodat� nu trebuie s� ac-ion�m&n mod independent ,i individualist, f�r� a avea confirmarea din parteaaltora. An cele din urm�, trebuie s� ac-ion�m, s� tr�im ,i s� slujim&n natura divin�. An natura divin�, noi, &n calitate de sc*nduri, suntemuni-i &mpreun� ca unul singur. Atunci vom avea cl�direa lui Dumnezeu.


Din nou trebuie s� repet�m c� toate acestea sunt rezultatul experi-ment�rii lui Cristos ca p*ine pentru punerea &nainte, ca sfe,nic, camireasm� a &nvierii ,i ca &nsu,i chivotul care include mana ascuns�,legea ascuns� ,i toiagul ascuns. C*t de semnificativ este acest lucru!Fie ca Domnul s� ne impresioneze pe deplin, &n profunzime ,i &n&ntregime cu acest tablou. Aceasta este calea corect� prin care putemfi zidi-i &mpreun� ca locuin-� a lui Dumnezeu. Biserica nu depindede existen-a unui model, ci de experimentarea real� a lui Cristos cavia-� a noastr� ,i ca totul al nostru; prin urmare, singura cale princare Biserica poate fi zidit� printre noi este aceea de a-L experimentape Cristos &n duh.

CAPITOLUL 22

�NVELITOAREA CL�DIRII LUI DUMNEZEU

CMai mult, cortul s�-l faci din zece perdele; din in sub-irer�sucit ,i albastru, purpuriu ,i stacojiu, cu heruvimi lucra-ide oameni pricepu-i.D

CLi s� faci ni,te perdele din p�r de capr� care s� fie ca unacoperi, peste cort: s� faci unsprezece perdele de acest fel...Lis� faci pentru cort o &nvelitoare din piei de berbeci vopsite &nro,u, ,i deasupra ei o &nvelitoare din piei de foc�D (Exod 26:1,7, 14).

Din pasajele de mai sus vedem c� patru straturi formeaz� acope-ri,ul cortului. Prima &nvelitoare const� din zece perdele din in sub-ire;a doua este compus� din perdele din p�r de capr�; a treia este o &nve-litoare din piei de berbeci, iar a patra este &nvelitoarea exterioar�din piei de viezure sau foc�. Aceste patru straturi formeaz� acoperi,ulcortului. Al-ii au scris mult despre cort ,i &nvelitorile sale, dar povaramea este s� ar�t felul &n care aceste &nvelitori se leag� de cl�direaDomnului.

BISERICA ZIDIT� DE CRISTOS CA VIA��

An capitolul precedent am v�zut c� cl�direa Domnului nu estedoar un model, ci -ine de introducerea lui Cristos &n umanitate.Zidirea Bisericii nu se poate face prin m*ini omene,ti, imit*ndun model sau form*nd o organiza-ie. Desigur, prin na,terea ,i cre,-terea vie-ii &n mod spontan va apare un anumit model, a,a cumm�rimea ,i forma unui om este rezultatul na,terii ,i cre,terii &n via-�.Nimeni nu poate fabrica sau modela un om astfel &nc*t &n finals� ob-in� forma sa prezent�. Chiar dac� ar fi posibil a,a ceva, cl�direa


Bisericii nu este un model f�cut de om, nici nu este o imita-ie fabri-cat�, ci este cre,terea spontan� a lui Cristos ca via-� a noastr�.

Fiecare parte ,i fiecare aspect al cortului simbolizeaz� fie lucrarea,fie Persoana lui Cristos ( este mult mai mult dec*t un model. Cortularat� c�, prin intermediul lucr�rii Sale r�scump�r�toare, Cristos Ansu,itrebuie introdus &n noi ca fiind totul. Altarul din curtea de afar�simbolizeaz� moartea atotinclusiv� a lui Cristos pe cruce, care a realizato rela-ie corect� cu Dumnezeu. M�rturisind c� suntem p�c�to,i ,i c�am fost adu,i la un sf*r,it prin moartea Sa, noi Al primim ca via-�a noastr�. Atunci lucrarea cur�-itoare ,i purificatoare a Duhului S�u,simbolizat� de lighean, ne purific� de murd�ria lumii pentru a ne facea,a cum trebuie s� fim ca El s� poat� fi introdus &n noi.

Dup� aceste dou� articole putem s� privim &n cl�dire. Imediat vedemc� &n orice lucru ea Al manifest� pe Cristos ca fiind introdus &n noi.Aproape pretutindeni &n locul sf*nt ,i &n Sf*nta Sfintelor exist� lemnacoperit cu aur, ceea ce simbolizeaz� faptul c� natura uman� esteacoperit� cu natura divin�, c� divinitatea a fost introdus� &n umanitate,i peste ea. Masa pentru punerea &nainte a p*inilor, sfe,nicul, altarult�m*ierii, chivotul, toate sc*ndurile care formeaz� structura cortului,i cele patru straturi ale &nvelitorii reveleaz� ,i accentueaz� un singurlucru: Cristos ca &ns�,i &ntruparea lui Dumnezeu a fost introdus &nnoi ca s�-L putem experimenta ca via-� ,i ca totul al nostru.

Domnul trebuie s� ne deschid� ochii ,i s� ne impresioneze cu toateaceste lucruri. Noi nu putem doar s� g�sim un model &n carteaFaptelor, s� r*nduim prezbiteri ,i diaconi ,i rezultatul s�-l numimbiseric�. Aceasta nu este biserica; aceasta este o imita-ie a bisericii.Dac� &ntreb�m pe cineva cum a venit &n fiin-� ,i cum a devenito persoan� at*t de &nalt�, ne va spune: CM-am n�scut din mama mea,am m*ncat mult� hran� consistent� ,i am crescut p*n� la o asemenea&n�l-ime.D Noi putem fabrica o juc�rie sau o p�pu,�, dar nu exist�nici o cale de a fabrica un om. Biserica este un om real; nimeni nupoate face o biseric�! Trebuie s� fie ceva care s� rezulte din na,tereadin nou &n Duhul ,i din cre,terea vie-ii &n Cristos. Trebuie s� spunemdin nou ,i din nou: CFra-ilor, nu pune-i m*inile!D Ar trebui s� nu&ncerc�m s� form�m sau s� organiz�m ceva.

An at*t de multe locuri &n cursul ultimilor c*-iva ani am pledat&n acest fel, ,i cu toate acestea nu mul-i fra-i m-au &n-eles. Ei spun:

ANVELITOAREA CLPDIRII LUI DUMNEZEU 187

CEi bine, dac� nu form�m o biseric�, dac� nu organiz�m nimic, atuncice ar trebui s� facem?D Ar trebui s� facem un singur lucru: s�-L m*n-c�m pe Cristos ,i s�-L bem pe Cristos. Mai mult, trebuie s� fim C&nghi--i-iD de c�tre Cristos. Cu c*t ne osp�t�m din El mai mult, cu at*t vomfi C&nghi-i-iD de El mai mult. Noi credem c� doar ne hr�nim din El ,i-Lsavur�m pe El, dar de fapt cu c*t ne hr�nim din El mai mult, cu at*tsuntem &nghi-i-i de El mai mult. Biserica nu poate fi formulat� ,i organizat�, ci trebuie s� fie n�scut� din Cristos &n Duhul; ea trebuie s� fieTrupul viu al lui Cristos crescut cu via-a lui Cristos. Atunci, ca rezultat,&n mod spontan &,i va &nsu,i o anumit� form� ,i se va vedea un model.Ea cre,te cu Cristos, prin Cristos ,i &n Cristos.

An curtea de afar� noi experiment�m lucrarea &mplinit� a lui Cris-tos care este mijlocul prin care intr�m &n locul sf*nt. Locul sf*nt ,iSf*nta Sfintelor nu -in de experimentarea lucr�rii lui Cristos,ci de experimentarea lui Cristos Ansu,i. Aici Cristos Ansu,i este expe-rimentat ca hran� pentru rezerva vie-ii, ca lumin� a vie-ii, ca mireas-m� a &nvierii ,i ca fiind Cel atotinclusiv. O dat� ce Cristos este introdus&n noi, sunt puse la dispozi-ie materialele necesare pentru zidireaBisericii. Atunci vom fi uni-i ,i zidi-i &mpreun� &ntr-o singur� entitateprin Duhul Sf*nt care ne regenereaz� ,i ne maturizeaz� (fapt descrisde verigile de aur ,i de drugii de aur). Acesta este Trupul lui Cristos;aceasta este locuin-a lui Dumnezeu. Repet�m: zidirea Bisericii -inede cre,tere, care este Cristos ca totul introdus &n noi &n mod progresiv.Doar acest lucru produce materialele pentru zidirea Bisericii. Prinprocesul regener�rii ,i maturit�-ii prin Duhul, toate aceste materialevor fi &mbinate &mpreun� a,a cum se cuvine ,i vor fi unite ca un&ntreg. Aceast� zidire &n unitate este Trupul lui Cristos ,i locuin-alui Dumnezeu.

BISERICA ACOPERIT� DE CRISTOS CA EXPRESIE

Dar trebuie s� &n-elegem c� chiar p*n� la acest stadiu cortul &nc�este f�r� un acoperi, care s�-l acopere. Indiferent de gradul &n caream fost introdu,i &n Cristos ,i Cristos a fost introdus &n noi, noi suntemdoar sc*ndurile ( nici unul dintre noi nu poate deveni acoperi,ul.Dac� noi suntem acoperi,ul, atunci biserica va deveni expresiaomului. Numai Cristos poate fi acoperi,ul, c�ci biserica trebuie s�fie doar expresia lui Cristos Ansu,i. A,a cum am v�zut &n simbolul


cortului, acoperi,ul const� din patru straturi ,i fiecare strat repre-zint� un aspect al lui Cristos. Antregul acoperi, este revela-ia luiCristos ca unic� &nvelitoare. Astfel cortul devine o expresie a luiCristos prin aceast� &nvelitoare care-l acoper� complet. Dup� ce&nvelitoarea a fost pus� peste cort, din afar� nu se putea vedea nimicaltceva dec*t &nvelitoarea. Chiar ,i sc*ndurile ,i ustensilele erausub &nvelitoare. Aceast� &nvelitoare nu numai c� proteja toate sc*n-durile ,i ustensilele din cort, ci de asemenea exprima &ntregul cort.De fapt ea este expresia care proteja toate sc*ndurile ,i ustensilele.Aceasta &nseamn� c� dac� nu-L avem pe Cristos ca expresie a noastr�,noi nu avem protec-ia Sa. Dac� ne a,tept�m ca Cristos s� protejezebiserica, atunci trebuie s�-L avem ca expresie a noastr�.

An unele locuri se pare c� biserica nu este acoperit� de Cristos,ci mai cur*nd de un anumit fel de doctrin�. An alte locuri &nvelitoareaeste manifestarea anumitor tipuri de daruri ( darurile au devenitacoperi,ul. Grupuri de credincio,i sunt fie sub C&nvelitoareaD &nv�--�turilor, fie sub C&nvelitoareaD darurilor ( dar nu sub &nvelitoarealui Cristos. Dar darurile ,i &nv�-�turile niciodat� nu ne pot proteja.Nici un dar, nici o &nv�-�tur�, nici o doctrin� nu este potrivit� s� aco-pere un grup de credincio,i. Numai Cristos trebuie ridicat, numaiCristos trebuie &n�l-at, numai Cristos trebuie exprimat ca acoperi,care s� ne acopere.

Dac� citim care sunt dimensiunile cortului, vom descoperi c� &nveli-toarea nu include doar acoperi,ul, ci ,i dou� p�r-i laterale. De afar�nu se poate vedea nimic altceva dec*t &nvelitoarea. Soclurile, sc*n-durile ,i con-inutul care se afl� &n interior nu sunt vizibile. Aceasta&nseamn� c� cei de afar� trebuie s�-L vad� numai pe Cristos ca &nveli-toare a bisericii. Atunci c*nd oamenii intr� &n cort, ei nu v�d nimicaltceva dec*t contopirea lui Cristos cu omul. An afar� nu este nimicaltceva dec*t Cristos, iar &n�untru nu este nimic altceva dec*t Cristosintrodus &n natura uman� ,i contopit cu ea. Cu alte cuvinte, dac� suntafar� ,i privesc la biseric� Al v�d doar pe Cristos, dar dac� intru &nbiseric� ,i privesc la oameni, v�d contopirea lui Cristos cu fiecarepersoan�. Aceasta este adev�rata biseric�. Din exterior oamenii nupot vedea nimic altceva dec*t pe Cristos, iar din interior ei nu v�dnimic altceva dec*t pe Cristos introdus &n numeroase persoane.

Acesta este un tablou minunat. Dac� a, avea mai mult de zece


epistole ca ,i Romani, dou�sprezece epistole ca ,i Corinteni ,i,aizeci de epistole ca ,i Efeseni, f�r� acest tablou nu a, &n-elegeat*t de bine. Eu sunt doar un copil simplu, care &nc� are nevoie depoze ,i desene. Atunci c*nd &i &nv�-�m pe copiii de la gr�dini-�,avem nevoie de c*teva poze. De exemplu, dac� le citim pe literecuv*ntul P-I-S-I-C-P, noi nu le transmitem ce &nseamn� acestcuv*nt. Trebuie s� le aducem poza unei pisici ,i s� le-o ar�t�m.Tot astfel, contempl*nd acest tablou al cortului putem &n-elegeadev�rata cl�dire a bisericii. Aici nu este vorba despre un modelsau despre o organiza-ie, nici despre vreun fel de formare prinm*ini omene,ti, ci de Cristos introdus &n numeroase persoanecare acum Al ridic� pe Cristos, Al &nal-� pe Cristos ,i se &mbrac� cuCristos ca expresie a lor pentru a-i acoperi ,i a-i proteja.

Acum s� analiz�m cele patru straturi ale &nvelitorii. Ancep*nd dininterior, avem primul strat confec-ionat din cele mai fine materiale (perdele din in sub-ire r�sucit av*nd &ntre-esute broderii de heruvimi,i culori frumoase, albastru, purpuriu ,i stacojiu. Albastrul &nseamn�ceresc, purpuriul &nseamn� regalitate, iar stacojiul reprezint� r�scum-p�rarea. Dar materialul de baz� este inul sub-ire, care simbolizeaz�umanitatea lui Cristos cu toate caracteristicile ,i comportamentul ei fin.Cele patru Evanghelii constituie o consemnare despre un Om careare at*t natura c*t ,i conduita Sa omeneasc� exact ca inul sub-ire.Este at*t de fin, ,i totu,i at*t de puternic, ,i deoarece este f�cut din inr�sucit, t�ria sa este dublat�. Domnul Isus este at*t de fin ,i totu,iat*t de puternic; &n El nu exist� nimic nerafinat sau slab.

Broderia de heruvimi &nseamn� c� gloria lui Dumnezeu este mani-festat� &n crea-ia Sa. Heruvimii simbolizeaz� gloria lui Dumnezeu,iar broderia de heruvimi pe inul sub-ire &nseamn� c� gloria lui Dum-nezeu a fost introdus� &n umanitate ,i &n crea-ia Sa. Putem &n-elegec�, atunci c*nd Isus era pe p�m*nt, &n acest Om cu natura Sa uman�fin� ,i caracterul S�u rafinat, gloria divin� a lui Dumnezeu a fostintrodus� &n crea-ia Sa. El este un Om real cu o natur� uman� ,io conduit� rafinat�, dar de asemenea El este ,i &ntruparea gloriei luiDumnezeu introdus� &n crea-ia Sa. El ca Om este &ns�,i iradiereagloriei lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, pe El se afl� heruvimii broda-i.Pute-i urm�ri acest fel de limbaj? El nu este doar uman, ci ,i divin.


Natura Sa uman� poart� gloria divin�. Nu putem epuiza acest subiect,dar trebuie s� mergem mai departe.

Al doilea strat const� din p�r de capr�. An simbolurile Scripturilor,caprele &i descriu pe oamenii p�c�to,i. Matei 25:31-46 vorbe,te despredesp�r-irea oilor de capre ,i diferen-a dintre ele, iar caprele simbo-lizeaz� oamenii p�c�to,i. Acest lucru corespunde exact cu 2 Corinteni5:21, unde se spune c� Dumnezeu L-a f�cut p�cat pentru noi pe Celcare nu a cunoscut nici un p�cat. Astfel, stratul din perdele f�cute dinp�r de capr� Al simbolizeaz� pe Cristos care a fost f�cut p�cat pentrunoi. De,i El este inul sub-ire, El a fost f�cut Cp�r de capr�.D El nu arenici un p�cat ,i nu cunoa,te p�catul, dar a fost f�cut p�cat pentru noi.

Dup� stratul din p�r de capr� urmeaz� stratul din piei de berbeci,vopsite &n ro,u. Culoarea ro,ie &nseamn� v�rsarea s*ngelui &n lucra-rea r�scump�r�toare a lui Cristos. El a fost Cel f�r� p�cat, care a fostf�cut p�cat pentru noi ca s� ne poarte p�catele ( aceast� propozi-iesimpl� explic� primele trei straturi. Primul Al simbolizeaz� pe Cristosca fiind Cel f�r� p�cat, al doilea faptul c� El a fost f�cut p�cat pentrunoi, iar al treilea strat simbolizeaz� faptul c� El a purtat p�catelenoastre ,i Li-a v�rsat s*ngele pentru a ne r�scump�ra.

Dup� pieile de berbeci vopsite &n ro,u urmeaz� a-l patrulea stratcare devine &nvelitoarea exterioar�. Aceast� &nvelitoare este f�cut�din piei de viezure sau de foc�, care sunt foarte rezistente; ele potrezista oric�rui fel de vreme ,i oric�rui fel de atac. Anvelitoarea exte-rioar� nu este at*t de atr�g�toare ca &nf�-i,are ,i este &ntruc*tvanerafinat�. Ast�zi Cristos nu este pl�cut la exterior pentru oameniidin lume: El arat� exact la fel ca pielea tare de viezure, care nu esteatr�g�toare &n &nf�-i,area ei exterioar�. Dar de,i El nu este at*t de&nc*nt�tor pe dinafar�, El este frumos, minunat ,i ceresc &n�untru.El nu este ca ,i cre,tin�tatea de ast�zi cu cl�dirile sale mari, frumoase( care pe dinafar� sunt m�re-e, dar pe din�untru ,i spiritual vorbindsunt ur*te, goale ,i uneori corupte. Organiza-iile cre,tine lume,tisunt &ntr-adev�r ur*te. An�untrul bisericii corecte, a cl�dirii lui Dum-nezeu, exist� ceva ceresc ,i frumos, dar pe dinafar� ea este umil� ,inerafinat�, lipsit� de farmec ,i frumuse-e.

Vreau s� m� folosesc de aceast� ocazie pentru a spune c� noi to-itrebuie s� &ncerc�m s� ne ascundem. Niciodat� nu trebuie s� punemo fotografie de-a noastr� &n ziar. A,a ceva nu este din Biseric�, ci &n &ntre-


gime din religia c�zut�, lumeasc�, a cre,tin�t�-ii. Oh, fra-ilor, dac�este posibil, nu permite-i nim�nui s� fac� publicitate numelui vostru&n ziare. Domnul Isus nu Li-a f�cut niciodat� publicitate. An cele patruEvanghelii citim cum El mereu a &ncercat s� Se ascund� ,i, dac� eraposibil, s� r�m*n� ascuns. Frumuse-ea ,i farmecul trebuie s� fieexperimentarea lui Cristos �n�untrul duhului nostru. Aceasta esteadev�rata frumuse-e &naintea lui Dumnezeu.

Voi folosi aceast� ocazie pentru a spune &nc� ceva despre cons-truirea s�lilor de &nt*lnire. Fra-ilor, dac� este posibil, ar trebuis� avem o sal� foarte modest� ,i simpl�. Nu construi-i o sal� luxoas�,i frumoas�. Noi nu-i putem atrage pe oameni la Domnul prin cl�diriexterioare frumoase. Odat� am fost la Roma ,i am v�zut a,a-numitaCatedral� a lui Petru. Nu pot spune c*te milioane de dolari valoreaz�cl�direa sau c*-i oameni sunt atra,i acolo zilnic. C*nd am fost acoloera foarte aglomerat. Dar mi-e team� c� nici m�car o singur� per-soan� dintr-o mie nu era m*ntuit�. Care este avantajul atrageriioamenilor folosind asemenea mijloace? Eu a, spune c� dac� esteposibil ar trebui s� sc�p�m de acest fel de cl�dire. Ea nu este o pl�cere,ci o ofens� la adresa Domnului.

Dar nu vreau s� pun accentul pe aceste lucruri, ci pe Ansu,i Cristoscare este plin de frumuse-e &n�untru ,i at*t de simplu ,i de umilla exterior. Un asemenea Cristos trebuie s� fie expresia m�rturieinoastre ,i C&nvelitoareaD bisericii. Nu este opinia sau g*ndul omului;este tabloul pe care ni-l ofer� Cuv*ntul lui Dumnezeu. Nu trebuie s�ad�ug�m nimic altceva ca o expresie. Trebuie s�-L onor�m ,i s�-L&n�l-�m doar pe minunatul nostru Cristos ca &nvelitoare a cl�dirii luiDumnezeu ( un Cristos l�untric care este plin de farmec divin ,i unCristos exterior care este at*t de simplu ,i de umil &n ochii lumii.O asemenea biseric� poate rezista oric�rui atac ,i se poate &mpotrivioric�rei ispite. Atunci c*nd vr�jma,ul va ataca, cei care se afl� &n cl�di-rile frumoase ale a,a-numitelor biserici cre,tine vor c�dea primii.Numai cei care nu fac nici o parad�, ci au frumuse-ea cereasc� ,ifarmecul divin &n�untrul lor, vor r�bda p*n� la cap�t. Cristos estecon-inutul ,i &nvelitoarea lor. Nimic nu poate v�t�ma sau birui adev�-rata cl�dire a bisericii acoperit� cu un asemenea Cristos.

S� &nv�-�m s� punem aceste lucruri &n practic� ,i s�-L c�ut�mpe El &n duh. S� &nv�-�m s� ne discernem duhul ,i s�-L experimen-


t�m pe El ca totul pentru noi. Atunci vom avea m�sura plin�t�-ii luiCristos ,i vom deveni materiale disponibile pentru a fi zidi-i &mpreun�cu al-ii ca ,i cl�dire a lui Dumnezeu acoperit� cu Cristos ca expresie.Atunci va exista o biseric� corect�, puternic�, care poate rezistaoric�rui atac, poate suporta orice &ncercare ,i poate birui orice ispit�pentru gloria maxim� a lui Dumnezeu.

CAPITOLUL 23

BISERICA , DUMNEZEUMANIFESTAT �N CARNE

CDar dac� voi &nt*rzia mult, s� ,tii cum ar trebui s� se poarteoamenii &n casa lui Dumnezeu, care este biserica Dumnezeului celviu, st*lpul ,i terenul adev�rului. Li f�r� &ndoial�, mare este tainaevlaviei; Cel ce a fost manifestat &n carne, Andrept�-it &n duh, V�zutde &ngeri, Predicat printre na-iuni, Crezut &n lume, Primit sus &nglorieD (1 Tim. 3:15, 16).

An versetul 15 sunt men-ionate trei aspecte ale bisericii: Ccasa luiDumnezeu,D Cbiserica Dumnezeului cel viuD ,i Cst*lpul ,i terenuladev�rului.D Versetul 16 continu� cu marea tain� a evlaviei, careeste Dumnezeu manifestat &n carne. Cum se leag� aceste dou� ver-sete? Unii insist� pe bun� dreptate c� un punct-virgul� la sf*r,itulversetului 15 este mai bun dec*t un punct care s� indice o oprire:CSt*lpul ,i terenul adev�rului; ,i f�r� &ndoial�, mare este taina evla-viei; Cel ce a fost manifestat &n carne....D

BISERICA , CASA LUI DUMNEZEU

De ce este Biserica men-ionat� &mpreun� cu manifestarea luiDumnezeu &n carne? Deoarece Biserica este casa lui Dumnezeu.Ce &nseamn� termenul Ccasa lui DumnezeuD? Atunci c*nd te referila Ccasa ta,D tu te referi la locul unde tr�ie,ti, unde &-i desf�,ori via-a;,i tocmai acesta este &n-elesul casei lui Dumnezeu. Nu este un termenlipsit de greutate sau inexact. CCasa lui DumnezeuD este locul undeDumnezeu locuie,te, unde El tr�ie,te ,i unde A,i desf�,oar� via-a.

Aceast� cas� nu este altceva dec*t Biserica Dumnezeului cel viu.Remarca-i faptul c� termenul folosit aici nu este doar CDumnezeuDci CDumnezeul cel viu.D El este at*t de viu; iar acum El locuie,te&n Biseric�, Se mi,c� &n Biseric�, tr�ie,te &n Biseric� ,i A,i desf�,oar�


&ntreaga Sa via-� &n Biseric�. Atunci c*nd spunem c� Biserica estecasa lui Dumnezeu, trebuie s� avem o foarte profund� &n-elegerea faptului c� Dumnezeu locuie,te, tr�ie,te ,i A,i desf�,oar� via-a&n aceast� cas�. Avem noi o asemenea &n-elegere profund� &n ce pri-ve,te casa lui Dumnezeu?

BISERICA , STLPUL �I TERENUL ADEV�RULUI

Aceast� Biseric� nu este doar casa lui Dumnezeu &n careDumnezeu locuie,te, tr�ie,te ,i A,i desf�,oar� via-a, ci este ,i st*lpul,i terenul adev�rului. Ce este adev�rul? S� nu crede-i c� adev�rul&nseamn� doctrin�. Cuv*ntul Cadev�rD &ntr-un asemenea pasaj &nseam-n� realitate. An &ntregul univers nimic nu este real; nimic nu esteadev�r; totul nu este altceva dec*t o umbr�. Tot ce poate fi v�zut,tot ce poate fi atins, tot ce poate fi posedat ,i savurat nu este real,ci &n cel mai bun caz este o umbr�. Tot ce exist� &n acest univers nueste nimic altceva dec*t o umbr�, nu este lucrul real.

Care este lucrul real? Este Cristos ca realitate a oric�rui lucru.Hrana pe care o m�n*nci nu este hrana real�, ci doar o umbr� a hraneiadev�rate. Adev�rata hran� este Cristos. Dac� nu Al ai pe Cristos,nu ai realitatea hranei. Poate crezi c� via-a omeneasc� pe care o aieste real�, dar ea nu este; nici ea nu este altceva dec*t o umbr�.Adev�rata via-� este Cristos. Dac�-L ai pe Fiul lui Dumnezeu, ai via-a;dac� nu-L ai pe Fiul lui Dumnezeu, nu ai via-a (1 Ioan 5:12).

Dac� un frate &-i trimite o fotografie de-a sa, tu vei spune: CAcestaeste fratele cutare.D Dar &n realitate nu este fratele cutare. Estedoar o fotografie, ,i o fotografie Cfals�.D De fapt, toate fotografiilesunt false, c�ci lucrurile reale nu se g�sesc &n fotografii. Antregulunivers nu este altceva dec*t o fotografie. Toate simbolurile, toatefigurile, toate umbrele Vechiului Testament nu erau dec*t fotografiiale realit�-ii care urma s� vin�, care este Cristos Ansu,i. Cristos esteadev�rul, Cristos este realitatea &ntregului univers, Cristos este at*trealitatea Vechiului Testament, c*t ,i realitatea Noului Testament.Dac� nu ai altceva dec*t &nv�-�tura despre Cristos, tu nu ai realitatealui Cristos. Cristos Ansu,i este adev�rul, iar Duhul S�u este Duhuladev�rului (Ioan 14:17; 15:26; 16:13; 1 Ioan 5:7). El Ansu,i este rea-litatea, iar Duhul S�u este Duhul realit�-ii.

Biserica &n care acest Dumnezeu viu locuie,te, tr�ie,te ,i Se mi,c�

BISERICA ( DUMNEZEU MANIFESTAT AN CARNE 195

este st*lpul ,i terenul pe care st� realitatea. Ea sus-ine realitatea.(n�untrul Bisericii locuie,te Dumnezeul cel viu, iar pe aceast� Biseric�st� adev�rul, realitatea. Noi nu suntem de partea doctrinei, ci suntemde partea lui Cristos, a realit�-ii, a adev�rului. Ar trebui s� fim &n stares� spunem: CPrieteni, veni-i ,i vede-i; veni-i la Biseric� ,i vede-irealitatea universului. Veni-i ,i vede-i realitatea vie-ii, realitateadragostei, realitatea r�bd�rii ,i realitatea multor alte lucruri.D

Antr-o dup�-amiaz� din 1933, &n timp ce m� aflam &n vizit� la frateleWatchman Nee, deodat� el a &ntrebat: CFrate, ce este r�bdarea?DLa &nceput am crezut c� era o &ntrebare copil�reasc�. Fusesem &nv�-atce era r�bdarea c*nd eram un mic copil. Dar pentru c� aceast�&ntrebare venea din gura lui, nu puteam s� o tratez superficial; a,ac� am continuat s� m� g*ndesc: CCe a vrut s� spun� prin: ,Ce ester�bdarea?R D Nu am &ndr�znit s� r�spund. El st�tea &ntr-un scaunbalansoar, leg�n*ndu-se &nainte ,i &napoi. An final m-am aventurat:CR�bdarea este ceva prin care cineva sufer� ,i &ndur� tratamentulr�u din partea altora. Aceasta este r�bdarea.D Atunci el a spus: CNu!DAm &ntrebat: CEi bine, frate, dac� r�bdarea nu &nseamn� a &ndura,atunci spune-mi te rog, ce este ea?D An timp ce continua s� se legene&n scaunul s�u, continua s� &ntrebe: CEi bine, ce este r�bdarea?Ce este r�bdarea?D

Dup� o lung� perioad� a r�spuns brusc: CR�bdarea este Cristos.DA fost un r�spuns foarte scurt ,i foarte simplu: CR�bdarea este Cristos.DPur ,i simplu nu am putut &n-elege acest fel de limb� Cstr�in�.D I-amspus: CFrate, mi se pare ciudat. Nu &n-eleg. Spune-mi te rog, ce vreis� spui?D El nu a spus nimic altceva, ci a continuat s� repete: CR�b-darea este Cristos, r�bdarea este Cristos.D Antreaga dup�-amiaz� nuam discutat despre nimic altceva. Eram mai mult dec*t nedumerit.

Dup� trei sau patru ore am plecat de la el foarte dezam�git. Antor-c*ndu-m� &n camera mea, am &ngenuncheat ,i m-am rugat: CDoamne,spune-mi ce &nseamn� ,r�bdarea este Cristos?R Nu pot s� &n-eleg.DAn cele din urm� Domnul mi-a ar�tat c� r�bdarea noastr� trebuie s�fie Cristos Ansu,i. R�bdarea este Cristos tr�ind &n mine ,i prin mine.Ah, c*nd am v�zut acest lucru, a fost o adev�rat� revela-ie! Am fostat*t de fericit!

Trebuie s� vedem faptul c� r�bdarea omeneasc� pe care o putem


atinge prin noi &n,ine nu este adev�rata r�bdare. R�bdarea omeneasc�este numai o form� ,i o umbr�; adev�rata r�bdare este Cristos. Tot ceavem nevoie ( r�bdare, smerenie, bun�tate, dragoste pentru al-ii,i chiar dragoste pentru Dumnezeu ( trebuie g�sit &n Cristos Ansu,i.Chiar ,i cele zece porunci sunt numai o umbr�; Cristos este realitatea.Dac� Al avem pe Cristos tr�ind prin noi, avem realitatea ,i &mplinireatuturor cerin-elor celor zece porunci.

Biserica trebuie s� sus-in� adev�rul, realitatea. Biserica trebuies� fie st*lpul ,i terenul acestei realit�-i universale, care este CristosAnsu,i. Trebuie s� fim &n stare s� le spunem altora: CVeni-i la Biseric�,i vede-i r�bdarea real� ,i umilin-a real�. Veni-i la noi ca s� vede-icredincio,ia real� ,i realitatea onestit�-ii.Z

An Biseric� locuie,te Dumnezeu, deoarece Biserica este casa luiDumnezeu. Dumnezeu tr�ie,te, Dumnezeu se mi,c� ,i DumnezeuA,i desf�,oar� via-a �n Biseric�; iar m�rturia ,i realitatea se bazeaz�pe Biseric�. Trebuie s� analiz�m aceste dou� aspecte: interior, locu-irea lui Dumnezeu &n Biseric�; ,i exterior, sus-inerea de c�tre Bise-ric� a m�rturiei ,i a realit�-ii. Aceste dou� aspecte descriu contopireareal� a lui Dumnezeu cu omul. An�untrul Bisericii ( acest grupde oameni r�scump�ra-i, regenera-i ,i transforma-i ( locuie,teDumnezeu; iar pe acest grup de oameni exist� realitatea univer-sului. Antreaga realitate a universului este centrat� &n acest grup.Dac� cineva vrea s� ,tie ce este via-a, trebuie s� vin� la Biseric�pentru a o vedea. Dac� unii ar vrea s� ,tie ce este dragostea, trebuies� vin� ,i ei pentru a o vedea. Dac� cineva vrea s� cunoasc�realitatea umilin-ei ,i a bun�t�-ii, Biserica este locul &n care poatefi v�zut�. Deasupra acestui grup de oameni se vede realitatea Cris-tosului atotinclusiv. M�rturia Bisericii nu const� &n doctrin�, ci &nfaptul de a-L purta pe Cristos ca realitate. Cu c*t exclam�m maimult CCristos,D dac� totu,i nu avem realitatea l�untric�, cu at*tmai mult Cristos va dispare. Noi Al avem pe Cristos numai &nstrigare, &n vorbire ,i &n &nv�-�tur�. Noi nu Al avem &n via$a noastr�l�untric�, nici nu-L experiment�m &n tr�irea exterioar�, &n umblareanoastr� zilnic�. Biserica trebuie s� fie st*lpul ,i terenul, av*ndu-Lpe Cristos ca unica realitate a oric�rui lucru. Dac� nu cunoa,temadev�ratul sens al vie-ii, trebuie s� fim &n stare s� venim la Biseric�ca s�-l g�sim.


BISERICA , MANIFESTAREA LUI DUMNEZEU �N CARNE

Acesta este &n-elesul corect al expresiilor Ccasa lui DumnezeuD,i Cst*lpul ,i terenul adev�rului.D Aceast� Biseric� este continuarea,i multiplicarea lui CDumnezeu manifestat &n carne.D Din acest motivapostolul Pavel a pus aceste dou� versete &mpreun�. Manifestarealui Dumnezeu &n carne are foarte mult de-a face cu Biserica &n calitatede cas� a lui Dumnezeu ,i de st*lp ,i teren al adev�rului. Atuncic*nd suntem Trupul viu al lui Cristos dintr-un anumit loc, noi suntemcu adev�rat casa lui Dumnezeu ,i st*lpul ,i terenul realit�-ii. Atuncisuntem cre)terea, l�rgirea manifest�rii lui Dumnezeu &n carne.Dumnezeu Se manifest� din nou &n carne, dar &ntr-un mod mai larg.Principiul Noului Testament este principiul &ncarn�rii, care pur ,isimplu este aceasta: Dumnezeu Ansu,i manifestat &n carne. Cu altecuvinte, Dumnezeu este contopit cu fiin-ele umane ( nu &ntr-unmod exterior, ci &ntr-un mod l�untric. Biserica este manifestarea luiDumnezeu, nu manifestarea doctrinelor sau a darurilor. Bisericatrebuie s�-L manifeste pe Dumnezeu &n Cristos prin Duhul, nu s�demonstreze doctrine sau daruri.

BISERICA NU ESTE ZIDIT� PRIN SCHIMBARE EXTERIOAR�

Suntem &mpov�ra-i deoarece ne temem c� mul-i fra-i ,i suroricred &n mod incon,tient c� urmeaz� s� form�m o nou� mi,care sauc� &i instruim pe oameni s� formeze un nou model pentru biseric�.Aceasta este &ngrijorarea noastr� real�. Noi to-i trebuie s� privimla Domnul pentru ca acest mod de a g*ndi ,i a &n-elege s� fie aban-donat &n &ntregime. Trebuie s� fie complet scos din Cs*ngeleD nostru.Noi nu suntem aici cu inten-ia de a forma o nou� mi,care. Nu!De o sut� de ori nu! Dac� o facem, aceasta pur ,i simplu dovede,tec� noi nu cunoa,tem economia lui Dumnezeu. Trebuie s� accentuezdin nou ,i din nou faptul c� Biserica nu este ceva format dup� unanumit model. Dumnezeul cel viu locuind &n noi nu -ine de doctrin�.Privind din unghiul umbl�rii lor zilnice, cei mai mul-i cre,tini deast�zi nu cunosc calea vie-ii l�untrice ,i nici nu-L cunosc pe Cristosca via-� a lor. Acest lucru cu adev�rat ne tulbur� ,i ne &mpov�reaz�.Atunci c*nd oamenii ob-in o anumit� &n-elegere sau &nva-� anumitemetode, ei &ncearc� s� &nceap� ceva nou acolo unde tr�iesc. Nu aceas-ta este calea Domnului.


Ast�zi noi nu avem nevoie doar de o schimbare a hainelor, ci deo schimbare a s*ngelui. S*ngele natural trebuie schimbat. Nu trebuies� schimb�m doar calea exterioar�, ci via-a l�untric�. S� presupunemc� o persoan� a fost odinioar� pastor, av*nd titlul de Creverend.DProbabil el era chiar &mbr�cat &ntr-o rob� de cleric cu gulerul &ntors&n spate. Apoi el a primit lumina c� toate aceste lucruri sunt gre,ite:titlurile de CPastorD ,i CReverendD sunt gre,ite, gulerul &ntors la spateeste gre,it ,i roba neagr� este gre,it�. Deci el a sc�pat de toateaceste lucruri; el a anulat titlul de cleric ,i a &nceput s� poarte haineobi,nuite. Dup� aceea a mers s� lucreze pentru Domnul &ntr-un altloc ,i &ntr-un alt mod, f�r� titlu ,i f�r� rob�.

N-a, vrea s� spun dac� acest lucru este corect sau nu, dar vreau s�spun un singur lucru: trebuie s� afl�m dac� &n�untrul unei asemeneapersoane a avut loc o schimbare real�. Nu este nici o &ndoial� c�a abandonat toate aceste lucruri vechi, dar aceast� schimbare esteprea exterioar�. Anainte aceast� persoan� slujea prin ea &ns�,i, prinvia-a ei natural�. Acum a avut loc o schimbare &n lucrurile exterioare,dar oare exist� o schimbare &n via-a sa l�untric�? Este foarte posibilca &nc� s� slujeasc� ,i s� lucreze pentru Domnul prin aceea,i via-� pecare o avea atunci c*nd folosea titlul. De,i &ntr-adev�r s-a schimbat laexterior, &n interior este la fel. O asemenea schimbare devine pur ,isimplu o mi,care religioas� exterioar�. Odinioar� practica CbisericaDvot*nd ,i form*nd un comitet executiv; acum a renun-at la toate acestea,i adun� un grup de prezbiteri. De,i acest lucru reprezint� o schimbarereal�, &n via-a l�untric� nu s-a schimbat nimic. Schimbarea exterioar�nu este rezultatul unei schimb�ri l�untrice &n via-�, deci pur ,i simpludevine o nou� mi,care religioas�.

Mai mult, trebuie s� mergem dincolo de schimbarea &n via-al�untric� ,i s� &n-elegem Biserica. Biserica este o contopire a lui Dum-nezeu cu omul. Motivul pentru care am vorbit at*t de mult despresuflet, duh ,i inim� este acela c� toate acestea ne ajut� s� &n-elegemfaptul c� Dumnezeu este con-inutul nostru, iar noi suntem recipienteleLui. Trebuie s� ,tim cum s� ne regl�m inima pentru ca astfel s� nedeschidem inimile ,i s�-L l�s�m s� intre; ,i trebuie s� ,tim cums� ne exers�m duhul pentru a-L contacta, pentru a-L con-ine ,i chiara-L digera pe El. De exemplu, s� presupunem c� m�n*nci la cin�cotlet. Dup� ce acest cotlet a stat &n stomacul t�u timp de patru ore,


el va fi digerat ,i va deveni &nsu,i constituentul trupului t�u. Acestaeste adev�ratul tablou al Bisericii. Dar cre,tinismul prezent este maimult o religie dec*t realitatea vie-ii. Problema de ast�zi nu este doaro schimbare de form� la exterior, ci o schimbare de via-� &n interior.

BISERICA NU ESTE ZIDIT� DOAR PRIN �NV��TURI

Mai mult, nu ar trebui s� acord�m aten-ie doar &nv�-�turilor. Pentrua ne ajuta s� &n-elegem, permite-i-mi s� folosesc o ilustra-ie simpl�.An timp ce eram copil, eu ,i mul-i al-ii am studiat &ntr-o ,coal� cre,tin�,i am primit o educa-ie cre,tin�. Eram &nv�-a-i istorisirile Bibliei. De,inu eram m*ntui-i, cei mai mul-i dintre noi au fost adu,i &n cre,tinism,i au &nv�-at doctrinele. De multe ori ne certam cu oamenii spun*ndu-lec� cre,tinismul este religia corect�. Misionarii ne administrau toatedoctrinele ,i &nv�-�turile. Am &nv�-at c� Dumnezeu este un Dumne-zeu din trei Persoane ( Tat�l, Fiul ,i Duhul. Am &nv�-at c� Cristos S-an�scut dintr-o fecioar� ,i a tr�it, a umblat ,i a lucrat pe acest p�m*nt,,i chiar credeam c� El a fost &nviat. Dar dac� ne &ntrebai: CE,ti m*n-tuit?D, noi nu ,tiam. Pentru noi Dumnezeu ,i Cristos erau simpli ter-meni. Trebuie s� m�rturisesc c� la acea vreme m*ntuirea era clar�pentru foarte pu-ini membri dintre cei c*teva sute din biseric�. Darto-i erau cunoscu-i ca fiind Ccre,tini.D Uneori to-i membrii bisericiidefilau pe str�zi, -in*nd &n m*n� cruci ,i c*nt*nd: CAnainte, solda-icre,tini.D Am &mp�rt�,it toate acestea pentru a ilustra c*t de goalesunt &nv�-�turile singure.

Ast�zi unii insist� s� se predice un set de &nv�-�turi cum ar fipredestinarea, voin-a liber�, harul absolut ,i siguran-a ve,nic�.Po-i s� predici toate aceste &nv�-�turi, dar este posibil ca via-a ,i duhuldin�untrul oamenilor s� nu fie atinse niciodat�. Voi continua m�rturiamea spun*nd c� &ntr-o zi un membru al familiei mele a fost m*ntuit,i apoi am fost ,i eu m*ntuit. An final am avut o atingere real� cuDumnezeu, via-a ne-a atins &n ad*ncul fiin-ei noastre ,i a produso schimbare real�. Chiar ,i tr�irea exterioar� ,i umblarea exterioar�au fost schimbate. Schimbarea real� din vie-ile noastre i-au influen-at,i pe al-ii s� fie m*ntui-i. Dup� aceea am ,tiut c� trebuie s� avem cevamai mult dec*t &nv�-�turi. Toate &nv�-�turile din Scriptur� trebuie s�fie pur ,i simplu un mijloc de a-L transmite pe Cristos &n noi. Dac� elenu &mplinesc acest scop, atunci &n mod serios ne lipse,te ceva.


BISERICA NU ESTE ZIDIT� DOAR PRIN DARURI

Acela,i principiu se aplic� la subiectul darurilor. Ast�zi mul-icre,tini cred c� deoarece au darurile sunt foarte spirituali. Dar de faptnu este a,a. Dac� cite,ti 1 Corinteni po-i vedea care era situa-iacredincio,ilor corinteni. Ei exercitau darurile mai mult chiar dec*tapostolul (1 Cor. 14:18-20), dar oare aveau adev�rata cre,tere a vie-ii?Nu; ei erau carnali ,i prunci (1 Cor. 3:1-3). A,a cum &nv�-�tura trebuies� fie mijlocul prin care Cristos le este transmis altora, tot astfeldarurile trebuie s� fie doar mijlocul de a-L transmite pe Cristos. Ast�ziinten-ia lui Dumnezeu nu este aceea de a ne da at*t de multe &nv�-�turi,i daruri, ci de a-L distribui ,i a-L &mp�r-i pe Cristos &n noi.

Iat� un incident real. Am &nt*lnit o persoan� care era plin� de cu-no,tin-a Bibliei; dar c*nd vorbea despre Biblie fuma. Dup� ce a vorbittimp de o jum�tate de or� despre cartea Matei ,i despre cele zecefecioare, el a spus: CScuz�-m�, trebuie s� fumez pu-in. Ltiu c� estegre,it, dar sunt slab.D Apoi a trecut la cartea Apocalipsa ,i a vorbitdespre cele zece coarne, cele ,apte capete ,i cele patruzeci ,i dou�de luni. El avea puterea de a-i &nv�-a pe al-ii, dar &n cele din urm�a trebuit s� spun�: CScuz�-m�, trebuie s� mai fumez pu-in.D De,i eraat*t de puternic &n &nv�-�tura Bibliei, el era foarte slab &n via-aspiritual�.

De asemenea am v�zut mul-i oameni care vorbeau &n limbi. Dup�demonstra-ie erau foarte neglijen-i &n tr�irea lor zilnic�. Unii erauchiar mai neglijen-i dec*t necredincio,ii. An familie &,i pierdeaucump�tul at*t de u,or. Toate aceste lucruri pur ,i simplu dovedescun singur lucru: inten-ia lui Dumnezeu nu este aceea de a ne da&nv�-�turi ,i daruri, ci de a ni-L da pe Cristos, pe Cel viu. El folose,te&nv�-�turile atunci c*nd sunt date &ntr-un mod corect pentru a ni-Ltransmite pe Cristos; ,i uneori El folose,te anumite daruri ca mijloa-ce de a ni-L &mp�r-i pe Cristos ,i de a-i st*rni pe oameni s�-L pri-measc� pe Cristos. Dar to-i trebuie s� &n-elegem c� inten-ia lui Dum-nezeu este aceea de a-L cunoa,te pe Cel viu, pe Dumnezeul Triunic,,i a-L experimenta pe Cristos &n Duhul Sf*nt.

V� aminti-i istorisirea din Vechiul Testament despre un m�garcare a vorbit o limb� omeneasc�? Aceea a fost o vorbire &n limbiautentic�! M� &ndoiesc c� ast�zi toate limbile sunt la fel de autentice.Recent am citit un articol &n care autorul m�rturisea c� contactase


mai mult de o sut� de persoane care vorbesc &n limbi. El a spusc� fiecare dintre ei, f�r� nici o excep-ie, se &ndoia c� limba pe careo vorbise era autentic�. Cu toate acestea, scriitorul &i &ncurajape oameni s� nu se &ndoiasc�, ci s�-,i continue experien-a. Dup� ceam citit acel articol, mi-am spus: COare la vremea Cincizecimii Petrus-a &ndoit c� limba pe care o vorbea era autentic�? A existat cineva&n acel timp care s� fi avut asemenea &ndoieli?D Dar de ce ast�zi at*tde mul-i oameni se &ndoiesc de faptul c� limba lor este sau nu esteautentic�? R�spunsul simplu este acela c� at*t de multe limbide ast�zi nu sunt autentice.

Dar chiar dac� vorbe,ti o limb� autentic�, trebuie s�--i spunc� acest lucru nu este via-a. Chiar ,i &mp�ratul Saul a primitrev�rsarea Duhului Sf*nt (1 Sam. 19:22-24), dar s� nu crezi c� ela experimentat via-a. Dimpotriv�, acest lucru l-a expus. Dup� ce a pri-mit rev�rsarea, el s-a dezgolit! Aceasta este o ilustra-ie a faptului c�rev�rsarea Duhului Sf*nt este ceva diferit de via-�. Via-a nu esterev�rsarea; via-a este doar Cristos Ansu,i &n Duhul.

O, fra-i ,i surori, v� rog s� face-i tot posibilul pentru a &n-elegec� eu nu &ncerc s� critic, ci sunt cu adev�rat bolnav din cauza poveriimele. Atunci c*nd v�d situa-ia disperat� a poporului Domnului,nu ,tiu nici ce s� spun, nici ce s� fac. Atunci c*nd sunt prezentate&nv�-�turile, oamenii sunt at*t de receptivi. Atunci c*nd darurilesunt exercitate, mul-i sunt anima-i. Dar c*nd este &mp�r-it� via-al�untric� ,i Cristosul l�untric, c*t de mare este nevoia de a primirevela-ie l�untric�! Doctrinele ,i darurile sunt exterioare, dar Cristoseste ascuns &n�untru. O, ce mare este nevoia copiilor Domnului dea-L cunoa,te pe Acela care locuie,te &n�untru, care este at*t de viu,i at*t de puternic ( care ne converte,te, ne regleaz�, ne &nt�re,te,ne &mprosp�teaz� ,i mereu ne transform� ,i ne satur�.

BISERICA NU ESTE ZIDIT� PRIN POZI�IE

De asemenea trebuie s� vedem c� zidirea Bisericii nu -ine de pozi-iesau responsabilitate, ci de via-a din fiin-a l�untric�. Nu &nseamn�punerea cuiva &ntr-o pozi-ie, ci &nseamn� cre,terea vie-ii l�untrice&nspre maturitate. Fiin-a l�untric� trebuie s� fie modelat� de c�treDumnezeu prin lucrarea Sa l�untric�. Cu c*t &i punem pe oameni &ndiverse pozi-ii, cu at*t nu vom ob-ine nimic. Dar cu c*t &i ajut�m mai


mult pe oameni s� &n-eleag� cre,terea vie-ii, cu at*t via-a se va multi-plica mai mult. Cre,terea vie-ii l�untrice este calea sigur� de a zidiBiserica. Atunci, prin via-a maturizat�, &n mod spontan vom fi califica-is� exercit�m responsabilitate.

Trebuie s� repet�m: inten-ia lui Dumnezeu este aceea de a-L&mp�r-i pe Cristos &n noi ,i de a-L face pe Cristos totul &n�untrulnostru. Dumnezeu folose,te &nv�-�turile pentru a-i ajuta pe unii,El folose,te darurile pentru a-i ajuta pe al-ii; dar toate acestea nu cons-tituie lucrul principal. Este nevoie de revela-ie l�untric� pentrua vedea -elul Cristosului viu care locuie,te &n�untrul nostru. Atunci,oriunde ne &nt*lnim &mpreun�, noi suntem casa Dumnezeului celviu. Dumnezeul cel viu locuie,te, tr�ie,te ,i lucreaz� &n noi; iar noipurt�m m�rturia lui Isus, care este realitatea acestui univers &ntreg.Atunci vom avea o manifestare real� a lui Dumnezeu &n carne.Aceasta este calea rec*,tig�rii Domnului de ast�zi. S� privim la Dom-nul pentru a primi harul l�untric ca s� putem avea realitatea Bisericii.

CAPITOLUL 24

VIZIUNEA �INTEI ECONOMIEI LUI DUMNEZEU

Economia lui Dumnezeu &mpreun� cu -inta ei a fost prezentat�la &nceputul acestei c�r-i, dar dup� ce am citit toate aceste capitole&nc� este posibil s� o rat�m. An cuvinte simple, economia lui Dumne-zeu este aceea de a Se introduce &n noi, iar pentru a &ndeplini acestlucru El trebuie s� fie &n trei Persoane ( Tat�l, Fiul ,i Duhul. De la&nceputul acestei c�r-i am petrecut mult timp cu economia Dumne-zeului Triunic. Dumnezeu nu a inten-ionat niciodat� s� ne dea doc-trina Trinit�-ii &n Scripturi. Doctrina nu face altceva dec*t s� deana,tere la multe concep-ii diferite. Dar Scripturile reveleaz� modul&n care Dumnezeu Li-a &ndeplinit economia Sa divin�, ,i anume &ntrei Persoane diferite.

Am ar�tat c� &n limba greac� cuv*ntul CeconomieD &nseamn� admi-nistra-ie, ispr�vnicie, guvernare, aranjament, dispensa-iune. Cuv*n-tul Cdispensa-iuneD este folosit f�r� vreo referire la perioade de timp,ci cu &n-elesul de distribuire a lui Dumnezeu &n noi. Repet�m, inten-ialui Dumnezeu este aceea de a Se distribui &n noi. Acest plan estecentrul crea-iei ,i r�scump�r�rii Sale. Dumnezeu l-a creat ,i l-a r�s-cump�rat pe om pentru acest scop, ca omul s� fie recipientul &n careEl s� Se poat� distribui. An &ntregul univers ( timp, spa-iu ,i ve,nicie( centrul economiei lui Dumnezeu este acela de a Se distribui &nomenire.

An cele din urm�, finalizarea maxim� a &ntregii lucr�ri a lui Dum-nezeu de crea-ie, r�scump�rare ,i transformare este contopirea uni-versal� a lui Dumnezeu cu omul. Astfel, Noul Ierusalim vine &n exis-ten-� ca rezultat final al &ntregii lucr�ri a lui Dumnezeu, a,a cumeste ea consemnat� &n cele ,aizeci ,i ,ase de c�r-i ale Scripturilor.Acest lucru nu rezult� &n nimic altceva dec*t &n contopirea universal�a lui Dumnezeu cu omul. Noul Ierusalim este o contopire a lui


Dumnezeu Ansu,i cu un corp colectiv de oameni. La acea vreme einu vor mai fi naturali, ci toate p�r-ile ,i toate aspectele vor fi rege-nerate, transformate ,i conformate de Dumnezeu ,i cu Dumnezeuca via-�. Ei vor fi fost transforma-i &n natur� ,i conforma-i &n &nf�-i-,are cu Dumnezeu Ansu,i. Dac� vrem s�-L slujim pe Domnul a,acum se cuvine, trebuie s� avem aceast� viziune. Aceast� viziune nueste nou�; este viziunea ini-ial� de la &nceputul epocii Bisericii. Dar&n noi trebuie s� fie nou� ,i &nnoit� zi de zi. Trebuie s� fie viziuneaguvernatoare a &ntregii noastre lucr�ri, a vie-ii ,i activit�-ilor noastre.

�INTA �NDEPLINIT� �N PATRU ETAPE

Care este -inta acestei economii? An primul r*nd, Tat�l, care estesursa, a fost pus &n Fiul. Tat�l &mpreun� cu toat� plin�tatea Sa a venit&n Persoana Fiului. Fiul este at*t &ntruparea c*t ,i expresia Tat�lui;&n afar� de Fiul nimeni nu L-a v�zut vreodat� pe Dumnezeu Tat�l.An Fiul Tat�l a &ndeplinit tot ce Li-a pl�nuit &n patru etape majore:&ncarnare, r�stignire, &nviere ,i &n�l-are. Aceste patru etape au &m-plinit tot ceea ce Dumnezeu a pl�nuit &n ve,nicie.

Prin &ncarnare Dumnezeu a fost adus &n om. Dumnezeu a fost adus&n natura uman� ,i a tr�it &n ea pe acest p�m*nt timp de treizeci ,i treide ani ,i jum�tate. Dumnezeu a trecut prin toate suferin-ele omene,ticare ar putea exista pe acest p�m*nt. Nu doar un om cu numele Isusa suferit, ci Dumnezeu din�untrul Lui era Cel care suferea.

Urm�toarea etap� a fost r�stignirea. Toate cele dou�sprezecearticole negative, cum ar fi Satan, omul c�zut, p�catul, lumea,moartea etc., au fost aduse la cruce ,i terminate. Toate lucrurilenegative au cunoscut sf*r,itul la cruce.

Anvierea a urmat r�stignirii. Anvierea a rec*,tigat ,i a ridicat stan-dardul umanit�-ii create de Dumnezeu ,i a adus natura uman� &nDumnezeu. Prin &ncarnare, natura divin� a fost adus� &n om; prin&nviere, natura uman� a fost adus� &n Dumnezeu. Acum este posibilca omul s� aib� mai mult dec*t o natur� uman� creat�, c�ci naturasa a fost regenerat�, &n�l-at� ,i adus� &n Dumnezeu. Dup� &nviere,Cristos a fost prezentat &n fa-a &ntregului univers ca Cmodel.D An acestmodel Dumnezeu este &n om, iar omul este &n Dumnezeu. Din mo-ment ce toate lucrurile negative au fost tratate ,i terminate princruce, &n acest model nu exist� nimic negativ.

VIZIUNEA MINTEI ECONOMIEI LUI DUMNEZEU 205

Acest model S-a &n�l-at apoi la ceruri ,i a fost &ntronat cu glorie,i autoritate. Mintea omeneasc� nu poate pricepe acest tablou.An acest moment totul a fost &ndeplinit; nimic nu a fost l�sat neter-minat. Acest model, care este Dumnezeu contopit cu omul ,i omulcontopit cu Dumnezeu, S-a &n�l-at mult deasupra tuturor lucrurilor&n spa-iu ,i &n timp. El este deasupra celui mai &nalt loc din univers,i a fost &ntronat cu glorie ,i autoritate.

Apoi din aceast� Persoan� glorificat� Duhul Sf*nt a venit ca rev�r-sarea unui lichid compus din multe elemente. Natura divin�, naturauman�, via-a omeneasc�, suferin-a omeneasc�, moartea pe cruce,&nvierea, &n�l-area ,i &ntronarea, toate sunt elemente incluse &n Du-hul Sf*nt. A,a cum am v�zut, aceast� rev�rsare minunat� este Cdozaatotinclusiv�D ( tot ce avem nevoie se afl� &n aceast� Cdoz�.D Ca o ase-menea rev�rsare, acest Duh Sf*nt a fost turnat &n noi. An ziua &nvierii,i &n ziua Cincizecimii, Duhul Sf*nt al lui Isus, Duhul care includetoate elementele, a venit �n ,i peste primii cre,tini. Pe de o parte Elvine �n noi, iar pe de alt� parte El vine peste noi. Dumnezeu &n celetrei Persoane ale Sale Se contope,te cu noi.

�INTA OPEREAZ� �N DUHUL OMENESC

Minta economiei lui Dumnezeu este aceasta: Dumnezeu &n treiPersoane a venit �n noi. Noul Testament se ocup� mai mult de faptulc� Dumnezeu &n Duhul S�u a venit �n noi dec*t de faptul c� El a venitpeste noi. Acest mic cuv*nt C&nD apare de multe ori &n Noul Testament( Cristos C&n mine,D Cristos Ctr�ie,te &n mine,D CCristos format &n mine,DCCristos A,i face domiciliul &n mine,D Cr�m*ne-i &n Mine ,i Eu &n voiDetc. Dac� ave-i timp, num�ra-i de c*te ori a fost folosit &n Noul Testa-ment acest mic cuv*nt. Dumnezeu l-a f�cut pe om din trei p�r-i &nmod inten-ionat, pentru ca s� poat� veni &n om ,i omul s� corespund�scopului S�u. A,a cum am v�zut, omul este o fiin-� tripartit� ( trup,suflet ,i duh ( corespunz*nd Cortului cu cele trei p�r-i ale sale (curtea de afar�, locul sf*nt ,i Sf*nta Sfintelor. Numai partea cea mail�untric� este locul unde locuie,te gloria CShekinaD a lui Dumnezeu,i unde st� chivotul ca simbol al lui Cristos. Aceasta ne arat� clarc� Dumnezeu ,i Cristos au venit s� locuiasc� &n duhul nostru. Duhulnostru este partea cea mai l�untric�, asemeni Sfintei Sfintelor.

Putem deduce foarte u,or acest lucru din Scripturi, &n special din


2 Timotei 4:22: CDomnul s� fie cu duhul t�u.D De asemenea, &n Efeseni4:6 Dumnezeu Tat�l este &n noi; &n 2 Corinteni 13:5 Dumnezeu Fiuleste &n noi; iar &n Romani 8:11 Dumnezeu Duhul este &n noi. Dumne-zeul Triunic &n cele trei Persoane ale Sale, Tat�l, Fiul ,i Duhul,Se afl� acum &n duhul nostru. Iat� care -inta economiei lui Dumne-zeu: Dumnezeul Triunic este &n duhul nostru pentru a fi via-a noastr�,i totul al nostru. O, c*t de mult au neglijat economia lui Dumnezeucopiii S�i din ultimele secole! Trebuie s� rec*,tig�m aceast� -int�a lui Dumnezeu &n duhul nostru.

Folosind duhul nostru ca centru al S�u, Dumnezeu Se r�sp*nde,teprin noi. Dumnezeul Triunic Se afl� &n centrul fiin-ei noastre. Estecel mai minunat lucru! Dumnezeu a venit &n natura uman�, a adusnatura uman� &n natura divin� ,i a pus cap�t tuturor lucrurilornegative; acum Dumnezeul Triunic ,i tot ce a realizat El se afl�&n duhul nostru ca via-� a noastr� ,i ca totul al nostru. Din acest loccentral, Dumnezeul Triunic Se r�sp*nde,te pentru a satura p�r-ilel�untrice ale fiin-ei noastre cu Sine Ansu,i. Duhul omenesc este &nsu,icentrul -intei economiei lui Dumnezeu. Dac� &l rat�m, pur ,i simplurat�m -inta economiei lui Dumnezeu. Eu nu spun c� acesta estescopul economiei lui Dumnezeu, ci $inta. Aceast� -int� a fost neglijat�de cei mai mul-i cre,tini de ast�zi. Putem vorbi despre multe lucruriscripturale f�r� s� atingem acest aspect! De fapt trebuie s� &n-elegemc� toate &nv�-�turile din cele ,aizeci ,i ,ase de c�r-i ale Bibliei suntpentru aceast� -int�. Toate diferitele daruri ,i toate diferitele func-iisunt pentru aceast� -int� ,i trebuie centrate pe aceast� -int�.

Cum putem percepe realitatea Dumnezeului Triunic care locuie,te&n duhul nostru? Cum putem experimenta acest Duh l�untric &n duhulnostru? Trebuie s� vedem faptul c� Dumnezeul Triunic lucreaz� me-reu &n�untrul nostru (Fil. 2:13). El lucreaz� &n�untrul nostru, nu &nafara noastr�; ,i El chiar lucreaz� &n�untrul nostru mai mult dec*tasupra noastr�. Cuv*ntul grecesc Clucreaz�D este echivalent cucuv*ntul rom*nesc Cenergizeaz�.D Dumnezeul l�untric transmiteenergie &n�untrul nostru tot timpul. De asemenea El tr�ie)te&n�untrul nostru prin Cristos care Ctr�ie,te &n mine.D Cu alte cuvinte,ast�zi Dumnezeul Triunic Se afl� &n�untrul nostru ca via-� a noastr�.Ampreun� cu aceast� via-� exist� ,i legea l�untric�, legea vie ( nulegea literelor, ci legea vie-ii. Aceast� lege divin� a vie-ii ne regleaz�


&ntotdeauna din interior (Evrei 8:10). Pe l*ng� reglarea l�untric�,Dumnezeul Triunic l�untric ne ,i unge &n�untrul nostru tot timpul(1 Ioan 2:27).

An continuare s� analiz�m aceste patru cuvinte ( lucrare, tr�ire,reglare ,i ungere. C*t de mare este nevoia Bisericii de a avea revela-ial�untric� ,i experiment�rile acestor patru lucruri! Nu ar trebui s� leconsider�m ca fiind o &nv�-�tur�, ci ar trebui ca &n fiecare zi s�-Lexperiment�m pe Dumnezeul Triunic lucr*nd &n noi, tr�ind &n noi,regl*ndu-ne ,i ung*ndu-ne. Ar trebui s�-I permitem acestui minunatDumnezeu Triunic s� ne regleze &n mod continuu &n g*ndirea, moti-va-iile, cuvintele, atitudinile ,i rela-iile noastre cu al-ii. Chiar ,i m*n-carea ,i &mbr�c�mintea noastr� ar trebui reglate de El. Trebuie s�-Lexperiment�m &ntr-o asemenea m�sur� ,i &ntr-un asemenea modpractic. Acest lucru nu ar trebui s� degenereze &ntr-o doctrin�; doctrinanu d� rezultate. Practicarea sa revolu-ioneaz� totul. Trebuie s� vedemc� un asemenea Cristos minunat locuie,te &n duhul nostru cu scopulde a lucra ,i a tr�i &n noi, a ne regla ,i a ne unge.

�INTA ZIDE�TE BISERICA

Dac� nu-L experiment�m pe El &ntr-un asemenea mod practic,este absolut imposibil s� zidim Biserica. Acest lucru este ilustratde simbolul Evei, care a fost adus� &n fiin-� ie,ind din Adam (Gen.2:21-24; Efes. 5:30-32). Eva era o parte a lui Adam, ceva din Adam.Numai ceea ce a ie,it din Adam putea fi so-ia lui Adam. Fiecareparte ,i fiecare aspect al Evei era ceva din Adam. Acest lucru confirm�faptul c� Biserica poate fi zidit� numai cu ceea ce este din Cristos.Doctrinele ,i darurile nu zidesc Biserica. Cristos Ansu,i din sfin-ieste singurul material cu care Trupul lui Cristos este zidit. Dac�ne lipsesc experien-ele tr�irii practice prin Cristos, vom fi numaiun anumit fel de Cbiseric� religioas�.D

Mai mult, trebuie s� &nv�-�m s�-L experiment�m pe Cristosnu doar ca via-� a noastr�, ci ,i ca hran� a noastr�, ca P*ine a Vie-ii.El este rezerva de hran� din�untrul nostru. Zi de zi trebuie s� nehr�nim din Cristos ,i s� fim hr�ni-i de El. Toate acestea nu ar trebuis� ne fie doar o &nv�-�tur�, ci experien-a noastr� zi de zi ,i ceasde ceas. An Ioan 6:57 Domnul spune c� cine Al m�n*nc� pe El va tr�iprin El. Dac� vrem s� tr�im prin Cristos, trebuie s�-L m*nc�m; atunci


El va fi at*t de real pentru noi. Este at*t de trist faptul c� mul-icre,tini nu-L m�n*nc� pe Cristos zilnic.

Permite-i-mi s� ilustrez &n felul urm�tor. Atunci c*nd te-ai n�scutpoate c*nt�reai &ntre 3 ,i 4 kilograme, dar acum ai mai mult de 50 dekilograme. Trupul t�u a fost zidit, dar spune-mi te rog, prin ce? Prinfaptul c� ai mers la restaurant ,i te-ai uitat la meniu? Sigur c� nu!Trupul t�u a fost zidit prin ceea ce ai m*ncat, prin at*t de multe ou�,pui, cartofi, mere, banane ,i a,a mai departe. Atunci cum poate fi ziditTrupul lui Cristos? Nu prin &nv�-�tur�, c�ci cu c*t e,ti &nv�-at maimult cum s� m�n*nci, cu at*t vei fi mai redus. De fapt, dac� tu nu facialtceva dec*t s� �nve$i arta de a m*nca, &n cur*nd &-i vom face funera-liile. Po-i s� &nve-i multe lucruri ,i chiar s� fii cel mai bun specialist &nnutri-ie, dar vei muri &n cur*nd! Tot astfel, po-i s� cuno,ti toate&nv�-�turile scripturale bune ,i totu,i s� mori de foame. Bisericile deast�zi au nevoie de CmameD care s�-i al�pteze pe cei tineri ,i s� le deas� bea ,i s� m�n*nce nu &nv�-�turi, ci ceva din Cristos.

Dac� m� &ntreba-i ce m� tulbur� &n zilele acestea, eu v-a, spunedoar dou� motive: unul este acela c� de,i at*t de mul-i fra-i ,i suroriscumpi au v�zut cu adev�rat lucrurile negative din cre,tin�tate ,i cevadin calea pe care Domnul a r*nduit-o pentru biserica Sa, mi-e team�c� ei vor practica via-a de biseric� folosind metode exterioare. Tu spui:CAlt� dat� p�stoream o biseric� &ntr-un anumit mod, dar acum v�dc� este un mod gre,it. Deci voi renun-a la acest mod ,i voi folosialtul.D Dac� g*ndim astfel, vom face tot o activitate religioas�, ,i nuvom zidi Trupul lui Cristos. Zidirea Trupului lui Cristos este ceva ce&ncepe din interior. Trebuie s� te hr�ne,ti cu Cristos, s�-L m�n*ncipe Cristos ,i s�-L bei pe El ca s� fii alimentat cu Cristos. Dac� e,tiplin de Cristos, le vei &mp�r-i ,i altora ceva din El ca hran�. AtunciTrupul lui Cristos va fi zidit.

Nu conteaz� metoda. Dac� cite,ti &ntregul Nou Testament nu veiputea descoperi nici m�car o singur� metod�. Dac� am c*t de c*to metod�, ea este aceasta: &n primul r*nd trebuie s� fii pus pe cruce;&n al doilea r*nd, zi de zi trebuie s� te hr�ne,ti &n duh cu Cristos;&n al treilea r*nd, atunci c*nd e,ti alimentat ,i plin de Cristos, trebuies�-i hr�ne,ti ,i pe al-ii cu Cristos. Apoi biserica va veni &n fiin-�.Singura metod� este aceea de a merge la cruce, de a te hr�ni cu Cris-tos ,i a-i alimenta pe al-ii cu Cristos.


Cel�lalt lucru care m� tulbur� este acesta: de,i am vorbit at*t demult despre Cristos ca via-� a noastr�, mi-e team� c� noi nu cunoa,-tem acest lucru dec*t ca pe un mesaj, ca pe un termen, ca pe unsubiect; nu avem experien-ele corespunz�toare zi de zi ,i or� de or�.Trebuie s� fim regla-i ,i un,i de c�tre El &n mod continuu. Zi de zi ,ior� de or� trebuie s� ne hr�nim din El ,i s� avem o p�rt�,ie intim�cu El. Trebuie s� uit�m de noi &n,ine ,i s�-L contact�m, s�-L savur�m,s� fim regla-i de El ,i un,i de El tot timpul. Aceasta este via-a l�un-tric�, experimentarea l�untric� a Cristosului l�untric. A, vrea s� v�recomand cartea scris� de Andrew Murray, Duhul lui Cristos. V� vaajuta foarte mult ( nu pentru a c*,tiga cuno,tin-�, ci pentru a-Lexperimenta pe Cristosul l�untric &n via-a voastr� zilnic�. Atuncic*nd Al l�sa-i pe Cristos s� fie hrana voastr� zilnic�, pute-i depunem�rturie &naintea &ntregului univers: CAl gust pe Cristos zi de zi.Or� de or� am o p�rt�,ie at*t de intim� cu El. Tot timpul m� aflu subreglarea ,i ungerea Sa.D Noi to-i trebuie s� acord�m o aten-ie deplin�acestor lucruri. Aceasta este -inta economiei lui Dumnezeu. Dac�rat�m aceast� -int� a economiei lui Dumnezeu &n duhul nostru, cumpoate fi &ndeplinit� economia Sa &n Biseric�? C*nd &-i conduci ma,ina,tu ,tii unde s� pui benzina ,i de unde s� o porne,ti; aceasta este-inta func-ion�rii ma,inii tale. Dac� ratezi aceast� -int�, de,i poateai o ma,in� foarte frumoas�, ea nu va merge!

Iat� de ce cartea Evrei con-ine un asemenea verset ca versetul12 din capitolul 4. Cuv*ntul lui Dumnezeu este at*t de viu ,i p�trun-z�tor &nc*t desparte duhul de suflet. Toate experien-ele despre carese vorbe,te &n cartea Evrei trebuie ob-inute pe calea discernerii duhu-lui. Cristosul atotinclusiv ca -ar� bun� se afl� &n duh, iar locuin-a Sadin Sf*nta Sfintelor se afl� de asemenea &n duhul nostru. Dac� nu,tii cum s� discerni duhul de suflet, vei rata -inta ,i nu-L vei puteasavura pe Cristos. An fiecare zi trebuie s�-L contactezi pe Cristosulcel viu care este at*t de subiectiv pentru tine. Cristos este &n�untrult�u ,i El este at*t de viu, at*t de real ,i at*t de practic. C*nd m�n*ncidin El, bei din El ,i te &nfrup-i din El ca hran� a ta zilnic�, vei tr�iprin El ,i &mpreun� cu El ,i te vei afla sub reglarea ,i ungereaSa constant�. Iat� ce trebuie s� experiment�m tot timpul dac� vrems�-L &mp�r-im altora pe Cristos ca hran�. Dac� oamenii sunt hr�ni-icu Cristos, El va deveni materialul din ei, ,i atunci, treptat, Trupul


lui Cristos va cre,te ,i va fi zidit. Eu privesc la Domnul pentru ca ochiino,tri s� fie deschi,i ca s� putem vedea viziunea cereasc� ,i revela-ial�untric� a acestui Cristos viu, l�untric, subiectiv din duhul nostruca -int� a economiei lui Dumnezeu.

DESPRE DOI SLUJITORI AI DOMNULUI

Ai mul-umim Domnului pentru faptul c�, de mai mult de optzecide ani, slujba pe care Watchman Nee ,i colaboratorul s�u WitnessLee au adus-o Trupului S�u este o binecuv*ntare pentru to-i copiiiDomnului de pe toate continentele. Scrierile lor au fost traduse &nmulte limbi. Cititorii no,tri ne-au pus multe &ntreb�ri despreWatchman Nee ,i Witness Lee. Ca r�spuns la &ntreb�rile lorprezent�m acest scurt rezumat al vie-ii ,i lucr�rii acestor doi fra-i.

WATCHMAN NEE

Watchman Nee L-a primit pe Cristos la v*rsta de ,aptesprezeceani. Slujba sa este binecunoscut� printre credincio,ii c�ut�tori din&ntreaga lume. Prin scrierile sale mul-i au primit ajutor &n ce prive,tevia-a spiritual� ,i rela-ia dintre Cristos ,i credincio,ii S�i. Totu,i numul-i oameni cunosc un aspect la fel de crucial al slujbei sale, careaccentueaz� practica vie-ii de biseric� ,i zidirea Trupului lui Cristos.Fratele Nee a scris multe c�r-i at*t despre via-a cre,tin�, c*t ,idespre via-a de biseric�. P*n� la sf*r,itul vie-ii sale, Watchman Neea fost un dar d�ruit de Domnul pentru dezv�luirea revela-iei dinCuv*ntul lui Dumnezeu. Dup� ce a suferit pentru Domnul timp dedou�zeci de ani &ntr-o &nchisoare din China continental�, el a murit&n 1972 ca un martor credincios al lui Isus Cristos.

WITNESS LEE

Witness Lee a fost cel mai apropiat ,i cel mai vrednic de &ncrederecolaborator al lui Watchman Nee. An 1925, la v*rsta de nou�sprezeceani, el a experimentat o regenerare spiritual� dinamic� ,i s-a consa-crat pe sine &nsu,i Dumnezeului cel viu pentru a-L sluji. De atuncia &nceput s� studieze Biblia &n mod intensiv. An primii ,apte ani ai

vie-ii sale cre,tine el a fost mult influen-at de Fra-ii din Plymouth.Apoi l-a cunoscut pe Watchman Nee, iar &n urm�torii ,aptesprezeceani, p*n� &n 1949, a fost un colaborator al fratelui Nee &n China.An timpul celui de-al doilea r�zboi mondial, c*nd China era ocupat�de Japonia, el a fost &nchis de japonezi ,i a suferit pentru slujirea sacu credincio,ie fa-� de Domnul. Slujba ,i lucrarea acestor doi slujitoriai Domnului a produs o mare trezire printre cre,tinii din China,care a dus la r�sp*ndirea evangheliei &n toat� -ara ,i la ridicareaa sute de biserici.

An 1949 Watchman Nee i-a convocat pe to-i colaboratorii s�i careAl slujeau pe Domnul &n China ,i l-a &ns�rcinat pe Witness Lee s�continue slujirea &n afara continentului, pe insula Taiwan. An urm�-torii ani, datorit� binecuv*nt�rii lui Dumnezeu &n Taiwan ,i &n Asiade Sud-Est, au fost &ntemeiate mai mult de o sut� de biserici.

La &nceputul anilor ,aizeci Witness Lee a fost c�l�uzit de Domnuls� se mute &n Statele Unite, unde a slujit ,i a lucrat pentru beneficiulcopiilor Domnului mai mult de treizeci ,i cinci de ani. El a locuit &nora,ul Anaheim, California, din 1974 p*n� &n iunie 1997, c*nd a plecats� fie cu Domnul. De-a lungul anilor s�i de lucrare &n SUA el a publicatmai mult de 300 de c�r-i.

Slujba lui Witness Lee &i ajut� &n special pe cre,tinii c�ut�toricare doresc o cunoa,tere mai profund� ,i o experimentare a bog�-iilornep�trunse ale lui Cristos. Prin deschiderea revela-iei divine din&ntreaga Scriptur�, slujba fratelui Lee ne reveleaz� cum s�-L cu-noa,tem pe Cristos pentru zidirea bisericii, care este Trupul S�u,plin�tatea Celui care umple totul &n to-i. To-i credincio,ii ar trebuis� participe la aceast� slujb� de zidire a Trupului lui Cristos pentruca Trupul s� se poat� zidi &n dragoste. Numai realizarea acestei zidiripoate &mplini scopul Domnului ,i Ai poate satisface inima.

Caracteristica principal� a slujbei acestor doi fra-i este aceea c�ei i-au &nv�-at pe al-ii adev�rul conform cuv*ntului pur al Bibliei.

An continuare oferim o scurt� prezentare a principalelor convin-geri ale lui Watchman Nee ,i Witness Lee:

1. Sf*nta Biblie este revela-ia divin� complet�, infailibil� ,i suflat�de Dumnezeu, inspirat� &n mod verbal de Duhul Sf*nt.

2. Dumnezeu este singurul Dumnezeu Triunic ( Tat�l, Fiul ,iDuhul Sf*nt ( care coexist� ,i locuiesc unul &n cel�lalt, &n re-ciprocitate, din ve,nicie &n ve,nicie.

3. Fiul lui Dumnezeu, chiar Dumnezeu Ansu,i, a fost &ncarnatpentru a fi un om cu numele Isus, n�scut din fecioara Maria,ca s� fie R�scump�r�torul ,i M*ntuitorul nostru.

4. Isus, un om adev�rat, a tr�it pe p�m*nt timp de treizeci ,itrei de ani ,i jum�tate pentru a-L face cunoscut oamenilor peDumnezeu Tat�l.

5. Isus, Cristosul uns de Dumnezeu cu Duhul S�u cel Sf*nt, a mu-rit pe cruce pentru p�catele noastre ,i Li-a v�rsat s*ngelepentru &ndeplinirea r�scump�r�rii noastre.

6. Isus Cristos, dup� ce a stat &ngropat timp de trei zile, a fost&nviat din mor-i, iar dup� patruzeci de zile S-a &n�l-at la ceruri,unde Dumnezeu L-a f�cut Domn al tuturor.

7. Dup� &n�l-area Sa, Cristos a turnat Duhul lui Dumnezeu pentrua boteza m�dularele Sale alese &ntr-un singur Trup. Ast�ziacest Duh Se mi,c� pe p�m*nt pentru a-i convinge pe p�c�to,i,pentru a-i regenera pe ale,ii lui Dumnezeu &mp�r-ind &n eivia-a divin�, pentru a locui &n credincio,ii lui Cristos pentrucre,terea lor &n via-� ,i pentru a zidi Trupul lui Cristos pen-tru expresia Sa deplin�.

8. La sf*r,itul acestei epoci Cristos Se va &ntoarce pentru a-i luape credincio,ii S�i, pentru a judeca lumea, pentru a lua &nst�p*nire p�m*ntul ,i pentru a &ntemeia Amp�r�-ia Sa ve,nic�.

9. Sfin-ii biruitori vor domni &mpreun� cu Cristos &n mileniu ,ito-i credincio,ii &n Cristos vor participa &n binecuv*nt�rile divinedin Noul Ierusalim &n cerul cel nou ,i p�m*ntul cel nou pentruve,nicie.

Living Stream Ministry are plăcerea să pună gratuit la

dispoziţia publicului versiunile electronice ale acestor

cărţi. Sperăm că mulţi vor citi aceste cărţi şi se vor simţi

liberi să le recomande şi altora. Cerem ca pentru o bună

ordine, printarea acestor fişiere să fie limitată la uzul tău

personal. Te rugăm să nu postezi aceste fişiere în alte

părţi într-o formă sau alta. Dacă doreşti să multiplici mai

mult decât pentru uzul tău personal, te rugăm să ne

contactezi cu o cerere scrisă la [email protected]. De

asemenea cerem ca toate notele de copyright să fie

respectate conform legilor în vigoare. Aceste fişiere

PDF nu pot fi modificate sau dezasamblate într-un fel

sau altul pentru nicio altă utilizare.

Termeni de distribuire

economia lui dumnezeu

Documents