echipamente, instalatii si aparatura sportiva

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIV Conf.univ.dr. IOAN GALEAOBIECTIVE : Insuirea principalelor noiuni specifice disciplinei: aparatur, echipament, instalaie sportiv;

Formarea deprinderii de a mnui, de a manevra i utiliza aparatura, echipamentul i instalaiile sportive;

Studentul s poat oferi soluii practice de a ,,improviza instalaii i dispozitive sportive funcie de temele leciei.

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIV CERINELE DISCIPLINEI OBLIGAIILE STUDENTULUIPrezena 80% la orele de curs;Realizarea unui referat pe o tem dat;Parcurgerea bibliografiei recomandat FORMA DE EXAMINAREEXAMEN : oral

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVBIBLIOGRAFIE :

1. Ana Hrgla, ,,Organizarea spaiilor pt educaia fizic , Ed. Sport-turism, 1985

2. Brian MacKenzie, ,,101 Performance Evaluation Tests, Electric Word plc, 2005;

3. Valeriu Frca, ,,Educaia fizic n aer liber, Ed. Sport-turism, 1978;

4. ndrumtorul instructorului sportive, Ed. Uniunii de cultur fizic i sport, 1965;

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVObiectul de studiu al disciplinei. Definiii. Importan, scurt istoric al echipamentelor, instalaiilor i aparaturii sportive

DEFINIIIECHIPAMENT ,,mbrcmintea i accesoriile unui militar (DEX)

INSTALAII,,Ansamblu de construcii, maini,etc., montate astfel nct s formeze un tot n scopulExecutrii unei funcii sau operaii (DEX)

APARATUR,,Totalitatea aparatelor care asigur funcionarea i controlul unei anumite instalaii (DEX)

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIV

IMPORTANDefinesc SPECIFICUL fiecrei ramuri i probe sportiveAsigur CONDIII egale de ntrecere pentru fiecare sportiv/echipAsigur SIGURAN participanilor n competiie

ISTORICGrecia antic primele jocuri olimpiceEvul mediuRenatereEpoca modern Jocurile olimpice moderne

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVEchipamente, instalaii i aparatur sportiv regulamentare n atletism, gimnastic: n lecia de educaie fizic, n lecia de antrenament

REGULAMENTAREPotrivit standardelor, normelor i reglementrilor fiecrei federaii de specialitate n ceea ce privete: dimensiunea, forma, greutatea, culoarea obiectelor sportive, echi-pamentului, instalaiei i aparatelor sportive utilizate n COMPETIII.

NEREGULAMENTAREToate obiectele, echipamentul, instalaiile i aparatura sportiv utilizate n lecia deeducaie fizic i antrenament utilizate ca MIJLOACE DE PREGTIRE; acesteanu sunt standardizate, iar cele mai multe dintre ele nu sunt specifice unor ramuriSau probe sportive.

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVEchipamente, instalaii i aparatur sportiv regulamentare n atletism, gimnastic:

ATLETISMREGULAMENT F.R.A.CURS ATLETISM probele atletice prevzute n programa colar: arunacarea mingii de oin sritura n lungime cu 1 pai sritura n nlime cu pire lateral alergarea de vitez pe 50m alergarea de rezisten (800m F, 1000m B) alergarea de garduri alergarea de tafet aruncarea greutii triplusalt

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVEchipamente, instalaii i aparatur sportiv regulamentare n atletism, gimnastic:

GIMNASTICREGULAMENT F.R.G.CURS GIMNASTIC probe prevzute n programa colar: exerciii la sol srituri la aparat gimnastic ritmic dansuri sportive

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVEchipamente, instalaii i aparatur sportiv regulamentare n: fotbal, handbal, baschet,volei:n lecia de educaie fizic, n lecia de antrenament

FOTBALREGULAMENTUL F.R.F.CURSUL DE FOTBAL: minifotbal fotbal pe teren regulamentar fotbal n salHANDBALREGULAMENTUL F.R.H.CURSUL DE HANDBAL: minihandbal handbal pe teren regulamentar

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVEchipamente, instalaii i aparatur sportiv regulamentare n: fotbal, handbal, baschet,volei:n lecia de educaie fizic, n lecia de antrenament

BASCHETREGULAMENT F.R.B.CURS BASCHET: minibaschet baschet pe teren regulamentar

VOLEIREGULAMENT F.R.V.CURS VOLEI : minivolei volei pe teren regulamentar

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIV Echipamente, instalaii i aparatur sportiv regulamentare n alte ramuri sportive: n lecia de educaie fizic, n lecia de antrenament

GIMNASTIC RITMICGIMNASTIC ACROBATICBADMINTONOINNOTORIENTARE TURISTICSCHI ALPINTENIS DE MAS

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVGIMNASTIC RITMIC

sal regulamentar:

nlime: minim 10-12 m; spaiu regulamentar pentru concurs: covor de 13/13 m + un spaiu de siguran de 50 cm de jur mprejur; spaiu pentru nclzire - delimitat de cel de concurs prin panouri i/sau cortin, sau sala de nclzire n imediata apropiere;

2. Vestiare pentru sportive;

3. Sli pentru oficiali: V.I.P uri, arbitri, organizatori, pres, etc.;

4. Spaii pentru antrenamentele de acomodare la sala de concurs programate dup un orar stabilit n ziua anterioar nceperii competiiei i transmis din timp participanilor.

5. Panglici, mingi, mciuci, cerc i coarde regulamentare:6. Magnetofon, casetofon, MP 3 etc. cu anexele respective pentru redarea muzicii.

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVGIMNASTIC RITMIC

Norme ale dimensiunilor obiectelor:Coard: material: sfoar de cnep, plastic, mtase, etc;dimensiuni: n raport cu nlimea gimnastei.Cerc:material: plastic, lemn, fibr de sticl, etcdimensiuni: diametru = 80 90 cm.;greutate = 300 grame minimumMinge material: plastic, cauciuc;dimensiuni: diametru = 18 20 cm.; greutate = 400 grame minimum.Mciuci material: plastic, fibr de sticl etc;dimensiuni: lungime = 40 50 cm.;greutate = 150 grame.PanglicMaterial: bagheta: plastic, fibr de sticl; materialul textil: panglic de mtase, material sintetic;Dimensiuni: bagheta: 50 60 cm.;ataul: 7 cm.; materialul textil: lungime 6 m. la senioare; 5 m la junioare, categoria a III-a, 4 m. la categoria a IV-a; lime 4 6 cm. (primul metru de la ata se dubleaz), greutate 35grame.

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVGIMNASTIC ACROBATIC

Sal specific gimnasticii pentru desfurarea activitii;

Prtie de acrobatic sau taruc cu o lungime 10-12 m;

Saltele de gimnastic (18-20 de saltele);

Scri fixe (8-10 buc.);

Bnci de gimnastic (4-6 buc.);

Trambulin elastic sau semi-elastic;

Lad suedez de gimnastic (2 buc.);

Capra de gimnastic.

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVBADMINTON

Terenul si instalatiile aferente Terenul de joc este drptunghiular, latura lunga masoara 13,40 metri, iar latimea 6,10 metri, la jocul de dublu, sau 5,18 metri, la jocul de simpu, diagonala intregului teren va fi de 14,723 metri, (anexa 1). Toate liniile care definesc suptafata de joc fac parte din teren si este de preferat sa fie de culoare alba sau galbena, cu latimea de 40 mm. Pentru testarea vitezei corecte a mingilor de joc, in mod optional, sunt practiate doua repere in interiorul fiecarei linii laterale a careului de serviciu de la jocul de simplu, la 530 mm. si respectiv 990 mm. fata de exteriorul liniei de fund, latimea liniilor va fi in interiorul masuratorilor date. Latimea de 40 mm a liniilor mediene va fi egal impartita intre careurile de servici dreapta si stanga. Latimea de 40 mm a liniilor care delimiteaza careul de servici, din fata si in spate, de la jocul de dublu, va fi in interiorul dimensiunii de 3,960 m care defineste lungimea respectivelor careuri de servici.


Stalpii care sustin fileul vor avea o inaltime masurata de la sol de 1,55 m si vor fi suficient de solizi ca sa sustina fileul intins, ei vor fi asezati pe proiectia liniei laterale a terenului de dublu, chiar daca se joaca meci de simplu, la mijlocul lungimi de 13,40 metrii . Fileul va fi facut din fir subtire dar rezistent de culoare inchisa, avand o retea uniforma de ochiuri de minimum 15 mm latura si de maximum 20 mm. Va fi perfect intins intre cei doi stalpi, latimea lui fiind de 760 mm, lungimea fiind de 6,10 metri. Marginea de sus a fileului va fi tivita cu o banda alba, dubla, pe interiorul careia se afla cablul cu care se ancoreaza pe stalpi. Inaltimea fileului trebuie sa fie de 1,524 m la centru si evident, 1,55m la nivelul stalpilor, prin varful carora trece cablul de sustinere care se prind pe stalpi prin diferite dispozitive.


Mingea,(fluturasul) poate fi fabricata atat din materiale sintetice cat si naturale (pene naturale si lemn de pluta), sau prin combinarea acestora, urmand sa se pastreze caracteristicile generale de zbor. Mingea confectionata din pene, cu baza din pluta acoperita cu un strat subtire din piele va avea 16 pene fixate in baza de aceiasi lungime (cuprinsa intre 62mm si 70 mm, masurata din varful penei pana la intrarea in baza de pluta), varfurile trebuind sa formeze un cerc cu diametru intre 58 mm si 68 mm . Baza din pluta trebuie sa fie cu diametrul intre 25 mm si 28 mm fiind rotunjita la capat, mingea in intregime trebuind sa cantareasca intre 4,74 si 5,50 de grame, (anexa 8). Pentru testarea mingei se va folosii o lovitura de sub incheietura pumnului, iar contactul rachetei cu mingea se a produce inapoia liniei din spatele terenului. O minge cu o viteza corecta va trebuii sa aterizeze, fata de linia din spate a terenului opuns, la mai putin de 530 mm si nu la mai mult de 990 mm , adica intre cele doua marcaje (optionale) practicate tocmai pentru testarea mingei.


Racheta va fi o structura plata, formata din manerul rachetei, tija si capul sau rama rachetei care nu va depasii lngimea de 680 mm si latimea de 230 mm. (anexa 9) Suprafata de lovire a rachetei va fi plata, formata dintr-o retea de de corzi incrucisate, nu mai dense in centru decat pe margini, atasate de rama. Suprafata cordajului cordajului nu va depasii lungimea de 280 mm si latimea de 220 mm. Racheta nu va avea protuberante sau obiecte atasate, altele decat cele necesare exclusiv pentru protectia impotriva uzurii si a vibratiilor, ori pentru a distribuii greutatea sau pentru a asigura racheta de mana cu o sfoara, daca au dimensiuni rezonabile si sunt astfel plasate incat sa corespunda scopului si vor fi lipsite de orice dispozitiv care i-ar permite jucatorului sa modifice forma rachetei.


Echipamentul de joc permis Regulamentul IBF are reguli foarte precise pentru ceia ce inseamna echipament permis: articole de imbracaminte si absolut orice ajuta jucatorul in timpul meciului (pulovere, tricouri, pantaloni scurti, pantofi de sport, sosete, banderole pentru cap, sepcute, bandaje, genunchere, cotiere etc.) In ceia ce priveste culorile echipamentului de joc, care trebuie sa fie atragator ca prezentare, pentru si in spiritul jocului de badminton, (ex. Nu sunt indicate tricourile T-shirt gen de plaja). Echipamentul de joc poate fi de orice culoare sau combinatie de culori, IBF stabilind functie de competitie sau proba desfasurata, reguli speciale de respectat cu privire la culoare, reclame, desen, dimensiunile si forma inscrisurilor etc.) .

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVOINNOIUNI DE REGULAMENT

MarcajulTerenul de oina are forma unui dreptunghi, avand dimensiunile de 70 m lungime si 32 m latime (pentru copiii pana la 15 ani dimensiunile terenului vor fi de 58 m lungime si 26 m latime). In aceste dimensiuni sunt cuprinse zona de bataie si zona de fund. El trebuie sa fie bine nivelat, plat si, pe cat posibil, acoperit cu iarba.Marcajul terenui de joc va fi marcat prin linii vizibile late de la 8 pana la 12 cm, trase cu var (anexele 1,2). Laturile de 32 m si respectiv de 26 m se numesc: una linia de bataie, iar cealalta linia de fund. Laturile de 70 m (respectiv 58 m) poarta denumirea de linii de margine. Daca terenul de joc nu este prevazut cu tribune, este interzis accesul spectatorilor la o distanta mai mica de 5 m fata de liniile de margine si 15m fata de zona de bataie si zona de fund.

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVOIN

Zonele:Paralel cu liniile de bataie si de fund, la 5 m (respectiv 4 m) in spatele acestora, se traseaza cate o linie. Spatiile delimitate astfel constituie zona de bataie si zona de fund.Culoarele:Terenul de joc este impartit in lungime printr-o linie punctata in doua jumatati denumite culoare:- culoarul de ducere pe jumatatea din stanga liniei de bataie (corespunzator liniei de plecare);- culoarul de intoarcere pe jumatate din dreapta liniei de bataie (corespunzator liniei de scapare);Cercurile:La 15 m; 30 m si 45 m pe linia de mijioc se fixeaza cercuri cu diametrul de 2 m, care se vor trasa pentru a marca locurile mijlocasitor (pentru copii la 12,50 m, 25 m si 37,50 m, iar diametrul cercului de 1,50 m). La 15, 30 si 45 m pe, linia de margine se fixeaza punctele de tangenta ale unor cercuri cu diametrul de 2 m, pentru a marca locurile marginasiIor. Diametrele acestor cercuri paralele cu linia de bataie, se vor prelungi si marca cu linie intrerupta pentru a delimita triunghiurile si careurile (pentru copii la; 12,50, 25 si 37,50 m, iar diametrul cercului de 1,50 m).


Semicercul:La punctul de intretaiere a liniei de mijioc cu linia de bataia, se fixeaza centrul unui semicerc cu raza de 1 m, care se va trasa numai in interiorul terenului de joc si va delimita suprafata de protectie a jucatorului care bate mingea (pentru copii la 0,70m).Spatiul de trei sferturi:La 45 m, distanta de linia de bataie si paralel cu ea; se traseaza o linie continua denumita linia de treisferturi. Spatiul dintre linia de treisferturi si linia de fund delimiteaza suprafata de obtinere a punctelor suplimentare din bataia mingei cu bastonul (pentru copii la 37,50 m).Zona de protectie:In zona de bataie se va trasa un semicerc cu raza de 3m ce va avea centul la punctul de intretaiere a liniei de mijloc cu linia de bataie. In interiorul terenului se vor trasa doua linii perpendiculare pe linia de bataie cu lungimea de 3 m si tangente in punctul de intersectie cu semicercul de 3 m.Linia de bataie:Portiunea liniei de bataie din dreptul culoarului de ducere se numeste linia de scapare.

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVOINLinia de fund:Portiunea liniei dee fund din dreptul culoarului de ducere se numeste linia de intoarcere.Linia de asteptare:In zona dee bataie, la 14m in spatele liniei de scapare, paralel cu aceasta, se traseaza o linie de 10 m lungime, numita linia de asteptare, unde jucatorii echipei de bataie se aseaza, asteptand randul pentru a bate mingea(pentru copii la 3 m si respectiv 8 m lungime).Careurile:Spatiile dintre mijlocasii si marginasii corespunzatori (din acelasi culoar) se numesc careuri. Ele sunt in numar de 4: careurile 1 si 2 din culoarul de ducere si careurile 1 si 2 din culoarul de intoarcere (anexa 3).


Triunghiurile:Spatiile dintre fruntas, primul mijlocas si primul marginas de la ducere (sau al 3-lea marginas de la intoarcere), ori dintre fundas, al treilea mijlocas si al treilea marginas de la ducere (sau primul marginas de la intoarcere) sunt denumite triunghiuri.Liniile de margine si liniiie exterioare ale zonelor (de bataie si de fund) se traseaza cu var cu linie continua, iar linia de mijioc, linia de treisferturi si cercurile vor fi trasate cu linii continue. Latimea liniilor de margine se include in dimensiunile terenului, latimea liniilor exterioare ale zonelor in zone, iar liniile de treisferturi si de fund in spatiul(zona) de treisferturi. Latimea circumferintei cercurilor si a semicercurilor intra in suprafata cercurilor, respectiv a semicercului.Steagurile (fanioanele) de colt. Cele 4 co.lturi ale zonei de bataie si cele 4 colturi ale zonei de fund se marcheaza cu steaguri colorate, ,infipte in pamant, avand batul inalt de 1m, iar fanionul de minimum 25 cm. In timpul jocului, steagurile nu pot fi scoase sau deplasate de la locul lor.


BastonulBastonul este utilizat de jucatorii echipei de bataie la lovirea mingei in timpul jocului si de cei doi capitani de echipa, la alegerea terenului. Bastonul trebuie sa fie confectionat dintr-un lemn de esenta tare (fag, frasin, etc.) El are forma unui trunchi de con, lung de 90-100 cm, cu diametrul de 5 cm la un capat si de 3,5 cm la celalat capat. Pentru copii bastonul va avea o lungime de 75-80 cm, cu diametrui de 4 cm la un capat si de 2,5 cm la celalalt capat.Bastonul trebuie sa fie rotund pe intreaga lungime. Manerul bastonului de bataie trebuie sa fie prevazut cu santulete inelare de 2 mm latime si adancime, departate unul de altul la 2 cm pe o lungime de circa 20 cm pentru a nu aluneca din mana la bataia mingei. In scopul asigurarii unei prize mai bune se poate infasura pe manerul bastonului, pe aceeasi lungime, o panglica cauciucata. Bastonul poate fi prevazut cu opritor, care face parte din lungimea bastonului.


MingeaMingea de oina este sferica, cu diametrul de cca. 8 cm, circumferinta de cca. 25 cm si greutatea de cca. 140 gr. Ea este confectionata din piele si se umple cu par de cal, bovine sau porc, in nici un caz cu rumegus, carpe, pietre, nisip sau par argasit.Pentru jocurile dintre copii se folosesc mingi cu diametrul de cca. 7 cm, circumferinta de cca. 22 cm, iar greutatea de cca. 100 gr. Mingea trebuie sa fie confectionata din 8 bucati de piele, taiate in forma de triunghiuri echilaterale curbe si cusute intre ele avand aceeasi culoare.Fiecare echipa este obligata sa prezinte inainte de inceperea jocului (la alegerea terenului) un baston de bataie regulamentar si o minge. Arbitrul va alege mingea cu care se va juca. Fiecare echipa sa intrebuinteze la bataie bastonul propriu.Bastonul de bataie si mingea nu se pot schimba in timpul jocului decat daca arbitrul constata ca nu mai pot fi folosite (mingea si bastonul rupt) ori mingea uda (numai la repriza). Unul din arbitri poate lua aceasta masura si la sesizarea celuilalt arbitru sau a unuia dintre capitanii de echipa.


EchipamentulEchipamentuI jucatorilor se compune din tricou, chilot cu suspensor, ghete cu crampoane, sau pantofi de sport, jambiere (si dupa caz sapca din panza cu cozoroc).Echipele trebuie sa se prezinte pe teren in tinuta ingrijita, iar jucatorii sa poarte echipament uniform. In cazul in care ambele echipe au tricouri de aceeasi culoare, echipa gazda este obligata sa-si schimbe tricourile, iar daca ambele echipe sunt oaspete, schimba echipa care este trecuta prima pe foaia de arbitraj.

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVNOT

Bazin de not cu o lungime minim de 25 m.;

Bloc starturi;

Slip, costum de baie;

Casc de baie;

Ochelari de baie (opional);

Plut de not;

Labe de not (opional la performan);

Materiale de salvare: colac, minge, vest sau centur de salvare,

2-4 saltele de gimnastic pentru nvarea ntoarcerilor prin rostogolire.

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVORIENTARE TURISTIC

Harta n concursurile de orientare se folosesc hri speciale numite hri de orientare. Acestea sunt hri topografice mai detaliate dect hrile obinuite. Se folosesc hri cu scara 1:15000,1:10000, 1:5000. Simbolurile de pe hart sunt standardizate internaional i pot fi recunoscute de orice sportiv indiferent de limba sa matern. Pe hart, traseul este desenat cu rou, locul de start este indicat cu un triunghi, posturile de control cu cercuri, iar locul de sosire cu un cerc dublu.


Postul de Control Posturile de control au forma unui steag cu 3 laturi, cu o combinaie de dou culori, alb-portocaliu sau alb-rou i sunt dotate cu un compostor manual i unul electronic. Pentru a elimina confuzia n teren , fiecare post de control va avea afiat cte un cod numeric diferit, cunoscut de sportiv de pe fia de descriere a posturilor.


Fia de Descriere

Fia de descriere este tiprit pe marginea hrii de concurs i ofer detalii despre fiecare post de control: reperele din teren, codul postului, unde sunt amplasate posturile, distana traseului, diferena de nivel, categoria de vrst i sex (masculin sau feminin). Fia este tiprit i separat de hart iar la start fiecare sportiv o poate primi suplimentar, fiind ataat de bra pentru a citi mai rapid fiecare post de control. Fia are un format standardizat internaional i folosete simboluri cunoscute de orice sportiv indiferent de limba sa matern.


Fia de Validare / Card de deget La start sportivul va avea unul din cele dou sisteme de validare pentru posturile de control, fia de validare care se composteaza in fiecare post sau cardul de deget (sau cartela cu CIP) care se trece prin aparatul de la fiecare post de control. La trecerea linie de sosire va descrca cardul de deget pentru a se verifica c a compostat toate posturile de control sau va prezenta fia de validare pentru a se verifica c a compostat toate posturile de control. Dac se constat c nu a respectat ordinea posturilor de control desenat pe hart, sportivul va fi descalificat pentru aceea etap de

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVORIENTARE TURISTICBusola Busola este un instrument folosit n toate cazurile de navigare pentru a determina punctele cardinale i direcia de navigare. Este alctuit din urmtoarele elemente: o plac de baz, un cadran rotativ n interiorul cruia se gsete o soluie incolor iar n mijloc un ac magnetic suspendat imprit pe dou culori distincte, culoarea roie fiind atribuit punctului cardinal NORD. Acul magnetic fiind liber la rotaii va indica n permanen Nordul Magnetic al Pmntului. Busolele folosite n orientarea sportiv sunt de dou feluri: busol tip plac (susinut cu palma) folosit la nivel de nceptori i avansai, busol de deget(placa fiind foarte redus) folosit la nivel de performan.Busolele au inscripionate cteva elemente ajuttoare folosite la nordarea hrilor, aflarea direcie de navigare i a distanei pe care o avem de parcurs.


Echipamentul sportivului Orientaristul are pe lng obiectele folosite la navigare o mbrcminte i nclminte specific activitii i cteva obiecte suplimentare descrise pe capitole i prezentate n imaginile din dreapta. A. bluz de corp cu perforaii - permite o bun respiraie a corpului i se usuc n timp scurt. B. pantaloni elastici cu perforaii - permite o bun respiraie a picioarelor i se usuc n timp scurt, rezisteni la rupturi. C. cciul cu interior polartec - utilizat pe vreme cu temeperaturi sczute. D. banderol cu interior polartec - utilizat pe vreme cu temeperaturi uor sczute. E. jambiere din f cu atele de plastic - utilizate pentru protecia tibiilor fa de vegetaia pdurilor. F. ghete cu crampoane - utilizate pentru alergare i aderen mai bun pe pmnt. G. ceas sportiv rezistent la ap - utilizat pentru cronometrare la antrenamente i competiii. H. lantern frontal - utilizat pentru competiiile de noapte. I. port bra - utilizat pentru protejarea i purtarea la vedere a fiei de descriere.

J. ochelari - utilizai pentru protejarea ochiilor de vegetaia nalt i crengile copacilor.

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVORIENTARE TURISTIC ALTE MATERIALE NECESARE

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVSCHI ALPIN ACCESORII: - SCHIURI ECHIPAMENT PROTECIE:- pantaloni scuri cu - CLPARI protecie pentru - BEE olduri i noad - MBRCMINTE - protecie complet - OCHELARI spate, brae, umeri - CTI - protecie tibie - MNUI - protecie bee - CEAR

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVSCHI ALPINECHIPAMENT PRTIICronometru - FanioaneJaloane

Plas protecie

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVTENIS DE MASMasa Masa trebuie sa fie dreptunghiulara, sa aiba 2.74m lungime si 1.525m latime, iar inaltimea intre suprafata plana, denumita si suprafata de joc si sol sa fie de 76cm. Poate fi construita din orice material, care sa nu permita ca o minge standard aruncata de la o inaltime de 30.5 cm sa sara mai putin de 22cm si mai mult de 25cm. O linie alba, lata de 2cm va marca marginile mesei. Liniile situate pe latime se vor numi linii de capat, iar liniile situate pe lungime vor fi linii de margine. Pentru dublu, suprafata de joc va fi impartita in doua jumatati printr-o linie de centru lata de trei milimetri, care este paralela cu liniile de margine; linia de centru va fi considerata ca fiind componenta a fiecarei dintre cele doua jumatati. Suprafata de joc include marginile mesei, dar nu include suprafata situata mai jos de margini.

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVTENIS DE MAS

Fileul Suprafata de joc va fi impartita in doua jumatati de un fileu vertical care este paralel cu liniile de capat. Fileul va fi sustinut de doua coarde care sunt pozitionate la marginile mesei avand o inaltime de 15.25cm. Fileul, incluzand aici si suspensiile, va avea o lungime de 183cm, iar inaltimea deasupra suprafetei de joc va fi de 15.25cm. Fileul va fi pozitionat perpendicular pe masa, atingand-o pe toata latimea sa, iar capatul fileului va fi fixat de cele doua coarde. Pentru montarea fileului este nevoie asadar de fileu, suspensii, coarde si carlige cu care acesta sa poata fi fixat de masa.

Mingea Mingea va fi sferica cu diametrul de 40mm. Mingea trebuie sa cantareasca 2.7g. Mingea va fi confectionata din celuloid sau material plastic asemanator, fiind alba sau portocalie si mata.

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVTENIS DE MAS

Paleta Paleta va fi de orice marime, forma sau greutate. Paleta va fi confectionata din lemn, avand o grosime egala ea va fi plata si rigida. Cel putin 85% din grosimea paletei va fi confectionata din lemn natural. Un strat adeziv din interiorul paletei poate fi intarit de fibre de carbon sau de sticla, de hartie comprimata, dar nu poate fi mai gros de 7.5% din toata grosimea paletei. Acea parte a paletei care este folosita pentru a lovi mingea, va fi acoperita cu un strat din cauciuc cu pustule orientate in afara, avand grosimea nu mai mare de 2mm sau un strat din cauciuc cu pustule orientate in interior avand grosimea nu mai mare de 4mm. Stratul de cauciuc nu va dapasi marginile paletei. Manerul paletei nu va fi acoperit de acest strat de cauciuc, dar poate fi folosit un alt material care sa permita manevrarea mai usoara a paletei. La startul fiecarui meci, sau ori de cate ori unul dintre competitori isi schimba paleta el trebuie sa arate noua paleta oponentului si arbitrului lasandu-i pe acestia s-o examineze. Suprafata materialului care acopera paleta sau partea paletei care ramane neacoperita vor fi mate, avand culoare rosie deschisa pe o parte si fiind neagra pe cealalta parte; orice ajustare facuta la marginea paletei va fi facuta dintr-un material cu suprafata mata si nu alba. Daca paleta se deformeaza, iar suprafata ei isi pierde din uniformitate, culorile devenind sterse, ea poate fi folosita in continuare atata timp cat modificarile nu sunt majore si nu afecteaza calitatea jocului.

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVEchipamente, instalaii i aparatur pentru testarea elevilor i sportivilor

MSURTORI ANTROPOMETRICETALIEGREUTATEPERIMETREINDICELE DE MAS CORPORAL

CALITI MOTRICE (FUNCIONALE)VITEZNDEMNAREFORREZISTEN

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVEchipamente, instalaii i aparatur pentru testarea elevilor i sportivilor

DISPOZITIV PENTRU DETERMINAREA DINAMOMETRU SPATEMOBILITII COXO-FEMURALE

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVEchipamente, instalaii i aparatur pentru testarea elevilor i sportivilor DINAMOMETRU PALMAR

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVTESTE FUNCIONALEHARVARD STEP TEST SISTEMUL CARDIOVASCULAR

MATERIALE : banc gimnastic, cronometru, asistent

DESFURARESubiectul urc i coboar pe banca de gimnastic n ritm de 1 pas la fiecare 2 sec. Timp de 5 min. (150 pai)La 1min dup termunarea probei se nregistreaz pulsul unul (P1)La 2min se determin pulsul doi (P2)La 3min se determin pulsul trei (P3)Se calculeaz dup formula : REZULTATUL = 3000/(P1+P2+P3) i se compar cu valorile din tabel:

(Brian MacKenzie, ,,101 Performance Evaluation Tests, Electric Word plc, 2005)

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVTESTE FUNCIONALE

TESTUL HEXAGONULUI AGILITATE

MATERIALE: un hexagon cu laturile de 66cm desenat pe podea, cronometru, asistentDESFURARE: subiectul este aazat n mijlocul hexagonului cu faa spre latura A; la comanda START, subiectulexecut srituri de pe dou pe dou picioare n afara i n interiorul hexagonului (de la A la F) nsumnd TREI turecnd se oprete cronometrul i se noteaz timpul. Dup o pauz de 2-3 min, se repet testul. Se face media celordou ncercri. Dac subiectul a clcat una din laturi, testul se reia. Rezultatele se compar cu cele din tabel

Brian MacKenzie, ,,101 Performance Evaluation Tests, Electric Word plc, 2005

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVTESTE FUNCIONALEINDICELE DE MAS CORPORAL DEZVOLTARE FIZIC ARMINIOAS

MATERIALE: taliometru, cntar, asistentDESFURARE: a) se msoar talia subiectului n metri b) se msoar greutatea corporal n kilogrameCalcul: IMC= GREUTATEA/( NLIMEA x NLIMEA)Rezultatele se compar cu valorile din tabel (Brian MacKenzie, ,,101 Performance Evaluation Tests, Electric Word plc, 2005)NOT: se consider valori normale 20,1 25,0 la brbai i 18,7 23,8 la femei

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVTESTE FUNCIONALE

TESTUL PERETELUI FORA N REGIM DE REZISTEN A QUADRICEPSULUI

MATERIALE: perete drept, cronometru, asistentDESFURARE: subiectul se sprijin cu spatele de perete astfel ca unghiurile dintre trunchi i coapse, coapsei gambe, bambe i tlpi s fie de 900 . La comanda START, subiectul ridic (5 cm de la sol) un picior i se pornete cronometrul; acesta se oprete n momentul cnd subiectul atinge solul cu piciorul. Dup o pauzde 2-3 minute, se repet testul cu cellalt picior. Rezultatele se compar cu cele din tabel ( Brian MacKenzie, ,,101 Performance Evaluation Tests, Electric Word plc, 2005, subieci 16 19 ani)

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVDEEP NECK FLEXOR TEST

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVSTAR EXCURSION BALANCE TEST

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVSHOULDER MOBILITY ASSESMENT

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIV Amenajarea terenurilor i slilor de sport cu instalaii i aparatur sportiv n colile generale. Dotare minimal

TERENUL DE SPORT

Culoar/culoare pentru alergarea de vitez (pist alergare)Groap cu nisip pentru srituriTeren jocuri sportive: fotbal, suprafa neted(pmnt,iarb,asfalt),pori handbal, suprafa neted(pmnt,iarb,asfalt),pori,marcaj baschet, suprafa neted, panouri, marcaj volei, suprafa neted, stlpi, fileu

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVAmenajarea terenurilor i slilor de sport cu instalaii i aparatur sportiv n colile generale. Dotare minimalSALA DE SPORTBanc gimnastic (4-6 buc.)Scar fix (4-6 buc.)Saltea gimnastic (4-6 buc.)Capr srituri gimnasticLad suedez gimnasticTrambulin semielastic/ elastic srituriPanouri baschetStlpi voleiFileu voleiMingi: baschet, volei, handbal, fotbalMingi medicinaleMingi oinBlocstartGarduri atletism (4-6 buc.)Instalaie sritura n nlimeCronometru, rulet, fluier

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIV Reguli privind sigurana n exploatarea instalaiilor i aparaturii sportive improvizate n colile generale.SIGURANA N ACTIVITATEA DE EDUCAIE FIZIC( schem adaptat dup BAALPE) ,,British Association of Adviser and Lecturers in Physical Education (BAALPE).

ECHIPAMENTE, INSTALAII I APARATUR SPORTIVReguli privind sigurana n exploatarea instalaiilor i aparaturii sportive improvizate n colile generale

PROFESOR

cunoaterea i nelegerea obligaiilor privind starea de sntate a elevilor;s fie pregtit i competent pentru a desfura activitii de educaie fizic;s foloseasc metode i procedee specifice activitii de educaie fizic;s nu expun elevii la mbolnviri sau accidente;s asigure din partea elevilor un comportament specific activitilor de educaie fizic;


ELEVs primeasc cunotine despre msurile de siguran necesare activitii, n relaie cu aparatele i materialele folosite, dar i n relaie cu ceilali elevi;orientai spre formarea de cunotine necesare participrii lor active n activitatea de educaie fizic;suficiente deprinderi dar i ncredere de sine pentru a realiza sarcinile specifice activitii de educaie fizic;consiliere adecvat cnd elevul i asum rolul de conductor.


CONTEXT

A. Instalaii i materiale care trebuie :

s nu provoace accidente; s fie alocat un spaiu suficient desfurrii activitii de educaie fizic; s fie supuse unui program regulat i sistematic de ntreinere; s fie folosite adecvat, adic n scopul n care au fost construite.


CONTEXT

B. Norme:

regulile i regulamentele privind sigurana activitilor de educaie fizic s fie clare i nelese att de elev ct i de profesor; attendance and assessment records consistently maintened; toate accidentrile i absenele elevilor s fie atent monitorizate; comunicarea cu prinii despre politica coalei viznd activitatea de educaie fizic.


CONTEXT

C.

Echipamentul pentru educaie fizic: - inspectat cu regularitate; - ntreinut cu regularitate; - verificat nainte de folosire; - depozitat corespunztor i nu departe de locul de desfurare;


D. Pregtirea activitii de educaie fizic necesit: - planul de munc trebuie s evidenieze faptul c locul de desfurare al activitii este conform dorinelor i trebuinelor elevilor; - msuri concrete de siguran a activitii de educaie fizic; - evaluarea riscurilor activiii de educaie fizic s fie permanent.


E. Metodele folosite i organizarea clasei trebuie s asigure c:

- posibilitile elevului sunt n concordan cu sarcinile leciei; - metodologia folosit include cerine de siguran impuse de specificul activitii de educaie fizic: - elevii sunt totdeauna pregtii i ncreztori pentru o activitate progresiv

echipamente, instalatii si aparatura sportiva

Documents