dumitru neagu predica de pe munte a lui...

130
Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS Comentarii duhovniceşti CARTEA A IX – A

Upload: others

Post on 15-Aug-2020

33 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

Dumitru NEAGU

PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS Comentarii duhovniceşti

CARTEA A IX – A

Page 2: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului
Page 3: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

Dumitru NEAGU

CARTEA A IX – A

PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS

Comentarii duhovniceşti

EDITURA PRINTECH BUCUREŞTI 2015

Page 4: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României NEAGU, DUMITRU Predica de pe munte a lui Hristos : comentarii duhovniceşti / Dumitru Neagu. – Bucureşti : Printech, 2015 Bibliogr. ISBN 978-606-23-0459-1 252

Copyright 2015 Toate drepturile prezentei ediţii sunt rezervate autorului. Nicio parte din această lucrare nu poate fi reprodusă, stocată sau transmisă indiferent prin ce formă, fără acordul prealabil scris al autorului.

Editura PRINTECH Tipar executat la: S.C. ANDOR TIPO S.R.L. – Editura PRINTECH Site: www.andortipo.ro; www.printech.ro Adresa: Str. Tunari nr.11, Sector 2, Bucureşti Tel./Fax: 021.211.37.12; 021.212.49.51 E-mail: [email protected]

Page 5: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

„Predica de pe munte” este cel

mai lung discurs al lui Hristos, prin care

Mântuitorul oferă foarte multă

învăţătură duhovnicească.

Predica de pe munte este cea mai

importantă revelaţie a creştinismului

şi reprezintă nucleul învăţăturii lui

Hristos.

Fiecare creştin se cuvine să o

înveţe pe dinafară şi să trăiască după

învăţăturile Sale, să trăiască în Hristos.

Să urmăm îndemnul Sfântului

Părinte Arsenie Boca care zicea:

„Citeşte capitolele 5, 6 şi 7 din

Evangelia de la Matei şi dacă le

împlineşti o sa te mântueşti”.

Autorul

Page 6: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului
Page 7: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

CUPRINS

PREFAŢĂ..................................................................... i-iv 1. LOCUL ŞI IMPORTANŢA PREDICII DE PE MUNTE ....... 1 Galileea............................................................................. 1 Marea Galileii sau lacul Ghenizaret.................................. 2 Muntele Fericirilor............................................................ 2 Biserica de pe Muntele Fericirilor .................................... 3 Importanţa Predicii de pe munte..................................... 4 2. COMENTARII LA CAPITOLUL 5 DIN EVANGHELIA DUPĂ MATEI................................................................ 7 1. Iisus îşi începe predica de pe munte în faţa mulţimii şi a ucenicilor Lui cu Fericirile......................... 7 Explicarea dumnezeieştilor Fericiri................................. 8 a. Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este împărăţia cerurilor............................................................ 8 b. Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia............... 8 c. Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul.......................................................................... 9 d. Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura ...................................... 10 e. Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui .................. 10 f. Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu ...................................................... 11 g. Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema ................................................. 12 h. Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor ........................................... 13 i. Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea ................................... 13

Page 8: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

b Dumitru NEAGU

Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri........................................................ 14 2. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 13, cap. 5...................................................... 14 „Voi sunteţi sarea pământului”...................................... 15 Sarea înseamnă şi har ceresc......................................... 15 3. Iisus continuă predica de pe munte cu versetele 14, 15, cap. 5............................................... 15 Lumina luminează lumea.................................................. 16 “Voi sunteti lumina lumii”................................................ 16 4. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 16, cap. 5...................................................... 17 Fapta bună este semnul că trăim în Hristos..................... 17 Vestirea Evangheliei faptelor bune de Sfinţii Părinţi..................................................................... 18 5. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 17, cap. 5...................................................... 18 "N-am venit să stric Legea, ci să împlinesc"..................... 18 Hristos desăvârşeşte Legea.............................................. 19 6. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 18, cap. 5...................................................... 20 “Iotă” sau “cirtă”.............................................................. 20 Poruncile lui Dumnezeu sunt obligatorii pentru oamenii................................................................. 20 7. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 19, cap. 5...................................................... 21 “Micile” porunci............................................................... 22 Să păzim toată legea morală, poruncile mari şi „mici”.................................................................... 23 8. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 20, cap. 5...................................................... 23 Cărturarii şi fariseii........................................................... 24

Page 9: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

c PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

Dreptatea creştină trebuie să urmărească sfinţenia............................................................................ 24 Dreptatea voastră să fie mai mult decât a cărturarilor şi a fariseilor.................................................. 25 9. Iisus continuă predica de pe munte cu versetele 21- 26, cap. 5............................................... 26 "Să nu ucizi"...................................................................... 26 Ura este păcatul împotriva iubirii, împotriva lui Dumnezeu.................................................................... 27 “Nu vei ieşi de acolo, până ce nu vei fi dat cel de pe urmă ban”......................................................... 27 10. Iisus continuă predica de pe munte cu versetele 27- 30, cap. 5............................................... 28 “Să nu săvârşeşti adulter”................................................ 28 “Că oricine se uită la femeie, poftind-o, a şi săvârşit adulter cu ea în inima lui”............................. 29 11. Iisus continuă predica de pe munte cu versetele 31, 32, cap. 5............................................... 30 "Cine va lăsa pe femeia sa, să-i dea carte de despărţire"................................................................... 30 Căsătoria dintre bărbat şi femeie este o Taină................. 31 Divorţul pentru desfrânare nu este obligatoriu............... 32 12. Iisus continuă predica de pe munte cu versetele 33- 37, cap. 5............................................... 32 Jurând fals, minţim întâi pe Dumnezeu şi apoi pe aproapele......................................................... 33 Jurământul reprezintă un păcat....................................... 33 „Dar ce să fac dacă cineva îmi cere să jur, dacă mă silește?”....................................................... 34 13. Iisus continuă predica de pe munte cu versetele 38- 42, cap. 5............................................... 34 “Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte”.......................... 35

Page 10: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

d Dumitru NEAGU

Palma peste obrazul cel drept.......................................... 36 Haina, ca renunţare la unele drepturi.............................. 36 Să facem întotdeauna mai mult decât suntem datori................................................................... 36 14. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 44- 47, cap. 5................................................ 37 Iubirea aproapelui în Vechiul Testament ......................... 37 Iubirea aproapelui în Noul Testament.............................. 38 Iubirea de Vrăjmaşi........................................................... 38 a. Evanghelia iubirii desăvârşite....................................... 39 b. Pentru mântuirea ta să nu fi duşmanul nimănui............................................................................ 39 c. „Dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată veţi avea?”........................................................................ 40 d. Iubirea este o virtute lucrătoare................................... 42 e.Fără vrăjmaşi, puţini ne-am mântui.............................. 43 f. Faceţi bine tuturor, fără deosebire............................... 44 g. Cine ne va răsplăti pentru fapta bună?........................ 45 h. Răsplata noastră, este învierea.................................... 46 i. Hristos ne cere credinţă şi ascultare.............................. 47 15. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 48, cap. 5...................................................... 48 Ce este desăvârşirea?....................................................... 48 Desăvârşirea omului drept pe pământ este cu totul desăvârşită?................................................ 49 Care sunt virtuţile de temelie ale celor ce vor să fie desăvârşiţi?................................................... 50 Semnele prin care cunoaştem pe cei ajunşi la desăvârşire......................................................... 51 Să luăm modele pentru mântuire.................................... 52 3. COMENTARII LA CAPITOLUL 6 DIN EVANGHELIA DUPĂ MATEI.............................................................. 53

Page 11: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

e PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

1. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 1-4, cap. 6..................................................... 53 Mântuitorul Hristos ne cere să fim discreţi...................... 53 Milostenia nu se trâmbiţează........................................... 54 „Să nu faceţi lucrul acesta înaintea oamenilor”.............. 55 2. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 5-8, cap. 6..................................................... 56 Adu-ţi aminte de Domnul şi roagă-te neîncetat............... 57 Omul nu poate face nimic fără ajutorul lui Dumnezeu.................................................................... 58 Cum trebuie să ne rugăm................................................. 58 3. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 9-15, cap. 6................................................... 58 Rugăciunea domnească „Tatăl nostru”............................ 59 a. Prima cerere................................................................. 61 b. A doua cerere............................................................... 61 c. A treia cerere................................................................ 62 d. A patra cerere.............................................................. 62 e. A cincea cerere............................................................. 63 f. A şasea cerere............................................................... 63 g. A şaptea cerere............................................................. 64 h. Slavoslovia.................................................................... 64 4. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 16-18, cap. 6................................................. 65 Postul este din vechime.................................................... 65 Cum trebuie să postim?.................................................... 66 De câte feluri este postul?................................................ 67 Postul trebuie unit cu fapte bune cu sfânta rugăciune şi cu milostenia..................................... 67 5. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 19-21, cap. 6................................................. 68 “Căci unde este comoara ta, acolo va fi

Page 12: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

f Dumitru NEAGU

şi inima ta”........................................................................ 68 Strângeţi-vă comori în ceruri............................................ 69 6. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 22,23, cap. 6.................................................. 70 “Luminătorul trupului este ochiul”................................... 71 “Deci, dacă lumina care e în tine este întuneric, dar întunericul cu cât mai mult!”..................... 72 7. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 24, cap. 6...................................................... 73 “Nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui mamona”.................................................................. 73 De ce a pus Domnul tocmai robirea la avuţii faţă în faţă cu slujirea lui Dumnezeu ?............................. 74 Hristos ne cheamă să fim cu totul ai Lui.......................... 74 8. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 25-32, cap. 6................................................. 75 Ziditorul hrăneşte, adapă şi îmbracă toate făpturile Sale........................................................ 76 Viaţa este mai mult decât hrană, şi trupul mai mult decât îmbrăcăminte............................... 77 9. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 33,34, cap. 6................................................... 78 “Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă”.................................................................... 78 „Nu vă îngrijiţi de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale. Ajunge zilei răutatea ei!”.............................................................. 79 4. COMENTARII LA CAPITOLUL 7 DIN EVANGHELIA DUPĂ MATEI................................................................. 81 1. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 1- 5, cap. 7....................................................... 81

Page 13: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

g PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

“Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi”.................................. 81 „Pentru ce vezi paiul din ochiul fratelui tău şi nu vezi bârna din ochiul tău ?”............................... 82 „ Căci cu judecata cu care judecaţi, veţi fi judecaţi”................................................................. 82 „Făţarnice, scoate întâi bârna din ochiul tău!”................. 83 2. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 6, cap. 7.......................................................... 83 Cele sfinte nu trebuie date câinilor şi nici porcilor................................................................... 84 Câinii şi porcii pot fi şi diavolii.......................................... 85 3. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 7- 11, cap. 7.................................................... 85 "Cereţi"............................................................................. 86 "Căutaţi"........................................................................... 86 "Bateţi"............................................................................. 87 4. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 12, cap. 7........................................................ 87 Legea dragostei................................................................ 88 „Ci toate câte voiţi să vă facă vouă oamenii, asemenea şi voi faceţi lor”.............................................. 88 5. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 13- 14, cap. 7................................................. 89 Ce este poarta cea strâmtă?............................................. 90 Intraţi pe poarta cea strâmtă!.......................................... 90 6. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 15- 20, cap. 7................................................... 91 „Feriţi-vă de proorocii mincinoşi” .................................... 92 Să ne ferim de înşelarea diavolului................................... 93 „După roadele lor îi veţi cunoaşte” ................................. 93 7. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 21- 27, cap. 7................................................... 94

Page 14: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

h Dumitru NEAGU

Falsa credinţă................................................................... 95 Temelia casei zidită pe stâncă ........................................ 96 8. Predica lui Iisus de pe munte se încheie cu versetele 28,29, cap. 7................................................ 98 Puterea cuvântului în epoca noastră s-a degradat .................................................................... 98 Puterea cuvântului lui Hristos ........................................ 99 Puterea cuvântului nostru …….......................................... 99 BIBLIOGRAFIE ........................................................... 101 BIBLIOGRAFIE PERSONALĂ ....................................... 103 ANEXĂ – CĂRŢI TIPĂRITE .......................................... 109

Page 15: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

PREFAŢĂ

Cartea “ Predica de pe munte a lui Hristos - Comentarii

duhovniceşti”, este a IX-a din seria de cărţi scrise de mine, pe teme religioase.

Cartea a IX-a, are 4 capitole şi cca. 125 de pagini şi cuprinde „comentarii duhovniceşti”, la predica rostită de Hristos pe Muntele Kurun Hattin (Coarnele Hattinului), care, de atunci încoace, se cheamă Muntele Fericirilor.

Predica rostită de Hristos, poartă numele de „Predica de pe munte” şi este cel mai lung discurs al Său, prin care Mântuitorul Iisus oferă foarte multă învăţătură duhovnicească.

Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului.

Comentariile făcute de mine în cartea a IX-a, se referă la capitolele 5,6 şi 7, din Evanghelia după Matei, cuprinse în Sfânta Scriptură şi care reprizintă nucleul învăţăturii lui Hristos.

Predica de pe munte, este atât de importantă pentru creştinii ortodocşi, încât pentru cei care mergeau la Părintele Arsenie Boca, cuvântul de învăţătură pentru mântuirea fiilor duhovniceşti şi ai credincioşilor care-l vizitau, era acesta: „Citeşte capitolele 5,6 şi 7 din Evanghelia de la Matei şi dacă le împlineşti o să te mântuieşti”.

Acesta este şi principalul motiv, pentru care m-am oprit să studiez temeinic capitolele 5,6 şi 7 din Evanghelia de la Matei, să comentez fiecare verset în parte, consultând scrierile Sfinţilor Părinţi, pentru a putea fi mai bine înţelese de credincioşi. Pentru că prima condiţie a respectării învăţăturii lui Hristos, este să-L înţelegi pe Hristos, să înţelegi esenţa conţinutului învăţăturii Sale.

Page 16: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

ii Dumitru NEAGU

În cărţile scrise de mine până acum, dar mai ales în

cartea a VII-a, Toată viaţa m-am luptat să-L descopăr pe Hristos, Ed. Printech, Bucureşti, 2014, am tratat cu amănunte principalele învăţături din Predica de munte, precum: explicarea Fericirilor, a rugăciunii domneşti Tatăl nostru, iubirea aproapelui precum şi iubirea vrăjmaşului.

În cartea a IX-a, am aprofundat cele trei capitole, din Evanghelia după Matei, întrucât în Predica de pe munte Iisus Învăţătorul, ne-a lăsat cele mai importante legi, pentru mântuirea noastra s.a.:

a) Legile fericirilor, în număr de nouă. Prin "Fericiri" se înţeleg cele nouă căi pe care creştinul trebuie să meargă pentru a ajunge la fericirea veşnică, sau cele nouă virtuţi prin care putem dobândi fericirea.

Faptul că Mântuitorul înfăţişează laolaltă fericirea şi desăvârşirea arată că acestea sunt strâns legate. Deoarece, nimeni nu poate fi fericit fără a fi desăvârşit, iar cel ce cucereşte desăvârşirea morală dobândeşte prin aceasta şi fericirea.

b) Legea iubirii, este legea înăscută a dragostei, pe care o exprimă Hristos prin următoarele cuvinte: „Ci toate câte voiţi să vă facă vouă oamenii, asemenea şi voi faceţi lor, că aceasta este Legea şi proorocii”. [Matei 7: 12]

c) Legea iubirii desăvârşite, vorbeşte despre cel mai înalt fel de milă: iubirea faţă de vrăjmaşi. Hristos a dat poruncă — nu sfatul, ci poruncă — de a ne iubi vrăjmaşii, când a spus: „Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc”. [Matei 5: 44]

d) Rugăciunea domnească “Tatăl nostru”, prin care Hristos ne porunceşte, “voi aşa să vă rugaţi”. Apoi, Mântuitorul ne spune cât de important este să iertăm aproapelui nostru, spunându-ne: „Că de veţi ierta oamenilor greşealele lor, ierta-

Page 17: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

iii PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; Iar de nu veţi ierta oamenilor greşealele lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşealele voastre.” [Matei 6: 14,15]

În continuarea predicii, Iisus accentuează importanţa gândurilor şi a motivelor şi le pune în contrast cu tradiţia evreiască. La sfârşit Iisus îşi îndeamnă ascultătorii să pună în practică cuvintele Lui şi să fie ca omul înţelept care şi-a construit casa pe stâncă.

Când Iisus Şi-a sfârşit predica, mulţimile au rămas impresionate de învăţătura Lui. Căci El îi învăţa ca Unul ce avea putere, şi nu precum îi învăţau cărturarii şi fariseii.

Predica de pe munte conţine esenţa învăţăturii lui Iisus. Fiecare creştin se cuvine să o înveţe pe dinafară şi să

trăiască după învăţăturile Sale, să trăiască în Hristos.

Trăirea în Hristos, înseamnă că tot ceea ce ştim din Sfânta Scriptură, de la Biserică, de la părintele duhovnic să aplicăm, în viaţa noastră de zi cu zi.

Trăirea în Hristos înseamnă deci, să-L descoperi pe Hristos, să trăiesc după învăţăturile Sale, şi să ţii viaţa ta sub control, sub protecţia Lui. Nu te teme, ai să poţi, pentru că Domnul când vede „că ai voinţă îţi dă putere”, puterea de a lupta şi a rezista ispitelor diavolului.

Domnul Iisus a zis tuturor: ”Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi, şi să- Mi urmeze Mie”(Luca 9:23)

Răspunsul este dat de Domnul Hristos în continuarea textului Scripturii, care zice:

„Căci cine va voi să-şi scape sufletul îl va pierde; iar cine-şi va pierde sufletul pentru Mine, acela îl va mântui.

Că ce foloseşte omului dacă va câştiga lumea toată, iar pe sine se va pierde sau se va păgubi?

Page 18: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

iv Dumitru NEAGU

Căci de cel ce se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, de

acesta şi Fiul Omului se va ruşina, când va veni întru slava Sa şi a Tatălui şi a sfinţilor îngeri.” [Luca 9:24-26]

Trăirea în Hristos, după învăţăturile Sale, nu este uşoară, dar nici imposibilă, trebuie încercat cu hotărâre, trebuie exersat. Aşa îi spuneam şi nepoţelei mele Maria „nici nu ştii ce pierzi” şi ea imediat îmi zicea: Ce? Pierzi mântuirea şi viaţa veşnică în Împărăţia Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Dragii mei cititori, învăţăturile din cartea “ Predica de pe

munte a lui Hristos - Comentarii duhovniceşti”, care sunt şi pentru fiica mea Eugenia şi nepoţica mea Maria, sunt şi pentru toţi aceea dintre voi, care le citesc cu multă atenţie.

Mă rog bunului Dumnezeu să vă dea darul de a putea înţelege cele scrise în această carte, dar şi a scrierilor din Bibliografie, pentru folos duhovnicesc şi pentru mâtuirea voastră.

Şi, să nu uitaţi nici o clipă, că putem pierde uneori totul în viață, dar sufletul să nu-l pierdem, că el trebuie să ajungă la Tatăl ceresc, în Împărăţia lui Hristos.

Iubiţi-vă şi rugaţi-vă neîncetat. Amin! Autorul,

Dr. ing. Dumitru NEAGU P.S. - Vezi ”Biografia personală” şi „Anexă- Cărţi tipărite” de la

sfârşitul cărţii.

Page 19: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

1

LOCUL ŞI IMPORTANŢA PREDICII DE PE MUNTE

În al doilea an al Lucrării lui Iisus Hristos, pe pământ, se afla străbătând toată Galileea, învăţând în sinagogile iudeilor şi propovăduind Evanghelia împărăţie şi tămăduind toată boala şi toată neputinţa în popor. După El mergeau mulţimi multe, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea şi de dincolo de Iordan.

Într-o zi Mântuitorul Iisus Hristos, văzând mulţimile adunate s-a suit pe un munte (care după aceea s-a numit Muntele Fericirilor) de pe lângă Marea Galilee şi şezând, înconjurat de ucenicii Lui, a rostit „Predica de pe munte” care este cea mai importantă revelaţie a creştinismului. Cu toate că predica de pe munte a fost destinată ucenicilor, ea fost rostită în auzul mulţimii adunate.

Galileea Este o regiune

care cuprinde: Marea Galileii sau lacul Ghenizaret; râul Iordan, cu un prim loc al botezului Domnului Iisus Hristos, numit Yardenit; Tabgha, locul înmulţirii pâinilor şi a peştilor;

Lacul Galileei în anul al doilea al lucrării lui Iisus. 1) Iisus ţine “Predica de pe munte”.

Page 20: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

2 Dumitru NEAGU

Capernaum; Muntele Fericirilor; Cana, locul primei minuni a Mântuitorului; Muntele Tabor, locul Schimbării la Faţă; Nazaret, locul copilăriei Mântuitorului.

Marea Galileii sau lacul Ghenizaret Ghenizaret este locul dintre Capernaum şi Magdala.

Termenul este întrebuinţat atât pentru ţinutul cât şi pentru lacul sau marea [Matei 14: 34; Marcu 6: 53; Luca 5: 1] pe unde trecea Mântuitorul şi predica. Pentru frumuseţea lui excepţională, ţinutul a fost numit Ghenizaret, care se traduce prin grădina prinţului. Pe lacul Ghenizaret are loc prima pescuire minunată [Luca 5: 1-8] - când au şi fost chemaţi la apostolat cei patru pescari, fiii lui Iona şi cei ai lui Zevedei: Petru şi Andrei, Iacov şi Ioan. Pe ţărmul acestei mări S-a arătat Iisus la şapte din apostolii Săi, după înviere - a treia Lui arătare amintită - [Ioan 21: 1-14].

Să încercăm să desluşim cetăţile din jurul lacului, despre care citim atât de mult în Sfânta Evanghelie. Singura “cetate” de pe timpul lui Hristos care dăinuie până astăzi este Tiberiada, astăzi oraş mare, cu circa 30.000 de locuitori, în majoritate evrei. Oraşul este situat în partea de vest a lacului, către vărsarea Iordanului. Dintre celelalte localităţi amintite în evanghelie, nu mai există decât câteva ruine. Aruncând mai departe privirea, pe litoralul de vest al lacului, distingem cetăţile Magdala, Betsaida şi Capernaum. Cateva pâlcuri de eucalipţi şi chiparoşi indică locul unde a existat pe vremea Mântuitorului. Între Betsaida şi Capernaum se înalţă Muntele Fericirilor, pe creştetul căruia străluceşte în asfinţit turla albă a unei mănăstiri catolice. În partea de nord, spre izvoarele Iordanului, se afla Hurazinul, iar peste lac, la răsărit, se află Gherghesa şi Gadara.

Muntele Fericirilor

Page 21: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

3 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

Muntele Fericirilor este locul în care Iisus a ţinut o predică

despre fericiri [Matei 5, Luca 6:20], dar şi despre alte învăţături, care poartă numele de „Predica de pe Munte”. Muntele se află deasupra Tabcha-ei, la 175 metri deasupra mării Galileii, dar la 35 metri sub nivelul Mării Mediterane. Se poate ajunge aici de pe un drum care urcă din Tabcha, pe Vered - Hagalil, spre Rosh-Pina şi Galileea de Sus.

Biserica de pe Muntele Fericirilor Pe locul unde Iisus a ţinut Predica Sa, s-a înălţat o Basilică

franciscană, construită între 1936 şi 1938, după un design al faimosului arhitect de biserici, Antonio Barluzzi.

Nu este o biserică tipică. E o rotondă octogonală. Pe fiecare perete stă scrisă o fericire. Când am revenit aici, în anul 2009, după ce am vizitat, ne-am închinat, am ascultat citirea Evangheliei de la Matei, despre cele 9 fericiri si mai ales care este semnificaţia acestora în viaţa creştinilor drept credincioşi. De aici, de pe Muntele Fericirilor, se vede foarte

Autorul în faţa bisericii catolice franciscane de pe Muntele Fericirilor, mai 2005

Page 22: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

4 Dumitru NEAGU

frumos Marea Galileii, cu toate localităţile riverane. Se vede foarte bine si oraşul Capernaum.

Importanţa Predicii de pe munte După ce Iisus a suit pe munte, înconjurat de ucenicii Lui şi

de mulţime multă, S-a aşezat jos şi a început să predice „legile fericirilor”. Această lecţie, este numită „Predica de pe Munte” şi este inclusă în capitolele 5,6 şi 7 din Evanghelia după Matei, şi reprezintă nucleul învăţăturii lui Hristos. Alături de „Cele zece porunci” pe care Dumnezeu le-a dat oamenilor în perioada biblică a Vechiului Testament, Predica de pe munte este la rândul ei un important şi nelipsit pricipiu călăuzitor al vieţii noastre de creştini.

În cel mai lung discurs al Său, aşa numita ”Predica de pe munte”, Iisus oferă foarte multă învăţătură duhovnicească. În această predică Iisus Învăţătorul, ne-a lăsat cele mai importante legi, pentru mântuirea noastră ş.a.:

a) Legile fericirilor, în număr de nouă. Prin "Fericiri" se înţeleg cele nouă căi pe care creştinul trebuie să meargă pentru a ajunge la fericirea veşnică, sau cele nouă virtuţi prin care putem dobândi fericirea.

Faptul că Mântuitorul înfăţişează laolaltă fericirea şi desăvârşirea arată că acestea sunt strâns legate. Deoarece, nimeni nu poate fi fericit fără a fi desăvârşit, iar cel ce cucereşte desăvârşirea morală dobândeşte prin aceasta şi fericirea.

b) Legea iubirii, este legea înăscută a dragostei, pe care o exprimă Hristos prin următoarele cuvinte: „Ci toate câte voiţi să vă facă vouă oamenii, asemenea şi voi faceţi lor, că aceasta este Legea şi proorocii”. [Matei 7: 12]

c) Legea iubirii desăvârşite, vorbeşte despre cel mai înalt fel de milă: iubirea faţă de vrăjmaşi. Hristos a dat porunca — nu sfatul, ci porunca — de a ne iubi vrăjmaşii, când a spus: „Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi

Page 23: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

5 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc”. [Matei 5: 44]

d) Rugăciunea domnească “Tatăl nostru”, prin care Hristos ne porunceşte, “voi aşa să vă rugați”. Apoi, Mântuitorul ne spune cât de important este să iertăm aproapelui nostru, spunându-le: „Că de veţi ierta oamenilor greşealele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; Iar de nu veţi ierta oamenilor greşealele lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşealele voastre.” [Matei 6: 14,15]

În continuarea predicii, Iisus accentuează importanţa gândurilor şi a motivelor şi le pune în contrast cu tradiţia evreiască. La sfârşit Iisus îşi îndeamnă ascultătorii să pună în practică cuvintele Lui şi să fie ca omul înţelept care şi-a construit casa pe stâncă.

Când Iisus Şi-a sfârşit predica, mulţimile au rămas impresionate de învăţătura Lui. Căci El îi învăţa ca Unul ce avea putere, şi nu precum îi învăţau cărturarii şi fariseii.

Să învăţăm, că viaţa unui creştin ortodox nu trebuie să se limiteze la străduinţa de a nu face răul, ci trebuie să conste şi din străduinţa de a face binele, cât mai mult bine. Prin rostirea Fericirilor, Mântuitorul a voit să aşeze în suflet, în locul mândriei, smerenia; în locul inimii împietrite, inima simţitoare şi dornică de îndreptare; în locul durităţii, blândeţea şi omenia; în locul asupririi, al suferinţelor şi nedreptăţilor în care trăiau mulţi, foamea şi setea de dreptate; în locul unei inimi întunecate, inima curată; în locul lăcomiei, milostenia; în locul urii şi războiului, pacea; în locul indiferenţei faţă de marile idealuri ale credinţei şi umanităţii, dăruirea şi jertfa pentru credinţa ortodoxă şi pentru primatul spiritului şi al dreptăţii.

Câştigându-şi aici pe pământ, în viaţa de toate zilele, anumite virtuţi, creştinul ortodox poate atinge culmea însorită a desăvârşirii morale. O fiinţă omenească împodobită cu florile

Page 24: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

6 Dumitru NEAGU

virtuţilor creştine are certitudinea dobândirii fericirii veşnice în Împărăţia cerurilor. Această Împărăţie dumnezeiască îşi are rădăcinile în sărăcia duhului, are ca tovarăş blândeţea, creşte prin lacrimile vărsate peste suferinţele vieţii prezente şi prin setea de dreptate. Mila, curăţia inimii şi dragostea de pace, sunt florile şi roadele ei. Ea îşi capătă tărie nouă când este bântuită de furtuna prigonirii şi a suferinţei. Fiecare virtute este o fereastră deschisă spre cer, ca o poiană în care străbate raza fericirii cereşti.

Mulţi caută astăzi fericirea în avuţii materiale, în plăceri trupeşti şi în măririle lumii trecătoare, dar toate acestea nu dau satisfacţii sufletului, creat după chipul lui Dumnezeu. Fericitul Augustin spunea: ”M-ai făcut după Tine, Doamne, şi nefericită este inima mea câtă vreme nu odihneşte întru Tine”. Numai stăruind în comuniune cu Hristos, în Biserica Sa Ortodoxă, (şi nu în ”bisericile” ”casă de adunare mincinoasă, ereticească” create de sectanţi şi apostaţi papistaşi eretici), prin împlinirea Legii Sale de iubire, putem fi fericiţi. Mântuitorul nostru Iisus Hristos înfăţişează laolaltă desăvârşirea şi fericirea, arătând că acestea sunt strâns legate. Nimeni nu poate fi fericit fără a fi desăvârşit, iar cel ce cucereşte desăvârşirea morală, dobândeşte, prin aceasta, şi fericirea.

Predica de pe munte conţine esenţa învăţăturii lui Iisus. Fiecare creştin se cuvine să o înveţe pe dinafară şi să

trăiască după învăţăturile Sale, să trăiască în Hristos.

Page 25: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

2 COMENTARII LA CAPITOLUL 5 DIN EVANGHELIA

DUPĂ MATEI

1. Iisus îşi începe predica de pe munte în faţa mulţimii şi a ucenicilor Lui cu Fericirile

<<Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este împărăţia cerurilor.

Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia. Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul.

Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura.

Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui. Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe

Dumnezeu. Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor

chema. Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este

împărăţia cerurilor. Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărâ şi vă vor prigoni şi vor

zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea.

Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri>>

[Matei 5: 3-12] La începtul Predicii de pe munte, Mântuitorul Hristos se

adresează ucenicilor şi mulţimii adunate, cu o învăţătură, care poartă numele de “Legile fercirilor”. Predica de pe munte începe cu cele 9 versete ale Fericirilor. Fiecare verset începând

Page 26: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

8 Dumitru NEAGU

cu "Fericiţi sunt…" sau în latină "Beati…" Cuvântul latinesc a dat muntelui numele sau - Binecuvântaţi - Fericiţi.

În cele ce urmează am să prezint, cu ajutorul scrierilor Sfinţilor Părinţi, pentru o înţelegere mai profundă, o analiză a „Fericirilor”.

Explicarea dumnezeieştilor Fericiri În [4] Părintele Calciu ne explică dumnezeieştile Fericiri,

propovăduite de Iisus Hristos în Predica de pe Munte, în faţa mulţimilor adunate să-L asculte, iată ce ne spune:

a. Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este împărăţia cerurilor!

În general s-a împământenit între noi, creştinii – vorbesc de creştinii mai superficiali - să luăm în derâdere sărăcia cu duhul şi să spunem: acesta e sărac cu duhul, e prost, e înapoiat mintal, nu ştie pe ce lume trăieşte. Însă sărăcia cu duhul este o virtute, o mare virtute! Sărăcia cu duhul înseamnă să fii sărac de toate lucrurile lumii acesteia, încât duhul tău să nu se lege de nimic, nici de avere, nici de situaţie socială, nici de luptă politică, nici de nimic altceva! Să nu te legi de nimic din cele de care oamenii se ataşează. Sufletul tău să fie liber, să trăieşti liber, dar ca un străin în lumea aceasta. Fiindcă în lumea asta a fi liber înseamnă a fi străin de lume. Lumea te robeşte. Prin toate sistemele ei de legi, prin toate obiceiurile lumeşti, prin toată tradiţia aceasta materială, lumea ne leagă, ne subordonează, ne face sclavi. Iar dacă nu devii sclavul acestor concepţii eşti un corp străin, un element străin în lumea aceasta. De aceea spune Iisus: „Fericiţi cei săraci cu duhul!”. Sunt fericiţi cei care nu s-au legat de lumea aceasta, nu şi-au făcut un idol din lume, nici din învăţătura lumească, nici din gloria lumească, nici din bogăţia lumească. Ei trăiesc ca o fiinţă străină într-o lume plină de păcate.

b. Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia!

Page 27: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

9 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

Vedeţi, a fi, a deveni o parte sau un şurub al vieţii

acesteia este o suferinţă. Şi atunci cel care este în lume, dar care vrea să nu fie în lume, acela se întristează, acela plânge, acela varsă lacrimi. Varsă lacrimi pentru el, pentru aproapele lui, pentru toţi cei care sunt în suferinţă, pentru păcătoşi. El se roagă cu lacrimi pentru cei care îl vrăjmăşesc şi pentru cei care îl iubesc. Aţi auzit rugăciunile de la Sfânta Liturghie ale Sfântului Vasile cel Mare:

„Doamne, pe cei buni păstrează-i în bunătatea lor. Pe cei răi, fă-i buni! Celor care ne vrăjmăşesc stinge-le vrajba! Pe cei care ne iubesc pe noi întăreşte-i! Tinereţile le condu cu înţelepciunea Ta, bătrâneţile le întăreşte, pe copii îi creşte în dragostea Ta!”.

Aceasta înseamnă cei ce plâng. V-aţi gândit vreodată că Mântuitorul, Care este Fiul lui

Dumnezeu şi a venit în această lume, nu a avut decât o singură cămaşă în care a umblat îmbrăcat? Desculţ prin căldura Israelului, călcând peste pietre… Şi când a venit cineva, un bogat şi i-a spus: „Vreau să Te urmez oriunde vei merge“, El i-a răspuns: „Fiul Omului n-are unde să-şi plece capul. Vulpile au vizuini, păsările cerului cuiburi, dar Fiul Omului n-are unde să-Şi plece capul!”.

Aşa a fost Iisus! Un străin în lumea aceasta. A plâns pentru toţi, a plâns pentru Lazăr, pentru toată suferinţa oamenilor... Iar Dumnezeu I-a dăruit slava învierii Sale. Să ştiţi că lacrimile care se varsă pentru durerea cuiva sunt lacrimi binecuvântate. Ele vă spală inima şi sufletul. Să nu vă ruşinaţi de lacrimi! Niciodată! Plângeţi şi pentru necazurile personale, dar să nu vărsaţi lacrimi de furie, de mânie sau de blestem! Să vărsaţi lacrimi de durere, de dragoste, căci ele vă purifică sufletul şi vă apropie de Hristos. Şi aşa fericiţi veţi fi.

c. Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul!

Page 28: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

10 Dumitru NEAGU

Nu este vorba de a moşteni pământul acesta lumesc. Aici

cei duri, cei fără scrupule moştenesc pământul! Ei sunt oamenii care conduc, ei sunt oamenii care au în mâna lor frâul, cuţitul şi pâinea, averea şi puterea. Moştenirea pământului pentru cei blânzi este alta. La sfârşitul lumii, spune Sfântul Apostol Petru, cerurile vor arde, pământul va fi limpezit prin foc şi va fi mai alb decât oasele celor care au murit. Şi acest pământ va fi un cer nou şi un pământ nou, în care va trăi pururi dreptatea. Acest pământ îl vor moşteni cei blânzi, nu pământul de acum! Pământul de acum e în mâinile satanei, pentru că cei care sunt puternicii zilei nu sunt trimişi de Dumnezeu, nu se gândesc la Dumnezeu, nu se gândesc la cei slabi, decât numai în treacăt, numai cu intenţia de a-şi face propagandă.

d. Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetoşează de dreptate, că aceia se vor sătura!

Chiar dacă nu suntem prea buni, chiar dacă nu ne manifestăm bunătatea sau nu practicăm o bunătate reală, totuşi inima noastră, interiorul nostru, conştiinţa noastră ne vorbesc despre o dreptate adevărată. Este dreptatea lui Dumnezeu şi inima noastră suferă, însetează pentru această dreptate chiar dacă nu suntem în stare să o realizăm. Poate nici nu ne-o imaginăm cu adevărat. Dacă fiecare dintre noi are un înger şi o conştiinţă, o conştiinţă care vine de la Dumnezeu, pe care venirea lui Iisus ne-a curăţit-o de toată zgura neînţelegerii, atunci este numai în puterea noastră a aplica legea dreptăţii sau a nu o aplica. În mâna noastră stă această alegere, dacă nu o aplicăm suntem păcătoşi. Dar important pentru noi e că aspirăm lăuntric la o dreptate, că aspirăm la o sete către dreptate şi că Dumnezeu ne va sătura cândva în dreptatea împărăţiei Fiului Său, atunci când vor împărăţi pe pământ adevărul şi dreptatea dumnezeiască.

e. Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui!

Page 29: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

11 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

Aceasta se adevereşte chiar în lumea noastră păcătoasă.

Dacă eşti milostiv, Dumnezeu te miluieşte. Dacă eşti bun cu alţii, şi alţii vor fi buni cu tine. Dacă mila ta se manifestă în fapte, vei fi binecuvântat. Şi chiar dacă cineva te va critica vreodată, nu va putea să nu recunoască că eşti milostiv, iar când vei fi în nevoie, să ştii că se va găsi cineva să te miluiască.

Noi spunem că Dumnezeu este drept, dar înainte de a fi drept, Dumnezeu este şi bun. Dacă Dumnezeu ar fi numai drept, numai justiţiar, în clipa aceasta ar trebui să pierim toţi, pentru că suntem plini de păcate, păcătuim tot timpul, şi când venim la biserică, peste tot. Nimic nu ne ţine în viaţă din faptele noastre, ci numai mila şi iubirea lui Dumnezeu.

f. Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu!

Dumneavoastră ştiţi foarte bine lucrul acesta. De aceea vă duceţi la biserici, la mănăstiri, pentru că ştiţi că acolo sunt oameni curaţi, care au o legătură mai adâncă cu Dumnezeu, care îl văd. Şi v-am spus odată că îmi povesteau monahii despre Părintele Petroniu care a fost la mănăstirea noastră din Sfântul Munte, la Prodromu, că atunci când se ruga el, pe Sfânta Masă apăreau picioarele Mântuitorului, însângerate. El îl vedea pe Dumnezeu. Pentru aceasta şi noi, dacă ne păstrăm inima curată, ori dacă ne-o curăţim, vedem pe Dumnezeu într-un fel sau în altul. Dumnezeu poate să-ţi vorbească printr-o descoperire, vorbesc de descoperirile adevărate, nu de cele satanice, dar Dumnezeu îţi vorbeşte şi prin nişte inspiraţii interioare, prin înţelegeri adânci ale unor taine ale mântuirii.

Mărturisesc că de multe ori m-am rugat şi poate din cauza necredinţei mele, Dumnezeu nu mi-a împlinit cererea, dar de foarte multe ori rugăciunea mea s-a împlinit! M-am rugat pentru alţii, iar rugăciunea s-a împlinit şi m-am îngrozit! Ce sunt eu, ca Dumnezeu să asculte rugăciunea mea? Cum spune

Page 30: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

12 Dumitru NEAGU

psalmistul, ce este omul ca să aibă aşa cinste, să fie puţin mai prejos decât îngerii [n.n. Ps. 8: 4-5]? Însă nu pentru virtuţile noastre Dumnezeu ne împlineşte rugăciunile, ci pentru bunătatea Lui şi pentru credinţa cu care ne rugăm.

Dacă aveţi inima curată şi vă rugaţi lui Dumnezeu, El ascultă cererea voastră. Să nu vă rugaţi niciodată pentru răul cuiva! Cei care fac rău, aceia se duc la vrăjitori. Degeaba ai să te rogi tu la Dumnezeu să facă rău cuiva, pentru că Dumnezeu este bun înainte de a fi drept, şi apoi, de unde ştii tu că ai dreptate, pentru că tu eşti subiectiv! Adeseori avem în faţă numai interesul propriu şi uităm de adevăr şi de dreptate.

g. Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema!

Cel mai mare făcător de pace a fost Hristos. El a adus în lume această pace, la Cina cea de Taină, când le spune ucenicilor Săi: „Pacea Mea dau vouă! Nu cum dă lumea, ci pacea Mea dumnezeiască!”. Una este pacea încheiată prin armistiţii, prin tratate care sunt rupte în clipa următoare şi alta este pacea în Dumnezeu. Toate tratatele încheiate în lume s-au spulberat curând. Au creat războaie şi mai puternice decât înainte. De aceea alta este pacea despre care vorbeşte Mântuitorul aici.

Să ştiţi că vremea comunismului – nu mai vorbesc de persecuţiile romane, care au dat milioane de martiri – a dat şi ea milioane de martiri cunoscuţi şi necunoscuţi, cu morminte cunoscute şi necunoscute. Au fost oameni care au mers la închisoare afirmând iubirea lor faţă de Hristos şi purtând în inima lor pacea Lui, oameni care, chinuiţi fiind, se rugau pentru călăii lor. Şi nu au fost cazuri izolate, ci mii şi mii de cazuri în care oamenii chinuiţi se rugau pentru cei care îi chinuiau, pentru cei care îi ţineau în închisori, fiindcă aşa spune Mântuitorul, să ne rugăm pentru vrăjmaşii noştri!

Page 31: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

13 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

h. Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este

Împărăţia cerurilor! Toată istoria creştinismului e istoria suferinţei. Dintru

început şi până la sfârşitul lumii acesteia, creştinismul va fi persecutat într-un fel sau altul, violent sau neviolent. Dar nu vor înceta niciodată persecuţiile, pentru că, aşa cum am spus la început, creştinul este ca un străin care nu are unde să-şi plece capul.

Aceasta este poziţia noastră în această lume şi vom fi prigoniţi, batjocoriţi, vor râde de noi şi vor spune că suntem nebuni. Şi vor spune că suntem mistici, ca şi cum misticismul ar fi o crimă, iar crima politică ar fi o virtute. Aşa cum se fac astăzi crime politice. Pentru că noi am înţeles exact care este poziţia lui Iisus în lumea aceasta şi mergem pe calea Lui.

i. Fericiţi veţi fi când vă vor ocărî pe voi şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră din pricina numelui Meu!

Este o continuare la fericirea anterioară, pentru că noi, dacă suntem prigoniţi, şi persecutaţi, şi batjocoriţi în lumea aceasta, este pentru numele lui Hristos. Nimeni nu-l batjocoreşte pe un smintit, orice ar spune, pentru că ştie că e smintit. Nimeni nu-l batjocoreşte pe unul care şi-a făcut o viaţă frumoasă în lumea aceasta. Dar pe noi lumea ne batjocoreşte, învăţaţii lumii acesteia ne batjocoresc, puternicii lumii ne batjocoresc. Ne batjocoresc şi cei mici pentru că nu ştiu, n-au cunoştinţă de adevărul credinţei. Şi totuşi trecem prin lume purtând pe frunte această cunună de spini spirituală, mărturisind pe Dumnezeu, rugându-ne pentru lume, pentru pacea lumii, pentru vrăjmaşii noştri, pentru cei care ne fac rău şi pentru cei care ne fac bine.

De aceea încheie Iisus Hristos zicând:

Page 32: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

14 Dumitru NEAGU

Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în

ceruri! Să căutăm răsplata din ceruri. Să nu căutăm răsplata

aceasta de pe pământ. Pentru că orice răsplată în lumea aceasta trece ca o floare. A venit un vânt, a dat o ploaie şi s-a scuturat. Numai plata din ceruri rămâne veşnică şi ea va încununa fruntea noastră la Judecata de apoi şi în viaţa care urmează după Judecată. De aceea spun: spovediţi-vă, împărtăşiţi-vă, citiţi Fericirile şi le aplicaţi! Evanghelia nu este un exerciţiu intelectual, nu e un exerciţiu de cunoaştere a înţelepciunii lumeşti, Evanghelia este un exerciţiu spiritual de cea mai înaltă valoare. Inseamnă să urmezi pe Hristos.

Am explicat aceste Fericiri ca să înţelegeţi care este sensul lor, însă citindu-le şi cugetând puţin, veţi vedea ce stare de bucurie vă vor trezi în suflet aceste Fericiri şi poate şi părerea de rău că nu sunteţi ca cei pe care Iisus îi fericeşte. Să ştiţi că dincolo de posibilitatea noastră de împlinire a poruncilor lui Dumnezeu stă harul lui Dumnezeu, iubirea Lui pentru noi. Aceasta nu ne părăseşte nici în cele mai grele situaţii, când suntem asupriţi, nici când suntem în păcate grele, dacă din adâncul sufletelor noastre strigăm: „Iisuse Hristoase, arată-mi mie slăvită Învierea Ta!”.

2. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 13,

cap. 5 <<Voi sunteţi sarea pământului; dacă sarea se va strica, cu ce se va săra? De nimic nu mai e bună decât să fie aruncată afară şi

călcată în picioare de oameni>> [Matei 5: 13]

În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează ucenicilor şi mulţimii adunate, cu o învăţătură, care se referă nu doar la Apostoli şi la preoţi, ci la toţi creştinii în general,

Page 33: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

15 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

numindu-i “sarea pământului”, care dacă se va strica, neamul omenesc nu se va mai putea “săra”, deci nu se va mai putea salva omenirea de la alterare, de la stricare.

„Voi sunteţi sarea pământului” După Sfântul Nicolae Velimirovici aceasta “sarea

pământului”, se referă nu doar la Apostoli şi la preoţi, ci la toţi creştinii în general. Dacă creştinătatea îşi pierde puterea, făcându-se lipsită de sare, cu ce se va mai „săra” neamul omenesc? Cu ce se va mai salva atunci omenirea de la alterare?

Dacă sufletul nu are întru sine adevărul lui Hristos, el se face lipsit de sare şi devine fără gust. Pentru aceasta oamenii de pe pământ putrezesc, trupurile lor prefăcându-se în ţărână.

Sarea înseamnă şi har ceresc Sarea înseamnă, deasemenea şi har ceresc. “Sarea” este

simbolul creştinilor de acum, care îi îndreaptă şi pe alţii. Sufletul, sărat bine cu învăţătura lui Hristos, nu se dă stricăciunii, şi de aceea ajută şi aproapelui său să se împotrivească alterării.

Despre acest lucru vorbeşte Fericitul Teofilact: „Despre faptul că harul este sare citeşte la Sfântul Pavel: «cuvântul vostru să fie cu har, presărat cu sare»”.

Prin urmare sarea este simbolul creştinului din lume şi al harului dintru acesta. [Sfântul Nicolae Velimirovici, Simboluri şi semne, Editura Sophia, Bucureşti, 2009, pp. 36-37]

3. Iisus continuă predica de pe munte cu versetele 14,

15, cap. 5 <<Voi sunteţi lumina lumii; nu poate o cetate aflată pe vârf de

munte să se ascundă. Nici nu aprind făclie şi o pun sub obroc, ci în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă.>>

[Matei 5: 14,15]

Page 34: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

16 Dumitru NEAGU

În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează

ucenicilor şi mulţimii adunate, arătând că noi (oamenii care trăim duhovniceşte) suntem lumina lumii pentru că prin noi luminează Lumina lui Hristos. Totul e lucrarea Harului lui Dumnezeu. Noi să lucrăm în smerenie, să trăim în smerenie pentru a ne folosi de darurile lui Dumnezeu.

Lumina luminează lumea Se cunoaşte că lumina dă mai întâi de toate viață. Ea este

condiţia vieţii în cadrul naturii. Lumina luminează lumea, ne înlesneşte să lucrăm, să mergem, să creem. Fără lumină viaţa încetează sau se păstrează într-o stare hipotonică. Plantele, mai expresive decât orice are viaţă pe planeta noastră, ne descoperă valoarea luminii prin faptul că se întorc mereu spre ea și o caută. Nu este cu putinţă nici măcar să ne închipuim viaţa noastră într-un continuu întuneric. Apoi, comuniunea noastră cu ceilalţi și cu lumea, în general, ar fi fost imposibilă, iar viaţa o utopie. În sfârşit, lumina dă siguranţă. Niciodată nu merge cineva cu deplină siguranţă noaptea, niciodată nu se simte sigur în întunericul dens.

“Voi sunteţi lumina lumii” Hristos ne spune “Sunteţi lumina lumii”, pentru că, dacă

nu suntem lumină, nu suntem creştini. Spunând acum şi Ucenicilor Săi că El este lumina, arată că nu este ucenic al Său creştinul care nu împrăştie lumina (mai presus de fire) a lui Hristos în lume. Deoarece Hristos, ca Dumnezeu, este izvorul necreatei și veşnicei lumini. Această lumină o primeşte și o răspândeşte credinciosul, Sfântul.

Așadar, creștinii își asumă greaua lucrare de a fi lumina duhovnicească a semenilor lor [Efeseni 5: 8]. Adică să fie şi să se vadă luminoşi, adică creştini, şi totodată să lumineze întunericul şi în întunericul celorlalţi. Adică să fie povăţuitori duhovniceşti ai celorlalţi, dar totodată să reprezinte şi judecată pentru viaţa

Page 35: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

17 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

întunecată a lumii păcatului. Iar aceasta se înfăptuieşte atunci când creştinii trăiesc „ca fii ai luminii” și toate faptele lor rezistă la lumină. Creştinii trebuie să fie lumină nu numai existenţial, ci şi dinamic. Nu este suficient numai să primească lumină, ci trebuie să şi răspândească lumină. Să împartă lumina Adevărului, a cunoaşterii dumnezeieşti.

Dacă Sfinţii Părinţi nu ar fi curăţat întunericul înşelăciunii în sinoade şi dacă nu ar fi răspândit lumina adevărului evanghelic, nu ar fi putut fi lumini. Nu ar fi putut să povăţuiască la calea adevărului. Pentru că a treia misiune a creştinului în lume este aceasta, să arate calea mântuirii.

Iată de ce astăzi, poate mult mai mult este nevoie să vorbim despre Sfinţii Părinţi, care au existat şi există în fiecare epocă lumina lumii şi sarea pământului.

4. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 16, cap. 5

<<Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, aşa încât să vadă faptele voastre cele bune şi să slăvească pe Tatăl vostru

Cel din ceruri>> [Matei 5: 16]

În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos adresează ucenicilor şi mulţimii adunate, îndemnul la “fapte bune”, care duc la mântuire şi slăvesc pe Tatăl nostru din ceruri.

Fapta bună este semnul că trăim în Hristos Faptele bune preamăresc pe Dumnezeu înaintea

oamenilor. Creştinul se aseamănă cu lumina care arde şi luminează. Menirea lui este să înlăture întunericul din jur şi să fie, pentru alţi oameni, unealta binelui, fiinţa în care să se fericească şi să se proslăvească Dumnezeu.

Tatăl ceresc este Cel ce a gătit pentru noi faptele cele bune, pentru a umbla în ele, şi tot El ne întăreşte şi ne desăvârşeşte în tot cuvântul şi lucrul bun. Prin urmare, fapta

Page 36: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

18 Dumitru NEAGU

bună este semnul că trăim în Hristos, fără de care nu putem face roade spre mântuire.

Fapta bună este sufletul credinţei creştine. Nu poţi spune nimic despre credinţa ta, dacă nu o arăţi în fapte. “Căci precum trupul fără de suflet este mort, aşa şi credinţa fără de fapte, este moartă” [Iacov 2: 14-26]. Cei ce cred în Dumnezeu, trebuie să fie în frunte cu faptele bune, făcute cu toată smerenia şi iubirea, ca să fie în toate desăvârşiţi. Faptele bune sunt arvuna mântuirii şi însoţitoarele noastre după moarte. Ele sunt jertfa cea bine primită înaintea lui Dumnezeu.

Vestirea Evangheliei faptelor bune de Sfinţii Părinţi Nu trebuie uitat faptul că, din dulceaţa milosteniei au

gustat şi Sfinţii Părinţi, cei cu ale căror rugăciuni mijlocim la Hristos. Toţi şi-au încununat viaţa cu fapte bune, prin ele arvunindu-şi mântuirea. Sfântul Ierarh Nicolae atât de iubit de noi toţi, Sfintele cuvioase Parascheva şi Filofteia, sunt exemple de urmat pentru noi în urcuşul nostru duhovnicesc.

Sfinţii Părinţi şi astăzi ne-ar vesti, Evanghelia faptelor îndurării sufleteşti şi trupeşti, căci: “Toată darea cea bună şi tot darul desăvârşit de sus este, pogorând de la Tine, Părintele Luminilor, şi Ţie slavă şi mulţumită şi închinăciune înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!” (Rugăciunea Anvonului – de la Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur).

5. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 17,

cap. 5 <<Să nu socotiţi că am venit să stric Legea sau proorocii;

n-am venit să stric, ci să împlinesc>> [Matei 5: 17]

Page 37: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

19 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează

ucenicilor şi mulţimii adunate, arătând că "N-am venit să stric Legea, ci să împlinesc". Domnul nu a împlinit Legea numai supunându-Se dispoziţiilor ei ci şi desăvârşind-o, perfecţionând-o, ridicând-o la un nivel superior de subtilitate şi rafinare.

"N-am venit să stric Legea, ci să împlinesc" Domnul a împlinit Legea veche. Mai întâi i-a dat ascultare,

i s-a supus: primind a fi tăiat împrejur, potrivit Legii, la opt zile după naştere. În al doilea rând fiind adus spre închinare la Templu, tot potrivit Legii vechi care prevede ca orice întâi născut parte bărbătească să fie adus, închinat lui Dumnezeu în ziua a 40-a de la naştere, (când se face şi curăţirea mamei). Astfel s-a procedat şi cu Pruncul Iisus, purtat de Iosif şi Maria la Templu în a 40-a zi de la naştere şi întâmpinat acolo de dreptul Simeon şi de proorociţa Ana a lui Fanuel. Când ajunge la vârsta de 12 ani, Iisus, ca orice tânăr iudeu, merge la Templul din Ierusalim, unde Se va rătăci de părinţii Lui şi-i va uimi pe cărturari cu întrebările şi răspunsurile Sale.

În sfârşit, Domnul nu începe a predica decât atunci când atinge vârsta de 30 de ani, dând şi în felul acesta ascultare Legii: ea dispunea ca nici un bărbat să nu predice ori proorocească mai înainte de a fi împlinit 30 de ani.

Hristos desăvârşeşte Legea Domnul nu a împlinit Legea numai supunându-Se

dispoziţiilor ei ci şi desăvârşind-o, perfecţionând-o, ridicând-o la un nivel superior de subtilitate şi rafinare.

Domnul aşează duhul deasupra literei, contrar saducheilor şi (mai ales) fariseilor, robi ai textelor, exegeţi strâmţi, minţi incapabile de a depăşi orizontul literal al prescripţiilor.

Dragostea este aceea care, în învăţătura lui Hristos, înlocuieşte vechea dreptate. Legământul vechi e al dreptăţii, al

Page 38: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

20 Dumitru NEAGU

dreptăţii stricte, cel nou e al dragostei care atât de măreţ şi în cuvinte incomparabile este proclamată de Sfântul Apostol Pavel [I Corinteni 13] a fi suprema virtute şi singura menită veşniciei. Iubirea aproapelui este recunoscută a fi o poruncă la fel de mare ca si cea a iubirii lui Dumnezeu atât de Evanghelia lui Matei [22: 3]) cât şi de a lui Marcu [12: 31]. Pe aproapele nostru, Hristos ne învaţă a-l iubi ca pe noi înşine.

Întreaga Predică de pe munte e o manifestare a împlinirii Legii vechi prin desăvârşire, rafinare şi subtilizare. Domnul nu este mulţumit cu porunca de a-ţi iubi prietenul, ruda, pe cel de un neam cu tine, pe cel care-ţi vrea binele, pe "aproapele" în înţeles concret. Mergând mult, mult mai departe decât Legea veche, doreşte şi ne cere să-l iubim pe vrăjmaşul nostru [Matei. 5: 43-44; Luca 6: 27 si 6: 35].

6. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 18,

cap. 5 <<Înainte de a trece cerul şi pământul, o iotă sau o cirtă din Lege nu va trece, până ce se vor face toate>>

[Matei 5: 18 ] În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează

ucenicilor şi mulţimii adunate, arătând că nimic din Lege nu va trece, până ce nu se va împlini toate care au fost scrise în ea. Căci iubirea de Dumnezeu aceasta este: să păzim poruncile Lui.

“Iotă” sau “cirtă” “Iotă” sau “cirtă” erau cele mai mici semne din alfabetul

ebraic. Poruncile din Vechiul Testament au fost importante, erau lumina (luna şi stelele în noapte) pentru oamenii din vremurile acelea, dar odată cu Noul Testament acestea sunt oarecum depăşite, apare Soarele dreptăţii (Hristos). Când răsare soarele nu mai luminează luna şi stelele.

Poruncile lui Dumnezeu sunt obligatorii pentru oameni

Page 39: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

21 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

Poruncile lui Dumnezeu sunt obligatorii pentru oamenii

tuturor timpurilor, până la sfârşitul acestei lumi şi nimeni pe pământ nu poate să priveze pe vreun om de poruncile lui Dumnezeu. Iisus Hristos menţionează în mod categoric: “Adevărat vă zic vouă: Înainte de a trece cerul şi pământul, o iotă sau o cirtă din lege nu va trece, până ce se vor face toate” [Matei 5: 18]. “Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece” [Matei 24: 35].

Poruncile lui Dumnezeu oferite pentru binele nostru sunt o binecuvântare pentru toţi oamenii de pe pământ. Oare de ce întâlnim atâtea rele, boli, lacrimi şi dezastre, care nu se termină? Omul tuturor timpurilor se întreabă de ce? Pentru că oamenii încalcă poruncile lui Dumnezeu! Împotrivindu-ne lui Dumnezeu lovim în noi şi în legile după care noi ne desfăşurăm existenţa în această lume. Încălcând Legea, distrugem armonia din noi şi din jurul nostru.

Apostolul Ioan ne învaţă: “Căci iubirea de Dumnezeu aceasta este: să păzim poruncile Lui. Iar poruncile Lui nu sunt grele” [1 Ioan 5: 3]. Iisus Hristos, la Cina cea de pe Urmă, a adresat către Apostolii Săi cuvintele: “Rămâneţi în iubirea Mea! Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămâne întru iubirea Mea” [Ioan 15: 9-10].

7. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 19,

cap. 5 <<Cel ce va strica una din aceste porunci, foarte mici, şi va

învăţa aşa pe oameni, foarte mic se va chema în împărăţia cerurilor; iar cel ce va face şi va învăţa, acesta mare se va

chema în împărăţia cerurilor>> [Matei 5: 19 ]

În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează ucenicilor şi mulţimii adunate, arătând că omul duhovnicesc

Page 40: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

22 Dumitru NEAGU

trebuie să fie atent la toate poruncile lui Dumnezeu, chiar şi la cele mai mici. Nu numai să-i învăţăm pe oameni, dar mai întâi să le şi facem, căci numai atunci îi putem convinge pe oameni când le şi facem.

“Micile” porunci Tot în Predica de pe Munte, Hristos ne arată că nu numai

respectarea “poruncile mari” este esenţială pentru noi creştinii, ci şi a celor “mici”, acestea din urmă, fiind tot atât de importante ca şi cele mari. Hristos spune că vină nu are doar acela care face ucidere, ci şi acela care se judecă, care se mânie cu nedreptate împotriva fratelui său; nu doar cel care săvârşeşte adulterul, ci şi acela care îşi aruncă privirea păcătoasă şi doreşte femeie străină; nu doar acela care îşi încalcă jurământul, ci şi cel care se jură chiar adevărat; nu doar acela care se răzbună pe duşmanul său, ci şi acela care nu-l iubeşte şi nu-l iartă. Ne spune Domnul că creştinul, înainte de a trece pragul bisericii, trebuie să lase afară ura, să aibă iertare si iubire.

Aşadar, aceste porunci „mici” Domnul le interzice. Pentru că este o realitate că din cele mici încep cele mari.

Pentru a exemplifica, din multele întâmplări, mă folosesc de una singură. Cazul regelui David, care a fost un om al lui Dumnezeu. Acesta a căzut în două mari păcate, uciderea şi adulterul, pentru care s-a pocăit. Cum a început căderea lui în păcat? A văzut-o şi a poftit-o pe femeia lui Urie, generalul său. A păcătuit cu aceasta şi pentru ca să scape de Urie, a dat ordin ca ostaşii lui să-l lase singur în faţa duşmanului, unde a fost şi omorât. De la ce păcat mic a plecat totul, de la pofta trupească pentru femeia lui Urie, care se scălda pe terasa casei ei. David, fiind rege, nu a conştientizat acest păcat mic, decăt atunci când Domnul l-a trimis pe proorocul Natan la el şi i-a spus întâmplarea, din care David a dat singur sentinţa, de vinovat.

Page 41: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

23 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

După conştientizarea celor două păcate, regele David s-a pocăit, a scris cântecele lui nemuritoare şi psalmii.

Să păzim toată legea morală, poruncile mari şi „mici” Am văzut din exemplul lui David, cum din nerespectarea

poruncilor mici, ajungem la încălcarea poruncilor cele mari. Aşa sunt şi în Evanghelie poruncile „mici” pe care le dispreţuim. O privire, un gând, un gest nelalocul lui şi altele sunt ca sămânţa. Dintr-o sămânţă mică iese un platan; şi de la un gând rău poate să reiasă cele mai mari crime.

Să ne cernem mintea de gândurile rele, simţurile noastre de necurăție, imaginaţia noastră de imaginile vătămătoare, inima noastră de dorinţele ruşinoase, limba noastră de cuvintele veninoase. Să luăm aminte nu doar la poruncile mari, ci şi la acestea care sunt considerate mici. Să fim atenţi în viaţa noastră la toate.

Să încercăm să imităm pe sfinţii noştri. Aceştia au împlinit toată legea morală, poruncile mari şi „mici”. Au păzit voia lui Dumnezeu până la moarte. Le-au pus cuţitul la gât şi nu s-au lepădat de Hristos. Înaintea noastră sunt pildele noastre. Să-i urmăm. Fiecare din noi să spună: Prefer să mor decât să încalc orice poruncă a lui Dumnezeu, fie mică, fie mare, atunci vom deveni vrednici de Împărăţia Cerurilor. Amin!

8. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 20,

cap. 5 <<Că de nu va prisosi dreptatea voastră mai mult decât a

cărturarilor şi a fariseilor, nu veţi intra în împărăţia cerurilor>> [Matei 5: 20]

În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează ucenicilor şi mulţimii adunate, arătând că, cărturarii şi fariseii ţineau totul strict, dar formal, exterior. Nouă ni se cere o stare

Page 42: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

24 Dumitru NEAGU

duvohnicească mai profundă, interioară, nu de formă, pentru a intra în Împărăţia cerurilor.

Cărturarii şi fariseii Cărturarii se ocupau cu studiul legii lui Moise şi întrucât

învăţau şi pe alţii legea, ei se numeau şi învăţători de lege. Fariseii sunt membrii unui partid politic religios cu mare influenţă în poporul iudeu. Ei ţineau strict legea lui Moise cu care au ţinut trează conştiinţa morală a evreilor, pe lângă lege însă, mai ţineau şi o seamă de tradiţii sau datini din bătrâni cu care îngrădeau prea mult legea şi uneori chiar o călcau. Erau şi farisei misionari, din şcoala lui Hilel, care cutreierau mări şi ţări pentru prozelitism.

Iudeii se bucurau de numeroase privilegii din partea romanilor, având comunităţi proprii şi autonome, sinagogi şi justiţie proprie, puteau săvârşi în libertate cultul mozaic şi le era respectat Sabatul, erau scutiţi de cultul imperial, de serviciul militar etc. Aceste privilegii au favorizat propaganda religioasă iudaică în diasporă, iudeii au renunţat la particularismul lor naţional şi au început să facă prozelitism, atrăgând la credinţa mozaică numeroşi păgâni, mai ales dintre greci şi romani. Pentru aceasta Mântuitorul îi avertizează pe ucenici că atunci când vor pleca la propovăduire vor trebui să fie mai convingători decât fariseii şi cărturarii care făceau mai dinainte prozelitism. Ba mai mult, dacă dreptatea ucenicilor, faptele şi curăţia lor nu le vor întrece pe ale cărturarilor şi ale fariseilor, atunci ei nu vor putea să primească mântuirea sufletelor lor.

Dreptatea creştină trebuie să urmărească sfinţenia În Vechiul Testament drepţii sunt lăudaţi. În Noul

Testament dreptatea stă la baza desăvârşirii. Pentru acest motiv, dreptatea se găseşte sau este o condiţie a desăvârşirii [Matei 5: 6]. Virtutea dreptăţii are înţeles extins în Noul Testament. Sfântul Grigorie de Nyssa spune că prin noţiunea de

Page 43: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

25 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

dreptate înţelegem totalitatea virtuţilor. Mântuitorul îndeamnă ca dreptatea Sfinţilor Apostoli şi a tuturor creştinilor să o depăşească pe cea a fariseilor, pentru ca viaţa lor să fie mai virtuoasă.

În Vechiul Testament, dreptatea era o stare socială, stabilită prin norme juridice, dar în egală măsură era şi o stare psihologică, era o stare de spirit a fiecărui om în parte, care consta în fidelitatea şi identitatea menţinerii legământului şi în respectarea promisiunilor şi angajamentului pe care Israel l-a primit. Dumnezeu niciodată nu s-a dezminţit de legământul făcut pe Sinai şi adesea Dumnezeu era numit Dreptul sau Sfântul lui Israel

Spre deosebire de dreptatea iudaică sau legea talionului, dreptatea creştină caută să nu răspundă răului cu rău [Romani 13: 21], ci se caută binele real, înveşmântat în iubire, şi nu cel formal, adică cel juridic.

Dreptatea voastră să fie mai mult decât a cărturarilor şi a fariseilor

Fariseii şi cărturarii iubeau numai pe cei ce îi iubeau pe ei şi dădeau cu împrumut doar celor ce le întorceau împrumutul. Creştinii însă nu pot să urmeze pilda lor. Mântuitorul spune clar: „De nu va prisosi dreptatea voastră mai mult decât a cărturarilor şi a fariseilor, nu veţi intra în împărăţia lui Dumnezeu" [Matei 5: 20]. De aceea el se întreabă: „Căci de iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce mulţumire aveţi? Căci şi păcătoşii iubesc pe cei ce îi iubesc pe ei”. Aşadar, creştinul are altă mulţumire şi altă satisfacţie decât fariseul. Mulţumirea lui vine din aceea că dincolo de duşman poate să vadă un prieten către care se îndreaptă cu iubire şi căldură sufletească. Mai mult, el ştie că în sufletul oricărui creştin stă ascuns Domnul Hristos şi că iubind sau ajutând pe aproapele său, adoră pe însuşi Mântuitorul.

Page 44: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

26 Dumitru NEAGU

Iubirea dumnezeiască desăvârşeşte dreptatea

omenească, de aceea şi creştinii trebuie să se comporte după această iubire şi nu după satisfacţiile egoismului. Ei sunt chemaţi la o nouă viaţă, la viaţa în Hristos care iubeşte făptura Tatălui Său şi se roagă pentru întreaga lume. Chemarea sublimă pe care ne-o face Hristos în Evanghelia Sa se cuprinde în cuvintele: „Fiţi desăvârşiţi precum Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit”.

9. Iisus continuă predica de pe munte cu versetele 21-

26, cap. 5 <<"Să nu ucizi"; Că oricine se mânie pe fratele său vrednic

va fi de osândă; şi cine va zice fratelui său: netrebnicule, vrednic va fi de judecata sinedriului; iar cine va zice: nebunule, vrednic

va fi de gheena focului. Nu vei ieşi de acolo, până ce nu vei fi dat cel de pe urmă ban.>>

[Matei 5: 21- 26] În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează

ucenicilor şi mulţimii adunate, amintindu-le porunca din Vechiul Testament, “să nu ucizi”, că vrednic de osândă va fi acela. Însă Mântuitorul merge mai departe şi le spune, că mânia şi ura sunt rădăcina uciderii. Iar dacă ceva tulbură inima noastră, trebuie mai întâi să ne împăcăm cu aproapele nostru, să avem dragoste şi apoi putem să aducem şi darul nostru la altar.

"Să nu ucizi" Uciderea era oprită în Vechiul Testament. Mântuitorul

Iisus Hristos merge mai departe şi spune că mânia şi ura sunt rădăcina uciderii.

Sinedriul era tribunalul lor suprem. Gheena era lângă Ierusalim o vale unde în vechime păgânii aduceau jertfe lui Moloh, îşi omorau copiii şi îi aduceau ca jertfă. Evreii, după ce

Page 45: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

27 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

au venit şi au luat Ierusalimul, în semn de dispreţ pentru acest loc care fusese spurcat cu jertfe idoleşti, aruncau aici gunoaiele şi le ardeau şi focul respectiv nu se stingea că tot aruncau mereu gunoaie. Acest foc era asociat cu focul iadului.

Ura este păcatul împotriva iubirii, împotriva lui Dumnezeu

Sfântul Nicolae Velimirovici are într-o predică un exemplu foarte frumos în care explică că ura sau răul pe care-l facem aproapelui nostru e ca o săgeată pe care o aruncăm. Săgeata aceasta loveşte întâi aerul şi apoi loveşte ţinta. Aerul este aproapele, iar ţinta este Hristos, este Dumnezeu. Răul pe care îl îndreptăm împotriva aproapelui, trece prin el, dincolo de el şi loveşte în Hristos. Durerea pe care o simte ţinta este mai mare decât durerea simţită de aer. Acest rău îl loveşte pe Hristos mai tare decât pe aproapele nostru. De aceea va spune Mântuitorul în ziua Judecăţii : ” Câte ați făcut acestor fraţi ai Mei mai mici, Mie Mi-aţi făcut “. Este vorba de faptele bune, dar şi de cele rele şi în acelaşi timp şi de binele pe care l-am fi putut face şi nu l-am făcut.

“Nu vei ieşi de acolo, până ce nu vei fi dat cel de pe urmă ban”

Prin aceasta, Mântuitorul atrage atenţia asupra faptului că litigiile, tribunalele produc costuri enorme de resurse umane şi materiale şi mai ales, nu fac întotdeauna dreptate, de aceea legiuitorul a reglementat soluţionarea conflictelor pe cale amiabilă tocmai în virtutea scopului de a preîntâmpina prejudiciile şi mai mari care decurg din neînţelegerile iniţiale. Nimeni nu ar vrea cu adevărat să calce pragul tribunalelor, însă din neiertare şi mai ales din nedreptatea făcută prin încălcarea cuvântului, tribunalele sunt pline. Şi din cauza aceasta pierdem bani, timp, sănătate şi bună-vieţuire. Iată cât de real se

Page 46: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

28 Dumitru NEAGU

manifestă cuvintele Mântuitorului în viaţa de zi cu zi: nu vei ieşi de acolo, până ce nu vei fi dat cel de pe urmă ban.

10. Iisus continuă predica de pe munte cu versetele 27- 30, cap. 5

<<"Să nu săvârşeşti adulter"; Că oricine se uită la femeie, poftind-o, a şi săvârşit adulter cu ea în inima lui>>

[Matei 5: 27- 30] În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează

ucenicilor şi mulţimii adunate, amintudu-le porunca din Vechiul Testament, "să nu săvârşeşti adulter" că păcat mare faci. Însă Mântuitorul merge mai departe şi le spune că oricine se uită la femeie, poftind-o, a şi săvârşit adulter cu ea în inima lui.

“Să nu săvârşeşti adulter” Sfinţii Părinţi spun că sufletul omului are trei părţi: • partea înţelegătoare (prin care gândim, prin care-L

căutăm pe Dumnezeu); • partea poftitoare (prin care dorim; este dată ca să-L

iubim pe Dumnezeu şi pe aproapele în mod curat. Cu cât reducem plăcerea păcătoasă cu atât putem să-L iubim mai mult pe Dumnezeu);

• partea irascibilă (de mânie, de iuţime; este necesară pentru ca noi să avem imboldul de a înainta, de a ne pune voinţa în mişcare; această parte a sufletului nu trebuie îndreptată împotriva aproapelui, ci împotriva păcatului, a răului din noi; ea ne dă putere să facem o nevoinţă, să răbdăm- în răbdare energia mâniei e folosită în mod normal, corect).

Toate aceste părţi ale sufletului sunt bune şi necesare cu condiţia ca ele să fie păstrate sănătoase.

Mântuitorul ne spune, că dacă ochiul tău cel drept te sminteşte pe tine, scoate-l şi aruncă-l de la tine, căci mai de folos îţi este să piară unul din mădularele tale, decât tot trupul să fie aruncat în gheenă. Şi dacă mâna ta cea dreaptă te

Page 47: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

29 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

sminteşte pe tine, taie-o şi o aruncă de la tine, căci mai de folos îţi este să piară unul din mădularele tale, decât tot trupul tău să fie aruncat în gheenă.

Trebuie să tăiem legătura cu orice lucru sau persoană care ne duce la păcat, oricât de apropiată ne-ar fi.

“Că oricine se uită la femeie, poftind-o, a şi săvârşit adulter cu ea în inima lui”

Tot de aceea şi Sfinţii Părinţi au pus atat de mult accent pe îmbrăcămintea femeilor, şi pe înfrânarea bărbaţilor cu privirea asupra femeii, sau cu ferirea de a se îndulci cu companie feminină. Toate acestea sunt date pentru a nu da prilej de cădere în păcat.

Şi, a nu ispiti şi a nu pofti, sunt obligaţiile bărbatului şi ale femeii deopotrivă. Femeia să se îngrijească cu precădere să nu ispitească, iar bărbatul în mod special să nu poftească.

Aproape niciodată nu a fost doar femeia vinovată de ispitire căci mai mereu, în spatele unei femei care ispiteşte, se află un tată vinovat ce nu i-a dat la timp educaţia bunei-cuviinţe, precum nici bărbatul singur nu este adesea vinovat în a pofti, căci mai mereu în spatele unui bărbat care pofteşte, s-a aflat o mamă vinovată că nu l-a invăţat înfrânarea, că i-a tolerat desfrânările, ba chiar i le-a şi încurajat. Pentru ispitirea fiicelor şi poftirea fiilor părinţii au să dea seama la judecată, iar din păcate mulţi se vor afla atunci fără răspuns. Cine va fi părinte, să ia aminte.

Iată, cum femeia care ispiteşte se face vinovată de decăderea sa proprie şi căderea în adulter a bărbatului, precum şi bărbatul se face vinovat prin poftire de propria sa cădere şi de decăderea femeii ca om, fie numai şi în gândul acestuia.

Doar atunci când femeia va învăţa să nu mai ispitească iar bărbatul va învăţa să nu mai poftească, vom învăţa să fim în sfârşit fireşti, vom fi în sfărşit precum pruncii, nemaismintindu-

Page 48: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

30 Dumitru NEAGU

ne unii de alţii. Doar aşa vom alunga desfrânarea din sânul familiei, şi tot noianul de necazuri pe care le aduce odată cu plăcerea sa amăgitoare. Aşadar, să învăţăm să fim şi unii şi alţii precum pruncii căci "Nici desfrânaţii, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiţii, nici furii, nici lacomii, nici beţivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu." [Corinteni I 6: 9-10]

11. Iisus continuă predica de pe munte cu versetele 31,

32, cap. 5 <<"Cine va lăsa pe femeia sa, să-i dea carte de

despărţire"; Că oricine va lăsa pe femeia sa, în afară de pricină de desfrânare, o face să săvârşească adulter, şi cine va lua pe

cea lăsată săvârşeşte adulter>> [Matei 5: 31,32]

În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează ucenicilor şi mulţimii adunate, amintudu-le porunca din Vechiul Testament, "cine va lăsa pe femeia sa, să-i dea carte de despărţire". Însă Mântuitorul merge mai departe şi le spune că motivul despărţirii, al divorţului, este numai unul, desfrânarea. Şi că ori ce alt motiv al despărţirii, în afară de desfrânare, o face pe femeie să comită păcatul adulterului, precum şi pe cel cu care se recăsătoreşte.

"Cine va lăsa pe femeia sa, să-i dea carte de despărţire" Adulterul, ca legătură trupească dintre doi soţi, din familii

diferite, sau a unui soţ cu o persoana liberă, a fost condamnat cu severitate de arhiereu, preoţii şi leviţii care slujeau la Cortul sfânt şi mai apoi la Templu. Ei au invocat cu tărie porunca divină: "Să nu săvârşeşti adulter". De altfel, întrucât cei care practicau adulterul săvârşeau un păcat întreit - împotriva lui Dumnezeu, împotriva soţului credincios şi împotriva familiei - acest păcat a fost aşezat alături de omucidere şi idolatrie. După

Page 49: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

31 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

anunţarea Legii, adulterul va primi pedeapsa capitală: moartea [Lev. 20: 10].

Vechii evrei disociau căsătoria în două acte distincte: logodna şi cununia. Actul logodnei aducea faţă în faţa cele două părţi: părinţii sau fratele mai mare al logodnicei şi părintele logodnicului. Discuţiile se purtau în prezenţa unor martori şi se întărea printr-un legământ, aşa cum citim în cartea profetului Maleahi: "Şi de ziceţi: De ce? Din pricină că Domnul a fost martor între tine şi femeia tinereţilor tale, faţă de care tu ai fost viclean, deşi ea era tovarăşa ta şi femeia legământului tău" [Maleahi 2: 14].

Contractul dintre cei doi logodnici era întărit printr-un legământ în faţa lui Dumnezeu, iar apropierea logodnicei de casa viitorului mire se făcea prin cumpărare; soţul le mulţumea cu o anumită sumă de bani, sau prin muncă, părinţilor logodnicei [ Fac. 29: 20-27].

În cazul în care logodnicul revenea asupra hotărârii sale şi dorea să desfacă logodna, el avea dreptul să-i dea carte de despărţire logodnicei, care îşi păstra castitatea şi continua să locuiască în casa părinţilor ei până la căsătorie.

Totodată, trebuie subliniat faptul că "raporturile dintre Dumnezeu şi Israel devin modelul exemplar al raporturilor dintre bărbat şi femeie în căsătorie, altfel spus, arhetipul sacru al cuplului uman".

Căsătoria dintre bărbat şi femeie este o Taină Sfinţirea familiei s-a făcut, prin participarea Mântuitorului

Hristos la nunta din Cana Galileii, când căsătoria - legătura bărbatului cu femeia - a fost ridicată la valoarea de Sfântă Taină.

Cât priveşte unitatea celor căsătoriţi, teologia ortodoxă afirmă că fiecare soţ devine "...omul întreg în unirea cu celălalt, iar această unitate pe care şi-a găsit-o fiecare nu se poate

Page 50: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

32 Dumitru NEAGU

dezintegra şi reface cu alt partener". De aceea, soţii nu se pot trata, unul pe altul, ca obiecte de plăcere, fiindcă ei "...nu mai sunt doi, ci un trup", şi, prin urmare, "ceea ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă" [Mtatei 19: 4-6). Iată deci şi temeiul biblic pentru care Biserica Ortodoxă nu îi divorţează pe cei căsătoriţi decât în cazul în care unul dintre ei a rupt această unitate prin adulter.

Legătura cu care taina nunţii îi uneşte pe bărbat şi pe femeie este deci sfântă şi veşnică, pentru că este binecuvântată şi consfinţită de însuşi întemeietorul Bisericii, adică de Mântuitorul Hristos. De aceea această legătură este şi asemănată de Apostolul Neamurilor cu legătura sfântă şi tainică dintre Hristos şi Biserică [Efeseni 5: 23].

Divorţul pentru desfrânare nu este obligatoriu Se ştie că prin desfrânare s-a distrus iubirea care i-a legat

pe soţi şi pe care a binecuvântat-o Dumnezeu atunci când ei s-au căsătorit. Dar pricina aceasta a desfrânării nu-i ceva obligatoriu pentru divorţ, deoarece au fost multe cazuri în care chiar dacă a greşit unul dintre soţi, celălalt având răbdare a reuşit să-l păstreze, să-l readucă, să-l facă să-şi dea seama că a greşit şi astfel s-au salvat familii. Pentru că Sfânta Familie este binecuvântată de Dumnezeu în faţa sfântului altar, aşa după cum prevede însăşi Legea Noului Testament.

12. Iisus continuă predica de pe munte cu versetele 33-

37, cap. 5 <<"Să nu juri strâmb, ci să ţii înaintea Domnului

jurămintele tale"; Să nu vă juraţi nicidecum nici pe cer, fiindcă este tronul lui Dumnezeu, Nici pe pământ, fiindcă este aşternut al picioarelor Lui, nici pe Ierusalim, fiindcă este cetate a marelui Împărat, Nici pe capul tău să nu te juri, fiindcă nu poţi să faci un fir de păr alb sau negru. Ci cuvântul vostru să fie: Ceea ce este

Page 51: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

33 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

da, da; şi ceea ce este nu, nu; iar ce e mai mult decât acestea, de la cel rău este>>

[Matei 5: 33- 37] În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează

ucenicilor şi mulţimii adunate, amintindu-le porunca din Vechiul Testament, "să nu juri strâmb, ci să ţii înaintea Domnului jurămintele tale". Însă Mântuitorul merge mai departe și le spune: Să nu te juri nicidecum nici pe cer fiindcă este tronul lui Dumnezeu, nici pe pământ fiindcă este aşternut al picioarelor Lui, nici pe Ierusalim fiindcă este cetatea marelui Împărat, nici pe capul tău să nu te juri fiindcă nu poţi tu să faci un singur fir de păr alb sau negru. Ci cuvântul vostru să fie da, da, nu, nu, iar ce este mai mult decât atâta, de la cel rău este.

Jurând fals, minţim întâi pe Dumnezeu şi apoi pe aproapele

Jurământul a apărut din cauza minciunii, pentru că oamenii nu mai aveau încredere unii în alţii. Jurământul este o chemare a lui Dumnezeu că ceea ce spunem este adevărat. În momentul în care-l chemăm pe Dumnezeu, riscăm să luăm numele Lui în deşert, dacă n-am făcut lucrul acesta cu evlavie. Apoi jurând fals, minţim întâi pe Dumnezeu şi apoi pe aproapele.

Jurământul reprezintă un păcat Jurământul poate fi definit ca un legământ, ca o

promisiune solemnă făcută de către cineva că va spune adevărul în legătură cu anumite fapte pe care le cunoaşte, ca un angajament solemn prin care cineva se obligă să-şi facă datoria. Din cuvintele Mântuitorului redate mai sus, deducem că în Vechiul Testament numai jurământul fals era interzis, constituind unul dintre păcatele grave împotriva adevărului, mai condamnabil decât minciuna. Jurământul a apărut în timp, ca o necesitate a stabilirii adevărului, dat fiind faptul că s-a

Page 52: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

34 Dumitru NEAGU

înmulţit nedreptatea şi minciuna, prin activitatea amăgitoare, neîncetată a diavolului. Prin urmare, jurământul devine permis de lege. Însă, chiar dacă este îngăduit, jurământul se transformă într-un păcat în momentul în care este încălcat, fiind pedepsit ca atare atât prin sentinţă dumnezeiască, cât şi de instanţele judecătoreşti, când primeşte denumirea de „sperjur”. Jurământul încălcat este amintit alături de alte păcate, care rup legătura omului cu Dumnezeu, în rugăciunile de dezlegare, citite de către episcop sau preot; slujitorii Bisericii se roagă să fie dezlegat cel ce „cu jurământ pe numele lui Dumnezeu s-a jurat şi l-a călcat”.

„Dar ce să fac dacă cineva îmi cere să jur, dacă mă sileşte?”

Legat de aceasta, Sfântul Ioan Gură de Aur ne răspunde: „Frica de Dumnezeu să fie mai puternică decât silnicia. Dacă ai de gând să-mi vii cu astfel de scuze, atunci nu vei păzi nicio poruncă!… Cel ce a auzit Fericirile (din cadrul Predicii de pe Munte a Domnului) şi şi-a format sufletul aşa cum a poruncit Hristos, nu va fi silit niciodată de nimeni să se jure, fiind respectat şi preţuit de toată lumea”. Jurământul reprezintă o slăbire a credinţei, o lipsă de încredere între semeni, o dovadă că iubirea şi respectul absentează tot mai mult din societatea actuală.

În concluzie, indiferent ce formă ar îmbrăca un jurământ, acesta reprezintă un păcat, deoarece vine în contradicţie cu îndemnul/porunca Domnului Iisus Hristos.

Să procedăm aşa precum ne spune Domnul: “cuvântul vostru să fie: Ceea ce este da, da; şi ceea ce este nu, nu; iar ce e mai mult decât acestea, de la cel rău este”.

13. Iisus continuă predica de pe munte cu versetele 38-

42, cap. 5

Page 53: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

35 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

<<"Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte"; Nu vă

împotriviţi celui rău; iar cui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt. Celui ce voieşte să se judece cu tine şi

să-ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa. Iar de te va sili cineva să mergi o milă, mergi cu el două. Celui care cere de la tine, dă-i; şi de la

cel ce voieşte să se împrumute de la tine, nu întoarce faţa ta>> [Matei 5: 38- 42]

În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează ucenicilor şi mulţimii adunate, amintudu-le porunca din Vechiul Testament, “Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte” care reprezintă dreptatea omenească. În Legea cea nouă, Mântuitorul ne spune: să nu vă împotriviţi celui rău; iar cui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt. Celui ce voieşte să se judece cu tine şi să-ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa. Iar de te va sili cineva să mergi o milă, mergi cu el două. Celui care cere de la tine, dă-i; şi de la cel ce voieşte să se împrumute de la tine, nu întoarce faţa ta.

“Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte” Versetele la care a făcut referire Iisus sunt cele din Exodul

21:24 şi Leviticul 24:20. Este demn de remarcat că, potrivit Legii lui Dumnezeu, pedeapsa „ochi pentru ochi“ menţionată în aceste versete se aplică numai după ce acuzatul era judecat înaintea preoţilor şi a judecătorilor, care luau în considerare circumstanţele şi gradul de premeditare a faptei [Deuteronomul 19:15–21].

Dreptatea aceasta era necesară în Vechiul Testament ca oprire a unei reacţii de răzbunare exagerate. De exemplu pierzând un ochi nu aveam dreptul să mă răzbun pe răufăcător cu o măsură mai mare, luându-i viaţa. Când căutăm să ne răzbunăm purtaţi de mânie întotdeauna exagerăm. Dreptatea lui Dumnezeu este însă diferită. Cel ce lasă de la el pentru

Page 54: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

36 Dumitru NEAGU

aproapele său, primeşte Harul lui Dumnezeu, primeşte mai mult şi în veşnicie.

Palma peste obrazul cel drept Mântuitorul ne spune că dacă primim o palmă peste

obrazul drept (cum apare precizat la Matei), trebuie să întoarcem şi celălalt obraz, adică nu ne cere numai să nu ne răzbunăm, ci şi să nu ne tulburăm.

"Palma peste obrazul drept" este o imagine ce închipuie cele mai grele şi umilitoare insulte. Astfel, dacă persoana care loveşte stă în faţă, iar lovitura se aplică, ca de obicei, cu palma dreaptă, pentru a lovi "obrazul drept" al celuilalt, se va folosi dosul palmei. Potrivit traditiei rabinice, cunoscute în vremea Mântuitorului, fapta de a lovi pe un om cu dosul palmei era cu mult mai umilitoare decât a o face cu palma, în mod normal.

Haina, ca renunţare la unele drepturi Punându-ne înainte exemplul cu haina şi cu cămaşa,

Mântuitorul ne cere acelaşi lucru, anume să iertăm din toată inima, dând cu mult mai mult decât ni se cere, indiferent dacă avem dreptate sau suntem privilegiaţi de anumite drepturi sociale.

Când Hristos ne spune "celui ce voieşte să se judece cu tine şi să-ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa (...) pe cel ce-ţi ia haina, nu-l împiedica să-ţi ia şi cămaşa", ne îndeamnă să renunţăm până şi la drepturile noastre, pentru a păzi dragostea şi iertarea. Se cade deci a nu ne pune "drepturile" noastre mai presus de ceilalţi, chiar dacă, potrivit legii, se cuvine astfel.

Să facem întotdeauna mai mult decât suntem datori Prin îndemnul de a merge două mile, alături de cel ce ne-

a cerut să mergem cu el o milă, Mântuitorul ne spune că trebuie să fim întotdeauna dispuşi de a dărui mai mult decât ni se cere, fie că suntem obligaţi, fie că ni se cere în mod liber. Dacă nici datoriile nu trebuie îndeplinite cu inima rea,

Page 55: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

37 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

acceptând greu acest lucru, ci cu inima bună, cu atât mai mult trebuie îndeplinite cu bucurie cererile de ajutor, care ne lasă libertatea de a acţiona.

14. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 44-

47, cap. 5 <<"Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe vrăjmaşul

tău"; Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc, ca să fiţi fiii Tatălui vostru Celui din ceruri, că El face să răsară soarele şi peste cei răi şi peste cei

buni şi trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi. Căci dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată veţi avea? Au nu fac

şi vameşii acelaşi lucru? Şi dacă îmbrăţişaţi numai pe fraţii voştri, ce faceţi mai mult? Au nu fac şi neamurile acelaşi

lucru?>> [Matei 5: 44- 47]

În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează ucenicilor şi mulţimii adunate, amintindu-le porunca din Vechiul Testament, "Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe vrăjmaşul tău" care trebuie înlocuită cu iubirea aproapelui după Legea cea nouă. Mântuitorul le spune: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc, ca să fiţi fiii Tatălui vostru Celui din ceruri, că El face să răsară soarele şi peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi. Căci dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată veţi avea? Au nu fac şi vameşii acelaşi lucru? Şi dacă îmbrăţişaţi numai pe fraţii voştri, ce faceţi mai mult? Au nu fac şi neamurile acelaşi lucru?

Iubirea aproapelui în Vechiul Testament

Page 56: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

38 Dumitru NEAGU

În Legea Veche porunca iubirii aproapelui era limitată în

sensul că, prin „aproapele” se înţelegea în mod deosebit cel de acelaşi neam. În Vechiul Testament, iubirea faţă de aproapele, deşi este superioară iubirii aproapelui în antichitate, nu are „puterea morală şi spiritul de jertfelnicie din Noul Testament – lipseşte puterea harului divin şi pilda vie a Mântuitorului – şi în ea nu sesizăm permanent grijă şi de mântuirea sufletească a aproapelui, ca în creştinism”.

Iubirea aproapelui în Noul Testament Abia în Noul Testament iubirea faţă de aproapele

primeşte desăvârşirea corespunzătoare demnităţii umane. În Noul Testament iubirea aproapelui este fiinţial legată de iubirea către Dumnezeu.

Iisus nu L-a iubit numai pe Dumnezeu, ci şi pe om. Nu a fost în comuniune numai cu Tatăl, ci şi cu omul. Iubirea lui Iisus a fost, în acelaşi timp, iubirea fiului faţă de tatăl şi iubirea fratelui faţă de fraţii săi. Iubirea noastră creştinească trebuie să fie şi ea iubirea filială faţă de Părintele Ceresc, dar, în acelaşi timp, şi iubirea frăţească faţă de ceilalţi oameni, care toţi sunt fraţii noştri.

Aşadar, în Noul Testament datoria iubirii aproapelui o învăţăm de la Mântuitorul Hristos. El ne învaţă acest lucru atât prin faptele, dar şi prin cuvintele Evangheliei Sale.

Iubirea de Vrăjmaşi Iubirea de vrăjmaşi pare o poruncă imposibilă, ea este

mai mare decât iubirea apropelui, avem exemplul lui Iisus care se ruga pe cruce pentru vrăjmaşii Săi:

„Părinte, iartă-le lor că nu ştiu ce fac” [Luca 23, 34]. O rugăciune care ar trebui să stea fiecăruia dintre noi

drept exemplu.

Page 57: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

39 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

Pentru înţelegerea acestei porunci, am luat ca exemplu

din [5], predica Sfântului Nicolae Velimirovici numită şi „Evanghelia iubirii desăvârşite”.

a. Evanghelia iubirii desăvârşite Aceasta vorbeşte despre cel mai înalt fel de milă: iubirea

faţă de vrăjmaşi. Hristos a dat porunca — nu sfatul, ci porunca — de a ne iubi vrăjmaşii. Iar porunca aceasta nu e de împlinit ici şi colo, în oarecare clipe rare de iluminare a legii, aşa cum era, mai mult sfat decât poruncă, înainte de venirea Lui. Porunca iubirii faţă de vrăjmaşi este culmea Evangheliei lui Hristos.

Domnul a spus: Precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi asemenea. Cu aceste cuvinte începe Evanghelia iubirii vrăjmaşilor. La urma urmelor, dacă vrem ca oamenii să nu ne fie duşmani, să nu le fim nici noi lor. Dacă e adevărat faptul că oricine pe lumea asta are duşmani, atunci de bună seamă că şi noi suntem duşmanul cuiva! Dar cum să-ţi fie omul prieten dacă tu îi eşti duşman? Smulge aşadar rădăcina duşmăniei din inima ta, şi abia după aceea numără-ţi duşmanii. Cu cât mai desăvârşit ai să-ţi smulgi din inimă rădăcina cea rea şi toate vlăstarele care puiesc dintrînsa, cu atât mai puţini duşmani au să-ţi iasă la socoteală. Dacă vrei, deci, ca oamenii să-ţi fie prieteni, încetează mai întâi tu a le fi lor duşman, fă-te tu mai întâi prietenul lor. De îndată ce le vei fi semenilor tăi prieten, numărul duşmanilor tăi va scădea şi chiar va dispărea cu totul.

b. Pentru mântuirea ta să nu fi duşmanul nimănui Dar nu acesta-i câştigul cel mai mare. Câştigul cel mai

mare e că, în chipul acesta, ţi-L faci prieten pe Dumnezeu. E lucrul cel mai de seamă pentru mântuirea ta să nu fi duşmanul nimănui, şi nici să nu ai vreun duşman. Dacă îi eşti cuiva duşman, lucrul acesta împiedică şi mântuirea ta, şi pe a lui; iar dacă eşti altora prieten atunci până şi duşmanii tăi îţi vor ajuta,

Page 58: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

40 Dumitru NEAGU

vrând-nevrând, să te mântuieşti. O, dacă ar socoti omul mai degrabă cu câţi semeni de-ai lui este el la cuţite, decât câţi îl vrăjmăşesc pe el! Într-o singură zi, faţa cea neagră a acestei lumi ar străluci ca soarele.

Porunca lui Hristos de a face noi oamenilor ceea ce voim să facă şi ei nouă este atât de firească, atât de neîndoielnic bună, încât e de mirare şi e o ruşine că ea nu este obişnuință de zi cu zi în oameni. Nimeni pe lume nu vrea să i se facă rău; să nu facă deci nici el rău altora! Oricine vrea să i se facă bine; să facă şi el bine altora! Orice om vrea să fie iertat când greşeşte; să ierte şi el pe alţii! Fiecare vrea să-şi împărtăşească durerile şi bucuriile cu alţii; să întristeze şi el de durerile altora, să se bucure şi el de bucuriile altora! Omul vrea ca alţii să vorbească bine despre el, să-l cinstească, să-l hrănească dacă e flămând, să-l cerceteze dacă e bolnav şi să-l apere dacă e prigonit; să facă şi el altora toate acestea.

Lucrul acesta e valabil pentru persoane şi pentru grupuri de oameni, pentru neamuri, naţiuni şi ţări. Dacă toţi ar face din aceasta o lege, toată răutatea şi lupta între stări, între neamuri şi ţări ar înceta, ar înceta şi luptele, şi războaiele. Iată leacul tuturor bolilor, şi altul nu este.

c. „Dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată veţi avea?” Şi mai departe spune Domnul: Căci şi păcătoşii iubesc pe cei ce îi iubesc pe ei. Şi dacă

faceţi bine celor ce vă fac vouă bine, ce mulţumire puteţi avea? Că şi păcătoşii acelaşi lucru fac. Şi dacă daţi împrumut celor de la care nădăjduiţi să luaţi înapoi, ce mulţumire puteţi avea? Că şi păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor, ca să primească înapoi întocmai.

Adică: să aşteptaţi ca alţii să vă facă vouă bine, ca să le puteţi întoarce binele făcut, nu-i mare lucru. Oare Dumnezeu aşteaptă ca oamenii să merite soarele de pe cer, ca să

Page 59: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

41 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

poruncească soarelui să strălucească? Nu lucrează Dumnezeu din dragoste? Dragostea e o virtute lucrătoare. Dumnezeu a arătat acest lucru de la întemeierea lumii. De când e lumea, zi de zi, Domnul a revărsat, cu milostiva-I mână, daruri bogate peste toate fapturile Sale. Să fi aşteptat să primească mai întâi ceva de la ele, ca să le dea? Dacă ar fi fost aşa, nimic din câte sunt n-ar fi. Dacă iubim numai pe cei ce ne iubesc, nu suntem altceva decât nişte neguţători care-şi vând marfa. Dacă facem bine numai celor ce ne fac bine, nu suntem altceva decât nişte datornici care-şi plătesc datoriile. Mila nu e o virtute care acoperă datoriile, ci una care dă de la sine mereu. Şi dragostea e o virtute care dă fără să aştepte să primească înapoi. Dacă dăm cui ne va da înapoi, ce-i cu asta? Mutăm doar banii dintr-o pungă în alta, pentru că ceea ce împrumutăm socotim că este încă al nostru, tot atât de al nostru ca şi când s-ar afla în mâinile noastre.

Ar fi o nebunie să credem că, prin cuvântul de mai sus, Dumnezeu ne învaţă să nu iubim pe cei ce ne iubesc, să nu facem bine celor ce ne fac bine. Doamne fereşte! Vrea numai să spună că aceea e o treaptă foarte de jos a virtuţii, care le e la îndemână şi păcătoşilor.

Ce mulţumire să avem dacă iubim pe cei ce ne iubesc, şi facem bine celor ce ne fac bine? Nu doar punem la loc ceea ce am luat? Dar ne-am şi luat plata! Iar de laudă sunt numai acele fapte care, cât ar fi de mici, se aseamănă faptelor de iubire dumnezeieşti.

Ci iubiţi pe vrăjmaşii voştri şi faceţi bine şi daţi cu împrumut, fără să nădăjduiţi nimic în schimb, şi răsplata voastră va fi multă şi veţi fi fiii Celui Preaînalt, că El este bun cu cei nemulţumitori şi răi. Fiţi milostivi precum şi Tatăl vostru este milostiv. Acestea sunt înălţimile la care vrea Hristos să-i ridice pe oameni! Iată învăţătura nemaiauzită înainte de venirea Lui!

Page 60: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

42 Dumitru NEAGU

Iată slava vredniciei omeneşti, la care nici n-au visat înţelepţii lumii! Şi iată iubirea lui Dumnezeu pentru oameni, care topeşte inima într-o revărsare de lacrimi!

d. Iubirea este o virtute lucrătoare Iubiţi pe vrăjmaşii voştri. Nu zice: „Să nu întoarceţi rău

pentru rău“, pentru că este prea puţin; înseamnă doar răbdare. Nici nu zice: „Să iubiţi pe cine vă iubeşte“, pentru că aceasta este iubire pasivă; ci zice: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri; nu doar să-i răbdaţi, ci să-i iubiţi. Iubirea este o virtute lucrătoare.

Nu cumva iubirea pentru vrăjmaşi este nefirească? Aceasta este întâmpinarea pe care ne-o aduc adesea cei care nu sunt creştini. „Nu vedem“, zic ei, „că în natură nu găseşti nimic care să semene iubire pentru vrăjmaşi, ci numai pentru prieteni? Nu sprijină faptul acesta obiecţia noastră?” Ce putem răspunde? Înainte de altceva, credinţa noastră deosebeşte două firi: una necăzută, neîntunecată şi neaplecată spre rău prin păcat, cea aşa cum a avut-o Adam în rai, iar alta schimonosită, întunecată şi înclinată spre rău prin păcat, aşa cum o vedem că este în această lume. De firea primară ţine iubirea faţă de vrăjmaşi. Iubirea îi este acestei firi ca aerul pe care îl respiră tot ce trăieşte. Aceasta este firea zidită de Dumnezeu. Din ea iubirea dumnezeiască străbate până la firea noastră ca soarele prin nori. Şi toată iubirea din lume de acolo vine, din firea cea dintâi. Iar în raza firii stricate de păcat iubirea pentru vrăjmaşi apare, prin raritatea ei, nefirească. Dar nu este nefirească, ci este supra-firească faţă de firea cea pământească, sau, mai bine zis, este pre-firească, de vreme ce iubirea de acolo vine, din firea primordială, cea curată şi nemuritoare, pe care am avut-o înaintea acesteia de astăzi.

„Iubirea pentru vrăjmaşi“, zic alţi obiectatori, „e atât de rară încât trebuie să o numim nefirească“. Atunci, şi o perlă e nefirească, şi diamantul, şi aurul! Sunt lucruri rare, dar cine

Page 61: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

43 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

spune că sunt nefireşti? După cum sunt plante care cresc numai într-un singur ţinut, tot astfel şi planta cea rară, iubirea cea rară, creşte şi înfloreşte numai în Biserica lui Hristos. Dacă ar vrea cineva să se încredinţeze, nu are decât să citească Vieţile apostolilor lui Hristos, ale părinţilor şi mărturisitorilor credinţei creştine, ale mucenicilor întru adevărul şi iubirea lui Dumnezeu.

„Să zicem că nu e imposibilă, dar, în sfârşit, iubirea aceasta e neobişnuit de grea“, spun alţii. Într-adevăr, nu-i uşoară, mai ales pentru cine o învaţă departe de Dumnezeu, de la Care ea îşi primeşte tărie, din Care ea se hrăneşte. Cum să nu-i iubim noi pe cei pe care îi iubeşte Dumnezeu? Dumnezeu nu ne iubeşte pe noi mai mult decât pe vrăjmaşii noştri, mai ales că poate suntem şi noi vrăjmaşii cuiva! Cine poate să spună că nu e nimeni în lume care să nu-l socotească pe el duşman? Daca ar fi ca soarele şi ploaia să se reverse numai asupra celor pe care nimeni nu-i numeşte vrăjmaşi, cu greu ar avea unde să cadă o rază sau un strop de apă. Păcatul îl umple pe om de frică, iar frica îl face să vadă peste tot duşmani. Dumnezeu însă e fără de păcat şi de aceea El nu bănuieşte pe nimeni, El iubeşte pe toată lumea. Ne iubeşte atât de mult încât, atunci când ne împresoară duşmanii fără ca noi să ne fi făcut vinovaţi cu ceva anume faţă de ei, trebuie să credem că lucrul acesta se întâmplă cu ştirea Lui şi spre binele nostru.

e. Fără vrăjmaşi, puţini ne-am mântui Să fim drepţi şi să recunoaştem că vrăjmaşii ne sunt de

mare folos în sporirea duhovnicească. Fără vrăjmăşie pe lume mulţi din plăcuţii lui Dumnezeu nu I s-ar fi făcut prieteni. Chiar şi vrăjmăşia Satanei e de folos celor râvnitori întru Dumnezeu şi întru mântuire. Cine mai mult decât Apostolul Pavel a fost mai râvnitor întru cele dumnezeieşti, cine a avut mai mare dragoste de Hristos decât el? Acest apostol, totuşi, ne spune cum,

Page 62: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

44 Dumitru NEAGU

dezvăluindu-i Dumnezeu multe taine, El a şi îngăduit duhului rău să-l ispitească:

„Şi pentru ca să nu mă trufesc cu măreţia descoperirilor, datu-mi-s-a mie un ghimpe în trup, un înger al satanei, să mă bată peste obraz, ca să nu mă trufesc” [II Corinteni 12:7].

Să mai spunem o dată că adesea, foarte adesea, duşmanii ne sunt adevăraţii prieteni? Când ne pun piedici ne sunt de ajutor; când ne ponegresc ne apropie de mântuire; când ne îngreunează viaţa dinafară ne îndeamnă să ne retragem înlăuntru, în noi înşine, unde să ne aflăm sufletele noastre şi să plângem înaintea lui Dumnezeu pentru mântuirea lor. Cu adevărat, adesea duşmanii ne scapă din ruina pe care, hrănindu-ne trupul pe seama sufletului, ne-o pregătesc cei de aproape ai noştri.

f. Faceţi bine tuturor, fără deosebire Faceţi bine şi daţi cu împrumut, fără să nădăjduiţi nimic în

schimb, zice Domnul. Faceţi bine tuturor, fără deosebire, fără să ţineţi seama dacă ei vă iubesc sau nu; urmaţi lui Dumnezeu, care face bine tuturor, şi pe faţă şi într-ascuns. Dacă facerea ta de bine nu-l vindecă pe vrăjmaş de vrăjmăşia lui, cu atât mai puţin îl va vindeca facerea de rău. Fă bine celor ce nu aşteaptă de la tine bine, şi împrumută tuturor celor care îţi cer, dar împrumută ca şi când ai da, ca şi când ai înapoia omului ce este al lui, nu ca şi când ai da ce e al tău. Zice Sfântul Petru Damaschinul:

„Milostiv este cel care-l bucură pe aproapele său cu ceea ce el însuşi a primit de la Dumnezeu: pâine, hrană, putere, un cuvânt potrivit, rugăciune — socotindu-se pe sine un datornic care a primit mai mult decât îi trebuie. În fratele sau Însuşi Dumnezeu cere şi Se îndatorează“.

Chiar dacă vrăjmaşul tău nu-ţi primeşte facerea de bine, să nu te împiedice aceasta de a-i face bine mai departe. Nu

Page 63: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

45 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

spune Domnul: Rugaţi-vă pentru cei… ce vă prigonesc [Matei 5: 44]? Rugaţi-vă, aşadar, pentru duşmanii voştri, şi în acest chip le veţi face bine. Dacă vrăjmaşul nu vrea să primească nimic de la tine, Dumnezeu primeşte rugăciunea ta pentru dânsul. Şi Dumnezeu îi va îmblânzi inima, îl va întoarce cu bunăvoinţa spre tine. Nu-i cu neputinţă, aşa cum crede lumea, să întorci un duşman înverşunat şi să ţi-l faci prieten! Şi chiar dacă ar fi cu neputinţă oamenilor, Îi stă în putere lui Dumnezeu. Cine preschimbă iar şi iar pământul îngheţat în câmp înflorit, poate şi să topească gheaţa vrăjmăşiei în inima omenească şi să presare în ea floarea înmiresmată a prieteniei. Şi aceasta nu atât pentru ca să-ţi câştigi tu un prieten în locul unui duşman, ci ca să nu-şi piardă el sufletul din pricina vrăjmăşiei faţă de tine. Pentru aceasta trebuie să te rogi tu. Nu-i puţin lucru pentru mântuirea ta să ai, în viaţa aceasta, mai mulţi prieteni decât duşmani, dar lucrul de căpetenie este să nu fii tu duşmanul nimănui, să fii tu prietenul tuturor în inima ta, în gândurile tale, în rugăciunile tale.

g. Cine ne va răsplăti pentru fapta bună? Făcând cele enumerate mai sus, mare va fi răsplata ta.

Cine te va răsplăti? Poate şi oamenii, într-o măsură, dar mai presus de toţi, Dumnezeu. Şi ce fel de răsplată vei primi? Veţi fi fii ai Celui Preaînalt; Îl vei putea numi pe Dumnezeu: Tată; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie [Matei 6: 6]. Dacă nu azi, atunci mâine; şi dacă nu mâine, atunci la sfârşitul a toate, înaintea tuturor îngerilor şi oamenilor. Este răsplata mai mare la care putem nădăjdui, decăt să ne chemăm fii ai Celui Preaînalt, şi să-L chemăm pe Dumnezeu Tatăl nostru? Cel Unul Fiu, şi Singurul, al Celui Preaînalt este Iisus Domnul, şi numai El până acum L-a chemat pe Dumnezeu Tată al Său. Acum ni se promite şi nouă aceeaşi cinste, aşa rătăciţi şi păcătoşi cum suntem. Ce este cinstea aceasta? Înseamnă că vom fi în veşnicie

Page 64: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

46 Dumitru NEAGU

acolo unde este El [Ioan 14: 3], în slava în care este El, în bucuria fără sfârşit. Înseamnă că dragostea lui Dumnezeu ne însoţeşte mereu, în toate necazurile şi durerile acestei vieţi, înseamnă că totul e întors şi îndreptat spre binele nostru din urmă.

h. Răsplata noastră, este învierea Nu vom rămânea în mormânt, vom învia. Vom învia aşa

cum a înviat Hristos. Pentru puţină vreme suntem aici pe pământ, în insula morţii. În casa Cerescului nostru Tată ne aşteaptă slavă şi cinste. Cum e când un biet orfan e înfiat de-un rege? Trebuie oare să mai pomeneşti ce bunuri îl aşteaptă? „Orfanul acesta a fost înfiat de rege“; atât să spui, şi toată lumea ştie ce înseamnă. Noi însă nu suntem înfiaţi de oameni, ci de Dumnezeu, pentru că vom fi fii ai Celui Preaînalt, al Căruia Fiu este Domnul nostru Iisus Hristos: fii ai Regelui Celui fără de moarte, ai Regelui Regilor. Dumnezeu nu ne înfiază pentru vreun merit al nostru, ci pentru Unul-Născut Fiul Lui, cum spune apostolul: Căci toţi sunteţi fii ai lui Dumnezeu prin credinţa în Hristos Iisus [Galateni 3: 26; cf. Ioan 1:12]. Hristos ne primeşte ca fraţi ai Săi, de aceea şi Dumnezeu Tatăl ne primeşte ca fii.

Cu adevărat nu este nici un chip de a ne câştiga prin vreun merit numele de fiu al lui Dumnezeu. Este de râs a crede că am putea, prin vreo faptă, fie ea şi cea mai arzătoare iubire faţă de vrăjmaşi, să merităm şi să plătim ceea ce Hristos a făgăduit celor ce-L urmează pe El cu credinţă. De-am da tot ce avem la săraci, de-am posti în fiecare zi, de-am sta noapte de noapte în rugăciune ca o candelă până la sfârşitul veacurilor, de ne-am despărţi de trup în duhul nostru ca de o piatră rece iar cu sufletul de-am ajunge cu totul nepătimitori şi nesimţitori faţă de lume, de ne-am da să fim călcaţi în picioare de lumea întreagă şi mâncaţi de fiarele cele mai crude — toate acestea n-ar fi decât o prea neînsemnată câtime a preţului pentru toate

Page 65: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

47 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

bunătăţile, slava şi bucuria pe care le aduce cu sine înfierea noastră de Dumnezeu. Nici o iubire de pe pământ şi nici o milostivire a omului muritor nu-l poate face fiu al lui Dumnezeu şi locuitor al Cereştii Împărăţii. Iar dragostea lui Hristos săvârşeşte ceea ce omului îi este cu neputinţă. Nimeni să nu se laude că s-a mântuit prin multa lui iubire, că şi-a deschis singur porţile raiului!

Oricât de grea, de uriaşă ne-ar părea porunca iubirii aproapelui, e doar un mărunţiş pe care Dumnezeu ni-l cere ca să ne aducă mai aproape de El, la strălucita Lui curte împărătească. Nu ne cere să împlinim porunca spre a ne câştiga cu ea Împărăţia şi Înfierea, ci doar să dorim Împăraţia şi Înfierea mai presus de orice. Cere de la noi doar să-L credem şi să-L ascultăm pe Mântuitorul Iisus. Cu ce a meritat Adam raiul? Cu nimic. Raiul i-a fost dăruit de dragostea lui Dumnezeu. Prin ce a rămas Adam în rai până la cădere? Prin ascultare, prin nimic altceva decât ascultare. Dar când el si soaţa lui au început să pună la îndoială porunca lui Dumnezeu, prin chiar îndoiala lor au încălcat porunca şi au căzut în păcatul aducător de moarte al neascultării.

i. Hristos ne cere credinţă şi ascultare În Zidirea cea Nouă, Domnul cere de la noi acelaşi lucru pe

care l-a cerut de la Adam şi de la Eva în rai: credinţă şi ascultare. Credinţa că fiecare poruncă a Sa este spre mântuire, şi ascultare desăvârşită de fiecare poruncă a Sa. Ne-a dat toate poruncile, în care se cuprinde şi porunca iubirii vrăjmaşilor, ca să avem încredere în cuvântul Lui şi să-L ascultăm. De n-ar fi fost vreo poruncă a Sa bună şi mântuitoare, oare ne-ar mai fi dat-o? El singur a ştiut dacă porunca a fost firească sau nefirească, posibilă sau imposibilă; pentru noi conteaza că ne-a dat această poruncă şi trebuie să o împlinim, dacă vrem să ne fie bine. Aşa cum bolnavul primeşte din mâna doctorului leacul

Page 66: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

48 Dumitru NEAGU

— fie el amar sau dulce — cu credinţă şi ascultare, aşa şi noi, cei slăbiţi de păcat şi întunecaţi la minte, suntem îndatoraţi a împlini cu credinţă şi ascultare cele poruncite cu dragoste de Doctorul sufletelor şi Mântuitorul vieţii noastre, Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. A Lui fie slava şi lauda, împreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt, Treimea cea deofiinţă şi nedespărţită, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

15. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 48,

cap. 5 <<Fiţi, dar, voi desăvârşiţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc

desăvârşit este>> [Matei 5: 48]

În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează ucenicilor şi mulţimii adunate, îndemnându-i să fie “desăvârşiţi”, pentru că dragostea desăvârșită către Bunul Dumnezeu, este temelia celor desăvârşiţi. De aceea Mântuitorul zice: “Fiţi, dar, voi desăvârşiţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârşit este”.

Ce este desăvârşirea? La această întrebare voi răspunde folosindu-mă de

cuvintele Sfinţilor Părinţi. Astfel Sfinţii Calistrat şi Ignatie zic: „Desăvârşirea omului sau nepătimirea este acelaşi lucru” [Filocalia, vol. VIII, București, 1979, p. 191-192]. Iar Sfântul Ioan Scărarul, zice: „Desăvârşirea este învierea sufletului înainte de cea a trupului şi a doua treaptă după cea a îngerilor în cunoştinţa cea desăvârşită a lui Dumnezeu” [Filocalia, vol. IX, București, 1980, p. 418-419]. Sfântul Simion Noul Teolog arată că desăvârşirea este a patra treaptă duhovnicească, zicând: „La aceasta se adaugă a patra treaptă şi schimbare de vârstă duhovnicească. Ea este a bătrânului şi a celui albit la păr şi

Page 67: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

49 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

constă în aţintirea neabătută a privirii către cele dumnezeieşti„ [Filocalia, vol. VI, București, 1979, p. 538].

Sfinţii Părinţi ne mai arată că prin „îndumnezeire” sau desăvârşire, încetează lucrarea naturii umane şi este înlocuită cu lucrările dumnezeieşti, atributele naturale fiind copleşite de slava dumnezeiască. Astfel Sfântul Maxim Mărturisitorul spune: „Sufletul devine ca un Dumnezeu, odihnindu-se prin participarea la harul dumnezeiesc de toate lucrările sale mintale şi sensibile şi odihnind deodată cu sine toate lucrările naturale ale trupului care se îndumnezeieşte împreună cu sufletul în proporţie cu participarea lui la îndumnezeire, aşa încât, atunci se va arăta numai Dumnezeu, atât prin suflet cât şi prin trup, atributele naturale fiind biruite de prisosinţa slavei!” [Pr. Prof. D. Stăniloae, Morala creștină, vol. 3, 1981, 313-314].

Desăvârşirea omului drept pe pământ este cu totul desăvârşită?

Şi la această întrebare ne răspund Sfinţii Părinţi, zicând: „Cei nepătimitori întinzându-se peste ei fără să se sature, urmăresc desăvârşirea fără sfârşit (nedesăvârşită) ca una ce se ridică pururea peste sine însăşi prin adaosurile neostenite ce se înalţă neîncetat prin suişurile spre Dumnezeu” [Filocalia, vol. VIII, op. cit., p. 192-193]. Sfântul Nil Sinaitul, arătând că sunt două desăvârşiri, zice: „Trebuie să înţelegem două desăvârşiri: Una vremelnică şi alta veşnică.” Despre cea dintâi zice Sfântul Apostol Pavel: “Iar când va veni desăvârşirea atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa” [I Corinteni 13: 10].

Desăvârşirea omului pe pământ este obligatorie tuturor?

Părintele Ilie Cleopa ne întreabă: Dar oare desăvârşirea omului pe pământ este obligatorie tuturor? Și oare numai cei desăvârşiţi se pot mântui? La această întrebare vom putea răspunde dacă ne vom aduce aminte de cuvintele

Page 68: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

50 Dumitru NEAGU

Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Care a zis către tânărul bogat care L-a întrebat: „Ce să fac ca să moştenesc viaţa de veci?” [Matei 19: 16]. La această întrebare Mântuitorul i-a răspuns: „De vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile lui Dumnezeu” {Matei 19: 17]. „Iar de vrei să fii desăvârşit, du-te, vinde-ţi averile tale şi dă-le săracilor, apoi ia-ţi Crucea şi urmează Mie” [Matei 19: 21]. De aici înţelegem destul de clar că porunca Mântuitorului pentru desăvârşire este lăsată la voia omului.

În alt loc zice Domnul: „Eu am venit ca viaţă să aibă şi din belşug să aibă” [Ioan 10:10], adică cel ce vrea să se mântuiască, să păzească poruncile lui Dumnezeu, iar cel ce vrea să aibă şi mai multă viaţă, adică să fie desăvârşit, acela trebuie să părăsească toate ale lumii şi să urmeze lui Hristos cu multă răbdare şi lepădare de sine până la sfârşit. De se va urca cineva la treapta cea mai înaltă a desăvârşirii rămâne la voia lui. Aşadar să înţelegem că desăvârşirea este lăsată la voia şi silinţa omului, spre a lui mai mare răsplată şi a avea răsplata în cer!

Care sunt virtuţile de temelie ale celor ce vor să fie desăvârşiţi?

La această întrebare ne răspunde, Sfântul Grigorie Palama care, în această privinţă, zice: „Virtutea rugăciunii curate este începutul unirii noastre cu Dumnezeu, căci rugăciunea este legătura făpturilor raţionale cu Făcătorul. Dar unirea cu Dumnezeu, adică desăvârşirea, este mai presus de rugăciunea curată. Desăvârşirea înseamnă dragoste desăvârşită şi aceasta nu o dă omul de la sine, ci vine de la Dumnezeu.”

Aşadar dragostea desăvârşită către Bunul Dumnezeu este temelia celor desăvârşiţi. Însă nimeni nu ajunge la această dragoste, decât prin curăţia cea curată. Acest lucru îl arată şi Sfântul Maxim Mărturisitorul, zicând: „Toate virtuţile ajută minţii să urce la dragostea de Dumnezeu, dar mai mult decât toate ajută rugăciunea curată, căci prin aceasta zburând către

Page 69: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

51 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

Bunul Dumnezeu iese afară din toate cele ce sunt” [Filocalia, vol. II, 1945, p. 39].

Rugăciunea curată ajută foarte mult omului să câştige dragostea de Dumnezeu, iar dragostea este „desăvârşirea.” Încă și Isaac Sirul arătând că prin rugăciune câștigă omul dragostea de Dumnezeu, zice: „Dragostea este din rugăciune.”

Semnele prin care cunoaştem pe cei ajunşi la desăvârşire După părintele Ilie Cleopa, semnele prin care putem

cunoaşte pe cei ce au ajuns la desăvârşire sunt: • Primul semn al desăvârşirii este să aibă creştinul

dragoste desăvârşită către oameni, după cuvântul: Cine iubeşte pe Dumnezeu, acela iubeşte şi pe aproapele său [I Ioan 4: 21].

• Al doilea semn al celor desăvârşiţi este să iubească la fel pe toţi oamenii, atât pe duşmani, cât şi pe prieteni [Matei 5: 44; 10: 37].

• Al treilea semn al celor desăvârşiţi este să-şi pună cineva sufletul pentru alţii [II Corinteni 12: 15; I Tesaloniceni 2: 8].

• Al patrulea semn al celui desăvârşit este a şti cineva să-şi stăpânească cu desăvârşire limba [Iacov 3: 2].

• Al cincilea semn al celor desăvârşiţi este a nu se rezema cineva pe puterea sa duhovnicească [Iov 9: 20; Filipeni 3: 12].

• Al şaselea semn al celor desăvârşiţi este a nu avea frică de moarte, deoarece dragostea scoate afară desăvârşit frica [I Ioan 4: 18].

• Al şaptelea semn al desăvârşirii este a avea cineva desăvârşită smerenie și a se socoti pe sine cel mai păcătos [Luca 17: 10; I Timotei 1: 15; I Corinteni 15: 9; Iov 22: 29].

• Al optulea semn al celor desăvârşiţi este a se cunoaște omul pe sine și a avea în el roadele Duhului Sfânt care sunt: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare şi toate celelalte [Galateni 15: 23].

Page 70: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

52 Dumitru NEAGU

• Al nouălea semn al celor desăvârşiţi este să aibă în inima

lor totdeauna numai înţelesurile simple ale lucrurilor, fie în vreme de veghe a trupului, fie în somn [Filocalia, vol. II, p. 52].

Să luăm modele pentru mântuire Părintele Ilie Cleopa ne îndeamnă, să luăm de model

pentru mântuire şi desăvârşire a vieţii noastre în Hristos, atât pe Maica Domnului, cât şi pe Sfântul Ioan Botezătorul, ca şi pe toţi sfinţii Bisericii noastre. Femeile să râvnească mai ales virtuţile Maicii Domnului: fecioria, mergerea regulată la biserică, rugăciunea cu lacrimi, ascultarea, smerenia, milostenia şi naşterea de copii. Iar bărbații să râvnească a urca pe scara desăvârşirii, urmând virtuţile Sfântului Ioan Botezătorul: rugăciunea, postul, înfrânarea trupului, tăcerea, liniştea, mărturisirea credinţei ortodoxe prin viaţa proprie, prin cuvânt şi, la nevoie, prin jertfa propriei vieţi.

Să punem început bun de pocăinţă, de împăcare, de înnoire duhovnicească a vieţii noastre, prin toate faptele bune, dar mai ales prin rugăciune şi iubire care formează cea mai scurtă cale a desăvârşirii noastre în Iisus Hristos, Mântuitorul lumii, Căruia I se cuvine slava, în vecii vecilor. Amin!

Page 71: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

3

COMENTARII LA CAPITOLUL 6 DIN EVANGHELIA DUPĂ MATEI

1. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 1-4,

cap. 6 <<Luaţi aminte ca faptele dreptăţii voastre să nu le faceţi

înaintea oamenilor ca să fiţi văzuţi de ei; altfel nu veţi avea plată de la Tatăl vostru Cel din ceruri. Când faci milostenie, nu

trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii în sinagogi şi pe uliţe, ca să fie slăviţi de oameni; adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor. Tu însă, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face

dreapta ta, Ca milostenia ta să fie într-ascuns şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie>>

[Matei 6: 1-4] În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează

ucenicilor şi mulţimii adunate, învăţându-i, că atunci când suntem preocupaţi de milostenie, de fapte bune, să le facem discret, natural. Nu spre slava deşartă, şi nici din oportunism. Pentru că, atunci când o facem în mod natural şi cu cuvenita smerenie, este primită de Dumnezeu.

Mântuitorul Hristos ne cere să fim discreţi Domnul zice: „Luaţi aminte ca faptele dreptăţii voastre să

nu le faceţi înaintea oamenilor ca să fiţi văzuţi de ei; altfel nu veţi avea plată de la Tatăl vostru cel din ceruri”. Deci, când faci milostenie, nu trâmbiţa înaintea ta cum fac făţarnicii în sinagogi şi pe uliţe ca să fie slăviţi de oameni; adevărat grăiesc vouă: „Şi-au luat plata lor!”. Tu însă, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta, ca milostenia ta să fie într-ascuns, şi Tatăl tău, Care vede cele ascunse, îţi va răsplăti ţie”.

Page 72: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

54 Dumitru NEAGU

Sfinţii Părinţi ne dau nenumărate exemple din care reiese

foarte bine învăţătura că nu trebuie să facem milostenia noastră, sau faptele noastre bune, cu intenţia de-a fi lăudaţi de oameni.

Iată, de pildă în Pateric, în care suntem învăţaţi că nu trebuie să ne arătăm viaţa cea plăcută lui Dumnezeu, citim: „Zis-a un bătrân oarecare: Cel ce îşi descoperă şi îşi arată faptele sale cele bune pentru fericirea, lauda şi slava oamenilor, acela este asemeni cu omul care seamănă sămânţa pe deasupra pământului şi nu umblă cu grapa peste dânsa ca să o acopere şi venind păsările cerului mănâncă toată sămânţa şi-i rămâne în zadar toată osteneala. Iar cel ce îşi tăinuieşte şi-şi ascunde faptele sale bune, acela este asemenea omului care, semănându-şi sămânţa, îndată o acoperă cu ţărână şi ea rămâne, răsare, creşte şi rodeşte”.

Milostenia nu se trâmbiţează Există două forme de milostenie care se practică astăzi,

donaţia şi ctitorirea de locaşuri de cult, asupra cărora vreau să mă opresc.

Donaţia făcută prin intermediul televizorului, cu interes mare de imagine, care rămâne un teatru meschin, în care se schimbă doar decorul. Principiul folosit este, oricum să fie, dar să fie văzuţi. Ceea ce înseamnă, practic, o confiscare a iubirii de aproapele, în scop publicitar. De aceea, acestei campanii îi este caracteristică lipsa de valenţe creştine. N-am văzut pe nimeni să aducă în discuţie aspectul mântuitor al donaţiei. Asta tocmai pentru că lipseşte cu desăvârşire. Nici măcar boala, care face zeci de mii de semeni să sufere, nu este discuţia principală. N-am văzut atâta agitaţie pentru donarea de sânge, pentru eradicarea Ebola (care ucide fără a alege) sau pentru alte cauze la fel de nobile.

Page 73: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

55 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

În Evanghelii, Iisus Hristos vorbeşte adeseori despre

donaţie, ca fiind bine făcută (deci, mântuitoare, salvatoare a sufletului) atunci când respectă minim două condiţii esenţiale:

• Discreţia. “Când faci milostenie, nu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii prin sinagogi şi pe uliţe, ca să fie slăviţi de oameni; adevăr vă grăiesc, și-au luat plata lor. Tu însă, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta, pentru ca milostenia ta să fie într-ascuns; şi Tatăl tău, Care vede întru ascuns, îţi va răsplăti la arătare.”

• Implicare totală. Dacă vom citi în Evangheliile după Matei şi Luca momentul în care Hristos laudă pe femeia văduvă şi săracă care donează doar doi bănuţi în cutia milei de la Templu, vom înţelege de ce creştinismul scandalizează lumea. „Adevăr vă grăiesc că această văduvă săracă a aruncat în cutia milelor mai mult decât au aruncat toţi ceilalţi. Pentru că toţi au aruncat din prisosul lor, pe când ea, din sărăcia ei, a pus tot ce avea, totul de la gura ei“. Prin urmare, nu valoarea brută a donaţiei contează, ci cât cântăreşte “în dragoste şi jertfă”. Dacă unii măsurau valoarea prin cântărirea “în aur”, Hristos arată măsura reală a donaţiei: implicarea cu toată fiinţa. Nu o „ctitorire” doar de ochii lumii sau pentru o distincţie, fie ea şi bisericească. Căci „Mai lesne este să treacă camila (frânghia cu care se ancorează corabia la mal) prin urechile acului, decât să intre un bogat în Împărăţia lui Dumnezeu”. Aşadar, milostenia e mai mult decât altruism.

Milostenia trebuie făcută cu gândul cel bun. Adică să n-o faci pentru a fi văzut de oameni, spre a fi lăudat de oameni. Dar să o faci şi în faţa lor, dacă n-o poţi face altfel. Pentru că, atunci când o faci în mod natural şi cu cuvenita smerenie, este primită de Dumnezeu.

„Să nu faceţi lucrul acesta înaintea oamenilor”

Page 74: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

56 Dumitru NEAGU

În acest sens, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, tâlcuind

tocmai aceste cuvinte ale Domnului nostru Iisus Hristos: „După ce a spus: „Să nu faceţi lucrul acesta înaintea oamenilor”, a adăugat: „spre a fi văzuţi de ei”. S-ar părea că spune a doua oară ceea ce a spus mai înainte. Dar dacă te uiţi cu luare aminte nu spune acelaşi lucru, ci altceva întâia oară şi altceva a doua oară. Şi acest cuvânt cuprinde multă siguranţă şi o nespusă purtare de grijă şi cruţare. Căci poţi face milostenie şi înaintea oamenilor şi să n-o faci spre a fi văzut de ei; şi poţi să n-o faci înaintea oamenilor şi totuşi s-o faci spre a fi văzut de ei. Pentru că nu-i pedepsită sau încununată simpla faptă, ci gândul e încununat. Dacă Hristos n-ar fi făcut această precizare, atunci mulţi s-ar fi trândăvit de-a mai face milostenie, pentru că, negreşit, nu-i cu putinţă ca în orice împrejurare milostenia ta să fie tăinuită. De aceea, Domnul te dezleagă de această nevoie, nu în săvârşirea milosteniei, ci în gândul cu care o faci; şi după gând hotărăşte paguba sau răsplata. Şi ca să nu spui: „Ce pot face dacă mă vede altul?”, Domnul îţi spune: „Nu cer asta, ci gândul tău şi felul în care faci milostenia”. Dumnezeu vrea să-ţi formezi sufletul şi să te scape de boală.

Aşadar, după ce ne-a oprit să facem milostenie pentru a fi văzuţi de oameni, după ce ne-a arătat paguba unei astfel de fapte atunci când o facem în zadar şi fără de folos, ne înalţă iarăşi gândurile, amintindu-ne de “Tatăl şi de cer”.

Rezultă că milostenia trebuie făcută, dar gândul cu care o faci trebuie să fie cel bun. Adică să n-o faci pentru a fi văzut de oameni, spre a fi lăudat de oameni. Dar să o faci şi în faţa lor, dacă n-o poţi face altfel. Pentru că, atunci când o faci în mod natural şi cu cuvenita smerenie, este primită de Dumnezeu.

2. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 5-8,

cap. 6

Page 75: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

57 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

<<Când vă rugaţi, nu fiţi ca făţarnicii cărora le place, prin

sinagogi şi prin colţurile uliţelor, stând în picioare, să se roage, ca să se arate oamenilor; adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata

lor. Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta şi, închizând uşa, roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie. Când vă rugaţi, nu spuneţi multe ca neamurile, că ele cred că în multa lor vorbărie vor fi ascultate. Deci nu vă asemănaţi lor, că ştie Tatăl vostru de cele ce aveţi

trebuinţă mai înainte ca să cereţi voi de la El. [Matei 6: 5-8]

În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează ucenicilor şi mulţimii adunate, învăţându-i, că atunci când vă rugaţi, nu fiţi ca făţarnicii cărora le place prin sinagogi şi prin colţurile uliţelor, stând în picioare, să se roage, ca să se arate oamenilor. Adevărat grăiesc vouă: „Şi-au luat plata lor!” Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta şi închizând uşa ta roagă-te Tatălui tău Care este în ascuns şi Tatăl tău care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie.

Adu-ţi aminte de Domnul şi roagă-te neîncetat Cine iubeşte pe Domnul, acela îşi aduce aminte

întotdeauna de El, iar aducerea aminte de Dumnezeu naşte rugăciunea. Dar, dacă nu-ţi vei aduce aminte, atunci nu te vei mai ruga, iar fără rugăciune sufletul nu va rămâne în dragostea lui Dumnezeu, căci prin rugăciune vine harul Duhului Sfânt. Prin rugăciune se păzeşte omul de păcat, fiindcă rugându-se, mintea este ocupată de Dumnezeu şi cu duh smerit stă înaintea feţei Domnului, pe Care-L cunoaşte sufletul care se roagă.

Începătorul are nevoie de o călăuză, căci până se dă harul Sfântului Duh, sufletul are mare luptă cu vrăşmaşii. Este adevărat, că pe cel smerit Domnul îl va ajuta şi, chiar dacă nu găseşte un povăţuitor experimentat, va merge la duhovnicul lui. Dumnezeu îl va ocroti pentru smerenia lui.

Page 76: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

58 Dumitru NEAGU

Gândeşte-te că în duhovnic viază Duhul Sfânt, şi el îţi va

spune ce trebuie să faci. Omul nu poate face nimic fără ajutorul lui Dumnezeu Există anumite realităţi care depăşesc puterea noastră de

înţelegere. Putem înţelege sensul acestor realităţi prin nesfârşitul har al lui Dumnezeu, pe care-l dobândim, potrivit iconomiei divine, prin mijlocirea lui Hristos şi lucrarea Sfântului Duh.

Întradevăr, omului îi este cu neputinţă să atingă înţelepciunea care le-a creat pe toate, aşa cum spune David: „Doamne toate cu înţelepciune le-ai făcut” [Ps. 103,25]. Acest lucru devine cu putinţă prin Domnul nostru Iisus Hristos, „Care pentru noi S-a făcut înţelepciune de la Dumnezeu şi dreptate şi sfinţire şi răscumpărare” [I Cor. 1:30].

Cum trebuie să ne rugăm Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta şi, închizând uşa,

roagă-te Tatălui tău Care este întru ascuns; şi Tatăl tău, Care vede întru ascuns, îţi va răsplăti la arătare. Iar când vă rugaţi, nu spuneţi multe, ca păgânii, că acestora li se pare că prin vorbăria lor vor fi ascultaţi. Deci nu vă asemănaţi lor, că Tatăl vostru ştie de ce aveţi trebuinţă, mai înainte de a cere voi de la El.

Aşadar, voi aşa să vă rugaţi: “Tatăl nostru”, rugăciune Domnească pe care Mântuitorul ne-a lăsat-o spre mântuirea noastră. Mântuitorul ne spune: Că de veţi ierta oamenilor greşalele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; dar de nu veţi ierta oamenilor greşalele lor, nici Tatăl vostru nu va ierta greşalele voastre.

3. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 9-15,

cap. 6 <<Voi aşa să vă rugaţi: Tatăl nostru, Care eşti în ceruri,

sfinţească-se numele Tău;

Page 77: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

59 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

Vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe

pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi;

Şi ne iartă nouă greşealele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri;

Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin! Că de veţi ierta oamenilor greşealele lor, ierta-va şi vouă

Tatăl vostru Cel ceresc; Iar de nu veţi ierta oamenilor greşealele lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşealele voastre>>

[Matei 6: 9-15] În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează

ucenicilor şi mulţimii adunate, învăţându-i cum să se roage şi care este rugăciunea domnească „Tatăl nostru”, poruncindu-le, “voi aşa să vă rugaţi”. După rugăciunea Tatăl nostru, Mântuitorul ne spune cât de important este să iertam aproapelui nostru, spunându-ne: „Că de veţi ierta oamenilor greşealele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; Iar de nu veţi ierta oamenilor greşealele lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşealele voastre.”

Rugăciunea domnească „Tatăl nostru” Rugăciunea desăvârşită pe care o rostim în casa noastră şi

în biserică este rugăciunea domnească. Ea se numeşte astfel deoarece Domnul Iisus Hristos a încredinţat-o ucenicilor Săi ca pildă de rugăciune, în predica de pe munte.

Care este rugăciunea domnească din Evanghelie? "Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele

Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Căci a Ta este împărăţia și puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului

Page 78: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

60 Dumitru NEAGU

şi a Sfântului Duh, acum şi pururi şi în veci. Amin!" [Matei 6:9-13]

Ce cuprinde rugăciunea domnească? Mai întâi, are o chemare sau salutare, apoi şapte cereri iar

la sfârşit slavoslovia. Cum începem? Începem prin a-L chema pe Dumnezeu, numindu-L "Tatăl

nostru". De ce nu spunem "Tatăl meu"? Numai Cel născut, nu făcut, Fiul lui Dumnezeu Iisus

Hristos, are dreptul de a-L numi pe Dumnezeu "Tatăl Meu". Noi însă, cei creaţi şi înfiaţi, fii şi fiice ai lui Dumnezeu, prin jertfa de bunăvoie a lui Hristos, am fost învredniciţi a-L numi pe Tatăl Său "Tatăl nostru" (Ioan 1: 12).

Mai avem vreun alt motiv pentru care să-L numim pe Dumnezeu "Tatăl nostru"?

Există un însemnat motiv social. Hristos vrea să ne iubim între noi ca fraţii. Dar numai aceia care recunosc a fi fii ai aceluiaşi tată se pot considera fraţi. Înseamnă aceasta că atunci când îl numim pe Dumnezeu "Tatăl nostru" ne numim în acelaşi timp între noi fraţi întocmai. Nu există frăţie acolo unde nu există paternitate comună.

De ce nu îl numim pe Dumnezeu "Creatorul nostru"? Pentru că Dumnezeu a creat toate lucrurile, dar El este

mai mult decât un Creator, El este Tatăl tuturor oamenilor, care s-au înoit prin Duhul Sfânt şi astfel au devenit "fiii lui Dumnezeu". Astfel, ei nu mai sunt creaturi, ci copii.

De ce spunem: "Care eşti în ceruri"? Pentru că Dumnezeu Cel adevărat locuieşte vesnic în

ceruri, în afara timpului şi spaţiului, şi nu este mărginit de pământ ca dumnezeii mincinoşi ai idolatrilor, ai celor ce se închină naturii şi oamenilor.

Page 79: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

61 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

a. Prima cerere Care este prima cerere din rugăciunea domnească? "Sfinţească-se numele Tău". Ce dorinţă ne exprimăm prin această cerere? Cerem de la Dumnezeu ajutor ca numele să-l fie cinstit de

către oameni şi să fie cinstit ca sfânt mai presus de orice alt nume din lume. În Vechiul Testament, când Dumnezeu era cunoscut ca Judecător şi Creator, oamenii erau opriţi "să ia numele lui Dumnezeu în deşert". Prin legea cea nouă a iubirii, noi avem datoria să facem mai mult, adică să răspândim în viaţa noastră şi pretutindeni în jurul nostru cinstirea celui mai sfânt dintre nume, cel al Tatălui nostru, încât chiar să ne dăm şi viaţa pentru acest nume, aşa cum au făcut miliarde de mucenici creştini.

b. A doua cerere Care este a doua cerere din rugăciunea domnească? "Vie împărăţia Ta". Ce exprimăm prin această cerere? Îi cerem lui Dumnezeu ajutor pentru ca împărăţia

cerească a Sfintei Treimi în Unime să fie împlinită în sufletele noastre, în familiile noastre, în poporul nostru şi în lumea întreagă.

Cum putem spune acestea mai clar? Aşa precum Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh sunt în armonie

veşnică, în pace, în putere şi slavă, la fel vrem şi noi ca mintea, inima şi vointa noastră să fie unite, ca fiinţa dumnezeiască după a cărei asemănare au fost create sufletele noastre. După cum este originalul, astfel este şi copia.

Cum putem şti că împărăţia lui Dumnezeu a venit? "Căci împărăţia lui Dumnezeu este dreptate, pace şi

bucurie în Duhul Sfânt" (Romani 14:17). Când vedem că aceasta s-a înfăptuit în sufletele noastre, precum şi între oamenii din

Page 80: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

62 Dumitru NEAGU

jurul nostru, putem fi încredinţaţi că a venit împărăţia lui Dumnezeu.

c. A treia cerere Care este a treia cerere din rugăciunea domnească? "Facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ". Ce exprimăm prin această cerere? Îi cerem ajutorul lui Dumnezeu pentru a alunga din noi

şovăiala între Dumnezeu şi Satana, între bine şi rău, şi să ne lepădăm deplin de voia Satanei, pentru a ne putea încredinţa voii Tatălui, aşa cum a făcut şi Domnul nostru Iisus Hristos când s-a rugat în grădina Ghetsimani: "Dar nu ce voiesc Eu, ci ceea ce voieşti Tu" (Marcu 14: 36).

De ce spunem: "Precum în cer"? Pentru că în cer îngerii şi sfinţii, cu toată inima şi cu

bucurie deplină, se supun voii lui Dumnezeu. Voia lui Dumnezeu este şi voia lor, ceea ce îi face să fie veşnic fericiţi. Pentru aceasta ne rugăm şi noi pe pământ.

d. A patra cerere Care este a patra cerere din rugăciunea domnească? "Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi". Ce exprimăm prin această cerere? Mai întâi, prin ea ne exprimăm încredinţarea că, fără

puterea şi milostivirea lui Dumnezeu nu putem trăi nici măcar o zi. Apoi, pentru că putem muri în orice zi, ne rugăm să ne mântuiască de dorinţa nebunească de a ne aduna bogăţii pentru viitorul îndepărtat, pe când aproapele nostru poate muri din lipsa pâinii celei de fiecare zi.

Cu alte cuvinte, îl rugăm pe Dumnezeu să ne dea numai ce ne este de trebuinţă.

Despre ce fel de pâine este vorba aici? Despre două feluri de pâine: pâine materială şi pâine

duhovnicească, căci nu putem câştiga pe nici una dintre acestea

Page 81: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

63 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

fără harul şi milostivirea lui Dumnezeu. Pâinea materială o luăm din pământ, iar pâinea duhovnicească ne vine din cer. Cea dintâi este pentru trup, iar cealaltă pentru suflet. Despre pâinea materială, Hristos a spus: "Nu numai cu pâine va trăi omul..." (Matei 4: 4), iar despre pâinea duhovnicească a zis: "Eu sunt pâinea cea vie, care s-a pogorât din cer. Cine mănâncă din pâinea aceasta viu va fi în veci" (Ioan 6: 51). Astfel, pâinea noastră cea de toate zilele este în primul rând Hristos, cealaltă pâine fiind numai un adaos la aceasta.

e. A cincea cerere Care este a cincea cerere din rugăciunea domnească? "Şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm

greşiţilor noştri". Ce dorinţă ne exprimăm prin această cerere? Îi cerem ajutorul lui Dumnezeu pentru a răbda şi a ierta

semenilor noştri greşelile pe care le-au săvârşit faţă de noi, aşa încât şi El să ne poată ierta păcatele noastre. Şi tot aceeaşi gură a rostit: "Că de veţi ierta oamenilor greşealele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc. Iar de nu veţi ierta oamenilor greşealele lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşealele voastre" (Matei 6: 14-15).

f. A şasea cerere Care este a şasea cerere din rugăciunea domnească? "Şi nu ne duce pe noi în ispită". Ce exprimăm prin această cerere? Rugăm pe Dumnezeu să-şi amintească de slăbiciunile

noastre omeneşti şi să nu ne trimită încercări grele, spre întărirea noastră, nici să îngăduie diavolului să ne ispitească în necazuri.

Care este deosebirea dintre încercarea venită de la Dumnezeu şi ispitirea de la diavol?

Page 82: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

64 Dumitru NEAGU

Este o deosebire foarte mare. Atunci când Dumnezeu ne

trimite vreo suferinţă, El face aceasta pentru a ne întări virtuţile, aşa cum o bucată de fier trecută prin foc devine oţel.

Diavolul, potrivnic, ne ispiteşte cu vreun păcat sau prin vreo suferinţă pentru a ne face mai răi, mai întinaţi, mai slabi şi într-un sfârşit, să ne despartă deplin de Dumnezeu şi să ne ducă la pierzanie.

g. A şaptea cerere Care este a şaptea cerere din rugăciune? "Şi ne izbăveşte de cel rău". Ce dorinţă ne exprimăm prin această cerere? Îi cerem lui Dumnezeu ajutorul să ne izbăvească de fapte

rele şi de cei ce săvârşesc fărădelegea. Ca şi cum ne-am ruga astfel: Păzeşte-ne, Părinte, de fapte rele şi ne apără de cei ce fac fărădelegea.

Cine este cel mai mare nelegiuit, de care îl rugăm pe Dumnezeu să ne apere?

Satana. Toate păcatele şi toate relele care izvorăsc din ele, de la Satana vin. De aceea, prin aceasta cerere îl rugăm pe Dumnezeu, Care este lumină şi dragoste, să ne izbăvească de cel rău, care este chiar întunericul şi ura.

h. Slavoslovia Cum se încheie rugăciunea domnească? Prin slavoslovie sau doxologie, care spune: "Căci a Ta este

împărăţia, puterea şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin".

Ce exprimăm prin această slavoslovie? Ne exprimăm credinţa că Dumnezeu este cel mai puternic

şi mai slăvit împărat, singurul Care poate împlini cererile noastre. Pentru aceasta îl preamărim, slăvim şi iubim.

Ce înseamnă cuvântul "Amin"?

Page 83: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

65 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

Amin este unul dintre numele lui Dumnezeu. Domnul a

spus prin Sfântul Apostol loan: "Acestea zice Cel ce este Amin, Martorul cel credincios şi adevărat, începutul zidirii lui Dumnezeu" (Apocalipsa 3: 14). Noi încheiem fiecare rugăciune şi fiecare mulţumire adusă lui Dumnezeu cu acest nume: Amin. Este ca şi cum am spune: Dumnezeu, Adevăr. De asemenea, când depunem jurământ, încheiem prin cuvântul Amin, ceea ce înseamnă: ceea ce spun este adevărat că Adevărul său ca Dumnezeu.

4. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 16-18,

cap. 6 <<Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi smolesc

feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă, şi-au luat plata lor. Tu însă, când posteşti, unge capul tău

şi faţa ta o spală, Ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns,

îţi va răsplăti ţie>> [Matei 6: 16-18]

În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează ucenicilor şi mulţimii adunate, învăţându-i cum să postească, “nu fiţi trişti ca făţarnicii”, „Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală, Ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti”, căci numai în felul acesta „Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie”.

Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos a venit din Cer ca să facă ascultare de Părintele Său şi să slujească la mântuirea neamului omenesc, scoţându-l din robia diavolului şi a morţii. În toată Evanghelia El a învăţat neîncetat pe oameni, cum să facă voia lui Dumnezeu şi cum să lucreze faptele bune spre slava Lui şi spre mântuirea sufletelor lor.

Postul este din vechime

Page 84: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

66 Dumitru NEAGU

Postul este una din cele mai vechi porunci, fiind rânduit

chiar din rai. Căci a poruncit Dumnezeu lui Adam: Din toţi pomii din rai poţi să mănânci, iar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci, în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit! [Facere 2: 16-17]. Iar dacă Adam şi Eva au călcat porunca postului şi ascultării, au fost izgoniţi din rai şi au murit. Iată vechimea postului şi iată şi urmările celor ce au putut dar n-au voit să postească. Deci şi noi să ne silim să postim, cu înfrânare după puterea trupească şi sufletească. Iar când nu putem sau nu ştim cum să postim să urmăm sfatul preotului nostru duhovnicesc.

Postul se respecta şi în Legea Veche. Iudeii posteau lunea şi joia şi în anumite zile după rânduiala de cult a Vechiului Testament. In Legea cea nouă, Sfinţii Părinţi, pornind de la cultul iudaic, au rânduit două zile de post săptămânal obligatoriu: miercurea, în amintirea vânzării Domnului de către Iuda şi vinerea, în cinstea răstignirii Lui pe cruce. Mai târziu s-a rânduit şi lunea zi de post, mai ales pentru călugări, ca să prisosească în toate Biserica creştină faţă de cultul iudaic. Apoi s-au rânduit şi celelalte patru posturi de peste an, dintre care cel mai important pentru pocăinţa şi creşterea noastră duhovnicească este Postul Mare.

Cum trebuie să postim? Cum trebuie să postim ne învaţă Însuşi Mântuitorul. Adică

să postim după puterea fiecăruia, dar în taină şi cu bucurie, iar nu cu tristeţe, căci sunt o parte din creştini care spun: “Eu nu pot posti că sunt bolnav!”, sau dacă totuşi postesc o zi, două se arată trişti, indispuşi şi chiar agitaţi. În această privinţă, trebuie să ştiţi că “Biserica nu este omorâtoare de oameni ci de patimi”. Postul de mâncare de dulce şi chiar de vin este rânduit de Biserică pentru toţi, dar după putere. El este necesar tuturor, mai ales celor tineri, ca să-i oprească de la păcate şi de la

Page 85: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

67 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

patimile trupeşti. Iar dacă cineva este bolnav, bătrân sau neputincios să asculte de duhovnicul lui şi să postească după cât poate.

De câte feluri este postul? Postul este de două feluri. Post trupesc, adică înfrânare

de la mâncare pe un timp limitat, cu scopul de a ne ruga mai curat lui Dumnezeu şi de a ne stăpâni firea. Al doilea, este postul sufletesc, adică înfrânarea limbii, a ochilor, a auzului de la cele rele; a mâinilor să nu lucreze vreun păcat şi, mai ales, înfrânarea minţii de la imaginaţii şi gânduri pătimaşe, a inimii de la pofte şi tot felul de răutăţi “care ies din inimă” şi a voinţei ca să nu accepte săvârşirea vreunui păcat. Numai cine posteşte cu amândouă felurile de post, adică şi cu trupul şi cu sufletul, numai acela ţine post întreg şi adevărat.

Dacă cineva este bolnav să se înfrâneze de la mâncare după putere, dar să postească de tutun, de beţie, de ceartă, de înjurături, de glume, de somn mult, de gânduri şi imaginaţii necurate, de cărţi rele, de păcate urâte trupeşti şi sufleteşti, de furt, de minciună, de judecăţi prin tribunale, de vrăjitorie, de avorturi, de divorţ, de dezbinări între rude şi de tot păcatul. Că mai mare este postul sufletesc de gânduri şi de faptele rele, decât postul trupesc de mâncare. Cine se înfrânează de la toate aceste răutăţi se va putea cu uşurinţă înfrâna şi de la mâncare şi băutură.

Postul trebuie unit cu fapte bune cu sfânta rugăciune şi cu milostenia

Părintele Ilie Cleopa ne spune, că pentru a avea folos de post şi pentru a-l trece cu uşurinţă, trebuie să-l unim cu încă două fapte bune cu sfânta rugăciune şi cu milostenia. Rugăciunea şi postul formează cele două aripi cu care creştinul poate zbura până la Hristos, iar amândouă unite cu milostenia ne duc până în faţa Preasfintei Treimi şi formează cea mai

Page 86: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

68 Dumitru NEAGU

sigură şi scurtă scară de mântuire pentru creştini. O scară numai cu trei trepte care ne poate ridica de jos, unde suntem căzuţi împreună cu Adam, până sus, în Împărăţia Cerurilor. Să iubim aceste trei virtuţi şi să le lucrăm toată viaţa. Postul este jertfa trupului, rugăciunea este jertfa sufletului, iar milostenia este jertfa dragostei în Hristos.

5. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 19-21,

cap. 6 <<Nu vă adunaţi comori pe pământ, unde molia şi rugina

le strică şi unde furii le sapă şi le fură. Ci adunaţi-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă şi nu le fură. Căci unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta>>

[Matei 6: 19-21] În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează

ucenicilor şi mulţimii adunate, în încheierea învăţăturii despre postire, atenţionându-ne să nu avem iubire de arginţi, să ne înfrânăm de la bunătăţile cele care se îngrămădesc să ne piardă sufletul, care sucesc inimile de la Dumnezeu şi ascund sufletul în pământ: "Nu vă adunaţi comori pe pământ, unde molia şi rugina le strică şi unde furii le sapă şi le fură, ci adunaţi-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă şi nu le fură. Căci unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta."

“Căci unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta” Cel care adună comori pământeşti adună pentru sine chin

şi teamă. Unul ca acesta se pierde în comorile sale şi inima lui este acoperită de ţărână. Petru Damaschinul spune: "Este adevărat că mulţi sfinţi din vremurile de odinioară aveau bogăţii mari, ca Avraam, Iov, David şi mulţi alţii, dar ei nu aveau patima iubirii de averi, pentru că ei priveau toate lucrurile ca aparţinând lui Dumnezeu."

Page 87: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

69 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

Întotdeauna avem cu noi comorile care sunt ale noastre,

fie pe pământ, fie în cer. Gândurile noastre însoţesc comorile noastre, inimile noastre sunt alături de comorile noastre, tot la fel este şi cu voia noastră - fie pe pământ sau în cer. Noi suntem legaţi de comorile noastre aşa cum râul este legat de albia sa - fie pe pământ sau în cer. Dacă ne adunăm comori pe pământ, vom fi bogaţi o vreme, dar vom fi săraci întreaga veşnicie; iar dacă ne adunăm comori în cer, vom fi săraci o vreme, dar vom fi bogaţi întreaga veşnicie. Şi una şi cealaltă sunt lăsate, ca noi să alegem după voia noastră. În această libertate de alegere se află slava noastră, dar şi chinuirea noastră. Dacă alegem comorile cele veşnice care nu pot fi atinse de molii, de rugină sau de furi, slava noastră va fi veşnică. Dacă, totuşi, noi alegem celelalte comori, pe care trebuie să le păzim de molii şi de rugină şi de furi, chinuirea noastră va fi veşnică.

Aşadar, să deschidem bine ochii cât mai este vreme. Să fim ferm hotărâţi că biruinţa cea de pe urmă nu va fi a diavolului şi a slujitorilor lui, ci a lui Hristos, Împăratul şi Stăpânul nostru. Atunci, să ne grăbim să luăm arma cea biruitoare pe care ne-a dăruit-o El pentru luptă - postul cel drag - arma care se află în mâinile noastre este pentru noi strălucitoare şi purtată cu măreţie, dar pentru vrăjmaşul nostru, ea este înfricoşătoare şi aducătoare de moarte.

Să ne păzim de la alegerea comorilor celor pământeşti, pentru ca Satan să nu ne despartă de Hristos şi să ne dea în gând să ne predăm.

Strângeţi-vă comori în ceruri Caracterul determină comportamentul creştinului. Şi dacă

comportamentul creştinului este determinat de caracterul lui care este schimbat odată cu cunoaşterea Cuvântului lui Dumnezeu, atunci căutările creştinului va fi Împărăţia lui Dumnezeu. Însă nu trebuie să uităm totuşi că, atâta vreme cât

Page 88: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

70 Dumitru NEAGU

trăim în trup, avem nevoie de mâncare, de băutură şi de îmbrăcăminte, ca să vorbim doar despre nevoile imediate. Îngrijorarea este o problemă ce ţine de inima omului şi de cunoaşterea şi relaţia lui personală cu Dumnezeu. Domnul Iisus a spus în Predica de pe Munte că acolo unde este comoara noastră acolo ne va fi şi inima noastră.

Dacă ne strângem comori pe pământ, v-a ajunge să fie mâncate de molie şi rugină şi cu cât adunăm mai mult cu atât suntem mai săraci. Dacă căutăm mai mult comorile pământeşti atunci mi-am definit căutările inimii mele. Deci acolo unde îmi este comoara, acolo îmi va fi şi inima mea. Şi dacă inima mea este lipită mai mult de ceea ce este pământesc şi slujirea mea va fi celui pământesc, Mamona.

Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celălalt; sau va ţine la unul şi va nesocoti pe celălalt; nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona. [Matei 6:24]

Slujirea lui Mamona sau lui Dumnezeu este un rezultat al cunoaşterii sau necunoaşterii lui Dumnezeu. Şi cu îngrijorările stă la fel: îngrijorările vin din neîncrederea în Dumnezeu, iar neîncrederea în Dumnezeu vine din necunoaşterea lui Dumnezeu. Iar necunoaşterea Lui vine din nestudierea Scripturilor care spun că Dumnezeu ne va da împreună cu Fiul Său, fără plată, toate lucrurile.

6. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 22,23,

cap. 6 <<Luminătorul trupului este ochiul; de va fi ochiul tău

curat, tot trupul tău va fi luminat. Iar de va fi ochiul tău rău, tot trupul tău va fi întunecat.

Deci, dacă lumina care e în tine este întuneric, dar întunericul cu cât mai mult!>>

Page 89: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

71 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

[Matei 6: 22,23]

În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează ucenicilor şi mulţimii adunate, învăţându-i despre lumina duhovnicească. Domnul a vorbit mulţimii despre lumina solară, ca să arate diferenţa între această lumină şi altă lumină – cea duhovnicească, acea lumină cu care sunt luminate nu numai sufletele, ci şi trupurile tuturor sfinţilor. Mai învăţăm cum să tindem cu tot sufletul spre lumina lui Hristos, pentru ca să nu ne cuprindă întunericul veşnic.

“Luminătorul trupului este ochiul” Se ştie că prin ochii noştrii pătrunde lumina şi tot prin

ochii noşti cunoaştem această lumină. Aceasta o ştie și o înţelege toată lumea. Şi ştiinţa a studiat toate fenomenele care se întâmplă în ochi şi în creier atunci când acţionează asupra ochiului lumina. Însă ea nu poate înţelege la ce anume S-a referit Domnul Iisus Hristos: “Dacă ochiul tău este curat, tot trupul tău va fi luminat“.

Cum să înţelegi aceasta: de ce şi cum tot trupul omenesc devine luminos, luminos din cap până în picioare? Doar noi nu vedem că trupurile noastre răspândesc lumină. Domnul a spus că tot trupul nostru poate fi strălucitor. Dumnezeu spune ceea ce ştiinţa nu înţelege, Domnul ne descoperă taina existenţei, cunoscută numai Lui Unuia, Creatorului lumii. Şi se cuvine nouă să pătrundem sensul acestor minunate cuvinte ale Domnului nostru Iisus Hristos.

Despre lumina obişnuită, despre lumina solară Domnul ne-a vorbit ca să arate diferenţa între această lumină şi altă lumină – cea duhovnicească, acea lumină cu care sunt luminate nu numai sufletele, ci şi trupurile tuturor sfinţilor, acea lumină cu care strălucea faţa marelui Proroc Moise în timp ce se cobora de pe Muntele Sinai, ţinând tablele cu poruncile încrustate de degetul lui Dumnezeu.

Page 90: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

72 Dumitru NEAGU

Cu lumina sufletului, cu lumina minţii curate se sfinţeşte

toată fiinţa celor buni, curaţi şi sfinţi. Şi pentru cei nevăzători cu trupul există mult mai multe

posibilităţi să primească această lumină cerească, lumină duhovnicească, decât pentru oamenii văzători. Pentru mulţi dintre cei orbi nefericirea li se arată a fi o mare binefacere, deoarece, nefiind distraţi, nevăzând nici o agitaţie, profund concentraţi, ei privesc la inima lor, sunt atenţi la fiecare mişcare a ei, iar o astfel de cercetare dă oamenilor lumina duhovnicească. Sfinţii au fost întotdeauna adânciţi în contemplarea inimii lor, şi toată fiinţa lor strălucea cu o deosebită lumină duhovnicească.

“Deci, dacă lumina care e în tine este întuneric, dar întunericul cu cât mai mult!”

De la Sfinţii Părinţi ştim, că trupurile şi sufletele sfinţilor strălucesc de lumina dumnezeiască. Dar există oameni nefericiţi, lipsiţi complet de această lumină duhovnicească. Aşa cum lumina soarelui conţine raze roşii, albastre, violete, la fel şi oamenii sunt purtători de lumină diferită.

Există oameni lipsiţi de orice lumină, ale căror suflete rămân întotdeauna în întuneric. Aceştia sunt duşmanii înrăiţi ai lui Dumnezeu, care s-au ridicat împotriva lui Hristos, sunt cei pătrunşi de duhul mândriei.

Dacă tu însuţi eşti întunecat, atunci toate le vezi în întuneric, te înconjoară un greu întuneric duhovnicesc, pentru că nu porţi lumina duhovnicească în inima şi în mintea ta şi crezi că eşti văzător, fiind în realitate întunecat şi orb.

Domnul Iisus Hristos le-a spus cărturarilor şi fariseilor, după ce l-a vindecat pe orbul din naştere, că dacă aceştia ar fi fost cu adevărat orbi, n-ar fi fost nici o problemă, dar pentru că se consideră văzători, atunci vai lor, pentru că nu înţeleg că

Page 91: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

73 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

locuiesc în beznă, şi se numesc învăţători ai poporului, şi se apucă să-i înveţe pe oameni.

Iată ce înseamnă aceste cuvinte ale lui Hristos: “Deci dacă lumina care e în tine este întuneric, dar întunericul cu cât mai mult?” – Tu eşti tot în întuneric, tu însuţi eşti întunecat şi te înconjoară bezna.

Să luăm aminte şi să tindem cu tot sufletul spre lumina lui Hristos, pentru ca să nu ne cuprindă întunericul veşnic.

7. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 24,

cap. 6 <<Nimeni nu poate să slujească la doi domni, căci sau pe

unul îl va urî şi pe celălalt îl va iubi, sau de unul se va lipi şi pe celălalt îl va dispreţui; nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui

mamona>> [Matei 6: 24]

În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează ucenicilor şi mulţimii adunate, învăţându-i că nimeni nu poate să slujească la doi domni, “nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui mamona”. Pentru că cine se lipeşte de avere cu inima, începe să nu mai ştie ce-i frica de Dumnezeu, unul ca acesta nu se mai închină lui Dumnezeu. A sluji avuţia îl duce pe om în robia ei şi-i distruge sufletul cu totul.

“Nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui mamona” Domnul întăreşte o dată ce a spus: Nimeni nu poate să

slujească la doi domni. Adică la doi stăpâni ale căror gânduri, dorinţe şi porunci îşi sunt potrivnice. Ca să nu se înţeleagă că nu putem sluji doi oameni buni şi sfinţi, Mântuitorul lămureşte ce vrea să spună, arătând că are în vedere doi stăpâni potrivnici unul altuia, care nu au nimic laolaltă, cum nu au ziua şi noaptea. Dumnezeu şi mamona, iată cei doi stăpâni potrivnici cărora nu

Page 92: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

74 Dumitru NEAGU

le putem sluji împreună: şi lui Dumnezeu spre mântuire şi viaţă, şi lui mamona spre pierzanie şi moarte.

"Mamona" este un cuvânt fenician care înseamnă "Avuţii". Se spune că fenicienii politeişti aveau un idol cu acest nume, căruia i se închinau ca unui zeu al bogăţiei. De ce foloseşte Domnul cuvântul acesta străin drept antiteză lui Dumnezeu? Tocmai ca să-Şi arate adâncul dispreţ faţă de zeificarea avuţiilor, de înrobirea faţă de ele. Iubirea de argint este rădăcina tuturor relelor [1 Timotei 6: 10]. Iubirea de argint nu e doar împătimirea după bani, ci după orice avere prisositoare care vatămă sufletul.

De ce a pus Domnul tocmai robirea la avuţii faţă în faţă cu slujirea lui Dumnezeu ?

Pentru că robirea la avuţii cheamă, pricinuieşte şi înlesneşte toate păcatele şi viciile. Cine se lipeşte de avere cu inima nu se va da în lături să mintă, să înşele, să fure, să răpească, să jure strâmb şi chiar să ucidă, numai ca să-şi păstreze şi să-şi sporească bogăţiile, şi nici nu se va putea împiedica să pizmuiască şi să urască pe cei mai bogaţi decât dânsul. Dar nu numai atât, ci bogăţiile vor face cale spre dânsul tuturor păcatelor şi răutăţilor: beţie, joc de noroc, desfrâu, preacurvie şi toată necurăţia.

Omul care vede că ceilalţi îl invidiază şi-i dau onoruri pentru că e bogat începe să nu mai ştie ce-i frica de Dumnezeu; unul ca acesta nu se mai închină lui Dumnezeu, nesocoteşte Legea şi Biserica Lui şi curând ajunge hulitor şi ateu. Iată de ce Domnul a ales că slujirea mamonei, demonul bogăţiilor, drept chip al deplinei potrivnicii faţă de slujirea lui Dumnezeu. A sluji avuţia îl duce pe om în robia ei şi-i distruge sufletul cu totul.

Hristos ne cheamă să fim cu totul ai Lui Mulţi dintre noi ne complacem şi ne amăgim cu un fel de

“minimalism” religios. Adică, pentru mântuirea noastră zicem

Page 93: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

75 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

că putem să slujim la doi domni, şi lui Hristos şi bogaţiei, lui mamon. Hristos ne cheamă să fim cu totul ai Lui, să-I dăruim tot sufletul nostru, tot trupul şi toată viaţa noastră, să-L recunoaştem ca deplin Domn şi Împărat peste noi, înţelegând şi aplicând adevărul acesta fundamental enunţat de Sf. Ap. Pavel: “noi nu suntem ai noştri” şi viaţa “noastră” a Lui este. Pentru mulţi “creştini” de astăzi este şocant să afle că viaţa lor nu este legitim “să le aparţină” şi să facă ceea ce vor cu ea.

De aceea chemarea pe care ne-o face Hristos – cu umilinţă, îngenuncheat, bătând discret la uşa noastră încuiată – ne şi agasează, ne tulbură, ne enervează pentru că, nu-i aşa?, ne strică “pacea” şi “bucuria” de a face ce vrem noi.

Dar, ce chemare mai duioasă, mai sfâşietoare poate exista decât chemarea Păstorului care Şi-a dat în chinuri Trupul şi Sângele Său pentru noi, Care plânge pentru noi şi ne caută cu lacrimi, fără ca noi să fi făcut nimic să-L merităm? Cu adevărat, vorba Apostolului, “cum vom scăpa noi dacă fi-vom nepăsători faţă de o astfel de mântuire…?“

8. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 25-32,

cap. 6 <<Nu vă îngrijiţi pentru sufletul vostru ce veţi mânca, nici

pentru trupul vostru cu ce vă veţi îmbrăca; au nu este sufletul mai mult decât hrana şi trupul decât îmbrăcămintea? Priviţi la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitniţe, şi Tatăl vostru Cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi

cu mult mai presus decât ele? Şi cine dintre voi, îngrijindu-se poate să adauge staturii sale un cot? Iar de îmbrăcăminte de ce

vă îngrijiţi? Luaţi seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc. Şi vă spun vouă că nici Solomon, în toată

mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia. Iar dacă iarba câmpului, care astăzi este şi mâine se aruncă în cuptor,

Page 94: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

76 Dumitru NEAGU

Dumnezeu astfel o îmbracă, oare nu cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor? Nu duceţi grijă, spunând: Ce vom mânca,

ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca? Că după toate acestea se străduiesc neamurile; ştie doar Tatăl vostru Cel

ceresc că aveţi nevoie de ele>> [Matei 6: 25-32]

În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează ucenicilor şi mulţimii adunate, învăţându-i în continuare, să nu fie robiţi de “grijile vieţii”. Hristos le spune lor dar şi nouă, să nu vă macine grija pentru hrană, pentru băutură şi îmbrăcă-minte. Pentru că vedem, oriunde ne-am îndrepta ochii, cum Ziditorul hrăneşte, adapă şi îmbracă toate făpturile Sale. Şi ne mai spune un lucru deosebit de important, că Împărăţia lui Dumnezeu nu este mâncare şi băutură, ci dreptate şi pace şi bucurie în Duhul Sfânt.

Ziditorul hrăneşte, adapă şi îmbracă toate făpturile Sale Să fim atenţi şi să vedem, oriunde ne-am îndrepta ochii,

cum Ziditorul hrăneşte, adapă şi îmbracă toate făpturile Sale. Nu este vreo făptură pe faţa pământului pe care s-o fi făcut Dumnezeu şi apoi să o fi părăsit golaşă. Cel care hrăneşte fiarele în munţi şi iarba de pe câmp şi gâzele din iarbă, nu o să lase flămând şi însetat şi gol tocmai pe om, pe cununa zidirii Sale.

Priviţi la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitniţe. Cine le hrăneşte? Hristos ne spune, Tatăl vostru Cel ceresc le hrăneşte. Nu spune: „Tatăl lor”, ci „Tatăl vostru”. Dumnezeu le este lor Ziditor, iar nouă ne este mai mult: ne este Tată. Prin aceste cuvinte Hristos arată neasemănata vrednicie a omului faţă de celelalte zidiri. Toată preocuparea noastră după mâncare şi băutură nu ar avea nici un rost dacă, în lucrul care ne hrăneşte, nu ar pune Dumnezeu puterea Lui dătătoare de viaţă. Nu pâinea ne hrăneşte, ci

Page 95: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

77 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

puterea lui Dumnezeu din pâine; nu apa ne stinge setea, ci puterea lui Dumnezeu din apă. Noi nu putem să facem pentru noi nimic. Cine dintre voi, îngrijindu-se, poate să adauge staturii sale un cot ? Şi cine poate să adauge măcar o singură zi vieţii sale pe pământ? Dacă, îngrijindu-te atâta de mâncare şi băutură nu poţi adăuga nici un cot staturii tale şi nici o zi zilelor tale, lasă deoparte toată grija de prisos faţă de trup, ca să poţi vedea de sufletul tău, cel cu care vei veni, după despărţirea de trup, înaintea lui Dumnezeu.

Iar de îmbrăcăminte de ce vă îngrijiţi? Luaţi seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc. Şi vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia. Domnul a folosit întâi pilda păsărilor ca să se ruşineze cei ce se îngrijorează peste măsură de hrana lor. Acum arată o parte şi mai măruntă a zidirii Sale: florile câmpului, ca să se ruşineze cei ce se îngrijorează peste măsură de îmbrăcămintea lor.

Nici un om aşadar nu poate face cu grijile sale ce face Dumnezeu cu puterea Sa. Iar dacă iarba câmpului, care astăzi este şi mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu astfel o îmbracă, oare nu cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor? Cu toată splendoarea sa, crinul nu-i decât iarbă de rând, care astăzi înfloreşte şi mâine e scrum. O, voi puţin credincioşilor, luaţi sea-mă: cu cât mai mult vă îngrijiţi de voi înşivă, cu atât mai puţin se va îngriji Dumnezeu de voi!

Viaţa este mai mult decât hrană, şi trupul mai mult decât îmbrăcăminte

Viaţa noastră, înaintea lui Dumnezeu, preţuieşte mai mult decît orice lucru pământesc. Viaţa unui om nu stă în agonisirea lucrurilor pământeşti căci ce i-ar folosi unui om să strângă toate comorile de pe pământ şi să-şi piardă sufletul.

Page 96: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

78 Dumitru NEAGU

Sufletul nu se cumpără şi pentru el nu poţi plăti, pentru că

Dumnezeu preţuieşte viaţa noastră foarte mult şi de aceea L-a dat pe Singurul Său Fiu ca oricine crede în El să nu piară ci să aibă viaţă veşnică. Trebuie să recunoaştem totuşi că zilnic suntem îngrijoraţi mai mult de material decît de spiritual, de ceea ce este lumesc decât de ceea ce este duhovnicesc, dar dacă voi permite Cuvântului Lui să-şi facă lucrarea în mine voi fi sare şi lumină, influenţând prin comportamentul şi atitudinea mea pe cei din jurul meu.

9. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 33,34,

cap. 6 <<Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea

Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă. Nu vă îngrijiţi de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale. Ajunge

zilei răutatea ei>> [Matei 6: 33,34]

În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează ucenicilor şi mulţimii adunate, învăţându-i, să-L pună pe Dumnezeu în viaţa noastră deasupra tuturor dorinţelor noastre şi toate se vor adăuga nouă. Pentru că Împărăţia lui Dumnezeu nu este mâncare şi băutură, ci dreptate şi pace şi bucurie în Duhul Sfânt şi este împărăţie veşnică, a lui Hristos din neam în neam.

“Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă”

Adică, căutaţi bogăţiile pe care nu le roade molia, nici rugina, nici nu le fură hoţii. Căutaţi împărăţia lui Dumnezeu, în care Dumnezeu însuşi domneşte pe tronul slavei Sale [cf. Psalmului 102:19]; Împărăţia bucuriei şi a dreptăţii, în care drepţii vor străluci ca soarele [Matei 13:43] şi în care nu e nici întristare, nici durere, nici suspin, nici moarte. Nu fiţi ca fiul

Page 97: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

79 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

risipitor care, plecând de la tatăl său, dorea să mănânce din mâncarea porcilor, ci căutaţi a vă întoarce din ţara cea îndepărtată în casa Tatălui vostru ceresc, pentru că împărăţia lui Dumnezeu nu este mâncare şi băutură, ci dreptate şi pace şi bucurie în Duhul Sfânt [Romani 14:17].

De la sfântul Nicolae Velimirovici aflăm, că într-o biserică din Siria ctitorită de împăratul Iustinian se află o inscripţie pe care însuşi acesta a poruncit să fie aşezată acolo şi care dăinuie până astăzi: împărăţia Ta este împărăţia tuturor veacu-rilor (Psalmul 144: 13]. Să ne rugăm bunului Dumnezeu să ne însuşim aceste cuvinte, dovada că-L dorim pe Hristos în inimile noastre. Toate celelalte sunt neînsemnate, sunt de mâna a doua. Orice altă împărăţie de pe pământ va coborî în mormânt cu viermii. Şi pe când lumea şi împărăţiile nu vor mai fi, drepţii vor cânta cu îngerii în ceruri: „împărăţia Ta, Hristoase Dumnezeul nostru, este împărăţie veşnică, şi stăpânirea Ta din neam în neam!”.

„Nu vă îngrijiţi de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale. Ajunge zilei răutatea ei!”

Înţelesul acestui verset este: nu vă îngrijoraţi peste măsură de toate aceste lucruri, dealtfel necesare; să nu pună acestea stăpânire pe voi şi pe sufletele voastre, în aşa fel încât să nu mai puteţi nici măcar zări, din vâltoarea lor, împărăţia lui Dumnezeu! Să nu vă lăsaţi robiţi adică mâncării, băuturii, îmbrăcăminţii, grijilor de tot felul, mai mult decât de Dumnezeu. Să ne îngrijim, adică, în primul rând să-I plăcem lui Dumnezeu, şi abia după aceea de acestea. Să nu-L situăm, aşadar, pe El sub aceste lucruri, căci Dumnezeu este şi Creatorul lor, şi pe toate, ca un Atotputernic, le-a făcut pentru nevoile noastre.

Sunt astăzi persoane care şi duminica şi în sărbători şi tot timpul petrec la fel: în aceeaşi agonie; în fuga aceasta după

Page 98: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

80 Dumitru NEAGU

hrană, după bunuri materiale, după îmbrăcăminte, oameni „al căror dumnezeu este pântecele lor”, aşa cum spune Apostolului Pavel [Filipeni 3: 19]. Ei bine, pe aceştia îi vizează cele spuse in verset de Hristos. Domnul nu vrea să ne spună că bunurile materiale nu au nicio importanţă pentru noi! Dimpotrivă! Să ne aducem aminte că Mântuitorului Hristos i-a fost milă de mulţimea care şedea şi-L asculta şi, pentru că se făcuse seară şi era înfometată, a binecuvântat pâinea şi peştele şi, înmulţindu-le, a purtat grijă de această necesitate a firii [Matei 14, 15].

Iată cât de bun este Hristos si ne poartă de grijă, în toate nevoile vieţii noastre: hrană, bunuri, îmbrăcăminte. Cu ce condiţie? Să-L punem pe El în viaţa noastră deasupra tuturor dorinţelor noastre. Să facem din El, din acest Dumnezeu atât de puternic, Stăpânul şi prietenul nostru, conducându-ne toată viaţa după sfaturile şi învăţătura Sa.

Page 99: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

4

COMENTARII LA CAPITOLUL 7 DIN EVANGHELIA DUPĂ MATEI

1. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 1- 5,

cap. 7 <<Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi.Căci cu judecata cu

care judecaţi, veţi fi judecaţi, şi cu măsura cu care măsuraţi, vi se va măsura. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, şi bârna din ochiul tău nu o iei în seamă? Sau cum vei zice fratelui tău:

Lasă să scot paiul din ochiul tău şi iată bârna este în ochiul tău? Făţarnice, scoate întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea

să scoţi paiul din ochiul fratelui tău>> [Matei 7: 1- 5]

În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează ucenicilor şi mulţimii adunate, învăţându-i, despre “iubirea aproapelui” şi spune să nu judecăm, ca să nu fim judecaţi. Hristos ne învaţă să nu-l judecăm pe aproapele, ci pe tine însuţi. Prin această poruncă ne înăspreşte judecata şi ne măreşte vinovăţia. Deasemenea, ne porunceşte să scoatem mai întâi bârna din ochiul nostru şi apoi să îndreptăm păcatele celorlalţi. Iar dacă aproapele tău trebuie judecat, apoi s-o facă unul care nu are astfel de păcate, nu tu.

“Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi” Riscul comiterii zilnice a acestui păcat al judecării celuilalt

îi pândeşte în egală măsură şi pe cel bogat, dar şi pe cel sărac, pe cel care vine în mod regulat la biserică sau pe cel care nu vine.

Trebuie să ne fie clar că pentru toţi există un singur Judecător: Iisus Hristos, şi niciodată nu vom putea obţine mântuirea prin comparaţie. Greşelile celorlalţi nu ne vor putea

Page 100: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

82 Dumitru NEAGU

face drepţi, Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă: "Nu faceţi nimic din duh de ceartă, nici din slavă deşartă, ci cu smerenie unul pe altul să-l socotească mai de cinste decât el însuşi" [Filipeni 2: 3].

Uneori pretindem că nu judecăm, dar suntem lucizi, chiar ne înviorăm atunci când observăm comportamentul celorlalţi. Or, Hristos a venit pentru a răsturna judecata noastră, pentru a renunţa să-i mai vedem "atât de clar" pe ceilalţi: "Spre judecată am venit în lumea aceasta, ca cei care nu văd, să vadă, iar cei care văd, să fie orbi" [Ioan 9: 39]. Cu alte cuvinte, cei care pretind că, atunci când îi judecă pe alţii, văd clar, să-şi dea seama că, de fapt, nu văd nimic.

În loc ca noi să judecăm pe alţii pentru că ne simţim judecaţi de ei, Fiul lui Dumnezeu ne recomandă: nu judecaţi ca să nu fiți judecaţi. Acesta este sensul cuvintelor Sale, iar atunci când vom reuşi să le punem în practică, vom fi eliberaţi, situaţia se va îndrepta spre ieşirea în Dumnezeu. Iisus ne invită să începem să ne vindecăm şi să ne eliberăm de sentimentul atât de puternic al judecăţii celuilalt.

„Pentru ce vezi paiul din ochiul fratelui tău şi nu vezi bârna din ochiul tău ?”

Cuvintele lui Hristos sunt foarte clare pentru toţi. Mântuitorul nu ne porunceşte să nu judecăm în general nici un păcat, nici nu ne opreşte să facem aşa ceva, ci opreşte pe cei care, plini de nenumărate păcate, tăbărăsc pe alţii pentru păcate întâmplătoare.

„ Căci cu judecata cu care judecaţi, veţi fi judecaţi” Ce ne spune Hristos? Să nu judeci pe el, pe aproapele, ci

pe tine însuţi. Pentru că altfel îţi înăspreşti judecata şi-ţi măreşti vinovăţia.

După cum la iertarea păcatelor Domnul a pus începutul iertării în mâinile noastre, tot aşa şi acum, când judecăm, tot în mâinile noastre a pus măsura pedepsei. Nu trebuie să ocărâm,

Page 101: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

83 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

să tăbărâm cu gura, ci să sfătuim. Nu trebuie să vorbim de rău, ci să povăţuim. Nu trebuie să criticăm cu trufie, ci să îndreptăm cu dragoste. Când judeci pe altul, fără cruţare, pentru păcatele lui, nu-l pedepseşti pe el cu cea mai grea pedeapsă, ci pe tine.

„Făţarnice, scoate întâi bârna din ochiul tău!” Sfântul Ioan Gură de Aur ne spune că Hristos, spunându-

ne aceasta, nu ne opreşte să judecăm pe alţii, ci ne porunceşte să scoatem mai întâi bârna din ochiul nostru şi apoi să îndreptăm păcatele celorlalţi. Pentru că fiecare cunoaşte mai bine păcatele lui decât pe ale altora; fiecare vede mai bine păcatele cele mai mari decât pe cele mai mici; şi fiecare se iubeşte mai mult pe el decât pe altul. Deci, dacă o faci pe grijuliul, fii grijuliu mai întâi cu tine însuţi, unde păcatul este şi mai vădit şi mai mare. Iar dacă nu eşti grijuliu cu tine însuţi, apoi lămurit lucru este că şi pe fratele tău nu-l judeci pentru că te îngrijeşte soarta lui, ci pentru că-l urăşti şi vrei să-l faci de ocară. Dacă aproapele tău trebuie judecat, apoi s-o facă unul care nu are astfel de păcate, nu tu.

Porunca dată de Hristos este aceasta: cel vinovat de nenumărate păcate nu trebuie să fie aspru judecător al păcatelor altora, mai ales când păcatele lor sunt mici. Hristos nu ne opreşte să mustrăm, nici să îndreptăm pe alţii; dar ne interzice să trecem cu vederea păcatele noastre şi să tăbărâm pe păcatele altora.

2. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 6,

cap. 7 <<Nu daţi cele sfinte câinilor, nici nu aruncaţi

mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare şi, întorcându-se, să vă sfâşie pe voi>>

[Matei 7: 6]

Page 102: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

84 Dumitru NEAGU

În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează

ucenicilor şi mulţimii adunate, învăţându-i, despre “prudenţa duhovnicească”, adică ne învaţă să fim prudenţi atunci când stăm de vorbă cu oamenii pe care nu-i cunoaştem, şi care s-ar putea să fie puţin credincioşi. Căci, după cuvântul scripturistic, câinii sunt oamenii necredincioşi, iar porcii sunt oamenii vicioşi.

Cele sfinte nu trebuie date câinilor şi nici porcilor Mântuitorul Iisus Hristos ne spune, că cele sfinte nu

trebuie date câinilor şi nici porcilor. Prin aceasta, în primul rând ne îndeamnă, că atunci când stăm de vorbă cu oamenii pe care nu-i cunoaştem, şi care s-ar putea să fie puţin credincioşi, trebuie să fim prudenţi. Cine-s câinii şi cine-s porcii? După cuvântul scripturistic, câinii sunt oamenii necredincioşi, iar porcii sunt oamenii vicioşi. Era vorba de păgâni; de necredincioşi. În această categorie ar putea fi catalogaţi scepticii, ateii, sau cei care se îndoiesc de învăţătura creştină. Iar în cealaltă categorie, a porcilor, pot fi catalogaţi oamenii pătimaşi, cei care se complac în ospeţe şi în beţii, în fapte de ruşine, în destrăbălare, oamenii care sunt legaţi cu toate fibrele fiinţei lor de mâncare, de băutură, de desfrâu şi de toate celelalte patimi ce domnesc într-o lume fără de Dumnezeu.

Sfântul Apostol Pavel, în prima Epistolă către Corinteni spune: "Omul firesc nu primeşte cele ale Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt nebunie şi nu poate să le înţeleagă, fiindcă ele se judecă duhovniceşte." Aşadar, omul firesc, omul care nu este frământat de întrebări existenţiale, omul care trăieşte pentru a mânca şi a bea, nu va putea primi învăţătură creştină serioasă, care-i pune probleme de conştiinţă.

Pentru că omul secularizat nu-şi mai pune problema credinţei. Ori este sceptic, ori este pătimaş. Şi atunci, chiar dacă aceste adevăruri nu le contrazice, îi place să nu audă de ele; în această situaţie, sigur, că este nevoie de o anumită prudenţă.

Page 103: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

85 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

Dar, adevărurile sfinte nu pot fi ascunse sub obroc. Numai

că celor care sunt necredincioşi, sceptici sau prea împătimiţi, încât îi deranjezi din viaţa lor de consum, dacă le pui serios problema credinţei, înainte de-a le da detaliile legate de împărăţia lui Dumnezeu, va trebui să-i aduci la credinţă.

Câinii şi porcii pot fi şi diavolii Sfântul Ioan Gură de Aur ne atenţionează, cât de mare

rău este să încredinţăm tainele noastre duşmanilor şi uneltitorilor. De aceea Hristos ne spune: „Nu daţi cele sfinte câinilor, nici nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să se întoarcă şi să vă sfâşie” . Aşa s-a întâmplat şi cu Eva. A dat cele sfinte câinelui, porcului. Acela a călcat în picioare cuvintele, s-a întors şi a sfâşiat pe femeie.

Putem lua ca exemplu şi pe drept credniciosul Iov, pentru că el ne va da mai mult curaj ca să ridicăm mâna împotriva diavolului. Dincolo, şarpele era înşelătorul; şi a biruit; dincoace, femeia lui Iov era ispititorul, şi n-a biruit; cu toate că era cu mult mai vrednică de crezare decât şarpele. Mai mult, Iov a fost ispitit după ce-şi pierduse averile, după ce-i pieriseră copiii, după ce rămăsese gol de toate. Dincolo, nimic din toate acestea. Iov, a rezistat cu curaj, deşi toate veneau pe capul lui, deşi toate îl împovărau, datorită puternicii lui credinţe în Dumnezeu.

3. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 7- 11,

cap. 7 <<Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va

deschide. Că oricine cere ia, cel care caută află, şi celui ce bate i se va deschide. Sau cine este omul acela între voi care, de va

cere fiul său pâine, oare el îi va da piatră? Sau de-i va cere peşte, oare el îi va da şarpe?

Page 104: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

86 Dumitru NEAGU

Deci, dacă voi, răi fiind, ştiţi să daţi daruri bune fiilor

voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru Cel din ceruri va da cele bune celor care cer de la El?

[Matei 7: 7- 11] În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează

ucenicilor şi mulţimii adunate, învăţându-i, să Îl caute pe Dumnezeu să creadă în El, care este în stare să le dea toate cele necesare. De aceea, adaugă: “Că oricine cere ia, cel care caută află, şi celui ce bate i se va deschide”.

"Cereţi" Formulând cererea arăţi că îţi dai seama de nevoia ta; şi,

dacă ceri în credinţă, vei primi. Domnul ne- a dat asigurări când ne- a spus, “că oricine cere ia”. Pentru că, ne spune Hristos, “cine este omul acela între voi care, de va cere fiul său pâine, oare el îi va da piatră? Sau de-i va cere peşte, oare el îi va da şarpe?”, “cu cât mai mult Tatăl vostru Cel din ceruri va da cele bune celor care cer de la El?”.

Dacă venim la Dumnezeu cu pocăinţă şi cerem prin rugăciunea simplă, „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi păcătoşii”, primim ajutor. Pentru că atunci când spui „Miluieşte-ne pe noi”, arăţi că îţi pasă de aproapele tău, că te rogi şi pentru tine şi pentru ceilalţi de lângă tine.

Dumnezeu te va milui. Numai să te rogi simplu şi neîncetat, cerând cu smerenie mila Lui pentru tine şi pentru toţi oamenii.

"Căutaţi" Să nu dorim numai binecuvântările Sale, ci pe El,

personal. "Împrieteneşte-te dar cu Dumnezeu şi vei avea pace" [Iov 22:21]. Caută şi vei găsi. Dumnezeu te caută şi orice dorinţă pe care o simţi de a veni la El se datoreşte Duhului Său, care te îndeamnă. Ascultă de acest îndemn. Hristos mijloceşte pentru

Page 105: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

87 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

cel ispitit, rătăcit şi lipsit de credinţă. El caută să te aducă în tovărăşia Sa. "De Îl vei căuta, Îl vei găsi" [1 Cronicilor 28:9].

"Bateţi" Noi venim la Dumnezeu printr-o invitaţie specială şi El

aşteaptă să ne ureze bun venit în camera Sa. Primii ucenici care L-au urmat pe Domnul nu erau mulţumiţi cu o convorbire grăbită în timp ce mergeau; ei L-au întrebat: "Rabi, unde locuieşti?" ”S-au dus şi au văzut unde locuia şi în ziua aceea au rămas la El" [Ioan 1: 38-39]. Tot aşa putem şi noi să fim admişi în cea mai strânsă intimitate şi legătură cu Dumnezeu. "Cel ce stă sub ocrotirea Celui Prea Înalt se odihnește la umbra Celui Atotputernic" [Psalmi 91:1]. Fie ca aceia care doresc binecuvântarea lui Dumnezeu să bată şi să aştepte la uşa harului cu deplină asigurare, zicând: Pentru că Tu, o, Doamne! ai zis: Cine cere, ia (capătă), cine caută, află (găsește); celui ce bate, i se va deschide.

Dar să nu uiţi că, dacă vii înaintea lui Dumnezeu ca înaintea unui Tată, recunoşti că ești un fiu al Său. Nu trebuie numai să te încrezi în bunătatea Sa, dar şi să te supui voinţei Sale în toate, ştiind că iubirea Sa este neschimbătoare. Tu trebuie să respecţi poruncile şi să faci voia Sa. Iisus ne- a făgăduit: "Cereţi şi veţi căpăta" [Ioan 16:24] numai acelora pe care El i-a îndemnat să caute mai întâi Împărăția cerurilor şi neprihănirea Lui.

Dumnezeu te va milui. Când cerem mila lui Dumnezeu şi ne nevoim fără egoism, cu smerenie, cu mărinimie, Dumnezeu ne va da atât nouă, cât şi celorlalţi tot ceea ce avem nevoie.

4. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 12,

cap. 7 <<Ci toate câte voiţi să vă facă vouă oamenii, asemenea şi

voi faceţi lor, că aceasta este Legea şi proorocii>>

Page 106: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

88 Dumitru NEAGU

[Matei 7: 12]

În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează ucenicilor şi mulţimii adunate, învăţându-i, “Legea dragostei” care arată în esenţă, că aşa cum ne dorim ca ceilalţi oameni nu numai să nu ne nedreptăţească, ci şi să ne ajute, aşa şi noi trebuie să ne comportăm faţă de ceilalţi. Aceasta este legea înnăscută a dragostei, pe care o exprimă Hristos prin următoarele cuvinte: „Ci toate câte voiţi să vă facă vouă oamenii, asemenea şi voi faceţi lor, că aceasta este Legea şi proorocii”.

Legea dragostei Această lege strigă fiecărui om să iubească. Îi strigă să nu

facă niciun rău celuilalt, să nu fure, să nu nedreptăţească, să nu atace onoarea familială a altuia, să nu spună minciuni, să nu defăimeze şi să clevetească, să nu calomnieze pe celălalt, să nu se ducă pe la tribunale şi să facă jurăminte mincinoase, să nu ucidă, să nu ia viaţa altuia. Acestea le strigă legea dragostei. Dar această lege nu se opreşte aici. Înaintează din ce în ce mai mult. Strigă nu numai că trebuie să nu facem răul, ci trebuie să facem şi binele celorlalţi oameni. Noi nu trebuie să rămânem reci şi indiferenţi. Trebuie să alergăm în ajutorul lor prin toate mijloacele de care dispunem. Şi pâine, şi apă, şi haine, şi cuverturi, şi medicamente, şi orice fel de ajutor, trebuie să-l oferim celorlalţi oameni. Şi aşa cum ne dorim ca ceilalţi oameni nu numai să nu ne nedreptăţească, ci şi să ne ajute, aşa şi noi trebuie să ne comportăm faţă de ceilalţi.

Aceasta este legea înnăscută a dragostei, pe care o exprimă Hristos prin următoarele cuvinte: „Ci toate câte voiţi să vă facă vouă oamenii, asemenea şi voi faceţi lor, că aceasta este Legea şi proorocii”.

„Ci toate câte voiţi să vă facă vouă oamenii, asemenea şi voi faceţi lor”

Page 107: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

89 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

Hristos, Care a venit în lume ca să împlinească, să

desăvârşească, să completeze legea morală, să lărgească hotarele iubirii şi să arate desăvârşirea, nu vrea ca omul să se oprească în drumul iubirii. Vrea ca omul să înainteze. Vrea ca omul să urce pe cele mai înalte trepte. Iubirea, aşa cum învaţă Hristos, nu trebuie să se limiteze la un cerc îngust de oameni. Pentru că o astfel de iubire, restrânsă la puţinii oameni care ne iubesc, oricine o poate întâlni şi la cei mai păcătoşi oameni, şi la cele mai păcătoase reuniri umane.

Iubirea pe care a propovăduit-o Hristos, sparge limitele înguste, se lărgeşte şi se revarsă ca un râu în toată lumea. Hristos ne învaţă că trebuie să-i iubim nu doar pe părinţi, pe prieteni, pe rude, pe conaţionalii noştri, ci chiar şi pe străini şi pe vrăjmaşii noştri. Cât de clar se aude glasul lui Hristos! „Iubiţi pe vrăjmaşii voştri şi faceţi bine…” [Luca 6: 35]. Ne spune: Faceţi bine chiar şi vrăjmaşilor voştri.

Acest lucru nu este uşor. Dar „cele cu neputinţă la oameni sunt cu putinţă la Dumnezeu” [Luca 18: 27}. Doar în creştinism se împlineşte această iubire ideală, care îi îmbrăţişează chiar şi pe vrăjmaşi.

Iubirea pe care Hristos a învăţat-o, El însuşi a împlinit-o. Sus, pe Crucea muceniciei Lui, Şi-a întins Preacuratele Sale Mâini şi i-a îmbrăţişat pe toţi oamenii, chiar şi pe vrăjmaşii Lui. S-a rugat pentru răstignitorii Săi şi a spus acele nemuritoare cuvinte, care frâng inimile şi celor mai învârtoşaţi şi nemiloşi oameni: „Părinte, iartă-le lor, căci nu ştiu ce fac” [Luca 23: 34].

5. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 13- 14,

cap. 7 <<Intraţi prin poarta cea strâmtă, că largă este poarta şi

lată este calea care duce la pieire şi mulţi sunt cei care o află. Şi

Page 108: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

90 Dumitru NEAGU

strâmtă este poarta şi îngustă este calea care duce la viaţă şi

puţini sunt care o află>> [Matei 7: 13- 14]

În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează ucenicilor şi mulţimii adunate, învăţându-i, “Smerenia creştină care duce la mântuire”. “Intraţi pe poarta cea strâmtă!” este o poruncă. Iisus ne cheamă la Sine pe poarta cea strâmtă a renunţărilor de toate felurile, renunţare hotărâtă de la toate păcatele mari şi mici, împotriva Duhului Sfânt sau strigătoare la Cer. Calea cea strâmtă duce la mântuire, este calea pe care fiecare creştin ar trebui să o urmeze, este calea care duce sus, în Împărăţia lui Hristos.

Ce este poarta cea strâmtă? Pe vremea Domnului Iisus, locuitorii Palestinei trăiau în

cetăţi înconjurate de ziduri şi cele mai multe erau aşezate pe dealuri şi munţi. Ca să ajungă cineva la porţi, care se închideau la apusul soarelui, trebuia să meargă pe potecuţe prăpăstioase şi stâncoase. Călătorul care venea spre casă la sfârşitul zilei trebuia adesea să străbată urcuşul cel greu în cea mai mare grabă, spre a ajunge la poartă înainte de căderea nopţii. Cel care întârzia rămânea afară.

Calea cea strâmtă, pe care Iisus ne cheamă la Sine, trece mai întâi prin poarta cea îngustă a renunţărilor noastre de toate felurile, renunţare hotărâtă de la toate păcatele mari şi mici. Calea cea strâmtă duce la mântuire, este cale pe care fiecare creştin ar trebui să o urmeze, este calea care duce sus, în Împărăţia lui Hristos.

Intraţi pe poarta cea strâmtă! Este o poruncă adresată nouă tuturor oamenilor de pe

faţa pământului. Chemarea lui Iisus este clară, de a intra pe poarta cea strâmtă, că largă este poarta şi lată este calea care duce la pieire şi mulţi sunt cei care o află. Se ştie că fiecare

Page 109: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

91 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

dintre noi avem această aplecare de a merge în voia soartei, adică dimpreună cu valul secularizat.

Poarta largă, este voia noastră liberă, largă, prin care intră într-un iureş accelerat toate gunoaiele lumii şi calea lată, adică drumul primejdios pe care, din nefericire, apucăm din tinereţile noastre şi până la bătrâneţe.

Istoria spirituală a lumii ne stă mărturie neclintită şi azi, mai mult ca oricând, având noian de ispite care vin cu viteză asupra noastră prin toată mass-media şi nu numai. Este un semn apocaliptic! Ca alternativă la poarta largă şi calea lată vine chemarea imperativă: “Intraţi pe poarta cea strâmtă!, căci strâmtă este poarta şi îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt care o află”.

Aşadar, Iisus ne cheamă la Sine pe poarta cea strâmtă a renunţărilor de toate felurile: de la mâncare multă, de la fumat, de la bătaie, de la băutură şi desfrânare, de la ură şi mânie, de la mândrie şi lene, de la făţărnicie; renunţare hotărâtă de la toate păcatele mari şi mici, împotriva Duhului Sfânt sau strigătoare la Cer, pe care, cu mic cu mare, mai puţin sau mai mult ne învăluie viaţa noastră. Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ajută-ne, Te rugăm, să aflăm poarta strâmtă care ne duce întru Împărăţia Ta!

6. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 15- 20,

cap. 7 <<Feriţi-vă de proorocii mincinoşi, care vin la voi în haine

de oi, iar pe dinăuntru sunt lupi răpitori. După roadele lor îi veţi cunoaşte. Au doară culeg oamenii struguri din spini sau

smochine din mărăcini? Aşa că orice pom bun face roade bune, iar pomul rău face roade rele. Nu poate pom bun să facă roade

rele, nici pom rău să facă roade bune. Iar orice pom care nu face

Page 110: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

92 Dumitru NEAGU

roadă bună se taie şi se aruncă în foc. De aceea, după roadele

lor îi veţi cunoaşte>> [Matei 7: 15- 20]

În Predica de pe munte, Mântuitorul Hristos se adresează ucenicilor şi mulţimii adunate, învăţându-i, “Feriţi-vă de proorocii mincinoşi”, pentru că ei o să vă abată de la calea cea îngustă şi de la poarta cea strâmtă, care duce la mântuire în Împărăţia lui Hristos. Mântuitorul ne spune şi cum pot fi deosebiţi învăţătorii mincinoși de cei adevăraţi, „După roadele lor îi veţi cunoaşte”, însă dacă nu avem o viaţă curată nu vom putea deosebi aceste roade.

„Feriţi-vă de proorocii mincinoşi” De la începutul creştinismului şi până acum nu s-au

pomenit vremuri pentru care să nu se potrivească această proorocie. Domnul nu a arătat care anume sunt proorocii mincinoşi de care trebuie să ne ferim. Ei se schimbă la fel ca moda şi fiecare vreme naşte proorocii săi mincinoşi, care apar în haine de oi, făţărnicindu-şi faptele ca să pară pline de bune intenţii şi cu vorbele pline de adevăr. Dar ei au un scop precis, să ne abată de la calea cea îngustă si de la poarta cea strâmtă, care duce la mântuire în Împărăţia lui Hristos.

Astăzi, haina lor este însăilată din progres, civilizaţie, luminare, libertate a gândirii şi a acţiunii, a convingerilor personale, care nu acceptă credinţa, şi aşa mai departe. Toate acestea sunt o mască amăgitoare. Ca atare, când vezi această haină purtată în văzul lumii, nu te grăbi să-ţi pleci urechea la vorbele „proorocilor” înveşmântaţi în ea. Ia aminte dacă sub această haină de oaie nu se ascunde vreun lup. Să ştii că Domnul e singurul care ne „propulsează” spre adevărata desăvârşire, singurul îmblânzitor al inimilor şi obiceiurilor, singurul luminător, singurul care dă libertate şi umple inima de simţirea adevărului, care naşte o convingere pe care nimic în

Page 111: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

93 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

lume nu poate s-o zdruncine. Drept aceea, îndată ce vei băga de seamă în vorbele noilor „prooroci” fie şi o umbră de contrazicere a învăţăturii Domnului, să ştii că e vorba de lupi răpitori şi să te fereşti de ei.

Să ne ferim de înşelarea diavolului Diavolul aleargă peste tot să înşele pe oameni şi reuşeşte

acest lucru atunci când găseşte câte unul care se încrede în sine. Ce înseamnă să te încrezi în sine? Înseamnă să nu ţii cont de învăţăturile şi viaţa Sfinţilor Părinţi şi să faci o amestecătură între propria gândire, între filosofiile lumii actuale şi să interpretezi Sfânta Scriptură aşa cum îţi vine bine.

Ceea ce noi avem nevoie pentru a ne feri de înşelare este o bună cunoaştere a Sfintei Scripturi, a scrierilor Sfinţilor Părinţi, dar mai ales avem nevoie de curăţie şi de smerenie, căci fără acestea nici har nu ar mai fi. Din păcate, astăzi curăţenia şi smerenia sunt foarte rare, însă învăţători sunt tot mai mulţi şi atunci bineînţeles că şi rătăcirea creşte în rândul oamenilor.

Multe sunt cursele înşelătorului vrăjmaş, şi după cum au primit descoperire Sfinţii Părinţi, din aceste curse scapă doar cei care au smerita cugetare. Diavolul, după cum ne spun iarăşi Sfinţii Părinţi, nici măcar nu ştie ce este smerita cugetare. Smerita cugetare are omul, care îşi vede păcatele, şi care a ajuns să deosebească binele de rău. Sigur, că la acest fel de discernământ se ajunge după curăţirea de păcate; astfel, cei care trăiesc în păcate şi nu se pocăiesc, nu au cum să aibă darul deosebirii. Sunt multe ipostaze ale înşelării, cele mai evidente fiind cele în care ne îndepărtăm de la învăţătura Mântuitorului şi a Sfinţilor Părinţi.

„După roadele lor îi veţi cunoaşte” La baza nevoinţei noastre trebuie să stea îndemnul

Mântuitorul Iisus Hristos care zice că, atât omul cât şi pomul

Page 112: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

94 Dumitru NEAGU

“după roadele lor îi veţi cunoaşte”. Deci, pomul se cunoaşte după roade şi omul după fapte.

După roadele lor îi veţi cunoaşte, însă dacă nu avem o viaţă curată nu vom putea deosebi aceste roade.

De aceea să ne cercetăm mereu, în primul rând să nu fim noi cei rătăciţi, şi după ce ne vom osteni să trăim în curăţie şi smerenie, atunci vom putea să ne ferim de duhul înşelător al acestei lumi. Roadele curăţiei şi smereniei sunt minunate şi peste acestea se coboară şi înţelepciunea cea de sus, care îi ruşinează pe îngâmfaţii acestei lumi.

Cel mai periculos este atunci când cineva nici nu bagă de seamă şi nici nu se gândeşte la lucrarea înşelătorului, care se află permanent în preajma noastră. De aceea, să ne cercetăm mereu şi să fim conştienţi că atâta timp cât trăim în acest trup putem să greşim, însă cel mai lesne se greşeşte cu cuvântul. Astfel, să căutăm să ne rugăm cât mai mult şi să vorbim pe cât posibil doar atunci când este necesar.

7. Iisus continuă predica de pe munte cu versetul 21- 27,

cap. 7 <<Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în

împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri. Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu în numele Tău am proorocit şi nu în numele Tău am scos demoni

şi nu în numele Tău minuni multe am făcut? Şi atunci voi mărturisi lor: Niciodată nu v-am cunoscut pe voi. Depărtaţi-vă de la Mine cei ce lucraţi fărădelegea. De aceea, oricine aude

aceste cuvinte ale Mele şi le îndeplineşte asemăna-se-va bărbatului înţelept care a clădit casa lui pe stâncă. A căzut

ploaia, au venit râurile mari, au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea, dar ea n-a căzut, fiindcă era întemeiată pe stâncă. Iar oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi nu le îndeplineşte,

Page 113: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

95 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

asemăna-se-va bărbatului nechibzuit care şi-a clădit casa pe

nisip. Şi a căzut ploaia şi au venit râurile mari şi au suflat vânturile şi au izbit casa aceea, şi a căzut. Şi căderea ei a fost

mare>> [Matei 7: 21- 27]

Spre finalul Predicii de pe munte Domnul Hristos a dorit să transmită mulţimilor, “îndemnul la îndeplinirea poruncilor”, vorbindu-le despre “Falsa credinţă” atunci când unii vor fi excluşi de la mântuire, sub învinuirea de „lucrători ai fărădelegii” şi despre “Temelia casei zidită pe stâncă”. Domnul Iisus Hristos a spus: „Tot cel ce aude cuvintele Mele şi le împlineşte se aseamănă bărbatului înţelept care şi-a zidit casa pe stâncă”. Cuvintele acestea pot fi considerate ca o concluzie a tot ceea ce Domnul Hristos a dorit să transmită mulţimilor. Că El este cu adevărat Stânca Veacurilor, şi cel care vrea să-şi zidească viaţa în siguranţă trebuie să o zidească pe această Stâncă.

Falsa credinţă În predica Lui de pe munte, Domnul i-a mustrat pe acei

lucrători ai Evangheliei care, prin felul de a practica lucrarea lor, cred că sunt credincioşi şi devotaţi misiunii lor, dar, în realitate, ei sunt lucrători ai fărădelegii.

„Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne! va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri. Mulţi îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne, au, nu în numele Tău am proorocit şi nu în numele Tău am scos demoni şi nu în numele Tău minuni multe am făcut? Şi atunci voi mărturisi lor: Niciodată nu v-am cunoscut pe voi: Depărtaţi-vă de la Mine, cei ce lucraţi fărădelegea! “

Aşadar, unii „buni” creştini, unii oameni ai Bisericii, aparent râvnitori şi activi în lucrările iubirii şi în cele misionare, vor fi uimiţi şi surprinşi în ziua Judecăţii lui Hristos, atunci când

Page 114: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

96 Dumitru NEAGU

vor fi excluşi de la mântuire, sub învinuirea de „lucrători ai fărădelegii”.

Prin urmare, cei din această categorie nu vor fi oameni care merg doar uneori la Biserică, ci vor fi – după părerea lor – creştini conştiincioşi şi, desigur, conlucrători buni ai lui Hristos, după cum vor crede îndreptăţit, întrucât ceea ce au făcut pentru Hristos, au făcut „în numele Lui”!

Astfel, în mod justificat, îşi vor pune în ziua înfricoşătoarei Judecăţi întrebări pline de nelinişte: „Nu în numele Tău am proorocit”? N-am făcut minuni multe prin puterea numelui Tău? Cum de nu ne cunoşti, Doamne? Şi cum de noi, cei râvnitori, din conlucrători credincioşi ai Tăi, am devenit lucrători ai fărădelegii? Cum este posibil?

Tâlcuitorii acestor importante versete evanghelice menţionează, după părerea lor, că aceşti lucrători ai fărădelegii:

• Aveau probabil viaţa nevrednică de misiunea lor; • Foloseau harul lui Dumnezeu pentru împlinirea voii lor; • Foloseau numele lui Hristos, dar fără duhul iubirii de

Hristos. Lucrătorii fărădelegii săvârşeau lucrări, dar nesocoteau

lucrarea principală şi primară a vieţii lor, lupta pentru păzirea poruncilor lui Hristos, care se referea la sporirea lor duhovnicească. N-au fost interesaţi de hristificarea lor.

Nu învăţaseră că nu orice lucrare duce la mântuire, doar prin simplul fapt că este o lucrare. Lucrarea, orice lucrare mântuitoare, „în Dumnezeu săvârşită”, îl preschimbă pe omul interior în chipul lui Hristos. Hristos nu i-a recunoscut pe lucrătorii fărădelegii ca pe fraţi ai Lui, deoarece, prin faptele lor, se înstrăinaseră deja de chipul Său. De aceea le-a spus: „nu v-am cunoscut pe voi”.

Temelia casei zidită pe stâncă

Page 115: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

97 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

“A căzut ploaia, au venit râurile mari, au suflat vânturile şi

au bătut în casa aceea, dar ea n-a căzut, fiindcă era întemeiată pe stâncă”

Mulţi dintre cei care-L ascultau pe Iisus îşi petrecuseră toată viaţa lângă Marea Galileii. Ei cunoşteau prea bine rampele abrupte şi defileurile prin care izvoarele de munte îşi faceau loc către lac. Cele mai multe dintre ele secau vara, dar în perioada ploioasă a iernii, ele deveneau torente ameninţătoare, inundând văile dimprejur. Adesea, şuvoaiele măturau casele construite pe povârnişuri. Mult mai sus, pe creastă, erau casele zidite pe stâncă solidă. Ele rezistau ploilor pentru că "aveau temelia pusă pe stâncă, iar vântul, valurile şi furtuna izbeau în ele în zadar".

Iisus a repetat parabola celor două case pentru a-i accentua învăţătura. Singura diferenţă dintre cele două relatări este temelia. Omul nechibzuit, bizuindu-se pe propriile eforturi, era în siguranţă atunci când soarele strălucea, dar când torentele furioase determinate de iarna grea, s-au revărsat asupra casei sale, aceasta a cedat. Să construieşti, undeva la înălţime, într-o zonă stâncoasă, este o muncă dificilă şi necesită multă muncă. Luca ne spune că cel care şi-a zidit casa pe stâncă, "a săpat adânc" [Luca 6: 48]. Aceasta necesită timp şi efort.

Cuvintele lui Iisus trebuie să fie pietrele de temelie ale vieţii şi caracterului nostru. "Cuvântul Dumnezeului nostru rămâne în veac" [Isaia 40: 8]. Învățăturile Sale au rămas şi vor rămâne în decursul veacurilor. "Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece" [Matei 24: 35].

Iisus este cu adevărat Stânca Veacurilor, şi cel care vrea să-şi zidească viaţa în siguranţă trebuie să o zidească pe această Stâncă.

Page 116: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

98 Dumitru NEAGU

8. Predica lui Iisus de pe munte se încheie cu versetele

28,29, cap. 7 <<Iar când Iisus a sfârşit cuvintele acestea, mulţimile erau

uimite de învăţătura Lui. Că îi învăţa pe ei ca unul care are putere, iar nu cum îi

învăţau cărturarii lor>> [Matei 7: 28,29]

Predica lui Iisus de pe munte, prezentată şi comentată în acest material, se încheie cu ultimele două versete din cap. 7, din Evanghelia după Matei. Tot ca o concluzie ni se spune că “mulţimile erau uimite de învăţătura Lui” şi de „puterea cuvântului Său”. Vedem că mulţimile erau pătrunse de cuvântul Său dumnezeiesc, care era diferit de învăţătura pe care cărturarii poporului iudeu, o practicau.

Puterea cuvântului în epoca noastră s-a degradat Astăzi în relaţiile dintre oameni “puterea cuvântului” s-a

degradat. Oamenii s-au obişnuit, în societatea noastră, că cinstea se cumpără, ca orice marfă. Ca şi adevărul. Dar până şi ţăranul noastru, altă dată cu frică de Dumnezeu şi de lege, a devenit şi el aşa, duplicitar, mincinos şi asta pentru că intelectualul l-a învăţat.

Omul nostru caută senzaţionalul, dacă un lucru nu i se prezintă ca ieşit din comun, umflat, mincinos, nici nu-l ia în seamă.

Oamenii citesc ziare, se hrănesc cu ele, dar acestea sunt pline de ce vrei şi de ce nu vrei, dacă te iei după ele îţi pare că pe lumea asta numai vrăjmaşul mai lucrează. Doar câte un articol pe ici, acolo, rătăcit prin pagini care mai spune ceva adevărat, profund, în rest totul pare a fi caricatura vieţii pentru care ne-a lăsat Dumnezeu. În lume, la televiziune, în presă, lucrează mai mult inspiraţia vrăjmaşului care are la cheremul lui toate mijloacele ca să lupte împotriva moralei creştine.

Page 117: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

99 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

Civilizaţia n-a pregătit omul să se confrunte şi cu roadele

tari ale ei şi de asta omul pare rătăcit în mijlocul lucrurilor pe care tot mintea omenească şi impulsul lui Dumnezeu le-au pus la cale. Dacă omul ar asculta glasul intim al lucrurilor, dacă nu s-ar îndepărta de sinele său speriat şi chiar îngrozit de ce vede, altfel ar controla realitatea.

Puterea cuvântului lui Hristos Mântuitorul Iisus Hristos a vorbit oamenilor despre

Dumnezeu şi despre Împărăţia Cerurilor, folosindu-se de cuvinte cu putere multă, precum au mărturisit cei care L-au ascultat: "Iar mulţimile erau uimite de învăţătura Lui. Că îi învăţa pe ei ca unul care are putere, iar nu cum îi învăţau cărturarii lor".

Când ucenicii au fost trimişi să propovăduiască Evanghelia, Mântuitorul le-a spus: "Iată, v-am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii, şi peste toată puterea vrăjmaşului, şi nimic nu vă va vătăma" [Luca 10: 19]. Mai apoi, înainte de Înălţare, Mântuitorul le-a spus ucenicilor Săi despre Pogorârea Duhului Sfânt, zicând: "Veţi lua putere, venind Duhul Sfânt peste voi, şi Îmi veţi fi Mie martori în Ierusalim şi în toată Iudeea şi în Samaria şi până la marginea pământului" [Fapte 1: 8].

Astăzi, mai înainte de a citi Sfânta Evanghelie, diaconul este binecuvântat de episcop, cu următoarea rugăciune: "Dumnezeu, pentru rugăciunile Sfântului, întru tot lăudatului Apostol şi Evanghelist (Matei), să-ţi dea ţie, celui ce binevesteşti, cuvânt cu putere multă, spre plinirea Evangheliei iubitului Său Fiu, a Domnului nostru Iisus Hristos."

Puterea cuvântului nostru Toţi ne dorim să avem cuvânt cu putere multă, spre a

putea ajunge la inima celor de lângă noi. Aceste cuvinte "cu putere multă" nu se întemeiază însă pe puterea noastră de

Page 118: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

100 Dumitru NEAGU

convingere sau pe oarecare tehnici de manipulare, ci pe harul lui Dumnezeu, care este dăruit celor care se curăţesc de patimi.

Cuvintele noastre capătă putere pe măsură ce alungăm din noi patimile şi primim de la Dumnezeu acea "putere", care este harul Duhului Sfânt. Pentru aceasta, oamenii duhovniceşti luminează şi despătimesc locul în care trăiesc, alungând duhurile necurate şi atrăgând mila lui Dumnezeu, iar cei pătimaşi întunecă şi mai mult lucrurile din jurul lor.

Sfântul Apostol Pavel spune lămurit că puterea cuvintelor sale nu vine dintr-o înţelepciune omenească (inteligenţă, cunoştinţe, retorică), ci din harul lui Dumnezeu, zicând: "Cuvântul meu şi propovăduirea mea nu stau în cuvinte de înduplecare ale înţelepciunii omeneşti, ci în adeverirea Duhului şi a puterii, pentru că credinţa voastră să nu fie în înţelepciunea oamenilor, ci în puterea lui Dumnezeu" [I Corinteni 2: 4-5].

Precum cuvintele lui Hristos sunt asemenea unor vehicule care poartă energiile Sale necreate, ca expresii ale Persoanei dumnezeieşti, care ni se dăruieşte prin ele, tot aşa, cuvintele noastre trebuie să devină prelungiri ale cuvintelor lui Hristos, ca acestea să rodească şi în alte suflete.

Atunci când cuvintele noastre sunt neputincioase, înseamnă că avem încă multe păcate, iar sufletul nostru este slăbănogit. Astfel, cu cât ne vom asemăna mai mult cu Dumnezeu, cu atât vom dobândi cuvinte asemănătoare cu ale Lui, în faţa cărora nu vor putea sta toţi înţelepţii lumii şi toată viclenia duhurilor necurate.

Page 119: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

BIBLIOGRAFIE

1. XXX, (1988), Bibllia sau Sfânta Scriptură (format mic

închisă cu fermoar), Ed. IBMBOR, Bucureşti. 2. XXX, Comentarii Patristice, Doxologia.ro. 3. XXX, Cuvântul ortodox.ro 4. Părinte Gheorghe Calciu, (2009), Cuvinte vii, Editura

Bonifaciu, Bacău. 5. Sfântul Nicolae Velimirovici, (2001), Predici, Editura

Sophia, Bucureşti. 6. Neagu D., (2012), Cartea III-a, Pelerin la locurile sfinte şi

la sfinţii Părinţi, Editura Curtea Veche, Bucureşti. 7. XXX, (2008), Alte mărturii despre Părintele Arsenie

Boca, Editura Agaton, Făgăraş. 8. Neagu D., (2013), Cartea IV-a, Învăţături către fiica mea

Eugenia, Editura Printech, Bucureşti. 9. XXX, Creştin ortodox.ro 10. XXX, (1972), Învăţătură de credinţă creştină ortodoxă,

Ed. IBMBOR, Bucureşti. 11. Ioan Cişmileanu, (2004), Mărturii din Ţara Făgăraşului

despre Părintele Arsenie Boca, vol. 1, Editura Agaton, Făgăraş. 12. Dumitru Stăniloae, (1994), Filocalia sfintelor nevoinţe

ale desăvârşirii, vol 3, Ed. Harisma, Bucureşti. 13. Cuv. Siluan Athonitul, (2001), Între iadul deznădejdii şi

iadul smereniei- Însemnări duhovniceşti, Ed. Deisis, Sibiu. 14. Origen, (2001), Despre rugăciune, Ed. Herald,

Bucureşti. 15. XXX, (2009), Mântuirea Păcătoşilor, Ed. Egumeniţa. 16. Arhimandrit Ioanichie Bălan, (1997), Călăuză ortodoxă

în familie şi societate II, Ed. Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Page 120: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

102 Dumitru NEAGU

17. Neagu D., (2014), Cartea VII-a, Toată viaţa m-am

luptat să-L descopăr pe Hristos, Ed. Printech, Bucureşti. 18. Didim din Alexandria (cel Orb), (2001), Despre Duhul

Sfânt, Ed. Sofia, Bucureşti. 19. Neagu D., (2015), Tratatul „Cartea mea de viaţă şi de

credinţă”, Cărţile I – VII-a, Editura Printech, Bucureşti.

Page 121: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

BIOGRAFIE PERSONALĂ

Dr. ing. Dumitru NEAGU

< forma redusă >

Date personale: NEAGU Dumitru, născut la 14.09.1948, com. Corbeanca, judeţul Ilfov, căsătorit, cetăţenia- română, stagiul militar satisfăcut în perioada 1968- 1970 la UM 01926 Timişoara. Familia: părinţi- Mihalache şi Ecaterina; soţie- Lidia; fiică- Eliza Eugenia (1976). Studii; Facultatea Tehnologia

Construcţiilor de Maşini, subingineri- Tehnologia prelucrări la rece- anul absolvirii 1976; Facultatea Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice, inginer- specialitatea Tehnologia Construcţiilor de Maşini- anul absolvirii 1993; Doctorat în specialitatea Tehnologia Construcţiilor de Maşini, în domeniul proceselor de prelucrare cu fascicul de electroni, Bucureşti 1999. Titlul ştiinţific: Cercetător ştiinţific gradul I (Senior researcher), doctor inginer. Activitatea profesională: 1965- 1972 muncitor, 1972- 1976 tehnician, 1976- 1977 subinginer- ICMA Bucureşti; 1977- 1992 subinginer, şef colectiv cercetare- ICPE Bucureşti; 1992- 1997

Page 122: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

104 Dumitru NEAGU

subinginer pr., inginer şef şi şef colectiv cercetare- ICPE Electrostatica Bucureşti; 1997- 2000 inginer şef, 1998: CP III, 2000: CP II, şef colectiv cercetare INCSEE Bucureşti; 2001- 2006 director tehnic, 2002: CP I, şef colectiv cercetare- ICPE Electrostatica Bucureşti; 2007- 2011 cercetător ştiinţific gr. I (Senior researcher), şef colectiv cercetare- INCDIE ICPE- CA ( cercetări avansate) Bucureşti; din ianuarie 2011 pensionat la limită de vârstă, după 45 de ani neîntrerupţi de muncă. Competenţă profesională: Tehnologii neconvenţionale, cercetare ştiinţifică 35 ani, din care în domeniul Electrostaticii 30 de ani privind: maşini de copiat documente; procese de tratare superficială a suprafeţelor metalice- durificarea şi alierea cu fascicul de electroni şi scânteie electrică; proiectare, realizare, montaj şi punere în funcţiune, de utilaje şi instalaţii complexe destinate electrotehnologiilor bazate pe fascicul de electroni, scânteie electrică, electromagnetice şi acustice; coordonare colective de cercetare, activităţi de inginer şef 8 ani şi activităţi de director tehnic 6 ani. Introducerea în fabricaţie la agentul economic; maşini electrostatice de copiat, componente pentru industria energetică; tuburi şi fuste termocontractabile, papuci şi mufe. Patru ani în domeniul cercetărilor avansate privind tratamente termice superficiale cu fascicule de electroni şi laser, precum şi depuneri de straturi subţiri în vid. Rezultate ale activităţii ştiinţifice: 3 cărţi tipărite de edituri centrale cu ISBN, 17 cărţi tipărite de tipografii locale, 9 brevete de invenţie, 61 articole din care: 30 publicate în reviste de specialitate, 7 publicate în volumele unor manifestări ştiinţifice internaţionale, 2 publicate în volumele unor manifestări

Page 123: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

105 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

ştiinţifice naţionale şi 22 de comunicări ştiinţifice, realizarea a peste 60 de contracte de cercetare şi de colaborare. Diplome şi Premii: Diploma şi premiul I – Expoziţia naţională a invenţiilor, Bucureşti 1981; Diploma „Novator SEV- 81” - Expoziţia realizărilor economiei României, Moscova 1981; Diploma şi medalia de bronz- Salonul Internaţional al Invenţiilor, Geneva 2002; Diploma de excelenţă- Societatea Inventatorilor din România, TIB INVENTICA 2003; Diploma de merit- pentru activitatea în cadrul „Association for Nonconventional Technologies” 2005; Diploma şi medalia jubiliară- A 45-a şi a 50-a aniversare, pentru contribuţii deosebite la dezvoltarea ICPE Bucureşti; Diploma de Excelenţă cu Medalia INVENTICA, acordată de Institutul Naţional de Inventică, Iaşi, în cadrul Salonului Regional al Cercetării EXPOTEHNICA 2008, Bacău; Diploma de Excelenţă, acordată de „Asociaţia de Tehnologii Neconvenţionale” ARTN, 2009, Oradea. Membru al asociaţiilor profesionale: Asociaţia Română de Tehnologii Neconvenţionale – ARTN, filiala Bucureşti, din 1993 şi pentru activitatea depusă i s-a acordat Diplôme of merit, în anul 2005; Asociaţia Societatea de Electrostatică din România ASER, membru fondator din 1993. Titluri de cărţi din specialitate: Este autor al cărţilor, "Durificarea cu fascicul de electroni" Editura Printech, Bucureşti, în două ediţii 2001 şi 2002, "Tratamente termice superficiale cu fascicul de electroni" Editura Curtea Veche, Bucureşti, în anul 2006 şi „Procese cu fascicul de electroni” Editura Curtea Veche, Bucureşti, în 2008.

Page 124: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

106 Dumitru NEAGU

Limbi străine: limba engleză (mediu), limba franceză (începător). Publicarea biografiei personale: În „Enciclopedia Personalităţilor din România”, Ediţia a V-a, Editura Hubners Who is Who, Schweiz, 2010, pag. 916, precum şi în Ediţiile a VI-a (2011), a VII-a (2012), a VIII-a (2013), a IX-a (2014) şi a X-a (2015) şi în “Dicţionarul Personalităţilor din România” – Biografii contemporane, ONG ECO- Europa, Redacția Romanian Biographic Institute, Ediţia I (2013), pag. 321- 322, a II-a (2014), pag. 320- 321 şi a III-a (2015). Personalităţi din familie: Neagu Gh. Mihalache (tată) a fost decorat, în data de 21.08.1944, cu medalia BĂRBĂŢIE şi CREDINŢĂ cu Spade, clasa a III-a, (O.Z.873/1944), în cel de-al doilea război mondial 15.08.1943-17.01.1945, pe front, cu Regimentul 2, Artilerie Grea. Hobby: Lectură şi studiu teologic, călătorii şi pelerinaje.

Pregătire teologică: studiul individual şi pregătire doctorat în teologie, sesiunea 2000, cu tema: “Spiritualitatea la poporul român” (examen nesusţinut, din cauza introducerii în ultimul moment a examenelor la limbile clasice, greacă şi latină). Pelerinaje la locurile sfinte: în zece ţări (până în iulie 2014), România mănăstiri şi sfinte moaşte, Israel şi Ierusalim, Grecia, Insule şi Sfântul Munte Athos, Bulgaria şi Basarabovo, Egipt şi Peninsula Sinai, Turcia şi Constantinopol, Cezareea-Capadocia, Italia şi Roma-Vatican, Iordania şi Muntele Nebo, Siria şi Damasc, Republica Moldova şi Basarabia.

Page 125: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

107 PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOS - Comentarii duhovniceşti

Titluri de cărţi din teologie: Este autor al cărţilor: Cartea I, Cronologia evenimentelor din Biblie, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2011; Cartea II-a, Cunoştinţa despre Dumnezeu, puterile cereşti şi apostoli, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2011; Cartea III-a, Pelerin la locurile sfinte şi la sfinţii Părinţi, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2012; Cartea IV-a, Învăţături către fiica mea Eugenia, Editura Printech, Bucureşti, 2013; Cartea V-a, Viaţa şi familia mea - Consemnări şi imagini, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2013; Cartea VI-a, Talantul meu, Realizarea de unicate în cercetare, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2013; Cartea VII-a, Toată viaţa m-am luptat să-L descopăr pe Hristos, Editura Printech, Bucureşti, 2014; Tratatul „Cartea mea de viaţă şi de credinţă”, Cărţile I – VII-a, Editura Printech, Bucureşti, 2015; Cartea IX-a, Predica de pe munte a lui Hristos – Comentarii duhovniceşti, Editura Printech, Bucureşti, 2015. Diplome din pelerinaje: de la locurile Sfinte din Israel: Gramată Jubiliară, dată în Sfânta Cetate a Ierusalimului de Arhim. Ieronim, delegat Patriarhal la locurile sfinte şi superior al aşezămintelor româneşti de la Ierusalim, Ierihon şi Iordan, de Sfintele sărbători de Paşti, în pelerinajul din perioada 28 aprilie- 04 mai 2005; Diploma de pelerin în Ţara Sfântă, dată de Bazilica Travel, de Pr. dr. Dinu Pompiliu, Protoereu al Protoeriei 3 Capitală, de Schimbarea la Faţă a Domnului, în pelerinajul din perioada 16- 27 august 2009. Construcţii religioase: A generat: Troiţa- Monumentul eroilor din Corbeanca, la veterani de război este înscris şi numele tatălui său Neagu Mihalache, decorat în cel de-al doilea război

Page 126: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

108 Dumitru NEAGU

mondial, cu medalia “Bărbăţie şi Credinţă” cu Spade, clasa a III-a, proiectare construcţie, proiectare pictură şi participare la finanţare, din satul Corbeanca, Ilfov; Biserica Înălţarea Sfintei Cruci- Corbeanca, ca ctitor principal, din satul Corbeanca, Ilfov, prin: donaţie teren 1019 mp pentru Biserică, Arhiepiscopiei Bucureştilor, finanţare şi coordonare: PUZ, proiecte Biserică şi alte activităţi aflate în desfăşurare, începând cu anul 2007, Certificat urbanism de la Primăria Corbeanca, în anul 2013.

Alte detalii: Tm: 0724 50 90 56; Email: [email protected]; Pagină internet: www.dumitruneagu.ro;

Page 127: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

ANEXĂ – CĂRŢI TIPĂRITE

D. Neagu, Cartea Durifcarea cu fascicul de electroni, Editura Printech, Bucureşti, 2000, 2001

D. Neagu, Tratamente termice superficiale cu fascicul de electroni, Editura Curtea Veche, 2006

D. Neagu, Procese cu fascicul de electroni, Editura Curtea Veche, 2008

Page 128: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

110

D. Neagu, Cartea I, Cronologia evenimentelor din Biblie, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2011

D. Neagu, Cartea a II-a, Cunostinţa despre Dumnezeu, puterile cereşti şi apostoli, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2011

D. Neagu, Cartea a III-a, Pelerin la locurile sfinte şi la sfinţii Părinţi, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2012

Page 129: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

111

D. Neagu, Cartea a IV-a, Învăţături către fiica mea Eugenia , Editura Printech, Bucureşti, 2013

D. Neagu, Cartea a V-a, Viaţa şi familia mea, Consemnări şi imagini, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2013

D. Neagu, Cartea a VI-a, Talantul meu, Realizarea de unicate în cercetare, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2013

Page 130: Dumitru NEAGU PREDICA DE PE MUNTE A LUI HRISTOSdumitruneagu.ro/tratat/wp-content/uploads/2017/07/cartea-a-9-a.pdf · Predica de pe munte este cea mai importantă revelaţie a creştinismului

112

D. Neagu, Cartea a VII-a, Toată viaţa m-am luptat să-L descopăr pe Hristos, Editura Printech, Bucureşti, 2014

D. Neagu, T R A T A T U L, Cartea mea de viaţă şi de credinţă, Cărţile I-VII, Editura Printech, Bucureşti, 2015

D. Neagu, Cartea a IX-a, Predica de pe munte a lui Hristos – Comentarii duhovnicesti, Editura Printech, Bucureşti, 2015