ecaterina stÃnescu miªcÃri de populaÞii În secolele xx … · 2019-10-11 · ecaterina...

1. Realitatea fenomenului migraþiei de-a lungul istoriei. Miºcãrilede populaþii sunt o realitate permanentã în istoria omenirii;probabil cele mai cunoscute, datoritã impactului lor, sunt celecare, o datã cu secolul al IV-lea, au contribuit la destrãmarea lumiiantice ºi la constituirea unei lumi noi, cea a evului mediu.

Migraþiile sunt însã omniprezente ºi în timpurile noastre. Europasecolului al XX-lea a cunoscut o permanentã miºcare depopulaþii, cauzele ei fiind complexe; aceastã realitate se vapãstra, desigur, ºi în secolul al XXI-lea. Drept urmare, specialiºtiîn domeniul ºtiinþelor sociale, jurnaliºti ºi politicieni discutã dince în ce mai des, mai sincer ºi mai profund despre problemele

11

MIªCÃRI DE POPULAÞIIÎN SECOLELE XX ªI XXI

CE SCHIMBÃRI AU DETERMINATMIGRAÞIILE CONTEMPORANEªI CE CONSECINÞE PROVOACÃ ELE?

Fata afganã. Steve McCurry este fotograf al revistei National Geografic. În anul1984 a fãcut o fotografie devenitã faimoasã sub numele de „Fata afganã”. Eareprezenta o tânãrã afganã refugiatã într-o tabãrã din Pakistan. Dupã 17 ani, înanul 2002, el a cãutat-o din nou. A descoperit-o ºi a fotografiat-o, într-o localitatedin apropierea oraºului Peshawar. Cu acest prilej a aflat ºi numele fetei:Sharbat Gula – în traducere, Bãutura dulce.

ECATERINA STÃNESCU

ECATERINA STÃNESCU • MIªCÃRI DE POPULAÞII ÎN SECOLELE XX ªI XXI

fluxurilor de populaþii, despre fenomenele legate de integrareamigranþilor, contactul culturilor, diaspora, adicã despre tot ceeace urmeazã miºcãrilor, voluntare sau impuse, ale bãrbaþilor,femeilor ºi copiilor în afara frontierelor statelor sau în interiorulacestora.

2. Migraþia ca fenomen obiºnuit, nu ca excepþie – rezultat alintegrãrii europene ºi al globalizãrii. Acest interes meritãsemnalat pentru cã tot ceea ce pânã acum era considerato excepþie, o anomalie în raport cu condiþia sedentarã acomunitãþilor umane, ºi anume exilul, dezrãdãcinarea, drumul,înfruntarea cu strãinul ºi strãinãtatea, precum ºi reflectareatuturor acestora în imaginar, începe sã fie perceput astãzi,în urma unei schimbãri radicale de atitudine, ca aparþinândcotidianului, uneori provocând necazuri, alteori generând noivalori în interiorul unei comunitãþi.

Europa clãditã în ultima jumãtate de secol este pe cale sãschimbe fundamental concepþia asupra migraþiilor. Prin Tratatulde la Maastricht, din 1992, se realizeazã nu numai o imensã piaþãcomunã în interiorul Uniunii Europene, ci ºi proiectul uneiconstrucþii politice cum nu a mai existat pânã acum.Administrarea acestor noi frontiere, în respectul drepturiloromului, va constitui prima mare provocare lansatã de migraþie înperioada urmãtoare.

3. Acceptarea diferenþelor. O altã provocare se referã larecunoaºterea deosebirilor. Fie cã este vorba de pogrom, devânãtoarea homosexualilor sau de violenþa împotriva negrilor,societatea umanã a trebuit sã înveþe, într-un proces durerospentru victimele persecuþiilor, sã accepte deosebirile. Atacurilerasiste, peste tot în Europa, împotriva centrelor de primire a celorcare cer azil, ne aratã fragilitatea acestui proces de recunoaºtere ºitolerare a diversitãþii provocate de migraþie.

4. Migraþia – o provocare ºi pentru România. Migraþia trebuiecunoscutã ºi înþeleasã ºi de elevii noºtri, pentru cã ea a devenito provocare ºi pentru România care este astãzi þarã-sursã, þarã detranzit, precum ºi þarã de destinaþie pentru migranþi. Dacã pânãîn 1989 migraþia era privitã ca un fenomen negativ, în prezentRomânia îºi reconsiderã aceastã atitudine ºi acceptã apreciereasusþinutã de multe alte state europene conform cãreia, printr-omigraþie controlatã, se poate acþiona pozitiv asupra unor realitãþiprecum scãderea demograficã sau cea economicã.

5. Sursele folosite. Datã fiind complexitatea acestui fenomen alistoriei contemporane ºi al istoriei foarte recente, sursele folositesunt variate, alese conform principiului multiperspectivitãþii: dela mass-media la literatura de specialitate, de la istoria oralã lafilme, afiºe ºi literatura de ficþiune. Recomandãm activitãþi princare elevii sã fie iniþiaþi în critica surselor istorice, precum ºiutilizarea surselor din cadrul altor teme din pachetul educaþional:Impactul rãzboiului asupra vieþii oamenilor, Totalitarismul,Globalizarea, Diversitatea – resursã în construcþia europeanã?.

12


13

TABEL METODOLOGIC

Tema I. Cauzele migraþiilor contemporane. Tipuri de miºcãri de populaþiiîn secolele al XX-lea ºi al XXI-lea

Concepte – Cauzalitate: cauze principale, secundare, cauze de lungã ºi de scurtãduratã (generale ºi imediate)

Întrebãri cheie – I.1. Cine ºi în ce împrejurãri (din ce cauze) ia decizia de a migra?– I.2. Este migraþia pe Internet un tip de migraþie contemporanã?– I.3. Care sunt deosebirile dintre migraþia voluntarã ºi cea forþatã?

Cuvinte cheie – Colonizare– Decolonizare– Emigrant– Globalizare– Imigrant– Migrant– Migraþie

– Migraþie legalã– Migraþie ilegalã– Migraþie economicã– Migraþie virtualã– Migraþie forþatã– Migraþie netã

Valorile educaþiei pentrucetãþenie democraticã

– Independenþa în gândire, respectul pentru argumentul raþional,respectarea legii

Competenþe prineducaþia pentrucetãþenie democraticã

– Receptarea criticã a informaþiilor din mass-media, studiul critic alrealitãþii

– Evaluarea diferitelor puncte de vedere

Competenþe princurriculum-ul de istorie

– Analizarea factorilor economici, politici ºi culturali care alcãtuiescimaginea unei societãþi

Rezultate aºteptate – Elevii sã identifice dintr-un complex de cauze pe cele decisive înluarea hotãrârii de a migra

Tipuri de surse – Literatura de specialitate ºi deficþiune

– Harta

– Presa– Istoria oralã

Metode didactice – Eseu de cinci minute– Termeni cheie iniþiali

– ªtiu, vreau sã ºtiu, am învãþat– Dezbatere

Tema II. Spaþiul istoric al migraþiilor contemporane

Concepte – Continuitate ºi schimbare, propagandã

Întrebãri cheie – II.1. Unde ºi de unde au migrat oamenii în sec. XX-XXI?– II.2. Migraþiile contemporane afecteazã ºi regiunea în care eu trãiesc?

Cuvinte cheie – Deportare– Dictaturã– Propagandã– Refugiat

– Sezonier– Totalitarism– Vizã


– Flexibilitate ºi adaptare la schimbare, responsabilitate socialã ºimoralã


14

Tema II. Spaþiul istoric al migraþiilor contemporane

Competenþe prineducaþia pentru cetãþeniedemocraticã

– Abilitatea de a folosi oportunitãþile oferite de Uniunea Europeanã– Capacitatea de a face legãtura între experienþele personale ºi cele

generale cu privire la diversitate


– Plasarea evenimentelor într-un context istoric mai larg: românesc,european sau mondial

Rezultate aºteptate – Elevii sã formuleze consecinþele situaþiilor în care principiiledemocratice sunt respectate sau încãlcate

Tipuri de surse – Literatura de specialitate– Harta– Statistici

– Presa– Istoria oralã

Metode didactice – Brainstorming– Turul galeriei

– Gândiþi, lucraþi în perechi,comunicaþi

Tema III. Consecinþele migraþiilor contemporane

Concepte – Drepturile omului

Întrebãri cheie – Care este impactul migraþiei asupra comunitãþii de plecare, dedestinaþie, precum ºi asupra oamenilor implicaþi în migraþie ?

– III.1. Cum modificã migraþia viaþa migranþilor?– III.2. Care este impactul migraþiilor asupra þãrilor implicate?– III.3. Care este preþul plãtit de cei implicaþi în migraþia contemporanã?

Cuvinte cheie – Azil– Azilant– Asimilare– Discriminare– Discriminare pozitivã– Integrare– Intoleranþã

– Migraþie etnicã– Naturalizare– Prejudecãþi– Rasism– Solicitant de azil– Stereotip– Xenofobie


– Respectarea valorilor democratice– Respectul pentru sine ºi pentru celãlalt– Aprecierea demnitãþii umane, respingerea stereotipiilor ºi a prejudecãþilor

Competenþe prineducaþia pentrucetãþenie democraticã

– Susþinerea diversitãþii ºi a coeziunii sociale– Înþelegerea ºi acceptarea diversitãþii– Toleranþã ºi intoleranþã


– Recunoaºterea ºi acceptarea interculturalitãþii

Rezultate aºteptate – Elevii sã fie capabili sã reflecteze asupra beneficiilor ºi a pierderilorprovocate de migraþii

Tipuri de surse – Afiºe– Legislaþie– Harta

– Istoria oralã– Presã– Filme

Metode didactice – Joc de rol– SINELG– Gruparea elevilor în funcþie de o

atitudine

– Cubul– Studiul de caz– Jurnalul cu dublã intrare– ªtiu – vreau sã ºtiu – am învãþat


15

TABEL CRONOLOGIC

Contextul istoric: local, european,universal Miºcãri de populaþii

– Revoluþia industrialã din Europa de Vestdeterminã ºi o creºtere demograficã(populaþia creºte de la 266 mil. locuitoriîn 1850 la 450 mil. loc. în preajmaprimului rãzboi mondial).

– România independentã ia mãsuri pentrudezvoltarea unei economii moderne:crearea unui sistem bancar, acordurieconomice, extinderea cãilor ferate,dezvoltarea industriei.

1900

– Europenii migreazã cãtre alte continente,în special America (între 1871-1915, 36mil. europeni au pãrãsit continentul,dintre care aprox. 30 mil. definitiv).

– Existã ºi o migraþie internã, de la sat laoraº, prin urbanizare, precum ºi unaintra-europeanã (5-6 mil. ruºi au trecutmunþii Urali pentru a se instala înspatiul transsiberian).

– Franþa este prima þarã europeanã carecunoaºte imigraþia în masã, dinspreþãrile vecine (Germania, Elveþia, Spania,Italia), fiind urmatã de Elveþia,Germania, Marea Britanie, Belgia ºiLuxemburg.

– Primul rãzboi mondial.– România se implicã în acest rãzboi,

începând cu anul 1916, în Antantã,având ca scop reîntregirea naþionalã.

1914-1918

– Refugiaþii de rãzboi în regiunileimplicate în lupte.

– Mii de armeni, supravieþuitori aigenocidului din anul 1915, s-au refugiatîn Rusia, Franþa ºi America.

– Destrãmarea imperiilor rus, austro-ungar,turc ºi german, formarea statelornaþionale.

– Prin deciziile plebiscitare ale românilor,se formezã statul naþional unitar român.

1918-1920

– Deplasãri provocate de trasarea noilorgraniþe. Spre exemplu, în Ungaria s-austabilit aprox. 400.000 de maghiari,venind din România, Cehoslovacia ºiIugoslavia, iar în Bulgaria, peste 200.000de persoane din Macedonia, Turcia ºiDobrogea.

– Conferinþa de pace de la Paris.– Tratatele de la Versailles, Trianon, Saint

Germain ºi Paris recunosc unitateastatului român.

1919-1920

– Deplasãri provocate de retrasarea hãrþiiEuropei. Statul naþional devine forþa careîi controleazã pe locuitori, majoritari ºiminoritari, aceasta manifestându-se ºiprin controlul paºapoartelor.

– Rãzboi civil în Rusia.1918-1921

– Emigrarea celor care se temeau sau seîmpotriveau regimului comunist, ,,ruºiialbi” (între 2 ºi 3 mil. persoane).

– Refacerea economicã dupã înlãturareadistrugerilor provocate de primul rãzboimondial.

1922-1928

– Migraþia „cerutã” de planurile deextindere economicã, precum ºi deproblemele demografice provocate derãzboi. Statele interesate realizeazãacorduri pentru recrutarea imigranþiloreconomici.


16


– Instaurarea regimurilor de dreapta înItalia ºi Germania ºi a regimului destânga, comunist, în URSS. 1922-1933

– Migraþia opozanþilor regimurilorextremiste, precum ºi a celor vizaþi depoliticile dictatoriale: militanþiantifasciºti italieni, antihitleriºti ºi evrei.Deportãrile ordonate de Stalin.

– Marea crizã economicã mondialã.– Economia României este puternic

afectatã de aceastã crizã.1929-1933

– Migraþia de ,,restituire” voluntarã sauforþatã a forþei de muncã.

– Rãzboi civil în Spania.

1936-1939

– Migraþia din zonele de conflict: ojumãtate de milion de spanioli trecPirineii, în martie 1939, pentru a scãpade armatele franchiste.

– Presiuni diplomatice asupra României,care este obligatã sã cedeze URSS,Ungariei ºi Bulgariei teritorii carereprezintã o treime din suprafaþa þãrii.

1940

– Refugierea românilor din teritoriilecedate.

– Al doilea rãzboi mondial.– România este iniþial neutrã (1939), apoi

este aliata Germaniei, alãturi de careluptã în Est. În august 1944 intrã înalianþa Naþiunilor Unite.

1939-1945

– Dislocarea a numeroase comunitãþi dinzona fronturilor de luptã sau dinapropierea lor; migrarea celor vizaþi depersecuþiile rasiale ºi politice aleregimurilor dictatoriale. Se estimeazã cã30 mil. de persoane au fost deplasate înanii rãzboiului, în primul rând civili carefugeau din calea duºmanului. Spreexemplu, 520.000 de locuitori dinAlsacia ºi Lorena au fugit din cauzainvaziei germane; în 1940 numaijumãtate s-au întors. În ultimele luni alerãzboiului, mai mult de 10 mil. germanidin Prusia Orientalã, Pomerania ºiSilezia se refugiazã în zonele vestice,aflate sub controlul Naþiunilor Unite.

– Noi graniþe în Europa, instaurarearegimurilor comuniste în est ºi a cortineide fier pe continent, începutulrãzboiului rece.

1945-1946

– Migraþii etnice ºi politice. Ungaria,România ºi Bulgaria au fãcut schimb depopulaþii. Peste 9 mil. de germani suntexpulzaþi din Prusia Orientalã, Polonia,Cehoslovacia ºi se aºeazã în RFG.

– Stalin continuã politica de persecuþii ºideporteazã în masã pe germanii din zonaVolgãi, pe tãtarii din Crimeea, pe o partea polonezilor ºi a locuitorilor þãrilorbaltice, sub acuzaþia de colaboraþionism.Aprox. 600.000 de persoane dinBasarabia ºi Carelia ºi-au cãutat refugiuîn afara graniþelor URSS.

– Sute de mii de est-germani au trecutgraniþa în sectorul apusean al Germaniei.


17


– Planul Marshall pentru ajutorareaEuropei, refuzat de URSS în numeletuturor statelor devenite comuniste, întrecare ºi România. Ea devenise, odatã cu30 dec. 1947, Republicã Popularã, prinimpunerea abdicãrii regelui Mihai I.

1948

– Reîncepe migraþia cãtre SUA, careacordã un statut special refugiaþilorpolitici. Este vorba despre Legea pentrupersoanele obligate sã migreze(Displaced Persons Act), din anul 1948,care a permis intrarea a 400.000 derefugiaþi din Europa de Est. Migraþiaforþei de muncã cerutã de refacereaEuropei occidentale.

– Prosperitate economicã în Europa denord ºi de vest: dezvoltare industrialã,creºterea numãrului de locuri de muncã.

1950-1970

– Creºte cererea de mânã de lucrueuropeanã ºi extra-europeanã: Franþa,Marea Britanie, Germania, Belgia, Þãrilede Jos, Suedia, Danemarca au fãcut apella mâna de lucru strãinã, aºa cum auprocedat ºi þãri care au fost iniþial þãri deemigrare, precum Italia, Spania,Portugalia, Grecia.

– Revolta anticomunistã din Ungaria.

1956

– 250.000 de unguri au pãrãsit þara, dincauza represiunii regimului lui JanosKadar; cei mai mulþi s-au putut aºeza înSUA, iar ceilalþi în Elveþia, Franþa ºiMarea Britanie.

– Construirea Zidului Berlinului.

1961

– În cursul celor 28 de ani de existenþã aZidului au fost ucise de grãniceri ºipoliþiºti 239 de persoane care au încercatsã treacã în Berlinul Occidental. 5.000 deest-germani au fost arestaþi la graniþã, iar4.000 au reuºit sã evadeze din lagãrulcomunist.

– Amploare maximã a procesului dedecolonizare, anul 1960 este considerat„Anul Africii”.

1960-1970– Locuitori ai fostelor colonii, europeni

dar ºi bãºtinaºi, migreazã cãtre fostelemetropole.

– Revolta anticomunistã din Cehoslovaciaºi intervenþia trupelor Pactului de laVarºovia.

1968– Refugierea celor care au susþinut revolta.

– Stagnare sau chiar regres al economieioccidentale.

– Regimuri autoritare în Europa (Spaniafranchistã, în Portugalia - Salazar ºi înGrecia - Regimul Coloneilor).

– Instaurarea regimurilor militare,autoritare, în þãri ale lumii a treia.

– Regimuri comuniste în Vietnam, Laos,Cambodgia.

– Rãzoi civil în Nicaragua, El Salvador.

1970-1980

– Renunþare la recrutarea forþei de muncãa imigranþilor.

– Emigraþie politicã, în special aintelectualilor ºi a membrilor partidelorpolitice interzise de autoritãþi.


18


– Criza petrolierã ºi necesitatearestructurãrii economiei occidentale.

– În România începe perioada cea maiapãsãtoare a regimului comunist al luiNicolae Ceauºescu.

1973-1974

– Limitarea imigranþilor economici;fenomenul este compensat dereîntregirea familiilor ºi de imigraþiaclandestinã pentru anumite sectoare deactivitate: construcþii, lucrãri publice,confecþii.

– Angola ºi Mozambic, foste coloniiportugheze, îºi proclamã independenþa. 1975

– Revenirea masivã în Portugalia arepatriaþilor (retornados).

– Prãbuºirea comunismului în Europade Est.

1989

– Revenirea etnicilor în þãrile-„mamã” prinpãrãsirea þãrilor de naºtere, foste statecomuniste. Migraþia, economicã saupoliticã, a locuitorilor din fostele þãricomuniste; spre exemplu, în anii 1991-1993, între 300.000 ºi 400.000 dealbanezi ºi-au pãrãsit þara, cei mai mulþifiind ilegal în Italia ºi Grecia.

– Reunificarea Germaniei.

1990

– Migraþie internã, între regiunile dinfostele RFG ºi RDG, precum ºi venirea înGermania a etnicilor germani din fostelestate comuniste din Europa. Spreexemplu, între 1989 ºi 1999, aprox.186.000 de etnici germani au pãrãsitRomânia.

– Începutul rãzboiului civil în fostaIugoslavie.

1991

– Refugiaþi din zonele conflictului etnic,religios ºi militar: 1991, din Croaþia;1992-1996 din Bosnia; 1998-1999 dinKossovo. Aprox. 4,6 mil. de persoane s-au refugiat fie în þãrile vecine(Macedonia, Albania, Grecia), fie în alteþãri europene unde au obþinut statut derefugiat. Cei mai mulþi, aprox. 150.000,sunt admiºi în Germania, urmatã deMarea Britanie, Franþa ºi Þãrile de Jos.

– Tratatul de la Maastricht, prin care sestabileºte extinderea Uniunii Europene.

1992

– Liberã circulaþie a capitalurilor ºi a forþeide muncã în spaþiul UE, fenomen care seînscrie în globalizare.

– Mobilitatea elitelor, a „creierelor” carelucreazã în firmele multinaþionale.

– Rãzboi civil în Rwanda.1994

– Refugiaþi în tabere organizate în þãrivecine.


19


– Tratatul de la Amsterdam, care cuprindepoliticile statelor membre UE în legãturãcu azilul ºi migraþiile, este adoptat deComisia Europeanã ºi de Consiliul deMiniºtri.

1999

– Statele semnatare desfãºoarã activitãþipentru uniformizarea legislaþiei privindimigranþii. În martie 2005, ComisiaEuropeanã lanseazã Cartea Verde amigraþiei economice, document cereprezintã o nouã invitaþie la dezbateripublice pentru armonizarea legislaþieiþãrilor UE în legãturã cu aceste aspecte.În acelaºi an, Comitetul de miniºtri alConsiliului Europei a adoptat un set de24 de principii directoare care detaliazãprocedurile de repatriere forþatã astrãinilor care locuiesc ilegal în þãrileUE. Textul este primul documentinternaþional care abordeazã toateetapele procedurii de repatriere forþatã,de la constatarea situaþiei ilegale pânã larepatrierea efectivã.

– Atentatele de la New York.

2001

– Toate statele, ºi mai ales cele vizate deastfel de ameninþãri, iau mãsurisuplimentare pentru supraveghereastrãinilor care intrã în þarã.

– Constituþia UE este respinsã prinreferendumuri în Franþa ºi Olanda. 2005

– Mass-media scrie despre ,,teama de Est”ca fiind una dintre cauzele acesteirespingeri.


Cauzele care determinã o persoanã sau un grup de oameni sãpãrãseascã þara de origine pentru a se stabili definitiv sau numaitemporar în altã þarã sunt multiple. Însã, de cele mai multe ori,poate fi identificatã o cauzã preponderentã. În funcþie de aceasta,sunt formulate ºi tipurile de migraþii ale secolelor al XX-lea ºi alXXI-lea.

Cercetãrile aratã cã fenomenele migratoare nu sunt numai crizedatorate schimbãrilor complexe ale secolelor al XX-lea – alXXI-lea, ci ele sunt fenomene ale evoluþiei umanitãþii, pentrucare trebuie sã ne pregãtim sã le înþelegem.

20

CAUZELE MIGRAÞIILOR CONTEMPORANEI.TIPURI DE MIªCÃRI DE POPULAÞII ÎN SECOLELE AL XX-LEA ªI AL XXI-LEA

PENTRU PROFESORTipurile de migraþii sunt definiteîn glosar.

CAUZELE MIGRAÞIILOR CONTEMPORANE

21

CINE ªI ÎN CE ÎMPREJURÃRI IAHOTÃRÂREA DE A MIGRA? CINE ESTE RESPONSABIL PENTRUMIGRAÞIILE CONTEMPORANE?

1.

„Pentru Dora Sarafolean, clipade despãrþire definitivã delocurile pãrinteºti din satulbãnãþean n-a pãlit în amintire,deºi, ori de câte ori o evocã,glasul îi tremurã a lacrimã: amieºit prin curte, mama cu noidoi de mânã ºi cu…icoananoastrã – Iisus Hristos ºi MaicaDomnului, aºa, ca într-unpelerinaj dureros.Satul s-a creat în toamnã, cânda venit un activist de partid ºia împãrþit fiecãrei familii oparcelã de pãmânt, bãtând unþãruº numerotat în pãmânt.Casele erau din chirpici saudin pãmânt, cu acoperiº dinpaie de orez, ºi arãtau toate lafel: câte o camerã ºi câte o

bucãtãrie. Strãzile nu aveaunume, ci numere.ªcoala însã s-a fãcut ºi iarnalui 1951 n-a fost singura iarnãpe care aveau s-o petreacãbãnãþenii în Bãrãgan.Vara, la Mãzãreni veneauþãrani ºi vindeau fructe. MamaSarafolean a reuºit cu greu sãcumpere câteva kilograme decireºe. Fratele meu Silviu, carenu-ºi aducea aminte cum arãtaun pom cu fructe, a aninatcireºele în puiul de salcâm dincurtea casei, admirându-l apoicu licãrire nãzdrãvanã în ochi.Mama, vãzând aceasta, aînceput sã plângã, rugândCerul sã se îndure de copilulatât de inocent.”

1.1. COPILÃRIA DE PE GOLGOTA BÃRÃGANULUI

Tatiana Cernicova-Dincã, Bãrãganul – sârma ghimpatã a uneicopilãrii, în Mirela Luminiþa Murgescu, Silvana Rachieru,Adolescenþa ºi copilãria de altãdatã. Tinerii de azi cerceteazã istoriade ieri, Concursul EUSTORY, 2002.

Concursul ISTORIA MEA –EUSTORY este organizat deFundaþia Noua Istorie ºi seînscrie în reþeaua EUSTORYcoordonatã de Fundatia Korber.Þelul principal al concursuluieste, conform afirmaþiilor celorimplicaþi în organizarea lui,stimularea interesului tinerilorpentru trecut, dezvoltareaataºamentului lor faþã decomunitatea localã, de statulromân ºi de valorile europene ºigeneral umane. Concursul doreºtesã contribuie la dezvoltareacapacitãþii tinerilor de a înþelegerealitatea curentã, de a reflecta înmod critic ºi de a-ºi asumaresponsabilitãþile ce le revin încadrul societãþii.

1.2. DOCUMENTE ALE AUTORITÃÞILOR COMUNISTECU PRIVIRE LA DEPORTÃRILE ÎN BÃRÃGAN

„Fiecãrei persoane sau familiicare urmeazã a fi dislocatã li seva aduce la cunoºtinþã DeciziaMinisterului Afacerilor Interne,comunicându-li-se mijloacelede transport ce li se pun ladispoziþie. De asemenea, li seva arãta cã bunurile ce nu lepot transporta, pot sã le vândã.

Totodatã li se va comunica oracând trebuie terminatãîmpachetarea. La fiecaregospodãrie unde s-a comunicatDecizia, rãmâne unul sau doiostaºi pentru a supraveghea cacei în cauzã sã nu distrugãbunuri, sã nu incendieze sau sãnu disparã.”

Viorel Marineasa º.a., Deportarea în Bãrãgan. Destine, documente,reportaje, Timiºoara, 1996.

Dislocãrile de populaþie din iunie1951 au fost hotãrâte în cadrulºedinþei Consiliului de Miniºtri din15 martie, prin care Ministerul Afa-cerilor Interne putea muta din oricelocalitate persoanele care „dãunauconstruirii socialismului în Repu-blica Popularã Românã”. Acestedislocãri au fost pregãtite prin douãDirective care cuprind mãsurilepolitice, militare ºi administrativeimpuse de autoritãþile comuniste.


„ªi acum când avionul intra pepistã la Lisabona s-a mirat declãdirile din cartierulEncarnacao, de maidanele pecare se osificau pianesfãrâmate ºi carcase rupestrede maºini, ºi de cimitirele ºicazãrmile al cãror nume nu-lcunoºtea ca ºi cum ar fidescins într-un oraº strãincãruia îi lipseau, ca sã-lrecunoascã drept al sãu, notariiºi ambulanþele din urmã cuoptsprezece ani.Stãtuse o sãptãmânã cu mulatraºi puºtiul în sala de îmbarcaredin aeroportul din Luanda, toþitrei întinºi pe jos, înfãºuraþi înpãturi, chinuiþi de foame,

într-un vãlmãºag degeamantane, saci, copii,suspine ºi mirosuri, în speranþacã vor gãsi un bilet sã fugã deAngola, ºi de mitralierele carerãpãiau zilnic pe strãzi, ridicateîn aer de negri în salopete decamuflaj, îmbãtaþi de after-shave ºi de autoritate.Un funcþionar, care consultaniºte hãrþi ºi cãlca pestetrupurile culcate, picura dinorã în orã câte un nume, iardupã geamuri miliþieni de-aiUNITA cu brãþãri din pãr decal ºi lãnci prevãzute cu pene,dirijaþi de consilieri americaniºi chinezi, vegheau subtuburile de neon din tavan.”

22

APLICAÞIE• Cât de veridicã este sursa 1.1 pentru a cunoaºte migraþia forþatã – deportarea – în timpul

regimului comunist din România? Realizaþi o analizã criticã a acestei surse.• Analizaþi imaginea salcâmului care „poartã” cireºe; treceþi dincolo de joaca copilului ºi

formulaþi o apreciere în legãturã cu reacþia copiilor ºi a adulþilor într-o situaþie limitã.• Comparaþi sursele 1.1 ºi 1.2; stabiliþi ºi explicaþi deosebirile.• Descrieþi momentul pãrãsirii satului din punctul de vedere al familiei deportate ºi apoi din

punctul de vedere al soldaþilor în misiunea primitã de la autoritãþile comuniste.

1.3. REVENIREA ÎN PORTUGALIA

Antonio Lobo Antunes, Întoarcerea caravelelor, Humanitas, 2002.

APLICAÞIE• Sursa 1.3 este un fragment dintr-un roman – o lucrare de

ficþiune. Credeþi cã experienþa relatatã are un fundamentreal? Poate fi folosit acest roman ca sursã pentrureconstituirea unei realitãþi istorice? Discutaþi în grupurimici ºi apoi la nivelul întregii clase.

• Dacã cei mai mulþi dintre voi sunteþi de acord cu folosireaacestei surse, utilizaþi informaþiile din cadrul orelor deistorie pentru a reconstitui fondul istoric al evenimentelorilustrate de sursã. Pentru încadrarea cronologicã puteþi folosiºi tabelul cronologic care însoþeºte acest modul.

• Cu ajutorul profesorului de literaturã, alcãtuiþi o listã curomane din literatura românã ºi universalã care pot fi utilepentru înþelegerea fenomenelor colonizãrii ºi decolonizãriisau a altor evenimente.

• Din lista alcãtuitã de voi, alegeþi un exemplu ºi organizaþio dezbatere cu tema: „Romanul… – între ficþiune ºi adevãristoric”.

PENTRU PROFESORPersonajul principal alromanului este un portughezcare, timp de mai mulþi ani, alucrat în Angola.Folosiþi informaþiile suplimentarereferitoare la autor; ele se gãsescîn capitolul „Personalitãþi ºiinstituþii implicate în migraþiilecontemporane”.Sunt utile, de asemenea, ºisugestiile privind critica uneisurse care se gãsesc în capitolulSugestii metodologice.

PENTRU PROFESORFragmentul din romanulÎntoarcerea caravelelor deAntonio Lobo Antunes poate fifolosit pentru o dezbatere cutema: „Între ficþiune ºi adevãristoric”. În acest context sediscutã modul în care putemfolosi literatura de ficþiunepentru o reconstituire istoricã.Pentru o analizã corectãpropunem parcurgereaurmãtorilor paºi:1. Când a fost scris romanul/la

cât timp dupã desfãºurareaevenimentelor despre carevorbeºte?

2. A fost autorul martor alevenimentelor pe care ledescrie?

3. Sunt menþionate fapte pe carele cunoaºtem din alte surse?

4. Cu ce scop a fost scrisromanul?

5. Verificaþi informaþiile dinaceastã sursã cu cele care aparîn alte tipuri de surse (hãrþi,statistici, literatura despecialitate).


„Experienþa mea ca refugiateste una pentru care cuvintelenu sunt de ajuns. Pãrãsindtotul, familie, prieteni, mã afluacum în aceastã þarã (România,1999) în care nu cunosc penimeni, nici chiar limba, trãindprin bunãvoinþa organizaþiilorinternaþionale ºi a guvernului.Înainte de a-mi pãrãsi þaralucram într-o societate aviaticãºi aveam toate condiþiile pentruo viaþã bunã. Atunci când aizbucnit rãzboiul, eram, cuprobleme de serviciu, într-unalt oraº. A fost ºansa mea,deoarece toþi colegii mei au fostomorâþi de un obuz care a atinsclãdirea firmei. Cu ajutorulunor prieteni am reuºit sãpãrãsesc þara abandonând totulºi, dintr-o þarã în alta, suntacum în România.Calvarul vieþii mele au fostcele douã luni petrecute într-opãdure, fãrã hranã saumedicamente. Am vãzut copiimurind de foame, bãtrâni

abandonaþi pentru cã nu aveauputerea sã fugã. Viaþa nu maiavea nici un sens, fiinþa umanãnu mai valora nimic. Omuldevenise un animal sãlbatictrãind în pãdure.Acesta a fost calvarul vieþiimele înainte de sosirea înRomânia.Aici au apãrut alte dificultãþi.Autoritãþile mi-au refuzatintrarea deoarece nu aveamacte ºi am stat patru zile lapunctul de frontierã. Ce sã facîntr-o asemenea situaþie? Sã mãîntorc în þarã, imposibil; atuncia trebuit sã accept toateumilinþele ºi capriciile celor dela frontierã.Aºa a început pentru mineviaþa de refugiat într-o þarã cutotul necunoscutã ºi undetotuºi trebuie sã reîncep sãtrãiesc. Totul este nou,necunoscut ºi nu ºtiu ce sã fac.Viaþa, viaþa mea trebuiereconstruitã reîncepând de lazero.”

23

1.4. MÃRTURIA LUI J.L.K., MIGRANT ÎN ROMÂNIA DIN CONGO-BRAZAVILLE

Material realizat de Pema Bekilda, elevã în clasa a XII-a, în cadrulproiectului „Dacã vrei sã schimbi istoria, trebuie mai întâi sã ocunoºti”, 2000.

PENTRU PROFESORRegulile privind istoria oralãsunt în capitolul „Sugestiimetodologice”.

PENTRU PROFESOR* Modul în care se organizeazã o

astfel de dezbatere, precum ºiproiectul, ca metodã deevaluare, sunt prezentate încapitolul „Sugestiimetodologice”.

APLICAÞIE• Sursa 1.4 este o confesiune, o sursã care aparþine istoriei orale. Discutaþi la nivelul întregii

clase ºi stabiliþi 4 reguli care trebuie respectate atunci când recurgem la istoria oralã. Comparaþilista voastrã cu cea stabilitã de specialiºti.

• Realizaþi o criticã a acestei surse; dacã nu sunteþi de acord cu folosirea ei, prezentaþi colegilorargumentele voastre. Dacã sunteþi de acord cu folosirea ei, rãspundeþi urmãtoarelor cerinþe:a. cu ajutorul cunoºtinþelor din orele de istorie, precum ºi al unei documentãri suplimentare

(Encarta: http//Encarta.msn.com sau Enciclopedia Britannica http.www.eb.com-search),reconstituiþi condiþiile în care migrantul care ne relateazã experienþele prin care a trecut apãrãsit þara de origine.

b. formulaþi douã consecinþe ale rãzboiului (civil în acest caz) asupra locuitorilor statuluirespectiv.

c. identificaþi trei probleme cu care s-a confruntat acest migrant. Comparaþi-le cu problemelealtor migranþi care apar în relatãrile din acest modul ºi formulaþi o concluzie.

d. Discutaþi soluþia prezentatã de migrant în cadrul unei dezbateri academice cu tema: „Viaþade refugiat într-o þarã necunoscutã”. (*)


„În anii ’70 sasul Johann Zaunerdin Deva, vestit cârciumar, adeschis în Germania, lângãLandshut, un restaurant.Plecase împreunã cu familia ºitrãia, cu angoasã amarã, ºoculadaptãrii la noua patrie. De ladistanþã, toate necazurile ºizilele negre trãite în Româniase estompau, rãmânându-i înmemorie doar clipele fericite ºi

purtând în suflet dulceanostalgie a locurilor natale.Ca sã-ºi astâmpere dorul,Johann a rânduit un «salonromânesc» în care-ºi primeaoaspeþii interesaþi de þuiculiþã,sarmale ºi mititei… Emigrat înþara originilor sale îndepãrtate,sasul Zauner nu se puteadesprinde, oricât ar fi încercat,de… românul Zauner.

24

1.5. MIGRAÞIA FORÞEI DE MUNCÃ ÎN EUROPA ÎN ANII 1945-1973

John Lauer, Chris Rowe, Years of Division. Europe since 1945

PENTRU PROFESORFolosind Harta migraþieieconomice cãtre Europa de Vestîn anii 1945-1973, pot fi propuseurmãtoarele sarcini de lucru:1. Numiþi trei state europene ºi

alte trei extraeuropene caresunt þãri de plecare în migraþiaeconomicã în anii 1960-1975.

2. Numiþi douã state care suntþãri de destinaþie pentru acesttip de migraþii.

3. Formulaþi douã cauze aleacceptãrii migraþiei economicede cãtre aceste þãri.

4. Care este statutul Portugaliei,Spaniei ºi al Greciei: sunt þãride plecare sau þãri dedestinaþie?

5. Astãzi aceste state au acelaºistatut? Argumentaþi rãspunsul.

APLICAÞIE• Priviþi cu atenþie sursa 1.5 ºi precizaþi douã direcþii ale migraþiei în Europa; indicaþi care sunt

þãrile de plecare ºi care sunt þãrile de destinaþie.• Care dintre experienþele relatate de sursele 1.1-3 se regãsesc între informaþiile oferite de aceastã

hartã? Care dintre ele nu apar? Discutã cu colegul de bancã ºi formulaþi împreunã o explicaþie.Comparaþi rãspunsul vostru cu cel dat de colegi.

• Imaginaþi-vã cã sunteþi implicaþi într-una dintre migraþiile ilustrate de hartã. Scrieþi o relataredespre ceea ce trãiþi. Comparaþi relatarea voastrã cu sursele analizate mai sus. Formulaþi oconcluzie pe care sã o prezentaþi colegilor voºtri.

1.6. COMUNIªTII I-AU VÂNDUT PE SAªI CU CÂTE 8000 DE MÃRCI


„Deplasarea întreprinderilor,favorizatã de fenomenulglobalizãrii, provoacã o formãnouã de migraþie ce poate finumitã «migraþia cadrelor»(specialiºti). Mii de persoane cuînaltã calificare, personal deînalt nivel, directori de firme,manageri, specialiºti º.a.migreazã, în contextul uneimobilitãþi legate de desfãºurareainvestiþiilor pe scarã planetarã.Aceºtia formeazã o categorie depersoane care este în continuãcreºtere. Aceºti strãini care au

un nivel social înalt nu suntpercepuþi ca «imigranþi» pentrucã acest termen implicã opoziþie socialã modestã. Ei sunt«internaþionali», ceea ce este cutotul altceva. În categoriilesociale înalte, a fi strãin, a venidin strãinatate, a vorbi limbistrãine, a avea prieteni de toatenaþionalitãþile reprezintã nustigmate, ci avantaje, cultivateºi puse în evidenþã. Acestecadre expatriate suntcâºtigãtorii procesului deglobalizare.”

25

APLICAÞIECitiþi cu atenþie sursele 1.1, 1.4 ºi 1.6. Sunt relatãri despre persoane puternic afectate de migraþie.Formaþi douã grupe. Prima grupã va alcãtui o listã cu informaþiile despre faptele acestora, iar adoua grupã va alcãtui o listã cu opiniile autorilor. Discutaþi listele pe care le-aþi alcãtuit. Pentru averifica rezultatele voastre, folosiþi ºi urmãtoarele surse:– pentru România comunistã: www.comunism.ro, precum ºi Marius Oprea, Moºtenitorii

securitãþii, Humanitas, 2004;– pentru rãzboiul civil din Congo: Reader’s Digest, Când, unde ºi cum s-a întâmplat, 2005.

1.7. MIGRAÞIA CADRELOR

În destinul sãu, un cronicar defamilie ar putea descifra mareparte din destinul tuturorsaºilor «vânduþi» pe 8000 demãrci de un regim inuman ºilipsit de o minimã inteligenþã înfaþa istoriei. «Cap de pod» pepãmânt românesc al uneiadintre cele mai dezvoltatecivilizaþii europene,

comunitãþile de saºi ºiºvabi din Transilvania au luatdrumul bejaniei dintr-oneghiobie uriaºã, vãduvindRomânia de o populaþie etalonîn procesul dezvoltãrii ºiintegrãrii europene, iarGermania, de un avanpoststrategic al germanismuluirãsãritean.”

Revista Formula AS, anul XII, nr. 505, martie 2002.

Ann Catherine Wagner, Itineraire au coeur des élites de lamondialisation, în Pétition, nr. 2, Paris, 1998.

APLICAÞIE• Citiþi cu atenþie urmãtoarea listã; ea cuprinde cauze ale migraþiilor contemporane. Care dintre ele

pot fi regãsite în sursele 1.6 ºi 1.7?ªomaj crescut; rãzboi civil; cerere de mânã de lucru; educaþie mai bunã; libertatea de exprimare;teama de persecuþii din motive religioase, politice sau etnice; foamete; slujbe mai bine plãtite;siguranþa datã de sistemul legislativ; hranã suficientã pentru toatã lumea; sãrãcie; puþine ºansepentru o viaþã decentã; suprapopulare; rãzboi cu un stat vecin; libertatea de miºcare.

• Grupaþi factorii de mai sus în factori care fac necesarã ºi factori care fac posibilã migraþia.• Formulaþi, pe baza cunoºtinþelor voastre, alþi trei factori ai migraþiilor contemporane.


26

SARCINI DE LUCRU PENTRU TOATE SURSELE• Citiþi sursele date ºi rãspundeþi urmãtoarelor întrebãri: cine ia hotãrârea de a migra, în ce

împrejurãri are loc migraþia?• Comparaþi concluziile voastre cu urmãtorul tabel cronologic, pe care mai întâi îl veþi completa

cu ajutorul manualului de istorie, folosind modelul dat:

anul Evenimente înRomânia Europa Africa

1949În Africa de Sud esteintrodus apartheidul

1960Construirea Zidului

Berlinului

1970Consolidarea dictaturii lui

Nicolae Ceauºescu

1975Angola ºi Mozambicul devin

independente

1990Perioada

postcomunistã

1991 Tulburãri în Kinshasa,capitala Zairului, fostul

Congo-Kinshasa.

2000Euro, moneda UE esteadoptatã de 11 state

SUGESTII PENTRU ALTE ACTIVITÃÞI• Formulaþi legãtura dintre decizia de a migra, aºa cum este prezentatã în sursele date, ºi mediul

social, economic ºi politic din care migrantul pleacã.• Formaþi patru grupe ºi, pe baza surselor date, stabiliþi cauzele migraþiilor: cauze economice,

sociale, politice, altele (spirit de aventurã etc.)• Folosind definiþiile din glosar, stabiliþi ce tipuri de migraþii (economice, etnice etc.) sunt

ilustrate de sursele de mai sus. Precizaþi, pentru fiecare situaþie, cui îi aparþine decizia de a migra.


„Pãrerea mea este cã IRC-ul vadomina ºi în viitor, iar majori-tatea întâlnirilor se vor face penet. Nu te mai duci sã stai la unbar sau la discotecã sã agãþi vreo

fatã, nu o mai inviþi în oraº, ci îizici «Hai sã ne întâlnim pe unsite cu cine ºtie ce chestiidistractive sau pe alt site cucine ºtie ce chestii XXX».”

27

ESTE MIGRAÞIA PE INTERNET UN TIPDISTINCT AL MIGRAÞIILORCONTEMPORANE?

2.

Imagine preluatã din revista Level care se adreseazã celor pasionaþi de computere.(www.level.ro)

APLICAÞIE• Analizaþi imaginea

alãturatã pe baza unuiadintre urmãtoarelemodele:a. ce spune imaginea, ce

sugereazã ea, ce nu nespune?

b. descrieþi, analizaþi ºiinterpretaþi imaginea.

• Discutaþi cu un coleg cetitlu este mai potrivitpentru aceastã imagine:a. Bonsai umanb. Rãdãcinile cunoaºterii.

• Dacã aveþi altã pãreredecât ea/el, cãutaþi înclasã colegi care auaceeaºi pãrere ca ºi voi.Formaþi o echipã ºi, înurma discuþiilor, formulaþi3 argumente pentru titlulpe care l-aþi ales.Prezentaþi argumentelecolegilor voºtri.

• Folosiþi argumenteleformulate pentru arãspunde întrebãrii: de ceoamenii recurg la migraþiavirtualã?

• Pe baza celor discutatepânã acum, precum ºi pebaza experienþei voastre,organizaþi o dezbatere cutema: „Este navigaþia peInternet o formã demanifestare a migraþieicontemporane?” Dacãargumentele „pro” suntcele mai convingãtoare,puteþi continua lucrul cuajutorul surselor de mai jos.

2.1. CLAUDIU

Revista Level, 2002.

2.2. ANDREI AKA DYNAMIX

„Pentru mine, Internetul a adusdouã mari avantaje: accesul lainformaþii ºi o comunicare maiuºoarã între indivizi. Despreprimul n-are rost sã vorbescaici, pentru cã ºtim cu toþii cãpe net poþi gãsi tot ce vrei, dela poze porno cu pokemoni

pânã la referate pentrugrãdiniþã.O datã cu apariþia Internetului,lumea a început sã conversezefãrã sã mai fie împiedicatã dedistanþe, þara în care se aflã,timpul zilei, vremea de afarãetc. S-a descoperit cã e mult


mai uºor sã trimiþi mesaje prine-mail decât sã dai bani petimbre sau pe telefoaneinternaþionale.În ultima vreme, comunitãþilevirtuale existã sub formã de

chat sau forumurile (preferatelemele). Deºi îmi place chat-ul,n-am prea mult timp sã-lfolosesc, aºa cã intru on-linedoar de plãcere, fãrã sã cautceva special.“

28

Revista Level, 2002.

APLICAÞIECitiþi cu atenþie sursele 2.1 ºi 2.2 ºi apoi identificaþi ºi formulaþi care sunt principalele teme careapar. Discutaþi la nivelul întregii clase ºi completaþi urmãtoarea fiºã:a. critica sursei; b. vârsta vocilor/autorilor mesajului; c. tema/temele abordate.

PENTRU PROFESORPaºii ce se pot parcurge pentrucritica sursei sunt descriºi încapitolul „Sugestiimetodologice”.

2.3. CALCULATORUL UCIDE AMORUL

„Doctorul Florin Tudose: Amavut fericirea, în vara aceasta,sã merg în Japonia ºi sã pot statrei sau patru zile faþã în faþãcu societatea japonezã ºi cujaponezii, aºa cum trãiesc ei.Erau toþi absorbiþi de imagini,trãiau într-o lume imaginarã.Acest popor extraordinar depragmatic ºi de disciplinattrãieºte într-un vis! Fiecarecetãþean care avea sub cincizecide ani, dar asta nu înseamnã cãceilalþi nu, þinea în mânã untelefon care, de fapt, era unputernic ordinator cu care eralegat la Internet, iar pe ecrancurgeau nenumãrate informaþiiºi imagini… În mijloacele detransport în comun, pentru cãdistanþele sunt foarte mari, toþipriveau ecranele cu cristalelichide. Erau în acea lume caîntr-o transã. Cei care nu fãceaulucrul acesta dormeau.Reporterul: Deci tot într-un viserau…

– Da, erau într-un vis, ca o þarãcare a plonjat într-un vistehnologic ºi probabil cã ºi învisul-vis tot jocuri ºi formule pecalculator visau. Am rãmasprofund impresionat, dar venindacasã ºi citind presa medicalã,am aflat cã o nouã boalã aapãrut în Japonia: numeroºitineri se retrag, nu mai vor sãmeargã la ºcoalã, nu mai vornimic, stau într-un spaþiu foarteîngust, în bucãtãrie sau îndebara, ºi refuzã sã mai iasã deacolo cu lunile sau chiar cu anii.Acest sindrom se numeºtehikikomori. Cum ar fi la noipustnicia. Sunt câteva mii decazuri înregistrate ºi seanticipeazã cã în urmãtorii treiani vor fi peste un milion. E opustnicie de tip modern, doar cãse încuie acolo cu calculatorul ºiuneori au ieºiri de o cruzime ºide-o violenþã rarã, lichideazãfamilia, bunicii, pe cei care lespun cã nu e bine ce fac.“

Interviu realizat de Robert Turcescu cu dr. Florin Tudose, ºefuldepartamentului de psihiatrie al Spitalului Universitar. ZiarulEvenimentul Zilei, octombrie, 2003.

APLICAÞIEDiscutaþi în grupe de 4-5elevi: sursa 2.3 prezintã unaspect problematic almigraþiei virtuale. Cinecredeþi cã este responsabilpentru situaþia creatã?Prezentaþi colegilorconcluzia voastrã ºicomparaþi-o cu ceaformulatã de ei. Ce soluþieputeþi oferi pentru a micºorasau chiar înlãturaproblemele provocate demigraþia virtualã?

PENTRU PROFESORPentru a asigura, în cadrulgrupelor formate, participareaactivã a tuturor elevilor, serecomandã alcãtuirea acestoraprin tragere la sorþi, precum ºistabilirea clarã a sarcinilor delucru pentru fiecare elev.

APLICAÞIE• Folosind sursele 2.1-3, alcãtuiþi o listã cu avantajele ºi dezavantajele migraþiei virtuale.• Comparaþi lista voastrã cu cea a colegilor ºi apoi discutaþi cum pot fi limitate sau chiar

înlãturate dezavantajele ºi cum pot fi pãstrate ºi consolidate avantajele migraþiei virtuale.


„Cea mai accesibilã este,fãrã îndoialã, migraþiavirtualã. Oricine poate«evada» în orice colþ allumii cu ajutorul Internetului,care, pe lângã faptul cã poateoferi foarte multe informaþiiîntr-un timp scurt, permitecontactul cu persoane dediferite vârste, ocupaþii ºiaflate, poate, la mii dekilometri distanþã.

Existã, însã, ºi anumite criticisau aspecte negative ale acestuitip de migraþie. Unii îi acuzã pecei care acceseazã Internetulpentru a-ºi face noi prieteni delaºitate, deoarece fug într-ooarecare mãsurã de realitate. Ceicare susþin aceste «întâlniri» peInternet trebuie sã-ºi asumecaracterul artificial al lor ºitrebuie sã fie atenþi sã nu cadãîn capcana timpului vitual.“

29

2.4. CAPCANA TIMPULUI VIRTUAL

Preda Alina Laura, elevã, Jurnal de reflecþie completat pentru cursulopþional „Vorbind cu ºi despre migranþi”.

PENTRU PROFESORJurnalul de reflecþie este omodalitate alternativã deevaluare. El cuprinde însemnãrileelevului cu privire la activitãþiledesfãºurate. Se înregistreazã înmod regulat experienþele,opiniile, gândurile, toateprezentate ca un punct de vederecritic. Prin jurnalul de reflecþieelevii îºi pot conºtientiza propriaînvãþare, îºi formeazã autonomiaîn gândire, iar profesoriidescoperã punctele slabe aleprocesului educativ ºi potîmbunãtãþi calitatea instruirii.

APLICAÞIE• Folosiþi concluziile formulate pânã acum pentru a da câteva rãspunsuri întrebãrii: de ce

oamenii recurg la migraþia în spaþiul virtual?• Comparaþi rãspunsurile voastre cu cel care reiese din sursa 2.4. Dacã sunt asemãnãri, credeþi cã

ele se explicã numai prin faptul cã aveþi aceeaºi vârstã cu autoarea jurnalului?• Dacã ar fi rãspuns o persoanã din altã generaþie ar fi apãrut deosebiri?• Verificaþi ipotezele voastre cu ajutorul unui chestionar aplicat profesorilor.

TEME DE LUCRU PENTRU TOATE SURSELE• Formulaþi opinia voastrã despre cauzele migraþiei în spaþiul virtual într-un eseu scris în cinci

minute sau în cinci fraze.• Împreunã cu un coleg, grupaþi cauzele identificate pe baza surselor, precum ºi cele formulate

de voi în urmãtoarele categorii: a. cauze semnificative; b. cauze nesemnificative. Argumentaþialegerea voastrã.

• Care sunt valorile promovate prin accesul la Internet, prin chat-uri sau forumurile de discuþii?• Aþi întâlnit situaþii în care sunt promovate ºi non-valori? Ce reacþie aþi avut?• Ce ar trebui sã se facã pentru ca aceste non-valori sã fie repede identificate?• Pe baza analizei surselor date, completaþi urmãtorul tabel, care se concentreazã pe cauzele

migraþiei în spaþiul virtual:De ce oamenii migreazã ºi virtual?

Sursa 1 Sursa 2 Sursa 3 Sursa 4sunt apropiaþi oamenii cu aceleaºi pasiuni este uºuratã comunicarea însingurarea, izolareaeste un mod captivant de petrecere a timpuluisunt multe posibilitãþi de documentarenesiguranþa de sine alte cauze


„Cercetãri recente confirmã cã,începând cu anul 1914, a fostîntr-adevãr grea viaþa Belgiei,iar anumiþi istorici susþin cã«a fost chiar mai grea decâtocupaþia nazistã care a avut loc30 de ani mai târziu».Mortalitatea femeilor ºi abãrbaþilor a crescut cu 160% ºirespectiv 127% în timpulrãzboiului, ca rezultat almalnutriþiei ºi bolilor, ca ºi alluptelor. Ca sã se fereascã deaceste calamitãþi, mulþi belgieniau fugit din þarã; un sfert demilion au venit în Anglia, deexemplu, unde au fost la

început primiþi cu entuziasm –un prototip belgian a stat labaza eroului detectiv dinromanele Agathei Christie,Hercule Poirot. Dupã cum seîntâmplã deseori, simpatialocuitorilor faþã de refugiaþi aînceput treptat sã disparã;sindicatele îºi fãceau griji cãaceºti muncitori strãini vorintra în competiþie cu ei pentruslujbe; proprietarii se întrebaudacã aceºti chiriaºi nu vor ficumva gãlãgioºi ºi scandalagii;nonconformiºtii velºi au fostºocaþi când romano-catolicii auvenit la slujbã în capelele lor.“

30

CARE SUNT DEOSEBIRILE DINTREMIGRAÞIA VOLUNTARÃ ªI CEA FORÞATÃ?3.

3.1. PRIMUL RÃZBOI MONDIAL – RÃZBOIUL TOTAL

Vyvyen Brendon, Primul rãzboi mondial 1914-1918, Editura ALL, 2003.

Este o carte recentã despre primaconflagraþie mondialã, cu mareleavantaj cã se referã ºi la categoriide oameni neglijate de studiiletradiþionale – oamenii obiºnuiþi,soldaþii sau civilii din spatelefrontului.

APLICAÞIE• Folosind cunoºtinþele de istorie, formulaþi douã cauze ale situaþiei foarte grave a Belgiei din

anul 1914.• Comparaþi aceste cauze cu cele care apar în sursa 3.1. Stabiliþi ce asemãnãri ºi deosebiri sunt.• Identificaþi o soluþie folositã de belgieni pentru a supravieþui.• Folosind cunoºtinþele din orele de istorie, precum ºi sursa 3.1, elaboraþi planul unei dezbateri cu

tema: „Cei care sunt implicaþi în declanºarea unui rãzboi sunt responsabili ºi de efectele acestuia”.

3.2. ÞÃRILE DE JOS ªI DECOLONIZAREA

„Þãrile de Jos au cunoscut douãvaluri migratoare legate dedecolonizare. Primul estedeclanºat de independenþaIndoneziei, în anul 1949.Obþinerea independenþei s-afãcut în condiþii care, deºi nudramatice, au fost destul detensionate, influenþând situaþiaolandezilor nãscuþi în colonie ºia numeroºilor euro-asiatici(metiºi numiþi de obicei«olandezi indonezieni») carenu-ºi mai gãsesc locul în nouarepublicã. Deteriorarea relaþiilor

dintre Indonezia ºi Þãrile de Josdupã 1949 a determinataproximativ 280.000 de persoanesã pãrãseascã arhipelagul, undenu-ºi mai puteau menþinesituaþia oarecum privilegiatã pecare o avuseserã. Aproximativdouã treimi dintre cei care s-audeplasat erau olandeziindonezieni. Fãrã speranþa de amai putea reveni, ei s-auîmbarcat cãtre o metropolãîndepãrtatã ºi rece, pe care ceimai mulþi dintre ei nici nu ovãzuserã vreodatã.“

PENTRU PROFESORDecolonizarea este unul dintreprocesele care se accentueazãdupã încheierea celui de-al doilearãzboi mondial. Noi prezentãmelevilor acest drum al eliberãrii încadrul lecþiilor despre lumea post-belicã. Discuþia se poartã, de regu-lã, asupra cãilor ºi etapelor obþine-rii independenþei de cãtre fostelecolonii. De asemenea, se insistãasupra problemelor economice,dar ºi politice care apar în statelerecent eliberate. Un aspect maipuþin discutat este cel al situaþieilocuitorilor, europeni ºi bãºtinaºi.Statutul tuturor se modificã încondiþiile obþinerii independenþei.


„Al doilea val al imigrãriicãtre Þãrile de Jos este legat deindependenþa obþinutã în1975, de Surinam (fostaGuyana olandezã). Cei care au

migrat sunt creoli creºtini,urmaºi ai sclavilor africani,indieni hinduºi ºi javanezimusulmani, urmaºi ailucrãtorilor veniþi, cu contract,

în Guyana, în a doua jumãtatea secolului al XIX-lea. Aceastãpopulaþie eterogenã are,începând cu anul 1954,naþionalitate olandezã.”

31

APLICAÞIE• Localizaþi pe hartã coloniile olandeze despre care vorbeºte sursa datã.• Marcaþi pe axa timpului cele douã valuri de migranþi.• Examinaþi contextul istoric în care se formeazã cele douã valuri migratoare ºi formulaþi douã

cauze ale migraþiei olandezilor indonezieni cãtre metropolã.• Formulaþi o ipotezã în legãturã cu capacitatea acestor migranþi de a se adapta vieþii din

metropolã.

Bouda Etemad, Integrarea în Europa a „repatriaþilor-expatriaþilor” decolonizãrii, în Les defits migratoires,Colloque CLUSE, Neuchatel, 1998.

3.3. AM PLECAT DIN ROMÂNIA PENTRU ÎNTREGIREA FAMILIEI

„Numele ºi prenumele:Castoride Therezia.Locul ºi data naºterii: Tãlmaci,lângã Sibiu, 5 aprilie 1927.– De ce aþi pãrãsit România? – Am plecat din Româniapentru întregirea familiei,fraþii, ginerele ºi fiica mea fiindplecaþi mai înainte.– Cum ºi când aþi plecat dinRomânia (legal sau ilegal)? – Am plecat legal, în anul1985, ºi am donat tot ce aveamstatului român pentru a puteaprimi în Germania pensie ºilocuinþã.– De ce aþi ales Germania? – Am ales Germania deoarecenu am vrut sã mã despart defamilie, rudele mele trãind înaceastã þarã.

– Cum v-aþi adaptat vieþii înGermania? – M-am adaptat foarte bine,deoarece cunoºteam limba,obiceiurile; eu am plecatdintr-o zonã unde trãiau maimult saºi. În afarã de acestea,eram împreunã cu familia mea.– Ce planuri aveþi? – Sã-mi ajut copiii ºi sãcontinuu sã fac acte de caritate.– Ce simþiþi pentru România? – Îmi este dor de locurile undeam trãit ºaizeci de ani. Aº vreasã revin ºi sã mã întâlnesc cuprietenii din þarã.– Unde consideraþi cã v-a fostmai bine? – Iubesc România, dar înGermania nivelul de viaþã estemai ridicat.“

Interviu realizat de eleva Petruþa Nicolae, clasa a X-a, în cadrulproiectului „A fi migrant în România”.

APLICAÞIEIdentificaþi motivelemigraþiei din aceastã sursã;comparaþi-le cu cele stabilitepentru sursa 3.2; explicaþiasemãnãrile ºi deosebirile.

3.4. COSTEL ªERBAN, 27 DE ANI, S-A REALIZAT ÎN ITALIA.DIN NECALIFICAT, ªEF-CONSTRUCTOR LA ROMA

„Despre românii din Italiapresa aflã, în general, cã furã,tâlhãresc, violeazã, vânddroguri. Majoritatea ºtirilor,puse cap la cap, seamãnã cu ocronicã infracþionalã. Potrivit

ultimelor estimãri, în Italiatrãiesc aproximativ 250.000 deromâni. Realizãrile acestor sutede români nu apar însã peagenþiile de presã. Costelªerban, 27 de ani, din comuna

Caºin, de lângã Oneºti, Bacãu,este, în felul lui, reprezentativpentru românii care lucreazã înconstrucþii, în Italia. Dupãcâþiva ani de muncã, Costelªerban, botezat de italieni


«Constantino» este acum ºefulunei echipe de constructoriromâni care lucreazã la cinciblocuri de locuinþe din Roma.«Am venit în Italia cumãrfarele. Din Ungaria am luatun mãrfar pânã la Ljubljana,apoi un altul pânã la graniþa cuItalia. Am stat câteva luni,m-am întors acasã, apoi iar amîncercat sã vin, tot cumãrfarele. M-au prins slovenii,mi-au dat interdicþie ºi m-autrimis acasã. Am împrumutat300 de mãrci, din care 50 i-amlãsat soþiei, ºi am plecat dinnou. În februarie 1998 amplecat iarãºi din Ungaria laLjubljana, tot cu mãrfarul, darde la Ljubljana am luat un taxipânã la graniþa Italiei.Eram un om disperat când amajuns la Guidonia, lângã Roma.Cu ultimii bani mi-am luatdouã chifle ºi un iaurt. Câtevaluni am muncit pe apucate, cu50.000 de lire pe zi. Totcãutând, am gãsit o echipã defierari-betoniºti din Napoli,

vestiþii «carpentieri napoletani»care m-au luat cu ei la muncã.Acolo am avut ºansa sã «fur»meserie. ªeful napoletanilorm-a luat ca ajutor.Acum am o echipã de 30 depersoane, dintre care 25români, doi italieni ºi treialbanezi. Dintre români, 16 nuaveau acte. Cu noua lege,patronul le-a fãcut documentela toþi… Patronul vine rar peaici. Mie-mi dã desenele, banii,iar restul mã priveºte. Eucomand materialele, eu semnezpentru betoniere, eu urmãrescfiecare detaliu.Am depãºit de multproblemele materiale: acum amun salariu de câteva mii deeuro pe lunã. M-am gânditsã-mi deschid o firmã, dar eîncã devreme… Oricum, visulmeu nu e sã am trei-patruromâni, sã-i rup cu munca ºi sãcâºtig bani pe spinarea lor. Defapt, eu vreau sã mã întorc înRomânia când voi avea forþafinanciarã necesarã».“

32

Evenimentul Zilei, 25 noi. 2002.

APLICAÞIE• Descrieþi condiþiile în care

Costel ªerban emigreazãdin România.

• Explicaþi dacã este vorbadespre o migrarevoluntarã sau forþatã.

• Interpretaþi afirmaþia„oricum visul meu nu estesã am trei-patru români,sã-i rup cu munca”.

• Formulaþi, cu propriilevoastre cuvintele, visulacestui migrant.Comparaþi acest vis cuproiectele migrantuluidespre care vorbeºte sursa3.3. Stabiliþi asemãnãrileºi deosebirile.

3.5. UN HAIR-STYLIST CÃLÃTOR

„Dupã ce a colindat aproapetoatã lumea, de la Moscova ºipânã în îndepãrtata Africã,Enrico Schiavone a aterizat, nucu multã vreme în urmã, laBucureºti. «Parcat» chiar înburicul târgului, a devenit unfel de simbol al firmei pentrucare lucreazã, respectivcochetul salon de coafurãBlues Line, din incintahotelului Athenée PalaceHilton…Provin dintr-o familie cuadevãrat mare, am opt fraþi(patru bãieþi ºi patru fete), untatã francez ºi o mamãitaliancã, din clasa mijlocie,

dar, având în vedere cã era ofamilie cu adevãrat mare, maidegrabã din cea sãracã. Oricâtmi-aº fi dorit sã devin stilist,banii noºtri erau foarte puþini,iar programele de pregãtire, laParis, foarte scumpe, prinurmare am început prin a lucraca electrician. În cele din urmãam reuºit sã intru la cursurileorganizate de FédérationNationale de la CoiffureFrançaise, o ºcoalã de renumeîn Franþa. La un an dupã ce amterminat aceastã ºcoalã, amajuns la o ºcoalã ºi mairenumitã, de unde am obþinutlicenþa pentru a deschide un

APLICAÞIE• Marcaþi pe hartã traseul

acestui hair-stylist. Credeþicã Enrico este influenþat ºide contextul istoric saudoar de propria„inspiraþie”?

• Formulaþi douã cauze alecãlãtoriilor sale; credeþi cãtermenul „cãlãtorii” estepotrivit? Argumentaþi prosau contra.

• Cãutaþi un exemplu alaltei persoane care amigrat în Româniavoluntar.


salon. Aveam 20 de ani, amînceput sã muncesc ºi am avutbani pentru alte cursuri deperfecþionare.Dupã care a început perioada«marilor cãlãtorii». S-a ivitoportunitatea sã lucrez la unsalon cosmetic din Kenia; amplecat, cu numai 10 dolari înbuzunar ºi am lucrat acolo doi

ani, o viaþã minunatã, dupãcare am plecat la Dar esSalaam, în Tanzania.Am tuns mai ales persoanede culoare, însã ei doreau sã lefie aranjat pãrul în stileuropean. Dupã patru ani amplecat direct la Moscova… ºi încele din urmã aici, înBucureºti.”

33

Revista Life&Style, mai, 2002.

PENTRU PROFESORPentru analiza acestor surse esteutilã reamintirea definiþiilor urmã-toarelor tipuri de migraþii: migraþiaprovocatã de decolonizare, migra-þia provocatã de globalizare, migra-þia economicã ºi migraþia forþatã.Toate aceste definiþii sunt în glo-sar. Un exerciþiu de încãlzire pro-pus elevilor ar putea consta în for-mularea unor definiþii care apoi sãfie comparate cu cele din glosar.

3.6. POVESTEA LUI TOME

„Tome este un copil refugiatdin Mozambic. El ºi-a petrecutcea mai mare parte a vieþii într-o tabãrã de refugiaþi dinZimbabwe.Familia sa, împreunã cu altemilioane de oameni, se

refugiase din Mozambic pentrua scãpa de rãzboiul civil. «Îmiamintesc viaþa de refugiat.Acum trãiesc în propria meaþarã. Sper cã nu vom mai finevoiþi vreodatã sã nerefugiem».”

Copiii refugiaþi: fuga de persecuþii ºi de rãzboi, UNHCR, 2004.

PENTRU PROFESORPentru a cunoaºte ºi apreciacomplexitatea activitãþilordesfãºurate de Înaltul ComisariatONU pentru Refugiaþi, folosiþi cap.„Personalitãþi ºi instituþiiimplicate în migraþiilecontemporane”.

APLICAÞIE• Carcaterizaþi printr-un singur cuvânt afirmaþia: „Acum trãiesc în propria mea þarã”.• Ce credeþi cã îºi aminteºte Tome despre tabãra de refugiaþi din Zimbabwe? Ce s-ar putea face

pentru ca amintirile traumatizante sã se ºteargã mai repede?

SARCINI DE LUCRU PENTRU TOATE SURSELE• Folosind cunoºtintele din orele de istorie, reconstituiþi contextul în care au avut loc

experienþele relatate în sursele date. Pe o axã a timpului, ordonaþi aceste experienþe ºi apoicompletaþi urmãtorul tabel, folosind exemplul dat:

• Împreunã cu colega/colegul tãu, formulaþi cauzele migraþiei pentru fiecare situaþie prezentatãde sursele de mai sus; care sunt motive personale ºi care sunt generale? Comparaþi rãspunsurilevoastre cu cele ale colegilor.

• Alcãtuiþi douã grupe; prima va analiza experienþele care sunt migraþii legale ºi a doua vaanaliza experienþele care aparþin migraþiei ilegale. Examinaþi cauzele ºi consecinþele lor. Caresunt cauzele specifice ale migraþiei ilegale? Care sunt consecinþele acestor migraþii ilegale?

sursa Contextul local Contextul general3.1

3.21949 – Indonezia, fostã colonie a Olandei,devine independentã.1975 – Guyana olandezã obþine independenþa.

Mare amploare a decolonizãrii, încontextul creat de încheierea celui de-aldoilea rãzboi mondial.

3.33.43.53.6


34

SUGESTII PENTRU ALTE ACTIVITÃÞI• Organizaþi o dezbatere cu tema: Cei care recurg la migraþia ilegalã au întotdeauna ºi alte soluþii.• Care dintre experienþele relatate de surse se referã la migraþia voluntarã ºi care la cea forþatã?

Formulaþi, pe baza surselor date, cauzele migraþiei voluntare ºi cauzele migraþiei forþate.• Credeþi cã persoanele implicate în migraþia ilegalã, respectiv voluntarã, se gândeau la

consecinþe atunci când s-au hotãrât sã migreze? Argumentaþi rãspunsul vostru.• Identificaþi în sursele date realitãþile care pot provoca migraþia forþatã; stabiliþi dacã ideile

politice, religioase, culturale susþinute de cei care migreazã pot fi cauze ale migraþiei forþate.• Lucraþi împãrþiþi în douã grupe: fiecare grupã va alcãtui, pe baza surselor date, o listã cu

instituþiile responsabile de provocarea migraþiei forþate. Discutaþi listele alcãtuite de voi.Explicaþi de ce acei factori de decizie au folosit migraþia forþatã ca instrument politic.

În istoria miºcãrilor de populaþii care au avut loc în Europasecolelor XX-XXI, specialiºtii delimiteazã diverse etape, având carepere evenimente majore, politice ºi economice îndeosebi. Vãpropunem douã asemenea variante:1. Etapa primului rãzboi mondial ºi a perioadei ce a urmat

acestuia.2. Etapa celui de-al doilea rãzboi mondial ºi a perioadei

postbelice.3. Etapa care începe cu anul 1973.

Pierre Milza, profesor la Institutul de Studii Politice din Paris,propune o altã periodizare; pentru el, cele „trei timpuri” alemigraþiei europene sunt: 1880-1914, când se resimt consecinþelerevoluþiilor industriale; 1914-1945, cele douã rãzboaie mondialeºi consecinþele lor; 1945-astãzi, când fenomenul migraþiei trebuiediscutat în cadrul globalizãrii.

Evenimentele ne aratã faptul cã Europa a fost, succesiv, spaþiu alemigraþiei, în principal pânã la declanºarea primului rãzboimondial, apoi spaþiu al migraþiilor interne, sau intra-europene,pânã în anii 1960. În acest context trebuie amintitã – datoritãdimensiunilor ºi consecinþelor – situaþia din timpul celui de-aldoilea rãzboi mondial. Acesta a provocat nu doar moartea amilioane de oameni, ci ºi dislocarea a numeroase comunitãþi caurmare a persecuþiilor rasiale ºi politice ale regimurilordictatoriale. Nu dorim sã diminuãm dimensiunile ºi unicitateaHolocaustului, încadrându-l în fenomenul miºcãrilor depopulaþii. Însã ni se pare important sã atragem atenþia asuprafaptului cã acesta a început, aºa cum afirmã Himmler înfragmentul de mai jos, ca o „banalã” evacuare a evreilor.De altfel, în cartea editatã de Consiliul Europei, Teaching aboutthe Holocaust in the 21st century (Predarea Holocaustului însecolul 21), autor Jean Michel Lecomte, sunt delimitateurmãtoarele etape ale dezumanizãrii evreilor de cãtre autoritãþilenaziste:1. Definirea acestui grup etnic2. Înregistrarea3. Însemnarea prin obligaþia de a purta semne distinctive4. Restricþii ºi confiscarea bunurilor5. Excluderea din comunitãþile în care trãiau6. Izolarea prin dislocarea în anumite zone7. Exterminarea

Dupã al doilea rãzboi mondial, Europa devine spaþiu de primirepentru oameni veniþi din alte pãrþi ale lumii: Africa, Asia ºi, înmai micã mãsurã, America Latinã.

35

SPAÞIUL ISTORIC AL MIGRAÞIILORCONTEMPORANEII.

PENTRU PROFESOR• Pentru a discuta caracteristicile

fiecãrei etape folosiþi tabelulcronologic de la p. 15.

• Compararea celor douãperiodizãri poate constitui unbun exerciþiu introductiv, fãrãsã fie însã aspectul cel maiimportant al discuþiilor.


„Vreau sã vorbesc în faþadumneavoastrã cu toatãfrancheþea în legãturã cu unsubiect delicat. Între noi trebuiesã ne exprimãm deschis, dar înpublic nu vom discutaniciodatã despre acest lucru…

Mã refer la evacuarea evreilor,la exterminarea populaþieievreieºti. Acesta este unuldintre acele subiecte desprecare se discutã cu destulãuºurinþã: «poporul acesta va fiexterminat» spun membrii

partidului. «E-n regulã – e scrisîn program – eliminareaevreilor – exterminarea – o vomface»… Aceasta este o glorioasãpaginã nescrisã ºi care nu va finiciodatã înregistratã în istorianoastrã.“

36

HIMMLER SE ADRESEAZÃ UNUI GRUP DE OFIÞERI SS DIN POLONIA OCUPATÃ, OCTOMBRIE 1943

APLICAÞIE• Pe baza cunoºtinþelor din orele de istorie, formulaþi realitatea

politicã la care se referã sursa.• Cât de relevantã este aceastã sursã pentru a rãspunde

întrebãrii: „când ºi unde au migrat oamenii în secolul XX”?Comparaþi rãspunsul vostru cu cel dat de colegi.

• Dezvoltaþi discuþia în cadrul orei de istorie referitoare lapolitica celui de-al treilea Reich.

Documents on the Holocaust, Jerusalem, Yad Vashem, pp. 344-345.

PENTRU PROFESORTermenii emigraþie, imigraþie,migrant sunt definiþi în glosar.

SPAÞIUL ISTORIC AL MIGRAÞIILOR CONTEMPORANE

„În 1919, prin Tratatul de laVersailles, este recunoscutãindependenþa Poloniei, care îºireface ºi graniþele. Situaþiaeconomicã i-a determinat sauchiar constrâns pe polonezi laexil. În acelaºi timp, declinuldemografic provoacã opresiune economicã în Franþa.Pe 3 septembrie 1919, Oficiulpolonez de emigraþie semneazão primã convenþie cu comitetefranceze ale minerilor ºiagricultorilor. Începând cu1924, o organizaþie francezãprivatã controlatã de patronat,Societatea generalã deimigraþie, organizeazã migraþiadinspre Polonia cãtre Franþa.Între 1920 ºi 1931, numãrulpolonezilor sosiþi în Franþa acrescut de la 45 000 laaproximativ 500 000. Ei locuiescºi lucreazã în nordul Franþei, înminele din nord ºi din Lorenasau, mai rar, în ferme.

În anii 1930, criza economicãse face simþitã în Franþa. Drepturmare, muncitorii polonezisunt în centrul atenþiei; uniisunt expulzaþi de pe o zi pealta ºi aproximativ 130 000pãrãsesc Franþa înaintea celuide-al doilea rãzboi mondial, iaraproape 100 000 imediat dupãîncheierea acestuia. Ceilalþi sevor integra în societateafrancezã ºi a doua generaþie vaprimi, prin intermediul«dreptului pãmântului»,cetãþenia francezã.Datoritã specificuluimeseriilor, polonezii au plãtitscump activitatea lor minierãîn Franþa: în 1980, risculdecesului din cauza uneimaladii respiratorii era de 2,5ori mai mare pentru polonezidecât pentru francezi ºi cu12% mai mare din cauzabolilor pulmonare provocatede produsele de suprafaþã.“

37

UNDE ªI DE UNDE AU MIGRAT OAMENIIÎN SECOLELE XX ªI XXI?1.

1.1. MIGRAÞIA POLONEZÃ ÎN FRANÞA

John Salt: Current trends in international migration in Europe,Council of Europe, 1997.

APLICAÞIE• Pe baza sursei 1.1,

formulaþi douã realitãþi alevieþii economice aleFranþei ºi Poloniei înperioada interbelicã. Suntele valabile ºi pentru altestate europene? Pentru arãspunde, folosiþicunoºtinþele din orele deistorie. Comparaþiconcluziile voastre cuinformaþiile din tabelulcronologic de la p. 15.

• Identificaþi instituþiile carese implicã în organizareamigraþiei legale.

• Comparaþi aceastã situaþiecu cea prezentatã desursa 2. Ce asemãnãri ºideosebiri constataþi?

1.2. MIGRAÞIA CÃTRE VEST, ÎN ANII 1948-1989

Migranþi care s-au îndreptat cãtre Vest, în anii 1948-1989; ei provin din URSS ºidin statele socialiste ale Europei.

APLICAÞIE• Numiþi douã þãri din

blocul comunist ºiindicaþi direcþiilemigraþiilor din anii 1948-1989.

• Formulaþi douã cauze aleacestor migraþii, folosindcunoºtinþele din orele deistorie ºi discuþiilereferitoare la cauzelemigraþiilor.

• Pe baza cauzelor stabilite,identificaþi ce tipuri demigraþii au existat.

• Folosind sursele 1.2 ºi 1.3,observaþi care este statutulþãrilor din Europa deRãsãrit: când ºi de ce suntacestea þãri de plecare,respectiv þãri dedestinaþie?


„Începând cu februarie 2000,când România este în modoficial invitatã la negocierile deaderare la ComunitateaEuropeanã, începe o nouãperioadã în istoria recentã amigraþiei româneºti, aflatã subsemnul normalizãrii circulaþiei.Procesul de ridicare a vizelor seîncheie în ianuarie 2002. Prinurmare, românii pot sã circuleliber în spaþiul Schengen.Numeroase state europene auabandonat rigiditatea faþã deromâni ºi au încheiat acorduriprin care permit muncasezonierã pe teritoriul lor. Estecazul Germaniei, Spaniei,Portugaliei, Elveþiei,Luxemburgului ºi Ungariei.

Convenþiile acoperã domeniileinformaticii, sãnãtãþii,agriculturii ºi construcþiilor. Larândul ei, România sepregãteºte sã devinã parte aprocesului de coordonare ºiunificare a politicilor europeneîn domeniul migraþiilor. Pe deo parte, ea intensificã mãsurileîmpotriva migraþieiclandestine; pe de alta,benficiazã de faptul cã 3% dinPIB provine din fonduriletrimise din strãinãtate demigranþii români…România, dupã 1989, a fostbolnavã de «maladia»circulaþiei, o maladie pe care –din cauza neînþelegerii ei –Ocidentul nu a reuºit nici sã o

38

1.3. NUMÃRUL STRÃINILOR ÎN CÂTEVA ÞÃRI ALE EUROPEI CENTRALE ªIRÃSÃRITENE, 1987-1996 (ÎN MII DE OAMENI)

Þara 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996Bulgaria – – 24,1 23,4 28,0 – 31,4 34,4 – 36,3Cehia 34,6 34,9 35,2 35,1 37,7 49,6 77,1 103,7 158,6 186,7Estonia – – 602,4 – – – – – 533,7 –Letonia – – 1278,8 – – – – – 1144,5 –Lituania – – 750,5 – – – – – 695,3 –Ungaria – – – – 73,9 88,2 – 138,1 140,0 138,0Polonia – – – – – 30,0 – – –România – – – – – 3,2 2,7 1,9 1,9 1,7Slovenia – – – – – – – 24,8 48,0 43,0

John Salt: Current trends in international migration in Europe, Council of Europe, 1997.

APLICAÞIE• Selectaþi douã dintre þãrile din tabel ºi comparaþi numãrul strãinilor înregistraþi pentru anii

1988, 1989, 1990 ºi 1996. Interpretaþi observaþiile pe baza cunoºtinþelor din orele de istorie.• Examinaþi datele care privesc România; discutaþi cu un coleg ºi formulaþi douã cauze ale

scãderii numãrului de strãini înregistrate începând cu 1993.• Pe baza surselor 1.2 ºi 1.3 referitoare la România, rãspundeþi întrebãrii: care dintre urmãtoarele

cauze credeþi cã a/au determinat scãderea imigraþiei: politica de descurajare a imigraþiei iniþiatãde autoritãþi, securizarea graniþelor, dezinteresul migranþilor pentru România ca þarã dedestinaþie, alte cauze?

1.4. ANUL 2000: CIRCULAÞIA MIGRATOARE SE AMPLIFICÃ

Autoarea studiului este sociologºi lucreazã în cadrul institutuluiMaison des sciences de l’homme.Ea se ocupã de migraþiile în careeste implicatã Europa de Est, înspecial România, ºi de impactulpe care comunicaþiile îl au asupramigraþiilor. Lucrarea propuneperspective multiple ºi inediteasupra mobilitãþii românilor,rãspunzând întrebãrilor: Cinesunt migranþii români?, Din ceregiuni provin?, Care le suntplanurile?, Care le suntdestinaþiile ºi strategiile?


învingã ºi nici sã o gestioneze.Opunându-i o politicã deintroducere a barierelor,discriminatorie în comparaþiecu atitudinea faþã de alte þãridin Est, Europa nu a folosit

momentul pentru a faceca o circulaþie migratoarelegitimã sã nu devinão migraþie complexã,adesea neplãcutã ºi greude stãpânit.“

39

Dana Diminescu, Visibles mais peu nombreux – les circulationsmigratoires roumaines, Paris, 2003.

APLICAÞIE• Enumeraþi trei domenii în care sunt acceptaþi românii ca muncitori sezonieri.• Ierarhizaþi aceste domenii dupã complexitatea muncii depuse.• Comparaþi atitudinea þãrilor europene faþã de România, aºa cum rezultã din aceastã sursã, cu

atitudinea Franþei faþã de Polonia, conform sursei 1.1. Analizaþi asemãnãrile constatate.

SARCINI DE LUCRU PENTRU TOATE SURSELE• Desenaþi pe o hartã a lumii direcþiile în care se desfãºoarã migraþiile despre care relateazã

sursele 1.1, 1.2 ºi 1.3.• Pe o axã cronologicã, aºezaþi migraþiile la care se referã sursele date. Observaþi dacã în anul

1989 sunt modificãri evidente; dacã sunt, explicaþi de ce, folosind cunoºtinþele din orele deistorie.

• Analizaþi materialele realizate ºi rãspundeþi întrebãrilor:a. Unde ºi de unde migreazã oamenii în secolele al XX-lea – al XXI-lea?b. Este migraþia o realitate permanentã a secolelor al XX-lea – al XXI-lea?

• Completaþi urmãtorul tabel pe baza surselor date ºi a concluziilor voastre:

Þara deorigine Realitãþi Þara de

destinaþie/gazdã Realitãþi

PoloniaDificultãþi economice dupã

încheierea primului rãzboi mondial.Formarea statului naþional.

FranþaRefacerea economicã dupãîncheierea primului rãzboi

mondial, declin demografic.

SUGESTII PENTRU ALTE ACTIVITÃÞIFolosind tabelul de mai sus, organizaþi o discuþie pe baza urmãtoarelor întrebãri:

a. Ce probleme încearcã sã rezolve cei implicaþi în migraþii?b. Ce probleme provoacã migraþiile în þãrile de sosire/de destinaþie/gazdã?


„Dintr-un început trebuie sãfacem precizarea cã refugiaþiireprezintã o categorie distinctãde migranþi ºi anume ei suntcei care, din motive politice,etnice, religioase, sunt nevoiþisã pãrãseascã þara de origineunde viaþa lor ºi a familiilorlor nu mai este în siguranþã.Cauzele plecãrii sunt legatede evenimente care au loc înþara lor.Spre exemplu, o doamnã,refugiatã în România dinAfganistan, a trebuit sãpãrãseascã þara împreunã cufiica ei pentru cã soþul ei a fostarestat ºi omorât de talibani iarea ar fi fost obligatã sã secãsãtorescã din nou, cu untaliban. Avea doar douãalternative: sã moarã sau sã

plece. Relatarea ei despre fugadin þara natalã pare desprinsãdintr-un film cu scenariul binescris. Dar nu este film, ci chiarviaþa ei ºi a fiicei sale de patruani, obligate sã plece sprenecunoscut, având ca proviziimigdale ºi stafide. La primaîncercare au fost prinse ºipedepsite cu închiderea într-ocelulã în care mama a stat cuapa pânã la genunchi þinându-ºifiica tot timpul în braþe pentru ao proteja. Au reuºit sã fugã ºi aurmat o a doua tentativã, dedata aceasta reuºitã. Îi eratovarãºã de drum o altã mamãcu un bãiat de câþiva ani. Cândbãiatul a privit, într-o noapte,cerul plin de stele, i-a spusmamei: Uite, mama, talibaniiau împuºcat cerul!“

40

MIGRAÞIILE CONTEMPORANEINFLUENÞEAZÃ ªI REGIUNEA ÎN CARE EU TRÃIESC?

2.2.1. UITE, MAMÃ, TALIBANII AU ÎMPUªCAT ªI CERUL!

Cati Pãcurar, Organizaþia non-guvernamentalã ARCA.

PENTRU PROFESOR

Pentru critica sursei, puteþi folosiinformaþii suplimentare despreaceastã organizaþienonguvernamentalã, care segãsesc în capitolul „Personalitãþiºi instituþii implicate înmigraþiile contemporane”.

APLICAÞIE• Formulaþi motivele

refugiului femeii afgane înRomânia.

• Descrieþi, folosindcuvintele voastre, oîntâmplare prin care atrecut aceastã femeie.

• Comparaþi aceastã relatarecu cea a migrantului dinCongo-Brazaville.Identificaþi douãasemãnãri ºi explicaþi-le.

• Formulaþi o apreciere înlegãturã cu impactulevenimentelor asupracopilului din sursa 2.1.

2.2. TATÃL IRAKIENILOR DIN BUCUREªTI

„Locuieºte de aproape zece aniîn România ºi a ajuns aici dupão mulþime de peripeþii. Nuprea vrea sã vorbeascã despreîntâmplãrile prin care a trecut,iar povestea lui este aproape lafel ca a celorlalþi oameni careau fugit din Irak. Mohammedeste la un pas de a obþinecetãþenia românã ºi spune dintot sufletul cã vrea sã fieromân. În Bagdad eraproprietarul unui atelier auto ºi

a fugit de acolo pentru cã erapersecutat din cauzã cãprovenea din nordul þãrii.«Când mã duceam acasã, kurziide acolo spuneau despre minecã sunt omul guvernului, iarcând mã duceam în capitalã,securitatea spunea cã suntomul celor din nord». ÎnBucureºti, Mohammed a strânspe lângã el o mulþime de tinericare se aflã în situaþia lui ºicare au nevoie de ajutor.“

Ziarul Evenimentul Zilei, 2002.

PENTRU PROFESORªi în acest caz am folosit, casursã, un ziar. Decizia mea sebazeazã pe douã realitãþi: înRomânia încã nu existãpublicaþii de specialitate, care sãprezinte ºi sã analizezefenomenul imigraþiei; ziarul este,ºi pentru elevii noºtrii, o sursã laîndemânã pentru a sedocumenta.


41

APLICAÞIE• Explicaþi, pe baza informaþiilor din sursã, de ce lui Mohammed i se spune „tatãl” irakienilor

din Bucureºti.• Identificaþi, formulaþi ºi comparaþi cauzele migraþiei la care se referã sursele 2.1 ºi 2.2. În ce

mãsurã aceste surse sunt confirmate de realitãþile prezentate de harta de mai jos (sursa 2.3)?• Citiþi, timp de o sãptãmânã, ziarele ºi revistele pe care le aveþi la dispoziþie. Alcãtuiþi un dosar

cu informaþiile care se referã la imigraþia în România. Folosiþi aceste informaþii pentru oanalizã pe baza urmãtoarelor aspecte:a. þara de provenienþãb. cauzele migraþieic. povestea imigrantuluid. asemãnãri ºi deosebiri între „voci”e. existã o „schemã” folositã de imigranþi în relatãrile lor?

2.3. HARTA ZONELOR DE TENSIUNE DIN ANII 1990

Chaliand s.a, Atlas historique des Migrations, Paris, 1994.

APLICAÞIE• Marcaþi pe harta de la sursa 2.3 locul în care trãiþi. România este într-o zonã liniºtitã, fãrã

conflicte militare, etnice sau religioase. Aceastã realitate favorizeazã migraþia? Formulaþi maiîntâi rãspunsul referindu-vã la imigraþie, ºi apoi la emigraþie. Pentru mai multe informaþiiputeþi recurge la site-ul www.omfm.ro.

• Pe baza sursei 2.3, identificaþi zonele de conflicte. Grupaþi în echipe de 2-3 elevi, realizaþi odocumentare privind zona, cronologia evenimentelor, taberele implicate, cauzele, rezolvareaconflictului. Acordaþi o atenþie specialã modului în care aceste conflicte influenþeazã viaþaoamenilor.

• Explicaþi, cu ajutorul cunoºtinþelor de istorie, de ce în Africa sunt cele mai numeroase zone cuconflicte. Care dintre acestea mai este deschis ºi astãzi?


42

În ansamblul populaþiei rurale,29% dintre respondenþi aucãlãtorit în strãinãtate dupã1990. 7% dintre românii carelocuiesc la oraº au muncitpentru o perioadã într-o þarãstrãinã. De asemenea, în 17%dintre gospodãrii existã ºi alte

persoane care au lucrat înstrãinãtate pentru un timp.Aceste cifre aratã cã un numãrtot mai mare dintre români(în cazul de faþã, dintre cei dinmediul urban) cãlãtoresc saumuncesc în strãinãtate.În oraºele mari ºi în

Bucureºti, pondereapersoanelor care au cãlãtoritîn strãinãtate este mai mare.În schimb, este mai micprocentul celor care aulucrat o perioadãîn strãinãtate, mai alesîn Bucureºti.

2.4. MIGRAÞIA ROMÂNILOR ÎN ITALIA ªI PREZENÞACOMPANIILOR ITALIENE ÎN ROMÂNIA

Am ales datele referitoare la Italiapentru cã este ºtiut cã Italia esteþara preferatã de românii caremigreazã. Mass-media vorbeºtenu doar despre familii întregi, ci,uneori, ºi despre sate care s-austrãmutat la Roma sau Torino.

Judeþul Companii cucapital italian

Procentul migranþilor din zonaruralã cãtre Italia

Bacãu 51% 22%Alba 52% 4%Bucureºti 29% –Constanþa 12% 4%Timiº 47% 10%

Institutul Naþional de Statisticã, 2002.

2.5. MIGRAÞIE ªI CÃLÃTORII ÎN STRÃINÃTATE

Cãlãtorii/lucru în strãinãtate dupã 1990. Diferenþele pânã la 100% suntnon-rãspunsuri

Dvs. aþi cãlãtorit în strãinãtate dupã 1990? Dvs. aþi lucrat în strãinãtate pentru un timp?Oraºmic

Oraºmediu

Oraºmare

Bucu-reºti

UrbanOraºmic

Oraºmediu

Oraºmare

Bucu-reºti

Urban

Da 23 29 32 31 29 9 8 7 4 7Nu 77 71 68 69 71 89 91 91 94 91

Cifrele reprezintã procente. Diferenþele pânã la 100% sunt non-rãspunsuri

Sondajul ,,România urbanã”, realizat în anul 2005 de Fundaþia pentru o Societate Deschisã.


43

APLICAÞIE• Pe baza surselor 2.4 ºi 2.5, formulaþi douã realitãþi socio-economice din România anilor 2000.• Ordonaþi zonele în care companii italiene au facut investiþii în România ºi marcaþi-le pe o hartã

a þãrii noastre.• Cu ajutorul profesorului de geografie, caracterizaþi forþa economicã – potenþialul economic al

acestor zone ºi formulaþi o explicaþie a interesului investitorilor strãini pentru ele.• Ordonaþi zonele din care emigreazã românii. Folosind din nou cunoºtinþele din orele de

geografie, formulaþi douã explicaþii ale acestui fenomen.• Comparaþi datele acestui studiu statistic cu informaþiile din mass-media la care aveþi acces; se

confirmã sau se contrazic?

SARCINI DE LUCRU PENTRU TOATE SURSELEFolosind informaþiile din sursele date, rãspundeþi întrebãrii: dacã trãiesc într-o zonã liniºtitã, înpace, ar trebui sa mã preocupe migraþiile?

SUGESTII PENTRU ALTE ACTIVITÃÞI• Alcãtuiþi douã grupe pentru a realiza o anchetã în legãturã cu imigraþia ºi respectiv emigraþia

din România; aveþi în atenþie ca grupuri-þintã atât persoane obiºnuite, cât ºifuncþionari/instituþii implicate în aceastã realitate. Folosiþi materialele adunate pentru odezbatere cu tema: „Ce sentimente avem faþã de strãinul de lângã noi?”

• Folosind sursele date, precum ºi cunoºtinþele voastre, prezentaþi printr-un articol de ziar sauun poster, schimbãri (economice, sociale, politice, culturale etc.) provocate de migraþiilecontemporane în zonele în care acestea se desfãºoarã. Alegeþi cele mai reuºite materiale ºidiscutaþi-le cu migranþi pe care îi cunoaºteþi sau pe care îi puteþi întâlni prin intermediul uneiorganizaþii nonguvernamentale (spre exemplu, Organizaþia Femeilor Refugiate în România,[email protected]).


Continentul european a devenit, de facto, un continent deimigrare. Aceasta se poate constata nu numai în plan demografic,ci ºi în evoluþia fenomenului migraþiei. Dacã numãrul din ce înce mai mare al imigranþilor se face simþit este pentru cã, dupã1973, caracterul temporar atribuit imigraþiei ºi-a pierdutvalabilitatea, ea dobândind un caracter definitiv; altfel spus,prezenþa imigranþilor s-a transformat dintr-o ºedere temporarãîntr-o instalare permanentã. Chiar dacã dorinþa de a se întoarceeste totdeauna prezentã, în special la migranþii din primageneraþie, revenirea definitivã în þara de origine a devenit un mit.Reîntregirea familiei ºi copiii nãscuþi în þãrile-gazdã sunt doifactori importanþi care explicã rãmânerea definitivã a imigranþilorîn þãrile de primire.

Acest fenomen este însoþit de altele care-i influenþeazã direct peimigranþi: mai întâi, este vorba de integrarea imigranþilor însocietãþile de primire. Ce drepturi trebuie acordate imigranþilorpentru ca ei sã reuºeascã sã se integreze? Existã rasism ºidiscriminare faþã de imigranþii Europei?

Impactul emigraþiei asupra þãrii de origine este la fel de complexca ºi cel constatat în þara de primire. Acesta este, de obicei,prezentat sub douã aspecte: primul, cel care priveºte emigraþia cao fugã a creierelor, ceea ce este un inconvenient pentru þara deorigine; al doilea, cel care subliniazã mai ales efectele pozitive:emigraþia contribuie la schimbarea ºi evoluþia societãþii deorigine. Aceastã contribuþie nu trebuie pusã numai pe seamaemigranþilor de primã generaþie. Mai lent, mai dificil, legãturilede familie, culturale ºi economice continuã sã existe chiar dupãmai multe generaþii. Emigraþia reduce ºomajul din þara de origine.Aceastã observaþie pleacã de la constatarea cã aceia care auemigrat din motive economice erau fie ºomeri, fie lucrãtori curisc de ºomaj. Rãmânerea în þarã a acestei armate de ºomeri ar fiprovocat tulburãri sociale într-o þarã cu dificultãþi economice. Înplus, prin transferul de economii ºi prin investiþii, prin noilementalitãþi pe care le aduc, emigranþii contribuie direct ladezvoltarea þãrii de origine.

44

CONSECINÞELE MIGRAÞIILORCONTEMPORANEIII.

CONSECINÞELE MIGRAÞIILOR CONTEMPORANE

„Revista Memoria a început sãaparã în anul 1991. Iniþiatorulºi fondatorul ei este BanuRãdulescu. Numele nu esteîntâmplãtor: Memoria –deoarece comunismul aîncercat sã «aresteze»gândirea prin îngrãdirealibertãþii de expresie. Revistavrea sã salveze de la uitareoameni ºi fapte care sãcontribuie la înþelegereaistoriei în timpul

comunismului.(http://revista.memoria.ro)Memorialul de la Sighet a fostiniþiat în anul 1992. În 1995,Consiliul Europei l-a luat subegida sa, iar în 1998 l-a aºezatprintre principalele locuri depãstrare a memorieicontinentului, alãturi deMemorialul de la Auschwitz ºide Memorialul Pãcii dinNormandia. Format dintr-unMuzeu, situat în fosta

închisoare politicã de laSighet, ºi un Centruinternaþional de studii asupracomunismului, cu sediul laBucureºti, Memorialul arescopul de a reconstitui ºipãstra memoria unor popoare;cercetãrile ºi documenteleCentrului privesc în specialpoporul român, cãruia întimpul comunismului i s-aindus în conºtiinþã o istoriefalsã.“

45

CUM MODIFICÃ MIGRAÞIA VIAÞAMIGRANÞILOR ªI A FAMILIILOR LOR?1.

1.1. CHIPURI ªI NUME ALE DEPORTAÞILOR

a. Deportaþi în Bãrãgan; b. Memorialul de la Sighet: Fragment din pereþii exteriori ai Spaþiului de Reculegere ºi Rugãciune; aicisunt inscripþionate numele celor care au murit în închisori, în lagãre ºi în deportare în timpul regimului comunist dinRomânia.

Fotomemoria unei deportãri, Bãrãgan, 1951.Revista Memoria, nr.1/2005.

a.

b.


„În rând, câte doi, intrãm însala de clasã. Învãþãtorul seaºeazã la catedrã. Astãzi, lecþiade moralã, anunþã el dupã ce afãcut prezenþa, poticnindu-sedin cauza numelor noastrearabe. Începe sã vorbeascãdespre moralã aºa cum face înfiecare zi de când am începutsã frecventez ºcoala. Odiscuþie se porneºte întrecopiii francezi ºi învãþãtor.Toþi ridicã mâna pentru a

vorbi, pentru a-ºi povestiexperienþa, pentru a-ºidemonstra concordanþa moralãcu lecþia de astãzi. Noi, arabiidin clasã, nu avem nimic despus. Cu ochii larg deschiºi,cu urechile atente, ascultdiscuþia. ªtiu bine cã locuiescîntr-o mahala din barãci decarton ºi cã numai cei sãracilocuiesc în astfel de locuri.Am fost de mai multe ori laAlain, care locuieºte cu

pãrinþii lui pe strada Monin,într-o casã. Am vãzut cã eramult mai frumos decât înbarãcile nostre. ªi ce multspaþiu! Doar camera lui Alainera cât toatã chaaba (baraca)noastrã în întregime. Are ocamerã numai pentru el, unbirou cu cãrþi, un dulappentru haine. Îmi este ruºinesã spun unde locuiesc. Dinacest motiv Alain nu a venitniciodatã la mine.”

46

APLICAÞIE• Sursa 1.1 se referã la deportãrile din perioada comunistã. Folosind cunoºtintele din orele de

istorie, realizaþi un studiu de caz în care sã precizaþi:a. ce categorii sociale sau etnice au fost supuse deportãrii în România comunistã;b. din ce regiuni ºi unde au fost fãcute deportãri;c. care a fost pretextul ºi care au fost cauzele reale ale deportãrilor;d. ce probleme au vrut sã rezolve autoritãþile comuniste prin deportãri; ce probleme provoacã,

la rândul lor, aceste deportãri.• Imaginaþi-vã cã sunteþi unul dintre cei care apar în aceste fotografii (adult sau copil); scrieþi un

jurnal în care sã povestiþi cum se desfãºoarã o zi din viaþa unui deportat. Pentru aceasta folosiþiºi relatarea Dorei Sarafolean din Copilãria de pe Golgota Bãrãganului.

• Deportãrile hotãrâte de autoritãþile comuniste aratã cã migraþia a fost folositã ca un instrumentpolitic; discutaþi cu colegii voºtri dacã astfel de situaþii mai existã acum, în secolul al XXI-lea.

• La Sighet existã o listã a celor care au pierit în timpul deportãrilor hotãrâte de comuniºti.Credeþi cã o astfel de listã este suficientã pentru a face dreptate acestor victime alecomuniºtilor?

• O asemenea „memorie” este utilã tinerilor care nu au cunoscut direct comunismul?Argumentaþi rãspunsul vostru.

1.2. COPILUL UNEI FAMILII DE IMIGRANÞI, LA ªCOALÃ

Azouz Begag, Le gone de Chaaba, Editions du Seuil, Paris, 1986, pp. 58-59.

APLICAÞIE• Revedeþi definiþia discriminãrii ºi analizaþi, pe baza ei, sursa 1.2. Credeþi cã este vorba despre

discriminare?• Citiþi câteva ziare sau reviste pe care le aveþi la dispoziþie ºi identificaþi relatãri despre douã

grupuri minoritare discriminate; formulaþi apoi douã activitãþi prin care putem preîntâmpinadiscriminarea.

• Imaginaþi-vã cã sunteþi membru al unei organizaþii nonguvernamentale care se ocupã deapãrarea drepturilor omului. Primiþi sursa 1.2 de la colaboratori. Ce soluþii puteþi formula? Cucine credeþi cã puteþi colabora pentru ca soluþiile propuse sã fie eficiente?

• Discutaþi cu un coleg despre ce pot face guvernele ºi oamenii obiºnuiþi pentru ca problemelemigranþilor sã fie diminuate sau chiar înlãturate. Comparaþi propunerile voastre cu celeformulate de colegi. Alegeþi douã dintre cele mai uºor de aplicat ºi prezentaþi-le unei instituþiiguvernamentale specializate ºi unei organizaþii nonguvernamentale. Pe baza discuþiilor voastre,alcãtuiþi un proiect în care sã vã implicaþi prin voluntariat.


„Familia Virgilsen locuieºte înpartea de vest a Danemarcei,destul de departe deCopenhaga. Aici s-a format ocomunitate de români încã din1988. «Suntem destul de bineorganizaþi, în oraºul în carestãm existã aproximativ 25 defamilii de români. Cei maimulþi au venit în 1988, pe ceicare au ajuns dupã 1990 nu-iprea cunoaºtem. Rar mai vinecâte un pãrinte din România ºiînchiriazã o bisericã aici, darmãcar o datã la doi ani nestrângem toþi. Altfel, pentru oslujbã trebuie sã mergem pânãîn Suedia, unde existã obisericã ortodoxã cu pãrinteromân», precizeazã VirgilVirgilsen. Legãtura cu þararãmâne Internetul.«Numele de familie l-amschimbat pentru a suna maiscandinav. Nu era o obligaþie,dar a ajutat mult».În 1988 Virgil a reuºit sã treacãgraniþa maghiarã. ªi-a pãrãsitþara ºi, împreunã cu alþiromâni, a rãmas un timp laBudapesta, încercând sãporneascã o oarecare activitatepoliticã ºi un ziar, «Românialiberã». Apoi a plecat maideparte, spre nord. S-a stabilitîn Danemarca ºi, ceva maitârziu, a renunþat la cetãþeniaromânã, nu fãrã regrete. Dupãrevoluþie ºi-a chemat soþia ºicopiii: Alexandru, nãscut în1983, ºi Daniel, cu un an maimic. «Am fost obligat lavremea respectivã sã renunþ lacetãþenia românã ca sã mi-opot lua pe cea danezã ºi din

cauza asta singurii cetãþeniromâni din familia noastrãsunt copiii. Ei sunt ºi cetãþenidanezi în acelaºi timp. Legeale-a permis lor asta ºi eu am zisîntotdeauna cã e bine sã aiamândouã cetãþeniile, dacã sepoate», spune Virgil Virgilsen.În familia Virgilsen se vorbescatât româna, cât ºi daneza.Alexandru a urmat un liceu cuprofil economic. «Nu s-aremarcat prin rezultate la carte,era undeva la mijloc, dar fizic afost mai bine dezvoltat decâtcolegii, fiind ºi o fire maisportivã. Statura sa, de 1,92 m,a reprezentat un avantaj atuncicând s-au selectat bãieþii pentrugarda regalã» precizeazã tatãl.Acum, la 22 de ani, Alexandrueste înrolat în garda RegineiMargareta a II-a a Danemarceiºi pãzeºte Palatul RegalAmalienborg, din inimacapitalei Copenhaga. Pânã pe 1decembrie, când va ieºi dinslujba Reginei, cu uniforma sadistinctã, cu cãciulã de blanãde urs, va atrage zilnic sute deturiºti, dar ºi invidia celorlalþidanezi. Pentru aceºtia dinurmã, faptul de a fi înrolat îngarda Reginei este considerat omare onoare.«Când aude de garda Reginei,danezului i se pare ceva foartedeosebit. Iar Alexandru, castrãin, e oarecum de invidiat.Ei sunt ºi foarte naþionaliºti, îºiiubesc Regina, sunt trup ºisuflet pentru Casa Regalã.Pentru ei este un lucru mare sãajungi la curte», precizeazãVirgil Virgilsen.“

47

1.3. ROMÂN ÎN GARDA REGINEI DIN DANEMARCA

Evenimentul Zilei, 11 noiembrie 2004.

Acest articol este povestea cufinal fericit a unei migraþii careîncepe în România comunistã.Tânãrul din cea de-a douageneraþie de migranþi a primit orecunoaºtere oficialã a societãþii„gazdã” prin satisfacereaserviciului militar chiar în gardareginei.


Gloria a pornit la drum în urmãcu câþiva ani (1997), atunci cândcâþiva tineri africani, studenþi ºirefugiaþi, au decis sã punãbazele unei formaþii, pentru a-ºimai alina dorul de casã ºipentru a aduce un colþiºor dinCongo-ul natal în România.„Mai întâi cântam pentrudistracþia noastrã, în timpulliber. Apoi ne-am dat seama cãaici, în România, nu existã trupecare sã cânte muzicã africanã ºiam vrut sã umplem acest gol.Prin muzica pe care o facem,ne-am propus sã atingem douãobiective: sã promovãm culturaafricanã ºi sã punem umãrul laintegrarea refugiaþilor înRomânia […]. Ni s-au alãturat ºialþi entuziaºti, nu doar din

Congo, ci din diferite þãriafricane, care au o cu totul altãmuzicã decât a noastrã […]. Toþiafricanii au muzica în sânge, senasc cu acest talent muzical,care rãmâne singurul refugiuîntr-o zonã a lumii mãcinatã delupte politice ºi de sãrãcie”.Mbaki a fãcut parte dintr-oorganizaþie politicãstudenþeascã, iar partidul aflatla guvernare nu agrea aceagrupare. De aceea a fost obligatsã pãrãseascã Congoul.Componenþa grupului Gloriaeste urmãtoarea: Mbela Nzuzi,Congo; Mbaki Makengo,Congo; Vincent Calissa,Rwanda; Aime Lema, Congo;Cristian Prihotcã, România;Sorin Petrescu, România.

48

1.4. FORMAÞIA GLORIA

APLICAÞIE• Pe baza surselor 1.3 ºi 1.4,

identificaþi douãmodificãri ce au avut locîn viaþa migranþilor,respectiv în viaþafamiliilor lor.

• Ce soluþii au folosit aceºtimigranþi pentru a pãstralegãturile cu þara deorigine, precum ºi pentrua se integra însocietatea-„gazdã”?

• Organizaþi o dezbatere cutema: „Este importantpentru migranþi sã-ºipãstreze tradiþiile deacasã”? Comparaþirãspunsurile voastre cucele date de participanþiila sondajul realizat deInstitutul de PoliticiPublice, pag 51.

1.5. UN MILION DE BÃRBAÞI LIPSÃ LA APEL

Deºi România nu a trecutprintr-un rãzboi recent, balanþadintre bãrbaþi ºi femei s-adezechilibrat. Minuscul întermeni procentuali (în prezentîmpãrþirea este de 48,8% bãrbaþiºi 51,3% femei, faþã de 49,3%bãrbaþi ºi 50,7% femei înaintede 1989), dezechilibrul estesemnificativ în termeninumerici. Schimbarea se traduceîn 1.084.050 de bãrbaþi lipsã laapel. Cifra este mai mare ca

pierderile României în al doilearãzboi mondial… Lipsa lor deacasã nu poate fi cumpãratã peeuro sau dolari. Sociologii auarãtat cã tinerii care cresc înfamilii din care lipseºte tatãl aumai multe ºanse de a aveaprobleme de disciplinã, de arãmâne în urmã cu studiile ºi dea fi antrenaþi în activitãþiinfracþionale. Familiile caretrãiesc despãrþite au mai multeºanse de a ajunge la divorþ.

Sorin Adam Matei, Evenimentul Zilei, aprilie, 2005.

Coperta CD-ului Gloria-Africa.

APLICAÞIE• Comparaþi sursele 1.3 ºi 1.5. Constataþi un dezacord între ele sau aceste surse se completeazã?• Dacã este posibil, staþi de vorbã cu membrii unei familii din care a plecat „afarã” tatãl; aflaþi

care au fost sentimentele, eventual resentimentele celor rãmaºi acasã.• Pe baza celor ascultate, imaginaþi o scrisoare a celui plecat cãtre cei de acasã, precum ºi

rãspunsul acestora.• Dacã este posibil, staþi de vorbã cu membrii unei familii din care a plecat „afarã” mama. Aflaþi

ce au simþit cei care au rãmas acasã.• Imaginaþi un dialog între mamã ºi copiii ei în zilele de dinaintea plecãrii; ce sfaturi dã mama;

ce întrebãri pun copiii?• Comparaþi reacþiile în ambele situaþii. Ce constataþi?

Albumul „Africa” este dedicatrefugiaþilor de pretutindeni.Producãtor este ARCA- ForumulRomân pentru Refugiaþi ºiMigranþi. Cele mai multe melodiiau ritmuri ºi texte africane; unadintre ele, cântatã în francezã ºiromânã, se numeºte „Viaþa-ifrumoasã ºi meritã trãitã”.


49

SARCINI DE LUCRU PENTRU TOATE SURSELE• Analizaþi toate sursele date prin metoda studiului de caz (vezi capitolul Sugestii metodologice),

rãspunzând urmãtoarelor întrebãri:– Ce s-a întâmplat în situaþia relatatã?– Cine sunt cei implicaþi, care este contextul în care a avut loc „cazul”?– Ce elemente/aspecte sunt importante, lipseºte ceva semnificativ din prezentarea faptelor?– Ce alternative aveau cei implicaþi?– Care sunt consecinþele experienþelor prin care au trecut?– Care este mesajul fiecãrei experienþe?

• Pe baza analizei fãcute mai sus, completaþi urmãtorul tabel:

• Stabiliþi de ce experienþa relatatã de sursa 1.1 se deosebeºte de toate celelalte.• Alegeþi din urmãtoarea listã problemele pe care le poate întâlni o familie de migranþi; alcãtuiþi

apoi o ierarhie a acestora ºi argumentaþi alegerea fãcutã: gãsirea unui loc de muncã,necunoaºterea limbii, bani insuficienþi pentru supravieþuire, hrana insuficientã, educaþieprecarã, atitudinea oamenilor, lipsa legãturii cu alþi migranþi, nostalgia dupã locurile natale,legislaþia þãrii de primire, pãstrarea tradiþiilor de acasã.

Sursa Tipul de experienþã:pozitivã/negativã

Ce probleme au întâmpinatmigranþii?

Cine i-a ajutat sã-ºi rezolveproblemele?

12345

SUGESTII PENTRU ALTE ACTIVITÃÞI• Sunt ºi cazuri de migranþi care se repatriazã; care credeþi cã sunt cauzele acestor decizii?• La rândul ei, repatrierea provoacã probleme? Dintre cele menþionate în urmãtoarea listã, care pot fi reale:

pierderea proprietãþii/a bunurilor, probleme de sãnãtate, înstrãinarea rudelor ºi/sau a prietenilor, neîncredereaîn legi ºi/sau instituþii, necunoaºterea limbii de cãtre copiii nãscuþi în þara de imigrare, teama de a recunoaºteeºecul migraþiei?

• Grupaþi-vã în douã echipe; folosind cunoºtinþele voastre, precum ºi sursele date, fiecare echipã formuleazã 4speranþe, respectiv 4 dezamãgiri pe care migranþii le pot avea. Echipa „speranþelor” trebuie sã explice pe ce sebazeazã ele, în ce mãsurã sunt reale. Echipa „dezamãgirilor” explicã de ce apar acestea.

• Joc de rol (vezi capitolul Sugestii metodologice): Alcãtuiþi un cerc þinându-vã de mâini; încercaþi sã simþiþi forþa pecare v-o dã faptul cã sunteþi împreunã. Trei strãini vor încerca sã pãtrundã în cercul vostru; unul va vorbi doar înlimba lui, altul va vorbi în limba voastrã ºi al treilea va folosi forþa. Fiecare va avea 2 minute pentru încercare.Discutaþi apoi despre ce aþi simþit voi înainte ºi în timpul „încercãrilor”; cereþi „strãinilor” sã spunã ce au simþit întimpul încercãrilor lor.

• Credeþi cã acest joc de rol redã, cel puþin parþial, experienþele prin care trec cei implicaþi, direct sau indirect, înmigraþie? Argumentaþi rãspunsul vostru.

• Realizaþi un interviu cu o rudã sau un prieten care a trecut prin experienþa migraþiei sau este implicat înaceastã experienþã. Alegeþi dintre urmãtoarele întrebãri trei care vã pot ajuta cel mai mult pentru a cunoaºtemodul în care migraþia i-a modificat viaþa:

a. În ce mãsurã migraþia a contribuit la îmbunãtãþirea vieþii sale?b. Cu ce probleme aºteptate ºi neaºteptate s-a înfruntat?c. Cine (persoane ºi instituþii) l-a ajutat/l-a împiedicat în rezolvarea acestor probleme?d. Ce relaþii a stabilit cu autohtonii ºi cu ceilalþi migranþi?e. A simþit dorul de casã? Dacã da, cum s-a manifestat?f. Ce obiceiuri a pãstrat?g. A pãstrat legãtura cu cei de acasã? Dacã da, prin ce mijloace?h. Ce a simþit când s-a reîntors în þarã? A mai gãsit teme de discuþii cu vechii prieteni în afara lui „ce mai

faci”, „mulþumesc, bine”?


„Unele comunitãþi practicãtransferuri colective pentrufinanþarea unor proiectespecifice. Emigranþii cotizeazãîn cadrul unei asociaþii careapoi finanþeazã proiectul în þarade origine. Acest tip de transfereste practicat mai ales decomunitatea mali din Franþa ºia avut un impact decisiv asupradezvoltãrii regiunii Kaye, dincare provin cei mai mulþi dintreimigranþi. Aceºtia folosesc 20%din salariul lunar pentrudezvoltarea þãrii de origine.Emigranþii din aceastã regiunedin Mali sunt primii care ausprijinit dezvoltarea localã prinintermediul asociaþiilororãºeneºti; li se atribuie 60%din infrastructura regiunii.Comunitatea mali a ºtiut foartebine sã se structureze pemodelul organizaþieiorãºeneºti; conducãtorul

satului îºi are reprezentantulprintre emigranþi ºi fiecareasociaþie creatã în Franþa reiastructura ierarhicã ºiorganizarea socialã a satului.De fapt, emigrarea este unadevãrat contract întrecomunitatea de origine ºiindividul hotãrât sã emigreze;existã ºi obligaþia acestuia de aajuta la dezvoltarea satului,ceea ce ºi face. Astfel,emigranþii au finanþat 146 derealizãri diferite la Kaye, avândun buget total de 194 milioanefranci. Ei au contribuit înspecial la punerea în valoare areþelei hidraulice pentrumãrirea producþiei agricole. Înafarã de progresul materialprovocat de aceste proiecte,emigranþii au ºi o mareresponsabilitate în evoluþiamentalitãþilor ºi rãspândireavalorilor democratice.“

50

CUM INFLUENÞEAZÃ MIGRAÞIA ÞARADE DESTINAÞIE ªI ÞARA DE ORIGINE?2.

2.1. PROIECTE PENTRU DEZVOLTAREA ASOCIAÞIILOR IMIGRANÞILOR

JanNiessen, France Mochel, Les relations exterieures de l’UnionEuropéenne et les migrations internationales, 1999, pp. 65-66.

APLICAÞIE• Pe baza sursei 2.1,

formulaþi conþinutul„contractului” dintremigranþi ºi comunitatea deorigine.

• Imaginaþi un dialog între opersoanã care vrea sãemigreze ºi conducãtorulcomunitãþii mali; folosiþitextul pentru un joc de rol.

• Organizaþi un joc de rol încare sã aparã un emigrantmali care nu este de acordsã trimitã bani pentrusatul lui. Formulaþiargumentele lui, precumºi contra-argumentelecelor din asociaþie.

• Stabiliþi ce valori pot fiidentificate în deciziileluate de migranþi.

2.2. PROGRAMA DE LIMBA ROMÂNÃ

„2.2.1. Curs de iniþiere pentrucopiii strãinilor care audobândit statutul de refugiat înRomânia ºi pentru minoriirefugiaþi neînsoþiþi, 16.06.2004

Curriculum-ul de limbaromânã ca limbã strãinã seadreseazã copiilor care provindin familii refugiate aflate peteritoriul României ºiurmãreºte sprijinirea învãþãriilimbii române, prinintermediul unui curs

pregãtitor cu durata de un an,astfel încât, la sfârºitulacestuia, copiii sã poatã fiintegraþi în sistemul deînvãþãmânt românesc, în clasecorespunzãtoare vârsteiacestora.Având în vedere diferenþele devârstã ale copiilor,curriculumul de limba românãeste elaborat, în mod adecvat,pe trei nivele de studiu:Nivel I: 6-10 ani;Nivel II: 11-14 ani;Nivel III: 15-18 ani.


2.2.2. Programa de limbaromânã – curs de iniþiere pentrustrãinii adulþi care au dobândito formã de protecþie înRomânia, 18.11.2004

Prezenta programãreglementeazã studiul limbiiromâne de cãte strãinii adulþicare au dobândit o formã deprotecþie în România.Structura modularã aprogramei permite parcurgereasa în ritmul propriu fiecãreigrupe de cursanþi, progresulfiind diferenþiat în funcþie deabilitãþile individuale deînvãþare a unei limbi strãine.Competenþe generale:1. Receptarea ºi producerea de

mesaje orale ºi scrise în

limba românã, pentru apermite cursanþilorintegrarea în societatearomâneascã.

2. Receptarea ºi producereaunor structuri discursive înlimba românã specificedomeniului de activitate pecare cursanþii îl vor aborda,pentru a permite integrareasocio-profesionalã a acestora.

3. Învãþarea limbii române caparte componentã a culturiiromâne, pentru a înlesniprocesele de adaptare ºiaculturare.

4. Folosirea instrumentelor debazã în învãþarea limbiiromâne ca limbã strãinã,pentru a permite progreseulterioare.“

51

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, Programe.

România este semnatarã a unordocumente internaþionale privindstatutul refugiaþilor. Astfel,Convenþia din anul 1951 privindstatutul refugiaþilor prevede:„Statele contractante vor facilita,pe cât posibil, asimilarea ºinaturalizarea refugiaþilor. Vorface, în mod deosebit, toateeforturile necesare pentru aurgenta procedurile denaturalizare ºi pentru a reduce,pe cât posibil, taxele ºi costurilelegate de aceste proceduri”(asimilare în sensul integrãrii înviaþa economicã, socialã ºiculturalã a þãrii, în nici un caz oasimilare forþatã sauconstrângãtoare).

APLICAÞIE• Formuleazã, pe baza sursei 2.2, douã motive ale iniþiativei legislative a statului român, precum

ºi douã consecinþe ale acestei decizii.• Într-o listã de patru mãsuri pe care statul român, semnatar al unor documente internaþionale,

trebuie sã le ia, ce loc ar trebui sã ocupe acest document pentru învãþarea limbii române decãtre refugiaþi?

• Alcãtuiþi 3 grupe; fiecare va formula o mãsurã care ar trebui sã aparã pe listã. Prezentaþirãspunsurile voastre, alegeþi cele mai bune idei. Contactaþi apoi o instituþie implicatã înproblemele refugiaþilor ºi discutaþi propunerile voastre.

2.3. OPINIA PUBLICÃ DIN ROMÂNIA

„1. Credeþi cã pentru binelesocietãþii este de dorit caimigranþii sã-ºi menþinãobiceiurile ºi tradiþiile lor sausã renunþe la ele ºi sã leurmeze pe cele ale românilor?61% – sã îºi menþinã obiceiurile

ºi tradiþiile lor;23% – sã renunþe la obiceiurile

lor ºi sã le urmeze pecele ale românilor.

2. În ce mãsurã sunteþi deacord cu urmãtoarele afirmaþii?Când existã puþine locuri demuncã, românii ar trebui sãaibã întâietate în faþaimigranþilor (strãinilor):

6% – dezacord total;10% – mai degrabã dezacord;16% – mai degrabã acord;62% – acord total.Sunt oameni din þãri mai sãracedecât România care vin sã mun-ceascã la noi în þarã. Ce credeþicã ar trebui sã facã guvernul?10% – Sã-i lase sã vinã pe toþi

cei care vor;12% – Sã interzicã acestor

oameni sã vinã;32% – Sã-i lase sã vinã atât

timp cât sunt locuri demuncã;

33% – Sã limiteze numãrulcelor care pot sã vinã.

Sondajul Intoleranþã,discriminare ºi autoritarism înopinia publicã este realizat deInstitutul pentru Politici Publice(IPP) în cadrul proiectului„Extremism în România”.Finanþarea acestui proiect esteasiguratã de cãtre The GermanMarshall Found of the UnitedStates. Este vorba despre oinstituþie americanã a cãreimisiune este aceea de a stimulaschimbul de idei ºi de a promovacolaborarea dintre Europa ºi SUAîn spiritul Planului Marshallpost-rãzboi. La începutul anului2003, IPP a iniþiat proiectul„Extremism în România” princare ºi-a propus sã conºtientizeze

Continuare pe pagina 52


3. Cum apreciaþi numãrulimigranþilor în România?6% – Mult prea mulþi;

21% – Prea mulþi;25% – Atât cât trebuie;10% – Prea puþini;1% – Mult prea puþini.

4. Aþi auzit de ConsiliulNaþional pentru CombatereaDiscriminãrii?33% – Da, am auzit;58% – Nu, nu am auzit;9% – Nu rãspund.“

52

2.4. VERSURILE LUI DJ SYTO

„Mai multe cântece rasiste ºixenofobe, ale cãror þinte sunt,în mod particular, imigranþiiromâni ºi marocani, fac ravagiiîn provincia spaniolã Castellon,unde se propagã mai ales graþieInternetului. Sunt site-uri cumuzicã «bakalo» (termenpeiorativ prin care spanioliidesemneazã muzica de proastãcalitate). Un site care conþineacântecul împotriva românilor

anunþa pe portalul sãu cãrespectiva melodie fusesedescãrcatã de 5.800 deutilizatori. Organizaþia «SOSRacismo» a fost alertatã pentruprima datã în legãturã cucântecul împotriva imigranþilorromâni în mai 2004, însã, înciuda demersurilor legaleiniþiate de aceasta, astfel demelodii continuã sã circulenestingherite.“

Sondajul Intoleranþã, discriminare ºi autoritarism în opinia publicã,România, 2003.

APLICAÞIERãspundeþi ºi voi, individual, întrebãrilor sondajului; discutaþi apoi cu 5-6 dintre colegii voºtri,acordând multã atenþie argumentelor folosite de ei. Comparaþi rãspunsurile voastre cu cele dateîn timpul sondajului. Formulaþi asemãnãrile ºi deosebirile constatate. Ce argumente date decolegii voºtri vi s-au pãrut surprinzãtoare ºi de ce?

Cotidianul El Pais citat de Rompres, aprilie, 2005.

Spania, þara fãgãduinþei pentrumulþi imigranþi, a devenit ºidestinaþia favoritã a unui numãrdin ce în ce mai mare de români.În Alcala, oraºul lui Cervantes,româna cu accent ardelenesc seaude din ce în ce mai des pestrãzi. Majoritatea românilor seþin de muncã; pentru mulþi dintreei însã, viaþa e mai grea decâtpare vãzutã din România.

APLICAÞIE• Plecând de la sursa 2.4, identificaþi douã cauze ale manifestãrii xenofobiei, precum ºi douã

soluþii care sã preîntâmpine astfel de atitudini.• Imaginaþi un dialog cu autorul acestor versuri sau cu admiratorii melodiei. Ce argumente aþi

folosi pentru a-i convinge cã greºesc în ceea ce spun?• Credeþi cã aceia care apreciazã aceste versuri sunt „victime” ale stereotipului „orice strãin este

rãu”, sau sunt alte cauze ale atitudinii lor?• Ce alte stereotipuri cunoaºteþi? Formulaþi douã soluþii pentru eliminarea acestora.• Identificaþi ºi comparaþi atitudinile exprimate faþã de migranþi în sursele 2.3 ºi 2.4. Formulaþi

asemãnãrile ºi deosebirile. Comparaþi rãspunsul vostru cu cel dat de colegi.

reprezentanþii clasei politice,ai mass-media ºi ai societãþiicivile în legãturã cu manifestãrileextremiste ºi, în acelaºi timp, sãidentifice politici ºi programecare sã promoveze toleranþa ºi sãreducã extremismul, în vedereaconsolidãrii democraþiei înRomânia.


53

APLICAÞIE• Alcãtuiþi patru grupe. Fiecare grupã va analiza critic o sursã, prin metoda cubului; pentru

aceasta veþi parcurge urmãtorii paºi:1. descrie2. comparã ºi stabileºte ce este asemãnãtor ºi ce este diferit3. analizeazã informaþiile primite4. asociazã/la ce te îndeamnã sã gândeºti5. aplicã/cum pot fi folosite informaþiile6. argumenteazã

• Prezentaþi colegilor concluziile voastre. Este vreo sursã „cu probleme” ºi, deci, dificil defolosit? Argumentaþi rãspunsul.

• Alcãtuiþi douã grupe; prima va analiza sursele care se referã la þãrile de origine, a doua la þãrilede destinaþie. Pentru fiecare caz în parte precizaþi: care sunt avantajele ºi dezavantajeleprovocate de migraþie/ce pierde ºi ce câºtigã fiecare dintre ele.

• Analizaþi sursele date cu ajutorul urmãtorului tabel:

Sursa Consecinþe asupraþãrii de origine

Consecinþe asupraþãrii de destinaþie

Cum pot fi pãstrate/mãrite avantajele

Cum pot fi micºorate/înlãturate dezavantajele

1234

SUGESTII PENTRU ALTE ACTIVITÃÞI• Folosind discuþiile de mai sus, precum ºi cunoºtinþele voastre, alcãtuiþi o listã a consecinþelor

migraþiilor contemporane; grupaþi aceste consecinþe în urmãtoarele categorii: consecinþeimediate, în timp, directe ºi indirecte.

• Din urmãtoarea listã, alegeþi cel mai potrivit rãspuns pentru întrebarea: ce pot face guvernelepentru a micºora consecinþele negative ale migraþiilor? Argumentaþi alegerea facutã: acþiunidiplomatice, mãsuri de securitate, acþiuni cu caracter militar, sprijin economic, sprijin îndomeniul educaþiei, sprijin politic.

• Propuneþi ºi voi o soluþie pe care sã o formulaþi într-un text de cinci fraze. Comparaþipropunerile prezentate de voi.

• Alcãtuiþi, împreunã cu un coleg, o listã cu temerile pe care le au autohtonii faþã de migranþi.Comparaþi lista voastrã cu cea alcãtuitã de colegi. Discutaþi care dintre aceste temeri suntîntemeiate ºi care se datoreazã numai „necunoscutului”.

• Utilizaþi sursele date ºi alcãtuiþi, pe douã grupe, scenariul unui buletin de ºtiri care sã durezetrei minute. Unul va fi difuzat într-o þarã sursã pentru migraþie, celãlalt într-o þarã de destinaþie.Subiectul este: Migraþia în þara noastrã. Buletinul trebuie sã cuprindã ºtirile principale, oexplicaþie consistentã a ceea ce s-a întâmplat, un interviu cu o persoanã implicatã in migraþie.

• Alcãtuiþi patru grupe; în urma unei documentãri suplimentare, prezentaþi politica faþã demigranþi a patru state europene, inclusiv România. Stabiliþi asemãnãrile ºi explicaþi ce ledeterminã. Analizaþi deosebirile ºi formulaþi consecinþele lor.


Este povestea a douã surori, Jeniºi Lenuþa, care trãiau într-un satsãrac din Oltenia. Un prieten,Giovani, le promite de lucru înSpania. Trec ilegal frontiera înSerbia ºi vor fi vândute unuitraficant; acesta le obligã sã seprostitueze în Kossovo. Dupã unan sunt eliberate de niºte sodaþiamericani. Se întorc în sat

ºi încearcã sã reintre înviaþa acestuia. Sora ceamicã, Lenuþa, face odeclaraþie în faþa sãtenilor,în care spune toatã povestea„pe propria rãspundere”.Finalul este urmãtorul: „ªtim cãam greºit când am plecat dinsat. Vã rugãm sã ne respectaþi încontinuare”.

54

CARE ESTE PREÞUL PLÃTIT DE CEI CAREMIGREAZÃ? CUM PUTEM DIMINUAACEST PREÞ?

3.3.1. FILMUL ITALIENCELE, REGIZOR NAPOLEON HELMIS, ROMÂNIA, 2004.

3.2. UN LOC PE CARE SÃ-L NUMEASCÃ „ACASÃ”

Afiº pentru 20 iunie, Ziua Mondialã a Refugiaþilor

PENTRU PROFESORPentru analiza unui materialiconografic, folosiþi modelul datla capitolul „Sugestiimetodologice”.

APLICAÞIE• Lenuþa din filmul Italience-

le vã roagã ºi pe voi sã orespectaþi, în ciuda faptuluicã o perioadã a fost obligatãsã se prostitueze. Formulaþirãspunsul vostru într-uneseu de cinci minute. Apoicomparaþi rãspunsul vostrucu cel dat de colegii de cla-sã. Grupaþi-vã în funcþie derãspunsul dat ºi alcãtuiþi olistã cu argumentele voastre.

• Scrieþi o continuare ascenariului filmului.Comparaþi soluþiile datede voi cu cea realã.

• Pe baza celor discutateacum, precum ºi printr-odocumentaresuplimentarã, organizaþi,într-o orã de consiliere, odezbatere cu tema: „Fiinþaumanã nu are preþ.Traficul de carne vie”.

• Analizaþi afiºul de la 3.2.ºi identificaþi mesajulacestuia.

• Imaginile folosite vi se parpotrivite pentru ceea cevrea el sã transmitã?

• Pe baza cunoºtinþelorvoastre ºi a surselor date,schiþaþi un afiº pentruurmãtoarea zi de 20 iunie.


„Este un proiect al OrganizaþieiARCA (Forumul Român pentruRefugiaþi ºi Migranþi) cu ajuto-rul financiar al UNHCR (ÎnaltulComisariat ONU pentru Refu-giaþi – România).Pentru cei mai mulþi adoles-cenþi refugiaþi, viaþa începe încircumstanþe foarte dificile:sunt departe de cei dragi, deceea ce ºtiau cã existã pe lume.În afarã de dificultãþile inerentemigraþiei forþate ºi ale ºoculuicultural, tinerii refugiaþi trãiescintens ºi dramatic ºi vârsta ado-lescenþei. Clubul Adolescenþi-lor Refugiaþi a fost organizatpentru a asigura un cadru mul-ticultural protejat ºi sigur emo-

þional, contribuind ºi la inte-grarea socialã ºi la dezvoltareaarmonioasã a refugiaþilor, pre-cum ºi a adolescenþilor români.În prima parte a programului,adolescenþi refugiaþi ºi români(douã grupe a câte 12 tineri, 6refugiaþi ºi 6 români, 6 fete ºi 6bãieþi) au luat parte la 12 semi-narii având ca scop dobândireaunor deprinderi esenþiale înviaþã: comunicarea interperso-nalã, publicã, interculturalã,rezolvarea conflictelor. Au fostdiscutate teme de mare interes:violenþa, toleranþa, relaþiile cupãrinþii, cu profesorii, preveni-rea consumului de droguri,prietenia ºi dragostea…“

55

3.3. CLUBUL ADOLESCENÞILOR REFUGIAÞI

ARCA – Forumul Român pentru Refugiaþi ºi Migranþi.

APLICAÞIE

• Pornind de la sursa 3.3,formulaþi problemele cucare se confruntãadolescenþii migranþi.

• Sunt, între problemeleidentificate, unele care þinstrict de vârstã, de faptulcã sunt adolescenþi?

• Identificaþi soluþiilefolosite de organizaþiaARCA. Credeþi cã suntpotrivite pentru niºteadolescenþi?

• Completaþi aceste soluþiicu altele douã, gânditeîmpreunã cu un coleg.

• Contactaþi aceastãorganizaþie ºi prezentaþi-ipropunerile voastre.

3.4. ALTERNATIVE PE PLAN INTERN ªI INTERNAÞIONALPRIVIND FENOMENUL MIGRAÞIEI

„Asociaþiile de rromi dinRomânia au propus, încã dinanii precedenþi, alternative lafenomenul migraþiei cu carac-ter economic. O astfel de alter-nativã este normalizarea(intrarea sub incidenþa unui actoficial: lege, tratat, acord etc.)transferului de forþã de muncãîntre douã sau mai multe state.Aceasta se poate realiza prinîncheierea unui tratat întreguvernele statelor respective,prin care reglementeazã schim-bul de forþã de muncã pe piaþainternaþionalã a muncii.Prin încheierea unui astfel detratat între guverne, actualiiimigranþi pot beneficia de con-tracte de muncã pe perioadedeterminate (3, 6, 12 luni).Contractele de muncã se pot

încheia pentru locuri de muncãce nu necesitã calificare profe-sionalã, cum ar fi în agricultu-rã, construcþii, comerþ, meseriitradiþionale etc. Prin astfel detratate de schimb a forþei demuncã între România ºi altestate, se vor atinge o serie deobiective precum: angajareaforþei de muncã neocupate dinRomânia; diminuarea fenome-nului de ºedere ilegalã în altestate; diminuarea fenomenuluide «muncã la negru»; îmbunã-tãþirea condiþiilor de viaþã alerromilor, þinând cont cã unadintre cauzele migraþiei oreprezintã condiþiile grele deviaþã, în condiþiile în care piaþaforþei de muncã din Românianu oferã prea multe ºanse deintegrare a rromilor.“

Declaraþia de la Sibiu privind migraþia internaþionalã a rromilor ºicombaterea traficului cu persoane umane, semnatã de asociaþii alerromilor din România.

Reunite în august 2002 în cadrulseminarului „Migraþia rromilor înspaþiul european. Riscul de aspera la o viaþã mai bunã” suntprezente 16 asociaþii, între careCentrul Creºtin al Rromilor,Romani CRISS, Asociaþia ImpactSocial-Roma, Partidul RromilorNomazi ºi Cãldãrari. Documentulpoate fi accesat la adresawww.romanothan.ro.


„Quand je suis né, j’étais noirQuand j’ai grandi, je suis resté noirQuand je vais au soleil, je suis noirQuand j’ai peur, je suis noirQuand je suis malade je suis noirQuand je mourrai je serais noir.Tandis que toi, homme blanc

Quand tu es né, tu étais roseQuand tu as grandi, tu es devenu blancQuand tu vas au soleil, tu es rougeQuand tu as froid, tu es bleuQuand tu es malade, tu es jauneQuand tu mourras, tu seras gris.Et apres ça, tu as le toupetde m’appeler homme de couleur!

Când m-am nãscut, eram negruCând am crescut, am rãmas negruCând stau la soare, sunt negruCând îmi este fricã, sunt negruCând sunt bolnav, sunt negruCând voi muri, voi fi negru.Pe când tu, omule alb

Când te-ai nãscut, erai rozCând ai crescut, ai devenit albCând mergi la soare, eºti roºuCând iþi este frig, eºti albastruCând eºti bolnav, eºti galbenCând vei muri, vei fi cenuºiu.ªi cu toate acestea, tu îndrãzneºtiSã mã numeºti pe mine «om de culoare»“

56

APLICAÞIE• Folosind metoda ºtiu – vreau sã ºtiu – am învãþat, analizaþi sursa 3.4. Ea se referã la migraþia în

care sunt implicaþi rromii. Dacã au rãmas întrebãri fãrã rãspuns, alcãtuiþi o listã a lor ºi,printr-o documentare suplimentarã, încercaþi sã le daþi rãspuns.

• Identificaþi, în aceastã sursã, trei probleme legate de migraþia rromilor; sunt aceste problemeasemãnãtoare cu ale altor categorii etnice de migranþi?

• Citiþi cu atenþie soluþiile propuse în document; sunt ele valabile numai pentru acest grup etnicsau pot rezolva problemele ºi ale altor categorii de migranþi?

• Cãutaþi adresa unei organizaþii care îi reprezintã pe rromi ºi luaþi legãtura cu ea pentru a vãajuta în lucrul vostru.

3.5. CHER FRERE BLANC (DRAGÃ FRATE ALB)

Sabrina Kaci, clasa a VI-a, Colegiul Georges Melies, Paris, aprilie 1993.Aceastã poezia apare, cu titlul Coloured, în manualul cursului opþional „Rights in deed. Human Rights”Education, 2002, ca fiind anonimã.

APLICAÞIE• Citiþi cu atenþie sursa 3.5. Ce experienþe credeþi cã au provocat-o pe autoare sã scrie acest

mesaj? Pentru a vã formula rãspunsul, folosiþi ºi sursa 1.2, „Copilul unei familii de imigranþi, laºcoalã”, din Azouz Begag, Le gone de Chaaba, Editions du Seuil, Paris, 1986.

• Poezia invitã la dialog sau este un protest care nu aºteaptã rãspuns?• Imaginaþi un dialog de 3-4 replici cu autoarea poeziei.

SARCINI DE LUCRU PENTRU TOATE SURSELEAlcãtuiþi 5 grupe; fiecare grupã va analiza una dintre surse ºi va formula consecinþele migraþieiasupra migrantului, asupra familiei acestuia, asupra þãrii de origine ºi asupra þãrii de destinaþie.De asemenea, precizaþi care este preþul plãtit de cei implicaþi în migraþie.


57

SUGESTII PENTRU ALTE ACTIVITÃÞI• Gândiþi-vã cã fiecare migrant are niºte „ rãdãcini” în þara de

origine. Credeþi cã acestea pot fi tãiate cu totul pentru auºura plecarea ºi adaptarea la noua casã? Aceste rãdãciniinfluenþeazã pozitiv sau negativ planurile migrantului? Cumcredeþi cã se manifestã ele la prima generaþie de migranþi?Dar la a doua ºi a treia?

• Care credeþi cã este responsabilitatea „martorilor” migraþiilorcontemporane?

• Care dintre urmãtoarele valori ar trebui apãrate de aceºtimartori: libertatea, eficienþa, echitatea, solidaritatea,adevãrul, toleranþa? Argumentaþi alegerea fãcutã.

• Ce putem face noi pentru a micºora preþul plãtit de migranþi?În funcþie de tipul de inteligenþã cãruia îi aparþineþi, alegeþicuvântul, imaginea sau acþiunea pentru a realiza un mesajadresat migranþilor. Prezentaþi realizãrile voastre într-un tural galeriei. Alegeþi cele mai reuºite mesaje ºi dãruiþi-le uneiorganizaþii care este implicatã în problema migranþilor, sauorganizaþi o licitaþie cu lucrãrile voastre, iar banii obþinuþidãruiþi-i unui cãmin în care sunt gãzduiþi migranþi.

PENTRU PROFESORStudiile psihopedagogice aratã cãexistã mai multe tipuri deinteligenþe. Ele sunt prezentatepe larg în capitolul „Sugestiimetodologice”.


Critica surselor/izvoarelor istorice. Sursele/izvoarele istoricereprezintã totalitatea faptelor, obiectelor ºi textelor care suntpuncte de plecare în construirea imaginii trecutului. Deasemenea, ele sunt ºi „instrumente de învãþare care ajutã laformarea reprezentãrilor, ajutã la familiarizarea elevilor cucivilizaþii ºi modele comportamentale ale «celuilalt»” (Ghidmetodologic pentru aplicarea programelor ºcolare din ariacurricularã Om ºi societate, învãþãmântul liceal).

Pentru critica unei surse istorice, indiferent de categoria din careface parte (obiecte, fotografii, scrisori, jurnale, caricaturi, postere,documente oficiale, ziare etc.) este recomandatã parcurgereaurmãtorilor paºi:1. descrierea sursei (sursã scrisã sau nescrisã, primarã sau

secundarã)2. interpretarea ºi concluzia (cine ºi de ce a elaborat sursa, care a

fost scopul sursei, în ce context a fost realizatã, ce tip deinformaþii conþine, este subiectivã sau obiectivã, cât de multmã pot baza pe ea?)

3. legãtura cu cunoºtinþele anterioare (cãrei probleme mã ajutãsã-i rãspund)

4. identificarea unor lipsuri în cadrul sursei (ce nu îmi spunesursa)

5. identificarea altor surse pentru informaþii suplimentare

Istoria oralã. Istoria oralã reprezintã înregistrarea ºi analizamãrturiilor vorbite despre trecut. Aceste mãrturii pot fi grupate înurmãtoarele categorii:a. cunoºtinþele care au trecut din generaþie în generaþie (tradiþia

oralã)b. biografia oralã, ca succesiune a evenimentelor din viaþa unui

individc. relatãrile martorilor oculari în timpul sau imediat dupã ce a

avut loc un eveniment.

Importanþa surselor orale este datã de faptul cã ele spun nu doarce au fãcut oamenii, ci ºi ce gândeau ºi simþeau ei, ce credeau cãfac ºi de ce, ce presupuneau cã fac alþi indivizi ºi ce vor ei sã facã.

Critica istoriei orale presupune:1. analiza genului de întrebãri pe care autorul interviului le pune

ºi/sau le evitã, procesul prin care este conceput interviulînainte de a fi pus la dispoziþia publicului;

2. elevii sã înþeleagã limitele memoriei ºi observaþiei personale.Doar fiindcã o persoanã a fost martorã la un eveniment nuînseamnã în mod necesar cã relatarea sa este corectã ºiautenticã.

58

SUGESTII METODOLOGICE

pentru mai multe informaþiivezi ºi Robert Stradling, Sãînþelegem istoria secoluluiXX, Sigma, 2002

MIªCÃRI DE POPULAÞII ÎN SECOLELE XX ªI XXI

3. memoria nu este un simplu depozit pasiv de fapte. Oamenii nuprezintã doar niºte simple relatãri, ci încearcã sã dea un senstrecutului ºi sã dea formã vieþii lor.

Paºi în analiza istoriei orale:a. ce gen de persoanã vorbeºte?b. ce fel de afirmaþii face?c. vorbitorul încearcã sã rãspundã clar întrebãrilor sau sunt

reticenþi?d. ce presupuneri fac?e. ce modalitãþi avem pentru verificarea rãspunsurilor obþinute?

Inteligenþe multiple. Teoria inteligenþelor multiple este formulatãde Howard Gardner (Frames of Mind, 1983) pe baza unei analizecritice a sistemului de învãþãmânt din þara sa. Teoria lui foloseºtetermenul de „inteligenþe” pentru a denumi capacitatea cognitivãa omului descrisã printr-un set de abilitãþi, talente, deprinderimentale. Toþi indivizii normali posedã fiecare dintre acesteinteligenþe într-o anumitã mãsurã. Ceea ce îi diferenþiazã estegradul lor de dezvoltare ºi natura unicã a combinãrii lor.1. Inteligenþa lingvisticã: gândeºte în cuvinte, îi place sã

vorbescã, sã scrie poveºti, sã spunã glume ºi sã delectezeoamenii cu povestioare. Îi place sã citeascã, are o memoriebunã ºi reþine uºor versurile.

2. Inteligenþa logico-mtematicã: gândeºte conceptual, îi placeºahul ºi, în general, jocurile de perspicacitate. Problematizeazã,pune la îndoialã evidenþele, foloseºte forme abstracte alelogicii.

3. Inteligenþa muzical-ritmicã: þine minte linia melodicã acântecelor, îºi planificã timpul cu uºurinþã, este sensibil lacomunicare non-verbalã, la sunetele din mediul înconjurãtor.

4. Inteligenþa corporal-kinestezicã: este activ, actor, dansator,mim. Reparã lucrurile cu uºurinþã, nu poate sã stea prea multlocului. Gesticuleazã atunci când vorbeºte, imitã cu uºurinþãpe cei din jur.

5. Inteligenþa vizual-spaþialã: gândeºte în imagini, ºtie exact cumºi unde sunt aºezate lucrurile. Îi place sã lucreze cu harta, sãdeseneze, sã construiascã. Îi place sã viseze cu ochii deschiºi,sã vizualizeze lucruri.

6. Inteligenþa interpersonalã: înþelege oamenii, este conducãtorînnãscut. Mediazã conflictele celorlalþi, are mulþi prieteni. Esteintuitiv, simte sentimentele ºi intenþiile celor din jur.

7. Inteligenþa intrapersonalã: este independent, are pãreri ºi lesusþine cu tãrie. Îi place sã lucreze singur. Uneori trãieºte într-olume a lui, personalã. Are încredere în sine, îi plac proiectelede studiu individual.

8. Inteligenþa naturalistã: este interesat de tipare ºicomportamente. Natura este pentru el un sistem de tipare ºicomportamente pe care îi place sã le catalogheze.

59

vezi Bird Stasz, LouisUlrich, Istorie oralã –Spunem poveºti ºi scriemdespre viaþã, CEDU, 2000

vezi Otilia Pãcurari, AncaTârcã, Ligia Sarivan,Strategii didactice inovative,Editura Sigma, Bucureºti,2003


Brainstorming, asaltul de idei, este un mod simplu ºi eficient dea genera idei noi. Se fundamenteazã pe douã principii:1. Cantitatea determinã calitatea. Participanþii trebuie sã

formuleze cât mai multe idei. Cu cât sunt mai numeroase, cuatât cresc ºansele de a gãsi ideile valoroase ºi folositoare.

2. Amânarea evaluãrii ideilor. Aceasta dã posibilitatea fiecãruiparticipant sã formuleze orice idee referitoare la problema încauzã.

Prin aplicarea acestor principii rezultã urmãtoarele reguli:a. stimularea unui numãr cât mai mare de idei;b. preluarea ideilor formulate de alþii ºi fructificarea lor prin alte

asociaþii;c. suspendarea oricãrui gen de criticã;d. manifestarea liberã a imaginaþiei.

Brainstormingul se poate realiza în perechi sau în grup. Toateideile se noteazã. În faza emiterii ideilor trebuie încurajatãparticiparea tuturor membrilor grupului, chiar dacã uneori sedesemneazã un conducãtor de ºedinþã.

Timpul alocat este de 5-6 minute, dupã care sunt triate ideile ºipãstrate cele mai folositoare, mai corecte.

Cubul este o metodã folositã în cazul în care se doreºteexplorarea unui subiect, a unei situaþii din mai multeperspective. Se oferã elevilor posibilitatea de a-ºi dezvoltacompetenþele necesare unor abordãri complexe ºi integratoare.Etapele ce trebuie parcurse sunt urmãtoarele:1. Realizaþi un cub pe ale cãrui feþe notaþi: descrie, comparã,

analizeazã, asociazã, aplicã, argumenteazã.2. Anunþaþi tema.3. Împãrþiþi clasa în ºase grupuri, fiecare urmând sã lucreze una

dintre „feþele” cubului, astfel:a. descrie culorile, formele, mãrimile;b. comparã ce este asemãnãtor, ce este diferit;c. asociazã – la ce te îndeamnã sã te gândeºti;d. analizeazã – din ce este fãcut, din ce se compune;e. aplicã – ce poþi face cu el, cum poate fi folosit;f. argumenteazã pro sau contra – este bun sau rãu, listeazã

motivele care vin în sprijinul afirmaþiei tale.

Dezbaterea academicã. Este o activitate de învãþare princolaborare, care se desfãºoarã astfel: clasei i se prezintã un subiectcontroversat ºi profesorul pune o întrebare binarã, spre exemplu:„Ar trebui guvernul sã ia mãsuri speciale pentru a proteja locurilede muncã ale propriilor cetãþeni?” Elevii se grupeazã apoi câtepatru. În fiecare grup, o pereche adoptã poziþia pro, iar cealaltãcontra. Urmeazã o discuþie între perechi, cu scopul de a formulaargumentele în sprijinul fiecãrei poziþii. Dupã 7-8 minute,membrii echipelor se despart, pentru a face alte echipe, pro ºicontra. Dupã 5 minute, perechile iniþiale se reunesc, comparãînsemnãrile ºi în alte 5 minute completeazã lista cu argumente. Încontinuare, perechile din grupul iniþial încep sã dezbatã cu

60

vezi Ion Al.Dumitru,Dezvoltarea gândirii criticeºi învãþarea eficientã,Editura de Vest, Timiºoara,2000

Ghid pentru formatori ºicadre didactice, MEC-CNPP,2001


adevãrat problema, timp de 8-10 minute. Apoi reprezentanþi aicelor douã puncte de vedere îºi vor exprima concluziile.Opþional, pot fi date câteva minute în care elevii sã se gândeascãla ceea ce cred ei cu adevãrat despre problemã ºi sã discuteaceasta în grupul de lucru.

Eseul de cinci minute se foloseºte la sfârºitul orei, pentru a-iajuta pe elevi sã-ºi adune ideile legate de tema lecþiei ºi pentrua-i da profesorului o idee mai clarã despre ceea ce s-a întâmplat,în plan intelectual, în acea orã. Acest eseu le cere elevilor:a. sã scrie un lucru pe care l-au învãþat din lecþia respectivã;b. sã formuleze o întrebare pe care o mai au în legãturã cu

aceasta.

Profesorul strânge eseurile ºi le foloseºte pentru a-ºi planificaurmãtoarea lecþie.

Gândiþi, lucraþi în perechi, comunicaþi. Este o tehnicã deînvãþare prin cooperare care constã în stimularea elevilor de areflecta asupra unui text (asupra unui conþinut informaþional),colaborând cu un coleg în formularea ideilor, pe care le comunicãapoi întregii clase. Ea presupune urmãtorii paºi:a. Elevii formeazã perechi ºi, într-un timp dat (3-4 minute),

fiecare elev din fiecare pereche scrie despre un anumit subiect.b. Cei doi parteneri îºi citesc, unul altuia, rãspunsurile ºi convin

asupra unui rãspuns care sã încorporeze ideile comune.c. Profesorul cere câtorva perechi (2-3, în funcþie de timpul

disponibil) sã prezinte discuþiile ºi concluziile la care au ajuns.

Jocul de rol este metoda care oferã elevilor ocazia de a recrea osituaþie anume sau un eveniment ºi de a juca rolurile persoanelorimplicate. El tinde sã fie mai puþin organizat decât un joc sau osimulare istoricã. Elevilor li se oferã informaþii generale desprepersonajele pe care le vor interpreta; apoi, ei trebuie sã se punã însituaþia acelor indivizi ºi sã le „dea viaþã”. Deºi li se prezintã oschiþã a personajului ºi anumite informaþii cu privire la contextulistoric, adesea elevii trebuie sã întreprindã o cercetareindependentã pentru a-ºi putea forma o imagine despre felul încare personajul respectiv s-ar comporta într-o situþie anume ºi dece. Cu toate cã jocul de rol oferã elevilor ocazia de a interpreta ºiimproviza, pânã la urmã, obiectivul urmãrit este de a-i ajuta sãînþeleagã cum ar fi reacþionat un individ sau un reprezentant alunui anumit grup social într-o altã situþie ºi la un alt momentistoric. Prin urmare, obiectivul urmãrit poate fi înþelegerea ºiinterpretarea evenimentelor ºi a problemelor semnificative dinistorie sau înþelegerea vieþii de zi cu zi a oamenilor obiºnuiþi caretrãiesc într-o anumitã perioadã ºi care trec prin schimbãri (spreexemplu, emigrarea pentru a începe o viaþã nouã, viaþa dinperioada unui regim dictatorial). Jocul de rol poate fi o modalitatefolositoare de a introduce perpectiva multiplã în studiul istoriei.

Jurnalul cu dublã intrare este o metodã folositã pentru a-i punepe elevi sã coreleze noile informaþii cu experienþa personalã ºi sãreflecteze la semnificaþia pe care o are un text/o informaþie

61

vezi Jeannie L.Steele, KurtisS.Meredth, Charles Temple,Lectura ºi scrierea pentrudezvoltarea gândirii critice,vol. II

vezi Jeannie L.Steele, KurtisS.Meredith, Charles Temple,Lectura ºi scrierea pentrudezvoltrea gândiri critice,vol. I


vezi Robert Stradling, Sãînþelegem istoria secoluluiXX, Sigma, 2002


pentru fiecare dintre ei. Aceastã tehnicã presupune urmãtoareleetape:1. Se cere elevilor sã citeascã un anumit text, sã priveascã o

anumitã imagine.2. Fiecare elev alege un fragment care l-a impresionat, l-a

surprins, i-a contrazis opiniile.3. Pagina caietului este împãrþitã în douã coloane; în prima

coloanã, fiecare elev noteazã fragmentul ales, iar în coloana adoua noteazã comentariile personale referitoare la acel pasaj.Aici, ei trebuie sã rãspundã unor întrebãri precum: de ce auales acel pasaj, la ce i-a fãcut sã se gândeascã?

Simularea este realizarea unui model care încearcã sã refacã oanumitã situaþie, eveniment sau proces istoric. În contextulpredãrii istoriei, simulãrile tind sã fie niºte modele simplificateale realitãþii. Evenimentele se petrec în altã perioadã de timp ºinu în timpul real, numãrul participanþilor este limitat la câtevafiguri cheie ºi, mai ales, toþi participanþii ºtiu dinainte cum s-adesfãºurat evenimentul, care a fost deznodãmântul.

Valoarea unei simulãri educaþionale constã în faptul cã ea tindesã reducã complexitatea lumii reale ºi a situaþiilor din viaþa de zicu zi, extrãgând doar acele elemente ºi acei factori care suntesenþiali în vederea atingerii obiectivelor urmãrite de programaºcolarã.

Simulãrile pot viza:a. crizele istorice sau momentele de rãscruce din istorie, când

liderii politici sau militari s-au confruntat cu opþiuni diferite,dificile, cu consecinþe nedorite (intervenþia în problemelealtor þãri);

b. procesul de luare de decizii cu privire la evenimente care auavut consecinþe asupra unui spaþiu istoric foarte extins(Conferinþa de pace de la Paris, 1919-1920);

c. cercetãrile ºi investigaþiile cu caracter istoric (rasismul ºidrepturile minoritãþilor);

d. simularea programelor de ºtiri, o modalitate de a analiza cumar putea fi prezentate ºi interpretate o crizã sau un evenimentfolosindu-se, atunci când este posibil, materiale dinmass-media.

SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru EficientizareaLecturii ºi a Gândirii). Este o metodã de menþinere a implicãriiactive a gândirii elevilor în citirea unui text, de monitorizare agradului de înþelegere a unui conþinut de idei, de învãþareeficientã.

Înainte de a începe lectura textului, se cere elevilor sã noteze totceea ce ºtiu sau cred cã ºtiu despre problema/tema ce urmeazã sãfie discutatã. Ei sunt atenþionaþi cã în aceastã etapã nu esteimportant dacã ceea ce au scris este corect sau nu. Informaþiilesunt inventariate. Apoi elevii citesc textul nou. În timpul lecturii,ei trebuie sã facã niºte semne pe marginea foii; fiecare semn are oanumitã semnificaþie, ºi anume: V pentru informaþii confirmate;

62


vezi Robert Stradling, Sãînþelegem istoria secoluluiXX, Sigma, 2002


– când informaþia cititã contrazice sau este diferitã de ceea ceºtiau; + când informaþia cititã este nouã; ? când ideile li se parconfuze sau ar dori sã ºtie mai multe. Pentru a monitoriza ideile,este utilã folosirea unui tabel:

Studiul de caz este o metodã care se bazeazã pe cercetare ºistimuleazã gândirea criticã prin analiza, înþelegerea,diagnosticarea ºi rezolvarea unui caz. Pentru ca o situaþie sãdevinã un studiu de caz, ea trebuie sã întruneascã urmãtoarelecaracteristici:a. sã fie autenticã;b. sã fie o situaþie care suscitã interesul;c. sã fie legatã de interesele grupului, pentru ca participanþii sã

deþinã unele informaþii necesare;d. sã fie complet prezentatã, sã conþinã toate datele necesare

pentru a fi soluþionatã.

Paºii ce trebuie parcurºi sunt:1. Alegerea cazului.2. Cercetarea materialelor de cãtre elevi: ce s-a întâmplat, care

sunt pãrþile implicate, de ce au acþionat în acel mod? Apoi seemit soluþii bazate pe percepþia personalã, subiectivã.

3. Se revine la caz, se stabilesc din nou toate datele problemei,dar acum acestea sunt ierahizate, sistematizate. Sunt prezentateargumentele pro ºi contra, consecinþele pentru cei implicaþi.

4. Conceptualizarea: concluzii cu valabilitate ºi în alte situaþii.

ªtiu/vreau sã ºtiu/am învãþat. Pentru a folosi aceastã metodã,cereþi elevilor sã formeze perechi ºi sã facã o listã cu tot ce ºtiudespre tema care urmeazã a fi discutatã. În acest timp, desenaþipe tablã urmãtorul tabel:

Dupã 5-6 minute, cereþi câtorva perechi sã spunã celorlalþi ce auscris ºi notaþi, în prima coloanã, informaþiile cu care toatã lumeaeste de acord. În continuare, cereþi elevilor sã formuleze întrebãridespre informaþiile de care nu sunt siguri. Aceste întrebãri suntnotate în coloana din mijloc. Apoi cereþi elevilor sã citeacã textul.Dupã lecturã, reveniþi asupra întrebãrilor formulate de elevi.Vedeþi la care dintre întrebãri s-au gãsit rãspunsuri în text ºitreceþi aceste rãspunsuri în coloana a treia. Întrebaþi elevii ce alteinformaþii au gãsit în text, în legãturã cu care nu au pus întrebãri,ºi treceþi ºi aceste informaþii în coloana a treia. Reveniþi laîntrebãrile care au rãmas fãrã rãspuns ºi discutaþi cu elevii undear putea gãsi informaþile necesare.

ªtiu/ce credem cã ºtim? Vreau sã ºtiu/ce vrem sã ºtim? Am învãþat/ce am învãþat?

v + – ?

63

vezi Jeannie L. Steele, KurtisS. Meredith, Charles Temple,Lectura ºi scrierea pentrudezvoltarea gândirii critice,vol. I

vezi Jeannie L. Steele, KurtisS. Meredith, Charles Temple,Lectura ºi scrierea pentrudezvoltarea gândirii critice,vol. I


Termeni-cheie iniþiali este o tehnicã menitã sã stimuleze eleviisã-ºi reactualizeze unele dintre cunoºtinþele anterioare care au oanumitã legãturã cu tema lecþiei. Prin aceasta se provoacãinteresul, precum ºi motivaþia pentru activitate.

Profesorul alege 4-5 termeni/noþiuni cheie dintr-un text ceurmeazã a fi studiat ºi îi scrie pe tablã. Elevii, în perechi, prindiscuþie sau prin brainstorming, pe durata a 4-5 minute, stabilescce relaþie poate exista între aceºti termeni. Relaþia poate ficronologicã, de cauzalitate sau de succesiune logicã.

Dupã ce perechile au ajuns la o concluzie, profesorul cereelevilor sã citeascã cu atenþie textul. Ei trebuie sã compare relaþiaexistentã între termenii-cheie, aºa cum apare în text, cu ceaanticipatã de ei.

Turul galeriei este o metodã de învãþare prin colaborare, princare elevii sunt încurajaþi sã-ºi exprime opiniile referitoare lasoluþiile date de cãtre colegii lor unor probleme. Ea constã înurmãtoarele etape:1. În grupuri de 3 sau 4, elevii lucreazã la o problemã care poate

avea mai multe soluþii; rezolvarea se poate materializa într-unprodus (diagramã, poster).

2. Produsele sunt expuse pe pereþii clasei.3. Grupurile se rotesc prin clasã, pentru a examina ºi a discuta

fiecare produs. Elevii îºi iau notiþe sau pot face comentarii pehârtiile expuse.

4. Dupã turul galeriei, grupurile îºi reexamineazã propriileproduse.

METODE COMPLEMENTARE DE EVALUARE –INVESTIGAÞIA ªI PROIECTUL

Investigaþia reprezintã o activitate care vizeazã o situaþiecomplicatã, care nu are rezolvare simplã. Deºi sarcina de lucrupoate fi scurtã, timpul de lucru este relativ lung. Investigaþiaîncepe, se desfãºoarã ºi se încheie în clasã. Ea poate fiindividualã sau de grup. Investigaþia presupune obiective careurmãresc:– înþelegerea ºi clarificarea sarcinilor de lucru;– aflarea procedeelor pentru gãsirea informaþiilor necesare;– colectarea ºi organizarea datelor sau a informaþiilor necesare;– formularea ºi testarea ipotezelor de lucru;– schimbarea planului de lucru sau adunarea altor date, dacã este

necesar;– scrierea unui scurt raport privind rezultatele investigaþiei;– caracteristici ale elevilor: creativitate ºi iniþiativã, participarea

în cadrul grupului, flexibilitate ºi deschidere cãtre idei noi,capacitate de generalizare.

Proiectul este o activitate mai amplã decât investigaþia. El începeîn clasã, prin definirea ºi înþelegerea sarcinii, se continuã acasãpe parcursul a câtorva zile sau sãptãmâni, timp în care elevul are

64

vezi Ion Al. Dumitru,Dezvoltarea gândirii criticeºi învãþarea eficientã,Editura de Vest, Timiºoara,2000

vezi Ion Al. Dumitru,Dezvoltarea gândirii criticeºi învãþarea eficientã,Editura de Vest, Timiºoara,2000


permanente consultãri cu profesorul. Se încheie tot în clasã, prinprezentarea în faþa colegilor a unui raport asupra rezultatelorobþinute ºi, dacã este cazul, a produsului realizat.Proiectul poate fi individual sau de grup.

Titlul/subiectul este ales de cãtre profesor sau elevi.

Criteriile de alegere a proiectului: lucrând proiectul, elevultrebuie:– sã aibã un anumit interes pentru subiectul respectiv;– sã ºtie unde poate gãsi resursele materiale;– sã doreascã sã realizeze un produs de care sã fie mândru;– sã nu aleagã subiectul din cãrþi vechi sau sã urmeze rutina din

clasã.

Competenþele care se evalueazã în timpul realizãrii proiectuluisunt:– metodele de lucru;– utilizarea corespunzãtoare a bibliografiei;– utilizarea corespunzãtoare a materialelor ºi a echipamentului;– corectitudinea;– generalizarea problemei;– organizarea ideilor ºi a materialelor într-un raport;– calitatea prezentãrii;– acurateþea cifrelor, a desenelor.

65

vezi Otilia Pãcurari, AncaTârcã, Ligia Sarivan,Strategii didactice inovative,Editura Sigma, Bucureºti,2003


Antonio Lobo Antunes, nãscut în 1942 la Lisabona, este deformaþie medic psihiatru. În timpul rãzboiului colonial a fost înAngola ca locotenent, chirurg ºi psihiatru, experienþãtraumatizantã care va deveni o temã predilectã a prozei sale. Afost propus de douã ori pentru Premiul Nobel pentru literaturã.Întoarcerea caravelelor, 1988, este o epopee ºi o anti-epopee caredemitizeazã istoria imperiului colonial portughez. Personajulprincipal se întoarce în patrie dupã revoluþia garoafelor, trãindtragedia revenirii într-o Portugalie decrepitã, roasã de vreme,împreunã cu eroii trecutului, care intrã fabulos, carnavalesc ºicomic în scenã. Vasco da Gama, Diego Cao, Pedro Alvares Cabral,Camoes ºi însuºi regele Don Manuel I, zis Cel Norocos, fiindcãsub domnia lui s-a nãscut imperiul colonial.

Departamentul pentru Munca în Strãinãtate a fost creat în cadrulMinisterului Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei, în august2004. Scopul este asigurarea ºi protejarea drepturilor ºilibertãþilor cetãþenilor români care lucreazã în strãinãtate. Are însubordine Direcþia protecþia cetãþenilor români care lucreazã înstrãinãtate, Direcþia evidenþã ºi monitorizare, Oficiul pentruMigrarea Forþei de Muncã ºi Corpul ataºaþilor pe probleme demuncã ºi probleme sociale. ([email protected])

Forumul Român pentru Refugiaþi ºi Migranþi (ARCA): este oorganizaþie nonguvernamentalã din România, apoliticã ºineconfesionalã, cu caracter umanitar ºi ecumenic, înfiinþatã îniunie 1998. Are ca scop apãrarea ºi promovarea drepturilorfundamentale ale omului, în special ale refugiaþilor, repatriaþior ºiale altor categorii de migranþi. ARCA este membrã a ECRE(Consiliul European pentru Refugiaþi ºi Exilaþi), a ECRAN(Reþeaua de Advocacy ECRE), a CCME (Comisia pentru Migranþi aBisericilor din Europa) ºi a Grupului de lucru împotrivatraficului de femei iniþiat de Conferinþa Bisericilor din Europa.Din 2003, ARCA este membrã a Comisiei Naþionale împotrivaDiscriminãrii. Misiunea ei este împlinirea deplinã a potenþialuluifiecãrei persoane care se refugiazã, migreazã sau se repatriazã înRomânia ºi facilitarea integrãrii demne ºi armonioase a acestoraîn societatea româneascã. ([email protected])

Oficiul pentru Migraþia Forþei de Muncã are urmãtoareleatribuþii:a. activitate de recrutare ºi plasare a forþei de muncã în

strãinãtate, în statele cu care România are încheiate acorduri deschimb de forþã de muncã la nivel guvernamental;

b. activitate de recrutare ºi plasare a forþei de muncã în statele cucare România nu are încheiate acorduri de schimb de forþã demuncã la nivel guvernamental;

66

PERSONALITÃÞI ªI INSTITUÞII IMPLICATEÎN MIGRAÞIILE CONTEMPORANE


c. activitate de informare ºi consiliere pentru orice persoanãinteresatã de activitatea OMFM ºi în special pentru lucrãtoriimigranþi;

d. activitate de eliberare a permiselor de muncã pentru cetãþeniistrãini care doresc un loc de muncã în România;

e. activitate de atestare ºi recunoaºtere a diplomelor de calificarepentru cetãþenii strãini care doresc sã desfãºoare activitateautorizatã în România. (www.omfm.ro)

Organizaþia Internaþionalã pentru Migrare (InternationalOrganization for Migration) este o organizaþie umanitarã,non-politicã. Fondatã în anul 1951, are sediul la Geneva. Suntmembre 60 de þãri, ºi alte 50 au statut de observatori. Obiectiveleurmãrite sunt: acordarea de asistenþã guvernelor þãrilor membreîn rezolvarea problemelor legate de migrare, încurajareadezvoltãrii sociale ºi economice prin migrare, respectareademnitãþii umane ºi asigurarea bunãstãrii migranþilor.

Salvaþi copiii este o organizaþie nonguvernamentalã din România.Între activitãþile desfãºurate se numãrã ºi „Clubul Diversitãþii”,parte a programului Integrarea în societatea româneascã a copiilorrefugiaþi ºi separaþi, program finanþat de UNHCR. Scopulproiectului este acela de a încuraja ºi facilita dialogul între copiiiromâni ºi cei refugiaþi, prin intermediul artei. Beneficiarii suntcopii ºi tineri români, copii ºi tineri refugiaþi, copii ºi tineriproveniþi din familii mixte, cu vârste cuprinse între 6-18 ani.O atenþie deosebitã este acordatã copiilor refugiaþi care sosesc înRomânia fãrã pãrinþi sau reprezentanþi legali.

SMURD (Serviciul Mobil de Urgenþã, Reanimare ºiDescarcerare). Este primul serviciu medical de intervenþiemobilã, înfiinþat în anul 1990, dintr-o iniþiativã personalã. Adevenit o adevãratã mândrie naþionalã, iar coordonatorul estedoctorul Raed Arafat. Acesta a venit în România la vârsta de 16ani, iar la 17 a început sã studieze medicina la Cluj. Laterminarea studiilor, în 1989, a decis sã plece la Târgu Mureº,unde înfiinþeazã Serviciul Municipal de Urgenþã ºi Reanimare.

UNHCR (United Nations High Commissioner for Refugees) –Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaþi – a fost organizat înanul 1951 ºi are sediul la Geneva. Este mandatat de de NaþiunileUnite sã conducã ºi sã coordoneze, la nivel internaþional,acþiunile pentru protecþia refugiaþilor din întreaga lume ºiacþiunile de rezolvare a problemelor refugiaþilor. Activitãþileorganizaþiei sunt reglementate prin statut ºi sunt ghidate deConvenþia Naþiunilor Unite din 1951 privitoare la StatutulRefugiaþilor ºi de Protocolul acestuia din 1967.

67