dumitru staniloaie taina euharistiei, izvor de viata spirituala in ortodoxie

8/7/2019 DUMITRU STANILOAIE Taina Euharistiei, izvor de viata spirituala in Ortodoxie

http://slidepdf.com/reader/full/dumitru-staniloaie-taina-euharistiei-izvor-de-viata-spirituala-in-ortodoxie 1/12



5 0 0 ORTODOXIA

in. caracterul personal al lui Dumnezeu $i implied in continutul ei cres-terea eredinciosului in iubire de Dumnezeu prin curatirea de ego is-mul pacatelor si sporlrea in generozHatea $i autodarulrea reprezentata

de virtuU. Dar numal un Dumnezeu-Persoana este un Dumnezeu liber< , i deci capabil sa iubeasce sl dornic sa fie iubit, un Dumnezeu in stare~d ~u!'>tind iubirea noastra fata de El si rata de semeni, spre care tinde!ii in care culrnineaza intreaga spiritualitate. Orice slebire a credinteiin caracterul personal al lui Durnnezeu, duce la 0 conceptia rationala,;,peculativa, rece despre EI, sau 11 inchide in Iimitele unor leqi carenu-I permit libertatea si cal dura constienta a iubirii 5i deci nici capaci-tatea de a stimula cu iubirea Sa r ; ; i cu dorinta de a fi iubit iubireanoas.~ra. Iar un Dumnezeu personal, este un Dumnezeu in Treime, pen-tru c<i 0 persoana nu poate iubi cu adeverat decit 0 alta prsoana st

nu poate gaS! fericirea decit in iubirea ce i-o arata ,alta persoana,Dumnezeu eel vesnic trebuie sa alba aceasta iubire odin veci, deci tre-buie sa fie din veci Treime.

Georg Koepgen spune: «Crest inismul se bazeaza pe Treime, nupe un concept fiIosofic al spiritulul absolut. E demn de rem arc at -zlce el - ca si teologia catolica lucrcaza aproape exclusiv cu COil-

ceptul filosofk d~pre Dumnezeu, atunci cind nu se raporta nemij-loclt la Treime. In Treime este inclus Dumnezeu-Ornul (pentru cacrc$tinismul care crede in Treirne, «stle de iubirea lui Dumnezeu rata

de lurne si de fapta mintuitcare a lui Hristos ). Cind omul duhovni-cesc (in exprimarea lui Koepgen: misticuI) crestin vorbeste de Dum-nezeu, el nu v orbeste de divinitatea rnetaf izica - de ens a se - ciel cugeta la Dumnezeul eel intreit, care intr-un mod cu totul neinteless-a unit cu omul prm intrupare si a mintuit pe orn., Din aceasta re-zulta ca deosebirea dintre mistica crestina si cea ex tracr estine nu este() cUcheta artificial lipita de cea dintii . ea decurge din insusi concep-

tul cf8,;>tin (personaltst-treimic, n.n.) al lui Dumnezeu» (p. 74-75) 2.

G. Koepgen vede chiar in mistica cre5tina occidentale a unui Eck-

c.hart. de prlda, 0 influenta a misticei panteiste a lui Plotin, in carecaracterul Treimei persoanelor diferentiate se slebeste sub influentaunui rationalism umformizator. Koepgen zice: «In ce consta deosebi-

J Cd intre mistica lui Eckchart si a lui Simeon (Noul Teolog n.n.) 2Pentru Eckchart, Trermea exista ca unitate (uniforms n.n.) a persoa-nelor, el vede in aparltlile trinitare numai una; divinitatea. Dimpo-triva, Simeon vede persoanele in deosebirea lor. El "ede pe Tetal maiintii (a Tata si pe Fiul ca Fiu!. In aceasta consta mar ea deosebireintre mistica rasariteana si cea apussana. Mistica apuseana €ste, sub

Intluente lui Plotin monoteista in sensul str imt. .. Noi am pierdut -zice el - simtul pentru viata trinitar a, pentru intrepatrunderea si pen-tru avizarea recipr oca a persoanelor dumnezeiesti» (p, 79).

2, Se ilustreazii aici cum folosirea cuvlntulur «rnisticd . obligii mereu Ia preci-

zarea dist inctiel dintre :nistica crestina ~i cea extracrestlna. panleist1i, pe cind ter-

menu! ",spiritualitat€» sa.r si rnai mul! eel de «"iata duhovnlceasca» [ba chiar eelrie «vlafa sprilualii») nu obliga la aceste continui preciziiri. Cu deoseblre termenul

de «viata» (duhovrriceasca, SdU spiritu ale] implic1i in sine ccnstnnte personala a

until subiect care «triii~te: eceasta viata.



OR'l'ODOXtA 501

Pentru crestinismul autentic, «mistica [splritualitatea, vlata du-

hovnlceasca sau splrituala, ri.n.] nu este un apendice Ia cresttnism,care ar ofert 0 noua posibilitate pentru niste sullete privilegiate; ea

fine in mod necesar de actul credlntei» in Treiroea personals, careIucreaza in nol (p. 7-75).

(- Viata spiritual a ce tisneste in Ortodoxie din toate punctele ei de

credinta $i din toate adele de cult. 0 vede Koepgen Iradiind ~i din

Euharistie sau din Sfinta lmpartasehte. Dovada despre aceasta 0vedeel in accentul pe care ilpune Biserica din Rasarit pe epicleza, sau pe

invocarea Sfintului Dull. El spune : "Prin atitudinea noastra scolastica.interpretam prefacerea ca pe un proces real extern. Biserica rasari-

teana qindeste altfel. Pe ea nu 0 intereseaza conceptele si procesele

obiective. Nu 0 intereseaza intreberile puse la noi prin reformatiune

in mod constient sau inconstient despte modul pretacerii, sau desprecum e prezent Hrfstos in pilne etc. Biserica rasariteana nu vede con-ceptul, ci evenimen1ul insusi, realitatea spirttuala, Ce este pentru ea

Euharistia? Prefacerea piinii ~i vinului in trupul ~i singele lui Hris-

tos? Desiqur, este st aceasta. Dar aceste lucrur i, pentru noi asa de

importante, sint privite de ea ca ceva secundar. Pentru ea pe prirnulplan sta nu prefacerea, ci Indumnezeirea creaturit. .In adincurile spi-

ritului se savirseste unirea Intr e Dumnezeu si lume, sau faptul ca Mie-

lul vesnic - in sensul Apocalipsei - se jertfeste inca odata, Taina

este punctul in eare se savirseste patrunderea ccleilalte Iumi in cea

noastra de aid. Si acest fapt este opera Sfintului Duh».

Koepgen vede intre problematica occidentale in leqatur a cu Eu->

haristia : ; ; i intre cea rasariteana. aceeasi deosebire ca intre modul in

care Iizlclanul descompune lumina soarelui in spectrul culorilor si in-

tre modul cum reda pictorul aceasta lumina pe paleta lui. «Pentru

gindirea rasariteana e de nein teles cum din simbolica actului sacra-

mental se detaseaza un singur moment, care apoi este obiectualizat

(verdinglicht) sl privit ca un obiect extern, consider at ca esential pen-

trtu tot evenimentul i penti u gindirea occidentale tocmai acest mo-

ment este lucrul hotar itor. - hotar itor pentru ca 0 lupta de sec ole <l

invirtosat (erhartet hat) aceasta detasare <;;iaceasta atitudine spir itua-

1 . 3 . » (p, 2 4 3 ) .

*

Vom porni in expunerea legaturii pe care 0 yede ortodoxia intre

Euharistie si viata spirituala, tocmai de Ia roIul pe care ea iIatribuie,conform lui Koepgen, Sfintului Dull in prefacerea euharistica. In epi-

cIeza ortodoxa preotul spune: "Inca aducem Tie aceasta slujba cuvin-

tatoare si nesingeroasd ( " C -1 J v A f . r l l X T , V " a b ~ 7 J v X ( l l ~ n l l - ' - ( l y ' ' 'o V ) . a " p s l a v ) st Te

chemam, Iti cerem sl Te ruqarn : trimite Duhul Tau eel Stint peste noi

:;;Lpeste aceste daruri ce sint puse inainte si fa piinea aceasta cinstit

trupul Hristosului Tau, iar ce este in potirul acesta, cinstit singele

Hrtstosului Tau, prefactndu-le pr in Duhul Tau eel Stint».



502 ORiODOXI,

Prefacerea piinii in trupul, iar a vinului in singeie Domnului nueste un proces asemene'a prefaceriJor ce se savlrsesc in natura. ci 0

Jucrare a Duhului Stint, care, ca toate actele Duhului, transfigureaza

sl lndumnezeieste eele ale riaturii !?i pe omul insusi, prm iradior eatransfiqurarii savtrsite tntH cu firea omcneasca pentru eli. spre am si

prin om se extinde iubirea dumnezeiascd. De aceea se cere in epiclezavenirea Duhului Sfint inti] "peste noi», adica peste preotul Iiturqhisi-

tor '$i peste comunitatea adunata $i apoi "peste darurile ce sint puse

Inainte», Intrucit aceste daruri fiind aduse de cornunitatea liturqica. 0

reprezinta pe ea, sau sint in legatura cu ea.

Duhul Sfint a transfigurat prin Inviere Intll trupul lui Hrrstos si

de aceea aceasta transHgurare se extrude nu peste piinea sl vinul in

ele insele, ci peste piinea si vinul ca daruri ale comunitatit ce crede

in El ;;i pentru ca Hristos sa se impartaseasca prin ele $i mal multcelor ce cred in El. Caci prin credinta in El, ei se afla intr-o legatura

interioara cu El. Intii s-a transfigurat umanitatea lui Hristos, deci

baza acestei transfiqurart e pusa la intruparea Fiului lui Dumnezeu,desi s-a desavirsit la Inviere. Deci dace Fiul lui Dumnezeu s-a intru-

pat de la Duhul Stint pentru a intra, prin Duhul Stint, intr-o relatie

cu oamenii. prin lnviere umanitatea Lui umplindu-se deplin de Duhul

Stint, iradierea Lui in oamenii credinciosi si in cele ce apartin lor

atinqe 0 intensitate suprema. De aci rezulta ca de Duhul care iradiaza

din Hristos in rnomentul prefaeerii, nu se resimt prin prefaeerea lornumai piinea $i vinul, ci si toti credinciosii din Blserica chiar dad!

nu se impartasesc de trupul sl ,de singele Lui. Deci toti credinciosir vii

si morti ai Bisericii benefici aza prin Euharistie de 0 lucrare a Duhu-lui lui Hristos eel inviat, in ei, si prin Duhul se realizeaza 0 IlOUd uni-

tate inir e ei. 0 spun aceasta toate ruqaciunile din Sfinta Liturqhie rle

dupa aetul prefacerii. Intii beneficiaza credincio;;ii vii prezenti, dar

apoi si ceilalti, vii ~i morti, rnai ales eei pomeniti cu numele, caresint leqati prin actul pomeniri de cei prezenti. 0 ruqaciune de dupa

prefacere cere: «Adu-ti aminte, Doamne, de orasul (de satul] acesta,

in care vietuim si de toate orase le si satele ~i de cei ~ eu credintavietuiesc intrinsele. Adu-ti aminte, Doamne, de cei ce calatoresc pe

ape, pe useat $i prin aer, de eei bolnavi, de eel ee patrmesc, de cel

robiti $i de izbavirea lor. Adu-ti arninte, Doamne, de cei ce aduc da-

ruri si fac binc in sfintcle Tale biserici Si-$i aduc aminte de eei sa-

raci , sl trimite peste noi toti milele Tale». Iar in alta, Biserica se

roaqa : «Pentru mintuirea si iertarea pacatelor robilor lui Du:nnezeu

(01)>>,Apoi «pentru iertarea pacatelor $ i odihna sufletelor robilor luiDumnezeu ( : - - J ) in loc luminat... unde stralucsste lumina Ietei Tale».

Dar aceasta iradiere a Duhului lui Hristos peste comunitatea adu-

nata si peste darurile aduse de ea, apoi peste tot sufleiul credincios,

indeosebi peste eel pomaniti, este urmarea ruqaciunii si unita cu ru-

gaciunea. Ruqaciunea preotului $i a cornunitati! adunate in jurul lui

este antena care ureind la Dumnezeu, face sa coboare prin ea puterea

de transfigurare a Duhului Sail peste preot, peste eomunitate $i peste



JRTODOXIA

darurile aduse st, in diferite qradatii, peste ceilaltt credlnctosi dinBiseridi $i mai ales pentru cei pomenltl, vii si morti, Prefacerea seproduce prin Iradierea puterii Duhului Stint ~i ea splrltualtzeaza a$a-zicind pe preot, comunitatea $i darurile aduse de ea st pe credinclosilde mai departe, ridiclndu-i pe toti sl pe toate in alt plan decit cel

natural si unindu-i st mai muH in Duhul lui Hristos ea trup tainical Lui.

Duhul Sfint este dinamic, este iradiant st transfigurator prin ex-celenta, De aceea, odata ce comunitatea II cere, concentrata in preotsau unificata in jurul lui si in el, deci cu 0 ruqactune unitara care facedin toti 0 unitate in Hristos, Impreuna eu darurile aduse, 0 unitatedeschisa lui Hristos, Duhul patrunde in ea $i in darurile ei st in toticei care sint porneniti. Patrunde eli deosebita putere in darurile aduse,

pentru ca toti se pot irnpartasi prin ele in mod vizibil de acelasi Hris-tos nevazut. Prin aceasta Impartasire de Hristos prin aceste daruri pre-£acute in trupul sl singe le Lui, comunitatea Intreaqa, care este trupul

Lui tainic, e asimilata la un grad $i mai inalt cu Hristos Cel inviat,din care ir adiaza Duhul. .._

De aceea daca comunitatea si toti cei pomeniti de ea, vii si mort],

se bucura de 0 transfigurare din partea Duhului lui Hristos, fa.ra easa se preface in fiinta Lui, darurile aduse de comunitate prin preot seprefac din piine $i vin in insusi trupul si singele Domnului, umplindu-

se prin calitatea lor de daruri unite cu trupul eel tainie al Domnului,de tot Duhul care este in Hristos Cel inviat, prefacindu-se In trupulsi singele Lui personal, pentru ca trupul Lui tainic, sau comunitateacredinciosilor Impartasindu-se de ele, sa sporaasca si mai mult in ca-litatea ei de trup tainic al Domnului.

Caci cei ce se Irnpar tasesc in ele, odata devenite insusi trupul slsinge le lui Hristos, pline intru totul de Duhul lui Hristos, se imparta-sese intr-o masura si mai mare de Duhul din Hr istos Cel tnviat.

dupa ce intr-o mai mica masurailau pe acesta de rnai inainte si prinEI pot cere, prin epicleza, venirea !?imai deplina a Duhului lui Hristos.

Motivele pentru care piinea si vinul ca darur i ale comunitatit seprefac in trupul si singe le Dornnului, iar membrii cornunitatii nu seprefac, sint mai multe.

Primul motiv e ca credinciosii au deja un trup $i un 'Singe orne-nesc, asemenea cu eele ale lui Hristos ~i unite in parte cu ele. Iaracum se unese intr-o masura si mai mare eu ele prin impartasire,

Al doilea motiv pentru care piinea si vinul se prefac, este ca pii-

nea si vinul sint prin firea lor rnenite sa se prefaca in trupul orne-nesc pentru a-I intretine. In general ratiunile tuturor celor ce sint datespre hranirea omului se prefac in ratiunea trupului si singelui orne-nesc. Numai trupul si singele omenesc, si anume trupul st singe Ie fie-carei persoane in parte sint destinate sa ramina in veci. Chiar dacatrupul sl singele omenesc sint supuse, dupa caderezr in pacat, mortii,moartea aeeasta nu e vesnica. Trupul si singele omului sint destinate

invierii si vietii de veci. In trupul si in singele omen esc slnt menite sa



504 OllTODOXIA

precum in mintea omului stnt menite sa se uniflce ratiunile tuturor, ceapoi prin mintea lui unita cu Dumnezeu, sa se adune toate in Dum-nezeu,

Totusi chipurile lor vor ramine in veci, dar eu ratiunile lor pro-

fund fnradacinate in trupul st singele omenesc, aceasta inradacinarea lor in comunitatea umana indumnezeita $i prin ea in Hristos, renee-

tindu-se in frurnusetea si transparenta lor lndurnnezeita. Prin toatechipurile lumii i$i vor fi deplin transparenti insis! oamenii si prin ei,

sau chiar prin ele direct, Hrlstos insusi. Sfintul Simeon Noul Teolog

ziee in aceasta privinta : «Dat Hind ea ei (eei uniti cu Hristos) sint

duhovnicesti st transparent! (ota~aviiiv O V - ' : O l l ) , fiind adunati in aeele

laca$uri $i Iocuri de odihna dumnezeiesti, Imparatia cerului este ca

un intreg. fiind un Iocas unie $i asa va aparea tuturor dreptilor i inea se va vedea pretutindeni de catre toti Imparatul tuturor, EI va fiprezent fiecaruia $i impreuna existent eu fiecare, luminind Iiecaruia si

Iiecare lurninind in El»3. Ca un locas al bunatatilor infinite, sau ca 0

dimariL a unirii culminante a tuturor Intreolelta sl cu Hristos vede

si 0 ruqaciune dinainte de Sfinta Impartasanie trupul lui Hristos; ca

un locas, sau ca un sin de iubire calda, in care se aduna toti ca niste

frat! in inima fratelui mai mare. E camara de nunta a fiecaruia cu Mire-

Ie Hristos in care trebuie sa intrarn cu haina sufletului curata : «Intrustralucirile sfintilor Tai cum voi intra eu nevrednicul? Ca de voi in-

draznt sa intru in camara, haina mea rna vadeste ca nu este de nunta.

:;;ivoi fi legat si lepadat de inqer!»,

Dar daca prefaeerea transfiguratoare a cosmosului material in tru-

pul si singele omenesc a ramas, dupa caderea omului din unirea eu

Dumnezeu, deci eu Duhul Lui, doar un proces natural. fara efeete du-

rabile si generale, Duhul care a umplut prin 1m iere trupul $i singele

lui Hr lstos, a ridicat prin puterea Lui, aceasta prelaeere la nivelu1 unei

transfiqur ari si indumnezeiri instantanee mal presus de fire.

Un al treilea motiv pentru care piinea si vinul aduse de comunitatese pref ac in trupul si singele Dornnului fa.ra sa se piarda chipurile lor,

este ca chipuriJe piini! si vinului sint mijloace prin care noi miucam

trupul $i bem singele lui Hristos, mincare prin care se infaptuieste 0

unire eu mult mai deplina intre Hristos ;;i noi decit prin sirnpla ira-

diere a trupului Lui in noi. Actul de mincare :;;i de bautura este actul

supreme! uniri a noastra cu ceea ce mincarn si bem, in acest caz cu

trupul sl eu singe1e lui Hristos, mine at :;;i batut prin chipul pimii si

\

vinului. Sfintul roan Gura de Aur zice in acest sens: «Hristos ne-adat putinta sa ne saturam de trupul Lui, ridicindu-ne Ia 0 prietenie si

mai mare si aratlndu-ne dorul Lui catre noi, caci nu se da pe Sine

color ce dorese numai ea sa-L vada. ci sl ca sa-L atinqa, sa-L manince

si sa se sadeasca in trupul Lui si sa se uneasca cu E1 st sa sature intreg

'dorul" 4.

3. Trtuie s Iheologiques et elhiques. I, in -Sourccs chretiennes v , nr. 122, Traite



30 6 ORTODOXIA

Ba mai mult, trupul Domnului atrage pe credlnclosl ell a dulceatacurate, care este dulceata dragostei lui Hristos, ipostasul dumnezeiescintrupat din iubire fatli de oameni si care isi er ata iubirea Sa fata denoi st prin trupul pe care l-a Iuat. produclnd prin ea 0 adinca transfer-mare intii in el si apoi in noi. Iar impartasirea de trupul lui Hristosproduce, de aceea, 0 desfatare sl 0 veselie negraiUi. sufletului, did ecomuniunea in iubire cu Fiul lui Dumnezeu Cel intrupat, plin de iubirenesfirsita : «Indulcitu-m-al cu dragostea Ta Hristoase - 5 i m-ai schimbateu dumnezeiasca Ta iubire , drept aceea arde cu Iocul eel nernateriaJ(al iubiri Tale, n.n.) pacatele mele $i rna invredniceste a m a satura ell

desfatarea care este intru Tine, ca de arnindoua \ cselindu-ma, sa sle-vesc, Bunule, venirea Tas.

Astfel prezenta trupului $i singelui Dornnului sub chipurile pimii

~i vinului, pentru a ni se da din iubire spre rnincare $i bautura, saupentru a se uni cu noi din iubire la maximum,' da deplina indreptatireSi eficacitate intruparii $i invierii Dornnului din iubirea fata de noi.Caci pentru ce soar fi intrupat si pentru ce ar fi Inviat Domnul, dacenu pentru a se uni continuu cu noi, prin trupul Sau inviat. plna Iasfirsitul Iumii, iar dupa aceea pentru a ne invia ~i pe noi prin aceastaunire a noastra cu trupul Sau si pentru a transfigura totul in viatavritoare t Daca nu ni s-ar da in Euharistie, Fiul lui Dumnezeu ar arata

ca reia dupa Inviere din nou distanta fata de noi si de lume. lnvierean-ar duce pine la capat putinta si vointa Lui de unire eu nol din iu-bire al carer ineeput l-a facut prin intrupare. Deprecierea Euharistieisau considerarea ei ca simpla continuare a jertfei adusa Tatalui pen-trtu satisfaeerea onoarei Lui jignite, sau pentru ispasirea pentru paca-tele noastre, e solidara cu intelegerea rnintuirii ca simpla scapar e anoastra de pedeapsa cu chinunle vesruce, nu ca umre a lui Dumnezeucu noi dm iubire si ea desaviT$ire sl sfintir e a noastr a. De aceea Sfin-ul Simeon Noul TeoIog pune in mod insistent Euhar istia in legatura nunumai eu jertfa si cu invierea lui Hristos, ci si cu intruparea Lui. Celce se Impartaseste cu Hristos in Euharlstie stie ca «Cuv intul s-a facuttrup ;; i s-a sala;;luit intru el» (loan I, 14)

Sf. Simeon Noul Teolog vede in trupul si singele euharistic alDomnuIui toate bunatatile \ ietii viitoare. Caci bunatatile aceste s secuprind in iubirea Lui, care ni se arata in mod culminant in unirea Luieu noi in Euharistie. Toate aeeste bunatati ale iubirn si ale vieti ne-

sfirsite au fost puse la dlspozitia noastra in trupul Lui eel luat pentru

noi, iar din acestea ni s-au tacut si mai accesibile in chipul pimii stvinului, prin care putem minca trupul Lui sl deci ne putem uni deplin

cu El. Pentru ca in piinea neprefacuta in trupul Domnului avem con-

centrate to ate cele ce intretin viata noastra pamlnteasca, Hristos Iol o-

seste chipul ptinii ca mijloc prin care ni se face accesibil trupul Lui,

sau piirrea eea cereasca, in care sint concentrate toate bunatatile, toate

puterile care intretin viata noastra cereasca $i eterna. Cad in trupul



ORTODOXIA 507

Domnului ~i in singele Lui e Insast dumnezeirea infinitii, pusa 1a dis-pozltia noastra, iar acest trup ~i acest singe in care a coborit viata in-Cinita dumnezeiasca, ne sint puse sl mai la indernina - ? i in mod perma-nent si inca in viata pamjnteasca, cu vista infinita din El inmod vizibil.in chipurile de mincat ~i de baut ale piinii ~i vinului euharistic.

Aceasta cuprindere in trupul si in singele Dornnului a tuturor bu-natatilor neqr site ale lui Durnnezeu esie afirrnata de Sfintul Simeon NoulTeolog in cuvinte ca cele urrnatoare : «Cuvintele neqraite spuse luiPavel in rai (II Cor. XII. 4). adica insesi bunstatile vssnice pe careoehiu1 nu Ie-a vazut si ureehea nu le-a auzit si Ia inima omuIui nu s-au

suit. pe care 1e-a gatit Dumnezeu eelor ee-l iubesc pe EI (I Cor. II. 9),nu sint inqradite pe 0 Inaltime, nu sint marqinite de un Ioc, nu slnt

ascunse intr-un adinc, nu sint tinute in eea mai de pe urrna parte a

pamtntului sl a marii, ci sint inaintea to . si a oehilor tal. Care slntaeestea '1 Buna,tatile ce ne asteapta in eeruri, insesi trupul si singeleDomnului nostru Iisus Hristos, pe care le vedem, Ie mincam $i Ie bernin fiecare zi. Trupul si singele Insesi sint, eum rnarturisesc toti, aeelebunatati». Dar deoareee aeeste bunatati sint de earacter spiritual, si

de spiritualitatea lor tine curatia sufletului, bunatatea, iubirea, eIe nupot fi simtite, gustate, decit de eei ee s-au strjiduit sa dobindeasca 0

spiritualitate corespunzatoaro. De aceea spune Sfintul Simeon: «De

voiesti sa cunosti ea adevar ate eele spuse, fa-te stint prin luerarea

poruneilor lui Dumnezeu si apoi te imparta;;;e~te de cele sfinte. Siatunci vei cunoaste intocmai intelesul eelor spuse», Domnul insusi a

spus: «Cel ce maninca trupul Meu sl bea singele Meu are viata ves-nica si Eu iIvoi invia in veaeul de apoi» (loan VI, 47-55). Deci in tru-pul Lui inviat pe care-L mincam prin chipul piinii si vinului. avem da-

ruite noua insesi invierea $1 viata de veci.

«Ai auzit, ca tmpartastrea de tainele dumnezeiesti si neprihaniteeste viata vesnica $i di pe eei ee primese prin ele viata vesnica Dom-

nul Ii va invia in ziua eea de apoi ?». Propriu-zis viata vasnica primiteodata eu trupul Domnului implica in ea insas! invierea, caci fara in-viere nu ne-am putea bueura de totalitatea vietii noastre in veci. Ceiee se Impartasesc de trupul si de singele Dornnului, au viata vesnica,pentru ca petree in El sl EI in ei (loan VI, 56--57). Ei au viata eternapentru ea se hranesc eu piinea vietii adevar ate ;;;i depline, care s-a

cobor it din cer: «Eu sint piinea vietii» (loan VI, 48). «Eu sint piinea

care s-a coborit din cer» (loan VI, 52)7. «Eu sint adevarul $i viata : cel

ee crede intru Mine, de va st muri, viu va fi. Si tot eel ee este viusi erede intru Mine, nu va muri in veae" (loan XI, 25-26).

Tocmai pentru ca in trupul lui Hristos avem hrana dumnezeiasea

a vietii infinite data noua prin chipul piinii, iar in singele Sau puterea de

vlata ~i deci veselia infinite de ea, data noua sub chipul vinului, eel ee

a inaintat in simtirea duhovniceasca a aces tor bunatati prin Euharistie_!

7, Simeon Ie Nouveau Theologien, Traiies theol. etc, I. Traite III, eth., p 421,

~iurm.



ORTODOXIA

nu se satura niclodata de ele. In aceasta se tmplica pentru el totodataconsulnta deosebirii sale ad persoana care prirneste, de Izvorul iubirii

personale Infinite care ddrui~~te. Sfintul Simeon Noul Teolog zice:

«Clnd €u beau, totodata Insetez ... Eu dorese sa am tot sl sa beau, de 7cu putmta, toate abisurile deodata; dar cum aceasta e cu neputinta, itispun ca eu sint mereu insetat, desi in gura mea e mereu apa ce curge,ce se revarsa in piraie. Dar cind vad abisurile, mi se pare Cd nu beau

deloc, pentru ca dorese sa. am tot, desi am din belsuq toata apa ingura mea. Eu sint totdeauna un cersetor, macar 'ca posed cu adevar at

tgtul unit cu putinul ee-l beau» s.

- Prin impartaslree de trupul Si de sfngele lui Hristos, Insusi trupul

nostru e ridicat la treapta de trup al lui Hristos si de aceea e destinat

invierii. Trupul nostru se sfinteste prin aceasta Si prin e[orturi1e noas-

tre de curatie care ne preqatesc pentru primirea trupului Lui sl carese Intaresc prin primirea lui. Nu mai putem privi la trupul nostru ca

la ceva inferior si vrednic de dispret, sau ca la un simpJu instrumentde placeri, pentru Cd nu putem prtvi trupul lui Hristcs astfel. Cresti-

nismul e strain de dualismul, care vede sufletuI in sine sl trupul in

sine, care vede sufletul ca putind sl meritind sa fie cur at, iar trupul

ca neputind ~i netrebuind sa fie curet, sau sa se curateasca, SufJetul

se vede prin trup si intipareste in trup taate startle sl ruiscarile sale.

Trupul e neceser sufletului pentru ea sa dues pina Ia capat pornirile

sale spre curatie. Sfintirea sufietului, daca e reala, inseamna sfiritirea

trupului, sau se vede prin sfintenia acestuia. Aceasta ma obliga 1a un

mare respect si Ia 0 mare raspundere fata de trupu1 meu $i a1 altora.

Trupul meu sl trupurile altora iSi descopera un caracter de mare taina,

odaia ce stnt chemate sa se imparta$easca de inviere si de vtata de

veci, prin salasluirca lui Hristos in ele. Trupul apare ca 0 structure

fluids splrltual-matertala, sau chiar teandrica.

Rationalitatea trupului, devenind tr ansparsnta prin Duhul Stint,

devine ea Insasi luminoasa, sau izv or de cunoaster e. In aceasta ratio-nalitate a trupului nostru, care se adinceste prin impartaslrea de tru-

pul subtiat 5i cu rationalitatea deplin-transparenta a lui Hristos, cu

ratlonalitatea total lnradacinata in Dumnezeu-Cuvintul. Lumina su-

prema, $i sustinatorul pe veci al acestui trup, dar si in sufletul nos-

tru inradacmat in acelasi Dumnezeu-Cuvintul, are trupul nostru baza

invierii Lui. Caci db sufletul nostru care se rnentine nemuritor in

Hristos Cel inria.t, cind Hristos va voi, se va plasticize din nou in

forma rnateriala transfigurata rationalitatea specifica a trupului fie-caruia din noi, sau radacinile spirituale ale lui, adincite in sufletulnostru sl in Hristos.

Cei ce se impartasesc in cursul vietii parniutestt de trupul luiHristos cel subtiat Si Indumnezeit, adincindu-si aeeste ratiuni ale tru-

pului lor, impr euna cu sufletul, in Hristos eel mviet. vor .invia spre

unirea Iericita eu Hristos. Cei ce nu s-au Impartasit de trupul lui

Hristos, vor invia $i ~i eu trupul, cad trupul inviat al lui Hristos va



ORTODOXIA 509

aduce Ia 0vlata tara de moarte materla trupurilor, ration alitatea tru-Ipului Lui fiind Intr-o leqatura cu rationalitatea intregii materii sau a

tuturor trupurilor. Dar intrucit acestla se vor men tine inchlsl fata de

comunicarea voluntara cu Hristos. starea invierii lor, va fi 0 stare

nevruta de ei si nepartasa de bunuriJe ce via prin oomuniunea in

iubire cu El.Fiecare madular a1 trupului nostru, unit prin SCinta Impartasanie

eu Hr istos devine medular al lui Hristos; prin Iiecare lucreaza Duhul

Stint care lucreaza prin madularele lui Hristos ~i lradlaza din aeestea.Hristos a devenit subiectul madularelor rnele lucr ind prin ele, si eu

subiectul madularelor lui Hristos lucr ind prin .ele, Dar in mod para-

doxal eu ramtn constient ca sint eel ce primesc aceasta einste, nu 0

dau; ea deci nu rna confund totusi cu Hristos. Eu fac lucrurile ee Ie

face Hristos ~i El face Jucrarile ce Ie fae eu; dar puterea ultima. pen-tru aceste Iucruri e in Hristos, nu in mine. •

Sf. Simeon NouI Teolog afirma faptul acesta eu toata Indrazneala,dar si cu toata smerenia :

0:\..__.. «Noi devenim miuiulate ale lui Hristos - si Hristos devine

miuiulatele mele.

Hristos se lace mina mea, piciorul meu. al tlciilosului

$i mina lui Hrisios, piciorul lui Htistos, sinl cu,

ticalosul.

Eu mise mina mea si mina mea esre Hris/os in/reg i

Eu mise pic+orul meu $i iat a E1 stra'uceste ca Htlstos.

Daca tu voiest i, vet devcni madulatut Iui Htistos» 9.

- _

Dar nu numai eu cu madularele rnele Slut al lui Hristos, ci ori-care alt credincios. care se Impartaseste de trupul si de singele Lui.

Tar aceasta ne face sa ne simtirn toti una in Hristos. Sfintul Simeon

spune despre par intele sau duhovnicesc. Simeon Evlaviosul, ca pen-tru el :

«Tocte mddularele sale ! $ i toate mddularde oricarui altul,loti si iiecare emu totdeauna in ochii siii ca Hristos,

E1 insu$i inireq era Htisios si privea ca pe Hristos

Pe loti cei botezati, imbuicaii in Hristos ititreq» 10.

Dar, ea gura mea sa poata deveni gura lui Hristos, sau gura

curata a lui Hristos sa poata deveni gura mea, gura mea trebuie sa sefaea cur ata, sau eu insumi sa rna fae cur at, incjt Hristos sa poata rosti

prln gura mea numai euvintele Lui curate, sau eu sa pot rosti prin

gura Lui cuvintele Lui curate, apartnd ca un autentic organ al lui

Hristos. La fel, daca ochii mei si mina mea devin mina st ochii lui

9. Hymnes, I, in: «Sources ehretienncs». nr. 156, Hymne XV • p. 289.10. Op. cit., p. 295.



510 ORTODOXIA

Hrisros, ele trebue sa fie <curate, ca Hristos sa poata privi prin ochii

mei toate in chip curet sl sa poata savirsi prin mina mea faptele Sale

curate. Eu trebuie sa rna straduiesc pe de 0 parte pentru aceasta cu-

ratle inainte de Sfinta Irnpartasanle, pe de alta Hristos Insusi rna face

! ? i mai curat prin tmpartastrea mea de E1. .

Spiritualitatea Euharistiei nu consta numai in tr airea simpla aunirii cu Hristos, ci intr-o unire in curatle, pentru care trebuie sa

rna straduiesc inainte $i dupa Impartasanie, dat Iiind ca accasta cura-

tie nu e produsa de Hristos in mine fara efortul meu. Hristos imi danu numai 0 stare de curatie, ci si a putere in vederea acestei curatii.

Acest inteles ilau cuvintele rostite de preot inainte de Sfinta Impar-tasanie : «Sfintele sfrntilor». Ele ii cheama 10. Sfinta Impartasanie pe

cei ce s-au straduit pentru curatie, dar Ie ~i fagaduie~te puterea pen-

tru o viata si mal curata.

lar cind Teafan al Niceci cere preotului sa aiba rnina care seatinqe de trupul Dornnulul mai curata ca linqurita, iar gura rnai cin-

stWi decit potiru1, pentru ca in curatia miinii ~i gurii este st un efort

indreptat spre interiorul lui, cererea aceasta este valabila sl pentrucredinciosi! ee se impartasesc 11. De aceea in Ortodoxie credlnciosri

postesc, se spovedesc, se impaca cu toti carora le-au gre$it si se fe-

rese de orice pacat Inainte de Sfinta Impartasante. lar acestea sinttot atitea aete de spiritualizare, care daca se repeta des condue pe

credinciosi spre0

spiritualitate Intiparita adinc in Iilnta lor, devenitao caracteristica a vietii lor.Credlnciosl! slnt invatati de Biserica lor cli nu trebuie sa uite eli

Hristos cu care se impartasesc nu e numai FlUI lui Dumnezeu eelintrupat ea sa tntilneasca in trupul lui, ,oeeanul bunatatilor durnneze-iestr, l1ICI numai Hnstos eel invrat, ca sa se sadeascs in el far a nici unefort arvuna Invier ii. ci $i Hristos care a ajuns la inviere prin cruce

~i care deci ramine intr-un chip tainic in stare de [ertfe pentru a ne

da si noua puterea de a mortifiea pe omul vechi al pacatului st a ne

darui eliberati de lantur ile oricarui egoism. lui Dunmezeu.Pentru Biserica rasdriteana, Euharistia $i-a pastrat intreaga irnpor-

tanta de izvor al unei vieti splr ituale mereu sporite a credinciosilor.

de putere in '\ ederea spmtuahzar ii lor inteleasa ca drum spre desavir-

sire, dupa aseman area lui Hristos, intrucit in Euharlstre credinciosul

se uneste cu Hristos, care-si traieste si-si prelunqeste in credinciosi

toate actele $i startle Sale mintuitoare, in plina actiune : intruparea,

jertfa si invierea.

dumitru staniloaie taina euharistiei, izvor de viata spirituala in ortodoxie

Documents