text bdd;sah;afhsa``v]\ksdhsakhd

Bazinul minier Maramureș

fotogra�e

Atelier NOD

Fotopoeticacomunitate

istorie

Primaria Baia Sprie

2014 ÎN TRANZIȚIE 32 ÎN TRANZIȚIE 2014

////\TELIER _N D

îN TRANZIţIE IN TRANSITIONBAZINUL MINIER MARAMUREş MINING REGION MARAMUREş

DESPRE PROIECTBaia Sprie, la fel ca şi celelalte localitãţi miniere din Maramureş este încã într-o fazã de tranziţie, de la un profil monoindustrial la ramuri economice alternative. Multe dintre ele au trecut prin mai multe faze de reconversie socialã , economicã şi de infractructurã, lasând între ele unele discrepanţe.

Ne propunem sã surprindem aceastã perioadã de tranziţie, când lucrurile încã nu s-au sedimentat, iar contextul instabil din prezent lasã loc pentru evvenimente în special în patura socialã şi cultur-alã. Broşura va atinge doar punctual, în suprafaţã, subiectul: ca într-o primã etapã cu scop documentaristic ne propunem sã ex-punem locurile, oamenii şi evenimentele care au modelat bazinul minier.

O serie de expoziţii de fotografie ce vor însoţii lansarea broşurii, vor crea o radiografie a peisajului industrial de acum. Mai multe eveninente similare ne dorim sa le materializãm pentru a spune povestea mineritului şi a întregului folclor lãsat moştenire acestor comunitãţi.

Dupã ce vom reuşi sã idenificãm punctele cheie ale regiunii, se va trece la o etapã secundã care sã exploateze potenţialul de re-vitalizare, cautând direcţii noi şi intervenţii posibile în structura socialã, culturalã şi economicã.

ABOUT THE PROJECTBaia Sprie, just like the other ex-mining towns from Maramureş re-gion, is found in an ongoing transition process from a mono-indus-trial to an alternative economic profile. Some of these towns have already passed through serious economic and socio-cultural restruc-turings, bringing forward territorial dissimilarities among them.

In this context, we intent to capture this transition process in all its in-stability and territorial impact through several socio-cultural events. The present booklet reaches only in the surface the matter of these restructurings of the ex-mining areas, in a first phase with documen-tation purposes in order to bring forward the people and events that contributed to the molding of the mining basin during centuries of industrial activity.

Moreover, a series of photographic exhibitions will join the launch of the booklet with the intent of illustrating the industrial landscape at its present state-of-the-art. Other cultural events will be planned in order to tell the story of mining and the folklore inherited by these industrial communities.

After the investigation phase of the region’s key elements, a further phase of enhancement and capitalization of the area’s economic, social and cultural value will occur.

2014 ÎN TRANZIȚIE 32 ÎN TRANZIȚIE 2014

////\TELIER _N D

îN TRANZIţIE IN TRANSITIONBAZINUL MINIER MARAMUREş MINING REGION MARAMUREş

DESPRE PROIECTBaia Sprie, la fel ca şi celelalte localitãţi miniere din Maramureş este încã într-o fazã de tranziţie, de la un profil monoindustrial la ramuri economice alternative. Multe dintre ele au trecut prin mai multe faze de reconversie socialã , economicã şi de infractructurã, lasând între ele unele discrepanţe.

Ne propunem sã surprindem aceastã perioadã de tranziţie, când lucrurile încã nu s-au sedimentat, iar contextul instabil din prezent lasã loc pentru evvenimente în special în patura socialã şi cultur-alã. Broşura va atinge doar punctual, în suprafaţã, subiectul: ca într-o primã etapã cu scop documentaristic ne propunem sã ex-punem locurile, oamenii şi evenimentele care au modelat bazinul minier.

O serie de expoziţii de fotografie ce vor însoţii lansarea broşurii, vor crea o radiografie a peisajului industrial de acum. Mai multe eveninente similare ne dorim sa le materializãm pentru a spune povestea mineritului şi a întregului folclor lãsat moştenire acestor comunitãţi.

Dupã ce vom reuşi sã idenificãm punctele cheie ale regiunii, se va trece la o etapã secundã care sã exploateze potenţialul de re-vitalizare, cautând direcţii noi şi intervenţii posibile în structura socialã, culturalã şi economicã.

ABOUT THE PROJECTBaia Sprie, just like the other ex-mining towns from Maramureş re-gion, is found in an ongoing transition process from a mono-indus-trial to an alternative economic profile. Some of these towns have already passed through serious economic and socio-cultural restruc-turings, bringing forward territorial dissimilarities among them.

In this context, we intent to capture this transition process in all its in-stability and territorial impact through several socio-cultural events. The present booklet reaches only in the surface the matter of these restructurings of the ex-mining areas, in a first phase with documen-tation purposes in order to bring forward the people and events that contributed to the molding of the mining basin during centuries of industrial activity.

Moreover, a series of photographic exhibitions will join the launch of the booklet with the intent of illustrating the industrial landscape at its present state-of-the-art. Other cultural events will be planned in order to tell the story of mining and the folklore inherited by these industrial communities.

After the investigation phase of the region’s key elements, a further phase of enhancement and capitalization of the area’s economic, social and cultural value will occur.

2014 ÎN TRANZIȚIE 54 ÎN TRANZIȚIE 2014

GLOSAR DE TERMENI GLOSSARYgEodã = O rocă de formă sferică sau alungită, care conține în interiorul său o scobitură (cavitate) căptușită cu cristale dispuse cu vârful spre interior, e un agregat de metale format prin depuneri în cavitățile mari ale rocilor.

oRTAc= Tovarãs sau camarad de muncă, termenul era des întalnit in terminologia minieră.

sTEAmp=Maşină de lucru folosită în trecut pentru sfărâmarea minereurilor.

bAIA = Mină

floTATIE=Procedeu de separare a particulelor solide de dimensiuni mici din apă prin mărirea capacităţii de plutire cu ajutorul unor reactivi, pentru separarea mineralelor utile din minereuri

fIloN= Reprezintă o crãpaturã , vânã, în scoarța terestrã, care a fost umplutã prin consolidarea magmei sau prin depune-rea unor minerale aflate în soluție în apele termale.

ZAcAmANT = Acumulare naturală de substanțe minerale, cu forme și dimensiuni variate.

oRIZoNT mINIER=Totalitatea lucrărilor de exploatare dintr-o mină, situate în acelaşi plan orizontal.

mINEREu =Aglomerare de minerale în compoziția cărora se gaseste un variat continut de metale în cantități suficiente pentru a putea fi exploatate rentabil.

dRusE = an aggregate of small crystals within a cavity, especially those lining a cavity in a round or elongated shape rock, usually composed of the same mineral that occurs in the rock and pointing the interior of the cavity.

oRTAc (Ro) = is commonly used for Collier or Pitman, to define the working comrade from the mining areas.

sTAmp=an instrument or machine used for crushing or pounding ores.

bAIA (Ro) = used as for Mine.

floTATIoN=the process of separating different materials, especially minerals, by agitating a pulverized mixture of mate-rials with water, oil and chemicals. Differential wetting of the suspended particles causes unwetted particles to be carried out by air bubbles to the surface for collection.

lodE= a vein of metallic ore filling a fissure in the surrounding rock formed through magma’s consolidation or depositing of minerals found in the thermal waters.

dEposIT= natural accumulation of a mineral or an aggregate of minerals found in different shapes and dimensions .

lEVEl (or) dEEp lEVEl = a horizontal passage with a mine created and used in exploitation purposes.

oRE =a mineral or an aggregate of minerals from which a valuable constituent, especially metal, can be profitably mined or extracted.

2014 ÎN TRANZIȚIE 54 ÎN TRANZIȚIE 2014

GLOSAR DE TERMENI GLOSSARYgEodã = O rocă de formă sferică sau alungită, care conține în interiorul său o scobitură (cavitate) căptușită cu cristale dispuse cu vârful spre interior, e un agregat de metale format prin depuneri în cavitățile mari ale rocilor.

oRTAc= Tovarãs sau camarad de muncă, termenul era des întalnit in terminologia minieră.

sTEAmp=Maşină de lucru folosită în trecut pentru sfărâmarea minereurilor.

bAIA = Mină

floTATIE=Procedeu de separare a particulelor solide de dimensiuni mici din apă prin mărirea capacităţii de plutire cu ajutorul unor reactivi, pentru separarea mineralelor utile din minereuri

fIloN= Reprezintă o crãpaturã , vânã, în scoarța terestrã, care a fost umplutã prin consolidarea magmei sau prin depune-rea unor minerale aflate în soluție în apele termale.

ZAcAmANT = Acumulare naturală de substanțe minerale, cu forme și dimensiuni variate.

oRIZoNT mINIER=Totalitatea lucrărilor de exploatare dintr-o mină, situate în acelaşi plan orizontal.

mINEREu =Aglomerare de minerale în compoziția cărora se gaseste un variat continut de metale în cantități suficiente pentru a putea fi exploatate rentabil.

dRusE = an aggregate of small crystals within a cavity, especially those lining a cavity in a round or elongated shape rock, usually composed of the same mineral that occurs in the rock and pointing the interior of the cavity.

oRTAc (Ro) = is commonly used for Collier or Pitman, to define the working comrade from the mining areas.

sTAmp=an instrument or machine used for crushing or pounding ores.

bAIA (Ro) = used as for Mine.

floTATIoN=the process of separating different materials, especially minerals, by agitating a pulverized mixture of mate-rials with water, oil and chemicals. Differential wetting of the suspended particles causes unwetted particles to be carried out by air bubbles to the surface for collection.

lodE= a vein of metallic ore filling a fissure in the surrounding rock formed through magma’s consolidation or depositing of minerals found in the thermal waters.

dEposIT= natural accumulation of a mineral or an aggregate of minerals found in different shapes and dimensions .

lEVEl (or) dEEp lEVEl = a horizontal passage with a mine created and used in exploitation purposes.

oRE =a mineral or an aggregate of minerals from which a valuable constituent, especially metal, can be profitably mined or extracted.

6 ÎN TRANZIȚIE 2014

BAZINUL MINIER MM Mineritul în bazinul minier Maramureş are o isotrie bogatã susţinutã de nu-meroase vestigii precum cele prezente din Dealul Crucii şi Valea Rosie unde sunt concentrate cele mai multe galerii de exploatare minierã din epoca ro-manã (sec. I- II d.H.) din întreaga zona Baia Mare - Baia Sprie. Ca modalitate de extracţie şi exploatare se foloseau sclavii, în timp ce primele şteampuri erau acţionate hidraulic. în Maramuresul perioadei romane predominã mineritul artizanal si țăranesc practicat de loclanici (dacii liberi).

începând cu secolele XII – XIII, perioadã în care întreaga regiune cade sub incidenţa regatului maghiar, în bazinul minier Maramureş apar primele forme de structurare ale mineritului prin formarea primelor perimetre administra-tive si colonii miniere. Astfel, sunt aduşi specialişti germani şi maghiari, în timp ce forţa de munca (brutã) rãmâne cea localã.

în jurul acestor colonii muncitoreşti încep sã se contureze primele comunitãţi miniere, a cãror dezvoltare ulterioarã este direct condiţionatã de contextul geo – economic şi social al zonei. în secolul al XIV-lea au fost acordate primele privilegii privind comunitãţile miniere, printre care de enumerat legislaţia care permitea concesionarea unor mine pentru exploatare, favorizând ramifi-carea dezvoltãrii economice şi pe plan privat, nu doar public. Aceste privilegii au ajutat la creşterea dezvoltarii economice şi a importanţei oraşelor în cadrul bazinului minier.

Datoritã belşugului materiei prime, al aportului administrativ şi al specia -liştilor aduşi, în sec. al XV-lea regiunea devine un important centru la nivel macroeconomic al regatului maghiar, astfel încât în 1411 în Baia Mare este pusã în funcţiune cea mai veche monetãrie din Transilvania.

The mining activity in Maramureş has a long history attested by numerous relics with the oldest ones dating the Roman times (I–II A.D.). The highest such con-centration of Roman mining evidences materialized in extraction drifts, shafts and even technological evidences are found concentrated between Baia Mare and Baia Sprie, more precisely, in Dealul Crucii and Valea Roşie. As referring to the Roman mining technology, the first stamps were hydraulic ones, while slaves were used for the ore extraction and processing. However, during those times in the historic Maramureş area, the artisanal mining was practiced by the locals - the free Dacians.

Starting with the 12th and 13th century, when Maramureş was already part of the Kingdom of Hungary, the mining activity started to be structured in adminis-trative units and mining colonies. While the main workforce remained the local one, German and Hungarian specialists were brought here in order to coordinate the mining activity.

Therefore, starting from these mining colonies and influenced by the geo-eco-nomic and social context, the first communities were structured. During the 14th century, to the communities from here were offered privileges that contributed to the development of the mining activity in the private sector as well. Such a priv-ilege worth mentioning is the lease legislation that allowed the lease of mines to the private entrepreneurs. The privileges offered to the mining communities contributed greatly to the economic development and increased the role of the mining settlements in the entire mining basin.

By the 15th century, due to the abundance of ores, to the new administrative organisation and to the foreign specialists brought here, the area became an important pole at macro-economic level for the Kingdom of Hungary. In conse-quence, in 1411 in Baia Mare is opened the oldest mint from Transylvania.

VILHELM

SOFIA

VALEAROȘIE

DEALULCRUCII

FLOTAȚIASĂSAR

UZINAPHOENIX

FLOTAȚIACENTRALĂ

UZINAFIRIZA

BAIA SPRIE

BAIA BORȘA

MINA TURȚ

MINA CAVNIC

MINABĂIUȚ-ȚIBLEȘ

LEGENDĂ:

MINA SĂSAR

Au AgPb S

SOCEA

Au Ag PbMn Zn CuPb S

GHEZURI

Au Ag PbMn Zn CuPb S

Au Ag PbMn Zn CuPb S

PENIGHER

MINA ILBA

Au Ag PbMn Zn CuPb S

MINA NISTRU

Au Ag PbMn Zn CuPb S

MINA HERJA

Au Ag PbMn Zn CuPb S

MINABAIA SPRIE

Au Ag PbMn Zn CuPb S

MINA ȘUIOR

Au Ag PbMn Zn CuPb S

BOLDUȚ

Au Ag PbMn Zn CuPb S ROATA

Au Ag PbMn Zn CuPb S

JEREAPĂN

Au AgPb S

BREINER

Au Ag PbMn Zn CuPb S

VĂRATEC

Au Ag PbMn Zn CuPb S

CIZMA

Au Ag PbMn Zn CuPb S

ȚIBLES

Au Ag PbMn Zn CuPb S

TOROIOAGA

Au Ag PbMn Zn CuPb S COLBU

Au Ag PbMn Zn CuPb S

GURA BĂII

Au Ag PbMn Zn CuPb S

NOVĂȚ-NOVICIOR

Au Ag CuPb S

Fe

Au

Ag

Pb

Pb S

Mn

Mn Zn

Cu

rock

coal

AUR

ARGINT

PLUMB

SULF

FIER

MAGNEZIU

ZINC

CUPRU

PIATRĂ DE CARIERĂ

CĂRBUNE

MAGNEZIU

ZINCAGRICULTURĂ

APE MINERALIZATE

CERAMICĂ

MONETĂRIE

REZERVAȚIENATURALĂ

SIDERURGIE

ARTE

CARIERĂDE PIATRĂ

EXTRACȚADE CĂRBUNE

INDUSTRIAEXTRACTIVĂDE MINEREU

MONUMENTEISTORICE

PRELUCRAREALEMNULUI

TEXTILE

TURISM

VALORI ALEFOLCLORULUI

VITICULTURĂ

CENTRUUNIVERSITAR

CENTRUADMINISTRATIV

2014 ÎN TRANZIȚIE 98 ÎN TRANZIȚIE 2014

BAZINUL MINIER MMBazinul minierier cunoaşte o prodigioasã expansiune în sec. XVIII, noile ram-ificaţii cuprinzând Valea Borcuţului, Ilba, Ferneziu şi Nistru. în paralel, în sec. XVIII -XIX, datoritã evoluţiei tehnologice în exploatarea şi prelucrarea mi-nereului, sunt introduse motoarele cu aburi influenţând astfel dezvoltarea infrastructurii miniere din zonã şi ca atare infiinţarea Direcţiei Minelor.

Pânã la finalul sec. XIX harta peisajului minier din Maramureş se va lãrgi din vest de la Turt pânã la minele Borşa şi Rãzoare în est. Datorita infuziei de capital strãin toatã regiunea se bucurã de un al doilea prag de dezvoltare ce aduce noi tehnologii de exploatare, având un impact important asupra sporului economic regional.

Interconexiunea spor economic – progres tehnologic, a reprezentant bi-nomul caracteristic a primei jumãtãţi a secolului XX, pânã în momentul naţionlizãrii complete a întregului patrimoniu minier început în 1948. Perio-ada regimului Comunist este dominatã de înãsprirea condiţiilor de muncã, alãturi de conotaţia sumbrã primitã odatã cu transformarea multor galerii de exploatare existente în temniţe şi lagãre de muncã pentru intelectualitatea ce nu rezona cu principiile regimului.

Noul motor administrativ comunist a forţat exploatarea miniera într-o maniera nesustenabilã, determinînd un impact negativ asupra mediului şi împingând la epuizarea resurselor. Pe termen lung, în contextul globalizării, declinul mineritului a fost inevitabil, activitatea încetand in 2007.

Further on, during the 18th century, the mining activity gets expanded in new ar-eas such as Borcuţului Valley, Ilba, Ferneziu and Nistru. This territorial expansion occurred simultaneous with what was the 18th and 19th century technological upgrade through the introduction of the steam machines, and thus, favouring the further on development of the mining infrastructure and organization. As direct consequence was crated the mines main administrattive office (Direcţia Minelor).

By the end of the 19th century the Maramureş mining territory enlarged consid-erably from Trut mine in the west to Borşa and Rãzoare mines in the east. Due to the flow of foreign capital the entire mining basin reached a second wave of technological upgrade with major impact on its economic output.

The interconnection technological upgrade – economic output represented the main mechanism of regional development until the moment of the nationaliza-tion process in 1948 initiated by the Communist regime. During the Communist political domination (1945 - 89) a wide number of exploitation levels were trans-formed in political camps for the intellectuals, and this fact brought a ‘dark’ inter-pretation of the mining activity of this period.

Without any sustainable strategies, the new Communist administration pushed the mining activity to its limits with negative impact on the environment and shortage of the ores. On the long run, and in the globalization context, the fall of the mining activity was inevitable and by 2007 the whole area was shut down for production.

2014 ÎN TRANZIȚIE 98 ÎN TRANZIȚIE 2014

BAZINUL MINIER MMBazinul minierier cunoaşte o prodigioasã expansiune în sec. XVIII, noile ram-ificaţii cuprinzând Valea Borcuţului, Ilba, Ferneziu şi Nistru. în paralel, în sec. XVIII -XIX, datoritã evoluţiei tehnologice în exploatarea şi prelucrarea mi-nereului, sunt introduse motoarele cu aburi influenţând astfel dezvoltarea infrastructurii miniere din zonã şi ca atare infiinţarea Direcţiei Minelor.

Pânã la finalul sec. XIX harta peisajului minier din Maramureş se va lãrgi din vest de la Turt pânã la minele Borşa şi Rãzoare în est. Datorita infuziei de capital strãin toatã regiunea se bucurã de un al doilea prag de dezvoltare ce aduce noi tehnologii de exploatare, având un impact important asupra sporului economic regional.

Interconexiunea spor economic – progres tehnologic, a reprezentant bi-nomul caracteristic a primei jumãtãţi a secolului XX, pânã în momentul naţionlizãrii complete a întregului patrimoniu minier început în 1948. Perio-ada regimului Comunist este dominatã de înãsprirea condiţiilor de muncã, alãturi de conotaţia sumbrã primitã odatã cu transformarea multor galerii de exploatare existente în temniţe şi lagãre de muncã pentru intelectualitatea ce nu rezona cu principiile regimului.

Noul motor administrativ comunist a forţat exploatarea miniera într-o maniera nesustenabilã, determinînd un impact negativ asupra mediului şi împingând la epuizarea resurselor. Pe termen lung, în contextul globalizării, declinul mineritului a fost inevitabil, activitatea încetand in 2007.

Further on, during the 18th century, the mining activity gets expanded in new ar-eas such as Borcuţului Valley, Ilba, Ferneziu and Nistru. This territorial expansion occurred simultaneous with what was the 18th and 19th century technological upgrade through the introduction of the steam machines, and thus, favouring the further on development of the mining infrastructure and organization. As direct consequence was crated the mines main administrattive office (Direcţia Minelor).

By the end of the 19th century the Maramureş mining territory enlarged consid-erably from Trut mine in the west to Borşa and Rãzoare mines in the east. Due to the flow of foreign capital the entire mining basin reached a second wave of technological upgrade with major impact on its economic output.

The interconnection technological upgrade – economic output represented the main mechanism of regional development until the moment of the nationaliza-tion process in 1948 initiated by the Communist regime. During the Communist political domination (1945 - 89) a wide number of exploitation levels were trans-formed in political camps for the intellectuals, and this fact brought a ‘dark’ inter-pretation of the mining activity of this period.

Without any sustainable strategies, the new Communist administration pushed the mining activity to its limits with negative impact on the environment and shortage of the ores. On the long run, and in the globalization context, the fall of the mining activity was inevitable and by 2007 the whole area was shut down for production.

2014 ÎN TRANZIȚIE 1110 ÎN TRANZIȚIE 2014

TuRţ - Denumirea localitătii Turţ vine de la Pârâul Thurch, râul în care se varsă acest mic pârâu. Numele localității apare pentru prima dată în documente în anul 1378, iar mai apoi, în anul 1385 sub forma Villa Viavalis, cu prilejul procesului dintre familiile Wassvary si Csarnavaday.Așezarea e faimoasă pentru producerea turțului, un rachiu specific denumit si pălincă.

IlbA - Ilba este menţionată prima dată la 1390 cu numele de Iloba. Zona aparţinea cetãţii Seinului încã din sec. al XV-lea. Localitatea era cunoscutã ca şi avanpost al haiducilor, personaje ce au marcat folclorul maramureşean.

sãsAR /bAIA mARE - Cel mai mare centru minier din bazinul Mara-mureşului. Oraşul este cunoscut pentru cea mai veche monetãrie din România, tot aici se aflã cel mai mare muzeu de mineralogie din Europa. Furnalul din Baia Mare are 351.5 m şi este a treia cea mai înaltã structurã industrialã europeana. Pe de altã parte, istoria culturalã a oraşului a fost influenţatã de lungã sa tradiţie în ceramicã şi picturã.

NIsTRu - Ca localitate, Nistru se dezvotã începând cu secolul al XVII- lea atunci când Administraţia Minierã Austriacã deschide mina situatã amonte de mina Nistru, dezvoltându-se o comunitatea ce a supravieţuit întotdeauna doar de pe urma mineritului. Aici, acum, un punct de atracţie turisticã principal a devenit vechiul baraj artificial.

HERJA - A intrat în circuitul minier în sec. al XIX-lea, ca o micã bazã minierã, care acum e închisã. Apa de minã de aici rãmâne sã ridice prob-leme mari de mediu pentru localitãţile din zonã.

TURţ - The name of the settlement comes from the Thwrcz river and its tributary Thurch, and appears mentioned under the formula Villa Viavalis (Thourch) for the first time around 1378 and 1385 in some documents concerning a litigation between the Wassvary and Csarnavaday families. The settlement is also famous for the turț production, a local particular brandy met also under the name of pălincă.

ILBA | Ilba is historically attested for the first time in 1390 under the name of Iloba. During the 15th century the area of Ilba was under the Sein Fortress ad-ministration known also as an outpost for the outlaws met in the Maramureş local folklore under the name of haiduci.

SãSAR /BAIA MARE - Baia Mare represents the largest mining settlement from Maramureş mining basin. The town of Baia Mare is well known for some of its landmarks such as the oldest mint from Romania, the largest Mineralogy Museum from Europe or the 351,5 meter tall chimney known as the third tallest European industrial structure. On the other hand, its cultural history was deeply influenced by the pottery and painting traditions.

NISTRU - As a settlement, Nistru starts its development in the 17th century when the Austrian Mining Administration opens a new coal mine upstream the already existing Nistru mine. The community developed here during time depended directly on the mining activity. In Nistru, in present context, an important touristic attraction represents the artificial dam.

HERJA - Herja entered in the area’s mining infrastructure as a small mining settlement during the 19th century. At present moment the mine from Herja is closed for production determining serious ecological territorial issues due to the underground water that filled the exploitation underground structures.

Au Ag PbMn Zn CuPb SAu Ag PbMn Zn CuPb S

Au Ag PbMn Zn CuPb S

Au Ag PbMn Zn CuPb S

Au AgPb SAu AgPb S

Au Ag PbMn Zn CuPb SAu Ag PbMn Zn CuPb S

Au Ag PbMn Zn CuPb S Au Ag PbMn Zn CuPb S

2014 ÎN TRANZIȚIE 1110 ÎN TRANZIȚIE 2014

TuRţ - Denumirea localitătii Turţ vine de la Pârâul Thurch, râul în care se varsă acest mic pârâu. Numele localității apare pentru prima dată în documente în anul 1378, iar mai apoi, în anul 1385 sub forma Villa Viavalis, cu prilejul procesului dintre familiile Wassvary si Csarnavaday.Așezarea e faimoasă pentru producerea turțului, un rachiu specific denumit si pălincă.

IlbA - Ilba este menţionată prima dată la 1390 cu numele de Iloba. Zona aparţinea cetãţii Seinului încã din sec. al XV-lea. Localitatea era cunoscutã ca şi avanpost al haiducilor, personaje ce au marcat folclorul maramureşean.

sãsAR /bAIA mARE - Cel mai mare centru minier din bazinul Mara-mureşului. Oraşul este cunoscut pentru cea mai veche monetãrie din România, tot aici se aflã cel mai mare muzeu de mineralogie din Europa. Furnalul din Baia Mare are 351.5 m şi este a treia cea mai înaltã structurã industrialã europeana. Pe de altã parte, istoria culturalã a oraşului a fost influenţatã de lungã sa tradiţie în ceramicã şi picturã.

NIsTRu - Ca localitate, Nistru se dezvotã începând cu secolul al XVII- lea atunci când Administraţia Minierã Austriacã deschide mina situatã amonte de mina Nistru, dezvoltându-se o comunitatea ce a supravieţuit întotdeauna doar de pe urma mineritului. Aici, acum, un punct de atracţie turisticã principal a devenit vechiul baraj artificial.

HERJA - A intrat în circuitul minier în sec. al XIX-lea, ca o micã bazã minierã, care acum e închisã. Apa de minã de aici rãmâne sã ridice prob-leme mari de mediu pentru localitãţile din zonã.

TURţ - The name of the settlement comes from the Thwrcz river and its tributary Thurch, and appears mentioned under the formula Villa Viavalis (Thourch) for the first time around 1378 and 1385 in some documents concerning a litigation between the Wassvary and Csarnavaday families. The settlement is also famous for the turț production, a local particular brandy met also under the name of pălincă.

ILBA | Ilba is historically attested for the first time in 1390 under the name of Iloba. During the 15th century the area of Ilba was under the Sein Fortress ad-ministration known also as an outpost for the outlaws met in the Maramureş local folklore under the name of haiduci.

SãSAR /BAIA MARE - Baia Mare represents the largest mining settlement from Maramureş mining basin. The town of Baia Mare is well known for some of its landmarks such as the oldest mint from Romania, the largest Mineralogy Museum from Europe or the 351,5 meter tall chimney known as the third tallest European industrial structure. On the other hand, its cultural history was deeply influenced by the pottery and painting traditions.

NISTRU - As a settlement, Nistru starts its development in the 17th century when the Austrian Mining Administration opens a new coal mine upstream the already existing Nistru mine. The community developed here during time depended directly on the mining activity. In Nistru, in present context, an important touristic attraction represents the artificial dam.

HERJA - Herja entered in the area’s mining infrastructure as a small mining settlement during the 19th century. At present moment the mine from Herja is closed for production determining serious ecological territorial issues due to the underground water that filled the exploitation underground structures.

Au Ag PbMn Zn CuPb SAu Ag PbMn Zn CuPb S

Au Ag PbMn Zn CuPb S

Au Ag PbMn Zn CuPb S

Au AgPb SAu AgPb S

Au Ag PbMn Zn CuPb SAu Ag PbMn Zn CuPb S

Au Ag PbMn Zn CuPb S Au Ag PbMn Zn CuPb S

2014 ÎN TRANZIȚIE 1312 ÎN TRANZIȚIE 2014

bAIA spRIE - A fost cea mai bogatã regiune de zãcãminte neferoase auro-argintifere din Maramureş. Pânã la începutul sec. al XX-lea a cunoscut eferveşcenţa vieţii culturale, sociale şi o serie de ascensiuni pe plan economic. Dupã închiderea minelor oraşul a suferit o serie de reconversii la nivel structural şi social, dar a reuşit sã polarizeze o serie de puncte turistice şi rezervaţii naturale ale Maramureşului.

şuIoR - A fost cea mai tânarã minã a bazinului minier (deschisa în 1962), dar a avut viaţã scurtã. Are cele mai generoase galerii în care transportul de materiale se facea cu caminoane. Poziţia incintei e favorizatã de prox-imitatea unor puncte turistice importante şi rezervaţii naturale.

cAVNIc - Mineritul are şi aici o bogatã istorie ce se întinde pânã în perio-ada romanã. Mult încercatã preţ de aproape douã secole, divergenţele dintre regatul maghiar şi principele Transilvaniei, invaziile tãtare din sec. al XVIII-lea, zona a reuşit sã prospere datoritã mineritului. Acum, principala activitate o reprezintã turismul.

bãIuţ - O comunitate minierã micã, care datoritã izolãrii faţã de alte cen-tre urbane, a continuat într-un declin continuu punând localitatea într-o poziţie economicã fragilã. Aceastã localizare ar juca un rol important în cazul unei reconversii datoritã poziţiei geografice strategice, fiind înconju-ratã de zone verzi generoase şi aflându-se la pragul Maramureşului isotric.

boRşA - Localitatea se aflã în perimetrul Maramureşului istoric şi se bucurã de cea mai bogatã topografie a bazinului minier, perimetrul sau administrativ cuprinzând mai multe rezervaţii naturale de interes regional şi national aflate inclusiv pe lista tentativelor UNESCO (Pietrosul Rodnei).

BAIA SPRIE - Baia Sprie was the richest area of nonferrous ores such as gold and silver from the entire Maramureş mining basin. Until the beginning of the 20th century, this fact influenced its development from all perspectives: economic, social and cultural. After the mine’s closing, the town passed through a series of territorial reclamations and social restructurings, managing to draw touristic attention through several objec-tives and natural reservations considered landmarks for the entire Maramureş region.

şuIoR - The Suior mine was opened only in 1962 and proved to have a brief produc-tion timeline. However, from a technological point of view the mine presents some of the largest levels from the entire region, specially built for the coal transportation in trucks. The settlement’s placement is favoured by its proximity to some important touristic attractions and natural reservation areas.

cAVNIc - Cavnic represents one of the settlements with a long lasting tradition in the mining dating back to the Roman times, favouring its economic development and survival through several difficult historic periods such as the divergences between Kingdom of Hungary and Transylvania’s princes or the 18th century Tartar invasions. In present context, Cavnic’s main economic activity is tourism.

bãIuţ - Baiuţ is a small mining community, which due to its territorial isolation from other urban settlements, once with the shutting down of the mining activity faced, and is still facing, important economic issues that pushed towards its bankruptcy. However, in case of an overall regional reconversion strategy, Baiuţ could play a strate-gic territorial role representing a gate – access towards the historic Maramureş region.

boRşA - The town is found on the perimeter of historic Maramures area. Borsa im-presses the visitors with its rich topography, especially when dealing with the several natural reservation parks of regional and national interest, some of which found also on the UNESCO tentative list like in case of Rodnei Rocky.

Au Ag PbMn Zn CuPb SAu Ag PbMn Zn CuPb S

Au Ag PbMn Zn CuPb SAu Ag PbMn Zn CuPb S

Au Ag PbMn Zn CuPb S

Au Ag PbMn Zn CuPb S

Au Ag PbMn Zn CuPb S

Au Ag PbMn Zn CuPb S

Au Ag PbMn Zn CuPb S

Au Ag PbMn Zn CuPb S

2014 ÎN TRANZIȚIE 1312 ÎN TRANZIȚIE 2014

bAIA spRIE - A fost cea mai bogatã regiune de zãcãminte neferoase auro-argintifere din Maramureş. Pânã la începutul sec. al XX-lea a cunoscut eferveşcenţa vieţii culturale, sociale şi o serie de ascensiuni pe plan economic. Dupã închiderea minelor oraşul a suferit o serie de reconversii la nivel structural şi social, dar a reuşit sã polarizeze o serie de puncte turistice şi rezervaţii naturale ale Maramureşului.

şuIoR - A fost cea mai tânarã minã a bazinului minier (deschisa în 1962), dar a avut viaţã scurtã. Are cele mai generoase galerii în care transportul de materiale se facea cu caminoane. Poziţia incintei e favorizatã de prox-imitatea unor puncte turistice importante şi rezervaţii naturale.

cAVNIc - Mineritul are şi aici o bogatã istorie ce se întinde pânã în perio-ada romanã. Mult încercatã preţ de aproape douã secole, divergenţele dintre regatul maghiar şi principele Transilvaniei, invaziile tãtare din sec. al XVIII-lea, zona a reuşit sã prospere datoritã mineritului. Acum, principala activitate o reprezintã turismul.

bãIuţ - O comunitate minierã micã, care datoritã izolãrii faţã de alte cen-tre urbane, a continuat într-un declin continuu punând localitatea într-o poziţie economicã fragilã. Aceastã localizare ar juca un rol important în cazul unei reconversii datoritã poziţiei geografice strategice, fiind înconju-ratã de zone verzi generoase şi aflându-se la pragul Maramureşului isotric.

boRşA - Localitatea se aflã în perimetrul Maramureşului istoric şi se bucurã de cea mai bogatã topografie a bazinului minier, perimetrul sau administrativ cuprinzând mai multe rezervaţii naturale de interes regional şi national aflate inclusiv pe lista tentativelor UNESCO (Pietrosul Rodnei).

BAIA SPRIE - Baia Sprie was the richest area of nonferrous ores such as gold and silver from the entire Maramureş mining basin. Until the beginning of the 20th century, this fact influenced its development from all perspectives: economic, social and cultural. After the mine’s closing, the town passed through a series of territorial reclamations and social restructurings, managing to draw touristic attention through several objec-tives and natural reservations considered landmarks for the entire Maramureş region.

şuIoR - The Suior mine was opened only in 1962 and proved to have a brief produc-tion timeline. However, from a technological point of view the mine presents some of the largest levels from the entire region, specially built for the coal transportation in trucks. The settlement’s placement is favoured by its proximity to some important touristic attractions and natural reservation areas.

cAVNIc - Cavnic represents one of the settlements with a long lasting tradition in the mining dating back to the Roman times, favouring its economic development and survival through several difficult historic periods such as the divergences between Kingdom of Hungary and Transylvania’s princes or the 18th century Tartar invasions. In present context, Cavnic’s main economic activity is tourism.

bãIuţ - Baiuţ is a small mining community, which due to its territorial isolation from other urban settlements, once with the shutting down of the mining activity faced, and is still facing, important economic issues that pushed towards its bankruptcy. However, in case of an overall regional reconversion strategy, Baiuţ could play a strate-gic territorial role representing a gate – access towards the historic Maramureş region.

boRşA - The town is found on the perimeter of historic Maramures area. Borsa im-presses the visitors with its rich topography, especially when dealing with the several natural reservation parks of regional and national interest, some of which found also on the UNESCO tentative list like in case of Rodnei Rocky.

Au Ag PbMn Zn CuPb SAu Ag PbMn Zn CuPb S

Au Ag PbMn Zn CuPb SAu Ag PbMn Zn CuPb S

Au Ag PbMn Zn CuPb S

Au Ag PbMn Zn CuPb S

Au Ag PbMn Zn CuPb S

Au Ag PbMn Zn CuPb S

Au Ag PbMn Zn CuPb S

Au Ag PbMn Zn CuPb S

DEALUL MINEI

Chiuzbaia

Baia Mare

BAIA SPRIE Cavnic

Mogoșa/ Șuior

////OBIECTIV- �nalizare pavilion ruinepuțul Francisc

////OBIECTIV- instalații de landart- piese de mobilier

////OBIECTIV- amenajarea centrului istoric- mobilier urban

////OBIECTIV- proiect centru comunitarîn centru istoric

////STUDIU- platoul Izvorul Ciontolan

////STUDIU- complex �otație Baia Sprie- platoul izvorul Ciontolan

DM-1DM-2

DM-3

DM-4DM-5

DM-6DM-7

DM-8

DM-9

BS-1

BS-2

BS-1 - rețea de străduțe Baia Sprie-Dealul Minei

BS-2 - Capela Calvaria

DM-1 - ruinele puțului Francisc

DM-3 - stație aeraj

DM-4 - Lacul Albastru

DM-5 - am�teatru exp-loatare minieră

DM-6 - platou puț aeraj

DM-7 - platformă inferio-ară de încărcare

DM-8 - incintă complex minier Baia Sprie

DM-9 - stație �otație

DM-10 - galerie surpată

DEALUL MINEI

Chiuzbaia

Baia Mare

BAIA SPRIE Cavnic

Mogoșa/ Șuior

////OBIECTIV- �nalizare pavilion ruinepuțul Francisc

////OBIECTIV- instalații de landart- piese de mobilier

////OBIECTIV- amenajarea centrului istoric- mobilier urban

////OBIECTIV- proiect centru comunitarîn centru istoric

////STUDIU- platoul Izvorul Ciontolan

////STUDIU- complex �otație Baia Sprie- platoul izvorul Ciontolan

DM-1DM-2

DM-3

DM-4DM-5

DM-6DM-7

DM-8

DM-9

BS-1

BS-2

BS-1 - rețea de străduțe Baia Sprie-Dealul Minei

BS-2 - Capela Calvaria

DM-1 - ruinele puțului Francisc

DM-3 - stație aeraj

DM-4 - Lacul Albastru

DM-5 - am�teatru exp-loatare minieră

DM-6 - platou puț aeraj

DM-7 - platformă inferio-ară de încărcare

DM-8 - incintă complex minier Baia Sprie

DM-9 - stație �otație

DM-10 - galerie surpată

2014 ÎN TRANZIȚIE 1716 ÎN TRANZIȚIE 2014

PRIMĂRIA BS / BAIA SPRIE CITY HALL

Clădirea care în momentul de faţă găzduieşte primăria oraşului se află situată pe latura de sud a pieţei. Imediat lângă ea, spre est, se aflã şcoala minei, iar pe latura de vest a pieţei se afla Oficiul minelor. Anul exact al construcţiei nu a fost identificat, însã, într-unul din documentele rămase în arhiva oraşului este amintit faptul că în anul 1593 în urma unei invazii a unor locuitori din Târgu Lăpuş, care îmbrăcaţi în haine de tătari au jefuit şi ars oraşul, o serie de clădiri importante au fost grav avariate inclusiv primăria oraşului. în anul 1739, oraşul a avut puterea financiară de a recon-strui primăria – anul 1739 apare inscripţionat pe unul din ancadramentele de piatrã situate la una din intrãrile în pivniţã. Este o clădire în stil baroc, în formă de „U”, având pivniţă sub toată clădirea, parter, etaj şi un pod foarte înalt. Faţada principală este tratată într-un mod simetric.

The building of the City Hall is found on the southern side of the main square in Baia Sprie, while the Minners School is found in the eastern side of the square and the Mines Office on the western proximity. Due to lack of direct archival sources, it is difficult to date the building of the City Hall. However, it is attested that during an invasion in 1593, done by the inhab-itants of Târgu Lãpuş disguised as Tatars, several important buildings including the city hall at the time were destroyed in a fire. Later on, in 1739, due to increased economic power of the town, the City Hall was reconstructed. This precise year appears engraved on one of basement’s door stone frame. The City Hall of Baia Sprie presents Baroque stylistic features in its symmetrical main facade, having a U-shape space structure and functions distributed on three levels: basement, ground level and first level.

2014 ÎN TRANZIȚIE 1716 ÎN TRANZIȚIE 2014

PRIMĂRIA BS / BAIA SPRIE CITY HALL

Clădirea care în momentul de faţă găzduieşte primăria oraşului se află situată pe latura de sud a pieţei. Imediat lângă ea, spre est, se aflã şcoala minei, iar pe latura de vest a pieţei se afla Oficiul minelor. Anul exact al construcţiei nu a fost identificat, însã, într-unul din documentele rămase în arhiva oraşului este amintit faptul că în anul 1593 în urma unei invazii a unor locuitori din Târgu Lăpuş, care îmbrăcaţi în haine de tătari au jefuit şi ars oraşul, o serie de clădiri importante au fost grav avariate inclusiv primăria oraşului. în anul 1739, oraşul a avut puterea financiară de a recon-strui primăria – anul 1739 apare inscripţionat pe unul din ancadramentele de piatrã situate la una din intrãrile în pivniţã. Este o clădire în stil baroc, în formă de „U”, având pivniţă sub toată clădirea, parter, etaj şi un pod foarte înalt. Faţada principală este tratată într-un mod simetric.

The building of the City Hall is found on the southern side of the main square in Baia Sprie, while the Minners School is found in the eastern side of the square and the Mines Office on the western proximity. Due to lack of direct archival sources, it is difficult to date the building of the City Hall. However, it is attested that during an invasion in 1593, done by the inhab-itants of Târgu Lãpuş disguised as Tatars, several important buildings including the city hall at the time were destroyed in a fire. Later on, in 1739, due to increased economic power of the town, the City Hall was reconstructed. This precise year appears engraved on one of basement’s door stone frame. The City Hall of Baia Sprie presents Baroque stylistic features in its symmetrical main facade, having a U-shape space structure and functions distributed on three levels: basement, ground level and first level.

2014 ÎN TRANZIȚIE 1918 ÎN TRANZIȚIE 2014

CAPELA CALVARIA / CALVARIA CHAPEL

MM-II-m-B-04502, Capela “Calvaria” Str. Iancu Avram 40, sec. XVII

MM-II-m-B-04502, Capela “Calvaria” , Str. Iancu Avram 40, sec. XVIICalvaria Chapel, dating the 17th century, is listed as historical monument on the List of Historic Monuments published in 2010, under the coordinates MM-II-m-B-04502.

2014 ÎN TRANZIȚIE 1918 ÎN TRANZIȚIE 2014

CAPELA CALVARIA / CALVARIA CHAPEL

MM-II-m-B-04502, Capela “Calvaria” Str. Iancu Avram 40, sec. XVII

MM-II-m-B-04502, Capela “Calvaria” , Str. Iancu Avram 40, sec. XVIICalvaria Chapel, dating the 17th century, is listed as historical monument on the List of Historic Monuments published in 2010, under the coordinates MM-II-m-B-04502.

2014 ÎN TRANZIȚIE 2120 ÎN TRANZIȚIE 2014

MM-II-a-B-04499,Ansamblul de locuințe de mineri din Baia Sprie, str. Coșbuc_George 9, 11, 13, 15,sec. XI

MM-II-a-B-04499, Miners’ Housing Ensemble, George Coşbuc Street no. 9, 11, 13, 15 The urban ensemble composed of the miners’ dwellings found on George Coşbuc Street no. 9, 11, 13 and 15, dating the 19th century is also listed on the List of Historic Monuments (LMI 2010).

COMPLEX DE LOCUINȚE MINEREȘTI /MINERS HOUSING COMPLEX

2014 ÎN TRANZIȚIE 2120 ÎN TRANZIȚIE 2014

MM-II-a-B-04499,Ansamblul de locuințe de mineri din Baia Sprie, str. Coșbuc_George 9, 11, 13, 15,sec. XI

MM-II-a-B-04499, Miners’ Housing Ensemble, George Coşbuc Street no. 9, 11, 13, 15 The urban ensemble composed of the miners’ dwellings found on George Coşbuc Street no. 9, 11, 13 and 15, dating the 19th century is also listed on the List of Historic Monuments (LMI 2010).

COMPLEX DE LOCUINȚE MINEREȘTI /MINERS HOUSING COMPLEX

2014 ÎN TRANZIȚIE 2322 ÎN TRANZIȚIE 2014

Cea mai impotantă construcţie, în afara celor de cult, este clădirea ce adăpostea şcoala de fete şi băieţi a bisericii romano-catolice şi mănăstirea de maici. Bazele acestei clădiri au fost puse de către călugărul Hazslinszki József în data de 15 august 1887 şi a fost dată în folosinţă în anul 1890. şcoala de fete şi mănăstirea a funcţionat şi a fost condusă de maici până în anul 1948.Clădirea este dezvoltată pe întreaga lăţime a parcelei şi este compusă din două corpuri de clădire, unul având un regim de înălţime P+1, iar celălalt parter.

Este o clădire în stil neoclasic cu elemente baroce. Clădirea şcolii are o faţadă principală tratată simetric, compus din două registre orizontale si rezalituri dispuse la extremele clădirii, unde sunt şi cele două ganguri. în axul clădirii care se înalţă deasupra cornişei şarpantei printr-un turn, în vârf, se aflã o cruce semnalizând prezenţa unei funcţiuni religioase.

One of the most important buildings, besides the religious ones, is the one of the girls and boys school once administrated by the Roman-Catholic Church and nouns’ monastery from Baia Sprie. The construction site of this school was initiated in 15th of August 1887 under the patronage of the brother Hazslinszki József, and concluded by 1890 when the school was opened. The girl school was administrated by the nouns monastery until 1948. The building composed from two pavilions of different heights - one structures on two levels and one only on ground level – is placed on the entire width of the lot.

The stylistic features presented by the symmetrical main facade are of neo-clas-sical and baroque influences, while the cross placed on the tower centred on the main building’s compositional axe suggests the presence of a religious function.

ȘCOALA ZARDA / ZARDA SCHOOL

2014 ÎN TRANZIȚIE 2322 ÎN TRANZIȚIE 2014

Cea mai impotantă construcţie, în afara celor de cult, este clădirea ce adăpostea şcoala de fete şi băieţi a bisericii romano-catolice şi mănăstirea de maici. Bazele acestei clădiri au fost puse de către călugărul Hazslinszki József în data de 15 august 1887 şi a fost dată în folosinţă în anul 1890. şcoala de fete şi mănăstirea a funcţionat şi a fost condusă de maici până în anul 1948.Clădirea este dezvoltată pe întreaga lăţime a parcelei şi este compusă din două corpuri de clădire, unul având un regim de înălţime P+1, iar celălalt parter.

Este o clădire în stil neoclasic cu elemente baroce. Clădirea şcolii are o faţadă principală tratată simetric, compus din două registre orizontale si rezalituri dispuse la extremele clădirii, unde sunt şi cele două ganguri. în axul clădirii care se înalţă deasupra cornişei şarpantei printr-un turn, în vârf, se aflã o cruce semnalizând prezenţa unei funcţiuni religioase.

One of the most important buildings, besides the religious ones, is the one of the girls and boys school once administrated by the Roman-Catholic Church and nouns’ monastery from Baia Sprie. The construction site of this school was initiated in 15th of August 1887 under the patronage of the brother Hazslinszki József, and concluded by 1890 when the school was opened. The girl school was administrated by the nouns monastery until 1948. The building composed from two pavilions of different heights - one structures on two levels and one only on ground level – is placed on the entire width of the lot.

The stylistic features presented by the symmetrical main facade are of neo-clas-sical and baroque influences, while the cross placed on the tower centred on the main building’s compositional axe suggests the presence of a religious function.

ȘCOALA ZARDA / ZARDA SCHOOL

2014 ÎN TRANZIȚIE 2524 ÎN TRANZIȚIE 2014

Comunitatea catolică din Baia Sprie este amintită pentru prima dată în 1333, iar din 1452 biserica beneficiază de a zecea parte din vama minei. în anul 1773 biserica catolică deţinea o constructie de piatră, având un turn şi care se afla în piaţa centrală. Datorită avântului economic din secolul XVIII, catolicii au dorit construirea unei biserici mai mari, a cãrui constructie a inceput in 1846. Noua bisericã a fost amplasatã în imediata vecinãtate a bisericii de pi-atrã care, în momentul terminãrii şantierului şi dãrii în folosinţa a noului lãcaş de cult în 1855, a fost demolatã.

Biserica a fost proiectată de Tischler Albin, preot şi arhitect, are un plan în formă de cruce, stilul bisericii fiind unul neoclasic, bolta principală fiind susţinută, de câte două perechi de stâlpi cu capiteluri ionice.

Pictura din altarul principal este realizat în anul 1858 de pictorul maghiar Lotz Karoly. Picturile situate în altarele laterale din faţă dreapta-stânga sunt pictate de Carl Schellein şi reprezintă pe Isus cu pâinea şi pe Fecioara Maria împreună cu minerii, iar cele aflate în altarele laterale de la mijlocul navei au fost pictate de Franz Geiling în 1859 şi reprezintă pe Sf. Nepomuk şi Crucea.

The Roman Catholic community from Baia Sprie appears historically attested since 1333. Starting with 1452 the Catholic Church benefits from the tenths part of the mine’s customs. In 1773 appears mentioned a stone church of rather small dimensions, with a main tower bell positioned in the main square of Baia Sprie. However, due to the 18th century economic progress, it was decided the construction of a larger church of which construction begin in 1846. The new structure was placed in the proximity of the already existing one which was de-molished by 1855, when the construction site was concluded and the new church was opened.

The new church was designed by Tischler Albin (priest and architect) in a neo-classical style with a cross shaped plan. The paintings from the main altar are done in 1858 by the Hungarian painter Lotz Karoly. The lateral altars right-left from the immediate proximity of the main altar were painted by Carl Schellein and illustrate the figure of Jesus Christ bless-ing the bread and Virgin Mary with the miners. The lateral altars from the centre of the nave were painted by Franz Geiling in 1859 and illustrate Saint Nepomuk and the Cross.

CATEDRALA ROMANO-CATOLICĂ / ROMAN – CATHOLIC CATHEDRAL

2014 ÎN TRANZIȚIE 2524 ÎN TRANZIȚIE 2014

Comunitatea catolică din Baia Sprie este amintită pentru prima dată în 1333, iar din 1452 biserica beneficiază de a zecea parte din vama minei. în anul 1773 biserica catolică deţinea o constructie de piatră, având un turn şi care se afla în piaţa centrală. Datorită avântului economic din secolul XVIII, catolicii au dorit construirea unei biserici mai mari, a cãrui constructie a inceput in 1846. Noua bisericã a fost amplasatã în imediata vecinãtate a bisericii de pi-atrã care, în momentul terminãrii şantierului şi dãrii în folosinţa a noului lãcaş de cult în 1855, a fost demolatã.

Biserica a fost proiectată de Tischler Albin, preot şi arhitect, are un plan în formă de cruce, stilul bisericii fiind unul neoclasic, bolta principală fiind susţinută, de câte două perechi de stâlpi cu capiteluri ionice.

Pictura din altarul principal este realizat în anul 1858 de pictorul maghiar Lotz Karoly. Picturile situate în altarele laterale din faţă dreapta-stânga sunt pictate de Carl Schellein şi reprezintă pe Isus cu pâinea şi pe Fecioara Maria împreună cu minerii, iar cele aflate în altarele laterale de la mijlocul navei au fost pictate de Franz Geiling în 1859 şi reprezintă pe Sf. Nepomuk şi Crucea.

The Roman Catholic community from Baia Sprie appears historically attested since 1333. Starting with 1452 the Catholic Church benefits from the tenths part of the mine’s customs. In 1773 appears mentioned a stone church of rather small dimensions, with a main tower bell positioned in the main square of Baia Sprie. However, due to the 18th century economic progress, it was decided the construction of a larger church of which construction begin in 1846. The new structure was placed in the proximity of the already existing one which was de-molished by 1855, when the construction site was concluded and the new church was opened.

The new church was designed by Tischler Albin (priest and architect) in a neo-classical style with a cross shaped plan. The paintings from the main altar are done in 1858 by the Hungarian painter Lotz Karoly. The lateral altars right-left from the immediate proximity of the main altar were painted by Carl Schellein and illustrate the figure of Jesus Christ bless-ing the bread and Virgin Mary with the miners. The lateral altars from the centre of the nave were painted by Franz Geiling in 1859 and illustrate Saint Nepomuk and the Cross.

CATEDRALA ROMANO-CATOLICĂ / ROMAN – CATHOLIC CATHEDRAL

2014 ÎN TRANZIȚIE 2726 ÎN TRANZIȚIE 2014

Colonia minieră din Baia Sprie poate fi accesată prin str. Montană de pe dru-mul national DN18, care leagă orașul Baia Mare de Sighetul Marmației, via Baia Sprie. Str. Montană se află la aprox. 2-2.5km de la centru, la ieșirea estică a orașului. Colonia minieră Baia Sprie era înfiintată pentru exploatarea minereurilor neferoase, în cadrul acesteia a metalelor colorate: cupru, plumb, zinc, iar flotația adăpostea clădirile pentru prepararea materiei prime. Vechimea majorității clădirilor din incintă este cuprinsă între 40 si 60 de ani, deci sunt relativ noi, însă zona în care sunt împrăștiate are o istorie de mai multe secole de minerit. în anul 1927 pentru exploatarea minieră din Baia Sprie, se procură de la firma „Kachelmann” din Viena pompe hidraulice de mare capacitate. în perioada 1930-1936, la Exploatarea Minelor Statului Baia Sprie s-au făcut investiții importante privind modernizarea și lărgirea capacitătii producței. încă din al doilea deceniu al secolului XX s-a renunțat la șteampuri și s-au construit flotații.

The Baia Sprie mining colony can be reached directly through Monatana Streets that connects Baia Mare with Sighetul Marmatiei, via Baia Sprie.Initially, the Baia Sprie mining colony was established for the exploitation of the nonferrous ores, especially when dealing with copper, lead and zinc. The majori-ty of the buildings from the flotation ensemble are dated approximately 1950s – 1970s and representing relatively ‘new’ industrial structures in comparison with the long lasting mining tradition from the area. It appears mentioned that in the year 1927, for the mining exploitation from Baia Sprie were procured some hydraulic pumps of high capacity from the Viennese company Kachelmann. During the 1930 – 36, when the mines appear mentioned under the title The State Mining Exploitation from Baia Sprie, making reference to the mines’ administration under the Romanian state, here were made important investments concerning the technological upgrade, and therefore, the industri-al output. This had a direct impact in the construction of a floatation ensemble while the stamps were no longer used .

BAIA SPRIE / flotația

COLONIA MINIERĂ ȘI FLOTAȚIA BAIA SPRIE / THE MINING COLONY AND FLOTATION ENSEMBLE FROM BAIA SPRIE

2014 ÎN TRANZIȚIE 2726 ÎN TRANZIȚIE 2014

Colonia minieră din Baia Sprie poate fi accesată prin str. Montană de pe dru-mul national DN18, care leagă orașul Baia Mare de Sighetul Marmației, via Baia Sprie. Str. Montană se află la aprox. 2-2.5km de la centru, la ieșirea estică a orașului. Colonia minieră Baia Sprie era înfiintată pentru exploatarea minereurilor neferoase, în cadrul acesteia a metalelor colorate: cupru, plumb, zinc, iar flotația adăpostea clădirile pentru prepararea materiei prime. Vechimea majorității clădirilor din incintă este cuprinsă între 40 si 60 de ani, deci sunt relativ noi, însă zona în care sunt împrăștiate are o istorie de mai multe secole de minerit. în anul 1927 pentru exploatarea minieră din Baia Sprie, se procură de la firma „Kachelmann” din Viena pompe hidraulice de mare capacitate. în perioada 1930-1936, la Exploatarea Minelor Statului Baia Sprie s-au făcut investiții importante privind modernizarea și lărgirea capacitătii producței. încă din al doilea deceniu al secolului XX s-a renunțat la șteampuri și s-au construit flotații.

The Baia Sprie mining colony can be reached directly through Monatana Streets that connects Baia Mare with Sighetul Marmatiei, via Baia Sprie.Initially, the Baia Sprie mining colony was established for the exploitation of the nonferrous ores, especially when dealing with copper, lead and zinc. The majori-ty of the buildings from the flotation ensemble are dated approximately 1950s – 1970s and representing relatively ‘new’ industrial structures in comparison with the long lasting mining tradition from the area. It appears mentioned that in the year 1927, for the mining exploitation from Baia Sprie were procured some hydraulic pumps of high capacity from the Viennese company Kachelmann. During the 1930 – 36, when the mines appear mentioned under the title The State Mining Exploitation from Baia Sprie, making reference to the mines’ administration under the Romanian state, here were made important investments concerning the technological upgrade, and therefore, the industri-al output. This had a direct impact in the construction of a floatation ensemble while the stamps were no longer used .

BAIA SPRIE / flotația

COLONIA MINIERĂ ȘI FLOTAȚIA BAIA SPRIE / THE MINING COLONY AND FLOTATION ENSEMBLE FROM BAIA SPRIE

2014 ÎN TRANZIȚIE 2928 ÎN TRANZIȚIE 2014

BAIA SPRIE / incinta minei BAIA SPRIE / flotația

2014 ÎN TRANZIȚIE 2928 ÎN TRANZIȚIE 2014

BAIA SPRIE / incinta minei BAIA SPRIE / flotația

2014 ÎN TRANZIȚIE 3130 ÎN TRANZIȚIE 2014

BAIA SPRIE / incinta minei (arhiva sec XX) BAIA SPRIE / incinta minei (arhiva sec XX)

2014 ÎN TRANZIȚIE 3130 ÎN TRANZIȚIE 2014

BAIA SPRIE / incinta minei (arhiva sec XX) BAIA SPRIE / incinta minei (arhiva sec XX)

2014 ÎN TRANZIȚIE 3332 ÎN TRANZIȚIE 2014

Localitatea a fost constituită ca o aşezare de mineri saşi, care au adus cu ei o anumită cultură urbană. Majoritatea caselor actuale sunt datate sec. al XVIII - XIX cu zidăria realizată din piatră şi cărămidă. Puţine sunt acele case a cărei suprastructură este realizată din elemente de lemn între care se află pământ bătătorit.în principiu locuinţa era compusă din două camere, una la stradă (casa mare) şi cealaltă la curte (casa mică), între ele aflîndu-se bucătăria, iar pe latura lungă a casei aflându-se târnaţul acoperit şi el de şarpantă. Pivniţele sunt realizate din piatră de râu sau carieră, şi sunt boltite. şarpantele cele mai com-plexe sunt cele baroce, cum sunt cele de la primăria oraşului sau cea de la casa Sztancsek, construită la începutul sec. al XIX - lea. Privind elementele decorative, întâlnim sculpturi atat la casele reprezenta-tive cât şi la casele mai simple unde însã sunt realizate din lemn. De remarcat sculptura Sfântului Nepomuk, de la o casã de mineri, tratatã într-o manieră mai naivă.

The mining colony was built following the Saxon settlement typology. Majority of the existing houses are dated back to 18th and 19th century presenting stone and brick masonry, while too few of them are still presenting the elevated struc-tures from timber and cob. Following the Saxon housing typology, the dwellings are disposed in parallel with the long side of the lot developed perpendicular on the street side, and pre-senting a veranda on all its length. Commonly, the house is composed from two rooms – the one placed towards the street called ‘the big house’ and the other placed towards the inner part of the household, ‘the small house’ – divided in the middle by a kitchen. While the basements are built in river or quarry stone with a vaulted structure, the timber roofs present some of the most complex baroque structures like those from the city hall or Sztancsek house built in early 19th century. As concerning the decorative elements, sculptures are among the most common ones. The miners’ dwellings are presenting simpler wooden sculpture, like the one of Saint Nepomuk accomplished in a rather ‘naive’ vernacular manner.

Analiza tesutului urban

consideraţii generale

Vatra oraşului s-a dezvoltat în jurul bisericii romano-catolice. Piaţa are patrulaturi, cele dinspre sud-vest-nord sunt relativ drepte, cu mici frânturi, iar dinspre est estecurbă. În principiu sunt 7 drumuri care intră în piaţă, două din ele formează axulprincipal al aşezării istorice, pe latura de sud a pieţei.

tipologia loturilor

Conform hărţii cadastrale din 1907 putem identifica de-a lungul străzii principaleloturi care au o formă alungită. Reteaua de drumuri este dezvoltată pe direcţia est-vest,loturile fiind orientate pe direcţia nord-sud şi având un front la stradă cuprins între 14-20m.

Pe versantul de sud, dincolo de râul Săsar, dispunerea loturilor este în strânsă legătură cu topografia locului şi cu reţeaua de strazi creată , care se „scurg” către podul principalcare face legătura cu piaţa centrală. Astfel cu cât se inaintează pe versanţii dealurilor formele loturilor sunt mai neregulate, iar dimensiunea şi amplasarea caselor mai dezordonată - sunt casele minerilor.

modul de ocupare a terenuluievidenţierea pe nivele ale fondului construit

În general, casele au un regim de înălţime subsol-parter şi doar în puţine cazurişi etaj.Datorită atât a topografiei locurilor, a meseriei deţinute de proprietari, cât şi a

LOCUINȚELE MINERILOR / THE MINING COLONY – THE DWELLINGS

BAIA SPRIE / casă de mineri

2014 ÎN TRANZIȚIE 3332 ÎN TRANZIȚIE 2014

Localitatea a fost constituită ca o aşezare de mineri saşi, care au adus cu ei o anumită cultură urbană. Majoritatea caselor actuale sunt datate sec. al XVIII - XIX cu zidăria realizată din piatră şi cărămidă. Puţine sunt acele case a cărei suprastructură este realizată din elemente de lemn între care se află pământ bătătorit.în principiu locuinţa era compusă din două camere, una la stradă (casa mare) şi cealaltă la curte (casa mică), între ele aflîndu-se bucătăria, iar pe latura lungă a casei aflându-se târnaţul acoperit şi el de şarpantă. Pivniţele sunt realizate din piatră de râu sau carieră, şi sunt boltite. şarpantele cele mai com-plexe sunt cele baroce, cum sunt cele de la primăria oraşului sau cea de la casa Sztancsek, construită la începutul sec. al XIX - lea. Privind elementele decorative, întâlnim sculpturi atat la casele reprezenta-tive cât şi la casele mai simple unde însã sunt realizate din lemn. De remarcat sculptura Sfântului Nepomuk, de la o casã de mineri, tratatã într-o manieră mai naivă.

The mining colony was built following the Saxon settlement typology. Majority of the existing houses are dated back to 18th and 19th century presenting stone and brick masonry, while too few of them are still presenting the elevated struc-tures from timber and cob. Following the Saxon housing typology, the dwellings are disposed in parallel with the long side of the lot developed perpendicular on the street side, and pre-senting a veranda on all its length. Commonly, the house is composed from two rooms – the one placed towards the street called ‘the big house’ and the other placed towards the inner part of the household, ‘the small house’ – divided in the middle by a kitchen. While the basements are built in river or quarry stone with a vaulted structure, the timber roofs present some of the most complex baroque structures like those from the city hall or Sztancsek house built in early 19th century. As concerning the decorative elements, sculptures are among the most common ones. The miners’ dwellings are presenting simpler wooden sculpture, like the one of Saint Nepomuk accomplished in a rather ‘naive’ vernacular manner.

Analiza tesutului urban

consideraţii generale

Vatra oraşului s-a dezvoltat în jurul bisericii romano-catolice. Piaţa are patrulaturi, cele dinspre sud-vest-nord sunt relativ drepte, cu mici frânturi, iar dinspre est estecurbă. În principiu sunt 7 drumuri care intră în piaţă, două din ele formează axulprincipal al aşezării istorice, pe latura de sud a pieţei.

tipologia loturilor

Conform hărţii cadastrale din 1907 putem identifica de-a lungul străzii principaleloturi care au o formă alungită. Reteaua de drumuri este dezvoltată pe direcţia est-vest,loturile fiind orientate pe direcţia nord-sud şi având un front la stradă cuprins între 14-20m.

Pe versantul de sud, dincolo de râul Săsar, dispunerea loturilor este în strânsă legătură cu topografia locului şi cu reţeaua de strazi creată , care se „scurg” către podul principalcare face legătura cu piaţa centrală. Astfel cu cât se inaintează pe versanţii dealurilor formele loturilor sunt mai neregulate, iar dimensiunea şi amplasarea caselor mai dezordonată - sunt casele minerilor.

modul de ocupare a terenuluievidenţierea pe nivele ale fondului construit

În general, casele au un regim de înălţime subsol-parter şi doar în puţine cazurişi etaj.Datorită atât a topografiei locurilor, a meseriei deţinute de proprietari, cât şi a

LOCUINȚELE MINERILOR / THE MINING COLONY – THE DWELLINGS

BAIA SPRIE / casă de mineri

2014 ÎN TRANZIȚIE 3534 ÎN TRANZIȚIE 2014

POVESTEA MINERILOR

De-a lungul timpului, în jurul comunitãţilor minereşti s-a conturat un fol-clor bogat, în contextul unui schimb intercultural continuu între localnici şi coloniştii veniţi din regatul maghiar sau din afara acestuia, fenomen ce a modelat formarea coloniilor din perioada romanã pânã la finele secolului al XIX-lea. Condiţiile aspre din minerit au închegat foarte mult aceşti oameni rãmânând încã vie fascinaţia pentru capacitatea lor de adaptare la condiţiile grele ale muncii în subteran. Spre exemplu, în secolele XIII -XIV minerii coborau în galerii prin alunecare, folosindu-se de un şorţ de piele în timp ce îşi luminau locul de lucru cu un opaiţ în care ardea ulei de rapiţa. Din secolul al XVII-lea pentru iluminatul în subteran s-a început folosirea lãmpii cu carbit, iar mai tâziu, abia câtre finele secolului al XIX-lea a apãrut lampa electricã. Cât priveşte transportul minere-ului, acesta iniţial venea transportat în coveţi de lemn şi scos la suprafaţã în saci de piele de bivol fie cu ajutorul scripeţilor fie cu ajutorul cailor. în secolul al XVI-lea apar primii vagoneţi din lemn. în procesul de exploatare, de la sfre-delitul pietrei se ajunge la praful de puşcã şi mai târziu în sec. al XIX-lea se introduce dinamita reuşindu-se asfel sã se deschidã o reţea vastã de orizon-turi tot mai lungi bogate în minereu. în prelucrarea minereului treptat, steam-purile au fost înlocuite cu flotaţii. Deşi de-a lungul secolelor s-au înregistrat multe progrese tehnologice care au avut ca scop intensificarea şi eficientiza-rea randamentului, chiar şi aşa, viaţa în subteran a ortacilor s-a desfãşurat în condiţii grele şi cu riscuri în fiecare zi. Ei nu şi-au pierdut niciodatã spiritualitatea, iar legãtura cu divinitatea a rãmas la fel de puternicã şi astãzi, oferindu-le confortul psihologic de care aveau nevoie când coborau în baie. Capelele minereşti joacã un rol important în viaţa lor, reprezentând o formã de purificare înainte de coborâre: pentru un ortac oricare zi în minã poate fi şi ultima. Procesul de dezindustrializare a determinat numeroase disponibilizãri în masã care nu au mai lãsat loc pentru acelaşi melanj cultural.Astfel, o soci-etate prosperã pentru secole întregi, aflatã în faţa abandonului economic al ultimilor ani face eforturi spre re-descoperirea şi re-inventarea identitãţii şi a valorii sale comunitare.

THE MINERS’ Storytelling

During time, starting even from the Roman times until late 19th century, the con-tinuous cultural exchange between the locals and the colonists arrived here from the Kingdom of Hungary or beyond influenced the formation of the mining com-munities. Moreover, the harsh working conditions strengthened the connections established among these communities increasing our interest in their capacities of adapting to the underground working conditions of the mine. For example, during the 13th and 14th century the miners were descending in the underground gliding on the shafts’ walls using a sort of leather apron while the light at their working place was provided through rape oil rush lights. Starting with the 17th century for the underground lightning were used the carb lamps and only at the end of the 19th century the electric lamp. As concerning the ores’ transportation initially were used the wooden troughs and brought into the surface in buffalo leather bags manoeuvred through pul-leys or horses, while during the 16th century started to be used the first wooden trolleys. While in the exploitation and processing phases the technological up-grades during centuries pushed towards the increasing output production and economical efficiency, the everyday underground activity of the miners occurred in harsh conditions threatened by numerous risks. Probably this is one of the rea-sons why they never lost their faith in a context in which the spiritual link with a divine presence offered them the psychological comfort needed while practicing the mining activity. Therefore, the chapels are still playing an important role in these communities’ daily life representing a sort of purification ritual: for a miner every day in the mine could represent the last one. The deindustrialisation effects simultaneously with the consuming of the ores pushed towards massive layoffs affecting drastically the socio-cultural balance in the communities. Therefore, a once prosperous community that progressed for centuries arrives in present context to face the economic and socio-cultural abandon, but rather more interesting, enters in a new phase of self-rediscovering concerning its community identity and value.

2014 ÎN TRANZIȚIE 3534 ÎN TRANZIȚIE 2014

POVESTEA MINERILOR

De-a lungul timpului, în jurul comunitãţilor minereşti s-a conturat un fol-clor bogat, în contextul unui schimb intercultural continuu între localnici şi coloniştii veniţi din regatul maghiar sau din afara acestuia, fenomen ce a modelat formarea coloniilor din perioada romanã pânã la finele secolului al XIX-lea. Condiţiile aspre din minerit au închegat foarte mult aceşti oameni rãmânând încã vie fascinaţia pentru capacitatea lor de adaptare la condiţiile grele ale muncii în subteran. Spre exemplu, în secolele XIII -XIV minerii coborau în galerii prin alunecare, folosindu-se de un şorţ de piele în timp ce îşi luminau locul de lucru cu un opaiţ în care ardea ulei de rapiţa. Din secolul al XVII-lea pentru iluminatul în subteran s-a început folosirea lãmpii cu carbit, iar mai tâziu, abia câtre finele secolului al XIX-lea a apãrut lampa electricã. Cât priveşte transportul minere-ului, acesta iniţial venea transportat în coveţi de lemn şi scos la suprafaţã în saci de piele de bivol fie cu ajutorul scripeţilor fie cu ajutorul cailor. în secolul al XVI-lea apar primii vagoneţi din lemn. în procesul de exploatare, de la sfre-delitul pietrei se ajunge la praful de puşcã şi mai târziu în sec. al XIX-lea se introduce dinamita reuşindu-se asfel sã se deschidã o reţea vastã de orizon-turi tot mai lungi bogate în minereu. în prelucrarea minereului treptat, steam-purile au fost înlocuite cu flotaţii. Deşi de-a lungul secolelor s-au înregistrat multe progrese tehnologice care au avut ca scop intensificarea şi eficientiza-rea randamentului, chiar şi aşa, viaţa în subteran a ortacilor s-a desfãşurat în condiţii grele şi cu riscuri în fiecare zi. Ei nu şi-au pierdut niciodatã spiritualitatea, iar legãtura cu divinitatea a rãmas la fel de puternicã şi astãzi, oferindu-le confortul psihologic de care aveau nevoie când coborau în baie. Capelele minereşti joacã un rol important în viaţa lor, reprezentând o formã de purificare înainte de coborâre: pentru un ortac oricare zi în minã poate fi şi ultima. Procesul de dezindustrializare a determinat numeroase disponibilizãri în masã care nu au mai lãsat loc pentru acelaşi melanj cultural.Astfel, o soci-etate prosperã pentru secole întregi, aflatã în faţa abandonului economic al ultimilor ani face eforturi spre re-descoperirea şi re-inventarea identitãţii şi a valorii sale comunitare.

THE MINERS’ Storytelling

During time, starting even from the Roman times until late 19th century, the con-tinuous cultural exchange between the locals and the colonists arrived here from the Kingdom of Hungary or beyond influenced the formation of the mining com-munities. Moreover, the harsh working conditions strengthened the connections established among these communities increasing our interest in their capacities of adapting to the underground working conditions of the mine. For example, during the 13th and 14th century the miners were descending in the underground gliding on the shafts’ walls using a sort of leather apron while the light at their working place was provided through rape oil rush lights. Starting with the 17th century for the underground lightning were used the carb lamps and only at the end of the 19th century the electric lamp. As concerning the ores’ transportation initially were used the wooden troughs and brought into the surface in buffalo leather bags manoeuvred through pul-leys or horses, while during the 16th century started to be used the first wooden trolleys. While in the exploitation and processing phases the technological up-grades during centuries pushed towards the increasing output production and economical efficiency, the everyday underground activity of the miners occurred in harsh conditions threatened by numerous risks. Probably this is one of the rea-sons why they never lost their faith in a context in which the spiritual link with a divine presence offered them the psychological comfort needed while practicing the mining activity. Therefore, the chapels are still playing an important role in these communities’ daily life representing a sort of purification ritual: for a miner every day in the mine could represent the last one. The deindustrialisation effects simultaneously with the consuming of the ores pushed towards massive layoffs affecting drastically the socio-cultural balance in the communities. Therefore, a once prosperous community that progressed for centuries arrives in present context to face the economic and socio-cultural abandon, but rather more interesting, enters in a new phase of self-rediscovering concerning its community identity and value.

2014 ÎN TRANZIȚIE 3736 ÎN TRANZIȚIE 2014

LIMPEDEA / stație aeraj

2014 ÎN TRANZIȚIE 3736 ÎN TRANZIȚIE 2014

LIMPEDEA / stație aeraj

2014 ÎN TRANZIȚIE 4342 ÎN TRANZIȚIE 2014

foTopoETIcAwww.fotopoetica.ro

ATElIER Nodwww.tabaradecreatie.blogspot.ronod.platform@gmail.com

spEomoNTANAwww.speomontana.ro

pRImARIA bAIA spRIEwww.baiasprie.ro

//COORDONATORI >> Valentin MeteșHanna Bianca Nistor

//FOTOGRAFII >>Gheorghe IlincaBogdan DragomirCorneliu SarionDiana MariaDragoş DumitrescuIris TusaMarius DumitraşcuSebastian SosinTudor TusaTeodora Ungureanu

//FOTOGRAFII >>//GRAFICĂ >>Ștefan Ionuț PerșeATELIER NOD

//TEXT >>dr. arh. Oana ȚiganeaValentin MeteșHanna Bianca Nistor

//MULȚUMIM >>prof. ing. Marinel Kovacsarh. Edmund Futoclubul SPEOMONTANAprimăria BAIA SPRIE& friends

INdusTRIAl -HERITAgE (Ro)www.industrial-heritage.ro

muZEul dE mINERAlogIE bAIA mAREwww.muzeuminbm.ro

TRANsYlVANIA TRusTwww.transylvaniatrust.ro

CREDITE / CREDITS

2014 ÎN TRANZIȚIE 4342 ÎN TRANZIȚIE 2014

foTopoETIcAwww.fotopoetica.ro

ATElIER Nodwww.tabaradecreatie.blogspot.ronod.platform@gmail.com

spEomoNTANAwww.speomontana.ro

pRImARIA bAIA spRIEwww.baiasprie.ro

//COORDONATORI >> Valentin MeteșHanna Bianca Nistor

//FOTOGRAFII >>Gheorghe IlincaBogdan DragomirCorneliu SarionDiana MariaDragoş DumitrescuIris TusaMarius DumitraşcuSebastian SosinTudor TusaTeodora Ungureanu

//FOTOGRAFII >>//GRAFICĂ >>Ștefan Ionuț PerșeATELIER NOD

//TEXT >>dr. arh. Oana ȚiganeaValentin MeteșHanna Bianca Nistor

//MULȚUMIM >>prof. ing. Marinel Kovacsarh. Edmund Futoclubul SPEOMONTANAprimăria BAIA SPRIE& friends

INdusTRIAl -HERITAgE (Ro)www.industrial-heritage.ro

muZEul dE mINERAlogIE bAIA mAREwww.muzeuminbm.ro

TRANsYlVANIA TRusTwww.transylvaniatrust.ro

CREDITE / CREDITS

Bazinul minier Maramureș

fotogra�e

Atelier NOD

Fotopoeticacomunitate

istorie

Primaria Baia Sprie