ecologie generala si protectia mediului curs sv2011 uab

Ecologie generala si protectia mediului = curs =sem. II, an univ. 2010/2011 Ildiko Tulbure, conf. dr. ing. habil. (D) Universitatea "1 Decembrie 1918 Alba Iulia E-mail: [email protected]

Ildiko Tulbure/UAB, 2011

Continutul cursului1. Scopul si obiectivele cursului 2. Problematica globala si conceptul dezvoltarii durabile 3. Notiuni generale legate de ecologie, notiunea de ecosistem 4. Ecologia populatiilor - dinamica populatiei 5. Modelarea sistemelor ecologice 6. Omul si mediul. Societate, economie si ecologie 7. Resurse energetice si efecte ale utilizarii lor 8. Poluarea si protectia mediului 9. Monitorizarea si evaluarea mediului, indicatori de mediu 10. Concluzii finale Data: 24.02.2011 Ildiko Tulbure/UAB, 2011

Bibliografie recomandata: Tulbure, I., 2011: Ecologie generala si protectia mediului, foliile de curs, UAB Tulbure, I, 2011: Technikbewertung (Ingineria mediului), curs, Institutul pentru Mecanica Tehnica, Universitatea Tehnica Clausthal Tulbure, I., 1997: Zustandsbeschreibung und Dynamik umweltrelevanter Systeme (Descrierea starii si dinamicii sistemelor de mediu). Teza de doctorat. Clausthal-Zellerfeld. Germania, Editura Papierflieger. Seria CUTEC-Schriftenreihe; Nr. 25 Jischa, M., F., 2005: Herausforderung Zukunft (Descoperirea viitorului); Editura Spektrum, Heidelberg, Germania Schiopu, Dan, 1997: Ecologie si protectia mediului, EDP, Bucuresti Club of Rome: http://www.clubofrome.org Diverse manuale de ecologie generala si protectia mediului Ildiko Tulbure/UAB, 2011

1. Scopul si obiectivele cursului Ecologia este stiinta care se ocupa cu studiul interactiunilor dintre vietuitoare si mediul lor inconjurator. Scopul cursului este cunoasterea fenomenelor legate de ecologie, adica de interactiunea dintre vietuitoare si mediul lor inconjurator, cat si factorii de influenta, cum ar fi conditiile naturale, poluarea mediului. Factorii de influenta referitori la poluarea mediului au un rol hotarator asupra conditiilor naturale de viata, putand avea efect negativ nedorit. Pentru a reduce impactul acestor factori negativi, un rol deosebit il au metodele si tehnicile de protectie a mediului. Scopul final este de a pastra aceeasi calitate a mediului, chiar in conditiile desfasurarii unor activitati industriale. Mai nou se pune accent deosebit pe metodele de evitare a poluarii mediului, acolo unde este posibil, si nu de depoluare a mediului, dupa ce acesta a fost poluat, chiar in conditiile desfasurarii unor activitati industriale. Ildiko Tulbure/UAB, 2011

Scopul si obiectivele cursului (2) Obiectivele cursului: explicarea notiunilor de baza referitoare la ecologie, luand in considerare activitatile economice umane, cu efecte la nivel global analiza factorilor care determina problematica globala explicarea conceptului dezvoltarii durabile prezentarea conceptului de ecosistem prezentarea catorva notiuni de modelare a sistemelor ecologice si a unor notiuni legate de modelarea integrativa a sist. ecologice prezentarea efectelor utilizarii resurselor energetice poluarea mediului si analiza unor tehnici de protectie a mediului prezentarea notiunilor legate de monitorizarea factorilor de mediu si a metodelor de evaluare a calitatii mediului cu indicatori de mediu sensibilizarea studentilor pentru problemele legate de poluarea si protectia Ildiko Tulbure/UAB, 2011

Ecologie generala si protectia mediului= curs = Cap. 2. Problematica globala si conceptul dezvoltarii durabile2.1. Problematica globala 2.2. Conceptul Dezvoltarii durabile Data: 03.03.2011 Ildiko Tulbure/UAB, 2011

2.1. Problematica globala- A aparut ca si concept definit in anii `70 de organizatia mondiala Clubul de la Roma sub denumirea de world problematique . - Prima data s-a mentionat acest concept in anul 1972 in primul raport al Clubului de la Roma Limitele cresterii (Limits to Growth). - De atunci se rediscuta anual problematica globala, evidentiind elementele cele mai stringente ale problematicii globale si posibilele solutii existente. - Problematica globala este un rezultat al dezvoltarii activitatilor industriale si tehnologiilor, fara a lua in considerare posibilele efecte negative, in special asupra mediului si asupra societatii.


Problematica mondiala World Problematique definita de Clubul de la Roma (www.clubofrome.org)Principalele elemente: Cresterea disproportionata a populatiei Cresterea cons. de energie si resurse Poluarea mediului inconjurator Saracia Sansa inegala pentru educatie in lume Sansa de dezvoltare inegala in lume Schimbarea valorilor in societate Societatea informationala Globalizarea si guvernarea Situatia locurilor de munca Tehnologii noi Dominatia noii ordini econ.-finaniciare Ildiko Tulbure/UAB, 2011

Definirea problematicii regionale considerand aceste elemente, dar cu pondere diferita: - plan regional - plan local - plan sectoral

Varianta nou discutata a problematicii globale in cadrul forumului tt30 a Clubului de la Roma este Web of the Problematique (www.clubofrome.org/tt30), avand principalele elemente :Conflicte ale sistemelor de valori

Acces inegal la bunuri, informatii si tehnologii

Lipsa bunei guvernari


2.2. Conceptul Dezvoltarii DurabileTehnica/ Economie Mediu/ Ecologie Societate

Dezvoltarea durabila

Strategii de aplicare concreta a conceptului?

Problematica mondiala

Probleme vechi

Probleme noi

Cresterea populatiei

Crest. cons. de energie si res.

Poluarea mediului


Dezvoltarea durabila (DD) Definitie"Sustainable development means the ability of humanity to ensure that it meets the needs of the present without compromising the ability of future generations to meet their own needs." (Raportul Brundtland, 1987) ---------------------------------------------------------------------------------


Dezvoltarea durabila (DD) scurt istoricEtape importante in dezvoltarea ulterioara a acestui concept: Controversat discutat la Conferinta de la Rio in 1992 pentru Mediu si Dezvoltare documentul final Agenda 21 Protocolul de la Kyoto din 1997 cu privire la reducerea emisiilor de CO2 . Conferinta Rio+10 de la Johannesburg din 2002 WSIS pentru Societatea Informationala si Dezvoltarea Durabila: - prima faza: la Geneva dec. 2003 - a doua faza: la Tunezia noi. 2005 Conferinta pentru Dezvoltare Durabila 2005 in Cape Town, Africa de Sud Conferinta Aniversara a Clubului de la Roma din 2008: Strategies for a Sustainable Planet din Roma, Italia


Institutionalizare La nivel global: Commission on Sustainable Development (CSD) la ONU din 1995 La nivel european: Committee for Sustainable Development of the European Commission din 1996 La nivel national: Comisia Prezidiala pentru Dezvoltare Durabila (pe langa Presedentie ) din 2002, Biroul Roman al Programului UNDP al ONU (National Centre for Sustainable Development) a elaborat Strategia Nationala de Dezv. Durabila (in 2001) si lucreaza la o noua versiune, revizuita dupa integrarea Romaniei in UE. La nivel regional: inca nu exista o anume institutie in acest scop. La nivel local: inca nu exista o anume institutie in acest scop. Exista centre de cercetare de sine statatoare in acest domeniu. Exista cercetari individuale si neorganizate la nivel national. CNCSIS incearca sprijinirea acestui domeniu: prioritate ale activitatilor CDI din 2006. Ildiko Tulbure/UAB, 2011

Din punctul de vedere al inginerilor aplicarea concreta a conceptului DD inseamna cerinte suplimentare pe care aplicatiile tehnologice trebuie sa le indeplineasca. Criteriile de evaluare de pana acum la proiectarea aplicatiilor tehnologice: aspecte tehnice (functionalitate si siguranta) si aspecte economice (eficienta, rentabilitate). Conceptul DD implica luarea in considerare si a altor criterii cum ar fi calitatea mediului si calitatea vietii Problema interdisciplinara Cum se poate realiza aplicarea concreta a acestui concept? Prin dezvoltarea de noi metode si instrumente care sa permita analiza si evaluarea integrativa a starii existente, precum si controlul evolutiei sistemului considerand concomitent domenii diferite.


Prima etapa in acest sens este analiza si evaluarea integrativa a starii existente: definirea indicatorilor dezvoltarii durabile este o directie de cercetare prioritara la nivel global la ora actuala. Legat de dezvoltarea durabila este disciplina Technology Assessment (TA), care este o disciplina relativ noua, folosita mai ales de ingineri (aparuta in USA, mai tarziu in Europa de Vest) pentru evaluarea holistica a aplicatiilor tehnologice.


Aplicarea conceptului Dezvoltarii DurabileTehnica/ Economie Mediu/ Ecologie Societate Strategii/ Masuri Pregatirea deciziilor prin elaborare de scenarii si interpretarea lor (analiza stabilitatii sistemelor)

Descrierea starii

Indicatori ai dezv. durabile

Dezvoltarea durabila

Aplicare Descrierea dinamicii Modelarea siste melor dinamice

Problematica mondiala

Technology Assessment

Probleme vechi

Probleme noi

Cresterea populatiei

Crest. cons. de energie si res.

Poluarea mediului

Dpdv matematic , dezvoltarea durabila a unui sistem inseamna evolutia care sa ii asigure stabilitatea. Instabilitatea poate duce la variatii mari si necontrolabile ale unor marimi vitale din sistem. Atentie mare trebuie acordata la neliniaritati, care poate duce la un comportament haotic pentru anumite valori initiale.


Dificultati metodice Dificultati metodice si deficite rezulta in special datorita complexitatii mari ale proceselor care se iau in considerare sau datorita complexitatii deosebite a marimilor care se considera pentru analiza proceselor, dar si in timpul evaluarii. In rezumat se poate vorbi de anumite dificultati metodice Complexitate mare ale diferitelor procese si nesiguranta aparitiei acestor evolutii Necesitatea integrarii in diversele analize ale aspectelor calitative Dezvoltarea de noi indicatori


a. Complexitate mare ale diferitelor procese si nesiguranta aparitiei acestor evolutii Motive pentru complexitate mare: Sistemul analizat are multe elemente; Intre elementele sistemului exista numeroase interactiuni complicate. Motive pentru aparitia nesigurantei diferitelor evolutii: Neliniaritati Evolutia sistemului nu se poate prezice cu exactitate. Neglijarea marimilor de ordin calitativ Modele simplificate Structura sistemului nu se poate recunoaste cu exactitate. Relatiile dintre elementele sistemului nu se pot identifica in mod precis sau unele dintre aceste relatii nu exista in mod sigur (modificarea in timp ale acestor relatii) Dinamica sistemului nu poate fi surprinsa in mod exact. Ildiko Tulbure/UAB, 2011

b. Necesitatea integrarii in diversele analize ale aspectelor calitative Sistemele tehnice se pot modela satisfacator din punct de vedere matematic Realizare de simulari Identificarea efectelor nedorite Sisteme tehnice + alte sisteme apar diverse interactiuni si marimi de influenta, care nu se pot descrie exact din punct de vedere matematic: este vorba despre marimi agregate si greu cuantificabile ca de exemplu riscul, calitatea vietii, acceptanta etc. Deseori asemenea marimi sunt luate in considerare in modelele matematice prin conditiile la limita sau chiar neglijate, ceea ce duce la imprecizii ale modelelor.


c. Dezvoltarea de noi indicatori Alegerea si definirea de noi indicatori Faza poate fi destul de complicata, mai ales cand este vorba de agregarea mai multor marimi, cum este cazul dezvoltarii unui indicator pentru dezvoltarea durabila. Evaluarea alternativelor Evaluarea are loc pe baza unor criterii, care sunt de fapt reprezentate de indicatori. Indicatorii se folosesc atat in faza modelarii sistemelor (ca si variabile), cat si in faza evaluarii.


Posibilitati de agregare ale mai multor indicatoriIndicator 1 Agregare cu: Indicator 2

Indicator n

...

Valori medii Factori de pondere Reprezentari grafice Agregare cu logica fuzzy

Indicator/ Marime agregat/a

Ex. de agregare cu I Agg = factori de pondere :

1 wi I i wi i i


Aplicatie pentru un indicator de dezvoltare durabilaIndicator pentru aspecte economice

Indicator pentru aspecte de mediu

Agregarea indicatorilor

Indicator al dezvoltarii durabile

Indicator pentru aspecte sociale


Moduri de analiza Top-down si Bottom-up la dezvoltarea unui model integrativ pentru analiza DDTema de analizat inteleasa ca un sistem

Model integrativ

TOP-DOWN

Subsistem tehniceconomic

Subsistem de mediu

Subsistem social

BOTTOM-UP

Descrierea interactiunilor relatiilor intre elemente /

Detaliere ulterioara/segregare, daca este necesar Indicatori tehnicoeconomici

Baza de date

Variabile tehnicoeconomice

Variabile de mediu/ ecologice

Variabile in domeniul social

Indicatori de mediu

Indicatori sociali

Agregare, daca este necesara


Dezvoltarea durabila inteleasa ca un proces de transformare cu conditii limita variabile

Domeniu necorespunzatorN

Domeniu periculos

Corespun zator DD

Aspecte sociale

Necorespunzator DD

D Domeniul de actiune (durabil) D N D N

Domeniu periculos

Aspecte economice

Timpul

Aspecte ecologice

Des este necesara o schimbare a directiei de dezvoltare/evolutie masuri Management al dezvoltarii durabile Ildiko Tulbure/UAB, 2011

La aplicarea conceptului dezvoltarii durabile la nivel local sau regional se au in vedere urmatoarele aspecte: monitorizare, modelare si management. Analiza si evaluarea sistemica a efectelor aplicatiilor tehnologice in domeniile economie, mediu, societate are loc prin: 1. Monitorizare 2. Modelare 3. Management pentru a sprijini procesele decizionale si introducerea de masuri in directia dezvoltarii durabile a societatii. Metoda este cunoscuta ca si metoda 3M.


Functiile celor trei aspecte in cazul aplicarii si abordarii sistemice a conceptului dezvoltarii durabile:MonitorizareProces Indicatori specifici relevanti

Management (ce s-ar intampla daca)Valori initiale

Model

?

ModelareVariabile

Management (Optimizare)Variatia variabilelorEvolutii dorite ale sistemului

?

?

Model


Ecologie generala si protectia mediului= curs = 3. Notiuni generale legate de ecologie, notiunea de ecosistem3.1. Ecologie 3.2. Ecosistem 3.3. Mediul inconjurator 3.4. Poluarea mediului inconjurator 3.5. Protectia mediului inconjurator Ildiko Tulbure/UAB, 2011

Data: 10.03.2011

3.1. Ecologie- Ecologia dateaza din anul 1866, cand i s-au pus bazele de catre Ernst Haeckel - Ecologia provine de la cuvintele grecesti: ecos = casa, gospodarie si logos = stiinta - In anul 1870 ecologia a fost clar definita: Dupa Ernst Haeckel (1866)

Ecologia este stiinta care se ocupa cu studiul interactiunilor dintre organismele vii si mediul lor inconjurator, cat si a interactiunilor dintre organismele vii ntre ele, n conditii naturale. - La inceput ecologia s-a dezvoltat ca o ramura a biologiei, apoi a devenit o stiinta de sine statatoare.


Ecologie (continuare) Notiunea de mediu a fost introdusa de J. J. von Uexkll in biologie la inceputul sec. XX Mediul reprezinta totalitatea factorilor exteriori organismului uman, ca de exemplu atmosfera, temperatura, relieful, lumina, precum si celelalte fiinte vii. O alta definitie dupa Larousse: Mediul este un ansamblu de elemente naturale si artificiale unde se desfasoara viata. De prin anul 1970 ecologia a cunoscut, impreuna cu notiunea de mediu inconjurator, o mare raspandire si dezvoltare, chiar si o schimbare a insemnatatii ei. Uneori se confunda notiunea de stiinta a protectiei mediului cu cea de ecologie. In limbajul uzual ecologia se leaga astazi mai mult de notiuni legate de poluarea si protectia mediului. Ildiko Tulbure/UAB, 2011

Ecologie (continuare) Stiinta protectiei mediului are ca activitate de baza studierea interdependentelor dintre mediu si fiintele vii. Intereseaza pe de o parte relatiile dintre fenomenele, procesele naturale si artificiale (precipitatiile, degradarea stratului de ozon, incalzirea globala a Terrei, degradarea solului prin eroziune ) si fiintele vii, iar pe de alta parte luarea de masuri pentru corectarea acestor relatii, acolo unde este cazul. Stiinta ecologiei in intelesul ei clasic are ca scop final numai studierea interdependentei mediului cu fiintele vii, fara a recomanda masuri tehnice constructive pentru ameliorarea situatiei mediului.


3.2. Ecosistem Legat de ecologie este notiunea de ecosistem. Ecosistemul este o parte de sine statatoare bine delimitata geografic si functional a biosferei. Structura si proprietatile sunt legate de fluxurile masice, energetice Ecosistemele au mai multe functii Fenomene externe ecosistemului: radiatia solara, radiatia cosmica, activitati vulcanice Ecosistem global cu cele mai importante interactiuni interne: fluxuri energetice si masice


Clasificarea ecosistemelor Ecosistemele sunt: Naturale Antropizate - facute prin contributia omului : livezi, lacuri de acumulare Ecosistemele naturale: Terestre (paduri) Acvatice (rauri) Ecosisteme acvatice pot fi o Ecosisteme de ape statatoare (ecosisteme lentice) o Ecosisteme de ape curgatoare (ecosisteme lotice) Ecosistemele pot fi: locale regionale. Cel mai mare ecosistem este ecosistemul global. Ildiko Tulbure/UAB, 2011

Functiile ecosistemelor Ecosistemele au mai multe functii: 1. Productivitatea biologica este sporul de biomasa realizat de un sistem biologic (individ, popula tie) ntr-un anumit interval de timp 2. Functia de transport (circulatia substantei) se refera la circuitul de substante prin ecosistem. Ex.: circuitul azotului 3. Functia energetica (se include uneori tot in functia de transport) se refera la transferul energiei prin ecosistem 4. Functia de autoreglare se refera la mentinerea stabilitatii si elasticitatii ecosistemului


Ecosistemul global

Atmosfera Biosfera Criosfera

Geosfera

Hidrosfera


3.3. Mediul inconjurator Mediul inconjurator reprezinta ansamblul de elemente biotice si abiotice mai apropriate sau mai indepartate aflandu-se in interactiune unele cu altele, care insotesc viata noastra de zi cu zi si au o influenta directa sau indirecta asupra noastra si asupra conditiilor noastre de viata. Cele mai intalnite elemente de mediu sunt: Atmosfera Apa Solul Peisajul si zonele naturale Orasele, fabricile si uzinele Alti factori antropici Fauna si flora Ildiko Tulbure/UAB, 2011

3.4. Poluarea mediului inconjuratorPoluarea mediului este schimbarea calitatii mediului inconjurator in primul rand datorita actiunii umane in diferite moduri, in special prin dezvoltarea de diverse elemente antropice si activitati economice, mai mult sau mai putin necesare vietii omului. Poluarea mediului inconjurator se refera in special la poluarea aerului, poluarea apei si poluarea solului. Exemple





Poluarea mediului inconjurator (cont.)- Poluarea mediului imbraca mai multe forme, in functie de mediul afectat si de modul de exercitare a poluarii: Poluarea aerului Poluarea apelor - poluarea apelor curgatoare - poluarea apelor statatoare - poluarea apei potabile Poluarea solului Poluarea sonora Poluarea electromagnetica Poluarea radioactiva


3.5. Protectia mediului inconjurator- Refacerea si pastrarea calitatii corespunzatoare a mediului inconjurator este una din problemele principale de care se ocupa stiinta protectiei mediului. - Ca stiinta a aparut odata cu dezvoltarea conceptului world problematique (Club of Rome) si cu inrautatirea calitatii mediului inconjurator (mai ales a aerului). - Stiinta protectiei mediului este un rezultat al dezvoltarii activitatilor umane, mai ales industriale, fara a considera posibilele efecte negative asupra mediului inconjurator, ceea ce a condus la poluarea mediului si inrautatirea calitatii mediului inconjurator.


Protectia mediului inconjurator (continuare)- Stiinta protectiei mediului are ca scop principal gasirea si dezvoltarea de solutii (sub forma de tehnici si tehnologii de protectie a mediului) pentru a micsora poluarea mediului si efectele negative ale activitatilor umane asupra mediului inconjurator. Mai nou aceasta stiinta isi gaseste rolul si in evitarea de la inceput a poluarii mediului prin schimbarea mentalitatii (noi mentalitati). Deci tendinta mai recenta a aceastei stiinte este de a cauta solutii pentru evitarea de la inceput a aparitiei efectelor negative si a poluarii mediului datorita aplicarii anumitor tehnologii. - Protectia mediului se refera la tehnicile si tehnologiile folosite pentru protectia factorilor importanti de mediu, mai ales protectia aerului, apei, solului, dar si la schimbarea mentalitatii oamenilor pentru a nu polua mediul inconjurator.


Protectia mediului inconjurator (continuare) Evaluarea succesului masurilor de protectie a mediului se face utilizand indicatori de mediu. Indicatorii ofera informatii despre calitatea si starea mediului inconjurator la un moment dat, deci despre nivelul impactului utilizarii tehnicilor de protectie a mediului. Indicatorii reprezinta marimi mai mult sau mai putin complexe care caracterizeaza starea mediului inconjurator, prin combinarea mai multor marimi fizice simple, care se refera la concentratii de poluanti in aer, apa, sol. Indicatorii de mediu sunt in general utilizati pentru medii singulare, pentru aer, apa si sol. Cei mai cunoscuti indicatori de mediu sunt indicatorii de calitate a aerului, indicatorii pentru calitatea apei incep si ei sa fie utilizati la ora actuala. La noi in tara inca nu se foloseste un indicator unitar pentru evaluarea calitatii aerului, cu atat mai putin pentru apa si sol. Ildiko Tulbure/UAB, 2011

Pe plan european se utilizeaza in cateva tari indicatori pentru calitatea aerului. De exemplu in Germania se utilizeaza indexul de poluare a aerului UI (Umweltindex), propus de Asociatia Inginerilor Germani, VDI.i ref ,i unde: Creal,i concentratia masica a poluantului i in aer in functie de spatiu si timp [ppm or mg/m 3]; Cref,i valoarea limita admisibila pentru poluantul i [ppm or mg/m 3 ]

UI( x, y, z, t) =

Creal,i (x, y, z,t ) C

Poluantii considerati: NOx , SO2 , CO, praf, Ozon

Interpretare:UI < 0,9 UI = 0,9 - 1,4 UI = 1,4 - 1,9 UI > 1,9 Ildiko Tulbure/UAB, 2011

poluare slaba poluare medie poluare tare poluare critica

VDIUmweltindex


Ecologie generala si protectia mediului= curs =

Cap. 4. Ecologia populatiilor - dinamica populatiei4.1. Evolutia populatiei globului 4.2. Notiuni demografice Data: 17.03.2011 4.3. Tranzitia demografica 4.4. Piramide ale populatiei 4.5. Evolutia demografica mondiala Ildiko Tulbure/UAB, 2011

Cap. 4. Ecologia populatiilor - dinamica populatiei 4.1. Evolutia populatiei globului Raportul despre situatia populatiei globului

State of World Populationapare anual si este publicat de catre UNFPA (United Nations Population Fund), http://www.unfpa.org/ Ultimul raport este

State of World Population 2010avand subtitlul: From Conflict and Crisis to Renewal: Generations of Change Raportul pe anul 2009 a fost State of World Population 2009 avand subtitlul: Facing a changing world: women, population and climate Ildiko Tulbure/UAB, 2011

Evolutia populatiei globului Referitor la factori calitativi legati de dezvoltarea populatiei globului apare tot anual Raportul de dezvoltare umana

Human Development Reportcare este publicat de catre UNDP (United Nations Development Programme), http://www.undp.org/ In acest raport sunt prezentate printre alte informatii si aspecte referitoare la educatia populatiei, starea de sanatate, mediul social si politic in fiecare tara din lume.


Date statistice referitoare la evolutia populatiei globuluiData 8000 ien anul 0 1600 1830 1890 1930 1950 1960 1974 1987 (12.10.)1999 Populatia lumii 5 mil 250 mil 500 mil 1 mrd 1,5 mrd 2 mrd 2,5 mrd 3 mrd 4 mrd 5 mrd 6 mrd Timp de dublare a populatiei Rata de crestere + 1 Mrd dupa xy ani

1600 ani 230 ani 100 ani 70 ani 44 ani 37 ani 39 ani

0,04% 0,3% 0,7% 1,0% 1,6% 1,9% 1,8%

~ 1 mil 100 30 14 13 12

ONU a declarat in mod simbolic 11 iulie 1987 ca fiind ziua de nastere a Nr. 5 000 000 000 (Mohammed Wang) si 12 octombrie 1999 ca fiind ziua de nastere a Nr. 6 000 000 000 (Xue Lee). Ildiko Tulbure/UAB, 2011

Evolutia populatiei globului6

1999 Populatia lumii in Mrd.1987

6

4

1974 1960 1950 1930 1890 1830 1600 8000 6000 4000 2000 0 Ani

4

2

2

0 2000


4.2. Notiuni demografice interes pentru acestea de mai bine de 200 ani.Malthus a publicat in 1798: Essay on the principle of population El scria atunci ca

Populatia creste respectand seria geometrica Oferta de hrana creste respectand seria aritmetica

Exemplu dupa Malthus: Peste 10 generatii (corespunzator la 225 ani) se obtine plecand de la 1: Populatia 1 2 4 8 16 32 64 128 256 512 Oferta de hrana 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Dupa 225 ani: relatia 512:10 Dupa 300 ani: relatia 4096:13 samd.Concluzie: O asemenea crestere nelimitata este imposibila ? factori de limitare a cresterii populatiei "Salvarea de azi": Productivitatea producerii hranei s-a imbunatatit revolutionar, prin revolutiile tehnicii Ildiko Tulbure/UAB, 2011

4.3. Tranzitia demografica Reprezinta trecerea de la un tip de evolutie la alt tip de evolutie a populatiei. Este de fapt procesul de transformare a modului de evolutie a populatiei, evidentiind variatia in timp a ratei de crestere r a populatiei Rata de crestere a populatiei (r) este diferenta intre natalitate (b) si mortalitate (d) si se calculeaza dupa relatia:

r=b -d In figura urmatoare se prezinta ca si exemplu evolutia ratei de crestere r a populatiei in Europa. Odata cu procesul de industrializare se evidentiaza in Europa o scadere a ratei de crestere, dupa cum se vede in figura.

Faze reprezentative ale tranzitiei demografice: 1. Societatea agrara: numarul populatiei este stationar sau usor crescator 2. Societatea industriala timpurie: crestere a populatiei, dat. scaderii lui d 3. Faza de tranzitie : cresterea puternica, chiar exponentiala a populatiei 4. Societatea industriala dezvoltata: scadere a ratei de crestere a populatiei 5. Trecerea la societatea post-industriala: nr. populatiei este stationar sau slab scazator


Tranzitia demografica (2)Rate in % 5 b 4 3 2 1 (1) 0 sec. 18 (2) (3) (4) (5) axa timpului prima jum a doua jum. prima jum.a doua jum. a sec. 19 a sec. 20 d r


4.4. Piramide ale populatieiAceste piramide sunt niste reprezentari geometrice plane care evidentiaza repartizarea populatiei pe grupe de varstaGrupe de varsta >65 15-65 Ex.: Piramida populatiei in tari in curs de dezvoltare in 1990

Barbati 300 200 100

Femei

ecologie generala si protectia mediului curs sv2011 uab

Documents