CONSTANTIN VIRGILGHEORGHIU

Dumflezeula Paris

Traducere din limba francezd deGheorghild Ciocioi

Cuprins

I.Mesagerulmorfii .......5II. Ucide{i-l pe episcopul romin de la paris . . . . . . gIII. Umbrelele bulgdreqti . . . . . . . . 13IV.CdlIulfErdbard[ .....17V. Momealipentrumoarte ......25VI.Moldova,un{inutprinsdecer.....:... ...30VII.Paracliserul .. ......38Vlll.Lucrurileingdduitesclavilor ......44IX. TainiculMoldav .....4gX. Insurec{iadegetelorde la picioare. . . . . . . . . . 55XI. Karagma ori pecetea diavolului . . . . .63XII. Doi mun{i: Carpafii Ei Muntele Parisului . . .69Xlll.Palatulbolnavilormiliardari ......82XIV.PT[ddtorul.. .......92XV.Rom6nias-aniscutlaParis .......103XVI. Consiliuldin sala gotic[. . . 108XVII.DoamnaCifrului. .......116XVIIL Refugiu pe Muntele Parisului . . .123XlX.Tribunaluldinsalagoticd. .......133XX.Atreiazi deagteptare .....152XXl.Tovard;amama ...155XXll.TurciiinbisericadinParis ......160XXIII. Cumplreucadavrul ....175XKV. Dumnezeu nu va mai vorbirom6negte la

Note.. ...197

IMesagerul mor{ii

- Uita{i-v6 bine la el: e mesagerul morfii. Vine sd-micear6 sd ucid pe cineva. Vi vefi convinge singuri.

Cel care vorbegte e Haralamb Baxan. Std pe veranda

splendidei sale case din apropierea Bucureqtiului. Ala-turi de el, lungifi in qezlonguri, se afli Clara Zilber qiVintild Karagma, funcfionari ai ambasadei romdne de laParis. Diplomafi. Sunt in concediu qi stau la familia Ba-xan. Se simt mai bine aici decflt in cele mai bune hote-luri. Baxan are o casl regeasc6 in cartierul din partea demiazdnoapte a oraqului. Face parte din domeniul ,,Al-bina", Institutul Nafional de Apiculturd. Haralarnb es-te fondatorul institutului qi director general pe via!6 alacestuia. Omul care a intrat pe poarta imensului parc qi

care vine pe aleea de nisip fin mS.rginitl de salcdmi infloare este insofit de David Horodinc6, noul comandantal briglzilor speciale din cadrul poliliei secrete.

- O sd vedefi cE vine ca sd-mi ceari sE ucid pe ci-neva. Pentru asta. De 30 de ani lucrurile se petrec dtrpdacelaqi ceremonial.

CONSTANTIN VIRGIL GHEORGHIU

- E Iuri Morcovescu? intrebd Clara Zilber.- Bineinfeles. Morcovescu e. El e mesagerul morfii.

De fiecare dat6 cAnd Prezidiul Suprem condamnd pe ci-neva la rnoarte, Iuri e cel care vine s5-mi anunfe sentinfa.El imi cere s6-l execut. Tot el e cel care se ocupd de or-ganizareafuneraliilor victimelor mele. Cici aproape toficei care mi s-a cerut s6-i execut au parte de funeraliinalionale.

Clara Zilbq qi Vintili Karagma, in ciuda funcfiilorlor inalte in diplomafie, habar nu aveau cd nespus de po-liticosul Iuri Morcovescu este mesagerul morfii.

Poarta de la intrare a parcului Institutului Apicol seafld.la aproape 500 de metri de treptele de la intrare.Iuri Morcovescu qi Eeful brigdzilor speciale merg aga-le. E ora 10 dimineafa. Soarele aruncd peste salcdmiiinflorili o lumin6 suavi, gdlbuie, de culoarea mierii. Evremea de inceput a caniculei. 2l iunie, solstiliul de va-16. Cea mai lung6 zi din an. Solstitium aestivum. inne-numirate biserici ale Bucureqtiului se serbeazl in aceazi SfAntul Iulian. Solstiliul inseamn6 oprirea Soarelui.Sunt dou6 opriri ale soarelui in fiecare an: una pe 21 iu-nie qi o alta pe 21 decembrie, solstitium brumale ori hi-bernum. La cea de-a doua oprire a soarelui se serbeazdSfAnta Iuliana.

- $tili de ce a fost ales Iuri Morcovescu purtitor decuv6nt al Prezidiului Suprem? Pentru cd nu reacfioneazhnicicdnd la vreun eveniment. E un fel de robot care nuschimbd niciodatd tonul pentru a anunfa un dezastruori o victorie. Oricine altcineva s-ar jena sd vin6 ina-intea mea gi s6-mi spuni rdspicat: ,,Suntefi insdrcinatsd ucideli pe cutare ori pe cutare inaintea cutdrei date!"

DIIMNEZEU LA PARIS

Mesagerul mor(ii face aceasta fbrd nici un fel de emolie.Ca qi cum ar spune: ,,Tovardqe Baxan, avefi un flr de pdrpe spatele sacoului!"

Iuri Morcovescu e mdrunt qi pricdjit. Are chipul palidqi pirul ca de ceard.

- De c6nd l-am intdlnit pe Iuri Morcovescu, l-am bo-tezat,,Balot de paie", spuse Baxan. Pirul lui e precumpaiul uscat. Pielea fefei sale e la fel. Cuvintele nu-i suntnici calde, nici reci. Tot ceea ce spune e fErd durere, fr-rE miros qi fErA gust. Ascultdndu-l qi privindu-I, ai im-presia cd mesteci un pai uscat. Cariera politicd a lui IuriMorcovescu e datoratd asemdndrii lui cu o balot de pa-ie. TatSl siu a fost unul dintre inallii magistrafi militariai Romfiniei. Iuri a fost crescut de guvernante Ei de per-ceptori, care il vor insofi pdn[ la universitate. E un b6iatdintr-o familie bund qi a primit o educafie aristocraticE.La 19 ani a intrat la Facultatea de Drept din Bucureqti.Asociafia studenlilor a primit invitalia de a trimite treidelegafi la Congresul Mondial Antifascist de la Viena.Cdlitoria Ei sejurul erau gratuite. Se cerea participanfilorsi cunoascd engleza, germana ori franceza suficient debine pentru a lua parte la dezbateri qi, eventual, a susfine

o conferin{6. Unul dintre pufinii studenfi care puteau sdse exprime curent in cele trei limbi cerute era Iuri Mor-covescu. A fost trimis deci la Congresul Mondial An-tifascist. A participat la toate reuniunile, frrd sd piarddvreuna, apoi s-a intors la facultate, fbcAnd o dare de sea-m5 despre activitatea sa. Fascismul qi antifascismul iierau complet indiferente. Pe 23 august 1944, cind Ar-mata Roqie a invadat qi a ocupat Rom6nia, sovieticii auciutat comuniqti romdni pentru a le deveni colaboratori.

CONSTANTIN VIRGIL GHEORGHTU

Nu au gdsit. Din doudzeci de milioane de rom6ni, doarcdteva zeci de oarneni aveau idei qi simpatii marxiste.Sovieticii vor scotoci in arhivele Siguranlei. Vor aflaaici fi;a lui Iuri Morcovescu, fiul generalului ce coman-da Justilia Militari, care a participat la Congresul Mon-dial Antifascist de la Viena, orgaruzat de InternafionalaCornunistd. il vor contacta imediat. Iuri Morcovescu nuavea nimic impotriva comunigtilor. A acceptat colabora-rea. Din 1944, a fost in permanenlI ministru ori amba-sador. Tofi ceilalfi conducdtori ai Partidului ComunistRomdn au fost inlocuili. in afard de el. Nimeni nu puteas6-i reproqeze ceya.

- Salve, tovardqe Baxan!, spuse Iuri Morcovescu in-trdnd pe terasd.

E imbricat intr-un costum fbr6 culoare precisS. Onuan!6 de gri. La fel ca pirul qi ca atitudinea sa, costu-mele lui n-au avut nicicdnd o anume culoare.

-ii cunoaEtefi pe Clara Zilber qi pe VintildKaragma?Sunt cei mai vechi prieteni ai mei, spuse Baxan. Amen-doi sunt diplomafi la Paris. Acum, sunt in concediu qistau la mine.

- ti qtiu, spuse Iuri.Vocea lui este la fel de inexpresiv6 ca pdrul gi pielea

obrajilor sdi. Adaug6:

- Eu qi tovar5qul Horodincd dorim s5 v6 aducem lacunoEtinfd ceva.

. Pofti1i in birou, dac6 dorili ca prietenii mei si nu au-d5. Dar aceasta nu schimbd nimic. Cdci de curn vefi ple-ca le voi spune ceea ce mi-afi comunicat. Ei sunt colabo-ratorii mei de o via{d. Nu am weun secret fatd de ei.

IIUcidefi-l pe episcopul romffn de la Paris

- Biroul dumneavoastrd e fastuos, spuse Vintild Ka-ragma, intr6nd in imensul salon ce era folosit drept bi-rou de cdtre Baxan.

- Puteli sE avefi unul la fel, dacl dorili, spuse Ba-xan. Sunteli urmaqul meu la direcfia misiuni speciale.Suntefi unul dintre conducdtorii poporului. Poporul nuimpune nici un fel de restricfie in privinfa cheltuielilorconducltorilor s6i. Cdci poporul qtie cd a ieqit din mize-ria lui medievald mulfumitd conducdtorilor sdi. Am des-chis maselor porfile fericirii. Poporul ne recompenseazd.Oaspe{ii str6ini au fost intotdeauna rnira}i, uneori iritali,chiar scandaliza[i de luxul in care triiesc conducdtoriiregimurilor comuniste. Stilul viefii noastre, casele noas-tre. vreau sd spun palatele noastre, sunt mai somptuoasedecdt cele ale miliardarilor din Statele Unite, dinAngliaori din alte ldri occidentale. E adevdrat. Avem tot ceeace-am visat. Poporul cdruia i-am instalat dictatura pro-

letariatului ne ofer6 totul. E mullumit c6nd ne vede trd-ind in lux, bogdfie, fast. Discordanfa intre viafa austerd

10 CONSTANTIN VIRGIL GHEORGHIU

a poporului qi luxul conducdtorilor nujeneazd,pe nirnenila noi. Doar strdinii sunt qocafi. Popoarele noastre qtiucd noi, conducdtorii, avem dreptul la toate, cdci noi amdat puterea poporului.

- Prezidiul Suprem v5 incredin[eazh o misiune, spuseIuri Morcovescu. Sunt insircinat sE vd comunic aceasta.

- Pe cine trebuie sd mai ucid?- Pe episcopul romdn al Occidentului, care locuiegte

la Paris, spuse Iuri.Vocea sa este intotdeauna monoton5. Adaugi:

- Prezidiul doreEte ca HorodincE si vE secondeze.SecondAndu-v6, va deprinde modul dumneavoastr6 de aacfiona. E inlocuitorul dumneavoastrI.

- Nici un inlocuitor!, spuse Baxan enervat. Vrefi sdspunefi succesorul meu.

- Exact. Sunte{i de neinlocuit.-Tovardqul Horodincd poate si mE secondeze, spuse

Baxan. Uitali insi cd am ieqit lapensie. Atrecut deja unan de atunci. De ce venili mereu la mine?

- Suntefi singurul in stare si facd o astfel de treab6.- Unde locuieqte episcopul care trebuie sd dispar6?- il cheam6 Theodot. Are 79 de ani. Locuieqte la bi-

serica rom6ni din Paris, strada Jean de Beauvais, nr. 9.- Trebuie sd md duc la Paris ca sd-mi indeplinesc

misiunea?

- intocmai. Cunoaqtefi biserica romdnd? TovardqulHorodincd vd va da toate informafiile de trebuinfd. Bise-rica noastri din Paris este o bijuterie a artei gotice. Are556 de m'zqi 20 de cm. Prin comparafie cu alte bisericidin Paris, e una mic6. Minusculd. Dar ea e singura ope-rE rdmas6 neatinsd a marelui arhitect Raymond du Tem-

DUMNEZEU LA PARIS

ple, care a fost arhitectul Palatului Luvru si CatedraleiNotre-Dame.

- $i de ce-mi spunefi mie toate acestea? Au vreo le-gdturd suprafala bisericii Ei arhitectul care a construit-ocu misiunea ce mi se incredin[eazd?

- Nici un fel de legdturS, spuse Balot de paie. Amspus toate acestea pentru cd qtiu cd suntefi un estetician,pentru a avea chef sd pornili la drum.

- Caf ani are episcopul?- V-am spus. 79 de ani.- E o idiofenie si execuli un bdtr6n de 80 de ani, spu-

se Baxan. $tifi cdt de costisitoare este execufia unui omla Paris? Nu, nu qti1i.

- Vd vor sta la dispozilie toate mijloacele de careave{i nevoie. Nu se pune problema costului operaliunii.

- E vorba de rnilioane, tovardqe, spuse Baxan. Mili-oanele astea sunt ale poporului. E o prostie sd le arun-cam pe fereastrd. O treab5 frrd cap. Trebuie si aqteptbmcdteva s6ptdm0ni, cAteva luni qi soarta iqi va indeplinide la sine misiunea. Un om de 79 de ani mai are de tr6-it de pe o zi pe alta. De ce trebuie organizatd, o misiuneatat de costisitoare?

- Poporul a hotdrdt asta. Nu e treaba mea sd vE dauexplicafii. De altfel, nu cunosc motivele. Am venit sE vdspun cd Prezidiul Suprem, adicd poporul, v-a insircinats5-1 executali pe episcopul rom6n al Parisului inainte de

't-'Istitiul de iarnd.

- $i succesorul meu, tovar[qul Horodinc5, care e in:uterea v6rstei, care e campion la karate, nu e in stareli omoare un bdtrdn de 79 de ani? De ce aveli nevoie de:ine? Nu mi se pare logic. NuJ deranjali pe Baxan pen-..rr un fleac. Cdci asta e. Spunefi-mi adevIrul.

ll