I

Dynamic ProbingParte I Dynamic Parte II Deseneaz1 Deseneaz

1 1 2 3 3

................................................................................................................................... 1

Parte III Instrumente Parte IV Model grafic1 Grafic

................................................................................................................................... 3

Parte V ncercri

1 Instrumente ................................................................................................................................... 3 2 Introducere ncercare nou ................................................................................................................................... 4 3 Introducere date ................................................................................................................................... 5Introducere date .......................................................................................................................................................... 5 Inserarea unui strat cu ajutorul tastierei .......................................................................................................................................................... 6 Inserarea unui strat cu mouse-ul .......................................................................................................................................................... 6 Eliminarea unui strat .......................................................................................................................................................... 6

4 Presiune Admisibil ................................................................................................................................... 7 5 Elaborare Static ................................................................................................................................... 7 6 Elaborarea ncercrilor ................................................................................................................................... 7Elaborarea Reelaborarea .......................................................................................................................................................... 7 .......................................................................................................................................................... 8

Parte VI Fundatii

8

1 Fundatii de suprafat ................................................................................................................................... 8 2 Fondazioni profunde ................................................................................................................................... 9

Parte VII Fluidizare1 Fluidizare

9 12

................................................................................................................................... 9

Parte VIII Corelatii Geotehnice

1 Terenuri necoeezive ................................................................................................................................... 12Unghi de frecare .......................................................................................................................................................... 12 Densitate relativ .......................................................................................................................................................... 13 Modulul lui Young .......................................................................................................................................................... 13 Modulul endometric .......................................................................................................................................................... 14 Greutate Volumic .......................................................................................................................................................... 14 Corelatie Greutate Volumic saturat .......................................................................................................................................................... 14 Viteza Undelor de Forfecare .......................................................................................................................................................... 14 Modul de deformare la tiere .......................................................................................................................................................... 14 Modul de realizare a substratului de fundare (K) .......................................................................................................................................................... 15 Potential de fluidiizare .......................................................................................................................................................... 15 2009 GeoStru

I

II

Dynamic Probing 2 Terenuri coezive ................................................................................................................................... 15Coesione nedrenata .......................................................................................................................................................... 15 Rezistenta n vrful Penerometrului Static .......................................................................................................................................................... 16 Modul edometric .......................................................................................................................................................... 16 Modul lui Young .......................................................................................................................................................... 17 Greutatea Volumic .......................................................................................................................................................... 17

Parte IX Categorii de subsol Parte X Bibliografie Parte XI Note importante Parte XII Contact

17 21 22 23

1 Determinarea categoriei de subsol ................................................................................................................................... 20

2009 GeoStru

Dynamic

1

1

DynamicProgramul ncercari Dinamice permite arhivarea, gestiunea si elaborarea ncercarilor Dinamice, arhivarea, gestiunea si elaborarea ncercarilor Peneromerice Dinamice, ncercari foarte larg utilizate de catre geologi si geotehnisti, datorita simplitatii lor si a rapiditatii de executie. Elaborarea lor, interpretarea si vizualizarea grafica da posibilitatea catalogarii si parametrizarii solului cu ajutorul unei imagini continue, care permite si estimarea diverselor nivele si corelatia directa cu sonarile geognostice pentru caracterizarea statigrafica. Sonda penetrometrica mai permite recunoasterea destul de precisa a grosimii substratului, cota eventualelor nivele freatice si suprafete de ruptura si consistenta generala a terenului. Utilizarea datelor trebuie oricum sa fie taratata cu spirit critic si, daca este posibil, dupa teste geologice pe teren. Corelatii Pentru corelatiile geotehnice trebuie sa spunem ca rezultatele obtinute din corelatiile pentru soluri necoezive sunt mai plauzibile dec cele pentru litotipi coezivi; din moment ce acestia din urma sunt n mare masura influentati de catre drenaj si fiind o ncercare rapida, n conditii saturate aceasta nregistreza o plauzibilitate mai scazuta a datelor. Oricum ncercarea dinamica da posibilitatea parametrizarii mai exacte a solului necoeziv. Interpretarea graficelor n legatura cu interpretarea graficelor, urcari anomale al numarului de lovituri pot fi usor recunoscut in timpul scufundarii si neutilizati cu elaborare medie pe strat, asa cum pot fi usor recunoscute terenuri de terasament (anomalie si neomogeneitate continua in grafic). Nu vrem sa ne oprim asupra criticelor si neajunsurilor acestei metodologii descrise amplu in lecturile specializate ,dar vrem sa subliniem ca o experienta vasta dobndita corelata cu o buna interpretare si corelare permit obtinerea unor date utile proiectarii si astreptate a datelor bibliografice asupra litologiilor si date geotehnice determinate in litologia verticala de putine probe de laborator ca reprezentare generala a unei verticale heterogene neuniforma si /sau complexa.

22.1

DeseneazDeseneazEste permisa inserarea n zona de lucru WORKSHEET a liniilor, poliliniilor, cotelor si testelor: pentru desenarea unei linii dati clic pe cele doua capete dupa selectionarea comandei Polilinie din bara de instrumente sau din meniul Deseneaza; daca vreti sa nchideti polilinia trebuie sa confirmati cu tasta din partea dreapta a mose-ului. Analog se pot insera cotele ortogonale sau nclinate. Pentru test este suficient sa dati clic cu mouse-ul n punctul de inserare si sa introduceti testul n casuta respectiva.

2009 GeoStru

2

Dynamic Probing

Imagini raster Permite importarea planimetriei raster de baza, n format .jpg sau .bmp pentru inserarea ncercarilor pe santier.

3

InstrumentePermite alegerea penetrometrului utilizat intrnd datele instrumentelor (specific tehnic). Comanda de gestiune a sondelor penetrometrice se gaseste n meniul Date generale si pe bara de instrumente.

Intervalul Caderea Greutatea Suprafata Greutate prajini Adncime Massa Pasiva

Intervalul sondei in cm (10-20-30). Caderea maiului n cm. Greutate mai n Kg. Suprafata conica a penetrometrului n cmq. Greutatea prajinilor penetrometrului n Kg pe ml. Adncimea urmatoarei prajini in m. Masa maiului si a masei de lovire n Kg. Coeficientul de corelatione cu ncercarea standard (aceasta variaza n functie de cotele de aplicare); n general este utilizat acela care se refera la al doilea metru. Programul calculeaza raportul energiilor transmise (coeficientul de corelatie cu SPT) prin elaborarile propuse de Pasqualini 1983 - Meyerhof 1956 - Desai 1968 - Borowczyk-Frankowsky 1981.

Coef. Corr. SPT

N.B.

Studiul corelatiei prin SPT si celelalte penetronetre statice a fost efectuat de catre Pasqualini 1983 - Meyerhof 1956 - Desai 1968 - Borowczyk-Frankowsky 1981. Pentru a introduce un Instrument Nou pozitionativa pe Penetrometri si faceti click cu tasta dreapta a muse-uluil, deci alegeti Nou si introduceti datele cerute. Pentru a Elimina un instrument existent pozitionati-va pe el, activati meniul de alegere rapida prin butonul din dreapta si selectati comanda Elimina.

2009 GeoStru

Instrumente

3

44.1

Model graficGraficAtunci cnd se introduce o ncercare noua (vezi Introducere ncercare noua) datele sunt vizualizate pe un model grafic din care reies datele identificative ale probei, diagrama cu grila care reproduce numarul de lovituri pentru fiecare interval, rezistenta dinamica pe con, tabelul de apa si litostratigrafia. Modelul de baza propus interfereaza cu numarul (vezi Introducere date) de lo vituri pentru fiecare interval si cu o grila n care are loc gestiunea stratigrafica; orce data modificata n coloana de introducere a numaului de lovituri este adusa la zi n modelul grafic, asa cum fiecare modificare executata pe grila de gesiune a stratigrafiei este reprodusa n grafic n coloana litostratigrafica. Modelul grafic propus este gestionat dintr-un meniu de alegere rapida care se activeaza cu ajutorul butonului din dreapta al mouse-ului; comenzile de gestiune sunt: exportul n format DXF si n EXCEL, printeaza, copiaza, deplaseaza, pagina ntrega si optiuni. Optiuniele legate de culori, linii si scara sunt propuse si n meniul Preferinte n Optiuni elaborare grafic .

55.1

ncercriInstrumentePermite alegerea penetrometrului utilizat intrnd datele instrumentelor (specific tehnic). Comanda de gestiune a sondelor penetrometrice se gaseste n meniul Date generale si pe bara de instrumente.

Intervalul Caderea Greutatea Suprafata

Intervalul sondei in cm (10-20-30). Caderea maiului n cm. Greutate mai n Kg. Suprafata conica a penetrometrului n cmq.

2009 GeoStru

4

Dynamic Probing

Greutate prajini Adncime Massa Pasiva

Greutatea prajinilor penetrometrului n Kg pe ml. Adncimea urmatoarei prajini in m. Masa maiului si a masei de lovire n Kg. Coeficientul de corelatione cu ncercarea standard (aceasta variaza n functie de cotele de aplicare); n general este utilizat acela care se refera la al doilea metru. Programul calculeaza raportul energiilor transmise (coeficientul de corelatie cu SPT) prin elaborarile propuse de Pasqualini 1983 - Meyerhof 1956 - Desai 1968 - Borowczyk-Frankowsky 1981.

Coef. Corr. SPT

N.B.

Studiul corelatiei prin SPT si celelalte penetronetre statice a fost efectuat de catre Pasqualini 1983 - Meyerhof 1956 - Desai 1968 - Borowczyk-Frankowsky 1981. Pentru a introduce un Instrument Nou pozitionativa pe Penetrometri si faceti click cu tasta dreapta a muse-uluil, deci alegeti Nou si introduceti datele cerute. Pentru a Elimina un instrument existent pozitionati-va pe el, activati meniul de alegere rapida prin butonul din dreapta si selectati comanda Elimina.

5.2

Introducere ncercare nouDupa executarea comenzii Gestiune ncercari (meniul Date generale si bara de instrumente) pozitionati-va pe zona foii de lucru WORKSHEET, clic pe butonul din dreapta al mouse-ului si apoi selectionati tipul de ncercare de inserat. Se poate alege o ncercare continua sau de foraj, pentru ambele fiind cerute urmatoarele date: X, Y, Z X, Y Desemnnd pozitia orizontala; Z pozitia verticala. Introducerea adncimii (n m) la care s-a ajuns n urma ultimei lovituri Odata identificate, se pot insera si adncimile diferitelor nivele freatice cuprinse n ncercare (de la.la m)

Adncimea ncercarii

Cote nivel freatic

2009 GeoStru

ncercri

5

Pentru ncercarile continue se propune o lista de instrumente persoanlizata, pentru ncercarile de foraj sunt cerute cotele initiale dupa care sunt executate. Fiecare ncercare poate fi desemnata de o culoare aleasa de catre utilizator. Dupa vizualizarea forajului pozitionati-va cu mouse-ul pe ncercare, activati meniul de alegere rapida cu ajutorul butonului din dreapta si selectati Introducere date. Din acelasi meniu se poate Elimina ncercarea sau poate fi elaborata sau exportata.

5.35.3.1

Introducere dateIntroducere dateIntroduceti secventa numarului de lovituri (de pe santier) relative la adncimea la care se lucreaza. Programul realizeaza elaborarile necesare automat, n timop ce utilizatorul defineste adncimea stratelor si alegerea tipului litologic( coeziv sau necoeziv). Adncimea stratului Inserarea adncimii stratului (numarul omogen de lovituri) se poate realiza fie cu muoseul fie direct n casuta corespondenta. Pentru inserarea cu mouse-ul pozitionati-va pe grafico (vezi grafic), clic pe butonul drept al mouse-ului si introduceti cota stratului dupa ce ati selectat comanda Introdu strat . Casuta se actualizeaza automat. Este permisa eliminarea unui strat existent selectionndu-l n grila numerica si apasnd tasta Canc; stratigrafia va fi actualizata n acelasi timp si n modelul grafic. Cmpul magnetic (t/mc) Introducerea greutatii volumice presupuse a stratului (sau calcularea lui automata cu Meyerhof). Pentru a-l calcula automat pozitionati-va pe coloana cmpului magnetic si apasati butonul din dreapta al mouse-ului. Coeziv - Necoeziv Clic pe casuta de activare sau dezactivare din dreptul caracteristicilor stratului: coeziv sau necoeziv, sau ambele. Textura Introduce-ti bitmap-ul din arhiva litologica care se afla n partea din dreapta a monitorului: selectionati bitmap-ul tinnd apasat butonul mouse-ului si aducndu-l n casuta n care tebuie calculat. n schimb, pentru a desemna o culoare ajunge sa va pozitionati cu un clic pe celula si se activeaza butonul pentru vizualizarea listei de culori.

2009 GeoStru

6

Dynamic Probing

Descriere Apasati tasta corespondenta nomenclaturii litologiei. Calcul coeff. reducere sonda Datele in iesire reprezinta coeficientul de corelatie care tin cont de pierderea de energie de miscare alaterala a prajinilor n timpul fixarii; aceste date sunt conditionate de Nr. de lovituri (refuzul) si de adncime, cu efect direct asupra rezistentei dinamice la ruptura si asupra eventualelor date admisibile ale ncarcaturii (Herminier). Resistenta dinamica Resistenta dinamica specifica a penetrometrului pe interstrat (cu efect de reducere a miscarii laterale sau nu) calculata dupa elaborarile propuse de catre Olandesi. Vedeti si Elaborare Statica. Observatii Functiile Copiere-Lipire permit copierea sau lipitea secventiala a datelor (Nr. de lovituri) dintr-o foaie Excel n programul ncercari Dinamice: acestea se activeaza din meniul de alegere activa care se poate vizualiza pozitionnd mouse-ul pe grila de introducere a datelor (nr. de lovituri) si apasnd butonul din dreapta al mouse-ului.

5.3.2

Inserarea unui strat cu ajutorul tastiereiClic n tabelul vizualizat sub modelul grafic ( n stnga jos a ferestrei de introducere a datelor) de adncime a stratelor. Stratul poate fi introdus si grafic. (vezi Inserarea unui strat cu mouse-ul ).

5.3.3

Inserarea unui strat cu mouse-ul

Activati n grafic meniul de alegere rapida, selectionati comanda Introducere strat , click si inserati cota corespunzatoare.

5.3.4

Eliminarea unui stratSelectionati din tabelul de stratigrafie o linie ntrega si apasati butonul canc. al tastaturii.

2009 GeoStru

ncercri

7

5.4

Presiune AdmisibilPresiunea admisibila specifica pe interstrat (cu efect de reducere a miscarii laterale) calculata dupa notele elaborarilor propuse de Herminier, aplicnd un coeficient de siguranta ( n general = 20-22) care corespunde unui alt coeficient standard ale fundatiilor egal cu 4, cu o geometrie standard de latime egala cu 1 m si cu ngustimea fundatiei d = 1 m.

5.5

Elaborare StaticPermite elaborarea statistica a datelor numerice a ncercarilor Dinamice, utiliznd n calcul valori reprezentative ale stratului considernd o valoare inferioara sau superiora mediei aritmetice a stratului (data utiluzata n mod uzual); valorile posibile sunt : Media: Media aritmetica a valorilor numarului de lovituri asupra stratului avut n vedere. Media minima: Valoarea statistica inferioara mediei aritmetice a valorilor numarului de lovituri asupra stratului avut n vedere. Maxim: Valoarea maxima a valorilor numarului de lovituri pe stratul avut n vedere. Minim: Valoarea minima a valorilor numarului de lovituri pe stratul avut n vedere. Deviatia medie: Valoarea statistica a deviatiei valorilor numarului de lovituri asupra stratului avut n vedere. Media deviata: Valoarea statistica a mediei deviatie a valorilor numarului de lovituri asupra stratului avut n vedere. Media + s: Media + deviatia (valoarea statistica) a valorilor numarului de lovituri asupra stratului avut n vedere. Media - s: Media - deviatia (valoarea statistica) a valorilor numarului de lovituri asupra stratului avut n vedere.

5.65.6.1

Elaborarea ncercrilorElaborareaPermite elaborarea automata a datelor penetrometrice prin Nspt mediu asupra sratului avut n vedere sau selectionat; pentru a porni elaborarea alegeti comanda Elaborare din meniul de alegere rapida care apare la pozitionarea mouse-ului pe ncercarea de elaborat si apasnd butonul drept al mouse-ului. Corelatiile (optiune preliminara Correlatii de

2009 GeoStru

8

Dynamic Probing

folosit ) propuse sunt distincte pentru tipologia terenului (coerent sau necoeziv) si, n functie de parametru este citat autorul care corespunde. Corelatiile sunt alese prin activarea cu ajutorul unui clic comanda care se afla pe bara de instrumente. Observatii Corelatii de folosit Corelatiille alese de utilizator pentru elaborare sunt evidentiate n cu rosu n zona din stnga ecranului. n momentul n care se vrea schimbarea corelatiei este suficienta selectionarea aceleia alese cu ajutorul unui clic si automat noul parametru este asezat n grila de elaborare. Trimite corelatia la foaia de printat Permite schimbarea parametrului calculat automat n functie de corelatia aleasa si trimiterea acestuia (cu ajutorul butonului din dreapta al mouse-ului pe grila de elaborare ) la foaia de printat corespunzatoare.

5.6.2

ReelaborareaAceasta permite accesul la parametrii obtiuti pentru corelatiile alese de catre utilizator (cu rosu), daca acestea au fost modificate (Vezi Corelatii de folosit n Elaborare).

66.1

FundatiiFundatii de suprafatCalculul capacitatii portante si a tasarea fundatiilor de suprafata conform urmatorilor autori: Terzaghi si Peck (1948) Supraevalueaza tasarile, fundatie de latime B (de forma nespecificata), tine cont de adncimea nivelului freatic (coef. Cw) si nnecare n masa (coef. Cd). MeyerHof(1965) Metoda supraevalueaza capacitatea portanta pentru baze, fundatii, fundatii cu latimea B (forma non specificata), nu tine cont de adncimea nivelului freatic, tine cont de nnecarea n masa (coef. Cd). Bazaraa (1967) - Peck e Bazaraa(1969) Metoda este valabila pentru terenul lateral nonalterat, fundatie de largimea B (forma non specificata), tine cont de adncimea niveluluui freatic Cw cu metoda proprie, tine cont de nnecarea fundatiei (coeff. Cd) si de tensiunile efective (Nspt corectat cu tensiune litostatica). Peck, Hanson e Thornburn (1974) Metoda este valabila pentru terenul lateral nonalterat fundatie de largimea B (forma non specificata), tine cont de adncimea niveluluui freatic Cw, nu tine cont de necarea n

2009 GeoStru

Fundatii

9

masa a fundatiei (coef. Cd) ci de tensiunile efective (Nspt corectat cu tensiunea litostastica). Meigh e Hobbs (1975) Fundatie de latime B (forma nespecificata) (ipoteza de baza Terzaghi), metoda este valida pentru diverse tipuri litologice, nu tine cont de adncimea nivelului freatic Cw (ntodeauna de valoarea 1), tine cont de nnecarea n masa a fundatiei (coef. Cd) si de granulometrie prin rap. Nspt/Qc. Burland ed altri (1977) Metoda este valida mai ales pentru fundatii cu B>3 mt., reprezinta o metoda statistica cu cazuri istorice (50 - 75% camasuiala limita a lui Burland), nu tine cont de nnecare n masa a fundatiei (coef. Cd si Cw). De Beer - Martens (1957) Metoda e valabila pentru terenuri granulare grosiere (nisipuri-pietrisuri), fundatie de latimea B (forma non specificata), tine cont de adncimea nivelului freatic Cw, nu tine cont de nnecarea nnecarea n masa a fundatiei (coeff. Cd) ci de tensiunile efective (Nspt corectat cu tensiunea litostatica).

6.2

Fondazioni profundePermite calcularea capacitatii portante la fundatiile de adncime (piloti trasati) n tone, prin intermediul descrierii facute de catre Meyerhof, utiliznd similitudinea de trasare de la sonda penetronetrica cu piloti trasati cu maiul (datele care trebuiesc introduse sunt: diametrul pilotului, valoarea medie a numarului de lovituri (Nspt) mediu lateral (pilot turnat).

77.1

FluidizareFluidizare

Metoda lui Seed si Idriss (1982) este cea mai cunoscut si utilizat dintre metodele simplificate si cere cunoasterea a putini parametrii geotehnici: granulometria, numrul de lovituri n ncercarea SPT, densitatea relativ, greutatea volumic. Pentru a determina valoarea coeficientului reductiv rd este utilizat formula empiric propus de Iwasaki si altii (1978):

2009 GeoStru

10

Dynamic Probing

n timp ce pentru factorul corectiv MSF n Tabelul 1 este redat valoarea acestui factor obtinut de diversi cercettori, printre care Seed H. B. si Idriss I. M (1982). Tabella 1 - Magnitude Scaling Factor Magnitudine Seed H. B. & Idriss I. M. (1982) 5.5 1.43 6.0 1.32 6.5 1.19 7.0 1.08 7.5 1.00 8.0 0.94 8.5 0.89

Rezistenta la lichefiere CRR, este calculat n functie magnitudine, de numrul de lovituri, de presiunea vertical efectiv, de densitatea relativ. Se obtine un grafic (Fig. 1), selectionnd cazurile de terenuri n care s-a constatat lichefiere si nelichefiere n timpul cutremurelor. Se calculeaz initial numrul de lovituri corect la cota dorit pentru a tine cont de presiunea litostatic prin intermediul relatiei:

unde: Nm numrul mediu de lovituri n nceracrea penetrometric standard SPT; CN coeficient corectiv care se calculeaz cu ajutorul relatiei:

unde: s'vo presiunea vertical efectiv; Pa presiunea atmosferic exprimat n aceleasi unitti de s'vo; n un exponent ce depinde de densitatea relativ a terenului (Fig. 2)

2009 GeoStru

Fluidizare

11

Figura 1 Correlatie ntre CSR si N1.60.

2009 GeoStru

12

Dynamic Probing

Figura 2 Coeficient corectiv CN S-a demonstrat c pentru un cutremur cu magnitudine de 7,5 CRR este:

Se aplic deci:

dac FS > 1,3 depozitul nu e lichefiabil.

Autorii au precizat c aceast procedur este valabil pentru nisip cu D50 > 0,25 mm; pentru nmoluri nisipoase si nmoluri sugereaz corectarea ulterioar a N1,60:

88.18.1.1

Corelatii GeotehniceTerenuri necoeeziveUnghi de frecare(Peck-Hanson-Thornburn-Meyerhof 1956) Valida pentru terenuri solide de adncime < 5 m; corelatie valida pentru nisipuri si pietrisuri reprezentata de valori medii. - Corela ie istorica des ntlnita, valabila pentru adncime < 5 m pentru terenuri uscate este < 8 m pentru terenuri adipoase (tensiuni < 8-10 t/mq) (Meyerhof 1956) Corelatie valabila pentru terenuri argilloase si argillose-marnoase fisurate si terenuri moi modifica n mod experimental datele. (Sowers 1961) Unghi de frecare valid pentru nisipuri n general (cond. optime pentru adncime < 4 m pentru terenuri uscate < 7 m pentru terenuri adipoase >5 t/mq. (De Mello) Corelatie valabila pentru terenuri predominant nisipose cu unghiul de frecare < 38 cu adncimea de 2 m. (Malcev 1964) Unghiul de frecare n grade valabil pentru nisipuri in general (cond. optime pentru adncime > 2 m si pentru valorile unghiului de frecare < 38.

2009 GeoStru

Corelatii Geotehnice

13

(Schmertmann 1977) Unghiul de frecare n grade pentru diversele tipuri litologici (valori maxime). N.B. valori de obicei prea optimiste care apoi sunt deduse din corelatiile indirecte de la Dr %. (ROAD BRIDGE SPECIFICATION) Unghi de frecare in grade (Shioi-Fukuni 1982) valabil pentru nisipuri - nisipuri fine sau prafoase cu adancimea minima de 2 mt. dal p.c. (cond. optime pentru adncimea > 8 m terenuri uscate > 15 m si pentru terenuri adipoase) s>15 t/mq. (JAPANESE NATIONALE RAILWAY) Shioi-Fukuni 1982 Unfhi de frecare (grade) valabil pentru nisipuri medii si cu pietris . Unghi de frecare in grade (Owasaki & Iwasaki) valabil pentru nisipuri - nisipuri medii si cu pietris (cond. optime pentru adancimea > 8 m pentru terenuri uscate > 15 m si pentru terenuri adipoase) s>15 t/mq.

8.1.2

Densitate relativGibbs & Holtz (1957) Corelatie valabila pentru orice presiune efectiva, pentru pietris Dr este supraestimat, iar pentru prafuri subestimat. (Skempton 1986) Elaborare valabila pentru prafuri si nisipuri si nisipuri fine spre cele cu pietris NC pentru orice presiune efectiva, pentru pietrisuri de valoarea Dr % este supraestimat, pentru prafuri este subestimat. (Schultze & Menzenbach 1961) Pentru nisipuri fine si cu pietris NC ,metoda valabila pentru orice valoare de presiune efectiva in depozitele NC, pentru pietrisuri valoarea de Dr % este supraestimat, pentru prafuri este subestmat.

8.1.3

Modulul lui Young(Terzaghi) Elaborare valida pentru nisip curat si pentru nisip cu pietris fara sa luam in considerare presiunea efectiva (Schmertmann 1978)

2009 GeoStru

14

Dynamic Probing

Elaborare valabila pentru diferite tipuri litologice.

8.1.4

Modulul endometric(Begemann 1974) Elaborarea densitatii rezultata din ncercari n Grecia.

8.1.5

Greutate Volumic(Meyerhof ed altri) (t/mc) Elaborare valabila pentru nisipuri, pietrisuri, praf, praf nisipos.

8.1.6

Corelatie Greutate Volumic saturat Corelatie Greutate Volumica saturata (Bowles 1982, Terzaghi-Peck 1948-1967)Terenuri Coezive (corelatie valabila pentru greutatea specifica a materialului egal G= 2,70 t/mc) si pentru indicii golurilor variabili de la 1,833 (Nspt= 0) la 0,545 (Nspt= 28). Terenuri noncoezive (corelatie valabila pentru grutatea specifica a materialului egal cul G=2,65 t/mc) si pentru greutatea volumica pura variabila de la 1,33 (Nspt= 0) la 1,99 (Nspt= 95).

8.1.7

Viteza Undelor de ForfecareVs (m/sec) O asemenea corelatie este valida numai pentru terenuri necoezive nisipoase si pietroase.

8.1.8

Modul de deformare la tiereG (kg/cmq) (Ohsaki & Iwasaki) Elaborare valabila pentru nisipuri usor plasticizate si nisipuri curate. Robertson si Campanella (1983) si Imai & Tonouchi (1982) Elaborare valida mai ales pentru nisipuri si pentru tensiuni litostatice care se incadreaza intre 0,5 - 4,0 kg/cmq.

2009 GeoStru

Corelatii Geotehnice

15

8.1.9

Modul de realizare a substratului de fundare (K)Ko (Kg/cmc) (Navfac 1971-1982) Elaborare valabila pentru nisipuri, pietrisuri, praf, praf nisipos.

8.1.10 Potential de fluidiizareSeed 1979

8.28.2.1

Terenuri coeziveCoesione nedrenataCu (Kg/cmq) (Benassi & Vannelli)

2009 GeoStru

16

Dynamic Probing

corelatii deduse din experienta data de catre firma constitutiva Penetrometri SUNDA 1983. Sanglerat Cu (Kg/cmq) din date Penetr. Static pentru terenuri coerente satuate O astfel de corelatie nu este valabila pentru argilele senzitive cu o senzitivitate > 5, pentru agrile supraconsolidate fisurate si pentru prafuri cu plasticitate scazuta. Sanglerat Cu (Kg/cmq) (pentru argile prafoase-nisipoase putin coerente ) Valori valide pentru rezistente penetrometrice < 10 colpi, pentru rezistente penetrometrice > 10 elaborarea valabiliatii este oricum aceia a "argilelor plasticizate " a lui Sanglerat. (U.S.D.M.S.M.) U.S. Design Manual Soil Mechanics Coeziune non drenata Cu (Kg/cmq) Pentru argile prafoase si argile plasticate mediu si usor , (Cu-Nspt-grad de plasticitate). Schmertmann 1975 Cu (Kg/cmq) (valori medii) Valid pentru argile si nisipuri argiloase cu Nc=20 si Qc/Nspt=2. Schmertmann 1975 Cu (Kg/cmq) (valori minime) Valida pentru argile NC . (Fletcher 1965) (Argilla di Chicago) Coeziune nedrenata Cu (Kg/cmq) Coloana valori valide pentru argile de plasticitate medie-scazuta .

8.2.2

Rezistenta n vrful Penerometrului StaticRobertson 1983 Qc (Kg/cmq) corelatii pentru determinarea la rezistentei specifice statice pentru terenuri coezive.

8.2.3

Modul edometricStroud si Butler (1975) Mo (Eed) (Kg/cmq) pentru litotipi de plasticitate medie Valid pentru litotipi argilosi de plasticitate medie- crescuta - din experiente pe argilele glaciare. Stroud si Butler (1975), pentru litotipi de plasticitate medui-scazuta (IP< 20) Valida pentru litotipi argilosi cu plasticitate medie-scazuta (IP< 20) - din experiente pe argilele glaciare . Vesic (1970) corelatie valida pentru argile moi (valori minime si maxime). Trofimenkov (1974), Mitchell si Gardner Modulo Confinato Mo (Eed) (Kg/cmq) valida pentru litotipi argilosi si pratosi-argilosi (raport Qc/Nspt=1.5-2.0).

2009 GeoStru

Corelatii Geotehnice

17

8.2.4

Modul lui YoungSchultze-Menzenbach Ey (Kg/cmq) (Min. e Max.) Corelatie valabila pentru prafuri coerenti si prafuri argiloase cu I.P. >15 (D'Appollonia si altii 1983) E Young (Kg/cmq) Corelatie valida pentru argile saturate-argile fisurate.

8.2.5

Greutatea Volumic(Meyerhof si altii) (t/mc) Elaborare valida pentru argile, argile nisipoase si prafoase prevalent coerente.

9

Categorii de subsolLa sfrsitul definirii actiunii seismice de proiect, este necesara evaluarea efectului raspunsului seismic local cu ajutorul analizelor specifice, dupa cum este indicat n 7.11.3. n lipsa acestor analize, pentru definirea actiunii seismice se poate face referire la o abordare simplificata, care se bazeaza pe determinarea categoriilor de subsol de referinta (Tab. 3.2.II si 3.2.III). Tabel 3.2.II Categorii de subsol Categoria Descriere A Blocuri stncoase descoperite sau terenuri foarte rigide caracterizate de valori ale Vs,30 mai mari de 800 m/s, eventual cuprinznd la suprafat un strat de alteratie, cu o grosime maxim de 3 m B Roci moi si depozite de terenuri cu granulatie mare foarte ndesate sau terenuri cu granulatie fin foarte ndesate cu grosimi mai mari de 30 m, caracterizate de o ameliorare gradual a propriettilor mecanice o dat cu adncimea si de valori Vs,30 cuprinse ntre 360 m/s si 800 m/s (sau NSPT,30 > 50 n terenuri cu granulatie mare si cu,30> 250 kPa n terenuri cu granulatie fin). C Depozite de terenuri cu granulatie mare cu ndesare medie sau terenuri cu granulatie fin cu ndesare medie cu grosimi mai mari de 30 m, caracterizate de o ameliorare gradual a propriettilor mecanice o dat cu adncimea si de valori Vs,30 cuprinse ntre 180 m/s si 360 m/s (sau 15 800 m/s).

Clasificarea se face n baza valorilor vitezei echivalente Vs,30 de propagare a undelor de forfecare n primii 30 de m de adncime. Pentru fundatiile de suprafata si ziduri de sprijin din rembleie aceasta adncime se considera de la planul de fundare. Masurarea directa a vitezei de propagare a undelor de forfecare este foarte recomandata. n cazurile n care aceasta determinare nu este disponibila, clasificarea poate fi efectuata pe baza valorilor numarului echivalent de lovituri ale ncercarii penetrometrice dinamice (Standard Penetration Test) NSPT,30 n terenurile cu granulatie mare si de rezistenta aparenta echivalenta cu,30 n terenurile cu granulatie fina. Pentru subsolourile apartinnd categoriilor S1 si S2 din Tab. 3.2.III sunt necesare analize specifice pentru definirea actiunilor seismice, mai ales n cazurile terenurilor susceptibile la lichefiere si/sau argilelor cu sensitivitate ridicata unde pot aparea colapsuri ale terenului.

Tabel 3.2.III Categorii suplimentare de subsol Categoria Descriere S1 Depozite de terenuri caracterizate de valori ale Vs,30 mai mici de 100 m/s (sau 10 < cu,30 < 20 kPa), care includ un strat de cel putin 8 m de terenuri cu granulatie fin cu ndesare sczut, sau include cel putin 3 m de turba sau de argile cu continut organic ridicat. S2 Depozite de terenuri susceptibile de lichefiere, de argile sensitive sau de orice alt categorie de subsol care nu poate fi clasificat n tipurile de mai sus.

Viteza echivalenta a undelor de forfecare VS,30 este definita de expresia:

Rezistenta penetrometrica dinamica echivalenta NSPT,30 este definita de expresia:

Rezistenta aparenta echivalenta cu,30 este definita de expresia:

2009 GeoStru

Categorii de subsol

19

n expresiile precedente este indicat cu: hi= grosimea (n m) a stratului i cuprins n primii 30 m de adncime; VS,i= viteza undelor de forfecare n stratul i; NSPT,i= numarul de lovituri NSPT n stratul i; cu,i= rezistenta aparenta n stratul i; N= numarul de strate cuprinse n primii 30 de m de adncime; M= numarul de strate de terenuri cu granulatie mare cuprinse n primii 30 de m de adncime; K= numarul de strate de terenuri cu granulatie fina cuprinse n primii 30 de m de adncime. n cazul subsolurilor constituite sin stratificatii de terenuri cu granulatie mare si terenuri cu granulatie fina, distribuite cu grosimi n primii 30 m de adncime, care se ncadreaza n categoriile de la A la E, cnd nu se dispune de masuratori directe ale vitezei undelor de forfecare se poate proceda n felul urmator: - determina NSPT,30 limitat la stratele de teren cu granulatie fina cuprinse n primii 30 m de adncime; - determinarea cu,30 doar pentru stratele de teren cu granulatie fina cuprinse n primii 30 m de adncime; - determinarea categoriilor corespunzatoare doar parametrilor NSPT,30 si cu,30; - referirea subsolului la categoria inferioara.

2009 GeoStru

20

Dynamic Probing

9.1

Determinarea categoriei de subsolDeterminarea categoriei de subsol n faza de determinare a categoriei de sol programul ncarca automat datele ncercrii curente. Daca n ncercarea curenta a fost definita o stratigrafie, atunci programul gaseste automat Adncimea, Descrierea, Coeficientul de corelatie, Tip (coeziv, necoeziv sau coeziv-necoeziv), NSPT. Datele ncarcate automat pot fi modificat independent fata de datele ncercarii care se prelucreaza. Note despre ID Tip ID Tip: nu este necesara asignarea acestui parametru ntruct este introdus direct de catre program n momentul @n care se alege tipul (coeziv, necoeziv sau coeziv-necoeziv). ID Tip poate avea valorile: 2 Coeziv, 1 Necoeziv, 3 Coeziv-Necoeziv Acet parametru trebuie asignat cnd se importa date cu ajutorul comenzii Paste (Lipeste). Parametrii geotehnici: Parametrii geotehnici necesari clasificarii solurilor sunt calculati cu ajutorul comenzii Ei pot fi asignati de utilizator iar programul determina categoria de sol. Determinarea categoriei de sol poate fi efectuata pe baza valorilor NSPT, 30 VS,30, Cu,30. n tabelul Range Categorii Sol se pot seta valorile minime si mavime a parametrilor geotehnici care determina clasa/categoria de sol.

2009 GeoStru

Bibliografie

21

10

BibliografieSanglerat Le Penetrometre et la reconnoissance des soils Paris 1947 F. Cestari prove Geotecniche in sito ed. GEO-GRAPH 1990 M. Casadio Il Manuale del Geologo Pitagora Editrice Di Martino Geotecnica Stradale A. Flora Introduzione alle Indagini Geotecniche Helvelius Edizioni C. Guidi Geotecnica e Tecnica delle Fondazioni Vol. I-II Hoepli (1975) F. Gambini Manuale dei Piloti Ed. Scac P. Focardi Prove in sito Geologia Tecnica E. Pasqualini S.P.T. Parametri di progetto da Prove in situ Atti Convegno Naz. Geotecnica 1983 R. Lancellotta Meccanica dei Terreni Sunda Strumentazione Geotecnica Manuale Uso Penetrometro Dinamico M. Carter (1983) Geotechnical engineering-Handbook-Pentech Press-London F. Colleselli-Soranzo (1980) Esercitazioni di Geotecnica Ed. Cleup Padova R.F. Craig (1985) Soil mechanics Van Notraan Reinhold (UH) Co.Ltd R.E. Hunt (1986) Geotechnical engineering techniques and practices MeGraw- Hill Inc. USA M. Pellegrini (1982) Geologia Applicata Ed. Pitagora Bologna

2009 GeoStru

22

Dynamic Probing

G. Pilot (1982) Foundation engineering Ecole national des ponts et chausees Paris A.G.I. (1977) Raccomandazioni sulla programmazione ed esecuzione delle indagini geotecniche AGI Roma

11

Note importanteNote importante Programul se bazeaz pe introducerea grafic a ncercrilor penetrometrice. Pentru a le introduce: Selectionati icoana Gestiune ncercri Pozitionati-v n zona de lucru Apsati butonul drept al mouse-ului, alegeti tipul de ncercare introduceti datele generale Pozitionati-v cu mouse-ul pe ncercare, faceti click dreapta si alegeti Introducere Date

n Introducere Date sunt active o serie de meniuri rapide printre care: Pe coloana greuttii volumice click dreapta pentru calculul automat al greuttii Pe grafic o serie de functii printre care introducerea, cu click dreapta, a stratelor, exporturi, etc. Pentru a sterge un strat selectionati ntregul rnd din tabelul Strate si apsati Del. O dat terminat introducerea pozitionati-v pe ncercare si activati prelucrarea; n Prelucrare, pentru a alege parametrii, pozitionati-v pe tabelul din dreapta sus si apsati butonul drept al mouse-ului.

*Diferenta ntre Prelucrare si Reprelucrare este urmtoarea: prima calculeaz parametrii geotehnici si pstreaz eventualele modificri la acestia, iar a doua recalculeaz parametrii, dar nu pstreaz eventualele modificri aduse de utilizator. *Dac instrumentul de utilizat nu apare n lista de instrumente deschideti fereastra Instrumente din meniul Date Generale, pozitionati-v cu mouse-ul pe Instrumente, faceti click dreapta si introduceti un nou penetrometru. Unittile de msur pot fi personalizate din meniul Preferinte > Optiuni

2009 GeoStru

Contact

23

12

ContactGeoStru SoftwareLungomare snc, 89032 - Bianco (RC) - Italy Tel. +39 0964911624 Fax. +39 0964992341 Skype Nick: geostru_support_it-eng-spa Web: www.geostru.com E-mail: geostru@geostru.com romania@geostru.com

Visit our website for contact in Romania

2009 GeoStru