dunarea de jos 153 noiembrie

8/17/2019 Dunarea de Jos 153 Noiembrie

http://slidepdf.com/reader/full/dunarea-de-jos-153-noiembrie 1/52



Revista Dunrea de Jos - nr.153

Duminic, 26 octombrie 2014, a avut loc la Cavadine #ti „Srbtoarea cântecului #i jocului horincean”. Realizat în parteneriat cu Centrul Cultural „Dunrea de Jos” Gala&i, manifestarea a reunit arti#ti profesioni#ti ai Ansamblului„Doina Covurluiului” #i arti#ti amatori, membri ai grupurilor folclorice din localit&ile Cavadine#ti, Bere#ti #i Târgul

Bujor. Devenit deja tradi&ie, srbtoarea î#i propune s valorifice crea&iile folclorice cu specific zonal #i s promovezearti#tii locali.

În ziua de 7 noiembrie 2014, la mansarda CentruluiCultural a fost lansat cea de-a douzeci #i una carte dincolec&ia cArtEsen&e-poezie, coordonat de ctre FlorinaZaharia, volumul „urmtorii”, de Alexandru Maria. Instala&ia

video ce a înso&it lansarea a fost realizat de ctre AlinaMaria (foto 2), între cei doi neexistând, ca s fie clar, niciolegtur e familie, cel mult de ideatic, textul #i imaginilecompletându-se inspirat.

Întâlnirea a fost moderat de ctre scriitorul #i criticulliterar Adi George Secar , scriitorii Stela Iorga, Victor Cilinc #i Ion Zimbru întâmpinând cum se cuvine nouaapari&ie editorial, subliniind ini&iativa Centrului Culturalde a promova valorile literare gl&ene.

Printre altele, s-a spus c „poemul propus colec&iei deesen&e este #i el o carte-fiin&, urmând firul unor „lunatici”,unor „vistori”, unor „nemuritori”, „unor frumo#i #i

ble st ema&i”, unor „frumo#i învin#i” ,Alexandru Mariascriind „noi suntem

urmtorii,/ noisuntem îmblânzi&ii”…

Poate suntconfesiunile unuiurma# al celor converti&i laevanghelia Micului prin &, care simt cs-au r tcit într-un&inut la fel de pustiit precum ce l di n poemul lu i El li ot ,

unde întunericul esteatotputernic, iar „vorbele se pierd în noapte,/ ca #i cum aivrsa cerneala în cerneal”. Iar Soarele tot încearc s r sar „din spatele mun&ilor”, nereu#ind…

Sunt versuri-martor despre „vremurile noastre” în cares-au ajuns s se urasc oamenii între ei atât de mult, încâtfamiliile Capulet #i Montague par a se alinta.

„Zbuciumurile” fiin&elor noastre însetate de autentic(„emo&ia primelor întâlniri, firescul acestora”) pot doar constata spargerea monadelor, citind legate despre grotechiar în grote pline de osemintele tuturor xantipelor, groteîn care zboar stoluri de cuvinte, grote care ne amintesc bine c suntem contemporani cu oamenii cavernelor, caretrimit cupele de cucut prin fantome de fiin&e.

În decembrie urmeaz volumul nr. 22, semnat MariusGrama, înso&it de fotografiile lui Cristian Nstase.

2 x MARIA, (despre) METAFIZICA URMTORILOR

Alexandru Maria, Alina Maria i Ion Zimbru

foto 2

foto 1

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

http://www.pdffactory.com/




3

Centrul Cultural „Dunrea de Jos” Gala&i a organizatîn perioada 4 - 5 noiembrie 2014, Concursul na &ional defilm etnografic #i imagini-document „Ipostazeetnografice”.

Concursul #i-a propus s valorifice #i s eviden&ieze pat rimoniul cul tural prin intermediul fotografi ilor #ifilmelor cu tematic etnografic #i s încurajeze produc&iacinematografic de acest gen.

În cadrul acestui proiect institu &ia noastr a organizatcea de-a doua edi &ie a Festivalului Na&ional de FilmEtnografic de la Gala &i #i a reunit realizatori din Craiova,Dâmbovi&a, Maramure#, Cluj, Arad, Cara# - Severin, Arge#,Olt #i municipiul Bucure#ti.

Proiec&ia filmelor cu tematic etnografic a avut loc pe data de 4 noiembrie a.c. la Teatrul Dramatic „FaniTardini”, iar vernisajul #i premierea câ#tigtorilor, la

ambele sec&iuni, a avut loc la Salonul Artelor al CentruluiCultural „Dunrea de Jos” din Gala&i.

În urma jurizrii, la Concursul na#ional de film, s-auacordat urm&toarele premii:

- Marele premiu - Sorin Mazilescu din Arge# - „IonRodo# - suflet în sufletul lemnului”;

- Premiul I – Sorin Sabu din Arad - „Me#terii olari dinTârnvi&a”;

- Premiul II - Felician Steanu din Maramure# -„Desf cutu’ de f ctur ”;

- Premiul III - Mircea Cîmpeanu din Cluj - „Femeiamun&ilor”;

- Premiu special - Laura Pumnea din Dolj - „Vrsatul de

ap”;- Premiu special - Ioan Liu & din Re#i&a - „Lumea&apinarilor”.

De asemenea au mai fost acordate #i urmtoareledistinc&ii:

- Men&iune pentru veridicitate - (tefan Scrltescu -Centrul Jude&ean de Cultur Dâmbovi&a;

- Men&iune pentru scenariu #i comentariu - Valeru Ciurea- Centrul Jude&ean pentru Conservarea #i PromovareaCulturii Tradi&ionale Olt;

- Men&iune pentru promovarea tradi &iilor maramure#ene- Gabriel Bohol# - Bucure#ti.

Concursul Na#ional de Imagini - Document „IpostazeEtnografice” s-a desf &(urat pe dou& sec#iuni:Prima sec&iune - Fotografie digital actual - Tema

„Obiceiuri calendaristice de peste an” a avut caracter na &ional, iar la aceast sec&iune s-au înscris 20 de

participan&i din diferite zone ale &rii: Miercurea Ciuc,Maramure#, Cluj, Giurgiu, Dâmbovi&a, Vaslui, Gala&i, Dolj,Suceava, Sibiu, Ploie#ti, Tecuci, Constan&a #i Bucure#ti.

În urma jurizrii s-au acordat urmtoarele premii:- Premiul I - Pamfil Bil&iu din Maramure# pentru

fotografia „Chiralexarii”;- Premiul II - Bogdan Gheorghe din Sibiu pentru

fotografia „Udatul Ionilor”;- Premiul III - Marian Nicolae din Dolj pentru fotografia

„Focurile de Joimari”;De asemenea au mai fost acordate #i urmtoarele

men&iuni onorifice: Daria Vîrb#nescu din Bucure#ti, Kuti Zoltan din Miercurea Ciuc , Armand Dasc#lu din Suceava, Adrian Baciu din Vaslui, Hajnal Vitos din Miercurea Ciuc.

A doua sec&iune a avut caracter local #i au fost înscriseîn concurs peste 300 de fotografii ale participan &ilor dinor a#ul Gala&i #i din comunele Umbr re #ti, Lie#ti ,

Nicore#ti, Vîntori, Cuza-Vod, Rediu #i Brani#tea.La aceast sec&iune s-au acordat urmtoarele premii

#i men&iuni onorifice:Premiul I– Iulia Oprea din Cuza-Vod;Premiul II– Gheorghi Buruian din Rediu;

Premiul III– Ioana Stoian din Gala &i;Men&iuni: Marilena Panamarciuc-Gala &i, DanielaCodreanu-Gala&i, Alexandrina Martin-Gala&i, EcaterinaHulea-Vîntori, Mihai Gheorghe-Brani#tea.

PARTENERI IMPLICA*I ÎN REALIZAREAEVENIMENTULUI:

·Teatrul Dramatic “Fani Tardini” Gala&i;·Libr ria Elibrys- Gala&i;·Sala de fitness EliteGym din Gala&i;·Studio Artexpress Gala&i;Au fost oferite premii #i din partea partenerilor no#tri:· LIBR *RIA ELIBRYS - a oferit un premiu domnului

Gheorghi Buruian din Comuna Rediu, Jude &ul Gala&i;· SALA DE FITNESS EliteGym a oferit trei premii,

pentru trei dintre concuren&i: Daniela Codreanu, Iulia Oprea#i Emil Corneliu Vlad;

· STUDIO ARTEXPRESS a oferit un premiu pentru ceamai artistic viziune din cadrul concursului „IpostazeEtnografice”, domnului Labancz Istvan din Miercurea Ciuc.

Membrii juriului:- Ioan Filip - pre #edinte juriu - regizor de film,

realizator TV;- Maximilian Popescu - prozator #i realizator de film ;- Nicolae Sburlan - pre#edintele fotoclubului „Dunrea

de Jos” din Gala&i;

- Ani#oara (te f nuc - #ef serviciul Cercetare,Conservare #i Valorificare a Tradi&iei Populare.

Carmen SEREA

Proiec & ii de film etnografic la sala Studio aTeatrului Fani Tardini







4

Via#a în regular Times New Roman… dar (i în culorile lui Adrian Z&inescu. La umbra construc#iilor proiectate de O.I.Co(ovliu…

De curând am scris despre cea mai recent carte de poezie a domnului Petre R u. Dar domnia sa, fiind autorul

uneia dintre cele mai bune cr &i non-fiction scrise pe lanoi, dar #i a unui roman inspirat din realitate, „Mogo#oaia – istoria unei tragedii”, respectiv „Orologiul de nisip”,este #i un bun #i inovator prozator. De aceea nu m-asurprins apari&ia sa în colec&ia de proz, de#i cele trei textedin cartea-bijuterie sunt la interferen &a dintre proz, eseu#i poezie.

Petre R u scrie, dac simplificm la maximum, despreDor, Umbr #i Divinitate…

În „Verde vale de rai”, confesiunea se împlete #te cumedita&ia. Totul porne #te de la evocarea unui col &

paradiziac, un fel de Coasta Boacii a R #inarilor lui EmilCioran, ca s nu ne referim la o altfel de râp , mult mai

apropiat geografic…Un loc magic al copilriei, component a Dorului, poate substan&a din care sufletele noastre prind putereas lupte mai departe… Loc slbatic, dar plin de blânde&e#i lini#te, unde Dumnezeu poate fi sim &it „mai aproape”,unde rugciunile chiar pot fi îndeplinite întotdeauna.

„O lini#te deplin, doar ciripit de psri #i fo#net defrunze, atât se auzea în valea mea de rai. Când se aduna înaer mult abur, era semn c se vor dezln&ui fulgerele înso&itede ploaie îmbel#ugat.”

Este o nostalgie a originilor, bine tensionat , a#a cum#ade bine într-un text de acest tip: „Dorul este starea încare nu e#ti complet. Iar omul aproape toat via&a este

incomplet, permanent îi lipse #te ceva. De aceea,îmbr &i#area omului cu dorul pare iminent. Omul parcurgedistan&a dintre el #i dor ca pe un drum interior c treadâncimea propriei fiin&e.”

Cum se manifest dorul personalizat, v lsm plcereas descoperi&i singuri, neuitând s subliniem frumuse&eaimnului închinat soarelui copilriei, „mingea de aur” a„adevratului paradis”.

Scriitorul atrage aten&ia #i asupra laturii întunecate acuvintelor, acestea putând întrerupe „adesea o vraj ”, chiar

#i aceea a legturii atât de vremelnice dintre trup #i umbr ,asupra creia mediteaz în cel de-al doilea text, „Semntura

corporal”, un alt fel de scrisoare adresat de ctre umbr corpului.Cu o mai pronun&at apropiere de fantastic este ultimul

text, „Albastrul Dumnezeu”, dar sunt respectate #i aicini#te limite ale bunului sim& realist-magic, misterul fiind

pstrat. Este vorba despre misterul fiin &ei în general:„Mi-a fost dat s locuiesc sub pmânt. (i niciodat nu afost mai ciudat decât atunci când din raclele unei dimine &itriste am resim&it suspinul sub greutatea de plumb undezcea turnat. Sclipirile de licurici &ineau loc de lumânri,de#i dogoarea din înc pere era de nesuportat. Poate c ar fitrebuit s fac ceva s mai eliberez din strânsoarea aceea.Poate m-a# fi nscut din nou, mult nu mai era #i cred c a#

fi fost în stare, dar ce folos c trupul era pe duc…”A#adar, o nou frumoas surpriz literar de lacrturarul Petre R u, care nu #i-a spus cu siguran& ultimulcuvânt în ceea ce prive #te proiectele sale literare #irevuistice…

*Lansarea care a avut loc în ziua de 17 octombrie a fost

înso&it de instala&ia de fotografie a artistului fotograf Adrian Zinescu, un adevrat recital de culoare, aducându-ne aminte nu numai c Gala&iul este un dar al fluviului, dar #i un „fruct al soarelui”. Pre#edintele CJ, doctorul #iscriitorul Nicolae Bacalba#a a remarcat excelen &aexpozi&iei foto, exprimându-#i dorin&a de a colec&iona una

dintre lucr rile expuse, domnia sa prezentându-l #i pe celde-al treilea erou al zilei, dr. Ing. Octavian I. Co #ovliu,omagiat într-una dintre cr &ile po#tale cu personalit&igl&ene din seria „Ora#ul scrie, ora#ul cite#te”, carte

po#tal lansat cu acela#i prilej, subliniind ceea ce a f cut pentr u ce ta te ca di rect or al Di re c &iei Tehnice deProiectare, iar apoi ca inginer #ef al proiectrii, br ileanuladoptat de Gala&i fiind o personalitate marcant a #tiin&ei#i ingineriei construc&iilor, recunoscut pe plan mondial.

a. g. s.

Adrian Z #inescu i Petre R#uSergiu Dumitrescu, Florina Zaharia, Octavian I.Co ovliu i Nicolae Dobrovici Bacalba a






5

Octavian I. Co(ovliu, 1927-2014

Nscut la Br ila, la 18 septembrie 1927, a urmat

cursurile Institutului Politehnic „Gh. Asachi” din Ia#i, pecare le-a absolvit în 1951. În perioada 1951 - 1959 alucrat pe #antiere în jude&ele Br ila #i Gala&i. În 1959 afost transferat la DSAPC Gala&i, în func&ia de director alDirec&iei Tehnice de Proiectare, iar apoi de inginer #ef al

proiectrii, pân la pensionarea din 1990. În continuare, alucrat la acela#i institut, în cadrul Consiliului Tehnico -Economic. A sus&inut teza de doctorat cu titlul „Studiuasupra conlucr rii cu terenul de funda&ie la unele cldiride locuit cu cinci nivele fundate pe loess în regiuneaGala&i” în 1986, la Institutul de Construc &ii Bucure#ti.Dl. Co#ovliu #i-a desf #urat o mare parte a activit&iisale în cadrul Institutului de Proiectare al Jude&ului Gala&i,

unde a elaborat proiecte #i studii de profil construc&iicivile #i industriale #i studii cu caracter mixt privindcomportarea structurilor de construc &ii fundate peterenuri dificile de funda&ie. În acest cadru a ini&iat,

proiectat #i realizat lucr ri cu caracter experimental privind comportarea în exploatare a unor tipuri de structuricu pere&i, schelete sau hybrid, dispuse pe astfel de terenuri,urmrind comportarea lor sub efectele tasrilor induse deumezirile controlate. Prelucrarea rezultatelor ob&inute dinmonitorizarea #i msur rile efectuate au servit lacompletarea msurilor de protec&ie privind concep&ia de

proiectare a construc&iilor ce se fundeaz în astfel decondi&ii. O alt latur a activit&ii în domeniu unde d-sa aavut contribu&ii demne de interes o constituie preocuprileîn domeniul protec&iei antiseismice a construc&iilor,

preocupri ce au putut fi cunoscute #i prin faptul cevenimentele seismice mai reprezentative, manifestate în

ultimii 50 de ani din &ar (4.III.77, 31.VIII.86, 30/31.V.90) nu au produs efecte semnificative asupraîntregului fond nou construit din anul 1960, în întreagazon Gala&i - Br ila - Tecuci, zon ale cror proiecte defond construit au fost coordonate de d-sa. În paralel cuactivit&ile men&ionate, se poate sublinia activitatea sade cadru didactic asociat pentru discipline de specialitateîn cadrul Universit&ii „Dunrea de Jos” Gala&i, precum#i preocuparea pentru elaborarea unui bogat volum delucr ri tehnico-#tiin&ifice, publicate #i/sau sus&inute încadrul unor manifestri tehnice de profil din &ar #i dinstr intate.

Dumnezeu s#-l odihneasc# în pace!

IN MEMORIAM







6

A n i s o a r a

S t e f n u c

,

,

(urmare din DDJ num#rul 152)

Muzeul Zonei Pesc&re(ti din jude#ul Gala#i -oportunitate pentru un viitor complex muzealetnografic

Având în vedere faptul c zona eligibil aProgramului Opera&ional pentru Pescuit 2007-2013,Strategia de dezvoltare durabil a zonei pescre#ti„Prut-Dunre” Gala&i este Lunca Prutului Inferior – Dunrea Inferioar Mila 76, fiind cuprinse comuneledin jude&ul Gala&i, situate pe malul drept al Prutului #i

municipiul Gala&i (cartierul Valea Orasului #i FalezaInferioar a Dunrii), loca&ia proiectului „Muzeul ZoneiPescre#ti din jude&ul Gala&i” s-a stabilit în zona deagrement a Pdurii Gârboavele, comuna Tuluce#ti, pelatura sudic a Muzeului Satului „Petru Caraman”.

„Muzeul Zonei Pescre#ti din Jude&ul Gala&i”, constdintr-un ansamblu de obiective care cuprinde dougospodrii tradi&ionale, în&elegând prin aceasta locuin&e#i anexele aferente (specifice Zonei Etnografice Covurlui Nord – comunit&i situate pe malul drept al PrutuluiInferior, respectiv Zonei Etnografice Gala &i –

comunit&i situate pe malul drept al Prutului Inferior),o cherhana, un iaz, un pavilion pentru activit&i culturaleîn aer liber #i împrejmuiri.

Gospodria specific Zonei Etnografice Gala&i – zonaPrutului Inferior este reconstituit în bazadocumentrilor #i cuprinde dou locuin&e bicelulare #ianexe: ghe&rie, chivni&, co#terea&, goginea& #i cotlon.

Cea de-a doua gospodrie respect modelultradi&ional descoperit în baza cercetrilor de teren dinZona Etnografic Covurlui Nord – zona PrutuluiInferior, #i cuprinde: locuin& bicelular cu etac (sobadespr &ind odaia în dou compartimente) #i anexe:chiler, buctrie, co#terea&, co#r, cote&, sandoal.

Cherhanaua, reprezentativ pentru Zona PrutuluiInferior #i Zona Dunrii Inferioare, conformdocumentrilor, este o construc&ie situat în zona de pescuit, destinat primirii, sortrii, comercializrii pe#telui#i depozitrii uneltelor de pescuit. Cherhanaua va fi oconstruc&ie din chirpici, pe structur de lemn, acoperitcu stuf. Replica din „Muzeul Zonei Pescre#ti dinJude&ul Gala&i”, va respecta structura cherhanaleitradi&ionale #i va fi redimensionat, pentru a gzduiexpozi&ii cu specific pescresc, birourile personaului de

specialitate #i un depozit.Iazul va reconstitui arealul specific zonei pescre#ti

#i va permite realizarea unei expozi&ii de ambarca&iuni

pescre#ti tradi&ionale. Vegeta&ia specific, format dinsalcie, stuf, papur , va completa din punct de vedereestetic obiectivul. De asemenea, iazul va fi populat cuspecii de pe#ti specifici zonei.

Pavilionul, construc&ie din lemn, având forma în plan a unui octogon, cu stâlpi #i flor rie (trafor) dinlemn, este destinat realizrii unor activit&i cultural -educative în aer liber, pentru promovarea tradi &ieispecifice jude&ului Gala&i.

Împrejmuirea Zonei Pescre#ti va consta, pe laturade acces principal (latura sudic a muzeului) din gard

de lemn, cu poart dubl pentru atelaje #i simpl pentruvizitatori, dup un model tradi&ional din comunaSuceveni. Pe celelalte laturi, muzeul va fi delimitat derestul pdurii printr-o împrejmuire care va permitedezvoltarea unei vegeta&ii specifice, de tip „gard viu”,care s nu fie în dezacord cu mediul înconjur tor.

Gândit astfel, „Muzeul Zonei Pescre#ti din Jude&ulGala&i” r spunde atât unor necesit&i de cunoa#tere,culturalizare, valorificare #i promovare a zonei noastre,cât #i unor necesit&i de petrecere a timpului liber pentru vizitatori într-un ambient agreabil, propice

desf #ur rii unor activit&i recreative.Amplasarea„Muzeului Zonei Pescre#ti din Jude&ulGala&i”, în vecintatea Muzeului Satului „PetruCaraman”, are în vedere extinderea arealului dereprezentare a jude&ului Gala&i din perspectivetnografic (ocupa&ii, habitat, obiceiuri tradi&ionale),întregind astfel un proiect amplu de realizare, pe viitor,a unui complex muzeal, în cadrul cruia s î#iregseasc locul binemeritat #i alte obiective muzeale: biserica, moara de vânt #i de ap, casa de secol XX,împodobit cu traforuri lucrate cu miestrie, stâna,scrânciobul #i nu în ultimul rând un han, pentru aenumera doar câteva dintre acestea.






7

Întâlnirea cu me#terul Constantin Cojan (foto), dinsatul Coliba#i, raionul Cahul, care i-a f cut pân #i lui

Gugu& o cciul mare, tradi&ional, de aproape un metru,a fost deosebit de emo&ionant. Legat de Gala&i prin anii petrecu&i de ctre tatl su aici în perioada interbelic, ela reînnodat firul întâlnirilor prin activit &ile CentruluiCultural Dunrea de Jos. La o întâlnire ne-a povestitcâte ceva din ceea ce au însemnat unele atacuri istoriceasupra românilor:

M # numesc Constantin Cojan, sunt me ter popular,vicepre edinte al Uniunii Me terilor Populari din Republica Moldova. Am s# v# spun o poezie despre unmoment tragic care s-a petrecut în anul 1946. În acel an, din ordinul autorit #& ilor comuniste de la Moscova,

în sudul Basarabiei au fost rase de pe suprafa & a p#mântului trei sate cu numele de Zorum, Ro ia i Frumu ica Nou#. În acest moment regiunea carecuprindea cele trei sate este în regiunea Odessa,raionul Tarutino.

Dup# ce au fost terse de pe suprafa & a p#mântului,acolo s-a construit un poligon. Localnicii au fost nevoi & i s# ia drumul pribegiei, unii oprindu-se în satele megie e.

Nu demult, un tân#r de la ( coala nr.126 din Odessa, parc# 126 este, unica coal # unde se înva &# în limbaromân# facultativ (directoare fiind o brav # femeie din & inutul Her & a), declara c#- i trage r #d #cinile din acele sate disp#rute. De la el am aflat urm#toarea poezie:

Sate, sate împu cate F #r # u i i zaconChiar din sfânta libertate Ne-au f #cut un poligon( i-au tras din el cu tunul Peste vatr # i mormânt,Câte dou# , câte unul Sate care nu mai sunt ( i le-au ters din harta lumii Musc#le te, cu ciubota Peste, vai, sicriul bunii Merge tancul i pihota

Pe la trageri, peste al tatei Zboar # moartea-n lung i lat Sate, sate neuitate Pentru ce v-au împu cat C # cre tea & i copii i grâneC # ara & i i sem#na & ic-avea & i pâne i la pâneera & i surori i fra & i poate chiar de asta poateC # de alta, Doamne Sfânt,Sate, sate îngropate De cu zile în p#mânt

Peste ele-i iarb# crud # Floarea- i scutur # pustiul Printre luturi ploaia ud #

A str #bunilor sicriu Neîmp#cate, neuitate F #r # cruce i mormânt,Sate, sate împu cateSate care nu mai sunt! Eram i eu tân#r adolescent când am intrat la

Colegiul Tehnologic, pe lâng # Ministerul DeserviriiSociale, unde am înv#& at, vorba vine, cojoc#ria, pe care,de altfel, o înv#& asem de la tata. Dar de acolo am

c# p#tat „hârtie”, diplom# de tehnolog în prelucrarea pielii. Pe când eram elev la acest colegiu am participat la diferite evenimente. În anul 1970, fiind copila de17 ani, taman venise forma & ia „Mondial”… Atunci amauzit pentru prima oar # într-o mul & ime zicându-se„Fra & ilor, i noi suntem români!”. A intervenit atunci i Mili & ia, fiind ni te confrunt #ri, fiind unii da & i josde pe cai…

De la întâmpl #rile legate de dorin & a autorit #& ilor dea muta statuia lui ( tefan cel Mare de la Chi in#u,mi-au r #mas în memorie versurile:

B#trânul ( tefan la r # scruce

Prin secole neostenit În stânga & ine sfânta cruce În dreapta palo ascu & it ( i-au vrut p# gânii ca s#-l smulg # Din r #d #cinile de piatr # Iar piatra va r #mâne piatr # În inim# de neam s# pat #Storc tinerii t #ria gliei Din vi & a coapt # b#trâneasc#…Tat #l meu a muncit în perioada interbelic# la Gala & i.

El a avut patru fra &i, care au f cut to&i armata la români…Bunica îi strângea pe to &i la un loc #i le spunea cuafec&iune „româna#ii mei!”, de#i ea era rusoaic…

A consemnat S.D.







8

„…m& revendic din cavalerismul medieval desuet, cel importat din Orient în urma cruciadelor...”(urmare din DDJ nr 152)

În timp, te-ai bucurat din plin derecunoa(terea valorii scrisului t&u.Amintesc aici doar nominalizarea,

în 2007, la Premiul UNITER pentrucea mai bun& pies& româneasc& aanului 2006 („Catrafuse” sau„Fany”) (i Premiul na#ional pentruroman al Editurii Tracus Arte, din

Bucure(ti, în 2013, pentru romanul„Das Mioritza Reich - O ucronievintage”, lansat la TârgulInterna#ional de Carte„Gaudeamus”. Ce alte asemeneabucurii ai mai avut?

Am luat multe premii de teatru, proz #i poezie, de unele sunt chiar mândru. În 2013 am primit locul întâila concursul na&ional de dramaturgieGoana dup# fluturi, de la RâmnicuVâlcea (în 1993 primisem o men &iune acolo), pre#edinte al

juriului - alctuit din criticul Ion Parhon, de la TeleviziuneaRomân, Claudiu Groza, critic teatral la „Tribuna” din Cluj,regizorul Mihai Lungeanu, de la Teatrul Na&ional Radiofonic- fiind chiar criticul Alex (tef nescu care, într-o carte decritic, m mustra nu pentru stil, ci pentru c a# fi fost preamisogin. Am fost, dar mi-a trecut: sunt mizantrop acum.Glumesc în parte, cci la vremurile astea to&i sunt mizantropi.M-am bucurat tare s fiu nominalizat UNITER, pentru ceamai bun pies româneasc, ba chiar, spre mirarea mea, nu

pentru una dintre piesele mele moderniste, ci chiar cu untext clasic istoric despre Fani Tardini a noastr … Am încercat#i… la copii: la concursul de dramaturgie de la Teatrul IonCreang # Bucure#ti am luat Premiul I, f r coroni&, dar cu o

groaz de parale! De altfel, cu o carte de copii, prima carte amea tiprit, în ´91, mi-am putut cumpra apartamentul încare stau, la Dunre. Despre cel mai plimbat spectacol almeu am aflat c se joac de la ni#te prieteni care treceau

prin Re#i&a, la festivalul na&ional de teatru de acolo. RegizorulDan Mirea, director al teatrului re#i&ean, descoperise textulmeu pe internet. A jucat o tânr formidabil, AndradaSamoil, iar cele trei personaje masculine au fost aduse lavia& de ctre Ionu& Ghinea, un actor cunoscut mai ales dinfilmul „Dup dealuri”, cel regizat de Cristian Mungiu. Feti & acu brichet # s-a jucat apoi #i la Lugoj, Bucure#ti, Deva,urmând Italia. M-am bucurat, cci confirma #i aprecieriledespre pies ale regretatului teatrolog Mircea Ghi &ulescu

în Istoria Literaturii române. Dramaturgia #i în Convorbiriliterare. O pies tragic. O talentat actri& de la Teatrul

Na&ional „Mihai Eminescu” dinChi#inu, Ana Tkacenko,inten&ioneaz acum s o montezeacolo. M-am bucurat #i cu succesulunor piese pentru copii de doi-treiani, cci am încercat #i limbajulacestor vârste, piese jucate laBucure#ti sau Cluj. Pove#tile mele au

plcut unor mmici din patriattucului pove#tilor, Andersen, carespuneau c s-au sturat de pove#tivechi sau proaste #i s-au apucat sm traduc în danez. E o chestie s#tii c te place cineva în danez:înseamn c treci peste bariera delimb. Am fost bucuros s interesez#i un impresar din Santa Monica,California, chiar cu Polonius, pies

premiat, jucat la Gala&i, cerutacum la Seul #i deja tiprit în volum

de o editur din SUA - dar asta datorit muncii unui

traductor înver #unat, Petru Iamandi. Pcat c impresaruldin SUA s-a îmbolnvit, apoi m-am îmbolnvit eu. M-am

bucurat s aflu c au circulat, în mediu electronic, #i ni#teîncercri poetice trimise din Viena, lucruri sincere #idureroase, scrise dup opera&ia incredibil pe care amavut-o acolo, opera&ie care nu mi-a permis vreo s ptmâns lucrez la calculator #i s scriu proz. Editura CentruluiCultural Dunrea de Jos a #i publicat-o, e a doua meacrticic de versuri. Lansarea a fost la Spitalul Jude &ean,eram internat acolo dup revenirea în &ar : într-un fel, parcmi se citea necrologul, dar prietenia celor prezen &i am sim&it-o uria# #i le-am fost recunosctor. Ei, mai spun eu c, dacmuream la Viena, aveam asigurat #i gloria: ce alt gl&ean a

mai murit în str intate? Oricum, pu&ine versuri publicate,chiar dac am luat Premiul Octavian Goga la Cluj pentru

poezie. Scriu prea u#or versuri, de aceea m feresc. Poeziaadevrat te cere foarte-foarte sincer: e ca #i când te-aimrturisi iubitei, ca #i când ai recunoa#te un pcat grav, nudoar s scrii cu me#te#ug, de parc ai drui iubitei, în loc desentimente, un inelu# ieftin, îns str lucitor. Oricum, vreauca la tot ce scriu, fie proz, fie versuri, s m emo&ionez #i eu,s râd ori s plâng.

Ai publicat (i în str&in&tate. Ai dou& c&r#i ap&rute înSUA, mai multe povestiri în Marea Britanie, Canada, Fran#a(i SUA, #i-au fost sau vor fi montate piese de teatru pe

scene din Coreea de Sud (i Republica Moldova. Cum airealizat (i tr&it asemenea experien#e?






9

Piesa „Polonius”, pies de sertar premiat dup revolu&iela Oradea #i jucat în ́ 96 la Dramaticul gl&ean, tradus deinegalabilul, în englez, Petru Iamandi, în colaborare cu

britanicul Richard Wright, a fost tiprit, tot prin demersurilesale, în SUA. Regizoarea gl&eanc Camelia Hâncu, acumla Cluj, a propus textul #i a fost acceptat pentru un proiect

teatral desf #urat la Seul. Piesa mi-a fost cerut , dup premiera gl&ean, la Santa Monica, California, tot printr-o promovare Iamandi, îns impresarul s-a îmbolnvit grav #ia czut proiectul. Pove#tile publicate la o editur din SUAau fost traduse tot de Petru Iamandi, secondat de britaniculTom Carter. Despre „Feti&a cu brichet” am spus deja…Cu„Off”, text premiat în Festivalul na&ional de teatru gl&ean#i publicat prin generozitatea Editurii Axis Libri, pies pecare actorul Cristian Gheorghe, directorul teatrului, vrea s o regizeze pentru toamna aceasta, este un text simbolic #isuprarealist care are la baz o povestire… SF, tiprit într-orevist cu apari&ie în Canada #i Fran&a, de excelentultraductor de francez Vasile Savin: o alt aventur ! Cât pe

ce s apar în „Solaris”, poate cea mai bun revist de gendin lume, îns ei nu public str ini, a#a c m-au îndreptatctre revista „Temps tot”. Regizorul Ion Sapdaru mi-asugerat s o dramatizez #i ini&ial nu mi-a plcut ideea, pâncând, dup luni bune, m-am trezit cu solu &ia mai realist #ideloc SF actual…

Ai ajuns în redac#ia cotidianului „Via#a liber&” în1994, dup& experien#e la mai multe publica#ii, ca redactor(ef, dintre care amintesc „Ac#iunea” (i „Orient&ri”. Aistatutul de reputat ziarist profesionist, e (ti membru alUniunii Ziari(tilor Profesioni(ti din România. De la

în&l#imea acestei experien#e te rog s& ne vorbe(ti despre

via#a dintr-o redac#ie, despre frumuse#ea meseriei de jurnalist!

Un prieten din Leova, la s ptmânalul cruia am lucratîntr-un schimb de experien & #i de suflet, scriitorul IonMititelu, pre#edinte, pe atunci, al curajoasei Asocia&iei PreseiLibere XXX din Republica Moldova, a exclamat la Gala &i,dup o scurt vizit: „M simt aici ca într-un submarin! Simto presiune uria# în jurul vostru!” A#a #i e! Vitez, nervi,termene, concentrare, uneori amenin &ri… Mcar nu te

plictise#ti aici… în cursul vie&ii: subiectele sunt variate, personajele, diverse, societatea se schimb cu viteza luminiiîn vidul… legislativ… Am îns #i obiceiul s compar mereusitua&ii actuale, politice #i sociale, cu cele din veacuri trecute:dac #tii s cau &i în arhive, gse#ti mereu situa&ii #imentalit&i identice cu cele de azi. Iar asta m lini#te#te: înciuda unor gre#eli sau ticlo#ii, tot au r mas destui mari #imricei prin istoria asta a noastr … (i apropo de istorie:dup ce am f cut, mai bine de un deceniu, cercetare istoric#i am publicat s ptmânal, sper s termin curând #i Abecedar istoric g #l #& ean - o Istorie a Gala&ilor pentru cei mici, cucâteva lucruri esen&iale, f r ani de &inut minte, scris peîn&elesul lor - c doar scriu #i pove#ti, pe care, iat, mi le totcer doamnele educatoare #i înv&toare, ba #i ni#te mmicidin Danemarca, care vor s le zic în daneza lui Andersen,dup fasoanele lu´ alde Cilinc. Ajungem btrâni #i nu #timce e mai important despre ora #ul nostru #i e pcat! Am gsitla Biblioteca V. A. Urechia un manual interbelic de Geografie

a jude&ului Covurlui #i a#a mi-a venit ideea. (i de laabecedarul bdiei Creang…

Te-a( ruga s& faci câteva considera#ii privitoare la presazilelor noaste, în mod deosebit din perspectiva respect&riideontologiei profesionale.

În ciuda ostenelii #colilor bune de jurnalism, care daumai mult oameni de PR #i prezentatoare decât p#lma i peinvestiga&ii, analize ori reportaj, cred #i eu, ca #i al&ii: iesziari#ti din #coal numai cei care… intr ziari#ti, adicOAMENI - corec&i, empatici, dar neinfluen&abili. Cam cumspuneau #i programatorii computerelor: Gunoi intr #? Gunoiiese! - numai datele corecte ruleaz corect! Specializrile sefac, meseria se înva& #i se fur , dar dac o faci din interessau orgoliu, dac nu e#ti în primul rând om, dac nu ai mil,dar #i curajul s &i-o învingi pentru principii, dac nu te la#iu#or corupt într-o epoc srac în care chiar demnitarii suntexemple de necinste, te po &i numi ziarist #i nu un ciocoi

publicist.

Ai tr&it experien#e pentru mai multe vie#i sau pentrumai mul#i oameni. M& opresc doar la dou&. Prima: ai navigatmai mult în zona Africii. Te-ai scufundat în Atlantic.Poveste(te-ne ceva din aventura acelor întâmpl&ri.

A trebuit, foarte tânr, s conduc peste 40 de oameni înacela#i timp, ca #ef al pescarilor #i produc&iei în procesarea

pe#telui. Se proceda #tiin&ific: speciali#tii de la InstitutulRomân de Cercetri Marine veneau pe nave ca s sedocumenteze direct, dar pe#tele dispruse, de pild, dinMauritania, din care România lua îns cupru #i vindea

armament, iar în &ar ni se tot cerea pe#te oceanic. A#a cintram la furat , alturi de flota ruseasc, în apele teritorialeale Senegalului, dar raportam speciali#tilor c am pescuit înMauritania. Urmarea: anul viitor, speciali#tii ne recomandautot coastele mauritaneze. La fel se întâmpla în Namibia, unde

paza de coast ne-a încol&it de multe ori. În Angola, uncomandant român a #i fost condamnat la moarte pentru

piraterie, iar în zona Polisario au tras cu artileria, incendiindcomplet suprastructura Parângului. Dac mai pui starea

proast a navelor, lipsurile, izolarea cumplit, nebunia izolriica de pu#crie, lipsa de mijloace de salvare în unele cazuri(dup un accident, am fost dus, de exemplu, la un medicsovietic, pentru c nu existau atunci nici asisten&i medicaliveni&i în flota noastr #i, pentru c barca nu mai avea motor,era s ne scufundm pe furtun. Comandantul, IulianPopescu, cu care eram la cu&ite, #i-a riscat îns via&a pentruvia&a mea!), toate ne f ceau s supravie&uim prin minune.Pentru c nu a fost gata carnetul de marinar, am ratat c dereaavionului românesc cu schimbul de echipaj în ocean, lâng

Nouadhibou, dar mi-am scos pârleala: am avut destule peripe&ii ca scafandru, cu echipamente vechi de 20 de ani #idistruse, accidente sub ap, mu#cturi de foc #i pericolulrechinilor uria#i. Era îns grozav s plute#ti între ape casmaraldul, f r s mai #tii unde e sus #i unde e jos, f r greutate, ca în Cosmos… Am avut #i momente de relaxare,când scrijeleam poeme sub pântecul navei, jucam v-a &iascunselea urmri&i de foci curioase, sau fumam &igri la

baza cârmei, sub ap, la buc#a etambreu, unde se mai gsea







10

aer. Asta dup ce o lun sau dou ne speteam muncind subapa de dou-trei grade Celsius care î&i oprea inima înmomentul impactului: mici repara&ii, cur &irea prizelor de ap,etan#area buc#ei etambou, la elice, ca s se poat schimbagarnitura, chiar cur &area de 50 - 60.000 tone de scoic de

pe chila navei, îngreunat în mar # de atâtea depuneri… Greu,

dar frumos, #i o mare camaraderie, chiar dac azi eraiamenin&at cu cu&itul de cineva care mâine î &i salva via&asau eu salvam pe cel cu care m du#mneam, dup nebuniaunui voiaj prea lung #i prea srac.

A doua experien#& ar fi aceea de reporter „pecâmpul de lupt&” în zilele mineriadelor dâmbovi#ene.Ce întâmplare din acele zile te-a marcat celmai mult?

Când era s r mân orb de la o petard , în timpulasediului Palatului Victoria, când a fost puciul împotrivaGuvernului Român. Dar #i mai mult m-a speriat atunci

faptul c m molipseam de toat acea ur popular , de#ivedeam cum minerii care ajungeau în grupuri ca devilegiaturi#ti, interesa&i mai mult de peisaj, erau mâna&ide bie&i cu ochi ce bteau spre albastru #i de b bu&e cusaco#e care, de pe tu#, strigau la mineri s nu fie molâi.

,tiu c& e(ti un mare iubitor de istorie. Te întâlnescadesea în sala de documentare a Bibliotecii „V. A.Urechia”. Multe dintre subiectele scrierilor tale suntinspirate din trecutul istoric. Din aceast& perspectiv&,cum percepi evenimentele din decembrie 1989?

Ca #i alte revolu&ii. De pild, la 1789, dup ce Fran&a a

ajutat pe americani, aducând îns pe francezi la foamete,doar pentru a sl bi inamicul englez, foamea a scos lumeaîn strad, ca la noi în decembrie. La 1848 s-a adugat oalt particularitate asemntoare lan&ului de revolu&ii #irevolu & ii din 1989, ca #i din revolu&iile arabe care au urmat:molipsirea de la stat la stat, pe msur ce informa&ia(zvonul, presa, sau mai nou, mediul electronic globalizant)determina reac&ia în lan&. Nu cred c a lipsit vreodat #iagentul secret al unora #i altora, p# pu arul , dar nu ieseniciodat cum planific agenturile. Consemnând an de anmrturii ale participan&ilor la revolu&ia din ´89, revolu&ieadevrat pentru noi, oamenii simpli (eu am dreptul s fiu

pu&in naiv, am petrecut Revolu&ia pe Atlantic, chipurile

amenin &a&i de terori#ti libieni), am notat mi #criîncruci#ate între mai multe for &e, nu întotdeauna cei bunifiind buni. Acum studiez îns perioada 1845 - 1848, pentruun roman pe care, dac-l voi termina vreodat (lucrez devreo zece ani la strângerea de documente, dar #i scriindcâteva capitole) romanul pe care sper s-l pot trimite laGallimard, dar mai am de c utat la Istambul ceva izvoare.Se pare c Gala&iul nu a fost str in de cauzele economiceale revolu&iei din ́ 48. Oricum, mai toate revolu &iile noastresunt copii dup cea din Boboru lui Caragiale. (ti&i de undevine vorba c S-a r # sturnat c#ru & a cu pro ti? S-a ruptosia la cru&a care transporta ni#te revolu&ionari la ´48,iar un ziar al Puterii le-a dat cu tifla #i uite c asta a r mas,

nu gloria! Poate avea dreptate Kim ir Sen, care, întrebatce crede despre Revolu&ia francez din 1789, a declarat

c evenimentul este… prea recent ca s aib o prereexact, corect…

Ai absolvit Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” în1977 (i Facultatea T.C.P.A.T.P. Gala#i, în 1983. Cumai ajuns în ora(ul de la Dun&re, (tiind c& te-ai n&scut

la Pa(cani?Ce-#i aminte(ti despre Gala#iul de acum aproape40 de ani?

Tatl meu, cel care a primit Coroana României pentruvitejie, era oltean, fiul unui p durar care f cuse

prizonieratul peste Dunre, ca în Jocul cu moartea a luiStancu. Tata a cunoscut-o pe mama, o g l&eanc plecatla munc, la rude în Pa#cani, unde avea un unchi #ef degar . Doar vreo opt luni m-au &inut acolo, destul îns caasta s m fac concet&ean cu neamul lui Sadoveanu, dar s-mi strice dosarul de gl&ean get-beget: pân se pierdstr bunicii mei în adâncul istoriei, to&i din partea mamei

au fost gl&eni. Str bunicul era grec #i avea un gater, #i-aluat nevast srac - rusoaic se zice, dar a#a le zic unii #iastzi moldovenilor. Bunicul Ioan Pavel, tat l mamei, alucrat mult în Ardeal, unde numele erau maghiarizate: lavenire în Regat, se chema deci Iano # Pal. Suntem decigl&eni! Despre Gala&iul de acum 40 de ani îmi amintesccinematografele #i gr dina de var , nava cu zbaturi „AnghelSaligny”, transformat în ber rie, salcâmii încin#i desoarele verii, violen&ii „vikingi” care se încierau princârciumi, noroaiele nesfâr #ite (copil, luam în traist galo#ide schimb, pe care îi puneam la fiecare traversare a str zii;trebuia s spl noroiul, odat ajuns la #coal), ma#inile curo&i mari care scobeau în trecere adevrate #an&uri în praful

galben, devenit noroi la orice ploaie, &in minte ploilerepezi de var care f ceau pmântul straturilor din gr dins sfârâie, florile #i copacii no#tri fructiferi, câinii #i

pisicile noastre, televizorul pe care l-am avut pe la opt ani(înmormântarea lui Dej am vzut-o la un vecin, doar coborârea pe Lun, la noi), stâlpii gudrona&i cu luminchioar , galben, în amurguri violete, omizile proase,oltenii cu iaurt în cobili&e, br garul care avea #i citronad#i bomboane praline, vitaminele Cavit 9 ale bunicii,semin&ele vândute la cornet, cele doar câteva automobile#i motociclete cu nuan&e terne, oameni cu b#ti, trotuarestropite cu ap #i &uic, spre a stârni onor clientela, vremeaîn care, se prea, „aveam de toate” #i, ca #i pe stem, nu

lipsea nimic, deci se putea fura de oriunde cu msur :motorin, ciment, var… Cu #antiere mari de construc&iide blocuri, cu pietricele de mozaic pe care le colectam,cu fire electrice din izola &ia crora se f ceau brelocuriîmpletite de chei, cu jocuri precum „ &urca”, „ari#ca #iarola”, „lapte gros”, „somat-somat!”, cu mâncare destul,f r trufandale îns, cu pre&uri ve#nice, cu pâine neagr excelent, care putea fi cumprat #i la sfert, cu tabere #iconcedii ieftine, plecri la mare (auzeam de la al &ii, noinu aveam bani de a#a ceva, cu doi copii la #coal, o bunic

bolnav #i o singur leaf ), unde #i str inii mâncau ieftinro#ii #i brânz, de veneau #i nem&ii din RDG sau olandezele#i fran&ujii pe Litoral. Mai târziu, s-a dovedit c se poate

tr i #i cu gheare, zgârciuri #i mazre, cu cozi la lapte, dar astea se #tiu... Fr s fiu patetic, mereu a fost #i-#i: când






11

aveai mâncare, nu puteai spune bancuri politice, dar nicimotive n-aveai, când n-a mai fost haleal , #i frica a fostmai mare. Marile crime politice din „obsedantul deceniu”

pe care nu prea l-am apucat, necunoscute publ ic sauignorate din nepsare sau fric, se f ceau îns pe fondulelectrificrii, alfabetizrii, asigurarea (obligativitatea!)serviciului.

Drag& Victor, e(ti puternic implicat în via#acultural& a ora(ului, e(ti ceea ce numim generic „om

de cultur&”. În aceast& calitate, ce dimensiuni acorzifenomenului cultural g&l&#ean? Ce loc crezi c& arecultura g&l&#en& în patrimoniul cultural na#ional?

Se vede prea pu&in din ceea ce exist, iar ceea ce sevede nu-i întotdeauna de adevrat cultur . În lipsa unuiimpresariat, a unei arte de comunicare, nici ofertelenoastre culturale, nici cele turistice, inclusiv pe ofert istoric, de ora# de trecere, nu pot r zbate. Orice

promovare se face cu campanii îndelungate. Timp, d ruire,implicare, fonduri. La Sibiu, în timpul festivalului deteatru se desf #oar peste 300 de evenimente culturale,nu numai din zona teatral. Institu&iile de stat #i ale

administra&iei locale nu au centre de îndrumare #iinformare, nici agen&ii proprii de turism sau mcar deinformare turistic. De altfel, cârciumarii no#tri au fost

primii cu patriotism local, expunând, ca s atrag lumea,comercial deci, dar folositor ora #ului #i f r s le impunvreo comisie de cultur , imagini vechi ale Gala&iului! Uitecum comercialul poate s fac mai mult decât o institu&iede cultur f r imagina&ie, f r o frumoas nebunie! Uninstinct se simte îns, dar trebuie înc mult nebunie, ca

pe vremea acelui Claudiu Peru#co, care a fost în stare s joace cu mare succes teatru pe #antierul pr fos al noiiCase de Cultur a Studen&ilor #i s-#i fac o cârcium devar foarte frecventat, de#i avea pere&i din pânz de sac

#i lumânri în lipsa curentului electric, dac îmi aduc eu bine aminte. M deranjeaz c institu&iile cu pricina nu

atrag televiziunile centrale laevenimente culturale de taliena&ional de la noi, a#a cum o facede pild Br ila; #i în imagine seinveste#te, dac vrei s câ#tigi!

Dialogul nostru va fi g&zduitde revista „Dun&rea de Jos” aCentrului Cultural cu acela (inume, la care colaborezi (i tu.Ai un mesaj referitor la valoareaacestei publica#ii?

Este printre pu&inele revistecare chiar se împr #tie prin urbe,ajunge în multe locuri, o cer #itinerii, pentru c î#i gsesc aici

prietenii publica&i sau fotografia&i.Am mul&i prieteni aici, revista esteun vorbitor #i pentru mine #i pentrual&ii, scriitori, plasticieni, oameni

de cultur în general, oameni de toate vârstele, publica &iaare de toate, cu toate c formatul este restrictiv pentrutextele lungi, în ciuda numrului generos de pagini. E #i orevist care nu #i-o ia în cap, tace #i face, a#a cum trebuies fac orice meseria#, fie din industrie, fie din cultur !(i nu întârzie s apar regulat, lunar, ceea ce &ine deseriozitate #i de performan & . În ea afli #i despreevenimente pe care cei de la revist le-au realizat, dar gse#ti #i literatur : #i nume consacrate #i literatur tânr #i, important, ce se scrie în aceste momente, nu d ri de

seam despre fo#ti. Pentru mine este important c pot citi proz, s vd cum se scrie acum.

Ca om al Cet&# ii, ca jurnalist, ca formator deopinie, ce mesaj ai vrea s& transmi#i autorit&#iloradministrative, culturale (i politice g&l&#en ecu privire la prosperitatea culturii în ora (ul (i

jude#ul nostru?

Le urez coeren&! Adic proiecte mari, curajoase,atractive pentru public #i nu doar oficiale, proiecte care s nu fie uitate dup încheierea mandatului ori dup schimbareadirectorilor, lucruri inspirate din discu &ii cu oameni care au

idei #i care cunosc problemele culturii (ca s nu critic numaiautorit&ile, chiar un jurnalist cu rubric de cultur m întrebadiscret dac avem #i la Gala&i… scriitori. I-am spus c suntvreo trei-patru sute de nume #i, chiar dac mult mai pu&inisunt chiar foarte valoro #i, ceea ce le lipse#te este o

promovare eficient). Acum, cu mediile electronice, înspecial scriitorii debutan&i ajung s fie cunoscu&i #i în &ar sau în diaspora, chiar înaintea celor consacra &i de decenii.Dac ar fi #i tradu#i, ar putea fi descoperi&i pe internet #i decititori str ini. Lipsesc #i întâlnirile scriitorilor, plasticienilor,muzicienilor, cu elevii - viitorul public. Excep &iiexist , sunt cluburi #i cenacluri, #coli deschiseacestor evenimente.

Interviu realizat de Ghi#& Nazare







12

Diminea&a ne întâlneam cu

to&ii, de la mic la mare, la raportulde gard care se desf #ura înholul central din pavilionul A almaternit&ii Gala&i, dedicatexclusiv obstetricii, prezidat dedirectorul spitalului #i #ef de sec&iela ginecologie, doctorul Chiva.Domina! Nici nu era prea greu.Participan&ii, în majoritate, eraude o mediocritate înduio#toare.Din medici de medicin general,

inspectori pe la direc&iile sanitareraionale sau nepo&i ai unor #efi la partid, securitate, sindicate saual&i mahri #i dup un curs de #aseluni de obstetric, s-au trezitspeciali#ti.

Directorul, doctorul Chiva,fusese chirurg în Fgra#. Vdeaevidente calit&i de operator. Înstânga lui la raport, era flancatîntotdeauna de alt chirurg trecut #i el la obstetric-ginecologie, doctor Popovici Radu. Era considerat

locotenentul directorului. Cel mai mare eveniment dinvia&a lui, povestit tuturora adesea, a fost func &ia demedic al deta#amentului militar care a pzit în timpulr zboiului podul de mare importan& strategic de laCernavod adesea bombardat de avia&ia inamic. Dealtfel, oameni cumsecade cu to&ii.

La un asemenea raport, s-a pomenit o întâmplaretragi-comic petrecut cu mul&i ani în urm, într-ocircumscrip&ie rural din regiunea Gala&i. Curios, i-amcerut lmuriri lui Coco. (tia bine întâmplarea pe caremi-a relatat-o.

Prin anii ’50, în circumscrip&ia X din nordul regiuniiGala&i, profesa cu succes doctorul Vizitiu. Dorin&a luiînc din anii studen&iei, a fost s practice o specialitatechirurgical: chirurgie general sau obstetric-ginecologie. Ca student în ultimii ani a dovedit o hrnicieneobi#nuit. Fcea frecvent grzi de noapte evidentnepltite, dovedind seriozitate, interes pentru asimilareacuno#tin&elor, ata#ament pentru bolnavi, respect pentru„btrânii serviciului” încât a fost acceptat #i apreciatde colectivele clinicilor. A bântuit clinica de chirurgiea profesorului Bu&ureanu #i maternitatea condus de profesorul Dobrovici. Era solicitat adesea ca ,,mâna a

doua” în interven&ii chirurgicale nocturne mai u#oare.La terminarea facult&ii profesorul Bu&ureanu i-a

propus s r mân în clinic. La

vremea aceea înc se mai putea.Profesorii îi alegeau pe cei mai potrivi&i absolven&i s fac partedin colectiv. A#a se explicau #i performan&ele clinice. Erau ale#icei cu reale aptitudini practicesau #tiin&ifice. Mai târziu, promovarea s-a f cut pe criterii politice sau „balcanice”, astaexplicând continua decdere a performan&elor în chirurgia

româneasc.Pâ n #i concursurile nureu#esc s depisteze pe cei potrivi&i profesiei. Po&i fi unstr lucit intelectual dar f r abilit&i manu, ale sau psihice.Te treze#ti chirurg cu doumâini stângi.

Dar s revin la omul nostru.A refuzat ademenitoarea

propunere a profesorului.- Domnule profesor, ierta&i-m, dar nu pot r mâne.

Tatl meu tocmai a fost arestat #i trimis la „canal”.V-a# încurca #i n-a# avea #anse s r mân.

Profesorul a în&eles. El însu#i de altfel, în anii aceia,în urma unui complot pus la cale de un coleg(întotdeauna au existat astfel de colegi) a fost b gat la pu#crie. (i el #i profesorul Vancea #i al&ii ca ei.

Pân la urm, doctorului Vizitiu nu i-a prut r u cn-a r mas în clinic. Via&a de medic de &ar în nordul jude&ului Gala&i, într-o comun înconjurat de dealuri plantate cu vii #i nuci, îi plcea. Avea #i satisfac&ii profesionale, practica medicina general, înv&a detoate. Nu se limita numai la o specialitate. În mediulrural, la vremea aceea, erau foarte multe treburi def cut. Ignoran&a &ranilor în majoritate analfabe&i,în&epenirea în ritualuri practicate de doftoroaie(descântece), mortalitatea infantil uria#, bolimolipsitoare inclusiv poliomielita care f cea ravagii, boli sociale, pelagra, sifilisul, lipsa infrastructurii de toatefelurile, rezisten&a la acceptarea vaccinrilor etc, preau piedici insurmontabile. În plus, mai exista #isuspiciunea autorit&ilor care #tiau povestea cu tatl luiconsiderat du#man al poporului. Mili&ienii, pre#edintelesfatului popular #tiau înaintea sosirii lui în comun, totul

despre el.- Vezi c va veni la voi un doctora#, fiu de du#man

de Vasile V. Popa






13

al poporului. Fi&i cu ochii în patru! Partidul a începutlupta pentru colectivizarea agriculturii. Se poate dovediun element du#m, nos. Fi&i vigilen&i!

Dar doctorul s-a adaptat. Harnic, prietenos, medic bun. -ranii l-au îndr git. Pân la urm #i autorit&ileau în&eles c au noroc cu el.

A venit #i iarna 1953-1954. Dup srbtori a începuto ninsoare deas care a &inut câteva zile, urmat deun viscol devastator. Când stihiile naturii s-au lini#tit,totul era îngropat sub un strat gros de z pad: oameni,case, bordeie, grajduri, drumuri, #osele. Au murit subz pad mii de oameni în &ar . În Bucure#ti, de frig, aufost gsi&i mul&i oameni mor &i înghe&a&i în apartamentelelor. Printre ei #i Ionel Teodoreanu. La dispensarul dincomun, doctorul Vizitiu, prezent, la datorie, adâncîngrijorat. Se întreba înspimântat ce se face dac vineo urgen& care necesit transportul la ora#, la spital.Circula&ia pe #osele era imposibil. (i de ce i-a fost

fric, n-a sc pat. S-a prezentat la dispensar o gravidla termen, la prima na#tere, cu o prezenta&ie transvers,cu f t voluminos, cu membrane rupte, cu iminen& deruptur uterin. Femeia urla de durere. Avea contrac&iiuterine violente, repetate #i colul uterin insuficientdilatat. Trebuia operat de urgen&.

S-a luat legtura imediat cu sta&ia de salvare, cuspitalul, cu medicul #ef al raionului. De la to&i a primitacela#i r spuns:

- Nu se poate ajunge la tine sub nici un chip.Descurc-te!

Versiunea intern, cu întoarcerea f tului din pozi&ietransvers în una longitudinal #i continuarea cutrac&iunea pe picioarele f tului, nu se putea face. Coluluterin nu era dilatat, nu permitea introducerea mâiniiîn uter. Mai exista, presupunând c manevra s-ar fi putut face, #i riscul rupturilor pr &ilor moi ce ar fi duscu siguran& la moarte. Oricum, femeia #i copilul erausorti&i mor &ii.

Doctorul era disperat. Cum s moar mama #icopilul cu el alturi? Misiunea lui era s salveze oameni.Unica solu&ie era cezariana. O banal interven&ie pecare o vzuse f cut de zeci de ori în nop&ile de gard.

(i-a chemat moa#a. Bisturie, pense, catgut, a& de cusut, port-ac cu ace avea dispensarul. Se îngrijise s fie laîndemân pentru orice eventualitate. (tia cum se faceo rahianestezie. Vzuse gestul f cut de sute de ori dectre al&ii. Exista #i tinctur de iod. I-a explicat femeii#i so&ului c dac nu o opereaz, moare #i ea #i copilul.Au acceptat interven&ia. I-a f cut femeii rahianestezia,a culcat-o pe o mas improvizat în cabinetul lui. I-aiodat abdomenul, au încropit un câmp operator cu buc&i de cear #af îmbibate în iod, #i-au splat îndelungmâinile. El #i moa#a. Între timp, instrumentele operatoriiau fost puse la foc rapid s se sterilizeze.

S-a rugat la Dumnezeu:- Ajut-m, Doamne, s scap oamenii #tia doi de

la moarte.(i a f cut cezariana. A#a cum o vzuse c se face,

cum o practicase pân la urm el însu#i în nop&ile degard când era solicitat „mâna a doua”. A extras cugrij f tul a#a cum îl sf tuise mereu operatorul: - Dacte gr be#ti, produci necazuri.

Copilul, un biat dolofan, a &ipat tare, bucurândtoat lumea care a#tepta dup u# rugându-se. S-aîngrijit ca nu cumva s r mân în uter fragmente de placent. A realizat o hemostaz îngrijit, tot a#a cuml-a sf tuit maestrul lui. A cusut cum trebuie, temeinic,uterul #i peretele abdominal. I-a injectat #i un flacondin penicilina abia aprut în unit&ile spitalice#ti #ifarmacii. Între timp, în dispensar au venit prin&iigravidei, popa satului, steni. Cu to&ii i-au mul&umit luiDumnezeu#i doctorului. S-a anun&at la raion c situa&ias-a rezolvat. Entuziasm general. Peste câteva zilelehuza #i pruncul au pr sit snto#i dispensarul.

Autorit&ile au hotrât ca proximei #edin&e cu mediciidin raion (se &inea o asemenea #edin&, lunar) s i sedea o not festiv. S fie invita&i tovar #ii de la raionulde partid, de la regiune, presa. Întâmplarea într-adevr merita difuzat nu numai în lumea medical, ci peste tot.

Doctorul nostru #i-a cutat de munca lui, deravagiile viscolului care i-a creat #i alte probleme, copiicu bronhopneumonie, în special.

La prima #edin& lunar cu medicii, lume peste lume.To&i &ineau s-1 felicite. Medicul #ef al raionului a

luat cuvântul:- Tovar #e prim secretar, tovar #e #i tovar #i, am bucuria s v anun& c un coleg de-al nostru, tânrulmedic Vizitiu, datorit curajului insuflat de societateanoastr comunist, de pregtirea superioar urmat înfacult&ile noastre, crea&ii ale regimului nostru popular comunist, a reu#it s salveze de la moarte doi tovar #i:o tânr mam #i copilul ei.

(i a &inut-o tot a#a. Dup medicul #ef, au luatcuvântul #i al&i medici, moa#e, tovar #i de la sindicatetc. To&i #i-au exprimat entuziasmul. S-a propus caeroul nostru s fie decorat cu cel mai înalt ordin medical.

Meritul Sanitar clasa I, s primeasc un premiuconsistent în bani, fapta lui s fie difuzat în presacentral, s fie primit membru în Partidul MuncitorescRomân etc.

La sfâr #it medicul #ef a dat cuvântul tovar #ului prim-secretar al regiunii care pân atunci nu rostise ovorb, nu schi&ase nici un gest. (i-a notat doar ceva pe o foaie de hârtie. Acum, urmare a invita&iei, s-asculat în picioare #i cu o figur grav, împietrit la carenimeni nu se a#tepta, s-a apropiat de pupitrulvorbitorilor. A început s vorbeasc la început rar, cuvoce abia auzit, parc dezamgit, trist:

- Tovar #i, am auzit de fapta tovar #ului Vizitiu.

(continuare in pag. 19)







14

A l e x

a n

d r u

C O C E T O V

O poezie de muzicalitate proprieCa #i pentru Eminescu, Vieru ...

Alecsandri, Caragiale ... Co# buc, Blaga ...

a#a #i pentru Matcovschi, a scrie înseamna tr #i. „Poezia lui D. Matcovschi, e oexpresie a unui strigt existen&ial, ... aabisului ontologic.”[4, p.7-9] „D. Matcovschiî#i propune - pe alte meridiane #i în altcontext temporal - s intoneze o cântare„a ptimirii noastre” în versuri accentuatmesianice.”[4, p. 7-9] Iata de ce, versurile saleau fost #i sunt interpretate de maricântre&i ai neamului românesc, Ion #iDoina Aldea –Teodorovici, MargaretaIvnu#, Mircea O&el, Mihai Volontir, AnatolChiriac, Daria Radu, Ion Suruceanu, Mihai

Dolgan, Gheorghe -opa, Olga Ciolacu,Angela Ciumac, Valetina Cojocaru, MihaiTodera#cu, Anastasia Lazariuc, AlexandruLozanciuc... Cci „cine poate s tr iasc/ f r cântec, f r dor/ în &ara moldoveneasc?”, scria însu#i

poetul, înc în 1971.De ce oare poezia sa a fost îndr gi t de

interpre&ii neamului românesc? de ce s-au înregistratmelodii pe baza versurilor lui D. Matcovschi? Dece îl numesc „Martir al Românismului”? [5] din motivc, „D. Matcovschi nu avea probleme legate de form #i gen: pentru el a scrie înseamn a tr #i. Deci, a fisincer, a fi în stihia sa, a fi copil al firii. Scrisul esteesen&ialmente spovedanie, deschiderea sufleteasc,

rostire fiin&ial”[6]. (i înc, pentru faptul c, “Poezialui D. Matcovschi e o crea &ie ancorat de tradi & ie”[8].

Poezia „Motenitorii” – o adev&rat& tr&irena#ional&

Poezia sa prezint o tematic larg. Începând dela patriotism (poezia Mo tenitorii, Basarabia),natura #i vie&uitoarele ei ( Frunzele, Toamna labunelul, Melcii, O furnic# mititic#.. .), durereasufleteasc, care este prezentat #i în poeziile

patriotice (Of, Omul negru), prin&i ( P #rin & ii , Mam# , iart #-m#...), fiin&a omeneasc (Om, Bluf, Inima...) #i terminând tot cu patriotism (poezia * ara

dorului, Hora unirii...). Cci „crea&ia poetic a luiD. Matcovschi se înscrie într-un tradi &ionalismautohton, în care metafora #i imaginile converg întrucrearea unui mit, acela al Basarabiei Române#ti...”[5]

Citind toat opera în întregime de câteva ori, nedm seama, c în poemul dat („Mo#tenitorii”) putemgsi sau identifica mai multe subteme, care se unescîn tema comuna : Mo tenitorii. Cine sunt ei?Mo#tenitori a crei &ri? De ce mo tenitori? Care vafi viitorul acestor mo tenitori? R spunsul la toateaceste întrebri le putem gsi aici în opera luiMatcovschi.

Acest minunat poem, compus din 16 strofe a câte4 versuri fiecare, poate fi împr &it în cteva pr &i

(prerea personal): Primele 2 strofe - subiectul -&ara e casa mea. Strofa 3-4, subiectul - visul neamului

moldovenesc; strofa 5 - starea desingur tate a na&iunii; strofa 6 #i 7 – apr torul neamului moldovenesc e(tefan cel Mare. Strofa 8 #i 9 – descrierea apr rii de du#man; de la 10la 12 - identitatea neamuluimoldovenesc. Strofa 13-15 - descrieviitorul ce ne a#teapt, #i finalul poezieiîncheie cu ultima strof , 16, în care estedescris patriotismul #i unitateaneamului moldovenesc.

„D. Matcovschi-poetul cântdespre o dureroas dragoste curat devia& #i de neam”[9] de aceea, începeacest poem cu descrierea casei natale,&rii în care locuie#te” Aici, acasa, la

hotar/ de &ara veche #i de oda,/cunoa#te fiece stejar/ cr rile lui(tefan Vod.” Pentru el, na&iunea, &ara #i graiul natal au fostceva important. El &inea la neamul su. El descrie neamulsu, ca un neam duios „Treceau prin codru neumblat/ #ioblojeau ca pe o ran/ duiosul suflet de brbat #i de femeiemoldovean.”

În continuare, D. Matcovschi, scrie despre libertateamult a#teptat de neamul moldovenesc „O iarbaverde-a-nglbenit/ #i la hotar, #i la cetate:/ noi libertateam râvnit,/ dar n-am #tiut ce-i libertatea!” tot aici descrie#i durerea, #i visul poporului su „Un nour negru a plouat/istoria cu necinstire:/ noi fericire am visat,/ dar n-am #tiutce-i fericirea!” Descrie plânsul poporului, care a r masorfan, f r de mam „În albe secole de dor,/ în negre secolede vam,/ am plâns destul, ca un popor/ f r de Patrie, deMam.” Probabil #i Matcovschi avea aceea#i durere pe carea avut-o #i Vieru, care mrturisea urmtoarele: „dac visulunora era s zboare în cosmos, eu toat via&a doream strec Prutul.” Dorul de mama-Românie, mcina sufletul luiMatcovschi, îl mcina a#a de tare, încât, î#i vrsa durerea

pe hârtie, creând vers dup vers.Tot aici, Matcovschi descrie #i istoria &rii noastre:

„Ie#ea Btrânul domn din hram/ cu Sfânta Cruce ridicat / #ine ruga s fim un neam,/ s nu ne vindem niciodat.” Aceast&ar , care î#i apr poporul #i neamul moldovenesc de str iniicare veneau: „Str inii care au venit/ din cele patru p r &i de

lume/ lca#ele ne-au pângrit,/ dar n-au putut s nesugrume./ N pasta dac ne clca/ #i ne seca de tot puterea,/Btrânul Voievod venea/ #i împr &ea cu noi durerea.”

Poezia lui Matcovschi, ne arat viitorul &rii (în viziunea poetului), viitorul neamului moldovenesc #i a graiuluistr mo#esc:” Parin&i #i fii, în jurul lui/ duminicile ne vomstrânge/ #i-afla&i în paza Domnului,/ frumos, ca ni#te sfin&ivom plânge.// Vom sruta acest pmânt/ crescut în os, îngrai, în patimi,/ sfânt s ne fie ori#icând/ cu-n rug în vatr #icu datini;// cu o mioar #i-un pstor,/ cu me#ter bun cehram ridic, cu un poet, al tuturor,/ de la opinc la vldic...”La care, finalul poemului se încheie cu întoarcerea ladenumirea poeziei Mo tenitorii: „Mo#tenitori suntem.Tr im -/ o pace dreapt s cunoa#tem./” În care descrie #i oinim mul&umit #i satisf cut de tot ce are acel om, alneamului moldovenesc „Alte pmânturi nu râvnim,/ aici






15

murim, aici ne na#tem,/ aici ne na#tem #i murim!”[2, p. 51]

Concluzie:Matcovschi a reu#it s r mân lumina neamului su,

cum mrturise#te un vechi proverb „Fiii buni sunt luminaneamului”[1], a reu#it s r mân om, „Nu este nimic maiimportant, decât faptul de a fi om” Mihai Ghimpu. C ci

cuvântul lui „are încrctur sufleteasc...”[6]

. Poetul carescria „simple adevruri”, care în#ira cu o deta#atsenintate întâmplrile balade#ti din satul lui a resim&it cutoat fiin&a nevoia de „a se întoarce la neam #i la durere”[6].De aceea, poezia sa este atât de dureroas , cu un strigtgreu, dar #i melodios. Doar din motiv, c „nici un alt poetcontemporan de limb român nu a revenit la obsesiadorului...” [7]. Pentru Matcovschi via &a era „o ve#nicmi#care, un mers neîntrerupt.” (i el „#tie s cânte #i sdanseze cu ritmul acestei mi#cri, acestui mers.”[3]

Închei acest articol cu ultima strof din poezia Basarabia, semnat de D. Matcovschi, redând astfel latura patriotismului #i dorului de cas natal – Basarabie, „Trecut #

,,Dumitru Matcovschi, descendent din balad ” - acesta a fost genericulactivit&ii extracurriculare desf #urate pe 20 octombrie la Liceul Teoretic ,,GrigoreVieru” din ora#ul Briceni, R. Moldova, care a dorit s&-l omagieze pe dramaturgul,poetul (i prozatorul Dumitru Matcovschi, care ar fi celebrat în aceast& zi 75 deani de la na(tere.

La acest eveniment remarcabil au fost prezen &i elevii claselor gimnaziale #i

liceale, profesori din liceu, prin&i. Cu mult entuziasm elevii au expus cele maisemnificative aspecte din via&a #i activitatea scriitorului, au recitat poezii ceilustreaz diverse teme ale crea &iei lui Dumitru Matcovschi, au pus în scen fragmente din opera marelui martir al neamului, câ &iva copii au interpretat cântece

pe versurile poetului.Prin poezia, dramaturgia #i proza sa, Dumitru Matcovschi se înscrie printre

numele cele mai valoroase ale literaturii noastre din ultimele decenii, au men &ionatelevii #i prin expozi&ia de cr &i #i prin operele de art plastic pictate în baza lecturiitextelor matcovschiene.

Audien&a a fost familiarizat de ctre profesorul de Limba #i literatura românCocetov Alexandru cu ,, Melodia poetului – martir Dumitru Matcovschi”. Prinversurile ,, La margine de lume, venit din vremi str #bune/ Un plai cu dulce numeîn#l &#tor r #mâne,/ Aici o vatr # sfânt # la sânul ei ne strânge...” ne-a încadrat într-un spa &iu armonios de balad. Cu odeosebit aten&ie a eviden&iat esen&a mesajului poeziei ,, Mo tenitorii”- o adevrat tr ire na&ional.

Tematica poeziilor matcovschiene începe cu patriotismul (poezia Mo tenitorii, Basarabia) #i terminând tot cu patriotism(poezia * ara dorului, Hora unirii...) , natura #i vie&uitoarele ei (Toamna la bunelul, Frunzele, Melcii, O furnic# mititic#...),durerea sufleteasc (Of, Omul negru), prin&ii ( P #rin & ii, Mam# , iart #-m#...), fiin&a omeneasc (Om, Bluf, Inima...).

În concluzie, a fost subliniat ceea ce a reu #it s realizeze Dumitru Matcovschi prin opera sa m rea&: s r mân luminaneamului su (vechi proverb ,, Fiii buni sunt lumina neamului”), a reu#it s r mân om, ,, Nu este nimic mai important decât faptul de a fi om” ( Mihai Ghimpu), a reu#it s ,,revin# la obsesia dorului...”

Matcovschi recuno#tea problemele sociale, politice, economice... ale &rii noastre, le spunea pe nume, dar nu uita #ide pr &ile bune ale ei. Versurile ,,Trecut # prin foc i prin sabie,/furat # , tr #dat # mereu,/ e ti floarea de dor, Basarabie,/ e ti lacrima neamului meu” sunt versurile adevratului patriot, adevratului sufletist, adevratului Om al neamului su.

Activitatea extracurricular a avut drept scop formarea #i dezvoltarea competen&elor valorice, care vor fi prioritare #ivor include: accesarea unor valori; preferin &a pentru o valoare; angajarea personal #i organizarea valorilor acceptateîntr-un sistem; dezvoltarea competen &elor de cultur general a comunicrii; educarea gustului estetic prin intermediul

poeziei, muzicii, artei plastice; educarea dragostei de #coal, patrie, str buni, via&; dezvoltarea dragostei fa & de opera

poetului-martir, poetului-cetate, Dumitru Matcovschi.

prin foc i prin sabie,/ furat # , tr #dat # mereu,/ e ti floareade dor, Basarabie,/ e ti lacrima neamului meu.” Cuvinteleadevratului patriot, adevratului om al neamului su.[2, p. 51]

Bibliografie:1. Proverbe #i cugetri bengaleze, culese #i traduse din bengali de

Amita Bhose.

2. Dumitru Matcovschi, Vd. Litera, Chi#inu 1998.3. Rabindranath tagore: Fagnuri.

4. M. Cimpoi. Prefa& la cartea lui D. Matcovschi capul i sabia,

Editura Funda&iei Culturale Române, Bucure #ti, 1993.5. Lucian Steia, în Cotidianul Cri ana (Oradea), 19 octombrie 1991.

Republicat în Moldova Suveran#, 21 ianuarie, 1992.

6. M. Cimpoi, în Via & a satului, 21 octombrie, 1989.7. V. Cr ciu. Din prefa&a la volumul lui D. Matcovschi Floare –

Basarabie, Casa Editorial, Aveona, Bucure#ti, 1992.

8. Eliza Botezatu, în Literatura i Arta, 27 noiembrie, 1997.9. Vasile Nastasiu, în Moldova Socialist #, 20 octombrie, 1989

Aliona VORONECHI , Profesor de limb# i literatur # român# L. T. „Grigore Vieru”, Briceni, Republica Moldova







16

O c

t a v

i a n

M I H A L C E A

Cartea Anei Calina Gara#, Liberi s# iubim (Editura RAO, Bucure ti, 2012), poateconstitui un real ghid printreatât de complexele tenta&ii aleexisten&ei. Omul, cu aproape

perpetua sa dorin& expansiv, este prezentatîn variate ipostaze, erotismul având de fiecaredat un rol privilegiat. Explorarea misterelor sexualit&ii ajunge pe teritorii luxuriante.Interioritatea e supus unor veritabile elanuri pulsatile, emo&ionalitate de multe ori acaparant.Particularizând, una dintre prozele cr &ii

prezint o intens contopire cu starea panteist, parc descins din sfere celebrând seraficul:„Lena m îndemna s surprind tot felul desunete proaspete: bâzâit de insecte, fo#net defrunze, cderea vreunei crengi uscate, scâr &âitulunei tulpini, ciripituri sau ciocnituri de psri.Lena spunea c vântul #i sunetele acestea suntmuzica pdurii.” Iat #i acest pasaj, amintindde celebrul ritual amoros din Maitreyi:„A srutat copacul #i eu l-am srutat, #i ne-amînvârtit în jurul lui, &inându-ne de mân. Amreluat urcu#ul, ocoleam câte o stânc, apoi

urcam din nou, ea atr gându-mi aten&ia c pietrele acoperite de mu#chi sunt alunecoase.Miroseau puternic a verdea&, plantele parcne r suflau în fa& când se îndoiau sub pa#iino#tri.” Pe parcursul volumului, feminitateaeste prezentat cu toate meandrele ei, tainicespa&ii adeseori clarobscure care cheamintensitatea jettaturii, a fascinului. Pasiunea arevariate manifestri ie#ite din sfera obi#nuitului.Este pus în discu&ie chiar #i Complexul luiOedip, element-cheie în dezvoltarea individului.Ana Calina Gara# apeleaz la foarte interesante

aser &iuni cu valoare de maxim. Detalierile înton psihanalitic denot un deosebit interes pentru abisalitatea sufletului omenesc, îndeosebi pentru glisantele atitudini feminine. În alt proz e abordat problematica yoghin. Iat oexemplificare focalizându-se asupramisterioasei Kama-sutra, peren tenta&ie:„ Kama-sutra e satisfac&ia sim&urilor; a pipitului,gustului, mirosului, a min&ii #i a sufletului, uniteîn magia sexual. Dorin&a, iubirea #i senza&iade plcere care se nasc prin contactul sim&urilor poart denumirea de kama (zeul iubirii). Operascris despre ritualuri #i nostalgia altor vremi,care cuprinde memorii #i texte sacre despre

tradi&ii, se nume#te sutra. Kama-sutra poatefi un basm, un vis, oamintire înscris în noidespre dragoste #imisterul plcerii, un felde cordon cultural carene leag de trecut.”Ini&ieri senzuale pigmenteaz discursul.Estetizrile care suntetalate în prozele din Li be ri s# iubim se

eviden &iaz prinacuitatea percep&iei, de o picturalitate manifest:„Apartamentul în careintrase era frumos cum

nu mai vzuse: covoare groase în culori palide de bej,roz, bleu, cu câte o pat mai intens de ro#u, sugerândun trandafir. Pe pere&ii înal&i atârnau tablouri mari cuscene alegorice, #i unul cu un buchet mare de trandafirialbi pe un fond verde, iar la perete era o canapea tapisatcu mtase gri-verzuie, care se asorta cu florile dintablou.” Aceste texte sunt situate sub maximala influen&

a eclectismului erotic. Spa&io-temporalitatea se modificadesea, de aici decurgând ptrunderea pe nebnuitetronsoane fantasmatice, cu deosebit aur alchimizant.Punerea în discu&ie a picturii suprarealiste marcaPaul Delvaux asigur o aparte fundamentareeterico-pasional. Misterioase interioare, ce reliefeazvoca&ia estetizrii, dau prozelor Anei Calina Gara# oaur profund distinct: „Era un salon mare, totul preasupradimensionat, cu un #emineu uria# în care era proptit o jumtate de trunchi de copac. Pe un peretese afla un tablou imens încadrat într-o lam lat, patinatde timp spre negru, pe a crei pânz abia se mai

observau personajele #i din care r zbteau câteva tu#ede culori mai vii, de ro#u sau verde, ori de un albastruce reprezenta cândva un cer. Pe ceilal&i pere&i se vedeauurme dintr-o fresc veche, în rest domina griul. Maierau #i câteva mobile masive sculptate, o mas cuscaune #i o lad de zestre mare, cu o încuietoareruginit.” Volumul Liberi s# iubim promoveaz oabordare mai pu&in obi#nuit în peisajul literar actual.Iese în eviden& ideatica libert&ii, a unei stri pasionalecare se situeaz în afara falselor pudori. Întreagaexisten& are ca piatr # angular # fenomenul dorin&ei, prezentat pe diverse niveluri, toate cu o deosebit puterede atrac&ie.






17

Scrisul are o vechime denumai 5000 de ani. A fostdescoperit independent în patru focare de civiliza &ieaflate în curs de urbanizare.

Ini&ial în Sumer, la nivelulanilor -3400, cu câteva zeci,o sut de ani mai târziu înEgipt, în China în secolul

XIV Î.C. #i la maia#ii din Yucatan, înAmerica Central, din secolul VIII,

afirmându-se plenar în secolul IV Î.C.Sunt toate patru scrieri pe acela#i

„calapod” desemnând grafic cuvinte#i silabe.

Date recente dezvluie c, înc din paleolitic, s-au utilizat 26 de semnegeometrice recurente. Sensul lor, ca #i alsemnelor gsite pe coaja oulor de stru&cu o vechime de 60.000 de ani, pare încneclar (Mayo M.), dar se pare c, încdin aceast epoc, Homo Sapiens avea

un creier „format” pentru scriere.Acest ansamblu de semne, o expresieabstract elaborat, dac nu este unalfabet pare a fi cel pu&in o protoscriere(Genevieve von Petzinger, UniversitateaVictoria, Canada).

Scriiturile au aprut când omul a fostapt s frac&ioneze cuvintele în silabe, sanalizeze limba morfologic.

Un imens efort de în &elegere #iclasificare, permi&ând unei societ&i s sesitueze în duratele lungi, perenizândcuvântul.

Clasificarea limbii a deschis caleaclasificrii tuturor aspectelor realului, alumii, a naturii, a produc&iei materiale.

Este una dintre marile aventuriintelectuale ale istoriei omenirii(Glassner J.).

Trecerea de la cuvântul vorbit la celscris reduce din comunicabilitate. Socratea refuzat s-#i scrie discursurile, Platon prefera dialogul. Dar cuvântul scris este

o victorie asupra duratei.

Scrisul a fost un compromis din punct devedere biologic.

„A trebuit s scriem cu un creier ce nu era alctuitîn acest sens”, conform neurologului francez J. Cohen.

Asemnarea sistemelor de scris-citit prezentatanterior merge mult mai departe decât prea.

Neurobiologul american M. Changizi a ar tat cabsolut toate sistemele de scriere apeleaz la unansamblu restrâns de semne a cror frecven& are un profil universal.

Este vorba despre forme elementare rezultate din

suprapunerea contururilor obiectelor din natur .Cortexul nostru vizual identific pe cele mai

frecvente, recunoscându-le rapid. În 1990, s-a gsitmecanismul acestei identificri rapide. JaponezulK. Tanaka a descoperit la maimu&, în arhitecturacortexului vizual, neuroni ce codau aceste formeelementare rezultate din suprapuneri.

Exist la nivelul acestor neuroni un dic&ionar corticalde forme elementare. „Dic&ionarul” era localizat lanivelul cortexului temporal inferior.

O imagine este recunoscut de o piramid ierarhic

de neuroni, cuprinzând milioane de unit&i neuronale,func&ionând în paralel.Prin acest sistem, orice obiect este recunoscut

extrem de rapid, 150 de milisecunde. Formeleelementare de contur care sunt cele mai frecvente, acror recunoa#tere revine unor neuroni aparte, auconstituit ni#te prolitere.

Deci, inven&ia scrisului a fost o selec &ie cultural deconformare cu cele mai frecvente #i semnificative formeale naturii.

Este vorba despre reciclarea unui sistem neuronaldeja existent. Dovad dup L. Cohen c „#i cele maielaborate inven&ii culturale se sprijin pe unsoclu biologic”.

Lucrul acesta a avut un pre&, perturbarea sim&uluisimetriei. Cititul se bazeaz pe scris.

Copii fiind, înv&m simultan s scriem #i s citim.Imagistica a ar tat activarea neuronilor motori (lega&i

de scris) când citim. Percep&ia este strâns legatde ac&iune.

Într-o situa&ie pur perceptiv precum lectura,creierul utilizeaz reprezentarea motorie a literelor pentru a-#i u#ura recunoa#terea acestora.

N i c o l a e

B A C A L B A S A ,







18

G e o r g e L A T E S ,

Nevoia de ierarhizaresocial i-a determinat peteoreticienii sistemelor dintoate timpurile sordoneze lumea în caretr iau sau le-ar fi plcut s

tr iasc în func&ie de op&iunile lor conceptuale.Materiali#tii au plecat întotdeauna de larealitatea existent #i de aceea pragmatismul

i-a determinat s priveasc

spre înapoi ca s

poat ordona prezentul. Ideali#tii, mai înclina&ispre speculativ #i visare, s-au ar ta tnemul&umi&i de realitatea existent #i de aceeaau construit utopii, f r a pierde îns contactulcu lumea concret. În mod paradoxal,materiali#tii au fost mai toleran&i cu actulcultural, în schimb ideali#tii s-au ar tat radicali,mergând pân la excluderi intempestive dinspa&iul cet&ii. A#a a gândit de pild, marelefilosof Platon, apologetul lui Socrate, pentrucare lumea ideal conturat în Republica saera una în care poe&ii nu-#i mai gseau locul.Alungarea lor din cetatea ideal #i utopic erasolu&ia gândit de acesta, din ra&iuni etice. Ceeace-n Antichitatea greac a fost o utopie, s-a pus totu#i în aplicare, în forme mai mult saumai pu&in radicale, în diferite epoci, cele maiaberante msuri apar &inând epocilor totalitare.Creatorii de frumos, spirite radicale #icontestatare, au fost adesea izola&i de semeniilor, încarcera&i #i exila&i, locul lor în colectivitatefiind doar unul marginal.

Puterea culturii vine din religie, or, pe ceadintâi o po&i contesta, pe când cea de-a doua

e intangibil din varii motive. În fapt, chiar cuvântul cultur # e un derivat de la cult, ceeace presupune o continuitate de sens #i de uzajcotidian. Nici nu-i de mirare de ce textelereligioase din toate timpurile au apelat la poezie, mai întâi, #i la celelalte acte liberalemai apoi pentru a-#i poten&a mesajul sacru.Versul a fost forma prin care se asigura omai u#oar memorizare la mesageriireligiozit&ii #i o asumare mai facil a noii ideide cte receptorii actului sacru. A#a se facec Iliada #i Odiseea, atribuite lui Homer, #i

Argonauticele lui Orfeu au mutat timpul. Înfapt, primele forme literare sunt obligatoriu

versificate, fie în varianta lor cultic religioas, fie încea laic sau pe care o credem noi, modernii, c ar filaic. Când cuvântul, plasticizat prin vers, n-a mai fostîndeajuns, imaginea pictural #i volumul sculptural auservit ca intermediar între emi&tor #i receptoriimesajului religios. Ulterior, arhitecii au gândit spa&ii #izidiri, apte s poten&eze religiozitatea logosului poten&at prin melos, adic prin armonia muzicii. Însumate, toateaceste moduri artistice au subliniat #i sublimat ideea

religioas, astfel c

actul religios

#i cel cultural audevenit inseparabile. Doar laicitatea, fenomen recent,

a operat cu delimitri ce s-au dorit tran#ante, întrereligios #i profan, f r îns a putea scoate cultura dinstarea osmotic în care coexist dintotdeaunacu religiozitatea.

Din perspectiv juridic, puterea revine institu&iilor fundamentale (Parlament, Guvern, Instan&e de judecat). La modul ironic #i cu umor englezesc, lordulMacauley a intrat în istoria presei prin replica aruncatîntr-o doar spre grupul de gazetari: „Loja în carestau reporterii a devenit cea de-a patra putere aregatului”. Avea în vedere existen&a a dou sec&iuniale Camerei Comunelor #i a Camerei Camerei Lorzilor.Umorul englezesc, o combina&ie între ironie #i joc decuvinte, a fost luat ad literam de gazetarii care autr it #i mai tr iesc cu ideea c presa ar fi o putereapt s schimbe lumea, chiar dac nu e o structur piramidal, ca în cazul puterilor dintr-un stat. Înschimb cultura e o putere în sine care, dac nucontroleaz lumea, cel pu&in îi d un sens mai profund.Precum arhetipul su, religia cultic, ceea cedesemnm azi prin cuvântul cultur # presupune #i chiar de&ine o structur piramidal la baza creia se aflunitatea dintre beneficiarii #i productorii actului de

cultur . Pe treapta ierarhiei sunt institu&ii carecoordoneaz #i controleaz ceea ce un centru gânde#teca strategie de implementare a actului cultural, fie elîn varianta popular , numit cultur de mas, fie încea elitist creia îi corespunde actul artistic de înalt performan&, frecventat #i consumat ca atare de un politician restrâns, îns cu grad ridicat de competen&#i empatie cultural. O lume f r cultur poate dinuio vreme, îns implozia social e inerent #i de aceea buna guvernan& presupune #i încurajarea, #i sus&inerea,#i promovarea culturii ca putere în sine. Din variimotive, uneori cultura e nedrept&it, atunci când i se

aloc sume modice dintr-un buget care trebuie împr &itla mul&i, provocându-i suferin&e sau chiar sincope.






19

Numai c fiind ea îns#i o putere î#i gse#te resursede supravie&uire în forme mai pu&in eclatante, dar rezistente la modul ostentativ.

S-a vorbit în anii vechiului regim de „rezisten&a princultur ”, un soi de diziden& tcut, o retragere aindividului din socialul mizeriu #i cenu#iu pentru a se

bucura de mirajul lecturii, de str lucirea unui spectacol,de întâlnirile memorabile cu mari personalit&i. Practicileculturale ale anilor sociali#ti, gândite pentru o largaccesibilitate, se transformau adesea în performan&eartistice uluitoare pe care azi le atribuim unor personalit&i, dar care n-ar fi fost posibile f r unentuziasm ofensator al beneficiarilor actului cultural.S-au scris atunci, în vremuri ciudate dar nelipsite devia& #i speran&, cr &i fundamentale, intrate direct înistoria literar . S-au montat spectacole teatrale, jucate pe mari scene ale lumii uimind publicul de acolo #istârnind invidia creatoare a confra&ilor. Plastica

româneasc a fost atunci mai prezent #i mai bineapreciat decât reu#im astzi s promovm prininstitu&ii bugetifage. Nu e vorba de o superioritate desistem politic, ci mai degrab de o atitudine rezistent,de o înverunare a apr torilor frumosului în fa&a uneiagresiuni a sistemului care gândea cultura ca un produsde mas, distribuit egal tuturor cet&enilor. Vin însprijinul afirma&iei tirajele de zeci, sute de mii ale cr &ilor,spectacole din uzine, serbrile populare, spectacoleleomagiale, ele însele practici culturale deoarecare impact.

Noua filozofie social a sistemului postdecembrist

clameaz nevoia de cultur

, îns

o sus

&ine dup

posibilit&i, cu mai mul&i sau mai pu&ini bani. Poate clipse#te din gândirea contemporan recunoa#terea uneieviden&e: cultura e o putere ce trebuie sus&inutfinanciar aidoma celorlalte tradi&ionale, care nu-#i produc proprii le resur se decâ t în msuranesemnificativ, ci sus&inute generos de stat. Chiar #i puterea ecleziastic, de#i are venituri consistente, nuse poate sus&ine f r ajutorul statului. Cât desprecultur , a o gândi din perspectiva unei poten&ialeeficien&e care s-i asigure eficien&a economic e unnonsens. Cum s eficientizezi o carte de versuri? Cums acoperi din vânzarea biletelor costurile unuispectacol? Cum s-l plte#ti pe un sculptor ca s poattr i decent din valorificarea lucr rilor sale? Suntîntrebri deloc retorice, cci r spunsul e negativ întoate cazurile, de aceea între practicile culturale #tiute#i recunoscute ar trebui inclus #i una de promovare aculturii ca putere în stat. E nevoie de un lobby eficient,de atitudini tran#ante, de demnitate maxim a actuluide solicitare a recunoa#terii publice unei eviden&e:cultura e o putere veritabil ce trebuie respectat #iinclus în sistemul separa&iilor tran#ante, nu lsat înseama fluctua&iilor de moment. Doar în acest mod practicile culturale s-ar putea ameliora vizibil spre

beneficiul tuturor, dar mai ales cu folos maxim pentruimaginea &rii.

V-am urmrit pe voi, pe tovar #ul medic-#ef alraionului #i pe ceilal&i tovar #i care i-au urmat lacuvânt. V-am ascultat #i m-am întrebat cum e posibil

ca dup #ase ani, dar ce zic eu?, dup 8 ani de când puterea e în mâinile poporului, mai exist tovar #i caregândesc a#a. Este o adevrat ru#ine.

Sala a încremenit într-o tcere absolut. Tovar #ul prim-secretar, pe msur ce rostea cuvintele, ridicadin ce în ce mai mult vocea:

- V întreb, tovar #i, cum a fost posibil ca acestVizitiu s-#i permit, f r calificarea necesar , sopereze o tovar # agricultoare, un om al muncii? Dacmureau mama #i copilul? Cum de-a îndr znit, abia plecat de pe bncile #colii, acest fiu de du#man al poporului, s opereze?

În sal rumoare.- Da, tovar #i, a#a cum a&i auzit. Du#man al

poporului. M-au informat tovar #ii de la securitate.Repet, fiul unui du#man al poporului condamnat laani grei de pu#crie pentru c a luptat împotrivacuceririlor revolu&ionare ale poporului. Dac mama #icopilul mureau datorit incompeten&ei? (i voi (voceadevine tuntoare, acuzatoare) vre&i s-l decora&i? Ceînseamn aceast deviere de la linia ferm promovatde partidul nostru, de popor?

Voi analiza în #edin&a comitetului regional de partidatitudi, nea voastr tovar #i. Sper m s nu mai gsimasemenea erori, asemenea devieri. (ti&i doar c abiaam reu#it s ne debarasm de devia&ioni#tii dinconducerea superioar de partid #i de stat ca AnaPauker #i acoli&ii ei.

În concluzie, a cerut ca doctorul Vizitiu s fie pedepsit. Sala stupefiat, încremenit în tcere.Prezidiul ru#inat. Medicul #ef cu un aer sp#it î#i cereiertare. Promite s nu se mai întâmple asemenea devieride la politica partidului, c va stabili o mai buncolaborare cu for &ele securit&ii pentru depistarea latimp a celor suspec&i.

Încheie cu o voce umil c se vor respectaîntocmai indica&iile.- Asta a fost tot, îmi spune Coco.- Ce-a p&it doctorul Vizitiu?- A sc pat ieftin. S-o fi gsit cineva cu mintea

întreag care i-a atras aten&ia tovar #ului prim-secretar c fapta doctorului Vizitiu a fost într-adevr de toatlauda #i c merita cu prisosin& s primeascrecompense morale #i materiale. Totu#i i s-a mic#oratsalariul pe câteva luni.

- Bun. (i unde-i acum Vizitiu s-i mul&umesc?- Nu mai #tie nimeni nimic de el. Se pare c a fugit

din &ar , trecând Dunrea la iugoslavi. S-o fi sturatde patria care i-a întors spatele.

(urmare din pag. 13)







20

C e z a r

i n a

A D A M E S C

UDe îndat ce a descoperit mirajul

literelor, o feti& cu nume de floare

#i chip îngeresc a p#it direct pe unalt trâm, trâmul fermecat st pânitde Zâna Poezia. A p#it, la fel caAlice în -ara Minunilor. Nu cuteam, nu cu neîncredere, dar cuacea candoare #i curiozitatenes&ioas specific vârstei. Imediatau urmat-o zeci de personajeinteresante, Tutulic# , Ghica, Ra & ecolorate, C #& eluul aiurit , Nas de

Morcov, Prin & esa Iarna Blând # #imulte altele care i-au devenitimediat prieteni.

Înve#mântat în strai de visecolorate, în „Curcubeu de flori i stele” , DeliaGabriela Nazare s-a trezit c strune#te „ Nou#unicorni alba tri”, care o vor duce „ spre steauamea”. Ludicul #i insolitul #i-au dat mâna în carteaDeliei #i ne provoac s intr m în joc #i s nu nemir m de nimic, de#i în lumea aceasta, totul devineun uria# semn de întrebare.

Poeta închin un poem iubitei ei înv&toare carenu poate fi decât: „blând # , bun# , iubitoare”-care-i înva& r bdtoare pe copii: „ Ale matematiciitaine-mbietoare / ( i-a pove tilor splendoare”.

Portretul ei fizic aduce cu cel al zânelor „ Cu p#r auriu i moale, / Cu ochi frumo i ca o floare”, / De teapt # i încânt #toare /E doamna meaînv#&#toare!” (Doamna mea înv#&#toare).

Desigur, Delia mai are multe de înv&at #i în primul rând no&iunile de teorie a versifica&iei,despre ritm, msur #i rim, mijloace stilistice #itot ce trebuie s #tie despre poezie. Dar este timp.Deocamdat fantezia supline#te toate regulile

prozodiei. Important este c sim&ul poetic nativ aîndemnat-o s transpun în vers, intuitiv, tr irile eide copil. Ea deja se entuziasmeaz în fa&a lumiiminunate pe care &i-o deschide literatura: „( i e

extraordinar / S # înve & i atâtea lucruri. / De toate s# ai habar / ( i s# tii s# faci i trucuri”.

E cel pu&in minunat c la o asemenea vârst -opt ani - Delia Nazare a descoperit atât de curând

bucuriile crea&iei, dar #i fericirea de a drui prinosultalentului su celorlal&i copii #i prin&ilor: „ Nu voi

pune nici o tax#. / Eu doar v# voi bucura / S # îi tiu pe to & i cu mine, / Ferici & i, în lumea mea.”Delia este un copil cu multe daruri, pe care lefructific din plin #i le înmul&e#te, în lumea în caretr ie#te: „Dansez, cânt, îmi place sportul / Sunt o feti &# fericit # / Mami i tati îmi dau totul / ( i tiu c# sunt tare iubit #” (Poezie „ex”). Poeta #tiec, pentru a ajunge la performan &, trebuie s depunmult efort, ca în orice domeniu, lectura asidu ,

exerci&iul gândirii, experimentul, repeti&ia,o vor duce, neîndoios, la performan &. De

asemenea, e con#tient c nu trebuie s sesperie de e#ecuri #i greut&i, ci s

persevereze, ca s ob&in rezultatul dorit. (iacest rezultat nu poate fi decât sublim:„E ca un cântec de vioar # / Pe care-ai

s#-nînve & i s#-l cân & i / Întâi cu-nv#toareata la coal # / Ca mai apoi, pe to & i s# îiîncân & i.” (S& cre(ti mare (i detept).

Este destul de interesant s descoperila o copil atât de fraged, o latur meditativ, aproape filozofic, #i destul dematur pentru vârsta ei, con#tient de sine,de toate darurile cu care a fost înzestrat #ide drumul pe care-l are de str btut pentru

a ajunge pe culmile afirmrii.Delia a intitulat un ciclu de poeme „Anotimpuri”, în

care-#i mrturise#te preferin&a pentru iarn #i primvar .Foarte reu#it este poezia „ L-am v# zut pe Mo Cr #ciun” ,care îi oglinde#te pe deplin vârsta: „În ochii mei stelu & e

str #lucesc. /Acas# este cald i bine. / Cu mami i cu tatieu vorbesc / Despre minuni i Mo ul care vine. // Printren#me & i, în noaptea de Cr #ciun, / El se gr #be te la copii

s# vin#. / E Mo ul nostru b#trânel i bun / Carene-aduce-n suflete lumin#.” Citind aceste versuri, scrisede o feti& din clasa a doua, te îmbraci în sentimente

pure #i porne#ti pe drumul de-ntors pân în -araCopilriei, când a#teptai #i tu, cu inima vibrând, noapteamagic în care Mo#ul va veni s-&i aduc daruri. În„ Dragoste pentru iarn#” poeta folose#te metafore #i

personificri: „ flori de ghea &# , dantelate”, „norii viseaz#ninsori”, „fluturi albi vântul aduce / Râul parc#-i dincristale”; „Un fulg ame & it i rece / Mi s-a a ezat penas” #. a. Personificarea Iernii care „ vine s# danseze /

Printre verzi p#duri de brazi / S # cânte, s# ne distreze”o întâlnim în poezia „ Dansul iernii”. Mai mult decâtatât. Autoarea î#i închipuie iarna ca pe o zân înve#mântat în alb: „Are rochie de ghea &# , / E bogat #în z# pad # , / Ochii ei sunt plini de via &# , / Norii se

gr #besc s-o vad #. (Dansul iernii).Inocen&a, lipsa de griji, nscocirea de jocuri, candoare,

curiozitate specific vârstei, poft de joc, toate acestea&in de farmecul copilriei #i poeta nu e str in de ele,dimpotriv, le adun într-un surâs dr gla# #i le druie#tecelor din jur, f r nici o rezerv. Firea sensibil o îndeamnspre pastel: „Totul era alb i rece / Iar pârâul, înghe & at.

/ Peste munte vântul trece,/ Luna vine pe-nserat.”(În vacan &# cu iarna).

Pentru autoare Primvara vine intempestiv, într-ohain nou: „ În jos, pe-un leag #n de lumin# / Alai de

p# s#ri c#l #toare. // Un curcubeu l # sat în ploaie / Prin poarta cerului zâmbe te. / Iar roua frunzelor, vioaie / Ca o stelu &# , str #luce te”. Fiecare afirma&ie liric a poeteiare sens, are logic, nu este doar o în#iruire de cuvinte






21

frumoase. Sunt multe elemente de pastel, metafore, personificri: „ P #mântul are hain# nou#”; „Printrecrengi ca o vioar # / Vântul rece a trecut”; (Un curcubeul #sat de ploaie). În general, predomin personificarea:„Soarele-alint # p#mântul, / Florile în cerc danseaz# , /

Flut ur i al bi i colora & i / Cu-aripioarele picteaz# // (...)

Prim#vara cea frumoas# / Seapropie u or / S # ia cina înnatur # / Leg #nat # de un nor”.(Prim#vara cea frumoas# ).

Delia Nazare creaz cudezinvoltur adevrate tablouri înnatur , din cuvinte simple,îmbinate armonios ca în„ Surâsul prim#verii”. Nu numai

pa stelur i ad un poeta întrecoperte, ci #i versuri meditativedespre no&iunea #i demnitatea deom, o veritabil lec&ie de etic.

În viziunea Deliei, întregcosmosul #i întreaga natur vorbesc. În „ Sear # cu stele” :„Dou# stele c#l #toare / Stau devorb# , sus, pe lun# / ( i sunt

foarte-ncrez#toare / C-o s# fie vreme bun#.” În aceastlume tulbure #i nesigur , adul&ii nu au decât o solu &ie devindecare #i de salvare: s priveasc în ochii copiilor. (ilumea se poate schimba datorit privirii #i surâsului lor nevinovat. Clovni, magicieni, iepura#i, pinguini, c&ei,ur #i polari, to&i în&eleg limba copilreasc, o limb absolutfascinant.

Pove#tile Deliei sunt amuzante, pline de fantezie.Autoarea cultiv cu mult îndemânare #i categoriilestilistice numite omonime, în poezia „ Pate...” undefolose#te substantivul ce desemneaz srbtoareaÎnvierii, Pa#tele, #i verbul „a pa#te” în diferite situa&ii, în

propozi&ii #i expresii cunoscute.Autoarea a avut ideea s versifice #i o „ Povestire în

versuri” , dup „ P #stori & a i coarul” de Hans ChristianAndersen. Aici, Delia Nazare se nume#te pe sine „micu & a

povestitoare” #i le mul&ume#te politicos celor ce auascultat povestea ei încânttoare. (i ca s dovedeascfaptul c e o bun povestitoare, în partea a doua a c r &ii,Delia scrie cinci pove#ti cât se poate de reu#ite.

Prima are ca personaj un anume „ Nas de Morcov”.Decorul e pregtit cu grij, într-o diminea&, cu fulgiargintii care vin de sus „de parc# cineva scutura un saccu stelu & e”. Iarna e alintat în mod familiar, „draga deea”, fiindc e „colorat # i plin# de pove ti”. „Str #lucea,

pentru c# o mângâiase soarele i îi d #ruise cercei deraze. Avea p#rul verde ca br #du & ii i o p#turic# alb# denea, pe care se odihnea. Era clar! Mo Cr #ciun î i

scuturase barba.” (i aici apare în peisaj, vesel nespus,„Nas de Morcov”. Nu #tiu ce s-a mai întâmplat cu el,

pentru c autoarea ne las pe noi s inventm un final pe potriv.

A doua poveste are un titlu incitant: „ P #l #ria

magic#”. Cine n-ar dori s aib o asemenea plrie? (iînceputul este, de-a dreptul insolit: „Stau c#lare pe o

stea...perdeaua magic# a cerului. Am un curcubeu! Este toboganul meu, pe care alunec din portalul

magic, în lumea ame & itor de frumoas# a dinozaurilor. M # leag #n# norii, m# alint # soarele, m# plimb#

vântul i m# c#l #uze te lumina. Îmbr #cat # în praf de stele, cu t #lpile goale, ating p#mântul. Un altfel de

p#mânt, mai vechi cu aizeci i

cinci de milioane de ani.”Povestea este, f r îndoial, una

fantastic. Autoarea î#i închipuiescenariul apocaliptic al dispari&ieidinozaurilor. Delia Nazareutilizeaz aici termeniastronomici: stele cztoare,univers, meteori &i, vzu &i la

planetarium, fire#te, dar #i termeni#tiin&ifici ai acestor animale

pr eis tor ic e: Tirano zaur ul ,Archelon, Elasmosaurus,Fulgurotherium, Stegozaurul,Trodonul, Triceratopsul #iMaiasaura, #opârla „mam#

grijulie”. Aici intervine magiacopilriei autoarei care face ca to&iace#ti vechi prieteni s-#i uneasc

puterile „într-un bulg #re de încredere, iubire i prietenie”. Cu ajutorul magiei copilriei, Delia Nazarestrig ctre Univers, s-i apere prietenii, dinozaurii. (i aici,autoarea ne dezvluie secretul lumii ei speciale, createdin imagina&ie, din pove#tile citite, din visele frumoase #i„din cuvintele magice puse în pove tile mamei” dar #i„din jocurile uimitoare d #ruite de tati”. (i concluzia ei

este f r echivoc: „Când ai portalul magic care te duceîn lumea pove tilor, nimic nueste imposibil!”

Fantasticul este domeniul preferat al copiilor. (i în„ Prin & esa Iarna Blând #” fantasticul este prezent, subchipul unei mici prin &ese, frumoase „cu p#r lung,

str #lucitor, care acoperea dealurile i mun & ii, cu ochiimari i alba tri ca ghea & a”. (i iar #i avem câtevaelemente magice: un inel magic, menit s fac iarna mai

blând, Palatul de cristal, coroanele de lumin de deasupracaselor care se înal & ca ni#te fuioare albe.

A patra poveste este dedicat Primverii, în carerena#te totul „ pe scena naturii”. „ P #mântul dinozaurilor

„moderni” este ultima poveste din carte în care autoareaî#i declar preferin&a pentru dinozauri #i dorin&a de a deveniantropolog. Cred c nu exist copil s nu se fi întrebatcum a aprut via&a pe pmânt. De aceea, Delia ne invit alturi de ea în „ Ma ina magic# a timpului”, „ca s# vedemîmpreun# P #mântul acum 350 de milioane de ani.” Dece nu, în definitiv?

Cartea are în ultima parte o serie de desene alb-negru#i color, care probeaz talentul de desenator al autoarei,capitol intitulat: „ Magia culorilor”.

Pentru Delia Nazare tot ce exist în jur este o continumagie, a#a cum e #i copilria, îndeob#te. (i ce ar fi via&aomului f r un strop de magie?

*Delia Gabriela Nazare, Cântec de copil, EdituraSinteze, Gala&i, 2014







22

C o n s

t a n

t i n T # N

A S E

(I)

În ziua când s-a pronun&at verdictul decondamnare la deten&iune pe via& a inculpatuluiBoris Casian pentrusvâr #irea infrac&iunii deomor calificat, avocatul

Calistrat Nestor trebuia s participe la unoff road organizat de cei mai boga&i investitoridin regiunea Sus-Est a României. -inea cu totdinadinsul s fie prezent la acea manifestare aopulen&ei arogante spre a-#i cunoa#te viitoriiclien&i în procesele penale, încât mul &i dinanturajul su au interpretat acea renun&are caun sacrificiu pe altarul drept&ii. Era, desigur o exagerare, r mânerea lui în sala de judecat pân la sfâr #itul #edin&ei, ca s declare apel,atâta timp cât avea la îndemân #i alte posibilit&i de îndeplinire a acelei cerin &e procedurale, putea s fie considerat un gestde scrupulozitate profesional, îns cei maimul&i l-au gratulat cu epitetul de ipocrit.

A r mas acolo, în sala neclintitelor speran&e,

doar pentru a învedera, înc odat,neacceptarea hotrârii de ctre inculpat, lucrula care se a#tepta toat lumea, adic to&i cei ceaveau, într-un fel sau altul, o legtur cu aceaafacere judiciar . De altfel, indiferent decon&inutul sentin&ei judectorului de priminstan&, era de a#teptat ca ea s fie contestatoricum, dac nu de inculpat, cu siguran& de partea civil, ori de ambii deodat. Laurma-urmei chestiunea &ine de firea lucrurilor,încât gestul avocatului n-a mirat pe nimeni înaceast privin&, nelmurirea dinuind doar în

legtur cu renun&area la off road.„Vom merge pân în pânzele albe”, s-a

adresat el celui din box, descumpnit #idezolat de turnura lucrurilor, „pân în pânzelealbe” însemnând #i recursul #i toate celelalteci de atac în situa&ia c apelul ar fi fost respins,cum s-a #i întâmplat în cele din urm.

Boris Casian, acuzat de uciderea bestial adou fiin&e omene#ti, un brbat #i o femeie,recidivist în materie, nu #i-a recunoscut vina,sus&inând cu înver #unare c în ziua omoruluia fost la Br ila cu „ia-m# nene”ca s ca#tegura prin mall. Nu s-a întâlnit cu vreun

cunoscut care s-i fi putut confirma alibiul #i nici alte probe nu de&inea în sprijinul afirma&iilor sale. A#a c procurorul a lipit cât a putut mai bine firavele indicii pecare le avea (zvonuri, bârfe, bnuieli) de personalitateaacuzatului definit, în principal, printr-un comportamentdeplorabil (violent, nesociabil, obscur) #i prinantecedentele de netgduit.

Când i s-a adus la cuno#tin& inculparea #i pedeapsace îl a#tepta, a izbucnit în plâns, întâmplare tâlcuit caun joc de scen# , un fel de spectacol, ceva de fa&ad.Chiar #i atitudinea rezervat a avocatului a fost în&eleasde unii ca o validare a presupunerii c omul juca teatru.

Cu ani în urm, Boris Casian, turmentat de butur ,l-a înjunghiat pe unul chiar în pia &a central a ora#ului,în vzul a zeci de martori. I-a înfipt cuitul în beregat#i l-a împins în rigol, cu fa&a în mizeriile din canalizare.Îl bnuia de legturi amoroase cu nevast-sa, drept pentru care a spintecat-o #i pe ea, predându-se apoi la prima sec&ie de poli&ie întâlnit în cale. A stat ceva anila închisoare, îns lumea a considerat c a fost pus înlibertate prea devreme, având în vedere f r delegeasvâr #it #i, iar #i, caracterul lui de om îmbâcsit, bezmetic, josnic, vulgar #i dezgusttor. Cu toate

acestea, încet, încet, uitarea a #ters nepstoare aceltrecut tenebros, astfel c unii nu s-au sfiit s-l acceptela vorb, s stea lâng el la cârcium #i chiar s facafaceri împreun. Unul dintre ace#tia a fost VoicuJilvean, victima cumplitului omor, care l-a luat peBoris ca om de încredere pentru unele dintre multelelui afaceri, în special pentru cherhanaua de pe malul aceea ce fusese cândva lacul Brate#. Prea pu&in mizase patronul pe îndemânarea #i priceperea lui Boris în ale pescuitului ori în ale negustoriei cu pe#te. DomnulJilvean urmrea ca angajatul su, folosindu-#i reputa&ia#i, credea el, aptitudinea de a nu se da în l turi de la

nimic, la o adic, s-i descurajeze pe braconieri, eventuals bage frica în ei #i astfel s înlture o concuren&neloial cât se putea de crâncen.

Boris Casian avea o cas în valea ora#ului,mo#tenit de la ai si, btrâneasc, dr pnat, pe carea renovat-o din temelii #i a modernizat-o dup cedomnul Jilvean #i l-a f cut bgtor de seam lacherhanaua de la Brate#. (i tot patronul îi dduse unFord Ranger str vechi, pentru a fugri nenoroci&ii carear fi cutezat s-i fure mcar #i o coad de pe#te dinlacul luat în concesiune pe bani pu&ini #i mit gras.

Lucrurile au mers bine cât timp Boris a avut delucru numai în balt cu pescarii. Cei mai înr i&i






23

braconieri s-au vzut nevoi&i s-#i mute sculele #i totechipamentul prin canale, ztoane #i chiar la Dunre. Necazul a venit când Jilvean i-a dat lui Boris #i alteînsrcinri, cum ar fi protec&ia sa #i a concubinei sale.

Voicu Jilvean de&inea pozi&ii cheie în mai multecompanii importante #i, de la o vreme, sim&ea un soi

de amenin&are nelmurit, mai cu seam dup ce, în plin criz economic, tr sese ni#te tunuri financiare pe urma crora î#i burdu#ise binior conturile bancareîn timp ce partenerii lui falimentau unul dup altul. Seîn&elege c anumite rumori, murmure neprietenoase #ialtele de acest fel veneau din lumea acelor fali&i. Vzândcât de eficient era prezen&a lui Boris în valea ora#ului#i prin balt, domnul Jilvean a decis c i-ar prinde bine s-l aib în preajm. O vreme s-a sim&it în deplinsiguran&, angoasele confuze pr sindu-l definitiv. Îns,dintr-o dat, când se a#tepta mai pu&in, o alt pacosteczu ca o lovitur în moalele capului. Zvonuri vagi #i

insidioase, mizerabile, scorneli, intrigi perfide i se vârauca ni#te achii pe sub piele torturându-l #i obsedându-lzi de zi. Se zicea c Hermina Bideanca, concubina, pecare o strânsese de pe drumuri, mai precis de pecentur , ca s aib #i el o mul&umire pe msuracheagului acumulat, începuse a se &ine cu Boris. S-augsit destui binevoitori care i-au suflat în ureche istoriidespre cei doi, petrecute în Fordul hodorogit sau prinalte locuri care nici nu i-ar fi trecut prin cap (cum ar fiMotelul de la R scruce, una din primele investi&ii aledomnului Jilvean, ori chiar patul domniei sale, cândera plecat cu afaceri).

Prima reac&ie a deziluzionatului a fost aceea de a-lîndeprta pe suspect din preajma ispitei. Apoi s-i deaînsrcinri care s-l &in tot timpul în balt, printrelipitori #i &ân&ari. Sigur c acestea nu erau decât msuri provizorii, abilul om de afaceri a#teptând r bdtor momentul prielnic loviturii de gra&ie care i-ar fi permiss se debaraseze definitiv de elementul tulburent allini#tii sale. Îns destinul a f cut ca într-o duminicdup-amiaz, pe când Boris era plecat la mall-ul de laBr ila (potrivit declara&iilor proprii), Jilveanu #iHermina s fie gsi&i de menajer în dormitor, uci#i

într-un mod bestial.„Ceva de nedescris, domnule,” comentaucriminali#tii în cutarea urmei magice care s lelumineze calea ctre adevr. „A#a-ceva nu s-a vzutde mult timp prin pr &ile astea.” Cercetarea la fa&alocului s-a prelungit pân noaptea târziu. Pân la urm,oamenii legii au sigilat locul spre a reveni a doua zi cas duc la bun-sfâr #it ceea ce li se prea aidoma aventuriiunor exploratori r tci&i într-un pustiu. Tot a doua zictre prânz, Anatol Pr jescu, inspector prrincipal la poli&ia judiciar l-a interogat pentru prima dat pe BorisCasian, unicul suspect.

(Va urma)

Ateneul Român

Recital de pian ANDREI GAVRILOV

Pianistul de reputa&ie interna&ional, Andrei Gavrilova concertat pe scena Ateneului Român (Mar &i, 28

Octombrie 2014) într-un recital extraordinar cu piese dincrea&ia compozitorilor Frederic Chopin, SergheiProkofiev programat în cadrul Festivalului Serile Lipatti,edi&ia a III-a, un eveniment finan &at de Administra&iaFondului Cultural Na&ional #i cofinan&at de ConsiliulJude&ean Arge# #i Institutul Cultural Român. Partener

principal al evenimentului: Filarmonica George Enescu.ANDREI GAVRILOV a câ#tigat marele Concurs

Interna&ional de pian Ceaikovski în 1974. Avea la 18 ani.A început studiul pianului cu mama lui care a insistatmereu asupra for &ei emo&ionale a interpretrii. La polulopus, cea de a doua profesoar , Tatiana Kestner, era un

produs al #colii germane, ce prefer analiza interiorizat#i jocul ideilor în detrimental exteriorizrii. Profesorulultimilor ani de studii la Conservatorul din Moscova afost Lev Naumov, care a reu#it s tempereze talentulexploziv al elevului su #i s-i ordoneze gândirea. LoculI la una dintre cele mai grele competi &ii interna&ionaledin lume l-a propulsat pe Andrei Gavrilov pe orbitacarierei interna&ionale, întâi în Europa apoi în America #iîn Japonia. În chiar anul 1974 este solicitat, de Festivalulde la Salzburg s îl înlocuiasc pe marele SviatoslavRichter. Fiecare apari&ie este ova&ionat îndelung. Sus&inecca 90 de concerte pe an. Discurile editate de case derenume (EMI, Deutsche Grammophon) sunt apreciate înmod deosebit. Dar prerile critice exprimate public laadresa regimului sovietic sunt drastic pedepsite #i

grani&ele se inchid. Va reveni pe scena interna &ional deconcert în 1984 schimbat, excentric, fantezist dar etalândo virtuozitate str lucitoare. Se stabile#te o perioada laLondra apoi în Germania (va deveni cet &ean german).În 1993 se retrage cu totul din via &a muzical #i î#i ofer opt ani sabatici, timp în care recite#te #i reinterpreteazîn cheie diferit capodoperele repertoriului pianistic, î #irevizuie#te #i î#i schimb tehnica pianistic #i se apropiemai mult #i mai profund de religie #i de filosofie. Tr ie#teo jumtate de an în Fiji. În 2001 se mut în Elve&ia #i din2008 locuie#te la Zürich.

În anul 2012 Gavrilov sus &ine pentru prima oar master classes la Madrid. Va urma Londra #i apoi, din ceîn ce mai multe centre muzicale. Maestrul apreciaz înmod deosebit schimbul de idei cu tinerii muzicieni dinîntreaga lume.

Dup 20 de ani înregistreaz din nou mult, mai aleslucr ri de Bach, Chopin, Liszt, Schumann. În aprilie 2013se împline#te un vis vechi – acela de a ap rea într-unconcert în dubla ipostaz de solist #i dirijor. Evenimentulare loc la Belgrad #i în program sunt nu mai pu &in de treimari concerte romantice. Succesul este imens. Urmeaz unconcert asemntor la Bristol în luna mai a anului 2014 #imaestrul mrturise#te deschis c î#i dore#te s continueacest tip de colaborare artistic cu cât mai multe alte mariansambluri simfonice din lume.

Cristina Bohaciu SârbuBiroul de pres& Filarmonica „George Enescu”

SEMN







24

Vara anului 1940 a fost „ sfâr itul unui vis frumos” al na&iunii române;sub presiunea marilor puteri aleEuropei, conductorii de atunci aiRomâniei Mari au acceptat cateritoriile române#ti Basarabia,Bucovina de Nord, -inutul Her &ei,Cadrilaterul #i Transilvania de Nord- Est s fie cedate URSS,Bulgariei #i Ungariei.

Ca o ironie a sor &ii aceste r piriteritoriale s-au f cut în baza Tratatuluide neagresiune #i a Protocolului secret al acestui Tratat , semnate îndata de 23 august 1939 de ctrecomisarul sovietic de externe V.M.Molotov #i ministrul de externegerman Ioachim von Ribbentrop. Inistorie acest document a r mascunoscut sub denumirea Pactul Ribbentrop- Molotov,nesolu&ionat nici astzi.

În baza acestui Pact, România a pierdut în mai pu&in de 3 luni 33,8% (99.738 km2) din suprafa&atotal #i 33,3% (6.821.000) locuitori.

Au existat îns #i eroi ai Armatei Române cares-au opus înclcrii de ctre ru#i a prevederilor Ultimatumului din 26 iunie 1940. Unul dintre ace#tiaa fost c pitanul Alexandru Napoleon Popescu,comandantul Companiei a V-a din cadrulRegimentului 1 Care de lupt; în ziua de 02 iulie 1940a trecut podul de la Giurgiule#ti #i a reu#it s opreasco coloan de tancuri sovietice care avea inten&ia de atrece Prutul #i a ocupa ora#ul Gala&i.

Ac&iunea surprinztoare a Companiei a V-a Carede lupt, comandat de c pitanul Napoleon AlexandruPopescu, s-a finalizat cu distrugerea a patru tancurisovietice #i implicit cu salvarea ora#ului Gala&i.

Într-un „Caiet cu amintiri” donat Muzeului deIstorie „Paul Pltnea” Gala&i, de ctre domnul Gabriel(tefan Popescu, fiul eroului, exist un dialog întretrei ofi&eri sovietici #i c pitanul Napoleon Popescu: prima rugminte a ru#ilor a fost ca armata român snu mai trag în tancurile sovietice #i s „nu se distrug # podul ” de la Giurgiule#ti-Gala&i. Era clar de ce se

dorea ca podul s r mân intact. Din fericire nu s-aîntâmplat a#a, podul fiind aruncat în aer dup ce

trupele române #i refugia&ii dinBasarabia au trecut peste Prut.

Pentru curajul #i eroismulsu, c pi tanul NapoleonAlexandru Popescu a fostavansat la gradul de maior, participând din anul 1941 laopera&iunile militare aleArmatei Române pe frontulde R srit.

În 1947 a fost „dispo-nibilizat ” din armata regal, cugradul de colonel, deoarece nua acceptat s fie „înregimentat politic”.

Ca un omagiu adus eroului Napoleon Alexandru Popescu,la ini&iativa pre#edinteluiConsiliului Jude&ului Gala&i, dr.

Nicolae Dobrovici-Bacalba#a, Muzeul de Istorie „PaulPltnea” Gala&i a realizat proiectul cultural„Monumentul TROI *, ( I PLAC , COMEMORATIV , PENTRU OSTA( II ROMÂNI DIN AL DOILEA R , ZBOI MONDIAL”, fondurilefiind alocate de ctre Consiliul Jude&ului Gala&i.

Autorul lucr rii este artistul plastic MarianaManolescu; troi&a este lucrat în marmur de Ru#chi&a,iar placa comemorativ din bronz. Cele dou crucidin marmur #i a treia cruce virtual, deschis sprecer, întruchipeaz Sf. Treime. Lucr rile de construc&iimontaj au fost executate de ctre S.C. AS GroupInterna&ional S.R.L. Bucure#ti.

Pe placa de bronz, folosindu-se ca procedeutehnic, gravura cu laser, apare fotografia c pitanuluiAlexandru Napoleon Popescu, precum #i textul „ Inmemoriam, c# pi tanu lu i Napoleon Alexandru Popescu, comandantu l Companie i a V-a, Regimentul I Care de Lupt # de la Gala & i. În ziuade 2 iulie 1940, cu ase ore înainte de evacuarea i cedarea oficial # a Basarabiei, Bucovinei de Nord i & inuturile Her & ei, c# pitanul Napoleon Alexandru Popescu a fost singurul ofi & er român care a oprit înaintarea trupelor sovietice de ocupa & ieîn Basarabia la capul de pod de peste Prut,

Gala & i-Giurgiule ti”.Data de 02 iulie 2014 reprezint momentul când

C r i s

t i a n

C # L D # R A R U

C&pitanul ALEXANDRU NAPOLEON POPESCU(26 ianuarie 1909 - 03 decembrie 1996)






25

s-a turnat funda&ia Monumentului.Ceremonia de inaugurare a Monumentului a avut

loc în data de 03 octombrie 2014 (foto), cu GardMilitar de Onoare, în prezen&a dr. Nicolae Dobrovici-Bacalba#a – pre#edintele Consiliului Jude&ului Gala&i,

ing. Marius Stan – primarul municipiului Gala &i,Gabriel(tefan Popescu – fiul lui Alexandru NapoleonPopescu, Ctlin Negoi& – directorul Direc&ieiJude&ene pentru Cultur Gala&i, com. #ef. DidelBdr u – fost #ef al Poli&iei de Frontier Gala&i, col.(r)Valerian Paraschivan – pre#edintele Asocia&iei Na&ionale „Cultul Eroilor”, filiala Gala&i; gen.mr.(rtr) Neculai Staicu-Buciumeni – veteran de r zboi,reprezentan&i ai institu&iilor de cultur din Gala&i, elevi#i un numeros public din Gala &i.

Dup dezvelirea Monumentului, fanfara Centrului

Cultural „Dunrea de Jos” Gala&i a intonat imnul destat al României, urmând slujba religioas #i sfin&ireaMonumentului f cute de pr. Eugen Buruian, protopopul de Gala&i.

Au fost invita&i s ia cuvântul despre importan&aMonumentului, dr. Nicolae Dobrovici-Bacalba#a,ing. Marius Stan, Gabriel (tefan Popescu,gen.mr. (rtr) Neculai Staicu-Buciumeni #i com. #ef.Didel Bdr u.

Din jurnalul Marelui Stat Major

În dup amiaza de 2 Iulie, ora 16,30 (oraromâneasc), Lt. Colonel Vasiliu #i C pitan Stepanovs-au dus din nou la Reni s parlamenteze cu

Comandantul sovietic.La cererea formulat de a retrage trupele din capulde pod Giurgiule#ti, i s-a r spuns c autorit&ile militareromâne sunt ferm hotrâte s men&in capul de pod pân în diminea&a de 3 Iulie.

Comandantul sovietic a comunicat c va face uzde for & pentru a respinge trupele române la Vestde Prut.

I s-a r spuns c, la rândul lor, trupele române vor reac&iona #i ele prin for &, pentru a men&ine terenulocupat în acel moment la Est de Prut.

Ctre ora 17, trupele sovietice au atacat trupelenoastre din capul de pod, presând în special cu

numeroase care de lupt.Generalul Pantazi, comandantul Diviziei a 3-a

Cavalerie, care avea conducerea direct a opera&iunilor de la Giurgiule#ti, a ordonat retragerea trupelor la Vestde Prut #i distrugerea podurilor, îns rcinând peLt. Colonel Vasiliu cu conducerea opera &iunilor, carede abia se înapoiase de la Reni, în urma discu &iilor avute cu ofi&erul sovietic.

Retragerea trupelor la Vest de Prut s-a f cut în lini#te#i sub protec&ia unei companii de care de lupt, ce erainstalat în pozi&ie la Est de Prut.

Fa& de înaintarea agresiv a trupelor sovietice,

compania de care de lupt a noastr a deschis focultr gând aproximativ 80 proiectile de tun.Cu aceast ocazie s-au distrus 4 tancuri inamice,

dintre care unul a fost incendiat.Dup ce toate trupele noastre s-au retras la Vest de

Prut, s-au distrus cele dou poduri de la Giurgiule#ti laora 18,20.

Ca msuri de precau&ie, Corpul de Cavalerie a maidispus s se distrug calea ferat #i gâtul dintreGiurgiule#ti #i Gala&i. In acest scop, au fost r sturnateo locomotiv #i 5-6 vagoane, barând complet caleaferat #i #oseaua ce conduce la Gala &i.

Dovada c# Gala & iul trebuia s# fie ocupat desovietici

Gheorghe Apostol - „Eu i Gheorghiu Dej”, Edi&iede cas, 1998, p. 42

Am reintrat în activitatea poli tic# pe fondul raptului de c#tre URSS a Basarabiei, Bucovinei de Nord i & inutului Her & ei.

…Mi s-a spus c# am fost îns#rcinat s# mobilizezmuncitorimea g #l #& ean# s# întâmpine cu flori„glorioasa armat # ro ie” care, eliberând Basarabia,„nu se va opri la Reni, ci va intra în ora ul Gala & i”

de unde se va declan a lupta pentru „eliberareaîntregii Românii”







26

În 2010 Muzeul de Art Vizual deschidea,în cadrul unor schimburi culturale între Gala &i#i St. Gaudens - Fran&a, expozi&ia de pictur alui Florette Piquemal f când cunoscut publicului gl&ean o suit de lucr ri inspiratedin bogata natur meridional a SuduluiFran&ei. Interesul pentru pictur fusese un timpun hobby pentru Florette Piquemal, pentruca de peste un deceniu s devin o preocupare

continu creia i se dedic

cu pasiune

#i cu odisciplin a lucrului remarcabile. Participarea

la o serie de expozi&ii de grup, printre care laGrand Palais - Paris la Salonul Independen &ilor (2009), #i în numeroase localit&i din SudulFran&ei (Landorthe, Aurignac, Cassagnabere-Tournas, Montespan, Mane, Encausse-les-Thermes, etc...) în special în ultimii #ase ani,sau expozi&iile personale deschise la Tarbes,Saint - Gaudens, Gala&i, Salie-du Salat au fostmomente importante ale confruntrii cu publicul #i în acela#i timp i-au îmbog&it

experien&a în a crea ansambluri de lucr ricoerente, unitare ca stil #i ca mod deconcepere a imaginii.

Deoarece exist deja o tradi&ie a muzeuluiîn a urmri evolu&ia arti#tilor pe care i-a promovat prin expozi&ii, ne-am propus acestdemers #i în cazul lui Florette Piquemal.

Natura meridional a fost întotdeaunainspiratoare pentru arti#ti, probabil în special pentru artele vizuale, datorit luminii generoasea Sudului #i bog&iei formelor #i culorilor.

Universul picturii lui Florette Piquemal estelegat organic de acest ambient cuceritor #i plinde farmec.

În actuala etap, Florette Piquemaldezvolt în paralel dou serii de compozi&ii:cea a a#a numitelor „tapiserii pictate” #i alucr rilor în acuarel. Ideea de tapiserie pictat se refer mai pu&in la tehnic saumaterial #i mai mult la stilul abordrii imaginii.Compozi&iile ei se inspir din peisajulînconjur tor - flora pitore#tii regiuni

Comminges - unde privirea se pierde înunduirea molcom a dealurilor, pân spre

MIRIFICUL UNIVERS AL SUDULUI

M a r i a n a

T O M O

Z E I C O C O S ,

Ambian &# antilez#

Castelul bântuit

R# s#rit de soare în Aubrac

Râul lini tit






27

îndeprtatele creste ale Pirineilor, dar este captivat u#or #i de capricioasele, dezinvoltele tulpini ale florilor sau de maiestatea arborilor.

Prima impresie pe care o las lucr rile lui FlorettePiquemal este aceea de scufundare într-o lume mirifica corolelor de floare, a lujerelor care se unduiesc cu

gra&ie spre înalt, a culorilor care-i invadeaz sufletul.R sar din toate pr &ile forme gracile, petale dezinvoltdispuse pe suprafa&a lucr rii, arabescuri de frunze #ichiar animale r tcite în acest univers fantastic. Înscând ochiul se obinuie#te cu imaginile i se impune #iceea ce putem numi o logic a ordinii în acest spa&iu plin de via&. Amintirea tapiseriilor medievale „millefleur” apare ca un reper în stilul decorativ pe care-ldezvolt Florette Piquemal în lucr rile ei; lucr rimoderne îns prin paleta vie, luminoas, cu culori binearmonizate, pstrând senza&ia de prospe&ime pe

care-o transmite contactul cu natura #i împrumutânduneori ceva din sonoritatea acordurilor fove. Exist oordine îns în aceast aparent spontan evolu&ie aformelor, exist o geometrie a organizrii suprafe&eicompozi&ionale predominant bidimensional, decorativ, practicat de artist.

O alt suit de lucr ri ne trimite ctre alte valen&eale lucr rilor lui Florette Piquemal; acuarelele, cu acelecoluri de natur evocând întinderea peisajelor coloratede anotimpuri, sau interioare de pduri cu rapide izvoare pe care le descoperi ca pe o sev vital a pmântului,exprim o lume a medita&iei neobosite, a unei privirimereu atente la schimbrile din jur. Sensibilitateasurprinderii nuan&elor, o tehnic bine însu#it aspontaneit&ii necesare practicii acuarelei, sunt câtevadintre calit&ile acestor lucr ri. Dar nu putem faceabstrac&ie de desenul riguros al construc &iei formelor care st la baza lor, chiar dac, sau mai ales pentru cacest desen este realizat cu abilitate doar din pensul .

Exist #i o lucrare ce ar putea constitui o cale dedezvoltare a unui nou tip de compozi&ii. Decupajulcompozi&ional inedit al lucr rii „Masca”, exprim ostare în care ambiguitatea „ personaj sau obiect” creeaz

o not de fantastic ce stimuleaz imagina&ia privitorului.

Gr #dina de vis

Înserare

Însingurare hibernal #

Mantia alb# a z# pezii

Misterioasa Vene & ie







28

ai ap&rut

Vladai aprutcând orhideele se nascdin iubirea naturiiai crescut în casele cuno#tin&elor noastrecu miros de câmp #i vântîntr-o zi

ai lsat totulca s fii aproape degr dina poeziilor meleiubite, cu ochii cadou boabe de cafea

*i-am dat

lui Gheorghe

Te-am iubit cum un copil iube#telaptele cald cu Brumi.-i-am umplut paharul cu rachiufarfuria cu mâncare delicioas.Am scris prima poezie pentru tine pe coaja portocalei.Am dat lunii numele tu.(i-am a#teptat în zadar s m mângâie cu razele ei.

Ce este poezia?

O frumoas floare de lotus?Un cer cu mii de pete?

Umbra casei?O toamn cu miros de frunze ruginite?Sau al cincilea element?

stau

stau în coridorul cuvântuluiuneori rima &ine companieiubite, f r tine începe s îmi fie frigîn locul tunumai un haiku îmi împrumut

geaca sub&ire #i veche

f &r& s& vreau

m-am nscutîn ora#ul garoafelor pe pai# pe apriliedin o mam nefericit #iun tat mândruam crescut #i totul e urâtexisten&a mea e mare necaz poate în vise o s fiu

protejat ca în burta mamei

sunt

sunt servitoare tristdimine&ilor însorite pescar de gândurio fa& f r mascun trup moale#i totu#i nu am #anss fiu etern

în inima ta argintie

copil&ria mea

în camer am gsit p pu#i, ma#ini, mingi,cr &i de joc bo&ite, câteva ce#ti sparte,o panglic viu colorat,fotografii pe carele-am f cut la Mamaia cu plrie roz cu bulineoarecopilria meaa fost ast-noapte aici?

Nu sunt Eva

Nu sunt Eva #i nu mu#c din mr. Nu locuiesc în gradina Edenuluilocuiesc în parcul iubitului meu. Nu sunt cer #etoare, sunt o gânditoare. Nu sunt optimist, sunt pesimist înnscut. Nu cred în Zei, îl iubesc numai pe Dumnezeu Nu sunt în lista preferin&ele oamenilor,

ocup primul loc în lista neagr .






29

Îngerul intrat în biseric&

A început noaptea s ningIzvoarele la drum de sear La ceas de lacrim târziePe drum se arat o moar

Tu foc de ap cu norocCe te-ai aprins ca din mormântÎnnoad-te pe-un bob de dor

Precum tcerea din cuvântLegat-a Domnul legmântCu turma f r de o mioar Strigt din somnul cel mai sfântFcut-a înger într-o sear

Întoarcerea din drum

Na#terea este precum o fatBa s-aprinde, ba s-aratCând izvorul crud se faceLaptele pe drum se coace

(i se leag f r urmPe la tat, pe la mum(i te face #i desfaceUrma de s-ar mai întoarce

Ad&patul de sentimente

La ad post de nume, DoamnePlângea o moarteHotarul crunt îl cuta(i lini#tea o msura

(i-a dat lumina la sraciS cread c este aleasPcate ninse în cuvinteMâncarea de ne-o arat

Dar unde e#ti tu, Doamne, oare Ninsoarea ca s dregi în vinPe visul stins la lumânareCuvintele ni s-au prescris.

La adapat de sange

Dezbr cat în cuvinte Ninsa negur se trece

Ropotele mor &ii linePrecum focul m petrece

Pavza la col& de lunOchiul lumii se întreceLa r scruce de luminRâde mortul între vii

Crucile cununate

Câinii latr sânge verdeDoamne, strig pa#ii crniiS se u#te noaptea în vinePrecum mor &ii între cuvinte

Lapte f r de pcatFace-te-ai, doamne, aluat(i te vinde între miereÎn pmânt. Fr durere

Cuvintele de pamant

Numele &i-a devenit icoanParc r stignit în goanCând strigat la o r scruceSângele f cut pe cruce

Cu lumin #i tmâiePe-un colac de ve#nicieS înfloar peste-o scar Precum moartea ceara iar







30

PHANTA RHEI

Bezn-i, plou furios.Grindina-n geam toba bate. Nu am a&ipit deloc(i de-acu e ora #apte.

În iure# gânduri vin #i vin,Precum seva-n bob necopt.Am amintiri din viitor (i din trecut…e ora opt.

Atâtea rugi urc la cer,Atâtea lacrimi cerul plou;A mai trecut o noapte alb…Sunt bine. Este ora nou.

CERTITUDINE

Stau cu scrisoarea-n fa&

(i ca un orb privesc,De parc n-am #tiut Nici când s mai citesc.

(i simt cum m respir ,Cldura emanândAceast foaie, în careTe vd în orice gând.

Iar printre rânduri scrieO, Doamne, ce s zic,

C f r de iubire Nu-ar exista nimic;

Nici flori, nici ploi de stele, Nici sferic Univers…E cert – f r iubire Nici via&a n-are sens.

PASREA CU SUFLET

Cât de frumos mai cântO pasre în noapte…O fi-ncurcat ceva,O fi nebun, poate?

Când gerul cel n prasnicPtrunde pân’la os,

La ea e primvar (i cânt-a#a duios.

Sau oarb-o fi srmana(i nu vede c-i luna,Iar celelalte psriC dorm, nu pot s-i spun.

Ori, poate, e un suflet,Plecat de lâng mine,Vzându-m prea trist,

Încearc s m-aline…

EPILOG

În ziua când nisipul nu va curge,Clepsidra va fi moart,(i timpul va dispareÎn cea zi blestemat.

În ziua ceia, de care-mi este fric Nici eu nu voi mai fi,

Nici tu nu vei mai fi(i nu va fi nimica.

(i „mâine”, Doamne, „mâine”Se va topi de-odat,(i dezbr cat de sensuriVa fi cuvântul „iart”






31

Derulare

Montajul de imaginiFace groaza din noiS se tolneasc pe coridorul parterului,Lâng st pânii gheneiCe #i-au aruncat bog&ia într-o desag(i au cucerit str zile, bncile, pre#urile.Puricii înspimânta&i #i ei, sar din blana câineluiCe-mi pze#te u#a, s nu-i cad rugina.

Întoarcerea pietrei. Cealalt& fa#&

Ochii ro#ii se ascundÎn spatele bretonului,Rujul mânje#te paloarea buzelor Posesivele cad din mâinile noastre,Se întorc în cr &ile de gramaticPe care tu nu le atingi(i noi ne întoarcem primverileSub plapuma din iarn.Avem chip de crizantem înfloritSub soarele altui an, altei vie&i

(i ne plou pe fa&Toamna.

Prioritate

Teiubescul meu îmi zgârie mâinile,Prea l-am strâns s nu alergeÎn venele tale, s se amestece cu tine,Te pr sesc cu orele,Cobor în mine s ucid

Teiubescul,Dar îl gsesc pe DumnezeuCe &ine e#afodul ocupat.

O factur& de basm

Tu-mi apari printre gene,Î&i aprinzi &igara(i m la#i s plecCu fumurile tale împletite-n plete

C-am vrut lupte si r zboaie între cuvinte(i emo&ii strecurate printre spa&iile lor.

(i-am înclecat pe fumul &igriiPân la tinePentru a nu-mi mai termina povestea,S nu-mi mai &ipe veciniiC nu s-a pltit facturaDe când l-au citit pe Platon.

Gri

-i-ai pus pantofii cei noiS calci mai cu grijPrimvara.

Eram stul de bocanci(i m-am îndr gostit de eiCuibri&i lâng u#a mea.Pantofii ti lustrui&i lâng flecurile mele tociteCe dragoste, ce piele #i ce imita&ie!Primvara a înfloritPe sub tlpile tale(i ai admirat-o pân ai întrezritVara.Florile se strivescApsate de nepsarea ta

(i-au r srit ploiDe sub flecurile mele tociteIar florile î#i revinSub alt cer.Timpul murmuraGri-gri…

Blocaj printre obi(nuin#e

Buc&i de cr mida se sfarm

Pe sub dedesubturile mele.Picioarele nu m mai &in,Ochii nu-mi sunt limpezi,Tu nu m mai &ii de mâini(i zgârii dup tineToat &râna ce ne desparte.Am în&epenit în tronsonuldintre periu&ele noastre de din&im-am r cit a#teptându-tecu dou ce#ti de cafea#i te-am privit în ochiîn toate pozelede când ai tr it pe perna goal de lâng mine.







32

L i v i a C I U P E R C

#Cu vdit satisfac &ie

descoperim în spa&iul Dunrii

de Jos o voce liric cereu#e#te s revin „lyr #”,„ foc” mistuitor - „ sub rugul iert #rii binecuvântate”,„tor &# vie”, cuvânt „dalt #”,dar #i suflet-floare, în tainicarmonie cu Timpul aflat în perpetu învluire. Cu fiecarevolum editat, doamnaEleonora Stamate neconvinge c poezia estezmislire de vis, c timpul

#i-a#terne mantie generoas,astfel încât via &a s nur mân doar „la imperfect ”(aluzie la un volum editat în2010), ci „ simf on iecrepuscular #” cu acorduri în „ fa minor ”, cares-#i reverse generos acordurile („unduind clipa”, în „dans ame & itor ”) ctrefiin&a-„ fluture” (ce suntem), în încrestateunduiri poetice ce surprind firescul tr irilor („ zbor al vie & ii ”) #i ancorarea noastr într-acest areal.

Dac am îndr zni s ne întrebm de ce poetul se consider o „nav# f #r # vârst #”(Unde?), r spunsul îl vom descoperi în toatcrea&ia poetic a doamnei Eleonora Stamate,firesc, în acest recent volum: „De ce plângfluturii în fa minor” (Ed. Armonii culturale,2013), cu imortalizri atât de expresivschi&ate-n tu#, de ctre cunoscutul artist plasticTheodor Vi#an. Intuim fiin&a-fluture carespore#te-n cunoa#tere, cu dorin&a vdit de aculege, miestrit, tumultul vie&ii din „oglindaciudat # / a nop & ilor de uitare” (Ce folos?), dar în perpetu neuitare.

Poetul se vizualizeaz suflet-„c#l #tor hoinar ” (De prea mult singur tate), pe de o parte, în devenirea lui de zmislitor crisalid(cu referire la primul capitol, „De ce plângFluturii?”), iar pe de alt parte, în continu #inestvilit zbatere cu Timpul, izvor nesecat...(analizând #i-al doilea capitol, „În pas cuTimpul”). Dou poeme-tem - dou traiectoriilirice care definesc conceptul filosofic alvolumului însu#i.

Ochiul poetic #i-a dorit perfect armonizareîntre cele dou planuri lirice. (i-aceast

similitudine se distinge perfect înimaginea urmtoare: „m# topesc în

tain#” (Eu), pentru c Sunt...„inim#-n fl #c#ri...”

Sunt momente în care fiin&adevine „creang # de alun”,„cuvintele... fulger #”, „abisurile”se deschid, iar cuvântul-„dalt #” otransform într-o „tor &# vie”,flacr arzând. (i totu#i, oricât va„curge jar în silabe”, proiec&ia sprelumin va triumfa, iluminând.

Alteori, în tcere #i-n dalbconcentrare, urcând în tcere,

„la ceas de Netimp”, „lunecând printre oapte” (Cu tine-n gând),fiin&a va primi în dar „lumina pebra & e”. Tainic #i unic tr ire,rostire isihast:

„ De ce m-ai ascuns în uitare,/ i-mi la i sufletul s# fr #mânte-a pustiu?/ S #de te-mi fl #c#ri în inim# / s# ard fiecare silab# de jar,/ bra & ele f #-mi-le r #d #cini,/ s# port p#mântul prin ani/ iar, în inima mea,/ f #-miorologiu, s#-mi m# sor arderea!” (Doamne)

(i astfel, ni se relev imagini poetice, pe care le putem decripta înc din titlu. „Tu, gând al trecerii”,

sfios r mâi precum un fluture! Sensibil, diafan #i pur!(i-n aceast „trecere”-cutare, firesc, vor cre#te „doruride vers” (Peste veacuri) #i „ p#dure de slove”(Las-m), iar ideea-tem a întregului ciclu deveni-varegsire a sinelui: „ M # prind de marginile/ l #untruluir #t #cit,/ i r #mân între dou# umbre...” (Cu mine)

Dar cum evolu&ia noastr are-un început... #i-oconcluzie, se impune #i-aceast reflec&ie-tem:„ Doamne, s#-mi pui izvorul/ aproape de mine/ când nu voi mai fi/ printre p#mânteni.../ Voi izvorî de dorul T #u,/ iar, peste noapte,/ atâta lumin# voi z#vorî înt-o stea...” (Ca un izvor)

Impresioneaz solidarizarea cu fiin&a-n suferin&.Fiori dramatici str bat în juru-i: „Vântul r # sun# , vijelia porne te... nebun#...” Pericolul planeaz amenin&tor.(i-n aceast aparent zvârcolire („lacrimi de fluturi s-adun# iroaie...”), lacrima - mângâiere dumnezeiasc- devine binecuvântare; lacrima devine bobi& de nectar,mireasm, fior de iubire pentru fiin&a-fluture, pentrufiin&a aflat-n armonie cu mama-natur . (Cine mai #tie?)

Coborâtoare din -ara „albastrelor colinde” (Eu),doamna Eleonora Stamate dore#te s ne explice cums-a-ncununat poezia în falduri de vis: „din susur deizvoare”, „ from the magic violin”, „din pleoapatremurând #”, „ from the child’s sad face”, „din

(continuare în pag. 38)






33

a . g . s

e c a r

De abia am aflat despre

existen&a unei cr &i intitulate „Cuiîi pas c mâna mea stâng aînnebunit”, de Gabriel Gherblu&,la Rovimed Publishers, Bacu,2014, c în ordinea fireasc adestinului trebuia s apar #i ocarte numit „Cuvinte de îmblânzitmâinile”, de Nu &a Cr ciun(Ed. Eubeea, Timi#oara, 2014).

O edi&ie bilingv, româno-spaniol (traducere în limbaspaniol a poemelor: Janina

Sfetcu), cu un „cuvânt deîntâmpinare” de Paul Blaj. Poeziestând sub semnul moto-ului dinPablo Neruda, „cuvântul earipa tcerii”…

Într-adevr, „cru &ei cu zgomote”, cudelicate&e, poeta îi opune, ca un maestru zen,

pictura de ploaie (în care poate sta r stignit), piatra de râu care rotunje#te apele, fluturele galbenanonim (dar odihnindu-se pe coperta cr &ii), câteo plac de gramofon (care poate fi chiar tcerea),câte un ceainic cu o poveste care poate fi spus

printr-un zâmbet…

Cru&a cu zgomote a universului, a „zarvei”,chiar dac pare s se fi r sturnat înc de la începutul„piesei” peste Nu&a Cr ciun (p.18), r mâneelement de decor pentru o iubire a#a cum se cade,care poate începe cu o „scrisoare de îmblânzitmâinile”, scena având ceva din sobrietateacatedralelor spaniole (dac tot sunt traduse înspaniol, dar bnuim #i o oarecare legtur realîntre autoare #i Spania. Iar o fantom a lui Lorca

parc este „vizibil” uneori!) la umbra croracondi&ia uman adulmec, recunoa#te pere&iîncercuitori cu tot cu suli &e, frigul de sub piele

ori „dintre noi” sau chiar din interiorul cuvintelor,nepsri, triste&i precum cea a omului care-#i„schimb cma#a cu a #arpelui”…

Candoarea îi este îns lucid: #tie c „înuntrucuvintele se sugrum/ unele pe altele”. Dar #i ctcerea, lini#tea pot fi tâlhari, asasini sau chiar cli: „Pân la marginea lumii e doar o gr din/trandafirii cresc unindu-se cu Dumnezeu// unul m

jefuie#te de dor// lini#tea se înal&/ se facesecure/ cade”.

Într-un fel, scriitoarea este în cutarea unuialtfel de Timp, care se poate face crare sau streac „impasibil/ca un tren/ din care te po &i arunca

oricând”, Timp al Iubirii absolute, necru &toare, în

care Sacrul #i Pasiunea se ating, precum

în poemul „repeti &ie cu vioar ”: „înnoaptea asta/ port lutari în sânge// luminacoboar din sfin&i/ în oasele mele// dem-ai atinge/ s-ar preschimba-n odaieluna/ aerul l-ai colora zâmbindu-mi// dar mâinile tale/ tot amân muzica” (p.34).Acest timp, bovaric sau annakareninian,se poate spânzura sau nu de clan &a u#ii,cum se întâmpl în „copilul din inim”…

De la un vers dat mai departe,feminitatea este asumat elegant: „sunt ofemeie liber doar pe o fa& a memoriei/

pe cealalt cre#te un turn cu vr bii”. Suntdou versuri dintr-unul dintre cele maitensionat metafizice poeme, „cel maifrumos idol nu exist”. Între noapte #i

mângâiere nu pot fi de la un moment dat deosebiri (p.48,în „deriv”), trupurile î#i cer dreptul la poezia fiin&ei:„o întrebare nerostit topea amiaza din trupurile noastre”(p.54), dar nici virtualitatea, ca form a nimicului, nur mâne mai prejos: „numai tu cu srutul tu virtual/ îmi &iinoaptea-ntre buze/ adapi vulturii din frigul/ ce-miscormone#te mruntaiele// eu prelungesc cuvinte pân lalimita descrnrii/ dau bice nimicului în sens giratoriu”.

Erotismul intelectualizat ar fi (a#adar: „a# vrea s m

pierd în bra&ele tale/ ca-ntr-o bibliotec” – p.60) o alttr stur pregnant a interesantei surprize lirice pe carene-o propune N.Cr ciun, poet a unor iubiri imposibile lamodul absolut: „îmbr &i#area a r mas claustrat într-ocr mid/ la parterul unui bloc”, în care, totu#i, clepsidreleî#i pot pierde nisipurile în prag de toamn (ca stare acondi&iei umane) #i nop&ile î#i pot scutura triste&ile ca

porumbeii dup ploaie…Desigur, „mâinile”, ca ni#te zbur toare misterioase,

plutesc asupra tuturor paginilor ca ni#te ve#minte aleîntunericului (din noi), „por &elanuri albe” din „oceanul maiadânc decât oceanul”, cutând ca prad adevrurile pe care

uneori Poezia le ascunde ca o pisic jucându-secu #oarecii…Un onirism aproximativ, ca în Dali, variaz expresia:

„în ce vis am vzut copacul acesta/ cu poezii neterminateîn loc de ramuri/ ceasornice sâmburi biserici anvelopecm#i/ toate de-a valma// în semn de noroc scuip în sân/#i arunc o potcoav peste cap// îngerii din jurnalul meu cuiluzii/ se trezesc” (p.72). Mai mereu exist o anumitambiguitate care ne aduce aminte c iubirile cele mai marisunt pentru copiii din to &i oamenii: „tu – copil iubit almir rilor mele/ înclini mereu balan&a visului”…

Când ambiguitatea este îndeprtat, poemul devine poem-fântân în care se reflect imaginea: „imaginea ta

venea s-mi danseze dragostea/ întinerea u fiecare b taie(continuare în pag. 38)







34

Augustin Cup a (n. 1980) a publicat în 2006 romanul „Perforatorii”, când a câ tigat concursurile pentrumanuscrise organizate în paralel deUSR i Cartea Româneasc#. A primit ulterior Premiul de Excelen &# pentrudebut în literatur # al UNPR i USR, Premiul Petre Pandrea i premiul anual al revistei Ramuri. Dup# ce „Trenul c#tre Bucure ti pleac# de la linia 3” acâ tigat premiul HBO pentru scenariude scurtmetraj, iar „Oh, Johnny, oh!”a intrat în finala concursului de scenarii de lungmetraj al Festivalului Interna & ional de Film Anonimul, aînceput s# colaboreze ca scenarist cudiverse televiziuni i case de produc & ie independente – TVR, HBO, MediaPro Pictures, Film Factor. A sus & inut lecturi în & ar # , la colocviile anuale ale

tinerilor scriitori i în Berlin, Istanbul, Beirut i a primit bursa European Alliance for Television and Culture. În 2011, a revenit la literatur # cu „Profesorul Bumb i macii suedezi” pentru care a fost nominalizat la gala Tân#rul Prozator al Anului. Prozele sale au fost incluse în antologii i traduse în german# , sloven# , suedez# , francez# i turc#.

*

Pentru început, propun dou modalit&i de aderarela proza scurt a lui Augustin Cup#a din „Marile bucurii

#i marile triste&i”: una ar fi s crede&i c personajele ar descinde dintr-o mantie joyce-salingerian, din buzunarul creia ar cdea un dvd cu „Stalkerul” luiTarkovski – orice personaj de-al lui Cup#a, dac ar ajunga în camera aceea magic, nu ar #ti ce s cear pentru a fi fericit cu adevrat. Nu a#a, doar pentr-o be&ie ori un amor pe fug, o csnicie #i ni#te copii! Sic!Asta dac nu ne gândim #i la „Iubirile caraghioase” alelui Kundera ori la comediile italiene cu MarcelloMastroianni #i nu numai…

Doi: ni-l putem imagina pe Augustin Cup#a ca un

îngera# sau un dr cu#or care are „grij” de personajelesale, s le fac o mic #otie sau s le arunce pietricele

O carte precum un zâmbet al lui Cyd Charisse!

Augustin Cup#a – Marile bucurii #i marile triste&i, Ed.Trei, Bucure#ti, 2013.

în geam tocmai când le este lumea maidrag #i sunt cât p-aici s opreasc înloc Clipa!

Practic, mai toate textele (nu chiar nou, ci unsprezece!) au un finalnea#teptat! Nu neaprat spectaculos, dar tu#ant… Uneori chiar „se întâmplceva”, dar, nu-i a#a, în economiauniversului, mai toate au valoarea unuir get de leu în cu#c…

Aceasta ca s facem aluzie la finaluluneia dintre cele mai reu#ite proze, „Dedou ori dou periu&e de din&i”, undeare loc o petrecere de revelion #i o mictraducere în amor, într-un hol minusculdintr-un apartament aflat într-un cartier

chiar lâng gr dina zoologic a ora#ului X.Fr a fi minimalist convins, poate ne sugereaz c

nu trebuie s ne facem iluzii c am putea fi altceva

decât ni#te fiin&e mici pentru care, totu#i, iat, se maiscrie literatur autentic, chiar #i f r nici o aluzie lani#te elegii.

A#adar, modul de a striga „Cut!” al lui AugustinCup#a (apreciat #i ca scenarist, deci se mai pune omul#i în mintea regizorului!) este cel care îl face, printrealtele, nu paradoxal, un artist al cuvintelor #i al acestuigen considerat de ctre mul&i ca foarte dificil: prozascurt!

„Genericul” nu mai are nicio importan&. Secven&eleexisten&iale decupate de ctre scriitor ne mgulesc banalitatea #i u#ur tatea fiin&ei, punând un fel de semn

de egalitate între, de pild, o (chiar neînsemnat)vânztoare de bilete la transportul în comun #i un doctor sau un doctorand, tratându-i etologic, visele #i dorin&eleerotice manifestându-se ciudat, ezitant sau pur #i simpluaproape proustian: po&i s-&i love#ti posibilul fost colegcu geanta în cap (cum face vânztoarea, având copiimari acum), po&i ezita la avansurile unei cameriste (întimp ce so&ia bole#te în camera lor de hotel), pâncând aceasta alege un alt coleg de simpozion (deetologie, tema fiind „Patternuri comportamentale umaneîmprumutate de la vertebratele inferioare”); î &i po&i

reaminti o scen de amor ratat, dar atât de minunat…Printre personaje, a#adar, avem muncitori (#i un






35

Dorel la propriu, chiar dac mai sexy #i cinefil oarecum,gata s se încurce cu o alt Ev, o actri& camneîn&eleas #i tratat cam de sus de ctre so&, acestaaproape fiind s-i surprind – în „Turnul” - , dar scriitorul opre#te aici ac&iunea), intelectuali, printre care#i scriitori (unul btrân #i unul tânr în „Înc o lumânare

aprins la Vii”), btrâni #i btrâne (una de 90 de ani în„Ce-o s se întâmple când mor”,alta cu un câine în „Turnul”), o po#tri&, o barmani&, studen&i,un stomatolog, homle#i…

Într-un fel, în toate prozele,scriitorul este preocupat sgseasc „Momentul perfect”despre care se scrie în „Pe repedeînapoi, acas”, clipa aceea pentrucare filosofii au inventat eternareîntoarcere (despre care a scris

#i Kundera într-un roman), încare „a#teptarea este #i ea pe rf ec t”, în care nu seîntâmplase înc nimic r u #inimic bun, în care sentimentul bucuriei existen&ei este surprinsde ctre… eterna str lucire amin&ii neprihnite, o clip care poate însemna împcarea cutrecutul (în „R ceala”, primultext, care se învârte în jurul consultrii dosarelor de lasecuritate, pentru descoperirea turntorilor), tr irea într-o iluzie sau amgire („To&i avem nevoie de oîmbr &i#are”), clipa împrt#irii unei… clipe #i bucuriade a fi lâng cineva („Ce-o s se întâmple când o smurim”), clipa în care te po&i îndr gosti prin telefonde”o voce de zahr” („Linia orizontului”) #.a.m.d, clipecare se pot înfr &i pentru aceea#i eternitate a marilor bucurii #i a marilor triste&i (despre care nu se poatevorbi sau scrie cu adevrat), dup cum observ SimonaSora pe coperta a IV-a, cu „un tic verbal, ni#te p pdiiverzi, un r get de leu închis, o pereche de cercei înform de ou pr jite, o spinare cald, o fat de la Deva”

(e vorba de vocea de zahr!).Un brbat din „Pe repede…”, în trenul care leagBucure#tiul de Craiova, încerca s-i fac (sic!) capulmare unei fete cu o teorie a unui scriitor francez (numelel-a uitat!) despre „buclele temporale”: „Practic, oricemoment din trecut exist înc acolo #i poate fi retr itdac #tii cum s-l accesezi” Totul ar fi în cap, înmemorie „dar drumul în trecut e blocat de celelalteamintiri. Trebuie s ui&i tot ce s-a întâmplat de lamomentul pe care vrei s-l retr ie#ti pân în prezent.”(p.145).

Accesând astfel de momente sau inventându-le cât

se poate de credibil (uneori teribil de credibil), ocolind pe cât posibil scandalosul, Augustin Cup#a este un fel

de „colec&ionar” sui generis #i cam face din oamenicam ce f cea un personaj de-al su în „Ochi c prui,sprâncene sub&iri” (Ce titlu a la Marguerite Duras!),„un etolog cu doctorat în psihologie clinic”, „când eracopil, avea o mul&ime de fluturi, îi culegea din gr dindiminea&a dup ce se arseser la bec, îi culegea în palme

cu aripile carbonizate #i r sucite pe spate ca ni#te foi&euscate de ceap, îi ducea încas #i îi în#ira pe masa din buctrie, apoi îi privea iar #iore întregi, dar niciodat nu seîndura s-i în&epe cu un ac #is-i fixeze într-un insectar a#acum f ceau ceilal&i.” (p.104).

Cam atât (de#i s-ar puteascrie mult mai mult, dar sper c v-am f cut curio#i s veni&is-l cunoa#te&i pe autor, venit

dup un personaj de-al su laGala&i; real, e de gsit în „To&iavem nevoie de-o îmbr &i#are”)despre o carte care, poate, printitlu, este o replic ironic pesteani pentru „Marile speran&e” alelui Charles Dickens. În altcheie de lectur #i percepere,chiar dac nu este dinamic precum un film cu Fred Astaire

(de#i cred c are #i scene în care danseaz în stilul…Cup#a din „Marile…”), cartea are tot farmecul lui CydCharisse, cu zâmbetul #i gropi&ele ei. Apropo de curbeale trecutului, dar #i de o scen din proza care d titlulcr &ii… Bine, #i dac tot ne documentm, putem s oaemnm #i cu dansul lui Cyd cu Genne Kellydin „Singin’ in the rain”, cu o rochie verde precum p pdiile…

O proz care atunci când nu &i se lipe#te de piele, poate fi vzut cum se îndeprteaz în diverse oglinziretrovizoare, sau o po&i vedea pe ferestre cum sedezbrac precum unele femei care a#teapt s fie vzute(#i citite) – este de gsit o astfel de femeie #i într-o

proz a lui Cup#a. (i aici nu este decât o observa &iestrict estetic, deloc moralizatoare… (i care se potrive#te delicatelor momente erotice ale prozelor,strecurate ca ni#te zâmbete ale starletei…

Dar zu c dac ar exista posibilitatea de a jonglacu timpurile, o vd pe Cyd jucând în „Turnul”, în rolulEvei sau/#i pe rând în rolul btrânei…

(i dac unii se îndoiesc de cât valoreaz un zâmbet,v spun eu c mult!

Atât cât trebuie!Dar deja ne complicm. Important este c „înc se

întâmpl lucruri simple.” (i bune. Precum proza scurt

a lui Augustin Cup#a.a. g. s.

Cyd Charisse







36

I o a n

G h

. T O F

A N

(povestire din volumul „Pribegi la Dun#rea de Jos”)

(IV)

-Gras curcanul, dup câtemi-a&i zis! Uite c #i mascotaagen&iei se bucur c ave&i demunc. Ce faci mivagabondule? Nu mai viinoaptea s m treze#ti din somn?continuase Ionel dialogul,

uitându-se la patruped.Se aplec, luându-i afectuos capul în amândou

mâinele. Otto Doi îi mul&umi printr-un ltrat scurt.

-Ai pus-o nea pilotule. Dac l-ai bgat în seamnu mai scapi cu una, cu dou. Ca râia se va &inede matale, îl avertiz Tri#c, un marinar soliddin Pisica.

-Zici? replic interogativ Ionel, deranjat decompara&ie, con#tient c se folose#te de o expresieuzitat des de pilo&ii din Sulina, expresie careamesteca îndoiala cu ironia.

-Mie-n sut dom’ pilot, îl asigur pisicanul.-A#a s fie atunci. Hai Otto, hoinarule?

Mergem împreun la vizita medical? Poate-&i

gse#te doctorul tensiunea mare #i nu-&i mai daviz medical. Oricum n-o s &i-l mai dea dac-isuflu la ureche c în loc s stai noaptea de paz,umbli haihui dup unul sau altul dintre noi.

-Po&i s-o mai spui odat, nea Corbane. Asear m-a condus pân acas dar l-a gonit tata când aînceput s zgârie u#a de la intrare, completMarius Bujoreanu, zis Hamsiu, un biat ar toscu prul cre&, coleg #i prieten bun cu Nicu Corban,înc de la gr dini&.

Ini&ial pilotul Corban se gândise s ajung laspital pe drumul cel mai scurt. Din strada Portuluiar fi luat-o la stânga, pe lâng ICEPRONAV(Institutul de Proiectri #i Cercetri Navale), dândîn strada Dogriei pe care ar fi parcurs-o pân cela dreapta ar fi întâlnit Pia &a Moruzzi. Dar cumnu-i plceau drumurile prea scurte, se gândi c ar fi bine s se deplaseze pe un drum mai ocolit, prin piejeni#ul labirintic din spatele bloculuiMure#, unde locuia pilotul Viorel Cr ciun de careîl lega o lung prietenie. Era ocazia s mai str batstr du&ele acelea înguste #i pr foase, unelenepietruite #i necanalizate, înconjurate de

patrulaterul neregulat format din str zile Portului,Ana Iptescu, Alexandru Moruzzi #i Dogriei,

patrulater tiat în dou cam asimetric, aproape întotalitate, de mai larga strad a Sindicatelor. Deaceea, ajuns pe strada Portului o lu imediat ladreapta, pe lâng cldirea NAVLOMAR-ului,suindu-se pe dig împreun cu maidanezul cu pedigride câine de vântoare, zis Otto Doi, sau mai simpluOtto cum preferau tot mai mul&i s-l strige, dupdecesul nobilului su tat. Dulul &opia înaintealui, f când giumbu#lucuri #i ltrând, neînc pându-#i în blan de bucurie #i vânturându-#i coada într-

un fel ciudat, &inând-o pentru o clip ridicat ca peun drapel, asemenea unei maimu&e. Nu dur mult pân ce maidanezii prip#i&i pe la pontoane sestrânser în ga#c #i începur urmrirea, ltrândfurio#i. De îndat ce-i sim&i, Otto Doi se opri,întorcându-se #i ar tându-#i col&ii puternici. Fcuasta de vreo trei ori f r s impresioneze lioata decâini vagabonzi. A patra oar îns se repezi f r team la hait, trecând ca o coas printre ei #ioprindu-se la cel mai mare, un c&elandru costeliv,cu picioare lungi, ce prea a fi cel mai curajos. Se

repezi din lateral la el, punându-l jos cu labele dinfa&. Începu apoi s-l smotoceasc pân ce tânrulcâine, neexperimentat în luptele de strad, începus urle, cerând îndurare. Otto Doi, aflat deasupra,în pozi&ie dominant, îi mai ar t de câteva ori col&ii,ca s fie clar cine era mai tare, #i nu se mai împotriviatunci când câinele adolescent, înalt #i slab ca unogar, i se strecur de sub labe #i o lu la sntoasa,&inând coada între picioare. Pân s intervin,încierarea se consumase. Se mul&umi doar s-lcerte, coborând de pe dig în apropierea pontonuluiA.F.D.J, situat în aval de dana de ap. Trecu stradaPortului, luând-o pe lâng blocul Mure# #i intrândîn re&eaua str zilor din valea ora#ului. De când intraseîn naviga&ie, cu peste treizeci de ani în urm, maihlduise pe uli&ele strâmte de aici, ce-i aminteaude cele de pe Râp, cartierul megie# lâng care semutase la sfâr #itul verii lui 1957. Pe strada Ghecet,la începutul anilor ’70, apucase s mai vad zidulnruit al fostei geamii turce#ti, zid care a fost ulterior demolat, r mânând îns pe acel loc un mic bloc de piatr , ascu&it ca un creion, care a stat neclintit câ&ivaani ca apoi s dispar . Se spunea c ar fi fost vârful

minaretului de altdat, dar f r semilun. Îl încântas urmreasc cu aten&ie fiecare cas, de la cele






37

ar toase #i îngrijite, cu mu#cate la ferestre #i cu gr diniaprate de garduri metalice, prevzute cu &epi metalicideasupra, ca s descurajeze ho&ii, pân la cele de paiant, cu garduri povârnite din lemn negru, decoloratde soare. Îi plcea s-#i imagineze oamenii care locuiauîn ele, însilând în minte pove#ti despre via&a lor. De

multe ori aceste str du&e, unele adevrate ganguri, seînfundau pe nea#teptate, ca într-un labirint. Dar astanu-l descuraja s descopere o alt strad necunoscut,o alt cas pe care n-o mai vzuse, unde s descopere…nici el nu #tia ce, poate acel ceva nea#teptat de misterios#i fascinant dup care, î#i amintea vag, umblau uniieroi hoinari #i vistori din noianul de cr &i citite maidemult. Timpul îns din acea zi, pe care îl avea ladispozi&ie, nu-i mai permitea s se plimbe f r &int pestr zi, mai ales înso&it de un maidanez corcit #i col&os,cu o personalitate atât de puternic ca Otto Doi. Ca s

ajung în mai larga strad a Sindicatelor avea de alesîntre cinci uli&e aproximativ paralele, acestea fiindGrivi&ei, Ghecet, Cri#ana, Dimitrie Cantemir #i Sli#te.Prefer ca din spatele blocului Mure# s o ia pe stradaGhecet. Se uit pentru o clip la Otto Doi care mergea&an&o# înaintea lui. Câinele sim&i c e privit #i se opridin mers, întorcând capul. Atunci vzu c din vârfulurechii drepte îi picura sânge. Scoase batista din buzunar #i se aplec, tamponându-i cu ea lobul urechii. OttoDoi se supuse cuminte, mul&umindu-i printr-unscheunat u#or. Probabil c&elandrul cel îndr zne&

apucase totu#i s-l capseze pu&in, înainte de a fi doborât.-Ce m fac cu tine, câine neasculttor? Trebuie oares te încaieri cu toate haimanalele pe care le întâlne#ti? Nu &i-e team c într-o zi ai s-&i gse#ti na#ul? îl certIonel cu duio#ie, mângâindu-i spinarea puternic cu blan deas ca a maic-sii, de culoarea castanei coapte.

Din strada Ghecet ajunse pe Sindicatelor chiar înfaa bufetuluiOltul, unde patron era pilotul StoienicComan. O lu la stânga, spre ora#ul de sus. Cârmiapoi la dreapta, pe strada Vasile Lupu, mult mai strâmt,a treia care dup Ghecet, intersecta cu Sindicatelor.La captul ei, pe strada Alexandru Moruzzi, putea vedeadeja vechea cldire a spitalului C.F.R. Doi bie&i devreo 8-9 ani, în pantaloni scur &i #i maiou, ie#ir aproapeîn fug, dintr-o curte cu gard înalt. Câinele se repezi înîntâmpinarea lor, f când salturi #i gudurându-se. Iubeacopiii, f r alegere Oriunde îi vedea, &inea mor &i# s ledeclare dragostea necondi&ionat, devenind pestemsur de expansiv, srind cu labele pe ei, de parc ar fi dorit s-i îmbr &i#eze.

-Nu v speria&i, copii! se gr bi s-i lini#teasc Ionel,vzând c bie&ii se opriser temtori.

-Vrea doar s-l mângâia&i pu&in.

Bie&ii î#i plimbar mâinile cu rândul, pe ceafamaidanezului. Sttea la mângâiat nemi#cat, ca oamenii

la frizer. Era prietenos cu to&i oamenii, chiar dac ace#tiaîl mai certau. Copiii îns erau sl biciunea lui. Uniiangaja&i de la firm, care aveau prichindei acas,încercaser s-l adopte #i s-l fac câine de cas. Dar oricât de mult i-ar fi plcut lui Otto Doi compania celor mici, iubea mai mult libertatea. Fioros cu semenii lui

dar mare iubitor de oameni. Acesta era Otto Doi.În toamn, în degringolada care se instaurase la

companie dup ce contractul de concesionare nu a maifost reînnoit, iar pilo&ii, cu excep&ia lui Gri#a Leskov,î#i dduser demisia în bloc, majoritatea hotrând s-#i fac firm proprie iar restul s se angajaze la A.F.D.J.,nimeni nu-#i mai f cu timp s se intereseze de soarta bietului Otto Doi. Înnebunit de vânzoleala oamenilor care dintr-odat r maser f r munc, activitatea fiind preluat temporar de A.F.D.J., dar cu un numr extremde redus de pilo&i, maidanezul î#i pierduse definitiv

busola. Degeaba cer #ea aten&ie, oamenii nu mai aveautimp de el. Umbla bezmetic zi #i noapte, alergând dintr-o parte în alta, r zbunându-se pe câinii vagabonzi din port, incapabil s se a#eze undeva. Într-o noapte, aflatîn parcarea din dreptul pontonului unde A.F.D.J.-ul î#i&ine pilotinele #i pe unde trecuse mai devreme, vzu pecellalt trotuar al str zii Portului, din preajma nouluirestaurant Oltul , o fiin& cunoscut. C&elandrul cu picioare de ogar, cruia îi scrmnase zdravn blana învar , sttea întins cât era de lung, uitându-se la el.Parc mai crescuse #i se mai împlinise pu&in la trup.

Curios lucru, nu mai sim&i nici un fel de furie când îlvzu. Era prima oar când se bucura c vede un semen.Poate c era timpul s se întoarc în lumea semin&ieilui. Scoase un ltrat de salut, mi#cându-#i molatic coada.Cellalt câine, de pe cellalt trotuar tresri, ridicându-se în picioare, gata s fug. Îl recunoscuse. Câinelematur î#i repet salutul ltrat, ca s nu mai fie nici oîndoial. De data aceasta tânrul câine în&elese #i îir spunse cu hmit vesel #i scurt. Otto Doi sim&i cumo bucurie imens i se urc în piept. Se îndrept sprestrad, cu ochi lumino#i #i umezi, bucurându-se de clip.În sfâr #it, î#i gsise lini#tea #i poate chiar un prietenadevrat, cu patru picioare, ca #i el. P#ea agale pestrada pustie la ora aceea târzie din noapte, privind&int în ochii celui pe care-l umilise cândva. Din cauzaurechilor blegi #i înfundate nu auzi scrâ#netul f cut dero&ile bolidului care ie#ise în vitez de pe strada AnaIptescu #i se îndrepta exact spre el. Nu auzi nici vorbeler cnite ale omului din dreapta #oferului:

-Apas mai tare pe accelera&ie, frate! Omoar javra,mânca&i-a#!

Restul a fost numai tcere.

Sfâr it







38

de inim aerul/ s pa în palme labirinturi// te priveam dinspatele limbii înstr inate/ m certam de moarte cu orelesurde/ le ceream despgubire pentru to&i îngerii/ ce mi-audezertat din sim&ire// sunt prea singur iubitule o gar

c ptuit/ unde întrebrile deraiaz frecvent/ le-am înv&at pe de rost mersul/ #ine înguste ro&i dizolvate în creier/toat via&a te-am iubit obosind/ al cui a fost trenul printredegete?”

Nepunând prea multe întrebri, Nu&a Cr ciun salveazlirismul, mergând „pe linia orizontului/ cu bocancii peumr/ descul& de griji”, deta#area având puterea de a înl&aîmpreun cu „al&i” copii singuratici „zmeie de hârtie/ dinvisele unei nop &i”. Visele, care pot fi #i „fracturideschise”…

Între poemele-zmeie #i poemele-fântân, Nu&a Cr ciunsurprinde #i fantomele tablourilor de familie, înflorirea

oaselor duminica, cerul care îi st zvorât în inim, fluturiicare urc pe „scara de sânge”, mirosul de co #mar al ptatla sân al mor &ii, cum „luna nu se mai umfl în pântecelenop&ii/ ca o fântân ce împline#te dorin&e”, cum„întunericul bate cuie într-un perete metafizic” #i „î#i aga&obosit aripile” #i lumina î#i ascute armele albe…

„Monologul” (#i din „zid f r nicio fereastr ”) parccre#te în intensitate spre final, poemul „mâna mea oarb ”desf când fructul Poeziei pân la miezul setei de credin&:„eram doar o femeie cu pietre cusute-n pântec/ f r scunosc forma copacului/ ce mi-a furat soarele// Tu mi-aitrimis aripi/ s-mi ajung din urm visele/ mi-ai r stignitmereu cuvintele/ care min &eau//

adevrul a venit de sus/ pe un fir de lumin// mâna meaoarb/ a înv&at s construiasc/ un Dumnezeu întreg” –

p.102.Lini#tea devine u#or stânjenit #i ea (când dispar cei

dragi), încuviin&ând printr-o cltinare a capului cîntotdeauna, cuvintele oamenilor sunt mai mari decât u #a,„r mânând mereu afar / în pantofii lsa&i la intrare”aPoeziei care este dincolo de noi.

Paul Blaj scria în prefa& de o anume resemnare (carese întrupeaz în cuvânt, zic eu cu smerenie), de o liturghiea orizonturilor deschise, „o încol &ire a noianurilor deamintiri”, de o cur &enie sufleteasc ie#it din comun, încât

ai putea înveli în poeme „pâinea de vatr ”… Subsemnatulnu poate fi decât fr &e#te de acord cu el, rândurile de maisus nefiind decât o contribu &ie modest la o geografie afirescului liric, poezia fiind, în ultim instan&, doar unfenomen al viului planetei noastre, fenomen al purific riiori al încercrii cathartice…

Nu ve&i zice nimic, cu siguran&, dac, închizând ochii,ve&i zri o corabie-zid având catarg de brad verde, e #uatîntr-un de#ert oarecare, poate castilian, cu o Dulcinee

poet legat de acel catarg, dar poate ve &i zâmbi aproapeferici&i când ve&i visa umbrele lui don Quijote #i SanchoPanza, umbre daumierene, gata s salveze realitatea,adevrata realitate, chiar #i din ghearele poeziei…


unduirea florilor sub evantaie de rou#...” (Poeziamea s-a nscut...) Cu sensibilitate, se simt presrate„lacrimi de curcubeu”, încununate-ntr-o „coroan# decuvinte”. Din prea mult iubire, str luminat trezvie:

„am iubit ochiul nisipului r #v#it ”, „am iubit pa iitopi & i în be & ia ninsorii”, „am iubit nop & ile s# pate înt #lpile zmeilor ”, „am iubit v# paia de stele ...”(Autoportret)

Lacrima, plâns întru iluminare, pe-o „ pleoap# deraz# de lun#” (Nu #tii), se dore#te form de solidaritatesau de intercesiune fa& de fiin&a-fluture, sensibil, pur ,ingenu, pl pând, vulnerabil în fa&a neprevzutului.Dar lacrima devine, deopotriv, simbol peste „marealimbii române”, îngemnare a tr irilor luntrice,vizualizându-i pe Mihai Eminescu #i pe Grigore Vieru,sub „maram# cernit #”, în „leg #mântul limbii de sor #...” (Printre lacrimi)

Fiin&ei-fluture i se transfer fiorii intempestivi ainaturii înse#i, con#tientizând c suntem în permanentlupt cu imprevizibilul, cu valurile învolbur rilor cotidiene, asemenea vizualizrii picturale imortalizatemagistral de pictorul Ivan A/vazovski (1817-1900),evocat atât de generos (&i obiectiv), în poemul Cu gândulla A/vazovski. Un adevr, de necontestat, re&inând cfiin&a acestui spa&iu terestru e supus ambivalen&elor:„azi urc, mâine iert,/ cu gândul tot treier...” „r # scoliri,am# giri.../ ( i rou# i plou#...” (Azi urc, mâine iert)

Remarcm plsmuitorului de forme stilate, EleonoraStamate, un limbaj literar diversificat, înnobilat prinutilizarea de construc&ii sintactice #i stilistice, bazate pe sonorit&i consonantice (vibra&ie perpetu de zbatereexisten&ial): „vuiesc a triste & e copacii solitari...” (Dor de dor); preferin&a pentru anafor („( i mi-e var # înlivezi/ ( i mi-s flori de rozmarin/ ( i mi-s boabe dem#lin...”); laitmotiv („tor &# vie”, „ suflet c#l #tor ”, visul,timpul, „mai aproape de stele,/ mai aproape de clipace doare!/ Mai aproape.../ Ce doare!”); versul-clepsidr (Sunt, Într-o carte etc.); sinonimia stilistic („c#l #tor hoinar ”, „ su fl et c#l #to r ”), antiteza de esen &

caracterologic („cât # var # este în mine/ câte fulgere se ascund...”); interoga&ia retoric #i exclama&iaimperativ, subtila metafor (cuvântul lumin#, drumul t #cerii, oglinda cu priviri sângerânde), comuniuneatemporal-ontologic de tip nichitian („ Mai ninge-m# , Doamne... ”); subtilitatea caracterologic („Ca s#-micunosc adâncurile/ trebuie s#-mi aflu malurile/ doar a a, voi reu i/ s# num#r stelele/ ce se ascund înmine!”) sau nevoia de sintez: „ De câte ori vei aveavalul cu tine, nu-l irosi/ du-l cu tine, în suflet,indiferent de marea în care/ nisipul vie & ii te va n#rui!”(Din vis).

De ce plâng fluturii în fa minor - un volum dereferin& în salba poeziei române#ti!







39

R a

d u

M O T O C

,

Foto 1

Aflat la cea de

a XVI-a edi &ie ,acest simpozioninterna&ional esteconsiderat pe bundreptate cel maiimportant, prinmodul cum esteorganizat, valoarea

participan&ilor #i&inuta lucr rilor care sunt publicateîn fiecare an în

volum constituinddeja o colec&ie de lucr ri #tiin&ifice de marevaloare.

Organizarea acestui simpozion constituie oactivitate specific cultural la care anul acesta #i-au adus contribu&ia mai multe institu&ii culturale

precum:- Ministerul Culturii din România #i RepublicaMoldova- Mitropolia Moldovei #i Bucovinei- Agen&ia Na&ional Arheologic Chi#inu- Complexul Muzeal Na&ional „Moldova” din Ia#i -Muzeul Unirii- Oficialit&ile locale din Ia#i

I. Slile elegante de la Muzeul Unirii augzduit, ca de fiecare dat, #i diferite expozi&ii careau fost vernisate cu aceast ocazie:- Ora ul Ia i – memoria monumentelor (SorinIftimi #i Aurica Ichim)- Ia ii – spirit i materie (Prof. Rodica Luca)- Restauratori români: arhitectul Horia Teodoru

– 120 ani de la na tere- Monumente din Republica Moldova i destinul lor .

- Monumente istorice din jude & ul Ia i fotografiate de Horia Teodoru

II. Lansarea unor volume cu încrctur istorica constituit o preocupare permanent la acestesimpozioane, atât prin selec &ia volumelor cât #i

prin prezentarea efectuat în plen, cu toate detaliilenecesare pentru a fi receptate elementele denoutate.

- Arheologia preventiv# în Republica Moldova, vol. I, Chi#inu, 2014

- Palate din Bucure ti – Narcis Dorin Ion, Ed.

NOI Mediaprint, Bucure#ti, 2014- Louis Pierre Blanc, o plan et # elve & ian# în

serviciul României – Oana Marinache, Cristian Gache, Ed.

Istoria Artei, Bucure#ti, 2014- Heraldica Palatului Sturdza de la Micl #u eni –

Sorin Iftimi, Ed. Doxologia, Ia#i, 2014- Arhitec & ii români i deten & ia politic# 1944-1964 –

Vlad Mitric-Ciupe, Ed. Institutul Na&ional pentru StudiulTotalitarismului, Bucure#ti, 2013

- Jurnal de prin & es# – Nadeja(tirbei, Ed. Istoria Artei,Bucure#ti, 2014

- Vila în stil neoromânesc – Ruxandra Nem&eanu, Ed.Simetria, Bucure#ti, 2014

- Monumentul XV – Lucr rile celei de-a XV-a edi&ii aSimpozionului Na&ional „Monumentul – Tradi&ie #i Viitor”,

Ia#i, Ed. Doxologia, Ia#i, 2014. Au fost publicate în acestvolum 32 comunicri sus&inute la simpozionul din 2013

III. Un momentspecial a fost consacratomagierii personalit&iicomplexe pe care oreprezint Mihai Dim.Sturdza, la împlinireavârstei de 80 ani. Cuacest prilej, mai multeinstitu&ii culturale

pr ecum: Ac ademiaRomân, Universit&iledin Ia#i #i Gala&i, dar #iInstitutul Român deGenealogie #i Heraldic„Sever Zotta” au editat unvolum omagial. Volumuleste impresionant atât

prin numrul paginilor (peste o mie) dar mai ales primmesajele #i lucr rile #tiin&ifice grupate pe mai multecapitole:- Un aristocrat al istoriografiei române- Sturdze#tii – Chipuri vechi în lumini noi

-Incursiuni genealogice #i biografice- Florilegiu istoriografic- Arborele genealogic

Dintre cei 46 autorii ai acestui impresionant volummen&ionm pe: Gabriel Badea-Pun (Paris), Silviu Andrie#-Tabac(Chi#inu), acad. Dan Berindei (Bucure #ti), IonelCândea (Br ila),(tefan S. Gorovei (Ia#i), Sergiu Iosipescu(Bucure#ti), Radu Negrescu-Su&u (Paris), Matei Cazacu(Paris), Sandu Miclescu (Germania), acad. Andrei Pippidi(Bucure#ti), Petre Rosetti (Paris), Tudor-Radu Tiron(Bucure#ti), prof. Petronel Zahariuc (Ia#i) etc.

Srbtoritul Mihai Dim. Sturdza a &inut s-#i lanseze

în cadrul acestui prestigios simpozion, vol. III dinEnciclopedia istoric, genealogic #i biografic pe care a

Ia(i, 9 - 12 octombrie 2014







40

Foto 2

intitulat-o: Familii boiere(ti din Moldova (i *araRomâneasc&. Acest impresionant volum este consacratîn exclusivitate Familiei Cantacuzino.

Coordonator #i coautor, Mihai Dim. Sturdza a reu#its reîntregeasc imaginea acestei familii apelând laistorici de prestigiu deceda &i #i în via& precum: Cezar

Bolliac (1813-1881);George M. Cantacuzino(1899-1960); DanCernovodeanu (1921-1999); Ioan C. Filitti (1879-1945); (trefan D. Greceanu(1825-1908); G. Ionnescu-Gion (1857-1904);Alexandru Lapedatu (1876-1950); Alexandru Odobescu(1834-1895); Andrei O&etea(1894-1977); Nicolae Iorga

(1871-1940); GeneralulRadu Rosetti (1877-1949);Alexandru Tzigara-Samurca# (1872-1952); A. D. Xenopol(1847-1920); Sever Zotta (1877-1943) etc.

Dintre istoricii în via& care au fost selecta&i pentruacest volum men&ionm: Gabriel Badea-Pun (Paris); IonCapro#u (Ia#i); Matei Cazacu (Paris); (tefan S.Gorovei(Ia#i); Narcis Dorin Ion (Bran); Adrian Majuru (Bucure#ti);Constantin Rezachevici (Bucure#ti); Tudor Radu Tiron(Bucure#ti); Mihai R zvan Ungureanu (Bucure#ti) etc.

IV. Lucr rile simpozionului au fost grupate pe patrutematici, dintre care semnalm urmtoarele lucr ri dintotalul de 86 comunicri:

A. Mo(tenirea brâncoveneasc& - ieri (i ast&zi- Tereza Sinigalia – Semnifica & ii ale imaginilor votive

din ansamblul brâncovenesc de la m #n# stirea Hurez.- Mihaela Lazr – Un monument, un arhitect, o

restaurare. Palatul Potlogi - 1954-1956 - Carmen Tnsoiu – Argint #ria brâncoveneasc# -

colec & ii muzeale i m#n# stire ti.- Oana Marinache – Mo tenirea brâncoveneasc# în

posesia familiilor Bibescu-( tirbeiB. Arhitectul Horia Teodoru - 120 de ani de la

na(tere- Iosef Kovacs – Arhitectul Horia Teodoru –

Cercetarea de arhitectur # , baza deciziilor de interven & ieîn restaurarea monumentelor istorice

- Narcis Dorin Ion – Demersurile arhitectului HoriaTeodoru pentru salvarea patrimoniului arhitectural reziden & ial din România (1945-1950)

- Anca Filip – Activitatea arhitectului Horia Teodorureflectat # în documente din arhiva Institutului Na & ional al patrimoniului

C. Via#a monumentelor - istorie, arhitectur&,arheologie

- Vlad Vornic – Patrimoniul arheologic al Republicii Moldova: realit #& i, probleme, perspective

- Sergiu Ciocanu – Bisericile medievale din Soroca(sec. XVI - XIX)

- Maria (lapac – Cetatea bastionar # de la Roman- Sorin Iftimi – Casa vornicului Vasile Alecsandri

din Ia i.- Adrian Stan – Conacul V #c#rescu-Callimachi din

M #ne ti (Prahova)- Ilie Luceac – Dou#

biserici române ti dinCern#u & i - trecut i prezent

- Larisa Ciobanu, IonCeban – Conacul Manuc Beidin Hânce ti în luminacercet #rilor arheologice

preventive- Ion Ceban, Ion Ursu –

Date priv ind ce rcet #rilearheologice preventive la

Conacul Pommer (com.* aul, raionul Dondu eni)

- (tefania Dinu – Un monument românesc din Bulgaria: palatul Reginei Maria de la Balcic

- Lauren&iu Chiriac – Palatul Mavrocordat din Vaslui- istorie i evolu & ie arhitectural #

- Elena Vântu-Trâ&eanu – Casa lui Aron Pumnul dinCern#u & i - patrimoniu na & ional românesc din Ucraina

- Cristian Cldraru – Dou# monumente de for publicdin Gala & i: Monumentul eroilor de la Costangalia(1863) i Monumentul eroilor g #l #& eni (1918)

- Liliana Condraticova – Destinul structurilor de

feronerie artistic#

din centrele istorice ale ora

elor Republicii Moldova- Radu Mo&oc – Colonia Fabricii de zah#r din Roman

la 115 aniD. Tehnici #i tehnologii de restaurare a monumentelor - Alexandru Istrate – Note despre restaur #rile de la

Trei Ierarhi i Sf. Nicolae Domnesc- Gheorghe Niculescu – Etape ale picturii la

M #n# stirea Golia din Ia i- Carmen-Cecilia Solomonea – Restaurarea picturilor

murale ale bisericii m#n# stirii Dragomirna. Premiu Eurooa Nostra 2014.

- Carmen Marian – Piese vestimentare arheologice

descoperite la m#n# stirea Neam & - Vasile Dasclu – Consolidarea i restaurarea la

Biserica Sf. Sava din Ia i- Doru Ghea& – Solu & ii moderne pentru consolidarea

zidurilor Cet #& ii de Scaun a Sucevei

Simpozionul a continuat conform unei frumoasetradi&ii, printr-o vizit de documentare la monumente

brâncovene#ti din Transilvania #i-ara Româneasc.Organizarea acestui simpozion a beneficiat de o echip

cu mult experien& din care men&ionm pe: Aurica Ichim(sufletul acestei echipe); Sorin Iftimi; Mircea Ciubotaru

#i Lucian-Valeriu Lefter.






41

R

a d u

M O T O C

Dreptul de autor face parte dintr-o no &iune carecuprinde proprietatea industrial, artistic #i literar a#acum a fost ea tratat în Fran&a dup anul 1790.

Se în&elege prin valoare capacitatea pe care o posedun obiect în compara &ie cu altul atunci când se pune

problema utilit&ii lui sau satisfacerea gustului artistic.De aici deriv proprietatea celui care a creat acest obiectsau valoare artistic, care trebuie protejat prin lege.Aceast concep&ie se refer la toate inven&iile industriale,compozi&ii muzicale, piese de teatru, desenul în sensulcel mai larg #i lucr ri scrise de toate genurile. Toate acestevalori capitale sunt proprietatea celui care le-a creat #i

poar t pe ele o semntur distinct sau o marcde fabrica&ie.

Prima &ar care a reglementat acest subiect este Fran&a,

care a emis o lege în februarie 1776 amintind #i de altelegi mai generale emise de Henri III în 1581 #i 1597.Legea din 19 ianuarie 1791 reglementeaz statutul de

proprietate a pieselor de teatru #i muzicale cu drept demo#tenire timp de cinci ani dup decesul autorului, dupcare devine proprietate public. Comediile vulgare nu

beneficiaz de acest privilegiu, spre deosebire de celescrise de Corneille, Racine, Moliere, Crébillon etc. caresunt considerate capodopere. Exista o prevedere în legeadin septembrie 1793-art.3 - prin care „Poli &iaspectacolelor continua s apar &in municipalit& ii .Organizatorii spectacolelor sunt obliga &i s &in unregistru în care sunt men&ionate toate piesele de teatru pecare le vizeaz ofi&erul de poli&ie pentru a se eviden&ianumrul reprezenta&iilor din fiecare pies”1. Cu altecuvinte, exista un control al moralit&ii spectacolelor dar #i o eviden& a numrului acestor spectacole pentru careautorul primea o anumit cot din încasri.

Dreptul de autor a preocupat în mod special legea din19 iulie 1793, care prevede înc din primul articol:„Autorii lucr rilor scrise, compozitorii muzicali, pictorii#i desenatorii de tablouri au dreptul s vând lucr rile lor #i s cedeze proprietatea total sau par &ial. Mo#tenirea sauconcesiunea beneficiaz de acelea#i drepturi timp de zeceani dup moartea autorului. Copiile ilegale contraf cute(se refer la cr &i) vor fi confiscate #i autorii vor fi obliga &is plteasc autorilor veritabili o sum echivalent cu

pre&ul a trei mii de exemplare din edi &ia original”2.Articolul 6 din aceast lege din 1793 prevedeaobligativitatea autorilor de opere literare sau gravuri s depun dou exemplare la Biblioteca Na&ional sau laCabinetul de stampe din Fran &a, de unde vor primi ochitan& semnat, pentru a constitui o prob în justi&ieatunci când sunt reclamate copiile contraf cute.

Abordarea acestui subiect în perioada lui Napoleon Iaduce unele modificri prin legea din 5 februarie 1810,art. 39, prin extinderea propriet&ii garantate copiilor dupdecesul autorului la 20 de ani3.

Manuscrisele din arhivele ministerului de externe #idin bibliotecile imperiale franceze sunt considerate

pr intr -un decret emis în 20 feb. 1809, propri etatede Stat #i nu pot fi imprimate #i publicate f r autoriza&ie special4.

Constitu&ia francez din 1848 avea s întreascno&iunea de proprietate intelectual #i nu numai. Articolul2 din aceast lege fundamental avea s prevad: „Toate

propriet&ile sunt inviolabile”.Pentru generalizarea acestor reglementri privind

proprietatea artistic #i literar s-a semnat o Conven#iela Berna în data de 9 septembrie 1896 de ctre Fran&a,Germania, Belgia, Spania, Anglia, Italia, Elve &ia, India,Haiti, Liberia #i Tunisia. Sunt definite elementele caresunt incluse în no&iunea de opere literare #i artistice

precum: cr &i, bro#uri, lucr ri dramatice sau muzicale,compozi&ii muzicale instrumentale sau cântate, gravuri,

picturi, sculpturi, litografii, ilustra &ii, hr &i geografice, planuri topografice #i arhitecturale; toate lucr rile dindomeniul literar, #tiin&ific sau artistic, care pot fi publicate

pr in or ice mijloc de reproducere. Pentru volumele publicate la intervale precum enciclopedii le, fiecarevolum este considerat o lucrare separat. Articolul #asedin Conven&ie define#te traducerile legale ca lucr rioriginale #i sunt protejate ca atare5.

Cele 21 de articole incluse în aceast Conven&ie cusiguran& a reglementat cu efecte pozitive proprietateaartistic #i literar în anul 1886.

Conferin&a a stabilit ca limba oficial, care va fi vorbitîn Biroul interna&ional #i va gestiona aceste reglementri,va fi franceza. Bugetul acestui Birou interna &ional va fi demaxim 60.000 fr., care va fi sus &inut de fiecare &ar dupun clasament cu #ase nivele de evaluate departajate

printr-un numr de unit&i: Clasa I - 25 unit&i, Clasa II -20 unit&i, Clasa III - 15 unit&i, Clasa IV - 10 unit&i, ClasaV - 5 unit&i, Clasa VI - 3 unit&i.

S-a stabilit ca aceste conferin&e s se desf #oare din patru în patru ani, urmând ca urmtoarea întâlnire s fie laParis. Dar pentru c nu toate statele participante la aceastConven&ie aveau aceia#i putere economic #i financiar s-a stabilit încadrarea fiecrui stat într-o anumit clascreia îi corespunde anumite unit&i valorice propor &ionalecu contribu&ia ei financiar . Astfel Germania, Fran&a,Anglia #i Italia au fost incluse la prima clas cu cea maimare contribu&ie corespunztoare celor 25 de puncte. Dinclasa a doua a f cut parte Spania. Belgia #i Elve&ia au fostincluse în clasa a treia în timp ce Haiti #i Tunisia au primit

clasa a cincia, respectiv clasa a #asea6.A#a s-a reglementat aceast problem prin înfiin&areaUniunii interna & ionale pentru protec & ia lucr #rilor literare i artistice, care a deschis o perspectiv legal #iinterna&ional a problemei dreptului de autor.

(va urma)

Note:1 Cloude Couhin, La propriété industrielle artistique et

littéraire, Tome premier, Paris, Ed. L. Larose, 1894. pag. 1472 Ibidem, pag 3863 Ibidem, pag. 177.4 Ibidem, pag. 1845 Ibidem, pag. 5516 Ibidem, pag. 561 #i 563







42

C o r n e

l i u S T O I C A

9 1

POENARU, Carmen - pictor, artist decorator.S-a nscut la 30 martie 1964, în comuna Barcea,

jude&ul Gala&i. A absolvit Institutul de Arte Plastice„Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, sec &ia designvestimentar textile, clasa profesorilor ValeriuVasilescu #i Doina Czoto Hordovan (1989). Estemembr a U.A.P.R. (1992), a Asocia &iei Europenea Arti#tilor (2008), a Clubului UNESCO, Piraeus,Atena, Grecia (2008) #i a Asocia&iei Femeilor Creatoare în Arta Plastic din România (2012).Particip la expozi&iile colective ale Filialei Bacua U.A.P., în cadrul creia activeaz, precum #i la altemanifestri de profil. Expozi&ii personale: CentrulInterna&ional de Cultur „George Apostu”, Bacu(1994); Galeria U.A.P. Sala Mare, Cluj-Napoca(1995); Galeriile Filart, Bacu (1995, 1998, 2000,2004); Sala Centrului Interna &ional SanskritiKendra, New Delhi, India (1996, 1998); GaleriaBaren Haggennschwil, Elve&ia (1997); „Art Indus”,

New Delhi, India (1998, 2005); Lalit Kala Akademy, New delhi (2001); Galeria „Top Art”, Piatra Neam&(2003); Galeria „Velea”, Bacu (2003); Glaria CafeSjesta Gallery”, Berna, Elve&ia (2004); „Art Batik”,Galeria Alfa, Bacu (2007); „Clowns”, Galeriile„Frunzetti”, Bacu (2008, 2010); „Dialog”, Galeria„Gold Art”, Bucure#ti (2010); „Pictura care teîmbrac” (pictur , vestimenta&ie, bijuterii), Galeriile„Frunzetti”, Bacu (2011); „Myster du noir”, designvestimentar, Galeria Frunzetti, Bacu (2012);„Delta finit-infinit”, Galeria Nou, Bacu, 2013;„Dona&ia Carmen Poenaru”, Complexul Muzeal„Iulian Antonescu”, Galeria Alfa, Bacu (2014).Participri la expozi&ii de grup: 1989, GaleriaAteneu, Bacu; Galeria Alfa, Bacu; 1990, Atelier 35, Bacu; 1991-1992, Galeria Alfa, Bac u; 1992-1993, Galeria Teatrului Na&ional Bucure#ti, et. 3/4; Galeria Cminul Artei, Bucure#ti; CentrulInterna&ional de Cultur George Apostu, Bacu;Galeria de Art Piatra Neam&; 1993, Saloanele deArt, Bacu; 1991, 1992, 1994, 1997, SaloaneleMoldovei, Bacu-Chi#inu; 2007, Salonul de

primvar , Bacu; „Icoane pe lemn”, AmbasadaRomâniei în Grecia etc. Participri interna&ionale:Weissbaden, Germania (1993); Weilerstadt,Germania (1995); Galeriile Ripustus Hameenlina,Finlanda (1996, 2000); Muzeul de Art Tabor, Cehia(1996); Galeriile Baren Haggennschwil, Elve &ia(1997); Centrul Cultural Român, Vene &ia, Italia(2001); „Art Consult”, New Delhi, India (2000,

2001); Academia Român, Roma, Italia (2002); Expozi&iaGrupului UNESCO, Atena, Grecia (2007, 2008), NokiaMuseum, Finlanda (2003) etc. Participri la Tabere decrea&ie: Tescani, Bacu (1995-1996, 1998, 2000); Cornu,Prahova (1994); Nicula, Cluj-Napoca (1994); Sl nicMoldova (1999); Sucevi&a (2002); Cini#lia, RepublicaMoldova (2004); Tescani-Bacu (1993-1995, 1996,1998); Slnic Moldova (2000); Chwnnaim India (2002);Sucevi&a (2002, 2004); Ci#milia, Republica Moldova(2005); Eforie Sud (2012, 2014); M gura Buzului(2013); Ocnele Mari-Vâlcea (2014). Distinc &ii: PremiulI la Concursul na&ional de art plastic pentru tineret, Cluj-

Na poca (1 982) ; Mare le Pr emiu pen tru crea &ievestimentar „Toamna bcuan” (1990); Premiul pentrucrea&ie vestimentar „Design 2000”, Sala Dalles, Bucure#ti(1990); Premiul U.A.P. la Saloanele Moldovei, Chi#inu(1994); Burs UNESCO de trei luni în India (1996);Premiul U.A.P.R. (2001); Premiul Ministerului Culturiidin Republica Moldova la Saloanele Moldovei, Chi #inu(2003); Premiul „Mihai Grecu” acordat de U.A.P. dinRepublica Moldova, Saloanele Moldovei, Edi &ia XIX,2009, Chi#inu (2009). Lucr ri ale sale se afl în colec&iide stat #i particulare din România, Anglia, Australia, Cehia,Elve&ia, Finlanda, Germania, Grecia, India, Norvegia,Olanda, Republica Moldova, Spania, Suedia, S.U.A.






43

Carmen Poenaru s-a împr &it cu generozitate de-a lungulanilor între pictur , grafic, icoane pe sticl #i crea&iavestimentar . A pendulat întotdeauna între figurativ #i artaabstract. Opera sa, de o mare varietate, este constituit în

jurul unor cicluri: „Spa&iu”, „Lumin”, „Universul copilriei,„Oglinda magic”, „Ritmuri”, „Gr dini interioare”, „Eros”,„Capricii”, „Rupestre”, „Simboluri”, „Vibra&ii”, „Colaj” #.a.Tablourile sale con&in secven&e ale universului mirific alcopilriei, nuduri feminine, reprezentri decorative cumotive florale, avimorfe #i antropomorfe, plsmuiri în cheieabstract, proiec&ii cu ecouri suprarealiste. Uneori artistaapeleaz la geometrizri #i stilizri inspirate din scoar &ele

populare române#ti, alteori imaginile sunt rezultatul uneifantezii debordante, pictate într-o coloristic exploziv,#ocant, produs al temperamentului su impetuos, energic,nelini#tit, în continu cutare de ceva nou. Carmen Poenarua imortalizat în acela#i timp priveli#ti ale peisajului unicdin Insula Myconos din Grecia (expozi &ia „Myconos, mirajulluminii”), al Deltei Dunrii (expozi&ia „Delta, finit-infinit”)sau aspecte ale Vene&iei, ora# despre care pictori&a spuneac „este imposibil s nu fii contaminat de farmecul, ineditul,opulen&a acestuia, unde totul e un spectacol #i o srbtoare

permanent #i unde pictezi chiar dac nu e#ti pictor”.Referindu-se la crea&ia artistei, maestrul Ilie Boca scria în1994: „Culori luminoase, galbenuri, ro #uri reci, mângâiate #i biciuite totodat, strunite cu #tiin& #i tr ite, compunnea#teptate spectacole. Materia colorat o utilizeaz cu plcere, f r idei preconcepute, cutând expresivitatea. Darurilenaturale, combinate cu nemul &umirea creatoare #i puterea de munc a artistei, ne dau garan&ia drumului ascendent,garan&ia succesului”. În lucr rile de pictur #i grafic realizate pe batic din mtase natural din India, Carmen Poenaruse mi#c între figurativ #i abstract. Motivele sunt dintre cele mai diverse, explorate în serii precum: „Zbor”,„Metamorfoze”, „Gr dini”, „Femei pe terase grece#ti”, „Pictur abstract”. Culorile sunt exuberante, linia desenuluiare fluiditate, artista î#i pstreaz spontaneitatea #i siguran&a în configurarea elementelor ce alctuiesc arhitecturacompozi&iilor decorative. Unele din aceste baticuri pot fi folosite de femei în diferite ocazii #i sub diferite forme, potfi chiar prelucrate, având dimensiunile cuprinse între 2 x 1,20 m, altele pot fi utilizate pentru decora &ii interioare,conferind spa&iului noble&ea #i cldura artei. În iconografia religioas, pictori&a dovede#te c este o foarte buncontinuatoare a celor mai bune tradi &ii ale artei bizantine #i a iconarilor români care au dat str lucire acestui gen.

Bibl.: Alexandru Cebuc, Vasile Florea, Negoi & L ptoiu, Enciclopedia arti tilor români contemporani, vol. I,Editura Arc 2000, Bucure#ti, 1996; Nstas For &u, Orizonturi artistice contemporane , Editura PanEurope, Ia#i, 2006;Valentin Ciuc, Dic & ionarul ilustrat al artelor frumoase din Moldova 1800-2010 , Editura Art XXI, Ia#i, 2011.

M # gura, pastel

Biserica Sf. Sofia, Instanbul

Arlechin







44

C o

r n e

l i u S T O I C A „Mask 2014”

Organizat ca itinerant, expozi&ia bucure#teanuluiFlorin Stoiciu „Mask 2014”, dup popasuri la Tulcea#i Br ila, a ajuns în aceste zile de început de octombriela Gala&i. De aici va pleca la Constan&a #i în alte ora#edin &ar . Autorul ei (n. 24 iulie 1965, comunaMnstirea, jude&ul Clra#i), cunoscut mai ales în postura lui de redutabil gravor, este conf. univ. dr. laUniversitatea Na&ional de Arte din Bucure#ti, Sec&iaGrafic, membru al U.A.P.R. din 1993. De la absolvireaaceleia#i universit&i la care acum lucreaz, clasa

profesorului Mircia Dumitrescu (1992), #i-a organizat17 expozi&ii personale la Bucure#ti, Cluj-Napoca,Timi#oara, Basel (Elve&ia), Viena (Austria), Berlin(Germania), a participat la numeroase manifestri cucaracter na&ional #i interna&ional, a fost onorat cuimportante premii pentru lucr rile sale (Premiul pentrucea mai bun grafic de carte, Cluj-Napoca, 1992;Premiul Tineretului acordat de U.A.P.R., 1996; PremiulI la Concursul Na&ional de Litografie „ConstantinGvenea”, Tulcea, 1996; Premiul III la BienalaIntercontinental de Grafic Mic „Inter-Art”, Aiud,

2010; Premiul pentru grafic la Bienala „IonAndreescu”, Buzu, 2010 etc.). Florin Stoiciu este #iautorul unor volume de specialitate: „Materialitatea îngravur ” (Editura UNARTE, Bucure#ti, 2006),„Materialitatea în gravur - tehnici #i maniere” (Editura„Polirom”, Ia#i, 2010); „Aquatinta pe tabl de o&el - olucrare, o expozi&ie” (Editura UNARTE, Bucure#ti,2011). Lucr ri ale sale se gsesc în colec&ii de stat #i particulare din România, Belgia, Marea Britanie,Japonia, Elve&ia, Fran&a, Austria.

Tema expozi&iei „Mask 2014”, care însumeaz

tablouri realizate în tehnica acrilic pe pânz, o constituienudul feminin, o tem foarte veche a artei, dar #i extremde dificil. N. N. Tonitza considera nudul drept „ceamai subtil înfr &ire între lumin #i culoare” #i tot elsus&inea c „buna cuviin& #i con#tiinciozitatea profesional nicieri nu sunt mai intens puse laîncercare ca în studiul nudului”. Florin Stoiciu gloseazcu acribie pe acest motiv în toate cele 45 de lucr ri prezente pe simeze, lsând s se vad viziunea sa profund modern, cu ecouri din sintaxa expresionist,fervoarea cu care se apleac asupra feminit&ii #iintimit&ii femeii, st pânirea cu un înalt profesionalisma mijloacelor de exprimare plastic. Imaginileconfigurate de artist sunt dintre cele mai diferite. Femeia

este redat când în integralitatea trupului su, cândnumai fragmentar, când în ipostaze statice, când înmi#care, când chipul su este limpede conturat, cândeste estompat sau de-a dreptul ignorat. Adesea o vedemdezbr cându-se, lsând s i se vad sutienul sau este pictat în racursi #i î#i acoper cu mâna organul sexualîntr-un gest de pudicitate. Alteori este vzut din spate#i din profil, a#ezat pe o canapea sau cufundat într-

un fotoliu, având capul acoperit sau&inând în mân

unfruct, cu bra&ele împreunate deasupra sânilor, ghemuit,

conversând cu o alt persoan. Dar din câte unghiuri #iîn câte pozi&ii n-o prezint pictorul, mereu preocupatde a nu fi monoton, de a oferi privitorului imagini cares-l re&in la un dialog cu f pturile sale feminine. Atuncicând el insist pe claritatea chipului, putem s descifr mîn expresia fe&ei #i a ochilor strile prin care trec personajele, emo&iile, sentimentele tr ite, putem s ptrundem în psihologia acestora. În astfel de situa &ii,femeile din pânzele lui Florin Stoiciu sunt surprinse înatitudini de extaz #i de medita&ie, de visare, cufundate

în gânduri sau temtoare, suferinde, indispuse, dândimpresia c se relaxeaz sau par c s-au abandonat






45

realit&ii din jur. Pictorul nu urmre#te senzualitatea,nici frumuse&ea anatomic a corpului feminin, dar nicinu exalt sexualitatea sau vulgaritatea. Nudurile saleau forme pline, sâni opulen&i, o carna&ie care exprimconcrete&ea materiei, uneori sunt dezvluite chiar zoneleadipoase ale #oldurilor #i abdomenului. Modelele sunt

femei ajunse la maturitate, care nu provoac, nuispitesc, dar care au o anumit frumuse&e moral,gesturi fire#ti, ceea ce le confer o superioritate special#i atrag simpatia privitorilor. Desigur, sunt în expozi &ie#i câteva nuduri reprezentând femei mai tinere, caredezvluie ale calit&i fizice. De cele mai multe ori personajele sunt proiectate pe un fundal decorativ deforma unei plase cu ochiuri ptrate, ceea ce creeazun sentiment al recluziunii, al izolrii personajelor într-un mediu închis. În mod frecvent, în patrulaterulsuportului î#i face apari&ia o masc brbteasc ce pare

a stânjeni f ptura feminin. Este ca #i când ar ptrundeun ins nedorit într-un spa&iu intim. Exist în pânzeleartistului o anumit not dramatic, dat de preponderen&a griurilor #i culorilor închise, de modulde gândire #i construc&ie a compozi&iei.

Fin observator al femeii-nud, Florin Stoiciu a abordatacest gen al picturii într-o interpretare proprie, lsânds-i admir m #i aici calit&ile sale de excelent desenator, precizia liniei, spontaneitatea, echilibrul compozi&ional,armonia, propor &iile, atribute remarcate în lucr rile degravur , dar #i pe cele de colorist, care utilizeaz ogam cromatic de mare sobrietate, la fel ca #i personajele din tablourile sale. Expozi&ia „Mask 2014”invit iubitorii de frumos la un dialog incitant, benefic,despre prezen&a nudului în arta contemporan #i a posibilit&ilor arti#tilor de a gsi solu&ii noi de perpetuarea unui gen care a fost iubit, pre&uit #i cutat în toateepocile.

Mask 046

Mask 03 Mask 05

Mask 014







46

P r .

E u g e n

D R # G O I

DOCUMENTE INEDITE (VI)

Câteva documente care se pstreaz la Serviciul Ju de & ean al Arhivelor Na & ionale din Gala & i,descoperite în timpuldocumentrii, dup publicareacelei de-a cincea p r &i aacestui serial, ne determin sne întoarcem la anii

1922-1923, frângând un piccursul cronologic de pân acum al prezentriiistoriei caselor prodromite aflate în ora #ulmoldovenesc de pe Dunre. Este perioada când laconducerea Schitului românesc Prodromul de laSfântul Munte Athos se afla ca egumen ie #eanulHrisostom Apostolache.

Dintr-o scrisoare trimis de Tribunalul dinGala&i, în iunie 1923 chiria#ului I. Constantinides,care ocupa imobilul din str. Pantelimon nr. 7,

proprietatea Prodromului, referitor la procedurade evacuare pentru neplata chiriei, reiese c „M #n# stirea Prodromul de la Muntele Athos nu

are alt procurator autorizat s# administreze… propriet #& ile din Gala & i, str. Codreanu nr. 27 i29, precum i cele din str. Pantelimon nr. 5, 7 i9, decât pe ieromonahul Simion Ciumandra“ 1.Acest ieromonah, egumen al Schitului „Icoana“ dinBucure#ti, era recunoscut de ctre mitropolitul

primat al Bisericii Ortodoxe Române, MironCristea, conform unei scrisori din 12 ianuarie19232. O astfel de decizie survenea în urmatulbur rilor provocate de fostul stare & alProdromului, pentru care Sfântul Sinod a fostnevoit s ia msuri severe. Este vorba de

ieroschimonahul Anichit Dumitrescu, originar dinTutova – Bârlad. Într-o adres trimis la 15 ianuarie1923 protosinghelului Simeon Ciumandra,conductor al Schitului „Icoana“ din Bucure #ti, sear ta: „Sfântul Sinod, în edina sa din 23noiembrie/6 decembrie 1922, a constatat c #numitul Anichit nu mai poate fi considerat ca

stare & legal al Schitului Prodromul, iar în urma purt #rei sale necanonice a devenit nevrednic amai fi suferit în rândurile cinului monahal.

Astfel , n-are nici un drept a dispune niciochestiune ce prive te vreo parte din averea

Prodromului de pe teritoriul României.

Totodat # Sfântul Sinod a emis (delegat, n. ns.)din sânul s#u pe Prea Sfin & ia Sa, episcopul

Visarion Puiu al Arge ului, ca înso & it de un delegat al onor(atului) Minister de Culte s# ias# la fa & a locului în

Athos i, f #când cercetare asupra situa & iunei de acolo, s# propuie solu & ii pentru restabilirea ordinei; iar pân#atunci a luat m# suri s# se sisteze imediat orice ajutor de la statul român i orice dispozi & ie în averea de peteritoriul Regatului român adunat # din mijloacele

Regatului“3.Peste o s ptmân (13 decembrie 1922) mitropolitul

primat Miron Cristea comunica episcopului Visarionhotrârea sinodal, scriindu-i, între altele c stareascandaloas de la Prodromul „este pentru înaltacârmuire bisericeasc# din regat cu atât mai nepl #cut #cu cât neorânduielile i certurile din schitul românesc

sunt apte nu numai a p# gubi interesele duhovnice ti imateriale ale schitului, ci a compromite vaza i reputa & iaromânilor peste tot în fa & a celorlalte na & iuni de aceea icredin &# cu noi“ #i-i comunica oficial episcopuluiArge#ului c Sfântul Sinod al Bisericii Autocefale Românel-a delegat s mearg la fa&a locului, înso&it de un delegatal Ministerului Cultelor, „pe de o parte voind a cunoa teadev#rata stare a lucrurilor, iar pe de alt # parte, în

scopul de a sf #tui pe cuvio ii monahi din întreg soborul Schitului Prodromu s# contribuie la restabilirea ordinei,a disciplinei monahale i a legalit #& ii“4. Nu #tim din cemotive episcopul Visarion Puiu n-a dat curs unei astfel dehotrâri5.

Ieromonahul Hrisostom Apostolache î#i exercitadrepturile de egumen al Prodromului, aprând propriet&iledin &ar ale schitului atonit. Astfel, prin procura din 5februarie 1922, împuternicea pe Grigore S. Agarici, dinGala&i, str. R zboieni nr. 30, s-l reprezinte „înainteaoricrei instan&e judectore#ti ori administrative“, avânddreptul de a apra toate interesele schitului de la Athos6.

La rândul su, ieromonahul Simeon Ciumandra ddea puteri depline aceluia#i G. S. Agarici s administrezeimobilele ce are mnstirea noastr în ora#ul Gala&i, str.Codreanu nr. 27 #i 29, precum #i cele din str. Pantelimonnr. 5, 7 #i 9“7.

Prin aceast msur , împuternicirea dat„ieromonahului Visarion de la Episcopia din Gala &i aîncetat cu totul“, dup cum se specifica într-o notificaredin iunie 19228. A#adar, arhimandritul Visarion Nicolau,slujitor la Catedrala Episcopal din Gala&i, despre care în

partea a III-a a serialului nostru dedicat acareturilor dinGala&i ale Prodromului, ar tam c fusese împuternicit înanul 1926 s reprezinte interesele schitului românesc de

la Athos9, a mai avut anterior anului 1922 o procur similar . În aceia#i notificare amintit mai înainte se mai






47

ar ta c în anul 1922 nu se mai pot face contracte deînchiriere decât „pentru un termen de un an, deoarece dela 23 aprilie 1923 Mnstirea Prodromul va construicldiri noi“10. Nu avem cuno#tin c un astfel de proiect,referitor la construirea de noi case de c tre SchitulProdromul în Gala&i, s fi devenit realitate.

Pentru a înltura specula&iile în cadrul litigiilor legate

de posesiunile din &ar ale Prodromului care se f ceau dectre unii avoca&i, invocându-se absena unei precizrilegate de statutul juridic al schitului românesc de laMuntele Athos, se iau msurile cuvenite. În acest sens,

potrivit Certificatului nr. 3883 din 3 octombrie 1922,eliberat de Mitropolia Ungrovlahiei #i care s-a trimiseparhiilor din &ar unde Prodromul avea terenuri sau case,Schitul Prodromul „este biseric na&ional în afaragrani&elor statului politic român. Numitul schit se afl înlegtur canonic cu Sf. Mitropolie a Ungrovlahiei, iar dela stat prime#te o subven&ie anual de 12.000 lei“11.Ministerul Cultelor #i Artelor certifica, la rându-i, la 31

august 1922, c „Schitul chinovial românesc Prodromuldin Sf. Munte Athos, peninsula Chalcidic , este ocomunitate religioas româneasc, recunoscut de stat ca

persoan moral #i juridic #i se afl sub controlulorganelor religioase #i politice din &ar “12.

Nu cunoa#tem motivele pentru care egumenul de laProdromul î#i schimb op&iunea legat de împuternicitulsu gl&ean. La începutul anului 1923 ieromonahulHrisostom Apostolache ddea „depline puteri domnuluiConstantin Mitescu, avocat din Gala & i, ca în persoan#

sau asistat de vreun alt domn avocat s # m# reprezinteînaintea tuturor autorit #& ilor administrative i

judec#tore ti din & ar #“13.

Prin interven&ia ferm a acestui avocat, câ &iva chiria#ir u platnici, în urma proceselor intentate, vor fi evacua &ide ctre portrei. Ne referim, între altele, la cazul lui PanaitSetanidis14 #i Lazr Triecanidis15, ambii chiria#i ai locuin&eidin str. Pantelimon nr. 7.

Dup aceast acolad ne întoarcem la anii 1940-1944.Sr cia #i nesiguran&a din perioada celui de-Al Doilea

R zboi Mondial suprapuse peste distrugerile provocatede cutremurul de pmânt din noiembrie 1940 nu erausingurele cauze ale ritmului lent în care se colectau chiriilecaselor Schitului Prodromul de la Gala &i. O adresexpediat la 14 februarie 1942 de ctre episcopul Cosma

Petrovici patriarhului Nicodim al Bisericii OrtodoxeRomâne men&ioneaz faptul c restan&ele chiriilor nu sedatoreaz doar sr ciei în care cei mai mul &i se afl, ci #i

pentru c unii dintre chiria#i „au fost concentra&i de 2 #i 3ani“16. Cu toat aceast situa&ie, printr-o mobilizare #istruin& mai mare a administra&iei de la Centrul Eparhialdin Gala&i, în primvara anului 1942, lucrurile se maiîmbunt&esc #i chiriile sunt colectate în propor &ie multmai mare decât pân atunci.

Tot acum Patriarhul Nicodim Munteanu a solicitatEpiscopiei Dunrii de Jos ca dup ce va expira poli &ele deasigurare ale imobilelor Schitului Prodromul – asiguraref cut la societatea „Asigurarea Româneasc“ – s se fac

alte asigur ri la Eforia Bisericii Ortodoxe Române,conform Decretului Regal nr. 1591/1928 17.

O schimbare de situa&ie se petrece la finele anului1943. Astfel, Patriarhul Nicodim comunica EpiscopieiDunrii de Jos18 c s-a hotrât ca administra&ia imobilelor schitului „s fie predat Schitului Prodrom, cu inventar înregul, prin administratorii Schitului Darvari dinBucure#ti“.

Nu #tim cum s-a materializat aceast hotrâre; cert este

c Episcopia Dunrii de Jos se îngrijea, în continuare deîncasarea chiriilor pentru imobilele Prodromului. Aflmacest lucru din dou mrturii inedite din anii 1943 #i 1944legate de persoana ieromonahului Serafim (Spiru) Luis,despre care am amintit în numrul trecut al acestei reviste.

Astfel, Episcopia Dunrii de Jos confirma, la 24februarie 1944 ieromonahului Serafim Luis Gheorghiuaflat la Sfânta Mnstire de la Bal#oi Fontan din Odesa19

c s-a primit suma de 1.400 lei, reprezentândcontravaloarea chiriei pentru locuin &a din str. Pantelimonnr. 5, unde locuia o familie nevoia# cu mul&i copii20.

La 16 septembrie 1943 ieromonahul Serafim

Gheorghiu se afla în Chi#inu. De aici a trimis o carte po#tal Episcopiei Dunrii de Jos, în care scria: „Prin prezenta cerând i(ertare) pentru întârzierea pl #& iichiriei la imobilul «Prodromului», întârziere venit # dela faptul c# m# aflu acum ca misionar la Odesa, v # faccunoscut c# ve & i primi lunar suma de lei 350 de laSeminarul Teologic din Chi in#u. Cu respect, ierom.Serafim Gheorghiu“21.

(va urma)

Note:1 Serviciul Judeean al Arhivelor Naionale, Galai (în continuare seabreviaz0 SJAN Galai), Fond Tribunalul Judeului Covurlui, sec. I,Judec0toreti, dosar nr. 69/1923, f. 3.

2 Ibidem, f. 4.3 Ibidem.4 Dumitru Stavarache, Ion Negoescu, Mitropolitul Visarion Puiu. Relaiile cu biserici din Athos. Documente, 1905-1957, Târgovite,2008, p. 127-128.5 Ibidem, p. 129-135.6 SJAN Galai, Fond Tribunalul Judeului Covurlui, sec. I, Judec 0toreti,dosar nr. 69/1923, f. 12. Câteva date despre înv 00torul Grigore Agaricivezi la Constantin Clit, coal . i cultur . de la începuturi pân . în 1942,în Monitorul de Vaslui, 8 iulie 2014.7 Ibidem, f. 13, scrisoare din iulie 1922.8 Idem, dosar nr. 70/1923, f. 4.9 Pr. Eugen Dr 0goi, Acareturile din Galai ale schitului românesc Prodromul (III), în „Dun0rea de Jos“, nr. 148, iunie, 2014, p. 36-37.10 SJAN Galai, Fond Tribunalul Judeului Covurlui, sec. I, Judec 0toreti,

dosar nr. 70/1923, f. 4.11 Idem, dosar nr. 69/1923, f. f. 6.12 Ibidem, f. 7.13 Idem, dosar nr. 71/1923, f. 2.14 Idem, dosar nr. 70/1923, f. 1.15 Idem, dosar nr. 71/1923, f. 13-32.16 Arhiva Arhiepiscopiei Dun.rii de Jos, Fond Dosare Generale, dosar nr. 2485/1941-1949, f. 23.17 Adres0 a Patriarhiei Române din aprilie 1942.18 Prin adresa nr. 5761 din 23 decembrie 1943. Arhiva Arhiepiscopiei Dun.rii de Jos, Fond Dosare Generale, dosar nr. 2485/1941-1949, f. 121.19 Este vorba de M0n0stirea moldoveneasc0 de c0lug0ri AdormireaMaicii Domnului din cartierul Baloi Fontan din Odesa (Ucraina), undeactualmente se afl0 sediul Arhiepiscopiei din Odesa. Cf. http:// pelerinaje-duhovnicesti.ro/print.php?plugin:forum.28720 Arhiva Arhiepiscopiei Dun.rii de Jos, Fond Dosare Generale, dosar nr. 2485/1941-1949, f. 126.21 Ibidem,f. 138.







fantezie româneasc(

48

D u

m i t r u

A N G H E L

Volumul de literatur liric „Ordineîn gânduri”, Editura PIM, Ia#i, 2013, 52de pagini, semnat de poetul #i publicistulMihai Vintil, are ritmul, muzicalitatea,structura prozodic #i sincopele sonore alemuzicii Rap, cu modula&ii insinuant sonore, pe care le ve&i percepe chiar de la primul poem, „Ordine în gânduri”, (pag. 9), care adat #i titlul cr &ii: „E haos în lume / Bnci,oameni, vie&i / Se pr bu #esc... / ... /

Pentru stabilitate / Amdecis / S-mi fac /Ordine în gânduri...”La prima lectur aversurilor mi l-amimaginat pemenestrelul de secolXXI îmbr cat în blugide firm, cu o frizur punk #i cu un cerceldoar în urecheastâng, într-o mân cuun microfon #i încealalt cu stativul desus&inere a acestuia,cu vocalizele r stiteale nonconformistuluiPuya, în stiluli n c o n f u n d a b i l promovat de B.U.G. Mafia, Parazi&ii sauchiar 50 Cent sau Eminem.

Domnul Mihai Vintil, publicistexperimentat, redactor-#ef al Revistei on-line „Info-Est”.ro Br ila din 2009, autorul a peste 3000 de articole pe teme de economiedar #i de poezie, ca #i a dou cr &i de publicistic economic: „Dincolo demarketing” #i „Contractul de vânzare-cumprare comercial”, aprute la prestigioase edituri din Bucure#ti #i Ia#i, aavut timp #i pentru... marketingul liric, pentruc „Ordine în gânduri” este a treia carte a

sa de literatur dup „Primii pa#i”, volumul

de debut, aprut la editura br ilean Edmunt în 2005,#i „Fiare #i oameni”, publicat la Editura Pim, Ia#i,2012.

„Ordine în gânduri” este, în primul rând, o poezie modern, cu o tehnic a versifica&iei a#ezat pe portative îndr zne&e, pe lait-motivul unei elegantedezordini studiate, cu un vers fragil, sticlos #itranslucid gata s plesneasc de tensiune luntric,dar #i în nota de ambiguitate provocat de o „Ordine

în... dezordine”, dupafirma&iile din Prefa & asemnat

de scriitorul #i dramaturgulIon Blan.

Sunt 34 de poeme,cu o liric militant, agresivchiar, cu acute în allegro manon tropo, pe teme inspiratedin publicistica „Jurnalelor deactualit&i”, înso&ite pe alocuride câteva desene cu un pronun &at caracter ludic,maniera picturii naive sau asurprinztoarelor graffittistradale, care, împreun cuaura #i semnifica&ia metaforei,dau valoare faptului de via&transformat în sentiment #iemo&ie bine temperat:„Minciuna guvernant / Î&istrive#te tâmpla / Vorba fals

/ E scârb / Eliberat. / Respir Speran&a / C nusuntem pro#ti / ...mereu”, din poemul „Nu suntem

pro#ti”, de la pag. 11.Faptul politic, violent în toat Istoria omenirii,de la înfruntrile cu arcul #i sge&ile Comunei Primitive#i pân la armele sofisticate, atomice sau bacteriologiceale Prezentului, ori ale chimiei demente din Siriacontemporan, sunt subtil sugerate de metafora pietreiaruncat în gâlceavaneostoit a oamenilor: „Din cândîn când / În lume / Totul se-mpute /(i via&a nu e via&/ S mai tr ie#ti nu po&i / (i-atunci / Piatra devineargument...”, poemul de la pag. 14.Poetul, pacifist notoriu, este partizanul Timpului care

vindec toate r nile provocate de nes buin&a

de Mihai VINTIL *






49

oamenilor: „Timpul / Durerilor / Vindec altfel / (ivia&a / Continu /(i-n noi / Altcineva” („Timpul”, pag.16), care parc are ritmicitatea muzicii Rap, de careaminteam la început. Oamenilor le r mâne „curcubeul”

speran&ei: „P#e#te / Pe umbra curcubeului / (i totulva deveni / Clar” (pag. 17), iar îndemnurile poetuluisunt altruiste #i optimiste: „Pstreaz-&i inima /(i visele/ ... / Iar privighetoarea / Va veni” („Lumina”, pag.18). Este semnificativ #i Resemnarea mioritic, dupapostolatul unuia dintre miturile fundamentale alefolclorului românesc, jertfa baciului moldovean din balada „Miori&a”: „(i de-o fi s mor / În câmp demohor”, ca argument al poetului de azi pentru secolede umilin&e, dar #i ipostaza revoltei: „Dar, uneori, subunele nevoi, / Mai ies #i resemnrile din noi”(„Resemnare mioritic”, pag. 22).

Are #i visuri... care contrazic realitatea. într-o lume în care nimeni nu mai cite#te: „Am visat / Caveam un dictator luminat / Care a închis crâ#mele /Pentru libr rii / (i cr &ile au început a curge / Prinmin&ile oamenilor...” („Am visat”, pag. 29).

Poate, de aceea, poetul pare derutat #icontrariat c oamenii nu mai sunt oameni, cu O mare,#i c au cam înprumutat masca duplicitar a zeuluiIanus: „Pe zi ce trece / Descopr trist / C oamenii

cu dou fe&e / Întorc spre noi / Doar masca / Cezâmbe#te...” („Oamenii”, pag. 31).Aceast apeten& pentru o tematic iscat de

evenimente, întâmplri #i reac&ii publice imprimtehnicii literare #i prozodiei versurilor din „Ordine îngânduri” un subtil caracter epigramistic, prin sugestiaacid a criticii #i prin nuan&a ironic ori sarcasticuneori, cu trimitere lacatrenele specifice acestei speciiliterare a genului liric. Dac, de pild, a# segmenta poemul „Drumuri #i flori”, a# putea ob&ine douepigrame: „Pa#i în vise / Gânduri / Abisuri / Drumuri

#i flori / Peste orori”, prima, #i „Ordine în toate /(oapte-n pcate / Petale de flori / Drumuri prin noi”(Op. cit., pag. 23), numai c lipse#te trimiterea lacineva anume, cum fac epigrami#ti.

Domnul Mihai Vintil este poet dar publicistul din gena sa spiritual se revolt, pentruc Televiziunile fac mult r u prin promovareavulgarit&ii agresive luat ca mod de via&, iar camodele sunt oferite subproduse umane: „Vorbim mult/ (i f r rost / Glasul spart #i prost / R sun peste tot

/(

i noi / Cocârjate suflete / De goi / Înghi&im/ Vorbind/ Vorbitul ca vorbit...” („Vorbitul ca vorbit”, pag. 32),

Foto: Adrian Z #inescu

sau, din poemul „Pcliciul”: „Iar a prut / S ne dealec&ii de via& / Hhit la început / Final trist / Grea&/ Ziceri pompoase / Despre nimic / Gânduri bete /De creier mic /(i, la final, / Surâs bizar / De Pclici...”

(Op. cit., pag. 36).Romantic incurabil #i cet&ean onorabil, poetul

Mihai Vintil ofer solu&ii pertinente în poemul„Compatibilitate”: „Pentru schimbarea ce ne-o cer /Trebuie s începem cu noi / S ne schimbm mâinile/ Cu altele mai bune / S ne schimbm picioarele / Cuunele mai ar toase / S ne schimbm capul / Cu unulmai de#tept / (i, la sfâr #it, / S ne schimbm sufletul/ Pentru c doar astfel / Vom fi compatibili / Cu lumeaminciunii / De dincolo de / Ordinea în gânduri” (Op.cit., pat. 37), cu o fantezie u#or ironic, cu tendin&eîntre joc calculat #i mesaje rafinate de gânditor stimulatde realit&i, pe care le reprim drastic, în numele unuicod moral obiectiv.







50

Responsabilitatea pentru grafie, con#inutulopiniilor, argumentelor sau p&rerilor apar#ine,

în exclusiv itate, autorilor. Materialeleprimite, publicate sau nepublicate, nu se

înapoiaz&. Redac#ia revistei nu împ&rt&(e(te întotdeauna ideile con#inute în textele publicate.

Revista Dun#rea de JosEDITOR:

CONSILIUL JUDE*ULUI GALA*ICENTRUL CULTURAL „DUNREA DE JOS”

Str. Domneasc&, nr. 61, Gala#i, cod. 80008tel.: 0236 418400, fax: 415590

e-mail: [email protected]

ISSN: 1583 - 0225

Manager: Sergiu DUMITRESCU

Redactor-(ef: Florina [email protected]

DTP (i coperte:Eugen [email protected] coperte: Adrian ZinescuCulegere (i corectur&:Laura DUMITRACHEIna Diana PANAMARCIUC

Alte detalii despre activitatea CentruluiCultural Dun&rea de Jos Gala#i pot fi aflate pepagina web a institu#iei (http://www.ccdj.ro/)sau pe adresa de facebook ccdj Galati .Adresa on-line a revistei (i arhiva par#ial& seg&sesc pe aceea(i adres& web.

Tematici

Num#rul 154, Decembrie Emo & ia, Teatrul corpului

Num#rul 155, Ianuarie Antoine de Saint-Exupery - mit,

geniu sau mod # în & epenit #?

Num#rul 156, Februarie Lutul i viul

Revista Dun#rea de Jos este membr& APLER (Asocia#ia Publica#iilor Literare (i a Editurilordin România)

Din sumar:

Cartesen & a-poezie 21- Alexandru Maria - p.2 Ipostaze etnografice, Carmen Serea - p.3

Cartesen & a-proz# 7 - Petre R#u, a.g. secar # - p.4 In memoriam Octavian I. Co ovliu - p.5 Muzeul Zonei Pesc#re ti ..., Ani oara ( tef #nuc# - p.6Sate, sate împu cate, S.D. - p.7

Interviu cu Victor Cilinc# (II), Gh. Nazare - p. 8 Doctorul Vizitiu, Vasile V. Popa - p.12 Melodia poetului-martir Dumitru Matcovschi - Alexandru Cocetov - p.14 Dumitru Matcovschi ... - Aliona Voronechi - p.15 Estetizarea st #rii pasionale, Octavian Mihalcea - p.16Scrisul între natur # i cultur # , Nicolae Bacalba a-p.17Cultura ca putere, George Late - p.18Universul din sufletul copiilor, Cezarina Adamescu -p.20

Excep & ia erorii (I), Constantin T #nase - p.22 Ateneul Român, Recital de pian Andrei Gavrilov - p.23 Eroul de la Giurgiule ti, Cristian C #ld #raru - p.24 Florette Piquemal, Mariana Tomozei Coco - p.26Poezie: Monica Toth - p.28Poezie: Lumini & a Cojoac# - p.29Poezie: Valentina Tihon - p. 30Poezie: Fani Dumitrache - p. 31

Înv#luiri de timp poetic, Livia Ciuperc# - p.32Gala & i, ora ul meu, George Milea - p.32

Mângâieri c#tu e, r # stigniri blânde, a.g.secar # - p.33 Literatur # i film..., cronic# de a.g.secar # - p.34 Moartea unei corcituri (IV), Ioan Gh. Tofan - p.36

Monumentul-Tradi & ie i viitor , Radu Mo & oc - p.39 Dreptul de autor, Radu Mo & oc - p.41 Dic & ionar Arti ti Plastici G#l #& eni 91, C. Stoica - p.42 Morphochroma: Florin Stoiciu , C. Stoica - p.44 Acareturile din Gala & i...(VI), pr.Eugen Dr # goi - p.46Ordine în gânduri, cronic# de Dumitru Anghel - p.48Ccdj - programul lunii decembrie - p.51


mailto:[email protected]



http://www.ccdj.ro/)



http://www.ccdj.ro/)






programul lunii decembrie

1 decembrie - Ziua Na#ional& a RomânieiAnsamblul „Doina Covurluiului” #i Fanfara „ValurileDunrii” vor sus&ine concerte #i spectacole

3 decembrie: Clubul umori(tilor „Verva”În prima miercuri a fiecrei luni are loc întâlnireamembrilor Clubului umoritilor „Verva”.

12 decembrie: Proiect cArtESEN*E-poezie -Lansarea volumului nr. 22 - Marius Grama

12 (i 19 decembrie: Program ClepsidraAnsamblul „Doina Covurluiului” #i Fanfara „ValurileDunrii” vor sus&ine concerte #i spectacole filantropice pentru persoane din categorii sociale defavorizate

15 decembrie: Revista „Dun&rea de Jos”- Emo & ia,Teatrul corpului.

15 decembrie: „În luminile rampei” – spectacolulclaselor de balet #i canto muzic u#oar din cadrul

(colii de Arte

19 decembrie: Cercul de etnografie (i folclor„Tudor Pamfile” – personalitatea i opera lui PetruCaramanSe adreseaz în special tinerilor, speciali#tilor #iiubitorilor de tradi&ie în vederea cunoa#terii #ivalorificrii poten&ialului etnografic alzonei noastre.

21 decembrie: Festivalul de datini (i obiceiuri deCr&ciun (i Anul Nou „Tudor Pamfile”Manifestare tradi&ional care reune#te într-o prezentarespectaculoas obiceiurile #i tradi&iile române#ti alesrbtorilor de iarn. Particip grupuri de arti#ti, cercuri#i grupuri folclorice, rapsozi populari din jude&ul Gala&i.

22 decembrie: Ziua eroilor Revolu#iei dindecembrie 1989Fanfara „Valurile Dunrii” asigur ceremonialul oficial

la Monumentul Eroilor.




dunarea de jos 153 noiembrie

Documents