dumnezeu nu este o - cdn4.libris.ro nu este o carte... · dumnezeu nu este o carte nu giseam, de...

9
George Dumitru Dumnezeu nu este o carte O abordare istorico-critici a crestinismului

Upload: others

Post on 01-Sep-2019

27 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

George Dumitru

Dumnezeunu este o carte

O abordare istorico-critici a crestinismului

Descrierea CIP a Bibliotecii Na$onale a RominieiDUMITRU, GEORGE

Dumnezeu nu este o catte / George Dumitru. -Bucuregti : Smart Publishing,2019

ISBN 978-60 6-89 5 5-70-1"

2

Redactarea si corectura textului aparlin exclusiv autorului.Smart Publisbing nuigi asuml rispunderea

pentru punctul de vedere al autorului.

Copyright @ 2079 George DumitruToate dreptu rtle rezewate.

Copyright @ 2079 Smart Publishing

Tehnoredactor: Liviu Stoica

ISBN 978-60 6-89 56-70 -t

Bucuregti 2019

Cuprins

Pro1og.......... ...'........"..'.9

r. Religia, calea chtre Dumnezeu? "...........'.........23

r.r Religia adevXratd - doar un simplu accident geografic? '......."..'..'.23

1.2 Dorinla de cunoaqtere, un fruct interzis?...... j.....'..... zB

r.g R5d[cina fenomenului religios: frica."".......' '........'...33

1.4 Un Dumnezeu misterios... .........'........."37

r.5 Ordinea divini trebuie p5strati.... ......... 43

z. Biblia, cuvAntul lui Dumnezeu? ................ ......47

z.r Inspiralia Scripturilor .

2.2 Formarea canonului bibIic........... .'........57

2.8 Argumentul circular in sprijinul inspiratiei Scripturii ...........'....... 65

2.4 Principiul,,SoIa Scriptura" gi alte prejudec[1i in legbturicu Biblia .'.'.'....'........'...72

2.5 CAnd lucrurile se complicl ....'......'....... BS

3. Biblia sub lupd: de ce nu este ceea ce pretinde a fi.......'..."......'.........'.... Bg

3.r. Copierea scrierilor cregtine....... ............91

3.z'Complica!iiincunoaEtereatextuluiini!ial..'....'.

3.3 Contextul teologic al transmiterii textelor scripturii ......'............"-97

3.4 Transform5ri ale evangheliilor Ei epistolelor in primele

dou[ secole.. ....".........1o2

3.5 Conc1u2ii................... ...'.... 11o

4. Evolu{ia lui Yahweh: de la origini mitologice la,,Dumnezeul iubirii".... 116

4.r Yahweh, zeul muntelui sacru......... ...... 116

4.e Yahweh, zeul wemii.. ...... 119

4.3 Yahweh, zeul ri2boiu1ui................. ...... Lzt

4.4 Originea mitologici a lui Yahweh .......125

4.5 Ashera, solia lui Yahweh .....................L3'2

4.6 Yahweh, un Dumnezeu gelos, mAnios ;i... iubitor........................136

5. Yeshua din Nazaret: un Gandhi al iudeilor sau fiul lui Yahweh? ........... L4T

5.r Un fiu de Dumnezeu ignorat de istorici.... .........:......L47

5.2 Evangheliile - telefonul fXrX fir al informaliilor despre Isus ....... r5e

5.3 Falsuri in evanghelii - cAnd a minli este spre slavalui Dumne2eu.................. ................$6

5.4 Adevlrata misiune a lui Isus - apocalipticismul ........... ...............164

5.5 Minunile lui Isus gi profeliile mesianice - fapte istoricesau farse istorice? .......L7r

S.6 Eticd indoielnic5 la Isus.......... .............185

8.7 De ce a murit Isus?............ ................... 191

5.8. ,,AdevIrat a inviat"?. ......2o1

S.S. in loc de concluzii: cine a fost totqi Isus d.in Nazaret?...... ........ z2B

lnlXnluit in dogme - o via![ confiscatd ........287

6.r Trinitatea................... ......25L6.2 Natura dublX a lui Isus ........................25S

6.3 Crucea - un Dumnezeu care doreEte sdnge..................................265

6.4 Phcatul - o invenlie geniali a religiei ...............,......279

6.5 Dogmatizarea celibatului.............. .......29s6.6 Iadul qi purgatoriul - sadism teologic la superlativ ....................2gg

Biblia qi problema suferinlei ................"....... 3o5

7.r Suferin(a ca rezultat al mAniei divine.......... ............3o9

T.z.SuferinlacamijlocpentrumAntuire .......................31g

7.3 Suferinla in Iov qi Eclesiastul - un non-sensde proporlii cosmice....... ................g25

6.

7.4lJnalt ,,r5spuns" biblic la problema suferin[ei:apocalipticismul.............. ............... 34o

7.5 ,,Dogma" liberului arbitru......... ........... 35o

7.6 Concluzii: cAnd r5spunsul Bibliei la problema suferinleieste de fapt o intrebare............... .........................355

B. $i totugi... Biblia este o capodoperd.......... .................'..'...36o

8.r Geneza ca mit.......... ........365

8.2. Tora ca proto-Etiin!e................. ......... 386

8.3. Monoteismul - secretul supravieluirii lui Yahweh .....................401

8.4. Nevi'im - cAnd Dumnezeu tace, vorbesc profelii.......................416

8.5 Ketuvim - cAnd Dumnezeu insuqi se naqte din nou....................424

Hpi1og.......... '.......'.".'435

Mul1umiri.... .............449

Note............. .........'....453

Dumnezeu nu este o carte

sX gAndeasc5 ,,out of the box"' care nu dispreluiesc logica Ei raliunea ca

instrumente de investigare a realit5lii, care" nu definesc lumea in mod

exclusiv prin prisma tiparelor qi lozincilor religioase mostenite de lapdrinfi. in definitiv qi la urma urmei, cartea mea este conceputl ca un

sprijin intelectual pentru toli aceia clrora nu le este frici si gAndeascd

autonom, dincolo de ceea ce spune,,profetul" de serviciu sau pastorul bi-sericii, qi pentru acei tineri sau mai pulini tineri care sunt pe deplin de

acord ci zicala,,crede qi nu cerceta" este una medievall, complet depXqit[

in lumea in care trXim. Sper ca parcurgerea acestei chrli si se constitu-ie intr-o surprizl uriaqi pentru mulli care, deqi sunt de p6rere c[ reli-gia sau interpretarea lor teologic5 a sfintelor scripturi este net superi-

oard multor altor interpret[ri, sunt dispugi micar sI asculte cu ribdareargumentele prezentate aici qi s[ vadi dacd ele stau in picioare sau nu.

LReligia,

calea cfitre Dumnezeu?

r.r Religia adevirate - doar un simpluaccident geografic?

tnci de cAnd eram un adolescent, meditam uneori la incredibilul no-

roc care diduse peste mine prin faptul cd md niscusem nu doar intr-olirmilie de creEtini dintr-o lari cregtind, ci chiar in acea religie creEtind

(rirre avea doctrina cea mai curat[, cea mai adevirati dintre toate: reli-gia adventistd de ziua a Eaptea. Desigur cd atunci numeam acest lucru

rnai pulin ,,noroc", ci mai mult o incredibil[ favoare pe care mi-o fdcu-

sc Dumnezeu. Nu mi oprisem niciodatX sX mI intreb cu seriozitale de ce

cred ceea ce cred. De ce alesesem la vArsta de 18 ani si mX botez in religia

nceea, qi nu alta. De ce credeam cu hotlrAre in Isus Hristos ca fiind sin-

gurul mijloc de mAntuire qi nu in Karma, reincarnare, Allah sau cele pa-

tru adevdruri nobile ale lui Buddha. Sau cd Biblia era singurul cuvAnt re-

vclat al lui Dumnezeu Ei nu Coranul sau Tora. Pe atunci eram doar un cre-

tlincios, adicd o persoand cdreia, prin definilie, nici nu-i trecea prin cap

sii se intrebe despre motivele serioase care stau in spatele credinlei sale.

23

Dumnezeu nu este o carte

Nu giseam, de exemplu, suspect faptul cX un enorm procent de co-

pii ortodocgi, iehoviEti, baptigti sau adventiEti deveneau la maturita-te credincioqi ortodocqi, iehoviqti, baptiEti qi adventiqti. Nu imi trecea

prin cap si mX intreb de ce aproape fiecare persoani de pe Terra alege

credinla dominant[ din societatea in care s-a n5scut: in India va fi hin-dus, in Arabia Saudit[ va fi musulman, in China sau Asia de sud-est va

fi budist iar in Europa sau Statele Unite va fi un creqtin. Nu imi puneam

pe atunci problema ca religia adevdrat5 sI fie doar un accident de geo-

grafie, qi nimic mai mult. Nu stiteam sX mf, gAndesc ci un copil care este

educat din fragedX pruncie din cartea sacrX a plrinlilor lui, care, la rAn-

dul lor, au fost educafi de plrinlii lor din aceeaEi carte qi in acelagi mod,

nu are prea multe ganse sI faci la maturitate o alegere ralionali bazati,pe argumente de sine stitdtoare qi independente fald de doctrina religiei

sale. Ba dimpotrivi, urma si decid[ felul in care ii va decurge viala toc-

mai pe baza aceloraEi ,,argumente" pe care le moqtenise de la plrinli, via

bunici, via stri-bunici... gi tot aga mai departe.

Nu inlelegeam atunci ci nu existi ceva precum,,copil musulman" sau

,,copil cregtin", ci doar copii. Copii care fuseser[ insd indoctrinali de mici

s5 creadX o singurl variantX de ,,adevdr". O singur{ falX a istoriei lu-mii. O realitate vlzutl exclusiv prin sursele de informare ale religiei lor,

prin profetul de serviciu sau literatura religioasd respectivX. Aceqti co-

pii nu avuseseri niciodatd parte de privilegiul unei informalii alterna-

tive, nu ascultaseri niciodatl mdcar douX rdspunsuri radical diferite cu

privire la o temd capitalfl de interes (precum ar fi de exemplu subiec-

tul crealie/evolufie), nu fuseserS. niciodatd invllali sd gAndeascd critic,

sd-gi puni intrebXri, sd considere indoiala drept inceputul cunoaqterii gi

al intrelepciunii. Acegti copii, printre care m[ numdram qi eu, fuseserd

invllali c[ apar{ineau fXrd nici cei mai mic dubiu singurei religii adev[-

rate, ci dispuneau de toate rdspunsurile posibile la marile intrebiri ale

vie(ii qi cd fuseserd binecuvAnta{i de Dumnezeu cu un astfel de privile-giu: acela de a se fi n5scut exact in 'religia eea buni'.

24 25

Religia, calea cdtre Dumnezeu?

Ca un adolescent care pregdteam predici sau programe de tineret inlliserica mea, eram absolut eonvins ci doar credin{a mea era.cea adev6-

rat[, iar toate celelalte false. Nu md gAndeam ins[ pe atunci la faptul cd

cxact la fel, cu aceeaqi convingere capabili s[ parieze pe orice, inclusiv

pe propriul suflet, gdndeau alte miliarde de adolescen[i, din alte religii

ryibiserici de pe aceastd planetd, despre credinla lor Ei credinla mea. Nu

qrtiam atunci ci doar in cadrul crestinismului exist[ peste treizeci de miirlc confesiuni diferite, fiecare affrmAnd despre celeialte cd sunt greqite, gi

r:il ea este cea bund. Nu {ineam cont de faptul ch fiecare membru din ace-

Io biserici era poate la fel de devotat ca gi mine. Atunci cind mergeam cu

tinerii din biserica mea in acliuni de ,,evanghelizare", nu imi trecea prin

cup ci eu qi prietenii mei vindeam de fapt un Dumnezeu al bisericii mele,

r:onstruit dupi inlelegerea Ei mentalitatea fondatorilor bisericii mele.

Foarte pu{ini dintre creEtini se gAndesc la faptul ci Ei alli oameni din

nlte religii iubesc cartea sacrl a religiei lor, sunt devotali pAni la moarte

zcului lor, au ficut la rdndul lor inaltd apologetic[, au simlit prezenla per-

nonali a zeului lor, au experimentat miracole in viala lor. Au auzit vocea

Iui Dumnezeu, doresc fierbinte si triiascd dupX voia divin6, il iubesc pAn[

lu sacrificiu pe dumnezeul lor, cu aceeaqi fervoare cu care un creqtin de-

votat il iubeqte pe Isus, de exemplu. Cu toate acestea, nu toate religiile pot

I'i adevirate. Iar daci nu toate sunt adev[rate, mai r[mAn doar doud vari-

runte: fie ca una singurd sI fie cea adeviratl, fie ca nicio religie umand s[tuu reprezinte adevlrul despre Dumnezeu. in fapt qi la urma urmei, fieca-

rc creqtin qtie foarte bine ce inseamn6 sX fii ateu. A fi creqtin inseamnd

sir fii ateu fa{[ de sute sau chiar mii de zei, zeile sau spirite importante ale

nltor religii. inseamnd indoiala sdndtoasi vizavi de pretenlia acelor reli-

gii c[ doar ele au revelatria ultimi despre Dumnezeu. Or, a fi necredincios

tnseamnd doar un singur pas fdcut in plus falI de creqtini.

Convingerea acestora din urmi c[ Dumnezeu li s-a revelat numai lor

cste identic[ cu convingerea unui musulman cX Allah i s-a descoperit

in exclusivitate lui Mahomed sau a unui mormon cd adevXrul final pen-

tru ,,sfin{ii zilelor de pe urmi" a venit prin Joseph Smith. Nu este nicio

Dumnezeu nu este o carte

diferenlh de fond, ci doar de formi. Fiecare om religios a imbriligat o

anumitd credinlI din motive pur subiective, datorit[ imprejur[rilor incare s-a nlscut, familiei in care a fost educat, mediului in care a copildrit.Extrem de puline sunt acele cazuri in care se adoptd o alti religie, o alticredin![, datorit[ unor argumente. Este foarte clar pentru orice creqtin

faptul cd a adera la alte credinle este iluzoriu sau inqelXtor. Dar oamenii

aparlinAnd acelor credinle cred la fel despre cre;tini. Modul in care un

cregtin ii privegte pe ei qi credinlele lor este exact modul in care acegtia

vid credin{a creqtinl. Fiecare hindus, fiecare musulman sau fiecare bu-

dist devotat a imbrSliEat credinla lui pentru exact aceleaqi motive ca un

cregtin: apa a fost educat din fraged[ pruncie. Credin]a ,,adevdratd" este

o chestiune de purX ruletd geograficX.

Mi s-a spus frecvent cX ar trebui ca sd-l accept din nou pe Dumnezeu

in viala mea, doar pentru a fi in siguranlX. La urma urmei ce a$ avea

de pierdut, nu-i aqa? Pare interesant la prima vedere... Dar primul lu-cru care se va intreba un om ralional este acesta: pe care Dumnezeu

s[-l accept in viala mea? Pe cel adventist, iehovist, baptist, evanghelist,

mormon, penticostal, catolic, ortodox, prezbiterian, unitarian, anglican,

luteran, congregafionalist, anabaptist, metodist, al quakerilor, al caris-

maticilor, al creEtinilor non-denomina{ionali? Avdnd in vedere atat de

multe opliuni posibile, fiecare la rAndul ei cu zecile sau chiar sutele ei

de variante diferite, nu sunt mai degrabI susceptibil sI aleg incorect?

Nu ar fi mai bine sd nu pariez pe niciun Dumnezeu decAt s[ pariez pe

Dumnezeul greqit? Atunci cAnd cineva neimplicat religios priveqte dinafarl toate conflictele, contrazicerile gi tensiunea care izvorlsc din lu-mea religiei, este qocat. Cum sI mai poati crede in frumuselea qi auten-

ticitatea mesajului creEtin, cAnd lumea creqtin[ este atAt de fragmenta-tX, atAt de scindati teologic, qi prea adesea atAt de corodatl de urX, ipo-crizie qi aroganlX?

Orice om care se pretinde rafional ar trebui sd se intrebe azi in modserios dach religiile nu sunt decAt niEte vechi sisteme epistemologiceprin care oamenii au incercat si explice qi sd controleze lumea haotici,

z6 27

Religia, calea cd.tre Dumnezeu?

irnprevizibili, amenin{ltoare din jurul lor. AEa dup5 cum voi prezenta

pc larg in aceast5. carte, apari{ia religiilor in zorii umanitdqii nu a fost o

1r'ostie, ci o necesitate. Nu ne invinuim strXmoqii noptri pentru inven-

lirrca religiei. Nu exist[ nicio rugine in faptul cI atunci cAnd eEti orbIc impiedici sau in faptul c[ eEuezi in a construi in mod corespunzitorrrn puzzle in intuneric. Dar omul modern nu mai trdieqte azi in intune-rit:. Nu mai trlieqte in pegteri, temAndu-se de fulgere qi punAndu-le pe

$cilma furiei necontrolate a unui zeu. Omul educat qi informat al seco-

lrrlui nostru a inleles creafia pAnH la ultima ei particuld elementarl, a

irr{cles cum funclioneazi universul in ansamblul s[u, a descifrat taine-hr ascunse ale funclionirii extrem de complicate ale celulei, Etie cum airlrirrut gi s-a diversificat viala pe Terra qi poate fi capabil, cel pulin din

lrrrnct de vedere teoretic, pentru clldtorii interplanetare. Omul modernrrrr mai este naiv. Nu a sosit oare timpul ca credinla noastr5 intr-o divi-rrilate si se adapteze descoperirilor noastre Etiin{ifice? Nu a venit oare

rrromentul ca si devenim adulli, inlelegAnd ci nu suntem centrul uni-vt.r'sului, ci grupul nostru nu este superior altui grup, iar religia qi cul-lrr la noastrl nu sunt superioare altor religii qi altor culturi? Nu este tim-prrl ca si invildm umili cd universul, viala qi omul sunt altceva decAt ce

irrn fost noi inv[!a!i, chiar dacl aceasta inseamnX inevitabil distruge-r'{'ir preconcep{iilor noastre, umilirea punctului nostru de vedere, r[ni-lcir mAndriei noastre, obligAndu-ne sd admitem cI nu avem totuqi toate

rirspunsurile, aqa cum credeam?!?

Acceptarea adevirului este un proces indelungat Ei dificil, uneori,'rrrnplit de dureros, cu spasme qi dezamdgiri dincolo de puterea cu-vinlclor de a le descrie. Dar, in acelaqi timp, adev[rul aduce maturita-lr', toleranli, o educalie aleasi gi o iibertate absolutl a spiritului. Las

l;r lltitudinea cititorilor mei si se decid[ care lucru este mai de dorit:irrrbrirliEarea adevirului, oricAt de crunt ar fi el, sau o fabulX liniqtitoare,o poveste frumoasd qi d[tltoare de sens, care ins[ nu are nicio acope-

lilc in realitate. $tiu foarte bine cd pentru prea mulli semeni de-ai mei;rrlcvirul este o grozivie vrednicX de dispre{uit, in cazul in care acesta

Dumnezeu nu este o carte

contravine educa{iei lor religioase de o via{X. Dar cine este mai vinovat:

cel sau cei care ne spun un adevXr qocant sau cei care toati viala ne-au

povestit o minciunX superbi?'

r.z Dorinfa de cunoaptere, un fruct interzis?

Mulli dintre adeplii religiei, poate prea mulli dintre ei din nefericire,

considerX cX Dumnezeu este descifrabil, inteligibil, un Dumnezeu al ulti-mei instanle care se descoper5 pe sine in totalitate printr-o carte sfAnti.

Prea pulini dintre ei sunt gata si accepte faptul evident cX scriitorii aces-

tor c[r!i s-au folosit doar de o ,,cunoqtin!5" mitologicl despre Dumnezeu,

valabil5 in acele timpuri antice, Ei ca atare sunt la ani-lumin[ depirtarede adev[rul autentic despre Dumnezeu, oricare ar fi ace1a. Cum este qi

cine este in realitate Dumnezeu? Este el unul care se reveleazl pe deplin

fiinfelor omeneqti? Este conceptul despre dumnezeire un concept care

poate incipea in totalitate in mintea omului, astfel incAt acesta si poati

spune sigur pe sine c[ il cunoaqte pe Dumnezeu Ei voia sa? Cine invald

adevirui ,,absolut" despre Dumnezeu, un adevlr care nu trebuie pus la

indoialS sub nicio formX, qi cine este exponentul gAndirii rafionale, me-

todologice, neinfluenlabild sentimental, despre lumea creati de acel pre-

supus Dumnezeu?

Poate cd a{i ghicit deja: mi refer la tot mai controversatul conflict,

vechi deja de vreo patru sute de ani, dintre religie qi Stiintl. Care din-

tre acestea are dreptate atunci cAnd incearc[ s[ ne explice omul qi lu-

mea in care tr[im, ba chiar Ei dimensiunea de dincolo de sfera noas-

tr[ de existen![? Care dintre cele doul poate sX ni-l explice mai bine

pe Dumnezeu qi, mai ales, dacl existX vreun Dumnezeu? Este un lu-cru unanim acceptat cI cele dou[ domenii se sprijinl pe instrumen-te de cercetare total diferite atunci cAnd vine vorba s[ ofere explicaliiin acest sens. Religia sebazeazd pe aga numita reuela{ie in proporlii

zB 29

Religia, calea cdtre Dumnezeu?

t'ovArEitoare. Revelafia este bazati, la rAndul ei, pe credin!5, iar credin{a

nu are absolut nicio bazl empiricil. Ea este oarbd prin definilie: "o pu-

lcrnicX incredin{are in lucrurile care nu se vdd" (Evrei rr:r)..' Mult mai

strliclX pentru cunoaqterea umand este informa{ia bazath pe experimen-

Ir, obserua[ii des repetate care conduc lapredicsii giipoteze care pot ficonfirmate sau infirmate prin testul falsificabilite!ii", dand apoi naqtere

It'ttt'iilor gtiinlifice. Ei bine, aceasti cunoa$tere este oferit5 de Etiinli.liliinta, spre deosebire de religie, este imuni la sentimente pi dorinle su-

lrigctive. N-o intereseaz[ nici bucuria osanalelor dinaintea tronului luil)rrmnezeu, dar nici oroarea fldclrilor veqnice din iadul guvernat de dia-

vol. gtiinla se limiteaz5 doar sX pun[ in mAna omului mirul cunoaqterii

r lt'spre universul care-l inconjoar5, fXrh si se team[ de consecinlele mo-

lirlcr care decurg din acest gest. Ei bine, tocmai o astfel de absen{d a

/r'i<:ii de Dumnezeu este denunlati de omul religios in mod vehement.

I'r, ul Biblia l-a inv5lat ch ,,frica de Domnul este Ecoala intelepciunii"(l'r'overbe 15,33) qi cX este durere Ei ,,nebunie" sX te av6nli pe un teren

irrlcrzis unde omul ajunge s[ fie glorificat, qi nu Dumnezeu. Mai bine sd

r;tiur mai pulin, ca s[ avem mai puline dureri de cap, spun aceqtia citAn-

rlrr-l pe Solomon. Dar de aici nu rezulti altceva decAt o atitudine mult

rrriri diun[toare decAt lauda de sine, gi anume atotsuficienla intelectu-

rrlri qi superficialitatea. in timp ce omul de gtiinlh niciodati nu se las[rrrrrllumit de gradul de cunoagtere atins, dorind si sape qi mai mult pe

t';r lca cunoaEterii, credinla omului religios, ci datoriti bibliei a aflat to-

I u l, a condus de-a lungul secolelor la urh, intoleranli, acte pline de cru-

z,irnc qi r[zboaie deosebit de sAngeroase contra semenilor lor care gAn-

rlr,rru altfel. Exemplul Hypathiei din Alexandli2e, filosoafa Ei matemati-

li;rna care a fost lapidatX in public de citre un grup de creqtini fanatici

pcntru c[ iqi permisese sX gAndeascd liber in secolul IV d.H', este doar

rrrrrrl revelator in acest sens.

l)e aceea se pune intrebarea din ce in ce mai des printre cei care au

rrpirr[inut sau incd mai apar{in mediului religios, dar care doresc sd

p',irnrleasci qi cu propriul creier, nu numai cu cel al lui Moise, Solomon,

Dumnezeu nu este o carte

David sau Pavel: este indicat sI mi distanlez de religie in ciut[rile mele

de Dumnezeu qi si mi apropii mai mult de qtiinfd? Religia, chiar prindefinilie, le-a dat prea puline argumente solide, palpabile, verificabi-le, despre Dumnezeul naturii gi al universului. ,,Crede qi nu cerceta" a

fost dictonul bisericii timp de mai mult de 16oo de ani. Astdzi acest dic-

ton este ceva mai diluat, ce-i drept, devenind acum mai degrabd unul

sub forma ,,cerceteaz5, dar numai ceea ce este de acord cu Biblia"...

$tiinfa ultimului secol, dimpotrivd, le-a descoperit o carte a cunoag-

terii aqa cum nimeni dintre bunicii lor nici mdcar n-au visat vreodati.Descoperirile epocale in nenumlrate domenii ale gtiinlei, gAndirea cri-tici bazat[ pe raliune, amploarea qi forla argumentelor logicii gi filo-zofiei stiintifice moderne i-au dat omului ceva ce religia niciodatd n-a

reuEit: libertate individual5, dreptul de a gAndi qi trdi conform propri-ilor convingeri, s[nXtate incomparabil mai bunh decAt a oamenilor din

Evul Mediu, speranld de via{[ indelungat[, confortul zilnic gi un nivel

de trai deosebit de ridicat pe care pAnd Ei regii antici l-ar invidia.C[utAnd s[-mi dau rispunsul la aceasti intrebare care m-a fri-

mAntat mult in ultimii ani, mi-am adus aminte de profe{ia flcutd luiDaniel: ,,Pecetluieqte cartea, pAnd la vremea sfArqitului. Atunci mullio vor citi qi cunogfinf a ua creqte" (Daniel tz,4). La ce fel de cunogtin{d

qi la ce fel de carte se referea ingerul aici? Se referea ingerul cumva cd

in vremurile din urm[ milioane de oameni vor beneficia de avantaje-

le citirii cdrlii lui Daniel Ei ca atare cunoEtinlele despre Dumnezeu vor

cregte? Sau doar fdcea profetului o prediclie despre avansul ireversibil

al cuno($tiinlei) in timpul din urmX? Nu Etiu la ce s-a referit ingerul, Ei

nu cred nici mdcar c[ existX ingeri. insd qtiu sigur cd astdzi religia este

tot mai rXu famatd intr-o societate seculard, in timp ce universitXlilede orice fel sunt luate cu asalt de sute de milioane de tineri, pretu-dindeni pe mapamond. Cine este de vinX pentru acest exod masiv de

creiere din bisericd cXtre secularism in lumea civilizatl: tinerii care

pleacl sau bisericile care n-au qtiut si-gi plstreze tinerii? Furibunda

dorin!5 a oamenilor din orice coll al lumii dupi o cunoaqtere de orice

30 31

Religia, cqlea cd"tre Dumnezeu?

li,l cste motorul invizibil al dezvoltirii incredibile a civilizafiei moder-rrc. Aceasti dorin{X necontenitl de a cerceta lucrurile, curiozitatea spe-t'itic umani, nu a putut fi stopati nici mXcar de Dumnezeu, in aqa-zisull,ltlcn biblic. Cu at0t mai pu{in poate fi stopati astizi, cAnd fluvii uriaEerlc informa{ii din orice domeniu sunt la dispozi{ia omului modern prin-lr'-o simpli apisare de tastd.

Dar de ce ar putea fi negati de cXtre Dumnezeu dorinla de

ltrnoaEtere a omului? Ce pericole ascunse existh in Etiinld? Sau dimpo-lrivi.r: existX cumva posibilitatea, pe de altl parte, ca Dumnezeu sX se

t'cvcleze pe sine omului secolului XXI mai mult prin qtiin![ gi raliune,tlcciit prin revelalia scrisX a vreunei cXrli sacre? V{ invit sd gAn-

rlirn ralional: dacd Dumnezeu chiar avea de gAnd si interzici omului('unoa.sterea, atunci nu trebuia ca in drumul ei spre pomul cuno,gtinleilrinelui qi rflului, Eva sd fie intoarsd cu forla inapoi de vreun inger?l,lla mult mai profitabil Ei pentru divinitate, dar pi pentru noi. Darl)rrmnezeu n-a ficut-o. Dacd Isus avea de gAnd s5-Ei lind ucenicii culirr'{a lAngI el, nu era mai bine dacd l-ar fi pus pe Petru si stea perma-ncnt cu ochii pe fuda, atunci cAnd acesta s-a dus si negocieze cu fari-u,ii prelul trdddrii? insuqi Iuda nu a mers la preolii de la templu pen-Inr cii l-ar fi interesat banii in ultimi instanld. Dacd ar fi fost aEa, i-arl i pirstrat cu siguran!5. Iuda doar vroia s[ Etie ce e cu acest Isus - dacir,stc cu adev[rat fiul lui Dumnezeu sau nu - prin propria lui meto-rlr'i de investigalie. Putea Isus sd-l stopeze intr-un fel anume pe Iuda?l'r'obabil ci ar fi putut, daci ar fi vrut. Dar n-a flcut-o. $i n-a flcut-orlintr-un simplu motiv, dupi plrerea mea: i-a l5sat lui Iuda posibilita-Icl alegerii unei alternative la calea recomandat5 de el. Nu s-a a$ezatr kr-a curmeqizul in calea investigafiei acestuia.

Omul este prin natura sa o fiin![ curioasX. LisAnd de-o parte mitullriblic al Evei care este intrigatd de inlelepciunea garpelui, nu poate fi ne-

lilt de nimeni faptul cd sti adAnc inscris in fiecare dintre noi, mai multsirrr mai pu{in, dorin{a de a cunoaqte, de a investiga realitatea in care trX-iru. Pruncul de cdteva luni care sondeazE cu degetele sale orice lucru cu

Dumnezeu nu este o carte

care vine in contact, incercAnd apoi se introducl in gurX obiectele ne-

cunoscute, copilul de vArstd fraged[ care nu inceteazd si punX intreba-rea ,,de ce" pXrinlilor sXi, adolescentul curios peste misurX si inleleaglpropriui s6u corp Ei, mai ales, pe cel al sexului opus, adultul interesat sh

aprofundeze temeinic domeniul in care profeseazI prin calific[ri qi reca-

lificdri profesionale regulate, precum gi bdtrAnul aflat in stadiul final de

existenli, punAndu-;i o serie de intrebiri despre sensul vielii sale, toa-

te acestea sunt segmente ale unei vieli marcate de dorinla neinfrAnatd

dupX cunoaEtere.

tn ciuda acestei realit[1i incontestabile, Biblia prezintl aceastX

insuqire fundamentalS a omului intr-o lumin[ extrem de negativl, chiar

de pe primele pagini ale sale. in Geneza, curiozitatea Evei este declara-

t[ fdri qov5iali ca fiind cauza primard a intr[rii ,,riului" in lume. Iar pe-

deapsa divinX pentru spiritul investigativ al omului este moartea. Dar nu

doar moartea Evei gi a lui Adam, adicl a celor implicali efectiv in expe-

rimentul crealiei divine, ci moartea intregului neam omenesc, de la in-ceputurile sale qi pAni astdzi, ba chiar Ei moartea tuturor fiinlelor, a ani-malelor gi plantelor nevinovate. Un om ralional din secolul XXI nu poa-

te si citeasci istoria Genezei firl s6-qi pun[ o serie de intrebdri de o

logic[ elementar5, ca de exemplu: ce fel de etici este aceea care creeazd

nigte fiin{e cu raliune, dar se opune cu inverqunare ca ele s[ investighe-

ze personal, cu acea raliune, dacd ameninlarea de a nu mAnca dintr-unpom este realil sau nu? Ce fel de moralitate este aceea in care Dumnezeu

d[ creaturilor sale liberul arbitru, dar de indatX ce ele iEi exercit[ acest

drept le pedepseqte cu asprime nu numai pe ele, ci gi pe urmaqii lor cAt

va {ine istoria lumii? Acest comportament nu numai ci nu este demn

de niciun fel de etici sau logicX cunoscuti nou5, dar este cu totul infe-rior moralitdlii omului secular. Iar un Dumnezeu care este inferior dinpunct de vedere moral omului, nu iqi meritd sub nicio formd titulaturade Dumnezeu.

32 33

Religia, ealea cdtre Dumnezeu?

1.3 R*dicina fenomenului religios: frica

O simpl5 deschidere a diclionarului ne va arita cd religia este ,,o formirr r:onqtiin{ei sociale caracterizati prin credinla intr-o divinitate, intr-oliirr[ir supranaturalh, creatoare ;i guvernatoare a cosmosului". Oameniilriscricii spun, mai poetic, cd religia este o ,,re-legare" a umanitdtrii de

l)rrmnezeu, dupi ruptura din Eden. De acord, si zicem, de dragul conti-rrrriilii discutiei. Dar v-a!i intrebat vreodati ce constituie sAmburele aces-

I r r i fcnomen social incredibil de puternic numit ,,religie"? Care este baza

I rr rrrlamentali a oriclrei religii?

M-am nXscut areligios. Habar nu aveam atunci cAnd am scos prime-h' st:iincete cX existi vreun Dumnezeu. Pe misuri ce am crescut, amlrrsl cducat de p[rinfi a;a cum s-au priceput ei la vremea aceea, cAnd

rrrr cxista la dispozilie atAta informalie ca astf,zi. Desigur, o parte con-

:rislcntl a educaliei primite a constituit-o religia pirinlilor mei. AEa am

irll;rt primele lucruri despre Dumnezeu, oameni gi lumea in care apdru-lr,ru. PAnI la vArsta de doudzeci qi patru de ani eram ferm convins c[ re-

Irpii;r mea era cea mai bun[, cea mai autentici, cea mai ,,adevdratd" din-llc toate. Manipularea iqi dlduse roadele scontate. Dup[ aceea a ince-pul un lung Ei dificil proces al maturizlrii. Am acceptat cu chiu cu vai cilrisrrica ,,mami" a bisericii mele - eu fiind pe atunci in aripa reformis-l,r rr bisericii adventiste de ziua a $aptea - nu era chiar atAt de neagr[ Ei

trrrolalir cum mi se spusese. Aqa ci am flcut cu mult curaj pe atunci (mi.r, r,il)rrnea chiar cd Duhul SfAnt md pdrdseEte definitiv dacd fac mutarearnlir) saltul in alth ,,religie", p[rdsind gfioacea in care crescusem. DupI

'rlli filpte-opt ani petrecu[i aici, am iegit qi din aceasti colivie, inlelegAndlir sintagma ,,Dumnezeu;i poporul lui" era o paradigml iudaicl complet,h';rii6it[ pentru inceputul secolului 21. Aurmat o perioad5 dificild de in-lrr,lriri qi c[utiri, care mai continui Ei azi. Mulli m-au condamnat cd am,llvcnit ,,eretic" fafd de ceea ce am fost invd[at, neinteresat nu numai de