drum in drept

84

Upload: elsa-bucuresti

Post on 30-Mar-2016

232 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

Tu l-ai gasit?

TRANSCRIPT

Page 1: Drum In Drept
Page 2: Drum In Drept
Page 3: Drum In Drept

1

Page 4: Drum In Drept

2

Page 5: Drum In Drept

3

Ediţia de anul acesta a Ghidului de Carieră a pornit de la o revoltă care greu mă părăsea.

Deși o pregătire juridică, ni se spune, ne oferă foarte multe oportunităţi de care putem profita pe ter-men lung, observam în jurul meu cum mulţi colegi din ani terminali alegeau tot căile juridice clasice și nu înţelegeam de ce se întâmpla acest lucru.

Poate pentru că ideea de a-și planifica parcursul educaţional sau profesional pe termen mediu sau lung nu exista în gândul lor, ori pentru că informaţiile legate de toate aceste oportunităţi există, dar nu sunt adunate într-un anume proiect. Sau poate pentru că opţiunea aleasă în final chiar era singura posibilă.

Atât cât am reușit noi, sperăm ca în Ghidul acesta să descoperiţi măcar răspunsul la una dintre întrebările care vă frământă sau chiar poveștile oamenilor care ne-au ajutat în această ediţie să vă inspire să vă doriţi puţin mai mult de la voi înșivă.

Iar dacă în final se va dovedi că am mișcat ceva în gândul unuia dintre voi, cititori ai acestui Ghid de Carieră, să ne spuneţi și nouă. Astfel o să ne bucurăm că nu am depus un efort inutil.

Irina Dobre

Ghidul de Carieră Juridică Drum în Drept

Este realizat de ELSA București. Articolele reprezintă contribuţia studenţilor, profesorilor universitari și profesioniștilor în domeniul jurid-ic din România și din străinătate.

Contribuţii

Ghidul de Carieră Juridică este o publicaţie anuală pentru studenţii la Drept din cele mai importante centre universitare din România. Doriţi să contribuiţi cu articole pen-tru Ghid? Trimiteţi un e-mail la [email protected].

Publicitate

Dacă doriţi să vă promovaţi cur-surile, serviciile sau compania nu ezitaţi să contactaţi ELSA București la adresa [email protected]

ELSA BucureștiE-mail: [email protected] Website: www.bucuresti.elsa.ro

EditorIrina Dobre

Tudor BurlacuDepartamente Juridice

Adelina Craiciu Oportunităţi Juridice Adina Grosu

LL.M.

Denisa HreniucInstituţii Publice

Irina IonescuOportunităţi

Juridice

Florentina Melinte

PR

Liviu Bărbulescu Layout

Page 6: Drum In Drept

4

Page 7: Drum In Drept

cuprins

5

Oportunităţi Juridice

Lideri pentru Justiţie – KAS Dreptul la un mediu înconjurător sănătos – un drept fragil? Cercetare Juridică Europeană Institutul European din România Bursele Fulbright Studiile în străinătate – La început de drum Avocatura în sectorul energetic Avocatura pe cont propriu Crenguţa Leaua - Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCIR

Departamente Juridice

Viteză de reacţie. Rezistenţă la stres. Echilibru. Pregătire. Perseverenţă. Intuiţie. Inventivitate. Andrei Popescu – Departamentul pentru Afaceri Europene Avantajul unui in-house legal counsel? Eşti aproape de afacere Paula Petronica Covrig - Şef Departament Recrutare şi Dezvoltare BCRCristian Cătălin Mitu - Legal Manager BitDefender

Juriști pe care îi admirăm

Irina Anghel Iulia Motoc Ruxandra Costache Nicolae Viorel Dinu

LL.M.

Claudia Arnăutu – Master în UK?Liviu Damșa – Universitatea IllinoisPlec în SUA?Sau rămân în Europa?Universitatea Tilburg – Eu cum pot ajunge acolo?Toni Fine – Prodecan Universitatea FordhamIrina Buga și experienţa sa la Curtea Internaţională de JustiţieOana Wiedenhoff - Alumni Universitatea Robert SchumanRaluca Papadima – Alumni Universitatea HarvardEmilian Ioniţă – Universitatea Uppsala

Educaţie Non Formală

Cum să jonglăm cu mai multe mingi? Nu lăsa școala să-ţi strice educaţia! Cum să-ţi construiești un parcurs profesional care să-ţi aducă satisfacţie Tu ce alegi pentru tine?

Calendarul ELSABurse în Europa

81012141618202224

28

303436

38

2640

44464850

54565859606264666870

747678

79

Page 8: Drum In Drept

6

Page 9: Drum In Drept

7

Page 10: Drum In Drept

Primul program de leadership dedicat tinerilor jurişti români

Ideea proiectului Lideri pentru Justiţie s-a născut în urmă cu doi ani, când ne-am dat seama că se vorbeşte foarte mult despre reforma sistemului de justiţie din România, însă nimeni nu îşi asumă vreun proiect concret, invocându-se cel mai ad-esea lipsa mijloacelor necesare. Mai mult, cei care poate au spirit de iniţiativă, nu sunt întot-deauna înzestraţi cu acele abilităţi pe care le considerăm absolut necesare unui lider: viziune, integritate, implicare, perseverenţă, calităţi manageriale etc. Cu toate acestea, colaborarea apropiată dintre Programului Statul de Drept Eu-ropa de Sud-Est al Fundaţiei Konrad Adenauer cu sistemul de justiţie românesc ne-a oferit şansa să observăm că există potenţial în acest sens, însă lipseşte cadrul organizatoric adecvat. Prin urmare, toate abilităţile pe care le considerăm necesare unui lider eficient, dar şi cunoştinţe despre concepte fundamentale privind statul de drept şi democraţia, urmau să facă parte din oferta programului Lideri pentru Justiţie.

Doi ani mai târziu, în martie 2010, Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est lansa primul – şi nu e prea mult dacă spunem şi singurul – program de leadership dedicat exclusiv tinerilor jurişti români. Fiind un program care vizează în mod concret viitoarea generaţie de profesionişti din justiţie, Lideri pentru Justiţie a fost re-cunoscut ca atare şi a beneficiat de la început de sprijinul Preşedinţiei României şi a Ministerului Justiţiei.

Opo

rtun

ităţi

Juri

dice

8

Page 11: Drum In Drept

reprezentanţi ai unor instituţii importante, cum ar fi de exemplu Curtea Constituţională. În cadrul sesiunilor de training participanţii au oportunitatea de a-şi consolida cunoştinţe fun-damentale privind statul de drept şi de a dis-cuta despre provocările reformei sistemului de justiţie cu profesionişti din domeniul dreptului (judecători, miniştri ai justiţiei, secretari de stat etc.). Mai mult, cu ajutorul unor traineri profesionişti, participanţii vor dobândi un set de abilităţi absolut necesare unui bun lider – de la construirea unei viziuni şi stăpânirea unor teh-nici de prezentare şi comunicare, pînă la man-agement de proiect şi mentorship. Programul nu se rezumă însă la acestea. În cadrul programului, participanţii elaborează şi implementează un proiect de grup în care vor face proba cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite şi îşi vor testa în egală măsură capacitatea de a produce un impact social măsurabil.Nu în ultimul rând, în luna octombrie 2010 participanţii programului Lideri pentru Justiţie vor avea oportunitatea de a vizita timp de o săptămână mai multe instituţii din Berlin, printre care Ministerul Justiţiei şi Parlamentul German.

Perspective şi oportunităţi

Ne dorim ca prin acest program să influenţăm în mod pozitiv atitudini şi conduite, să dezvoltăm aptitudini de lider, dar şi capacităţi şi modalităţi de acţiune prin care participanţii să devină adevăraţi agenţi ai schimbării. Programul va con-tinua pe parcursul mai multor ani, consolidând astfel reţeaua de tineri lideri şi lărgind masa critică ce va produce schimbarea aşteptată. Mai mult, prin intermediul unor internshipuri şi a contactelor cu instituţiile relevante, tinerii absolvenţi ai programului vor putea influenţa şi contribui în mod direct la politicile, strategiile şi deciziile din sistemul de justiţie. Avem convingerea fermă că investiţia în tineri va redefini procesul de construcţie a noii elite din justiţia românească.

Corina RebegeaCoordonator de proiecteProgramul Statul de Drept Europa de Sud-EstFundaţia Konrad Adenauerwww.kas.de/rspsoe

Programul va pregăti astfel în fiecare an un grup de tineri talentaţi, care înţeleg importanţa valo-rilor şi a integrităţii şi care vor promova principi-ile statului de drept în activitatea lor. Pe scurt, îi pregătim pentru a deveni adevăraţi lideri în domeniul lor.

Mai mult decât atât, la sfârşitul programului de training tinerii participanţi vor face parte dintr-o reţea de alumni la nivel naţional care va continua să transmită viziunea şi valorile comune către comunitatea profesională din care fac parte.

Cine sunt tinerii lideri pentru justiţie ai anului 2010?

Programul se adresează atât studenţilor în ul-timul an, masteranzilor şi doctoranzilor, cât şi tinerilor jurişti aflaţi în primii doi ani de carieră, indiferent de profesia juridică aleasă. În progra-mul de anul acesta participă 18 astfel de tineri, aleşi în urma unei selecţii riguroase ce a avut loc în noiembrie-decembrie 2009.

Prima etapă a selecţiei a constat în analiza unei aplicaţii scrise cuprinzând o scrisoare de motivaţie, un curriculum vitae şi un eseu cu tema “My first 90 days as Romanian Minister of Justice”, toate în limba engleză. A urmat apoi un interviu cu iniţiatorii proiectului şi experţi în resurse umane. Am urmărit ca tinerii selectaţi să fi dovedit o motivaţie solidă de a participa în program, să dea dovadă de integritate, să fi fost implicaţi social şi nu în ultimul rând să aibă potenţial de lider. Am căutat de asemenea ca tin-erii care participă în acest program să înţeleagă ideea de leadership responsabil, motivat etic şi să îşi asume foarte serios implicarea în proiecte cu un impact real asupra sistemului de justiţie.Ne bucură faptul că participanţii aleşi provin din toată ţara şi au interese şi profesii difer-ite (magistraţi, avocaţi, studenţi, consultanţi, reprezentanţi ai unor organizaţii neguverna-mentale). Lucrul care îi uneşte este dorinţa de a imprima o direcţie proaspătă, bazată pe profe-sionalism şi valori etice, reformei sistemului de justiţie.

Ce oferă programul Lideri pentru Justiţie?

Programul se desfăşoară pe parcursul lunilor martie-iulie 2010 şi cuprinde şase sesiuni de training, dar şi o serie de vizite şi întâlniri cu

Oportunităţi Juridice

9

Page 12: Drum In Drept

Când cineva îi citește C.V.-ul de pe pagina web Client Earth este frapat de mul-tele realizări profesionale. Lucrează cu dreptul european de mai bine de 15 ani de zile, a condus un program de politică a biodiversitãţii și în cadrul acestuia a supravegheat implementarea legislaţiei mediului de către statele membre ale Uniunii. Are experienţă în materie de management, conducând diverse programe precum ,,Salvaţi copiii”. A lucrat și în cadrul Consiliului Europei și al Comisiei Europene. Dacă este să aruncăm un ochi la începutul acestei cariere impresionante aflăm că a activat și ca avocat (membru al Baroului din Madrid), consultant juridic și profesor de Drept Internaţional și European.

Martha Ballesteros lucrează în prezent la Client Earth, o organizaţie din Marea Britanie specializatã pe probleme legate de climã și energie, pentru sediul său din Bruxelles.

Client Earth este o organizaţie ce a luat naștere din convingerea că și dreptul poate să fie un motor puternic al schimbării sociale prin acţiunile de advocacy, lobby, cercetare și reprezentare în litigii pe care le întreprinde.

Opo

rtun

ităţi

Juri

dice

10

Page 13: Drum In Drept

Interviul nu a putut, în consecinţă, sã fie decât foarte captivant:

1. De ce aţi ales dreptul mediului și nu o ramură mai dezvoltată ca dreptul penal de exemplu?

Când am studiat dreptul în Spania nu exista po-sibilitatea de a studia dreptul mediului. Spania a intrat în Uniunea Europeană în 1986 și eu mi-am terminat studiile în 1988. Legislaţia europeană aducea multe schimbări în domeniul dreptului mediului, care era practic aproape inexistent în ţara mea la acea dată. Așadar, am decis să mă specializez în drept european și să muncesc pen-tru a mă asigura că dreptul mediului adoptat de instituţiile europene va fi cât mai puternic pen-tru protejarea mediului și a vieţii oamenilor.

2. De ce aţi decis să lucraţi într-o organizaţie și nu într-o firmă de avocatură?

Deoarece Clientul este Pământul și noi apãrăm drepturile acestuia, care altfel nu ar fi auz-ite. Avocaţii de la Client Earth folosesc dreptul pentru a lupta efectiv în scopul justiţiei pentru mediu, pe când firmele de avocaturã apără in-teresele clienţilor lor, oricare ar fi acestea, chiar și împotriva unui interes public, precum mediul înconjurător. Așa ceva nu ar merita banii pe care i-aș câștiga. Am vrut să muncesc pentru a face lumea un loc mai bun, nu doar pentru noi, dar și pentru generaţiile viitoare.

3. Ce face Client Earth mai precis?

Client Earth este un grup de avocaţi care fo-losesc mijloacele legale pentru a proteja me-diul. Organizaţia lucrează în Europa și reunește dreptul, știinţa și politica pentru a crea soluţii pentru problemele majore ale mediului.

Ţelul este implementarea dreptului mediului în Europa. Dacã este necesar, somăm guvernele în faţa curţilor, oferim consultanţă în domeniul dreptului, propunem măsuri în scopul de a im-plementa legislaţia europeanã, cum ar fi cazul Tratatului de la Lisabona și analizarea impactu-lui acestuia asupra climei, energiei, politicilor de pescuit și marine, toate acestea dintr-o perspectivă a dreptului mediului.

În plus, lucrăm și în ceea ce privește biodiver-sitatea terestră, protecţia marină, sănătatea, pădurile, accesul la justiţie și informaţie etc.Parteneriatul și colaborarea sunt intrinseci muncii noastre, deci lucrăm alãturi de alte organizaţii ale mediului și oferim consultanţă le-giuitorilor pentru a ne asigura că interesele me-

diului sunt reprezentate în procesul legislativ din cadrul instituţiilor europene.

4. Cum își alege Client Earth oamenii?

Caută cei mai buni profesioniști în domeniu, motivaţi să muncească și să promoveze justiţia pentru mediul înconjurător, cu principii și cu experienţă în litigii. Sunt mulţi avocaţi care lu-creazã pentru interese private și puţini cei care lucreazã pentru mediul înconjurător. Trebuie să fie inteligenţi pentru a putea contrabalansa sumele fabuloase plătite de companiile care își apără interesele.

5. În România dreptul mediului este o alegere rar făcută de un absolvent. Situaţia este aceeași în Spania? Sunt studenţii informaţi în legătură cu această opţiune? De ce ar fi dreptul mediului o oportunitate pentru absolvenţi?

În Spania sau Belgia, studenţii se pot specializa în timpul studiilor universitare sau dupã ce obţin diploma generalã de drept. Avocaţii înţeleg cât de important este acest domeniu, chiar dacă decid să lucreze în companii. Acum 10 ani, să fi cerut luarea în calcul a protecţiei mediului în cadrul deciziilor importante era dificil. Acum însă, problemele mediului sunt pe agendele celor care iau decizii importante, însă este nec-esar ca noi să ne asigurăm că cei care iau aceste decizii nu pierd din vedere consecinţele asupra mediului, uneori ireparabile.

6. Aici se consideră că dreptul mediului nu prea aduce câștiguri însemnate. Cam cât s-ar câștiga în acest domeniu faţã de civil, de exemplu?

Aici diferă de la ţară la ţară, dar dacă lucrezi pen-tru Uniunea Europeanã câștigi mai bine.

7.Ar avea șanse un student român să lucreze pentru Client Earth? Sau măcar șansa unui in-ternship?

Dacă are cunoștinţe sau interes de a învăţa dreptul Uniunii Europene și, în special, dreptul mediului , poate aplica cu succes pentru un in-ternship la Client Earth.

De Adelina Craiciu

Oportunităţi Juridice

11

Page 14: Drum In Drept

Mihai ŞandruCoordonator al Centrului de Studii de Drept EuropeanAcademia Română

1. Domnule Șandru, sunteţi cunoscut pentru activitatea în materie de drept european în general, iar mai specific, pentru drept comer-cial european sau internaţional. De ce a doua specializare filozofia și nu economia?

Activitatea mea actuală este post-alegerea Facultăţii de Filosofie. Nu m-am gândit că voi studia dreptul comercial şi dreptul Uniunii Euro-pene. Am ales filosofia pentru că eram prea curi-os să ştiu filosofie (un „diletant”, un pasionat) şi am încercat să-mi fac ordine în lecturi. Nu m-am înscris la Facultatea de Filosofie ca să completez ceva. Știinţa dreptului se completează cu ştiinţa dreptului, nu cu unele noţiuni de filosofie, uneori fiind periculoasă interdisciplinaritatea. Aşadar, am studiat filosofia pentru ea însăşi, nu pentru drept. Deşi, acum aş putea spune că filosofia este un instrument în lucrările scrise şi poate chiar în viaţa mea.

2. Cum aţi descrie comparativ cele două experienţe academice?

În cele două facultăţi am găsit abordări complet diferite. Dreptul furniza „ramuri de drept”, pe când la filosofie aveam cursuri în care se studia un capitol dintr-o carte. Acest mod de abordare mi s-a părut mai interesant, deşi pune probleme studenţilor care nu sunt familiarizaţi cu auto-rul sau domeniul. Filosofia aborda atât studiul său, cât şi studenţii într-un mod diferit, mai lib-eral (am susţinut multe referate drept examene, ceea ce în acea vreme mi s-a părut extrem de interesant), în timp ce Facultatea de Drept m-a deprins cu o rigiditate mult prea mare (în care au lipsit dezbaterile propriu-zise; poate că şi din cauza noastră, a studenţilor).

Opo

rtun

ităţi

Juri

dice

12

Page 15: Drum In Drept

avem un nivel ridicat al dezbaterilor. Sunt foarte importante schimburile de opinii, am deschis şi un forum şi un blog pentru a face cât mai cunoscute problemele abordate. Am deschis o nouă serie de conferinţe, în care am invitat masteranzi şi doctoranzi români care studiază în străinătate. În plus, CSDE organizează şi dezbateri, fundamentate de studii, încercând să fim proactivi faţă de propunerile comisiei de modificare a legislaţiei U.E. Am făcut apeluri publice în acest sens şi au participat profesionişti (cadre didactice, judecători, cercetători români sau din străinătate).

Publicul nostru ţintă este reprezentat şi de studenţi: în curând, împreună cu Institutul Eu-ropean din România, vom deschide o serie de conferinţe referitoare la terminologia corectă în dreptul Uniunii Europene şi al CEDO, unde vor fi prezenţi specialişti de marcă.

7. Din totdeauna v-aţi dorit să ajungeţi cercetător? Ce anume vă place la ceea ce faceţi?

După cum vă spuneam, la finalizarea facultăţii nu ştiam ce o să fac, nici nu ştiam unde este in-stitutul de cercetări, dar nu-mi pierdusem curi-ozitatea şi bucuria de a studia și cerceta. Nu ştiu dacă din totdeauna mi-am dorit acest lucru, dar trebuie să spun că îmi place şi nu o consider o „muncă” oricât timp mi-ar lua. Îmi place să aud că un articol a fost citit şi a fost considerat in-teresant, îmi place să discut despre o idee, de-spre ipoteze şi posibilele soluţii; cercetarea nu poate fi opera unui „lup de stepă”, este o lucrare realizată în comunitatea academică, pentru so-cietate.

8. Puteţi să le recomandaţi o idee, o carte, studenţilor care în curând vor deveni jurişti?

Tinerilor jurişti le-aş recomanda să încerce să înţeleagă ceea ce dezbat sau citesc şi să aprofun-deze un singur subiect sau domeniu. O carte? Poate o carte din biblioteca INM-ului pentru literatură juridică de bună calitate, biblioteca facultăţii cât și BCU prin bazele sale de date (re-vistele, în special).

În privinţa literaturii, eu am citit şi citesc aproape orice, ascult multă muzică clasică. Din perioada studenţiei îmi aduc aminte de ,,Lupul de stepă” de Hesse. De fapt, fiecare student trebuie să se gândească că viaţa lor (personală, e clar că nu există viaţă „impersonală”) nu cuprinde doar ştiinţa dreptului.

De Irina Dobre

3. Care vă erau gândurile după absolvirea dreptului?

M-am gandit să mă duc la INM, iar cu înscrierea în barou a fost ceva mai complicat, în sensul că puteam intra în barou fără examen, doar cu re-comandare. Aşadar, era prea simplu, şi apoi nu aveam o perspectivă, nu cunoşteam avocaţi, nu voiam să am un şef – toată viaţa am urmărit acest lucru: să lucrez cât mai independent, să am şefi cu care să discut, nu care să-mi dicteze. Și poate aceasta este reuşita de până acum. Ştiu că profesia de avocat este una fără şefi, fiind liberală, dar până să ajungi propriul şef, mi s-a părut cam greu.

4. Centru de Studii de Drept European din cadrul Academiei Române. De când este înfiinţat, care este activitatea sa?

Ideea Centrului de Studii de Drept European mi-a venit în momentul în care am candidat pentru calitatea de cercetător la Institutul de Cercetări Juridice, care era împărţit în două departamente: Drept Public şi Drept Privat. Nicăieri în lume nu există aşa ceva, toată lumea se specializează în ceva. Şi atunci am propus constituirea acestui departament de „nişă”.

Însă, din 2010 vom structura activitatea CSDE în trei domenii - dreptul Uniunii Europene, dreptul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi drept comparat european - şi vom încerca să atragem cercetători tineri asociaţi pentru re-alizarea proiectelor CSDE. Cercetarea explorato-rie, preponderentă până în prezent, va trebui completată cu cercetarea fundamentală, prin elaborarea unor studii, publicaţii.

5. Cum ar putea un student care anul acesta va absolvi Facultatea de Drept să se specializeze în domeniul acesta?

Aş recomanda ca LL.M.-ul ales să fie specializat, respectiv, candidatul să îşi aleagă un domeniu al dreptului UE. Sunt şcoli foarte bune în materia dreptului concurenţei, societăţilor comerciale, achiziţiilor publice etc.

6. Cui sunt adresate conferinţele pe care peri-odic le organizează CSDE din cadrul Academiei Române? Se poate spune că reprezintă una dintre singurele dezbateri publice în materie de drept european?

Activităţile CSDE sunt adresate profesioniştilor – avocaţi, judecători, procurori; anul trecut am avut peste 250 de participanţi. Solicităm participanţilor să cunoască tema care este prezentată în cadrul conferinţei, astfel încât să

Oportunităţi Juridice

13

Page 16: Drum In Drept

14

Gabriela Drãgan - Director General

1. Dincolo de orice statute, ce este este Insti-tutul European din România? Cu ce anume se ocupã?

Institutul European din România, care împlineşte în acest an 10 ani de existenţă – și e bine de știut că la nivelul instituţiilor publice această cifră exprimă nu doar maturitate, ci şi durabilitate – reprezintă un adevărat centru de expertiză în domeniul afacerilor europene, expertiză pe care o oferim funcţionarilor publici, reprezentanţilor mediului de afaceri, ONG-urilor etc.

În acest moment, de pildă, Institutul European este instituţia care realizează studii, analize me-nite sã fundamenteze elaborarea, implementa-rea sau susţinerea politicilor publice – pe site-ul nostru puteţi descoperi toate studiile realizate începând cu anul 2000, respectiv circa 70 de asemenea analize. De asemenea, IER oferã funcţionarilor din administraţia publicã cursuri de formare.

Pe de altã parte, lista ,,produselor” IER nu ar fi completã dacă nu am pomeni și despre traduc-erile realizate în cadrul institutului nostru – cele mai importante fiind cele care au vizat acquis-ul comunitar, de la tratate (inclusiv Tratatul de la Lisabona), până la legislaţia secundarã (regula-mente, directive etc.) și jurisprudenţa CJCE.

Deoarece, dupã cum bine știţi, din 2007 dupã aderarea României la UE, traducerea legislaţiei comunitare se realizeazã la nivelul instituţiilor europene, colegii mei se ocupă în prezent de traducerea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Domeniul este unul extrem de important pentru o ţară ca România, care, potrivit ultimelor statistici, ocupă un nefericit loc trei în topul ţãrilor cu cele mai multe plângeri la CEDO, după Rusia și Turcia, care nu sunt însã, state membre ale UE.

2. De ce și-ar putea dori un student la Drept sau viitor absolvent sã facã un stagiu de practicã la IER?

Marele avantaj al stagiilor oferite de IER este cã stagiarii au un ,,statut” egal cu cel al angajaţilor și participă nemijlocit și împreunã cu aceștia la activitãţile curente: iniţiere de noi proiecte și parteneriate de atragere de fonduri neramburs-abile, elaborare teme de programe de formare noi, simulãri de cursuri pilot pentru a da feed-back și pentru a îmbunãtãţi forma și conţinutul

Opo

rtun

ităţi

Juri

dice

Page 17: Drum In Drept

15

acestora înainte de a fi lansate public, traducerea de hotãrâri din jurisprudenţa CJCE sau CEDO, cercetarea terminologicã a termenilor întâlniţi în hotãrârile judecãtorești, cercetãri pentru stu-diile publicate etc.

Astfel, stagiarii învaţã într-o manierã practicã cum sã interpreteze legislaţia europeanã și naţionalã, cum sã defineascã concepte și să ela-boreze activitãţi pe teme diverse din domeniul vast al afacerilor europene și dreptului european, cum se efectueazã revizia juridicã a traducerilor, cum se pregãtește o agendă de evenimente pe o temă din domeniul afacerilor europene etc.

3. Există posibilitatea pentru cei care termină stagiul la IER sã continue în cadrul instituţiei?

Sigur că da, stagiarii au aceastã posibilitate, în măsura în care existã posturi vacante și este posibilã scoaterea acestora la concurs. Mai mult, stagiarii au un avantaj în plus faţã de alţi potenţiali candidaţi, având în vedere cã au tre-cut deja printr-o perioadã ,,de probă” (stagiul dureazã minim 2 luni) și instituţia a avut ocazia sã evalueze și să testeze nivelul de cunoștinţe, gradul de implicare și potenţialul candidatului. Cu siguranţã o recomandare bunã și un profil profesional atractiv al stagiarului va interesa

instituţia și îi va oferi acestuia șansa sã participe la un concurs public.

4. Care este profilul celor care lucreazã în cadrul IER?

IER acoperã patru domenii mari de expertizã: cercetarea, formarea, comunicarea și traduc-erea. Puteţi înţelege deci, cã profilul angajaţilor noștri este unul compozit, de la specialiști în știinţe politice, economie, la juriști sau lingviști. Pentru toate aceste domenii, cel puţin aparent necongruente, existã și un numitor comun – domeniul afacerilor europene, pentru oricare din ariile de specializare menţionate anterior, pregãtirea suplimentarã în acest domeniu repr-ezentând un ,,must”. În plus, pe lângã cerinţele minimale necesare pentru ocuparea oricãrui post în administraţia publicã (studii superioare, cunoașterea de limbi străine, cunoștinţe de operare pe calculator), foarte importante sunt abilitãţile și aptitudinile de comunicare, relaţionare și organizare, cre-ativitatea, spiritul de echipă, capacitatea de analiză și sinteză, spiritul de initiaţivă, integri-tatea, într-un cuvânt profesionalismul necesar oricărui angajat într-o „instituţie europeanã”.

De Adelina Craiciu

Oportunităţi Juridice

Page 18: Drum In Drept

Programul Fulbright este cel mai important program de schimburi culturale, ştiinţifice şi educaţionale desfăşurat de Statele Unite ale Americii. În consiliul Director al Comisiei Fulbright sunt prezenţi ofi-ciali ai Ambasadei SUA la Bucureşti, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului, cât şi reprezentanţi ai mediului de afaceri din România.

Comisia Fulbright din România acordă burse de studiu și cercetare pentru studenţii români şi ameri-cani, profesori și cercetători din diverse domenii. Ne vom referi pe scurt la bursele Fulbright acordate cetăţenilor români.

Bursele Fulbright oferă prilejul unor excepţionale experienţe profesionale, de care au beneficiat până acum un număr de circa 1600 de români şi americani. Ele contribuie în mod esenţial la instau-rarea şi menţinerea unui climat favorabil în relaţiile din domeniul educaţiei şi culturii dintre România şi Statele Unite ale Americii şi se remarcă prin finanţarea generoasă oferită bursierilor.

Bursele Fulbright Junior (nivel post-universitar) se adresează absolvenţilor de studii de licenţă şi masterat, precum şi doctoranzilor şi tinerilor cercetători din universtităţi de stat şi private. Aplicanţii pot candida pentru burse de masterat sau cercetare postuniversitară pe orice domeniu, cu excepţia medicinei clinice. Aplicanţii trebuie să îndeplinească următoarele criterii de selecţie: să deţină o diplomă de licenţă (pot aplica şi studenţii în an final de studiu), să cunoască limba engleză şi să aibă cetăţenie română. Pentru înscrierea în concurs aplicanţii trebuie să depună un formular online, însoţit de diploma de licenţă sau adeverinţă de la facultate, foi matricole, împreună cu traducerile acestora şi scrisori de recomandare. Bursa acoperă costul studiilor unui an academic, transportul internaţional, taxele de şcolarizare în limitele bugetului stabilit, asigurare medicală și un stipendiu lunar. Înscrierile se pot face doar în perioada martie-mai a fiecărui an.

Bursele Fulbright Senior (nivel post-doctoral) sunt acordate profesorilor și cercetătorilor din universităţi publice și private pentru programe de cercetare postdoctorală sau susţinere de cursuri la universităţi americane. Aplicanţii pot candida cu proiecte pe diverse domenii, cu excepţia medi-cinei clinice, şi trebuie să aibă diplomă de doctor, să cunoască limba engleză şi să aibă cetăţenie română. Pentru înscrierea în concurs aplicanţii trebuie să depună un formular online care să includă un proiect de cercetare sau descrierea cursului pe care îl vor preda la universitatea americană şi scrisori de recomandare. Aplicanţii sunt încurajaţi să includă în aplicaţie scrisori de invitaţie de la universitatea-gazdă din Statele Unite. Durata bursei variază de la 3 la 6 luni, în funcţie de proiectul propus, şi acoperă costul transportului internaţional, un stipendiu lunar și o alocaţie pentru materi-ale educaţionale. Înscrierile se pot face doar în perioada mai-noiembrie a fiecărui an.

Informaţii suplimentare și detalii despre activităţile Comisiei Fulbright din România se găsesc la www.fulbright.ro.

Opo

rtun

ităţi

Juri

dice

16

Page 19: Drum In Drept

17

Page 20: Drum In Drept

Fenomenul plecării tinerilor la studii în străinătate este un fenomen de masă global. Dar studiile în străinătate înseamnă atât avantaje, cât şi dezavantaje. Pentru majoritatea celor care se hotărăsc să studieze peste hotare, experienţa poate aduce beneficii personale, academice şi profesionale.

Dar a studia în străinătate nu este întotdeauna o opţiune de preferat celei de a studia acasă. Stu-diile universitare trebuie privite ca pe o investiţie de timp şi de bani care trebuie pregătită cu grijă. Pentru o alegere cât mai informată, o resursă extrem de importantă la început de drum o reprezintă ranking-urile oferite de US News, Business Week, The Guardian şi Economist Intel-ligence Unit:

www.usnews.com/sections/rankings www.businessweek.com/bschools/rankings/ education.guardian.co.uk/universityguide2009 www.economist.com/business-education/whichmba/

Informaţiile accesibile pe Internet sunt extrem de numeroase, iar accesul la alte surse de in-formare precum târguri educaţionale, univer-sity open houses etc. a crescut în ultimul timp. Pentru majoritatea ţărilor există site-uri oficiale de tipul study in. Aceste site-uri oferă informaţii despre structura sistemului educaţional din ţara respectivă (diplome acordate, finanţări la di-verse niveluri, liste de programe de studii desti-nate studenţilor străini etc.).

O altă sursă utilă de informaţii sunt grupurile online (precum grupul Yahoo Romstudyabroad: www.romstudyabroad.com) prin interme-diul cărora poţi beneficia de experienţa altor studenţi, de link-uri care şi-au verificat deja efi-cacitatea, de răspunsuri date altor studenţi la întrebări asemănătoare şi de date de contact ale studenţilor internaţionali. Aceste grupuri de discuţii oferã şansa de a discuta cu persoane care au experienţa procesului de cãutare de informaţii şi care au obţinut rezultate pozitive.

LL.M.—Legum Magister în limba latină—este un masterat în drept recunoscut internaţional. Majoritatea universităţilor cer candidaţilor la admiterea pentru LL.M. să fie licenţiaţi în drept şi, în unele cazuri, chiar să fi trecut examenul de Barou. Unele programe acceptă însă şi licenţiaţi în alte domenii.

Conţinutul programului LL.M. depinde de uni-versitate: unele oferã un număr de cursuri care trebuie absolvite, altele se concentrează pe cercetare şi cer în plus prezentarea unei teze. Licenţa în drept (LL.B în Marea Britanie sau J.D în SUA) oferã educaţia de bază pentru a deveni avocat, studenţii înscrişi la un LL.M. urmând o specializare ulterioară. Un program LL.M. este echivalentul în drept al unui MBA pentru busi-ness studies.

Absolvenţii LL.M. pot opta între a profesa dreptul sau a continua cu un program de doc-torat. Companiile care angajează absolvenţi ai programelor LL.M. sunt cele care au nevoie de specialişti în anumite domenii sau care doresc avocaţi calificaţi pentru a lucra într-un mediu juridic internaţional. Un LL.M. nu este însã su-ficient pentru a profesa dreptul în ţara în care a fost obţinut.

Pentru mai multe informaţii, vizitaţi site-ul: www.llm-guide.com

de Laura Cristiana Voicu şi Paula Ploscar

Opo

rtun

ităţi

Juri

dice

18

Page 21: Drum In Drept

19

Page 22: Drum In Drept

Claudiu Munteanu Jipescu este partener în cadrul Salans și coordonează practica de ener-gie a biroului din București.

Ne-am dorit și o perspectivă naţională asupra acestui domeniu, după cea europeană oferită de Martha Ballesteros de la Client Earth.

Domnul Jipescu este totodată asistent univer-sitar la catedra de drept privat a Facultăţii de Drept, Universitatea București și doctorand în dreptul holdingurilor.

1. Cum vedeţi dumneavoastră dezvoltarea sec-torului energetic și perspectivele acestuia în România?

Sectorul energetic este strategic pentru România și prioritar pentru actualul Guvern din punct de vedere al asigurării independenţei energet-ice a ţării. De asemenea, reprezintă un sector de viitor, întrucât consumul de electricitate se estimează că va crește, astfel încât companiile din industrie sunt extrem de lucrative. În ultima vreme, cade accentul tot mai mult pe energia alternativă, deoarece în calitatea sa de membră a Uniunii Europene, România are de îndeplinit anumite condiţii în ce privește creșterea pon-derii energiei obţinute din resurse alternative în consumul total al populaţiei.

2. Ce presupune asistenţa juridică oferită unei companii energetice? Cu ce ramuri de drept lucraţi în cadrul unei asemenea asistenţe?

Societăţile din domeniu au nevoie de toate tipurile de servicii juridice, de la asistenţă privind sectorul imobiliar pentru construirea de

capacităţi energetice, trecând prin aspecte de dreptul muncii, drept administrativ (autorizaţii și permise emise de autorităţile în domeniu), și până la asistenţă în cadrul litigiilor cu diferiţi debitori.

3. Există condiţii diferite care trebuie avute în vedere la încheierea unor contracte de furniza-re de energie faţă de un contract obișnuit?

Ca o particularitate, furnizarea de energie către consumatorii casnici se desfășoară în cadru re-glementat, guvernat de norme de drept admin-istrativ, în timp ce contractele de furnizare de electricitate către consumatorii industrali intră mai mult sub incidenţa dreptului comercial, fiind liber negociat între părţi.

4. Care sunt reglementările dominante în cadrul unei asemenea asistenţe? Românești sau euro-pene?

Reglementările dominante sunt cele românești, puse în acord cu acquis-ul comunitar.

5. Cum ar fi privită în România (pe piaţa de avocatură, de exemplu) experienţa unui vii-tor absolvent care dorește să își continue stu-diile juridice printr-un Environmental LL.M. în străinătate?

Un astfel de LL.M. reprezintă un plus, mai ales dacă se concentrează pe aspecte de energie regenerabilă, dar din punct de vedere al pieţei energetice e bine să fie combinat cu aspecte de drept administrativ și comercial și să nu se re-zume doar la protecţia mediului.

De Irina Dobre

Opo

rtun

ităţi

Juri

dice

20

Page 23: Drum In Drept

21

Page 24: Drum In Drept

În anii 2000 și 2001 Cristian Vlaicu a participat la implementarea și pu-nerea în funcţiune a Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare și a înfiinţat unul dintre primii trei operatori ai arhivei, fiind director de arhivă și vicepreședinte al Asociaţiei Operatorilor Arhivei Electronice.

Ulterior, începând cu anul 2001, a lucrat în trei bănci (Alpha Bank România, ING Bank N.V. și Raiffeisen Bank România) în calitate de con-silier juridic, consilier juridic senior și team leader, oferind consultanţă juridică în diverse domenii juridice.

Pentru o scurtă perioadă a lucrat în cadrul Autorităţii pentru Valorifi-carea Activelor Statului, activitatea preponderentă fiind cea de repr-ezentare în instanţă.

Între 2007 și 2009 a practicat profesia de avocat în cadrul biroului din România a unei societăţi civile de avocaţi din Austria, mai întâi în cali-tate de avocat senior, iar ulterior în calitate de avocat coordonator al echipei de avocaţi specializaţi în finanţări și drept bancar.

Opo

rtun

ităţi

Juri

dice

22

Page 25: Drum In Drept

4. Care sunt avantajele şi dezavantajele profe-siei de avocat?

Avantajele profesiei de avocat sunt în principal posibilitatea de aţi exersa creativitatea şi apti-tudinile de relaţionare cu oamenii. Aceste avan-taje se văd mai degrabă în cadrul cabinetelor individuale de avocaţi şi în firmele de avocatură mici și medii.

Printre dezavantaje aș menţiona lipsa unui venit constant (nu mă refer la avocaţii care lucrează în cadrul unor societăţi civile de avocaţi şi care au un statut foarte asemănător cu al salariaţilor), dar mulţumirea pe care o ai când duci un proi-ect sau un dosar la bun sfârşit nu se compară cu nimic altceva în domeniul profesional.

De Irina Dobre

1. Cum de nu aţi ales o carieră juridică clasică (procuror, judecător, notar etc.) imediat după terminarea facultăţii și ce anume v-a determi-nat să începeţi ca in-house.

Sincer, nu mi-am dorit să devin magistrat, deşi a existat o perioadă, foarte scurtă, în care m-am gândit că ar putea fi o opţiune pentru cariera mea viitoare. Spre deosebire de tinerii absolvenţi din zilele noastre, generaţia mea nu avea prea multe opţiuni (nu erau decât câte-va firme de avocatură, destul de mici la acea vreme). Activitatea profesională în cadrul unor companii – bănci în special – a fost doar o etapă intermediară, foarte benefică şi utilă, pentru profesia de avocat. Experienţa acumulată în sistemul bancar m-a ajutat foarte mult în pro-fesia de avocat, mai ales prin faptul că inerent trebuie să cunoşti bine mai multe arii de practică juridică.

2. V-aţi dorit din totdeauna să urmaţi un drum propriu sau această decizie a venit pe parcurs?

Ceea ce trebuie să înţeleagă toţi studenţii este faptul că nu poţi începe să profesezi de unul singur din prima zi după absolvire. Eu le reco-mand să înceapă să profeseze într-un mediu organizat în care să se dezvolte profesional şi să înveţe anumite reguli de bază în relaţiile cu clienţii, colegii, justiţiabilii etc. şi, pe cât posibil, să-și găsească un mentor care să-i îndrume în activitatea profesională. Doar să fie foarte atenţi în alegerea acestui mediu. Ceea ce oferă piaţa avocaturii în acest moment este foarte departe de ceea ce își doresc tinerii studenţi.

3. Cu ce anume trebuie să înceapă un viitor ab-solvent care își dorește să își deschidă propriul cabinet?

Răspunsul este simplu: bani și clientelă. Formalităţile de constituire a cabinetului indi-vidual nu sunt foarte complicate: trebuie să ai un sediu unde îţi desfăşori activitatea, o asigu-rare profesională, personal etc. De asemenea, în cadrul unui birou individual își pot desfăşura activitatea şi alţi avocaţi.

În fapt, unii avocaţi, deşi profesează ca avocaţi titulari ai unor birouri individuale de avocat, încheie contracte de conlucrare cu societăţi civile de avocaţi, având un statut asemănător cu cel al salariaţilor, cu menţiunea că au toate drep-turile şi obligaţiile stabilite prin legea şi statutul profesiei de avocat.

Oportunităţi Juridice

23

Page 26: Drum In Drept

Ce este arbitrajul? De ce se aud atât de puţine lucruri de-spre arbitraj? Cum am putea practica în această ramură a dreptului, sunt doar câteva dintre întrebările la care am căutat raspunsuri.

,,Ca arbitru, ești ales de părţi pentru că acestea au în-credere în tine ca fiind persoana potrivită pentru a le soluţiona litigiul” afirmă doamna Crenguţa Leaua, man-aging partner al casei de avocatură Leaua&Asociaţii și, totodată, vicepreședintele Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ și Industrie a României.

1. Pe care plan se situează diferenţele dintre activi-tatea unei case de avocatură de consultanţă de o casă de avocatură specializată în litigii și arbitraj?

Diferenţele între activitatea de consultanţă și cea de litigii și arbitraj nu determină în mod necesar structurări diferite ale societăţilor de avocatură. O societate de avocatură e o organizaţie care trebuie să funcţioneze eficient și atunci sunt necesare anumite rigori de organizare care nu au cum să fie fundamental diferite de alte organizaţii.

Diferenţele apar între calităţile pe care trebuie să le dezvolte avocaţii care se îndreaptă spre consultanţă, respectiv litigii și arbitraj. Evident că, fără excepţie, cu toţii trebuie să fie foarte bine pregătiţi profe-sional. Spre exemplu, pentru activitatea de litigii și arbitraj sunt necesare anumite abilităţi specifice. Avocaţii trebuie să fie buni oratori, să aibă capaci-tatea de a convinge în starea de presiune specifică stării conflictuale unui litigiu și, la fel de important, să aibă puterea de a relaţiona echilibrat cu propriul client, care se află în situaţia de a gestiona o situaţie litigioasă într-un mediu care nu îi este familiar – cel al justiţiei statale sau al arbitrajului. În activitatea de consultanţă sunt încurajate mai degrabă abilităţile de negociere precum și capacitatea de a înţelege contextul general al gândirii de business a clientului.

2. Care sunt specializările avocaţilor ce compun Leaua & Asociaţii? Sunt specializări obţinute în străinătate sau în România?

Majoritatea avocaţilor noștri au experienţă în arbitraj co-mercial internaţional, cu toţii asigurând de asemenea repr-

Opo

rtun

ităţi

Juri

dice

24

Page 27: Drum In Drept

parte, raportul juridic dedus judecăţii este unul de drept privat.

4. Unde ar putea să se special-izeze un viitor absolvent care își dorește o carieră în arbi-traj internaţional? Puteţi să le recomandaţi câteva programe de master în străinătate?

Cea mai bună specializare este dată totuși de practica directă, simpla absolvire a unor cur-suri fiind un plus, dar nu o condiţie suficientă. Sunt anu-mite programe de master în străinătate care asigură și stagii de practică.

Între cele mai cunoscute pro-grame de arbitraj se regăsesc School of International Arbi-tration (SIA), parte a Centre for Commercial Law Studies (CCLS) la Queen Mary, Univer-sity of London, Geneva Master in International Dispute Settle-ment la Geneva University sau Master of Law Programme in International Commercial Ar-bitration la University of Stock-holm.

5. Care ar fi perspectivele pro-fesionale în România ale unui student care absolvă un LL.M. în arbitraj internaţional? Dar perspectivele profesionale ale acestuia în străinătate?

Ambele perspective sunt fa-vorabile, deoarece sunt foarte puţini specialiști în acest do-meniu în România sau care să cunoască limba română. E im-portant însă de știut că această specializare nu presupune o unilateralizare – arbitrajul este o procedură, deci va trebui să existe disponibilitate pentru o foarte solidă pregătire în mai multe domenii de drept mate-rial, esenţial fiind dreptul com-ercial internaţional.

ezentarea în litigii interne. Distinct de o foarte judicioasă pregătire profesională a tu-turor avocaţilor noștii, pe care o asigurăm inclusiv prin cursuri organizate în interio-rul societăţii, mulţi colegi au specializări în domeniul arbi-trajului obţinute în străinătate (Franţa, Italia, Anglia, Elvetia, Cehia, Austria), societatea noastră asigurând în fiecare an participarea unor membri din echipă la astfel de cursuri. De asemenea, o contribuţie importată la pregătirea profesională o are expunerea tuturor avocaţilor, ca membri în grupuri de lucru flexibile, la mai multe cauze de mare com-plexitate.

3. Care ar fi diferenţele de abordare a cazurilor de arbitraj privat și arbitraj internaţional public?

Cazurile de arbitraj în domeniul dreptului internaţional public au ca părţi statul sau o entitate de drept public. În concret, cazurile cu care se confruntă România, ca stat, fie în litigii cu alte state, fie în litigii înteme-iate pe tratatele de protecţie reciprocă a investiţiilor la care România este parte. În aceste cazuri, numai una dintre părţi este statul sau o entitate de drept public, investitorii fiind cei care pot să introducă o acţiune arbitrală împotriva statului în care realizează investiţia, dacă statul respectiv nu respectă obligaţiile asumate prin tratatele de protecţie reciprocă a investiţiilor. De exemplu, investitorii străini împotriva României sau inves-titorii români în străinătate îm-potriva statului în care au făcut investiţia respectivă.

Cazurile de arbitraj privat au la bază raporturi juridice de drept internaţional privat. În aceste cazuri, chiar dacă o entitate statală (de exemplu o instituţie a statului) are calitatea de

6. Cum vedeţi viitorul acestei ramuri juridice? Consideraţi că ar trebui predată în timpul facultăţii?

În majoritatea universităţilor din ţară, arbitrajul comer-cial este predat ca parte din dreptul procesual civil, unele noţiuni fiind de asemenea pr-ezentate în cursurile de drept al comerţului internaţional și drept internaţional privat. În privinţa arbitrajului de drept internaţional public, unele cadre didactice îl menţionează în cadrul cursurilor predate a această disciplină. Unele pro-grame de masterat cuprind ma-teria arbitrajului comercial ca disciplină de sine stătătoare.

Este importantă înţelegerea specificului arbitrajului, în spe-cial a celui internaţional, în care procedura nu este similară cu cea prevăzută de Codul de Procedură Civilă. Așa fiind, răspunsul meu este clar – Da! este necesară existenţa aces-tei discipline și mai ales a unor seminare care să permită re-alizarea unor aplicaţii practice în cadrul facultăţilor de drept, dacă nu în cadrul programului de licenţă, atunci cel puţin în cadrul celui de masterat.

De Adelina Craiciu

Oportunităţi Juridice

25

Page 28: Drum In Drept

26

APRIL

ELSA Germany National Officers Meeting (NOM)

Date: 8th – 11th April 2010Place: Leipzig, GermanyWorking Language: German/ partly EnglishContact Information: Tilman HerbrichE-mail: [email protected]: www.elsa-leipzig.de

ELSA Finland National Council Meeting (NCM)

Date: 16th – 18th April 2010Place: Helsinki, FinlandWorking Language: English Contact Information: Jani JuvaE-mail: [email protected]: www.elsahelsinki.fiRegistration deadline: 24th March 2010

�e Final IFP Conference

Date: 27th April – 2nd May 2010Place: Munich, GermanyWorking Language: EnglishContact Information: Lena MischauE-mail: [email protected]: www.ifp-munich.de

MAY

Islam in Germany, Europe and the World- different values and economic chances

Date: 7th – 9th May 2010Place: Jena, GermanyWorking Language: German Contact Information: Nadine EichhornE-mail: [email protected]: www.elsa-jena.deRegistration deadline: 1st April 2010

“Europe - Where are we heading?” Trapped between supranationality and sovereignty

Date: 13th – 16th May 2010Place: Muenster, GermanyWorking Language: English Contact Information: Teresa GutscheE-mail: [email protected]: www.elsa-muenster.deRegistration deadline: 26th March 2010

�e Final Oral Round of ELSA Moot Court Competition on WTO Law (EMC2)

Date: 24th – 30th May 2010Place: Santo Domingo, Dominican RepublicWorking Language: EnglishContact Information: ELSA InternationalE-mail: [email protected]: www.elsamootcourt.org

ELSA Events Calendar 2010

JUNE

Conference on Internet Law

Date: 24th – 27th June 2010Place: Dresden, GermanyWorking Language: EnglishContact Information: Kristin KammannE-mail: [email protected]: www.elsa-dresden.deRegistration deadline: 12th May 2010

JULY

Summer Law School: Energy and Climate Law

Date: 18th – 25th July 2010Place: Vilnius, LithuaniaWorking Language: EnglishContact Information: Ona PetrulyteE-mail: [email protected]: www.summerschool.ltRegistration deadline: 1st June 2010

Summer Law School: Banking and Finance Law

Date: 18th – 29th July 2010Place: Brasov, RomaniaWorking Language: EnglishContact Information: Ana ChiraE-mail: [email protected]: www.summerschool.ro

Summer Law School: “Law is Better than War!“

Date: 18th – 29th July 2010Place: Brasov, RomaniaWorking Language: EnglishContact Information: Raluca TudoroiuE-mail: [email protected]: www.summerschool.ro

6th Law School on Mergers & Acquisitions

Date: 25th July – 1st August 2010Place: Istanbul, TurkeyWorking Language: EnglishContact Information: Melike GencalpE-mail: [email protected]: www.elsaistanbul-ls.comRegistration deadline: 14th June 2010

AUGUST

Legal Challenges on Environmental Law

Date: 1st – 8th August 2010Place: Lisbon, PortugalWorking Language: EnglishContact Information: Mercêdes RebeloE-mail: [email protected]: www.elsaportugal.orgRegistration deadline: 15th June 2010

ELSA - CBL International: China Law School

Date: 1st – 21st August 2010Place: Beijing/Shanghai, ChinaWorking Language: EnglishContact Information: Frida OrringE-mail: [email protected]: www.cbl-international.com/elsa

Summer International Presidents‘ Meeting

Date: 3rd – 8th August 2010Place: Lisbon, PortugalWorking Language: EnglishContact Information: Francisco PegadoE-mail: [email protected]: www.elsaportugal.orgRegistration deadline: 3rd July 2010

ELSA Viadrina International Law Conference- the Middle East Conflict

Date: 8th – 14th August 2010Place: Frankfurt (Oder), GermanyWorking Language: EnglishContact Information: Lisa WeiglE-mail: [email protected]: http://frankfurt-oder.elsa-germany.orgRegistration deadline: 1st April 2010

Summer Seminar: Maritime Piracy - Legal Perspectives

Date: 10th – 15th August 2010Place: Copenhagen, DenmarkWorking Language: EnglishContact Information: Rasmus Niess OlsenE-mail: [email protected]: www.elsa-cph.dk

Law School on International Arbitration

Date: 23rd – 29th August 2010Place: Ankara, TurkeyWorking Language: EnglishContact Information: Mustafa Kemal KarahanE-mail: [email protected]: www.elsa-ankara.orgRegistration deadline: 25th July 2010

SEPTEMBER

Energy Markets: Antitrust Law and Security of Supply

Date: 2nd – 5th September 2010Place: Bucharest, RomaniaWorking Language: EnglishContact Information: Amalia BejinaruE-mail: [email protected]: www.bucuresti.elsa.roRegistration deadline: 1st July 2010

CMS_LawTax_CMYK_over100.eps

Page 29: Drum In Drept

27

Page 30: Drum In Drept

Raluca Cristiana Botea Procuror şef Serviciul de prevenire şi combat-ere a criminalităţii organizate-DIICOT- 1. Ce v-a determinat să o luaţi pe acest drum?

Dorinţa mea de a profesa ca procuror nu a fost rodul imaginaţiei sau al romanelor poliţiste, ci mi-a fost indusă, fără voia lui, de tata care mi-a fost şi model, şi mentor. Tatăl meu - procuror criminalist - era pe cât de pasionat de ceea ce făcea, pe atât de talentat şi de intuitiv. Nu puteam să-mi imaginez o meserie mai alertă, mai dificilă şi totodată mai antrenantă, o profe-sie de care să nu te plictiseşti niciodată, decât aceea de procuror.

Îmi este greu să identific un moment determi-nant în alegerea profesiei mele. Au fost multe astfel de momente. Activitatea de procuror în general, şi cea de procuror DIICOT în spe-cial, este o muncă cu o încărcătură emoţională aparte. Am văzut asta, în adolescenţă, pe chipul tatălui meu. Nu pot să descriu expresia feţei lui, tristeţea reflectată în priviri ori de câte ori se în-torcea de la locul unei crime.

Îmi amintesc şi acum cât a fost de devastat de o crimă a cărei victimă – o fetiţă de 10 ani – fusese ucisă pentru un pachet de ţigări Kent, furat de autor din casa părinţilor victimei. L-am văzut de nenumărate ori obosit şi neras după multe zile de absenţă de acasă, l-am văzut trist, încruntat de cele trăite, simţite şi văzute. Şi, într-o zi am

ştiut că vreau să urmez cariera tatălui meu. În-tr-un fel, pentru mine a fost simplu să-mi aleg drumul. Probabil asta se întâmplă şi în familiile de medici, de profesori, de actori ş.a.

2. Ce anume lucraţi zi de zi? Cu ce vă ocupaţi? Cât din ceea ce faceţi are legătură cu ce te învaţă facultatea şi cât nu?

Activitatea în cadrul DIICOT ar putea fi descrisă ca o activitate la foc continuu. Destul de des, mai ales în momentele operative, lucrăm zile şi nopţi fără odihnă. Monitorizarea unei grupări crimi-nale organizate durează, uneori foarte mult, luni sau ani. Din momentul în care luăm cunoştinţă despre săvârşirea unei infracţiuni aflate în competenţa noastră de investigare, începe o muncă susţinută de cercetare, de investigare, o muncă meticuloasă care nu se va finaliza decât prin prinderea suspecţilor şi aducerea lor în faţa judecătorului.

Activitatea procurorilor DIICOT nu este o activi-tate desfăşurată din birou, de cele mai multe ori necesitând deplasări multiple în ţară, pentru cercetări sau audieri. Procurorii trebuie să fie foarte bine pregătiţi profesional, pentru că în momentele operative nu au timp să caute în cărţi, să afle răspunsuri.

Cunoştinţele juridice pe care le dobândim în anii facultăţii pun bazele unei pregătiri temeinice şi continue ulterioare. Facultatea te învaţă în primul rând principiile dreptului, dar abilitatea de a aplica generalul la particular se desăvârşeşte

Dep

arta

men

te Ju

ridi

ce

28

Page 31: Drum In Drept

prin multă muncă şi implicare în fiecare caz con-cret. Prin experienţă şi asumare.

3. Care ar fi, în opinia dumneavostră., cele mai notabile avantaje şi dezavantaje ale acestui loc de muncă sau ale acestei profesii?

Din punctul meu de vedere marele avantaj al acestei profesiei este acela că nu te plictiseşti niciodată, că fiecare caz în parte este diferit, te ţine treaz şi te face să vii cu plăcere la serviciu chiar şi după 20 de ani de muncă. Un alt avantaj – deloc de neglijat – al muncii la DIICOT îl consti-tuie vasta experienţă pe care o acumulezi şi, mai ales, oportunităţile de pregătire şi specializare.

În ceea ce priveşte ,,dezavantajele” acestea ar putea să se rezume la gradul ridicat de pericol la care procurorul sau familia sa este expus. Cei îm-potriva cărora acţionăm noi sunt dintre cei mai periculoşi infractori. Nu de puţine ori procurorul a fost ameninţat, fiind necesare măsuri speciale de protecţie.

4. Cât de mult au înclinat balanţa în favoarea dumneavoastră studiile postuniversitare pe parcursul carierei juridice?

Nici nu-mi pot imagina cum ar arăta balanţa fără aceste studii. Desăvârşirea profesională are mai multe etape, iar studiul postuniversitar este una din ele. Cu un accentuat caracter de continu-itate.

5. Consideraţi că o specializare în drept penal în străinătate ar fi o experienţă care se poate valorifica în România?

Da. Din experienţa unei cooperări internaţionale de durată vă pot spune că este extrem de important să cunoşti legislaţia penală a al-tor ţări. În ziua de astăzi putem vorbi despre internaţionalizarea infracţională, iar în 98% din dosarele DIICOT este vorba despre infracţiuni de criminalitate organizată transfrontalieră.

6. Ce importanţă au avut în evoluţia dumneavoastră profesională notele obţinute în facultate?

Cred că, indiferent de media cu care ai absolvit facultatea, undeva acolo, în foaia ta matricolă trebuie să se reflecte ceva din pasiunea care te îndreaptă spre o anumită profesie. Sincer, nu-mi pot imagina un procuror care a promovat abia a treia oară – şi doar cu medie de trecere, mult râvnitul 5 – examenul de drept penal sau pe cel de procedură penală. Sau poate pe cel de medicină legală, pe cel de criminalistică. Deşi, întotdeauna există şi excepţii.

7. Descrieţi în 5 cuvinte activitatea dumneavoastră în cadrul DIICOT.

Pentru asta trebuie să descriu, în câteva cu-vinte, calităţile pe care trebuie să le aibă un procuror DIICOT: viteză de reacţie, rezistenţă la stres, echilibru, pregătire, perseverenţă, intuiţie, inventivitate. Pentru ca aceste calităţi să dea roade, este nevoie de organizare, de coordonare în cadrul unei echipe de lucru iar eu sunt şeful de echipă.

De Denisa Hreniuc

Departam

ente Juridice

29

Page 32: Drum In Drept

1. Domnule Popescu, are nevoie societatea noastră de jurişti specializaţi în drept europe-an?

Dreptul european este un domeniu complex, aflat în continuă evoluţie. Cred că o solidă şi aprofundată cunoaştere a dreptului european este nu doar profitabilă, ci mai ales indispensabilă practicienilor dreptului din statele membre ale Uniunii Europene, indiferent de domeniul în care îşi exercită efectiv profesia. Întrucât în ţara noastră şcoala de drept nu are o tradiţie în stud-ierea acestei ramuri a dreptului, dezvoltarea aptitudinilor în acest domeniu trebuie să fie o preocupare individuală constantă indiferent dacă se doreşte sau nu o specializare în drept european.

2. Există domenii mult mai specifice în care ne putem pregăti ca viitori jurişti?

Diversitatea politicilor comunitare, specifici-tatea acestora şi dinamica dezvoltării lor va de-termina o nevoie din ce în ce mai mare de spe-cializare în ariile reglementate la nivel european. Cu atât mai mult, domeniile tehnice cum sunt mediul şi concurenţa sunt, într-adevăr, printre domeniile care necesită, pe lângă cunoştinţe ju-ridice, cunoştinţe interdisciplinare. În activitatea pe care o desfăşurăm în strânsă colaborare cu experţii din cadrul ministerelor competente, este foarte important să asigurăm expertiză pentru toate domeniile în care pot fi declanşate acţiuni, pentru a evita pronunţarea unor condamnări împotriva României.

3. Care sunt oportunităţile de carieră juridică pe care le-ar avea un astfel de tânăr în România?

Instituţia în care un tânăr cu o formare în drept european poate desfăşura o activitate care să corespundă cel mai bine profilului său este De-partamentul pentru Afaceri

Europene al Guvernului (DAE), instituţie care are responsabilitatea coordonării la nivel naţional a afacerilor europene. Întrucât vorbim despre tin-eri jurişti, pot spune, desigur fără să neg nota de subiectivism, că cel mai provocator depar-tament este Serviciul Contencios Comunitar,

Andrei Popescu este Subsecretar de Stat, Agentul României la Curtea de Justiţie a Uni-unii Europene. În calitate de agent guverna-mental al României în faţa Curţii de Justiţie, a Tribunalului Uniunii Europene şi a celorlalte instituţii ale Uniunii Europene, coordonează şi supraveghează opiniile României ce vor fi susţinute în faţa acestor instanţe.

Dep

arta

men

te Ju

ridi

ce

30

Page 33: Drum In Drept

La ora actuală, piaţa românească şi cea europeană au o nevoie sporită de specialişti în domeniul dreptului european.

7. Unde recomandaţi unui viitor absolvent să urmeze un master?

Parcurgerea unui program de masterat în străinătate va fi întotdeauna o experienţă fecundă, nu numai intelectual şi profesional, ci şi uman – posibilitatea de a interacţiona cu oa-menii într-o limbă diferită, într-o cultură diferită, contribuind la dezvoltarea individuală.

În ceea ce priveşte recomandarea unor pro-grame de master, voi menţiona câteva: cele oferite de Colegiul Europei de la Bruges (Bel-gia) sau Natolin (Polonia), Universitatea Oxford, London School of Economics sau King’s College (Marea Britanie), Universitatea Paris 2 Panthéon – Assas, considerată una dintre cele mai bune din Franţa în domeniul dreptului, Universitatea din Strasbourg – Facultatea de Drept, care oferă programe de masterat specializate.

De Denisa Hreniuc

care sprijină Agentul Guvernului pentru Curtea de Justiţie şi Tribunalul Uniunii Europene în ac-tivitatea sa de reprezentare a României în faţa instanţelor şi a instituţiilor Uniunii Europene.

În cadrul DAE funcţionează şi o Direcţie de Drept European şi Armonizare Legislativă, precum şi direcţii care au atribuţii de coordonare a procesu-lui de formulare a politicilor şi strategiilor din do-meniul afacerilor europene, inclusiv pregătirea poziţiei coerente şi unitare a României în cadrul structurilor Uniunii Europene.

Dacă aleg însă domeniul privat, tinerii jurişti specialişti în drept european pot deveni parte din echipa unor cabinete de avocatură sau a unor firme de consultanţă juridică.

4. Dar la nivel european?

Periodic, instituţiile Uniunii Europene organizea-ză, prin Oficiul European de Selecţie a Personalu-lui (EPSO), concursuri pentru ocuparea posturilor vacante. Dintre acestea, posturile de expert în cadrul Serviciului Juridic al unei instituţii UE şi cele de jurist-lingvist ar corespunde cel mai bine profilului. 5. În acest domeniu atât de dinamic, care sunt ariile juridice emergente, în plină dezvoltare la nivel european?

Printre ramurile de drept care au dobândit o mai mare semnificaţie în contextul Uniunii Eu-ropene se numără protecţia drepturilor fun-damentale ale omului, dreptul european al telecomunicaţiilor, dreptul european al mediu-lui, mai ales schimbările climatice. Lista poate continua.

6. Ce paşi ar trebui să urmeze un tânăr absol-vent pasionat de dreptul comunitar imediat după terminarea facultăţii?

Nu cred că putem vorbi de o reţetă unică în această privinţă. Bineînţeles că un pas de urmat ar fi participarea, după terminarea facultăţii de Drept, la un modul de specializare în dreptul european sau în diferite subdomenii aparţinând acestuia.

Este important ca, în perioada aceasta, dacă nu chiar din timpul facultăţii, tânărul absolvent să ia contact cu ceea ce înseamnă să lucrezi în dome-niul dreptului european. Poate, astfel, să urmeze stagii de practică fie la instituţii ale Uniunii Euro-pene sau să participe la programele de ,,intern-ship” în cadrul companiilor private, al birourilor de avocatură etc.

Departam

ente Juridice

31

Page 34: Drum In Drept

32

Interesting work? Yes. An opportu-nity to grow? Definitely. A beliefin work/life balance? Absolutely.We encourage you to think aboutyour promising career. Your future.And your life.

Get a brilliant start

KPMG is one of the world’s lead-ing professional services organiza-tions – a global network of mem-ber firms operating in 146 coun-tries with more than 140.000 peo-ple. KPMG in Romania employs600 people in six locations: Buch-arest, Timisoara, Cluj, Iasi, Cons-tanta and Chisinau, and deliversquality Audit, Tax and Advisoryservices.

Nemoianu Attorneys at Law is thecorrespondent law firm of KPMGin Romania. It is a highly respectedprovider of legal services to a widerange of international corporations,foreign and local investors, as wellas to the authorities.

To continue to provide the highquality services which our clientsexpect, and to enhance our posi-tion as an Employer of Choice,KPMG and its correspondent lawfirm in Romania are committed toattracting top talent and investingin people.

In a world where integration andglobalization – of products, servic-es, and technologies of all kinds –continue to rapidly transform busi-nesses worldwide, many peoplesee lawyers as fiercely independ-ent mavericks, operating exclusive-ly within their own tight fields ofexpertise. Our team representsthe new breed of business advi-sors who have emerged from localtradition and combined it withinternational standards and knowl-edge. Our legal professionals formpart of the next generation oflawyers who live and work intoday’s changing world, promotinga radical innovative approach tolegal services tailored to businesschallenges.

“We talk legal and walkbusiness.”

We view our legal services as partof a range of integrated businessservices which have been devel-oped with one simple vision - todeliver clear commercial advantageto our clients. Where our clients sodesire, we operate on a multi-disci-plinary basis and put togethersharp teams which are not basedon the arbitrary dictates of tradi-tional practice areas, but focusedon the client’s current needs andlong-term goals, as understanding

industry specifics is the key to theway we help our clients succeed.We assist our clients by engineer-ing intelligent, cost-efficient andpractical solutions that are gearedto sustainable business interestsand explore any potential for lever-age within risk-secured legal tech-nicalities.

We feel the country's economicpulse and understand the chal-lenges faced by anyone working intoday's dynamic global businessenvironment. At the same time,our connection with KPMG makesus part of one of the world's mostextensive legal services networks– we provide coordinated profes-sional services, relying on theadded value of KPMG advisoryresources specialized in perform-ance & technology,risk&compliance, tax, and transac-tions & restructuring.

What we are looking for

So what exactly are we looking forwhen recruiting new bright peo-ple? Naturally, we want you tohave drive, skills and capabilities.As a new team member of KPMGand Nemoianu Attorneys at Lawyou will start your business andprofessional learning the momentyou walk through our door.

Perhaps the description “open pro-fessional mind” best sums up theexcellent qualities we expect youto have – plenty of aptitude, but adesire to achieve yet more. Ourpeople are passionate about clientservice and proactive by nature.And, of course, we welcome peo-ple from a diverse range of back-grounds, able to work in a fastmoving international environment.

The challenge of being abusiness lawyer

If this is your passion, then youcan build an exciting career withKPMG and Nemoianu Attorneys atLaw. You can extend your horizonsin various complex and integratedbusiness matters pertaining to cor-porate governance, commercial,banking and capital markets, publicsector, mergers and acquisitions,employment, competition, restruc-turing, and many other fields.

We are constantly striving for qual-ity and welcome you to help usmake the difference.

If you would like to join our team,please send your CV in English [email protected], by 30 June 2010.

Design your future with KPMG© 2010 KPMG Romania S.R.L., a Romanian limited liability company and a member firm of the KPMG network of independent member firms affiliated with KPMG International Cooperative (“KPMG International”), a Swiss entity. All rights reserved. Printed in Romania.

and Nemoianu Attorneys at Law

design future:Layout 1 4/29/2010 5:09 PM Page 1

Page 35: Drum In Drept

33

Interesting work? Yes. An opportu-nity to grow? Definitely. A beliefin work/life balance? Absolutely.We encourage you to think aboutyour promising career. Your future.And your life.

Get a brilliant start

KPMG is one of the world’s lead-ing professional services organiza-tions – a global network of mem-ber firms operating in 146 coun-tries with more than 140.000 peo-ple. KPMG in Romania employs600 people in six locations: Buch-arest, Timisoara, Cluj, Iasi, Cons-tanta and Chisinau, and deliversquality Audit, Tax and Advisoryservices.

Nemoianu Attorneys at Law is thecorrespondent law firm of KPMGin Romania. It is a highly respectedprovider of legal services to a widerange of international corporations,foreign and local investors, as wellas to the authorities.

To continue to provide the highquality services which our clientsexpect, and to enhance our posi-tion as an Employer of Choice,KPMG and its correspondent lawfirm in Romania are committed toattracting top talent and investingin people.

In a world where integration andglobalization – of products, servic-es, and technologies of all kinds –continue to rapidly transform busi-nesses worldwide, many peoplesee lawyers as fiercely independ-ent mavericks, operating exclusive-ly within their own tight fields ofexpertise. Our team representsthe new breed of business advi-sors who have emerged from localtradition and combined it withinternational standards and knowl-edge. Our legal professionals formpart of the next generation oflawyers who live and work intoday’s changing world, promotinga radical innovative approach tolegal services tailored to businesschallenges.

“We talk legal and walkbusiness.”

We view our legal services as partof a range of integrated businessservices which have been devel-oped with one simple vision - todeliver clear commercial advantageto our clients. Where our clients sodesire, we operate on a multi-disci-plinary basis and put togethersharp teams which are not basedon the arbitrary dictates of tradi-tional practice areas, but focusedon the client’s current needs andlong-term goals, as understanding

industry specifics is the key to theway we help our clients succeed.We assist our clients by engineer-ing intelligent, cost-efficient andpractical solutions that are gearedto sustainable business interestsand explore any potential for lever-age within risk-secured legal tech-nicalities.

We feel the country's economicpulse and understand the chal-lenges faced by anyone working intoday's dynamic global businessenvironment. At the same time,our connection with KPMG makesus part of one of the world's mostextensive legal services networks– we provide coordinated profes-sional services, relying on theadded value of KPMG advisoryresources specialized in perform-ance & technology,risk&compliance, tax, and transac-tions & restructuring.

What we are looking for

So what exactly are we looking forwhen recruiting new bright peo-ple? Naturally, we want you tohave drive, skills and capabilities.As a new team member of KPMGand Nemoianu Attorneys at Lawyou will start your business andprofessional learning the momentyou walk through our door.

Perhaps the description “open pro-fessional mind” best sums up theexcellent qualities we expect youto have – plenty of aptitude, but adesire to achieve yet more. Ourpeople are passionate about clientservice and proactive by nature.And, of course, we welcome peo-ple from a diverse range of back-grounds, able to work in a fastmoving international environment.

The challenge of being abusiness lawyer

If this is your passion, then youcan build an exciting career withKPMG and Nemoianu Attorneys atLaw. You can extend your horizonsin various complex and integratedbusiness matters pertaining to cor-porate governance, commercial,banking and capital markets, publicsector, mergers and acquisitions,employment, competition, restruc-turing, and many other fields.

We are constantly striving for qual-ity and welcome you to help usmake the difference.

If you would like to join our team,please send your CV in English [email protected], by 30 June 2010.

Design your future with KPMG© 2010 KPMG Romania S.R.L., a Romanian limited liability company and a member firm of the KPMG network of independent member firms affiliated with KPMG International Cooperative (“KPMG International”), a Swiss entity. All rights reserved. Printed in Romania.

and Nemoianu Attorneys at Law

design future:Layout 1 4/29/2010 5:09 PM Page 1

Page 36: Drum In Drept

Alexandru BEREACo-head Direcţia Juridică BCR

Alexandru Berea este în prezent co-head al Direcţiei Juridice şi provine dintr-o familie unde mama şi bunicul au fost avocaţi, îndrăgind această meserie de mic copil.

Încă din al doilea an de facultate a fost atras de posibilitatea unei cariere într-o instituţie de credit, astfel că, la câteva luni după promovarea examenului de licentă s-a angajat la Banca Comercială Română.

În prezent lucrează la BCR de mai bine de 8 ani.

În ceea ce priveşte etapele parcurse, Alexandru ne-a spus :

,,Cariera mea s-a clădit etapă cu etapă, parcurgând toţi paşii: consilier juridic stagiar într-o sucursală BCR, consilier juridic definitiv (3 ani), consilier juridic în cadrul Direcţiei Juridice (2 ani), şef de echipă (a fost şi prima experienţă pe o poziţie de management, ocupându-mă în special de partea legală a proiectelor de redesign și integrare în perioada post-privatizare), şef de departament (2 ani, reve-nind la prima mea dragoste – activitatea de consultanţă pe partea de core banking). De aproape jumătate de an am fost numit co-head al Direcţiei Juridice, gestionând pe lângă consultanţă bancară, şi partea legată de litigii.”

Dep

arta

men

te Ju

ridi

ce

34

Page 37: Drum In Drept

O comparaţie între juristul dintr-o casă de avocatură şi cel dintr-o bancă în viziunea lui Alexandru Berea:

Deşi Alexandru a lucrat de la început la BCR, totuşi, datorită fapului că este familiarizat cu mediul avocaţial şi al faptului că BCR colaborează strâns cu cele mai mari case de avocatură naţionale şi internaţionale, ne-a trasat princi-palele avantaje şi dezavantaje ale muncii sale.

,,În primul rând, voi începe cu cel mai impor-tant avantaj de a fi in-house legal counsel: eşti aproape de afacere. Eşti mult mai aproape decât un external lawyer, ai puterea să influenţezi cursul lucrurilor, ai mijloacele de a alege cea mai bună strategie pentru clientul tău, astfel încât să realizezi tranzacţiile în condiţii optime. Eşti parte integrantă din proiecte, iar succesul lor ţi se datorează parţial şi ţie. Vezi cum se implementează lucruri pe care tu le-ai gândit împreună cu colegii de pe partea de business şi suport, eşti în preajmă şi profiţi de pe urma re-zultatelor propriului aport.

Apoi, din punct de vedere al managementului, ai o arie foarte largă de acţiune. Poţi stabili strate-gia de dezvoltare a funcţiei legal la nivel de bancă pe termen mediu şi lung. Iar prin aceasta ai posi-bilitatea de a îmbunătăţi constant performanţele băncii şi, nu în ultimul rând, roadele muncii se vor vedea şi în afara ei – mă gândesc aici la cul-tura economică a clienţilor noştri.

În acelaşi timp, lucrând într-o instituţie de cred-it, ajungi să acumulezi experienţă nu numai în domeniul strict juridic ci, aşa cum spunem noi, „înveţi bancă”. Acest lucru, din punct de vedere al carierei, este un avantaj excelent, deoarece în timp îţi deschide noi orizonturi de dezvol-tare profesională către aria de business, risc, operaţiuni.

Din punct de vedere al tehnicitătii serviciilor pe care le oferă un consilier juridic în cadrul unei bănci de talie mare, la fel ca şi în casele de avocatură, suntem supuşi mereu provocărilor, lucrăm într-un mediu constant alert, suntem în avangarda ideilor juridice (având în vedere dezvoltarea continuă a sectorului financiar și implementarea multor soluţii de pe pieţele dez-voltate), iar eforturile noastre se îndreaptă con-stant către îmbunătăţirea cadrului legislativ.

Fiind parte într-un contract de muncă, consilierul juridic, are o flexibilitate mai redusă din punct de vedere al alegerii clienţilor şi tranzacţiilor sau al stabilirii timpului de lucru – dar aceasta nu este o problemă dacă

vrei să lucrezi doar în domeniul sistemului finan-ciar, căci o asemenea flexibilitate lipseşte la un anumit nivel şi în cazul unor case de avocatură de dimensiuni mai mari.

Referitor la mentalitate – aceasta este similară avocaţilor: noi trebuie să servim clientul la cele mai bune standarde. Singura diferenţă este că, clientii noştri sunt clienţi interni, respectiv di-verse departamente din cadrul băncii.”

Direcţia Juridică din cadrul BCR, din care Alex-andru face parte, este structurată pe două arii principale :

1. consultanţă bancară şi proceduri legale;2. consultanţă nebancară.

1. Consultanţă bancară înseamnă: ,,asistenţă juridică legată de produsele şi serviciile băncii, de la dezvoltarea şi implementarea acestora până la suportul acordat în structurarea tranzacţiilor şi negocierea contractuală, iar ca arii deservite acoperim cel mai larg spectru posibil, de la retail banking şi până la sindicalizări, piaţă de capital, trade finance sau investment banking.”

Procedurile legale reprezintă gestionarea litigi-ilor şi a procedurilor arbitrale.

2. Consultanţa nebancară are în vedere ser-viciile legate de implementarea proiectelor de dezvoltare ale băncii, dreptul muncii, dreptul concurenţei, relaţia dintre BCR şi autorităţi, iniţiative legate de îmbunătăţirea cadrului leg-islativ etc.

Alexandru lucrează atât cu ramurile dreptului privat, în special drept comercial şi drept civil, cât şi cu dreptul european, mai ales în domeniul dreptului concurenţei şi al protecţiei consuma-torilor. El ne-a relatat că: ,,în cadrul unei bănci se lucrează neaşteptat de puţin cu dreptul bancar. Din totalul volumului serviciilor oferite de către Direcţia Juridică, cele care presupun cunoştinţe aprofundate de drept bancar se situează undeva sub 3%. În general băncile au o singură persoană specializată în drept bancar.”

Alexandru Berea este, așadar, unul dintre ju-ristii care, după cum chiar el a afirmat ,,nu îmi place, ci iubesc ceea ce fac” şi care a avut încă de la început o viziune asupra carierei pe care a urmat-o.

Vom mai citi despre el peste câţiva ani.

De Tudor Burlacu

Departam

ente Juridice

35

Page 38: Drum In Drept

1. De unde poate afla un student la Drept despre oportunităţile oferite de BCR?

Banca Comercială Română (BCR) a dezvoltat atât pentru studenţi şi proaspăt absolvenţi, cât şi pentru persoane cu experienţă, o secţiune specială dedicată „Cariere” pe site-ul băncii. Aici puteţi accesa aplicaţia noastră de recrutare şi puteţi afla informaţii utile despre procesul de recrutare şi selecţie din BCR.

În cazul în care doriţi să discutaţi direct cu angajaţi BCR, atât specialiştii de re-crutare, cât şi colegii din busi-ness dornici să împărtăşească

căror experienţă şi abilităţi se potrivesc profilului. Evaluarea din cadrul unui interviu se concentrează pe aprecierea unor comportamente specifice şi nu pe aprecieri generale. Se susţin interviurile de angajare împreună cu managerii, se negociază pachetul salarial şi, în cele din urmă, se întocmesc formalităţile de angajare. Apoi urmează prima zi în BCR.

3. Care sunt criteriile după care este evaluat un proaspăt absolvent care doreşte să se angajeze la BCR?

În general, criteriile de selecţie pentru posturile disponibile în BCR sunt studiile relevante în domeniu, experienţă în dome-niu (fie în muncă, fie în proi-ecte şcolare sau extraşcolare, fie prin implicarea în activităţi care au facilitat căpătarea de cunoştinţe în domeniu), nive-lul abilităţilor personale şi al competenţelor necesare pos-tului respectiv.

4. Ce ne puteţi spune despre inerenta evaluare subiectivă? Cât işi are locul atunci când decideţi între un candidat sau altul?

Pentru noi, calitatea, atât a candidaţilor cât implicit a pro-cesului de selecţie, este foarte importantă. Din acest motiv am implementat la nivelul băncii o procedură comprehensivă de recrutare şi de selecţie, unul dintre aspecte fiind că fie-care candidat susţine minim 2 interviuri. În acelaşi timp, utilizăm un mix de instrumente de evaluare, în funcţie de specificul fiecărei poziţii - in-strumente care indică nivelul de cunoştinţe pe un anumit domeniu (ex. limba engleză, Excel etc.), teste de cunoştinţe de specialitate sau teste de in-ventar al personalităţii, având scopul de a stabili nivelul de compatibilitate cu postul va-cant. Toate aceste probe sunt

din experienţa lor, aceştia vă aşteaptă la târgurile de joburi şi alte evenimente dedicate studenţilor. Mai multe detalii despre aceste evenimente sunt disponibile pe site-ul nostru.

2. Care este rolul Departa-mentului de Resurse Umane în angajarea unui jurist?

Departamentul de Resurse Umane are rolul de partener strategic al businessului. Din punct de vedere al procesului de recrutare, totul începe de la identificarea nevoilor clienţilor noştri interni. Urmează sta-bilirea profilului candidatului ideal, prospectarea pieţei şi identificarea candidaţilor a

Dep

arta

men

te Ju

ridi

ce

36

Page 39: Drum In Drept

cealaltă parte).

BCR are o serie de pro-grame destinate studenţilor şi proaspăt absolvenţilor, programe ce nu presupun o experienţă anterioară în do-meniu. Ca şi studenţi, puteţi veni în BCR pentru practică de 3 săptămâni, oricând în timpul anului, puteţi participa la şcoli de vară şi programe de intern-ship plătit.

Ca şi absolvenţi, aveţi oportu-nitatea de a lua parte în pro-gramul de management train-ee desfăşurat la nivel de Erste Grup – Group Junior Trainee. În acest caz, experienţa anterioară poate reprezenta un avantaj.

9.Oferiţi-le viitorilor absolvenţi 3 motive pentru care ar trebui să opteze în a lucra ca juriști la BCR.

Echipă de management tânără şi dinamică. Implicarea în activităţi complexe. Oportuni-tatea de a te dezvolta pe cât mai multe arii.

menite să alcătuiască o imag-ine cât mai complexă a fiecărui candidat, acordând procesului de selecţie un grad minim de subiectivism.

5. Cei cu o dublă specializare (drept şi economie de exem-plu) au un avantaj faţă de ceilalţi concurenţi?

Este foarte important să vă concentraţi studiile pe do-meniul care vă pasionează, iar dacă obţineţi mai multe specializări, cu atât mai bine. Studiile economice combinate cu cele juridice reprezintă un avantaj din punct de vedere al înţelegerii complexităţii proce-selor bancare, dar sunt doar unul dintre criteriile de selecţie care sunt luate în vedere.

6. Ce pondere au în evaluarea unui aplicant notele obţinute în timpul facultăţii?

Putem spune că notele obţinute în timpul facultăţii sunt destul de importante, dar cea mai relevantă este motivaţia de a dezvolta o carieră.

7. Există vreo diferenţă de abordare între un candidat fară nicio experienţă de vol-untariat şi un altul care s-a dovedit foarte implicat din acest punct de vedere? Dacă da, în ce ar consta această diferenţă?

Apreciem candidaţii care se implică în activităţi de voluntar-iat pentru că ne dorim oameni deschişi, cu spirit antrepreno-rial şi ambiţioşi. În acelaşi timp, una dintre trăsăturile care ne definesc ca şi companie este implicarea în comunitate şi ne bucurăm să cunoaştem oame-ni cu acelaşi set de valori.

8. În ce măsură este importantă o experienţă juridică anterioară a candi-datului? (student pe de o parte, proaspăt absolvent de

Departam

ente Juridice

37

Page 40: Drum In Drept

Î: Ce anume v-a determinat să alegeţi o carieră juridică?

R: Evoluţia mea spre cariera juridică cred că a fost una firească. Am început cu studii în artele plastice, domeniu în care am activat aproape un deceniu, apoi am profesat ca redactor de ştiinţe juridice la o editură prestigioasă. La începutul activităţii mele în domeniul juridic am fost interesat de dreptul proprietăţii intelectuale, apoi am migrat încet spre dreptul tehnologiei informaţiei.

Dep

arta

men

te Ju

ridi

ce

38

Page 41: Drum In Drept

tor de servicii, un „mercenar”, cu bunele şi cu relele acestei situaţii, iar consilierul este parte a organizaţiei şi în multe din situaţii se raportează la organizaţie ca la propria „gospodărie”.

Principalele îndatoriri ale consilierului juridic sunt: instruirea managerilor şi a angajaţilor în spiritul responsabilităţii faţă de lege, gestionar-ea problemelor juridice cotidiene ale companiei, administrarea serviciilor externe de asistenţă juridică, gestionarea problemelor de admin-istrare internă a companiei şi managementul situaţiilor de criză.

Î: O întrebare foarte simplă, dar al cărei răspuns va potoli curiozitatea multor studenţi. Ce anume lucraţi zi de zi? Cu ce vă ocupaţi? Cât din ceea ce faceţi are legătură cu dreptul şi cât nu?

R: În cea mai mare parte a timpului fac manage-ment, iau decizii, acord suport colegilor din de-partamentul meu sau dau consultaţii colegilor din alte departamente. Î: Un sfat pentru juriştii de mâine ce se vor alătura companiei.

R: Cred că pasiune este cheia care deschide poarta către succes.

de Tudor Burlacu

Î: Care erau proiecţiile dumneavoastră de vii-tor în timpul facultăţii? Care era punctul în care voiaţi să ajungeţi după terminarea ei? A fost vorba de întâmplare sau aţi gândit strategic, aţi planificat în această privinţă?

R: În timpul facultăţii de Drept am lucrat. În pri-ma perioadă am fost designer, iar apoi, redactor de ştiinţe juridice. Această situaţie m-a ajutat destul de mult să îmi clarific ce vreau de la facul-tate şi ce am de făcut după absolvire. Planul iniţial a fost să mă specializez în IP law. Însă odată cu apariţia şi dezvoltarea internetu-lui am avut ocazia să iau contact cu problem-atica juridică a comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei.

Î: Relataţi-ne cele mai notabile momente din parcursul dumneavoastră profesional juridic.

R: Alegerea ţine strict de personalitatea mea. Cred că un consilier adevărat construiește în interiorul unei organizaţii. Costruieşte o echipă, în primul rând, iar apoi creează şi consolidează relaţii profesionale bazate pe etica şi respect-area legii, atât în interiorul organizaţiei în care activează, cât şi în relaţiile de business ale acelei organizaţii.

Î: Cum aţi ajuns să lucraţi la BitDefender? De ce aţi ales BitDefender?

R: Într-un anumit moment am decis să îmi con-tinui activitatea într-o companie de IT, am luat această decizie crezând că acolo îmi pot fructi-fica cel mai bine cunoştinţele de IT&C law. Am aplicat şi am fost recrutat de compania SOFT-WIN pentru postul de consilier juridic. În scurt timp am devenit director al nou creatului depar-tament juridic. După câţiva ani, din SOFTWIN s-a desprins Bitdefender care a devenit o entitate juridică distinctă.

Î: Ce s-a întâmplat imediat după terminarea facultăţii de Drept? Aţi lucrat de la început pen-tru BitDefender?R: După terminarea facultăţii am continuat o perioadă activitatea de redactor de ştiinţe jurid-ice, apoi am decis să mă dedic doar activităţilor juridice şi am început să profesez ca jurist.

Î: Aţi putea să faceţi o comparaţie între juristul dintr-o casă de avocatură şi cel dintr-o com-panie? (De la mod de lucru, la tipul de drept pe care îl foloseaţi, mentalitate etc. Avantaje şi dezavantaje de o parte şi de alta.)

R: Diferenţa fundamentală între un consilier ju-ridic şi un avocat este că avocatul este un presta-

Departam

ente Juridice

39

Page 42: Drum In Drept

40

Page 43: Drum In Drept

41

Page 44: Drum In Drept

42

Page 45: Drum In Drept

43

Page 46: Drum In Drept

Unul dintre juriștii care reușește să te inspire prin energia și pasiunea sa, Irina Anghel a fon-dat propriul cabinet de avocatură specializat în Private Equity, are o activitate impresionantă la nivelul organizaţiilor internaţionale pentru tinerii avocaţi, dar și pentru antreprenori și în domeniul investiţiilor de Private Equity, iar de un an este la Harvard fiind selectată în cel mai prestigios program de leadership din lume. De-loc tipic pentru un avocat am spune!

Juri

ști p

e ca

re îi

adm

irăm

44

Page 47: Drum In Drept

să compensez această ,,lipsă” și, în mod cert o astfel de greșeală e mult mai costisitoare pentru absolvenţii de azi. Atunci credeam că lucratul în facultate se justifica doar dacă nu te puteai des-curca altfel financiar. Greșeam fundamental. Experienţa noastră la birou cu noii veniţi arată că în general, cei care au lucrat (chiar în alte do-menii), au performanţe superioare celor care nu au lucrat niciodată, dar au rezultate academice spectaculoase. Când lucrezi, înveţi să faci parte dintr-o echipă, să îţi asumi responsabilităţi și trebuie să te antrenezi la capitolul acesta ex-trem de important odată cu antrenamentul pur intelectual pe care îl faci în școală.

Am întâlnit tineri care, întrebaţi la interviu de ce nu au lucrat în facultate, spun că nu au găsit nimic ,,de nivelul lor” în ,,domeniu”. Astfel de absolvenţi vor avea o dură perioadă de adaptare și, cel mai probabil, primul job va fi un coșmar indiferent ce vor face. Dacă ar fi să dau timpul înapoi, eu aș investi cel puţin o vacanţă de vară într-un job nesofisticat, care să nu presupună niciun fel de ,,autoritate”, dar care să îmi permită să interacţionez cu oameni cât mai diferiţi și să ,,vând”. Un astfel de job te învaţă să fii un bun observator al oamenilor, să știi să te porţi cu fiecare, să nu iei lucrurile personal (pentru că poate unul sau altul au o zi proastă și asta nu are legătură cu tine), să lucrezi sub presiune și să ad-ministrezi o situaţie de criză, să fii disciplinat și organizat, conducând la formarea unei atitudini orientate către rezolvarea problemelor.

Al doilea regret e că nu m-am implicat în activităţi extra-curriculare în facultate. Acum exista mult mai multe organizaţii neguvernamentale și e mai ușor student ca să ai o cauză pe care să ţi-o asumi și să încerci să te implici în susţinerea ei. În plus, activităţile extra-curriculare și experienţa de lucru în diverse domenii sunt și criterii impor-tante de selecţie la orice școală bună pentru un master sau alt program de studii în străinătate. Biroul nostru asigură internship-urile în România pentru studenţii de la Universitatea Georgetown, și în fiecare an aplicaţiile pe care le primesc mă impresionează prin diversitatea preocupărilor studenţilor americani. Prin urmare, îi sfătuiesc pe românii interesaţi de studii în străinătate să nu neglijeze aceste aspecte.

În încheiere, ce le recomandaţi studenţilor care în curând vor deveni avocati? Luaţi-vă în serios munca, responsabilităţile faţă de clienţi și colegi, dar nu vă luaţi pe voi înșivă prea tare în serios. În felul asta veţi fi mai agre-abili și mai fericiţi.

De Irina Dobre

Care vă erau planurile de viitor din timpul facultăţii?

Când am dat la Drept cred că mai degrabă m-am încăpăţânat să fac ceva ce părea fascinant și oarecum greu de atins (concurenţa era feroce la admitere). Și de atunci, cariera mea a fost dominată de dorinţa de a face ceva fascinant și oarecum greu de atins, dar recunosc că nu am plănuit deloc în facultate ce a urmat.

Ar fi fost și greu: m-am specializat în private equity (o zonă de nișă în domeniul fuziunilor și achiziţiilor de care nici măcar nu am auzit în facultate), ulterior am fondat un cabinet de avocatură care să reprezinte fonduri și antre-prenori în acest tip de tranzacţii specializate și mi-am condus echipa în proiecte de pionierat în România, inclusiv una din primele cotări la bursă a unei societăţi private românești. Apoi am studiat tehnicile de negociere la Harvard, am creat și predat cursuri de drept și de negociere pentru oamenii de afaceri și am început să mă implic în asociaţiile internaţionale de avocaţi, ajungând în poziţia de Președinte al Comisiei Viitorul Profesiei al Asociaţiei Internaţionale a Tinerilor Avocaţi (Association Internationale des Jeunnes Avocats) de unde am coordonat proi-ecte importante globale legate de tinerii avocaţi și drepturile lor, proiecte care au fost derulate împreună cu International Bar Association, Union Internationale des Avocats și American Bar Association.

Dincolo de domeniul juridic, sunt Secretarul General al Asociaţiei Sud-Est Europene de Pri-vate Equity, iar în 2008 am fost unul dintre cei 4 ambasadori mondiali ai Global Entrepreneur-ship Week, eveniment organizat în 77 de ţări.Concluzia mea este că în lumea de astăzi, în permanentă schimbare, flexibilitatea îţi de-schide calea către o mulţime de posibilităţi care se creează în fiecare zi. Daca însă ești fixat pe o idee, pe o reţetă de success, riști să te agaţi de un val care urmează să se spargă în curând. Ceea ce cred că e important în perioada facultăţii este să îţi dezvolţi abilitatea de a gândi critic, și să îţi întărești nucleul de valori, să stabilești care sunt principiile de viaţă de la care să nu te abaţi. Drumul concret însă este atât de lung și atât de influenţat de factori externi, încât aș îndrăzni să spun că e nerealist, dacă nu chiar contraproduc-tiv, să stabilești de la început ce vei face toată viaţa.

Ce regretaţi că nu aţi făcut în facultate?

Greșeala supremă a fost că nu am lucrat deloc în timpul facultăţii. Ulterior am tras extrem de tare

Juriști pe care îi admirăm

45

Page 48: Drum In Drept

Pe doamna Iulia Motoc am întâlnit-o pentru prima dată la Institutul Cultural Român, în cadrul dez-baterii de lansare a cărţii ,,Constituţia Europei” a profesorului de drept de la New York University, J.H.H. Weiler. Abia apoi am descoperit că este profesor de Drept Internaţional Public la Universi-tatea București și membru al Comitetului pentru Drepturile Omului de la ONU.Un jurist cu o experienţă academică internaţională, predând în mai multe rânduri la New York Uni-versity sau la Institutul European din Florenţa, doamna Iulia Motoc se regăsește printre ,,Juriștii pe care îi admirăm”.

În ultimii ani am avut plăcerea să întâlnesc studenţii români de la facultăţile de drept din ţară în multe facultăţi de pres-tigiu din străinătate, de la NYU și Harvard, la Institutul Euro-pean de la Florenţa.Diferenţele dintre sistemul românesc de învăţământ în drept și universităţile americane este tradiţional, o diferenţă importantă. Sistemul de drept românesc aparţine unei alte familii de drept, cea romano-germanică. În ultimul timp, cel puţin la nivelul masterului în drept, în toate universităţile occidentale se poate observa o convergenţă a celor două sisteme.

La universităţile americane din Ivy League se predă dreptul dupa metoda maieutica. Profe-sorul pune câteva întrebări fun-damentale care sunt discutate de către studenţi. Acest sistem începe de la nivelul de under-graduate și la clase de peste 100 de studenţi. Recent, profe-sorul Weiler întotdeuna preo-cupat de modul de a preda, spunea că a interzis studenţilor de la nivelul undergraduate să mai ia notiţe la cursul său de drept internaţional. Numai în acest mod, studenţii pot să participe la discuţie, spunea Weiler, care este singurul mod

real de a învăţa. Am constat în timp că metoda maieutică de predare este o metodă reală de învăţare. Ce s-ar întampla în România dacă studenţii nu ar mai lua notiţe la curs?

O altă caracteristică a învăţă-mântului occidental care se pierde în învăţământul româ-nesc juridic este predarea știinţelor umane. Îmi amintesc că primul curs pe care l-am predat la NYU era despre Leo Strauss și dreptul internaţional. Școala pozitivistă a dreptu-lui nu trebuie confundată cu învăţarea mecanică a dreptu-lui. Disciplinele umaniste, care, tradiţional se predau în școlile de drept din România ajută foarte mult la o reală reflecţia a juristului asupra noţiunii de justiţie. Relaţia dintre drept și justiţie nu aparţine în exclusivi-tate dreptului natural.

Pentru a studia dreptul în SUA este necesar să fi absolvit în prealabil trei ani în altă univer-sitate. Dincolo de cunoștinţele pe care le ai, este importantă motivaţia pentru un anumit domeniu și activităţile extra-curriculare, de voluntariat pen-tru comunitate. Pentru a studia drepturile omului, voluntaria-tul a devenit obligatoriu. Este important ca un număr

mare de absolvenţi de drept să studieze în străinătate. Numărul lor este relativ redus în comparaţie cu absolvenţii de alte specialitzări. Dreptul a fost în primul rând ca o disciplină practică. Încă de la începutul anilor ’90 era obligatoriu pentru cei mai buni studenţi la Drept să studieze în străinătate. Mulţi colegi de ai mei de la Aix-en-Provence erau înscriși în maî-trise chiar dacă aceasta nu era recunoscută în universităţile din care proveneau. Firmele de avocatură cereau acest an de studiu în afara ţării, consid-erat a da măsura capacităţii de se adapta a juristului.

Studenţii care doresc să stud-ieze oriunde în străinătate, unde există programe de mas-ter interesante și în Asia, în special Japonia și Singapore, indicând globalizarea studi-ilor de drept, ar trebuie să se pregătească cu an sau doi înainte prin analizarea pro-gramelor care li se potrivesc și studiul condiţiilor de admi-tere. Este important ca toţi absolvenţii de drept să citească și dreptul comparat, care este disponibil on-line pe Lexis_ Nexis sau SSRN și disciplinele umaniste conexe dreptului.

De Irina Dobre

Juri

ști p

e ca

re îi

adm

irăm

46

Page 49: Drum In Drept

47

Page 50: Drum In Drept

Lector universitar în Drept Internaţional Public –Facultatea de Drept Universitatea București

Consultant juridic pentru departamentul juridic pentru Europa și Asia Centrală - BIRD

Bursier Fulbright în 2001

Am privit cu admiraţie şi în-credere demersul ELSA de lan-sare a noului număr al revistei „Drum în Drept”. Admiraţia era pentru consecvenţa de a continua redactarea unui astfel de ghid absolut necesar şi util studenţilor, dar şi absolvenţilor unei facultăţi de drept, iar în-crederea se datora faptului că, de la un an la altul, impli-carea voastră, a studenţilor, în descifrarea şi prefigurarea opţiunilor profesionale creşte şi se îmbunătăţeşte consider-abil.

Pot înţelege, totodată, şi ne-voia voastră de a suplini, în acest fel, ceea ce majoritatea facultăţilor din România nu oferă în acest sens, şi anume, un sprijin în orientarea voastră profesională. Acest sprijin se regăseşte în mai toate universităţile de renume din străinătate sub forma unor ser-vicii specializate de consiliere profesională puse la dispoziţia studenţilor, în cadrul cărora sunt prezentate informaţii referitoare la modul de re-dactare al unui C.V., sfaturi cu privire la cum să te prezinţi la un interviu, cum să completezi o aplicaţie pentru un master sau un loc de muncă, ce fel de locuri de muncă există, care sunt firmele de avocatură care angajează în anul respectiv şi care sunt criteriile de angajare, care sunt probele de examen la institutul de magistratură, cum ar fi mai bine să le abor-dezi etc.

Juri

ști p

e ca

re îi

adm

irăm

48

Page 51: Drum In Drept

împărtăşesc faptul că diploma de LL.M. de la University of Connecticut a contribuit decisiv la recrutarea mea ca avocat în cadrul Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvol-tare (sau, pe scurt, Banca Mondială), instituţie în cadrul căreia lucrez din 2004.

Banca Mondială este o organizaţie internaţională cu specific economic, iar despre rolul şi modul de funcţionare al acesteia predau, începând cu acest an universitar, şi în cadrul cursurilor de master ale Facultăţii de Drept din Bucureşti. Este o organizaţie care activează în peste 180 de ţări şi a cărei dinamică geopolitică incită şi provoacă constant. În ceea ce mă priveşte mi-am dorit, desigur, ca teoretician al dreptului internaţional, să am această ocazie de a-mi pune în practică noţiunile şi principiile acestei ramuri de drept, iar postura de avocat al acestei instituţii îmi oferă exact această şansă. Banca Mondială este o instituţie deschisă profesioniştilor proveniţi din orice regiune geografică, varietatea culturală fiind încurajată ca în orice altă instituţie din sistemul ONU, iar dacă acest aspect vă interesează, vă stau la dispoziţie pentru sfaturi, recomandări sau idei.

De departe însă, cea mai interesantă experienţă profesională mi-o oferă, în fiecare zi, lucrul cu voi, studenţii, pentru că sunteţi o sursă nesecată de inspiraţie şi pentru că reuşiţi, în ceea ce mă priveşte, să-mi menţineţi neobosit tonusul pro-fesional. Şi aceasta este o meserie în sine, iar pedagogia v-ar putea interesa pe unii dintre voi, astfel încât, la finalul anilor de studii, să decideţi că aţi putea încerca să-i asistaţi pe unul dintre profesorii voştri la una dintre materiile voastre preferate.

Un sfat de final vine sub forma unei pledoarii pe care o fac fiecărei generaţii de studenţi: nu vă fie teamă să îndrăzniţi şi să credeţi în voi! Dar, în acelaşi timp, încercaţi să vă cunoaşteţi cât mai bine şi să tindeţi spre o autoperfecţionare continuă.

Vă întrebaţi, poate, care ar fi interesul unei facultăţi de a pune un asemenea serviciu la dispoziţia celor care urmează oricum să părăsească curând băncile sale. Este simplu şi răspunsul se regăseşte în interesul acelor facultăţi de a se situa pe locuri fruntaşe în topurile aca-demice, dat fiind faptul că unul din criteriile de măsurare a calităţii şi competitivităţii acestora este acela oferit de numărul absolvenţilor săi de a se angaja cât mai bine pe piaţa serviciilor de specialitate. Acelaşi este şi motivul pentru care universităţile cheltuie timp şi resurse pentru crearea şi menţinerea bazelor de date cu ceea ce numim generic alumni, adică toţi cei care au învăţat şi absolvit cursurile respectivei instituţii de învăţământ.

Eu sunt un alumni al Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, pe care am absolvit-o în anul 1997, dar în acelaşi timp, şi al Facultăţii de Drept a Universităţii din Connecticut, în cadrul căreia am obţinut o diplomă de master în drept (LL.M.) în anul 2001 ca bursier Fulbright. După 3 ani de „ucenicie” profesională asiduă în cadrul Ministerului Justiţiei şi de mentoring din partea unor profesionişti precum Valeriu Stoica şi Flavius Baias, dar şi de iniţierea în ale profe-satului academic oferită magistral de profesorul Raluca Miga Beşteliu, am decis să-mi continui parcursul formării profesionale şi să aplic pentru obţinerea unui burse Fulbright prin intermediul căreia să pot urma cursurile unei facultăţi ameri-cane.

American dream versus continuarea apartenenţei la tradiţia universitară europeană poate reprezenta o decizie de răscruce în cariera profesională a unui jurist care este, astfel, pus să aleagă între două mari şcoli de drept (într-o clasificare grosso modo). De altfel, dilema aceas-ta se păstrează şi azi şi puţini sunt cei care ştiu cu exactitate parcursul căruia dintre cele două curente ar dori să-l urmeze (de altfel, acest sub-iect ar putea reprezenta o altă temă separată de discuţie).

Nu vreau să neg faptul că opţiunea aceasta nu-şi va pune, ulterior, amprenta pe designul vostru profesional, dar, în acelaşi timp, ceea ce este mai important este expunerea la un alt mediu aca-demic decât cel autohton şi consecinţele ben-efice pe care aceasta le va avea asupra viitoru-lui vostru în carieră, indiferent de coordonatele geografice ale facultăţii alese. În acelaşi timp, şi oricât de radical ar suna, este ştiut că fără o ast-fel de carte de vizită oferită de o specializare la o facultate valoroasă din străinătate multe porţi de angajare rămân inaccesibile. Şi pentru a nu vorbi decât prin prisma propriei mele experienţe, vă

Juriști pe care îi admirăm

49

Page 52: Drum In Drept

1. Domnule Dinu, cum v-aţi decis să plecati în Statele Unite pentru un LL.M.? Care a fost opor-tunitatea de care aţi profitat la acel moment?

A fost un vis mai vechi al meu, din studenţia la Facultatea de Drept a Universităţii București, de a pleca la o bursă în străinătate, cu menţiunea că în acea perioadă aveam în minte mai mult Anglia decât America, și chiar am avut două încercări în acest sens, ultima chiar la sfârșitul anului patru. Apoi am început activitatea de avocat la “Mușat și Asociaţii ,, asa că pentru o vreme, ideea plecării la bursă a fost lăsată la o parte. Până într-o zi, din noiembrie 2000, când o colegă de birou mi-a arătat anunţul din ziar al Comisiei Fulbright și m-a întrebat de ce nu încerc și eu. Așa a reînceput totul.

2. Care vă erau planurile de viitor din timpul facultătii? Ce ati urmărit la momentul la care v-aţi decis pentru domeniul juridic?

În general, în timpul facultăţii m-am orientat spre avocatură, deși turnura finală a venit odată cu oportunitatea de a intra într-un mediu profe-sional (și chiar academic, la vremea respectivă), cu totul ieșit din comun, mai ales pentru anul 1997.

2. Ce a însemnat pentru dumneavoastră acestă nouă experienţă academică? Cât de mari vi s-au părut diferenţele între cele două sisteme educaţionale și în ce anume au constat ele?

Acesta este un subiect în sine, care singur ar presupune o discuţie destul de complexă. Însă vreau să mă opresc asupra unor chestiuni cât se poate de elementare, valabile poate pentru orice student și pentru întregul corp academic, nu doar pentru studenţii în drept. În America nu se copiază niciodată la niciun examen, în America studenţii și profesorii intră la curs ex-act la ora programată (niciun minut întârziere – pare neverosimil, dar chiar așa e), în America, la Facultatea de Drept, studentul poate fi „scos la tablă” și ascultat exact ca în clasele primare de doamne învăţătoare. Cu alte cuvinte, diferenţa constă într-un lucru care mie îmi pare că a dispărut complet din chiar vocabularul limbii române: conștiinciozitate. În America, în mediul academic există foarte multă conștiinciozitate.

3. Ce tipuri de cursuri aţi urmat? Care materii v-au plăcut cel mai mult și de ce?

Facultatea de Drept a Universităţii George Washington oferea programe specializate de

Bursele Fulbright. Deși pot părea o oportunitate de neratat pe termen lung, am dorit nu doar să vi le prezentăm, ci am considerat că experienţa unui alumni Fulbright poate cu adevărat să vă convingă de cele citite anterior.

Nicolae Viorel Dinu este un astfel de alumni, iar la momentul acesta lucrează ca managing counsel în cadrul Salans. Cu o experienţă atât de drept public, cât și de drept privat în România, domnul Dinu a cunoscut și sistemul juridic american în cadrul Universităţii George Washington. Să aflăm mai multe!

Juri

ști p

e ca

re îi

adm

irăm

50

Page 53: Drum In Drept

umentare, înainte de a furniza o consultaţie sau o reprezentare juridică.

6. Cum priviti spatiul juridic românesc com-parativ cu cel american sau chiar internaţional? Cât de deschis spre nou este?

Spaţiul juridic românesc nu trebuie să se re-inventeze. Am rămas în tradiţia sistemului de drept continental, la care se adaugă acum ac-quis-ul comunitar. Nu cred că avem o problemă de refuz al schimbărilor, ci de greșită aplicare a legilor, vechi și noi, problemă pe care ceilalţi nu o au.

7. Aţi lucrat și în domeniul dreptului public în România. Care sunt avantajele sau dezavanta-jele comparative cu cel privat?

Cred că cel mai mare dezavantaj pentru juristul din sectorul public este imposibilitatea de a da dovadă de creativitate și de a aplica inteligent le-gea. Juristul din sectorul public din România, mai puţin poate judecatorul, este obligat să adopte o interpretare a legii care este în favoarea statului, chiar dacă nu este interpretarea corectă, legală.

8. Cum anume consideraţi că v-a schimbat experinţa unui LL.M. în SUA?

Printr-o formă de know-how. Nu folosesc zi cu zi ceea ce am învăţat, dar folosesc modul de abordare al problemelor, anumite soluţii de care am aflat acolo, în general un anume stil de lucru juridic.

De Irina Dobre

LL.M., cele mai bine plasate în ierarhia existentă la acea vreme fiind programele LL.M. de pro-prietate intelectuală și cel de International and Comparative Law. Cu toate acestea, am consid-erat că interesul meu profesional era mai bine servit de programul General LL.M., care lăsa studentului libertatea deplină de a-și alege cur-surile pe care le dorea. Cel mai mult mi-a plăcut cursul de Antitrust. Acest curs s-a dovedit a fi unul „complet”, din perspectiva înţelegerii modului în care funcţionează sistemul de common law al prec-edentului judiciar și al cunoașterii unor date extraordinare despre modul de funcţionare al economiei, societăţii și chiar politicii americane.

4. Sunteţi totodată și membru al Baroului din New York. Ce v-a determinat să faceţi acest pas?

În primul rând, era o oportunitate pe care nu am dorit să o ratez, pur și simplu. Însă oricine cunoaște că New York-ul este un centru finan-ciar și comercial de talie internaţională, iar o competenţă oficial recunoscută în această zonă este aproape universal acceptată.

5. În ce constau diferenţele în a practica avoca-tura în cadrul unui birou de avocatură din SUA și unul din Bucuresti?

Evident, America are cu totul alte resurse și acest lucru nu mai necesită comentarii. În general, am avut senzaţia că America pune mult mai mult ac-centul pe răspunderea avocaţilor (atât individual cât și ca firmă) și că există o mai mare atenţie spre cercetarea prealabilă a problemelor și doc-

Juriști pe care îi admirăm

51

Page 54: Drum In Drept

52

home advantage in central europe

home advantage in central europe. schoenherr is a leading corporate law firm with unmatched cover-age in Central Europe. More than 300 lawyers in 12 offices contribute their experience, knowledge, talent and know-how to bring clients innovative legal solutions. Providing a mix of high-quality advice and effective, business-oriented solutions is at the heart of schoenherr‘s philosophy. www.schoenherr.eu

AUSTRIA | BULGARIA | CROATIA | CZECH REPUBLIC | EUROPEAN UNION HUNGARY | POLAND | ROMANIA | SERBIA | SLOVAKIA | SLOVENIA | UKRAINE

Page 55: Drum In Drept

53

Page 56: Drum In Drept

Aflându-mă anul trecut la un târg de universităţi, am dat peste un pliant al programelor de LL.M. pe care Queen Mary – University of London le oferea. Pe acesta am găsit un testimonial de-al Claudiei Arnăutu despre ce a însemnat pentru ea absolvirea unui master în dreptul concurenţei. La momentul acesta, Claudia lucrează pentru casa de avocatură Wolf Theiss din București. Să aflăm mai multe!

1. Care îţi erau planurile de viitor din timpul facultăţii? Care era punctul în care îţi doreai să ajungi după terminarea ei?

În timpul facultăţii primul vis a fost să devin judecător, neştiind prea bine ce presupune, dar cu o ,,mare” de entuziasm drept susţinere. Totuşi, după ce am ajuns in instanţă şi am văzut cum se desfăşoară lucrurile în practică, mi-am reconsiderat poziţia şi mi-a surâs mai mult ideea de a fi avocat. Întrucât la vremea respectivă nu te puteai înscrie pentru examenul de admitere în barou dacă nu aveai două recomandări, iar nu am reuşit să le obţin, m-am înscris la examenul organizat de Ministerul Justiţiei, şi ca urmare a promovării m-am angajat ca şi consilier juridic stagiar.

2. Cum te-ai decis să pleci în Anglia pentru un LL.M.? Care a fost oportunitatea de care ai profitat la acel moment?

Experienţa la Ministerul Justiţiei a fost foarte benefică. Am întâlnit acolo oameni extraordinari de la care am avut multe de învăţat şi care la rândul lor mi-au acordat încrederea necesară în primii paşi în această profesie. Tot acolo am întâl-nit oameni care fuseseră la studii în străinătate şi aşa a început să încolţească ideea de a pleca la un program de master. Zis şi făcut. A fost un proces care a durat aproape un an, dar fiecare clipă a meritat osteneala. M-am hotărât sa mă duc în UK pentru că este printre singurele ţări care oferă, în ceea ce priveşte programa şcolară, o combinaţie foarte bună de drept anglo-saxon şi drept european ,,asezonată” cu unii dintre cei mai buni profesori din Europa. Am obţinut o bursă sponsorizată în mare parte de către British Foreign & Commonwealth Office şi administrată de către Consiliul Britanic.

3. Ce a însemnat pentru tine această nouă experienţă academică? Cât de mari ţi s-au părut diferenţele între cele două sisteme educaţionale şi în ce anume au constat ele?

LLM

54

Page 57: Drum In Drept

Experienţa academică în UK a însemnat începutul unui nou drum în drept, dar şi o oportunitate de dezvoltare personală într-un mediu multicul-tural. Diferenţele sistemului de învăţământ sunt vizibile încă de la primele contacte cu mediul universitar din UK începând cu modul de orga-nizare, cursurile care pot fi urmate, bibliotecile imense ce conţin vaste informaţii şi unde poţi găsi absolut orice carte despre orice subiect de interes, modul de predare a cursurilor care încurajează interacţiunea, susţine formarea pro-priilor păreri şi până la viaţa extra-curriculară care abundă în oportunităţi de dezvoltare culturală, de voluntariat, de activităţi menite ca acel an de studenţie să fie utilizat cât mai efi-cient şi mai plăcut posibil.

4. Ce tipuri de cursuri ai urmat? Care materii ţi-au plăcut cel mai mult şi de ce?

Mi-am ales patru cursuri, acesta fiind numărul maxim posibil, şi anume: dreptul comunitar al concurenţei, controlul fuziunilor la nivel internaţional, piaţa internă şi relaţiile externe ale Uniunii Europene. Preferatul a fost dreptul concurenţei întrucât era o combinaţie perfectă între economie şi drept.

5. Cum anume consideri că te-a ajutat experienţa unui LL.M. în Anglia?

Programul de master mi-a schimbat modul de gândire, am dobândit o altă viziune a ceea ce însemnă şcoală, informaţie, mod de utilizare a informaţiei, mod de viaţă şi am rămas şi cu o mulţime de prieteni adunaţi din toate colţurile lumii.

6. Ai lucrat şi în domeniul dreptului public în România. Care sunt avantajele/dezavantajele acestuia comparative cu cele din domeniul privat?

Un an a trecut foarte repede. Când m-am întors în România am hotărât că poziţia la Ministerul

Justiţiei nu se mai potrivea cu ceea ce îmi dor-eam eu şi am decis să revin asupra opţiunii de a fi avocat. În mare parte acest lucru s-a datorat şi faptului că materia care îmi plăcuse foarte mult nu avea o mare practicabilitate la nivelul unei instituţii de stat, iar avocatura părea să răspundă cel mai bine acestui deziderat.

7. În ce măsură lucrurile studiate la master îşi găsesc aplicabilitatea în ceea ce lucrezi zilnic la Wolf Theiss? Şi mai mult, cu ce te ocupi în cadrul Wolf Theiss azi?

În spiritul unei schimbări, m-am întâlnit pentru prima dată cu firma de avocatură Wolf Theiss la Londra, în timpul programului de master pe care l-am urmat la Queen Mary, University of Lon-don şi am hotărât ca la întoarcere să mă alătur echipei din Bucureşti. A fost un alt început care mi-a dat posibilitatea de a pune în practică mare parte din cunoştinţele dobândite în UK în dome-niului dreptului concurenţei. Mai mult, dintr-o întâmplare fericită am început să practic şi drept financiar bancar, în prezent împărţindu-mi tim-pul între cele două materii.

8. Prin intermediul acestui Ghid de Carieră încercăm să îndemnăm viitorii absolvenţi să îşi continue studiile juridice în străinătate, pentru ca mai apoi să implementeze lucrurile învăţate în ţară. Cum vezi tu o astfel de alegere?

Pe scurt, sper ca cele de mai sus să inspire măcar şi un singur cititor sa-şi continue studiile în străinătate sau, dacă deja s-a hotărât să o facă, să nu renunţe indiferent de dificultăţile întâmpi-nate. Fiecare efort în acest sens îl va duce mai aproape de o experienţă academică, socială şi culturală ce le va schimba cu certitudine viz-iunea asupra carierei şi va avea un impact net pozitiv asupra oportunităţilor de carieră ce pot fi urmate cu un asemenea program ,,în buzunar”.

De Irina Dobre

LLM

55

Page 58: Drum In Drept

„Lucrurile care merită cu adevărat să le obţii în viaţă sunt foarte puţine. Tocmai pentru că sunt rare merită să le obţii”

Liviu Damşa. Unul dintre oamenii care pot spune că au trăit „visul ameri-can”. După obţinerea diplomei de licenţă în Drept în România, a câştigat o viză în Statele Unite, oportunitate pe care n-a ezitat să o valorifice, astfel încât, după câţiva ani de pregătire, a fost admis la master la Universitatea din Illinois. Dar nu s-a oprit aici, iar acum îşi pregăteşte teza de doctorat în Marea Britanie. Însă, vom afla mai multe despre studiile pe care le-a urmat, experienţele trăite şi planurile sale viitor, în randurile ce urmează:

1. Povesteşte-ne despre motivele care te-au determinat pe tine să pleci în SUA.

În mod tradiţional, juriştii sunt „antrenaţi” să gândească regulile juridice ale societăţii lor, iar diferenţele de limbă, cultură etc. fac dificilă asimilarea altor culturi. Totuşi, cred că în ultimii 20 de ani, cu programele de genul Tempus sau Erasmus, s-a mai schimbat câte ceva.

LLM

56

Page 59: Drum In Drept

În ceea ce mă priveşte, nu am plecat cu gândul imediat de a-mi continua studiile - deşi acest gând m-a motivat tot timpul, ci pentru a vedea cum funcţionează efectiv sistemul într-o ţară capitalistă, dezvoltată. Am plecat pentru că îmi doream din adolescenţă să o fac şi nu mi-a fost deloc greu să ajung în State, pentru că sorţii mi-au fost cumva favorabili şi am câştigat o loterie democratică.

2. Te-ai hotărât să urmezi un LL.M. la University of Illinois. Ce înseamnă procesul de aplicaţie la universităţile americane?

A fost un proces ceva mai complicat, mi-a luat aproape 4 ani să învăţ limba şi să obţin recomandări, să completez multitudinea de formulare necesare şi să „depun” aplicaţiile pro-priu-zise. De regulă, formularul de aplicaţie este însoţit de explicaţii despre actele care trebuie ataşate, testele care se cer, taxele pentru analiza aplicaţiei etc. Toate acestea se distribuie gratuit de către facultăţi, prin poştă. În principiu, studi-ile de licenţă din România sunt recunoscute au-tomat, dacă vrei să urmezi cursuri post-universi-tare sau dacă doreşti să te înscrii la un JD (Juris Doctor), program care, la ei se poate face doar după ce ai o diplomă de licenţă.

Odată ce ai trimis aplicaţia completă urmează o scurtă aşteptare, în urma căreia şcoala îţi comunică dacă te acceptă sau nu în program. Educaţia în Statele Unite e doar pentru „elite” şi pentru cine şi-o poate permite, iar bursele sunt acordate de instituţii private, sunt puţine, dar incomparabil mai generoase decât în România. Taxele de şcolarizare sunt foarte mari, putând ajunge şi la 30 000 $.

3. Eşti expert în jurisdicţia constituţională, o specializare mai puţin convenţională pentru România; ai ştiut de la început că vrei să faci asta sau totul a venit pe parcurs? Care este opinia ta cu privire la alternativele din dome-niul juridic?

Nu sunt expert autorizat de Minister, dar am scris şi citit mult despre acest domeniu, astfel încât pot spune că îl cunosc întrucâtva. N-am ştiut încă din anii facultăţii că voi face asta, dar personal cred că subiectele te „aleg pe tine”, tot atât de mult cum „alegi” tu subiectele. Şi cam alegi ceea ce experienţa ori mediul cultural te condiţionează să alegi, fără a şti asta. Dacă m-ar fi întrebat cineva ce voi face atunci, aş fi răspuns, fără îndoială, „civil” şi „comercial”.

Părerea mea este că tot ceea ce contează cu adevărat, în orice profesie aleasă, nu este

atât informaţia primită în timpul facultăţii, cât capacităţile (skill-urile) pe care le-ai dobândit în timpul acelui studiu, cât de bine înveţi să gândeşti.

4. Ar trebui creat un cadru instituţional pen-tru cei plecaţi în străinătate şi dacă da, cum ar trebui să funcţioneze acesta?

În esenţă, cred că în privinţa celor care pleacă şi se întorc există, în general, o problemă legată de readaptarea la mediul cultural de la care au pornit.

Un prim pas ar fi înfiinţarea a două, trei institute care să funcţioneze ca un fel de şcoli de elită care să încerce să atragă cercetători reîntorşi din străinătate şi să le ofere acestora, pe lângă sala-rii decente şi ceva posibilităţi de cercetare.Dar dacă lucrurile de mai sus sunt de viitor şi pentru elite, ce am putea face imediat cred, şi pentru toată lumea, ar fi să îmbunătăţim cadrul instituţional legat de job-uri al facultăţilor; de exemplu, un serviciu naţional, creat de un consorţiu al universităţilor ori de un parten-eriat al Ministerului cu universităţile care să funcţioneze ca o interfaţă absolvent-angajator.

5. Ce vei face în viitor, după doctorat? Ce conti-nent vei alege?

Nu am avut timp să mă gândesc prea mult la ce voi face după, pentru că în prezent încerc să duc la capăt mai multe proiecte şi am de înche-iat scrierea dizertaţiei. Totuşi, pentru că un fel de „după” există întodeauna, mărturisesc că oarecum cochetez cu perspectiva întoarcerii la practică, posibil în România, dar îmi doresc să fac cercetare în continuare. Însă, indiferent de alegerea pe care o voi face, cele spuse de prima mea angajatoare din America sunt universal va-labile: „lucrurile care merită cu adevărat să le obţii în viaţă sunt foarte puţine şi niciunul dintre aceste lucruri nu se poate obţine fără efort, toc-mai pentru că sunt rare şi merită să le obţii”.

De Adina Grosu

LLM

57

Page 60: Drum In Drept

Blanche CapilosInternational Affairs Officer – School of Law University of Connecticut

Din cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii Connecti-cut, am contactat-o pe Blanche Capilos și iatã ce ne-a dezvãluit despre sistemul american de învăţământ si Universitatea Connecticut.

1. Doamnă Capilos, ce face sistemul de drept ameri-can diferit de alte sisteme?

Sistemul American este bazat pe sistemul jurisprudenţial faţă de majoritatea sistemelor euro-pene. Noţiunea noastră de ,,federalism” este unicã în faptul cã avem 55 de jurisdicţii, incluzând state și teri-torii. Complexitatea sistemului nostru legal și raportul dintre drepturile statelor și drepturile naţionale îl fac diferit de alte sisteme legale.

2. Date fiind diferenţele dintre sistemele naţionale de drept, de ce aleg studenţii sã urmeze un master în SUA?

Mulţi studenţi aleg să urmeze un master aici pentru că sunt respectate în toată lumea. Poziţia noastră economică în lume face utilă înţelegerea sistemului de drept american. Odată cu globalizarea, sistemul american a început sã fie folosit în multe tranzacţii internaţionale.

Studenţii vin și pentru cã standardele educaţiei jurid-ice sunt foarte înalte. Sunt foarte multe școli bune și multe specializãri în cadrul dreptului dintre care sã aleagã. Unii vin și ca sã își perfecţioneze limba englezã, aceasta fiind o limbă universalã.

Mulţi studenţi preferã clasele mai mici și facultatea noastră spre deosebire de ceea ce se gãsește în alte sisteme. Aici clasele de drept sunt bazate pe metoda socraticã, iar studenţii internaţionali se bucurã de pro-vocarea discuţiilor din clasã. Nu în ultimul rând, un master în SUA este de multe ori util în obţinerea unui post la întoarcerea acasă.

Decanul nostru, Jeremy Paul, crede cã este esenţial sã fii antrenat sã scrii, să interpretezi și sã aplici regulile care permit indivizilor si instituţiilor sã lucreze împre-unã. Cum ne deplasăm cãtre o economie globalã , avocaţii vor fi chemaţi sã construiascã structuri jurid-ice care pot sã rezolve provocãrile mediului, sã asigure

sãnãtatea publicã și necesitãţile de bazã ale vieţii pen-tru cei care nu le au, și sã asigure pacea și securitatea diverselor popoare din diverse locuri.Pentru aceste motive și încã multe altele, studenţii aleg sã urmeze un master în SUA.

3. Ce ramură de drept aleg studenţii care vin în SUA pentru un master sau doctorat? Dupã ce terminã aceste programe, care le sunt opţiunile: rămân în SUA sau se întorc acasă?

Studenţii care vin în SUA pentru un master pot alege dintre toate ramurile dreptului. Cei care urmeazã un program general de master pot lucra într-o firmã de avocaturã, o corporaţie, un ONG, în sistemul judecã-toresc sau sã predea la universitate în aria lor de ex-pertizã, fie cã este vorba de finanţe sau bãnci, drept comercial, penal, al mediului, al sãnãtãţii, drepturile omului, proprietate intelectualã, dreptul spaţial sau dreptul fiscal. Un student care alege un program de master specializat are aceleași oportunitãţi.

În plus, proprietatea intelectualã este o alegere pen-tru cã este un domeniu foarte dinamic. Creșterea comerţului pe internet, noile tehnologii de comunicare și media, biotehnologia și creșterea pieţelor globale unde serviciile și bunurile circulã peste frontierele naţionale, toate acestea au dus la schimbãri rapide în practica proprietãţii intelectuale. Dupã terminarea studiilor, unii studenţi chiar își de-schid propriile companii. La universitatea noastră, majoritatea studenţilor se întorc acasă, dar cu toate astea, ei pot alege sã dea examenul pentru Baroul din New York și pot practica avocatura aici.

4. Dacă aceștia optează să rămână în SUA care le sunt opţiunile (instituţii publice, case de avocatură etc)?

Dacã aleg să rămână în SUA unii dintre absolvenţi aplicã pentru programul de 3 ani de doctorat și dau examenul de Barou fie pentru Connecticut, fie pentru alt stat. Este însă foarte dificil sã îţi gãsești o poziţie în domeniul dreptului în SUA cu un masterat, mai ales în situaţia actualã. Alţii lucreazã o perioadã în firme internaţionale la ei în ţară și apoi se transferã înapoi în SUA. Nu în ultimul rând, alţii fac traduceri legale, lucreazã în cadrul judecãtoriilor sau în organizaţiile non-profit.

De Adelina Craiciu

LLM

58

Page 61: Drum In Drept

Tessa BartenInternational Affairs Officer Faculty of Law - Tilburg University

1. Care sunt cele mai importante criterii de selecţie ale unui viitor masterand? Ne puteţi da un exem-plu de o aplicaţie „reușită” și un sfat cum putem să îndeplinim cerinţele de admitere la universitatea Tilburg.?

În general, un student poate fi admis la Universitatea Tilburg dacă are o diplomă de licenţă într-un domeniu legat de drept ce poate fi comparată cu un Bachelor Degree obţinut la o universitate olandeză, și dacă a tre-cut un test de engleză proficiency. Un student poate să dea un test TOEFL (scorul minim necesar este 90), un test IELTS (scorul minim este 6.5, scorurile parţiale – component - trebuie să fie 6.0 minim) sau Cambridge Proficiency. Oricum, dacă un student aplică pentru LL.M. și dorește să fie luat în considerare pentru o bursă acordată de Universitatea Tilburg (data limită de aplicare fiind, de regulă, 15 aprilie) există și alte criterii importante, precum motivaţia, recomandările, rezultatele școlare, experienţa de muncă și activităţile extracurriculare.

2. Sunt notele mai importante decât activităţile ex-tracurriculare în evaluarea dosarului?

Notele nu sunt mai importante decât activităţile extra-curriculare. De exemplu, noi selectăm studenţii pen-tru programul de burse al universităţii Tilburg pe baza următoarelor criterii: rezultate școlare, motivaţie, competenţe de limbă engleză, recomandări, experienţă de muncă și activităţi extracurriculare.

3. Au studenţii la master timp să și lucreze pe lângă studiu?

Numărul de ore pe săptămână aferent unui program LL.M. este de 40 ore, dar este posibil ca un student să lucreze part-time. Mulţi studenţi din Olanda au și slujbe part-time. Studenţilor români le este permis să lucreze 10 ore pe săptămână sau full-time în timpul lunilor de vară. Studenţii români au nevoie însă de un permis de muncă. Angajatorul trebuie să aplice pentru el și procesul durează aproximativ 2 săptămâni. În-cepând din 2011 studenţii români probabil nu vor mai avea nevoie de permis de muncă.

4. Ce oportunităţi de muncă oferă Universitatea Tilburg după absolvire?

Studenţii care termină cu brio un LL.M. Master de Cer-cetare pot aplica pentru o poziţie de doctorat (PhD) la Tilburg Law School. O poziţie Ph.D. este plătită.

5. Ce tipuri de cariere aleg de regulă studenţii străini care absolvă Universitatea Tilburg?

După absolvire studenţii încep să lucreze în case de avocatură internaţionale, departamente juridice ale firmelor mari, serviciul civil (inclusiv serviciul civil al Comunităţii Europene), asociaţii transnaţionale (atât cu scop lucrativ, cât și non-profit), organizaţii naţionale și internaţionale non-guvernamentale, serviciul diplo-matic, la Curtea Europeană și alte curţi internaţionale

6. Ce ne puteţi spune despre oportunităţile profe-sionale din Olanda după absolvirea unui program de master în Drept în Olanda?

Dacă studenţii doresc să lucreze în Olanda după absolvire pot aplica pentru slujbe la firme juridice internaţionale, organizaţii internaţionale și companii internaţionale ca Philips, Heineken, ING, Unilever și TomTom.

7. Consideraţi că un absolvent de master al Universităţii din Tilburg ar putea să aplice cunoștinţele de drept în România? Sau este sistemul de educaţie juridică orientat mai mult către drept olandez?

Programele noastre internaţionale LL.M. se bazează pe drept european și internaţional. Așadar, un absolvent al Universităţii Tilburg ar putea cu siguranţă să aplice cunoștinţele în România.

8. Aţi putea să ne daţi un exemplu de dosar al unui candidat care v-a făcut o foarte bună impresie?

Da, un student care va fi admis la Univeristatea Tilburg și are șanse mari să primească o bursă din partea universităţii Tilburg:-îndeplinește criteriile noastre de bază (diplomă de licenţă într-un domeniu de legătură și dovadă a cunoștinţelor de limba engleză);-are rezultate școlare peste medie;-are o scrisoare de intenţie bună, în care explică mo-tivele sale de a studia la universitatea Tilburg și de ce a ales un anumit program de LLM;-are recomandări bune de la profesori sau angajatori;-are deja experienţă de muncă relevantă și/sau a par-ticipat la activităţi extracurriculare interesante.

De Irina Ionescu

LLM

59

Page 62: Drum In Drept

În general evaluarea aplicaţiei tale depinde de următorii factori:

- parcursul tău academic;- licenţă;- nivelul de cunoaștere a limbii engleze;- scrisoarea ta de motivaţie. Astfel, o diplomă de licenţă sau master relevantă este necesară pentru admiterea la programul de master.

Candidatul trebuie să aibă compentenţe bune de limbă engleză care trebuie dovedite prin diploma IELTS (scorul minim: 6.5 și niciun scor intermediar nu trebuie să fie sub 6.0), TOEFL (scorul minim: 577/90/233 pentru diferitele ver-siuni) sau Cambridge Proficiency.

Scrisoarea de motivaţie nu trebuie să depășească 2 pagini, iar pe baza ei candidatul trebuie să arate de ce a ales programul universităţii Tilburg.

Aplicaţia ta completă trebuie să fie primită de Universitatea Tilburg până la 1 iulie 2010 (pen-tru semestrul care începe în septembrie 2010) sau 1 decembrie 2010 (pentru semestrul care începe în ianuarie 2011).

Costurile pentru studiu se ridică pentru cetăţenii U.E. la 1672 €.

Taxa se poate plăti în 6 rate. Cetăţenii statelor U.E. pot solicita împrumuturi de la guvernul olandez ( pentru mai multe informaţii : http://www.ib-groep.nl/International_visitors/default.asp sau http://www.grantfinder.nl ).

Universitatea Tilburg oferă în fiecare an maxim 50 de burse ce acoperă parţial taxa de studiu pentru studenţii din afara UE și 5000 € costurile de trai. Cei care doresc să candideze pentru o bursă trebuie să trimită aplicaţia până la 15 aprilie 2010.

Costurile de trai în Tilburg sunt de aproximativ 800 € pe lună. Acomodare

Prima săptămână la universitate este de întâmp-inare a studenţilor internaţionali, având loc di-verse activităţi sociale de integrare.

Dacă înainte de a aplica vrei sa afli despre experienţele personale ale studenţilor la Univer-sitatea Tilburg, îi poţi contacta prin intermediul www.tilburguniversity.nl/profiles.

Mult success!

De Irina Ionescu

LLM

60

Page 63: Drum In Drept

61

Page 64: Drum In Drept

un apartament, 1,500 $ pe lunã ar trebui sã fie suficient .

4. Au timp studenţii sã și munceascã pentru a face faţã acestor costuri?

Unii studenţi muncesc în paralel, dar este o pro-vocare sã lucrezi și sã înveţi în același timp.

5. De ce ar alege un student român sã își contin-ue educaţia juridicã în SUA date fiind diferenţele dintre cele 2 sisteme juridice? Ar fi un inconve-nient cã primii 4 ani i-a fãcut în România?

Din experienţa mea, studenţii care știu foarte bine un alt sistem legal sunt avantajaţi dacã studiazã în SUA pentru cã le permite sã stud-ieze sistemul nostru bazat pe jurisprudenţã și astfel, nu doar cã învaţã un nou sistem legal, ci pot reflecta mult mai bine asupra sistemului juridic propriu. Sã nu uitãm cã sistemul juridic american este important datoritã puterii eco-nomice a acestei ţãri și cã din ce în ce mai multe firme internaţionale se vor deschide în România care vor avea nevoie de oameni cu o astfel de experienţã.

6. Studenţii strãini care au absolvit programele pe care le oferiţi, în ce domenii pot fi întâlniţi?

În toate domeniile juridice, inclusiv ca profesori universitari, practicieni, serviciul public, propria afacere, ONG-uri și organizaţii internaţionale. De exemplu, atunci când am vizitat Univer-sitatea București la aniversarea celor 150 de ani ai Facultăţii de Drept m-am întâlnit cu foști studenţi. Unul este judecãtor la Curtea de Apel

1. Cu ce ar trebui sã înceapã un viitor absolvent care dorește sã își continue studiile în SUA?

Din fericire, astãzi sunt multe resurse pe inter-net pentru a ajuta studenţii care doresc sã ur-meze un master aici. Un loc util pentru a începe cãutatea este site-ul asociaţiei barourilor, care face o listă a programelor de master oferite de universitãţile americane. Iată și ghidul progra-melor de master: http://www.llm-guide.com/.

2. Cât de scump este un master în SUA? Ce fel de burse se oferã? Sunt oferite de fiecare universi-tate în parte sau este o fundaţie în acest sens? Există anumite condiţii care trebuie îndeplinite pentru a primi o bursă?

Foarte scump, dacã este să îl comparăm cu un master european. Vorbim cam de 45,000 $, la care adãugăm cãrţile și costurile cotidiene. Totuși, unele mastere oferă bursã totalã sau parţialã și de aceea ar trebui sã întrebaţi fac-ultatea care vã intereseazã dacã oferã sau nu burse. Ar trebui de asemenea sã vizitaţi Am-basada Statelor Unite de la București pentru a învaţa mai multe despre programul Fulbright sau alte posibilitãţi de finanţare.

3. Cam la ce sumă s-ar ridica costurile pentru ca un student român sã poatã urma un master la Fordham?

În afarã de costurile tutoriale (universitare), studenţii trebuie sã mai includã în plan și 1,500 $ pentru cãrţi (anual). Costurile cotidiene desigur cã depind de individ. Pentru studenţii care trãi-esc modest și pe care nu îi deranjeazã sã împartã

LLM

62

Page 65: Drum In Drept

și unul este asociat la o casă de avocatură. 7. Ce ne puteţi spune despre posibilitãţile pro-fesionale în SUA valabile dupã terminarea unui master? Ar putea un student sã aplice și ceea ce a învăţat în România dupã terminarea mas-ter-ului? Sau lucrând în SUA este valabil doar ce a învăţat la master?

Într-adevãr, se pot găsi job-uri foarte bune aici, dar important este ceea ce aduce în practica ţãrii sale masterandul: abilitatea de a lucra cu avocaţi și clienţi din SUA (și din alte sisteme bazate pe jurisprudenţã), înţelegerea sistemului legal și cul-tural american și, desigur, o englezã foarte bunã, lucruri apreciate de companiile internaţionale. Înainte de a pleca acasã pot da examenul de Ba-rou din New York, un atu excelent.

8. În ce constã mai exact aplicaţia?

Aplicaţia diferã de la școalã la școalã, dar de obicei se cer: diploma de licenţă (tradusã) sau alte documente de acest fel, certificatul de limbă engleză, scrisori de recomandare (pref-erabil de la profesori universitari) și expunerea motivelor (de ce universitatea în cauză, ţelurile carierei tale, contribuţiile pe intenţionezi să le ai în domeniul juridic). Datele limitã de asemenea diferã.

9. Ce criteriile subiective sunt luate în cal-cul pentru a accepta studenţii? Ce trebuie sã conţinã dosarul candidatului?

Mai întâi, criteriile obiective ar fi notele și gradul cunoașterii limbii engleze. Sã nu uitãm de scriso-rile de recomandare, cu cât mai specificã va fi o astfel de scrisoare, cu atât va fi mai în favoarea aplicantului.

Şi expunerea de motive este un criteriu subiectiv important, nu doar datoritã conţinutului, dar și ca o probã de scris, deci trebuie sã fie bine alcã-tuitã și fãrã erori, ar trebui sã îi lase ideea citito-rului și cine ești tu ca persoanã. O experienţã de muncã interesantã ar fi în favoarea unui candi-dat la programul de master.

10. Ne puteţi da exemplul unui dosar al unui candidat care v-a impresionat? Ce anume v-a atras atenţia?

În afarã de cele spuse mai sus, scrisorile de re-comandare, în care chiar am simţit entuziasmul celui care a scris-o. Mai apoi, mã poate impre-siona și dacã din expunerea de motive reiese cã aplicantul este o persoanã bunã, generoasã pe care am vrea sã o avem în comunitatea noastrã și despre care consider cã ar aduce constribuţii valoroase în domeniul dreptului sau al serviciilor publice.

De Adelina Craiciu

LLM

63

Page 66: Drum In Drept

Are doar 22 de ani şi un parcurs impresionant:

A studiat în Statele Unite, în Olanda, în curând va urma un LL.M. la Universitatea Cambridge, a publicat mai multe articole în re-viste de specialitate din România şi din străinătate, iar din luna noiembrie a anului trecut lucrează la Curtea Internaţională de Justiţie. Sunt experienţe uimitoare la care însă, Irina nu se va limita.

1. Din multitudinea de ra-muri ale dreptului pentru a profesa, tu ai ales tocmai dreptul internaţional public; povesteşte-ne despre această hotărâre a ta şi care a fost mo-tivul ei: a fost o pasiune sau o decizie calculată?

Părinţii mei fiind diplomaţi, am trăit prin forţa lucrurilor în mai multe ţări (Statele Unite, România şi din 2001 Olanda). Am urmat în Olanda un cole-giu de arte liberale (profil mai general) şi University College Utrecht (UCU), care mi-a dat posibilitatea să explorez mai

multe domenii. Dintre cur-surile oferite, cele de drept internaţional m-au atras cel mai mult, mai ales că erau predate de adevărate somităţi în domeniu, de aceea m-am hotărât să aleg un masterat în drept internaţional.

Pasiunea mea pentru această specializare a devenit o chesti-une serioasă în timpul stagiului pe care l-am făcut la Curtea Internaţională de Justiţie, şi apoi al job-ului meu acolo, dar şi prin participarea mea la con-cursul internaţional de drept Philip C. Jessup International

Moot Court Competition, ca membră a echipei Universităţii Utrecht.

2. Alegând dreptul interna-ţional public, ai decis să lucr-ezi la Curtea Internaţională de Justiţie; ţi-ai dorit asta de la început sau a fost o oportuni-tate de care ai profitat?

În timpul masteratului meu de doi ani, „Master of Laws in Legal Research” am făcut cercetări în drept internaţional public şi privat şi, de asemenea, în drept european constituţional. Deoarece domeniul dreptu-lui internaţional public mi s-a părut absolut fascinant, iar rezultatele mele erau foarte bune, m-am hotărât să aplic pentru un internship la CIJ („iz-vorul” dreptului internaţional public), însă fără mari speranţe că voi fi acceptată. Am priv-it acest internship ca pe o imensă oportunitate şi am fost hotărâtă să nu dezamăgesc.

3. Cum poate efectiv un stu-dent român să ajungă să lucr-eze la Haga?

Locurile oferite şi criteriile de selecţie sunt postate pe site-ul CIJ. Nu trebuie să confundăm un internship sau un job part-time (ca al meu) cu o poziţie de funcţionar internaţional angajat la Curte. Criteriile de selecţie pentru un internship nu sunt la fel de dure, de pre-cise, dar e important să demon-strezi celui care face selecţia nu numai că poţi obţine note impresionante, dar şi faptul că te pasionează domeniul, că ai iniţiativă, putere de muncă şi o înclinare către cercetare. 4. Dezvăluie-ne câteva el-emente personale, anumite atuuri care pot face diferenţa între un candidat admis şi unul respins.

Sunt foarte importante recomandările unor profesori

LLM

64

Page 67: Drum In Drept

îmi „îngustez” domeniul de specializare. Am fost acceptată recent la un Master of Laws la Universitatea Cambridge, unde voi studia în anul 2010–2011. Acolo intenţionez să urmez un profil în drept european pentru a-mi completa specializarea actuală în drept internaţional. Apoi vom vedea. Judecătorii internaţionali sunt probabil cei mai remarcabili jurişti ai lumii, încă nu mă pot gândi atât de departe.

8. Sunt foarte puţini absolvenţi de Drept din România care aleg să studieze în străinătate. Le-ai recomanda o astfel de experienţă (master, doctorat etc.) şi de ce?

Probabil că unul dintre atuurile unui jurist de succes ar putea să fie un masterat în străinătate. Consider că pentru viitorii specialişti în drept euro-pean si internaţional contactul direct cu diverse sisteme de drept este obligatoriu, având în vedere corelarea tot mai strânsă dintre dreptul naţional şi cel european. Iar pentru ceilalţi absolvenţi, o pregătire internaţională constituie o şansă în plus care nu ar trebui ratată.

9. Ai putea să le recomanzi studenţilor interesaţi de dreptul internaţional public câteva programe de master în acest domeniu?

Plecând de la experienţa mea, aş recomanda Universitatea Utrecht, însă în Olanda există şi alte câteva universităţi foarte bune în Drept: Leiden, Amster-dam, Maastricht etc. De ase-menea, sunt universităţi pres-tigioase în Marea Britanie, dar costul unui master acolo este mult mai mare decât în Olan-da, iar diversitatea de burse mai mică.

10. De ce un master pe legal research? Îţi doreşti să devii

cercetător, profesor sau mai degrabă ai dori să activezi în sfera privată?

Acest master m-a ajutat să învăţ să gândesc logic şi în pro-funzime. Prin asta am înţeles ce înseamnă să fac un studiu independent în drept şi să planific ori să rezolv probleme juridice complexe singură; scopul programului nu este să te pregătească doar pen-tru o carieră academică. Nu urmăresc să devin cercetător în drept, ci îmi doresc o carieră în drept internaţional pub-lic, la tribunale ori organizaţii internaţionale sau ONG-uri.

11. În perioada 1999-2001 te-ai întors în România pentru a urma cursurile Liceului Spiru Haret; îţi doreşti ori iei în cal-cul o posibilă reîntoarcere în România pentru a lucra aici?

România este ţara mea şi nu voi exclude niciodată o întoarcere aici, pe perioade mai lungi sau mai scurte. În acelaşi timp, am marea şansă de a fi cetăţean european, deci voi alege cea mai bună ofertă atunci când îmi voi încheia pregătirea la Cambridge.

12. Îţi place ceea ce faci? Ţi-ai fi dorit să urmezi un alt drum decât Dreptul?

Sunt pasionată de ceea ce fac, nu regret deciziile pe care le-am luat, cred că m-a ajutat mult faptul că am făcut selecţiile din aproape în aproape. Datorită circumstanţelor din viaţa mea care m-au determinat să mă adaptez şi m-au ajutat să cunosc mai multe ţări şi culturi, să descopăr lucruri diferite sau comune de la o ţară la alta – mi-am dezvoltat o înclinaţie către călătorii, diversitate şi deschidere internaţională.

De Adina Grosu

sau specialişti recunoscuţi. În plus, engleza şi franceza, lim-bile oficiale ale Curţii trebuie cunoscute foarte bine (cred că un plus pentru mine l-a con-stituit faptul că vorbesc fluent limba olandeză, sediul Curţii find la Haga).

5. Descrie-ne activitatea ta de zi cu zi de la CIJ.

Atmosfera este extraordinară şi surprinzător de destinsă, chiar dacă ceea ce se aşteaptă de la tine este performanţă. Am par-ticipat zi de zi la audieri; de ex-emplu, în septembrie-octomb-rie am asistat la audierile din cazul Argentina-Uruguay, iar în decembrie la cele din procesul Kosovo. Am făcut la solicitarea grefierului-şef, care este coor-donatorul meu direct, cercetare pentru diverse cazuri ale Curţii, dar o parte din munca mea a avut şi o latură administrativă – reactualizarea bazei de date procedurale a Curţii.

6. Îţi aminteşti vreun eveni-ment petrecut la Curte, la care tu ai participat şi care te-a im-presionat sau te-a marcat într-un mod pozitiv?

Am fost impresionată şi am avut foarte multe de învăţat din pledoariile diverselor ţări în cazul Kosovo. Faptul că am putut să particip, să contribui şi să fiu martoră la un proces care reprezintă „istorie în devenire” a fost pentru mine o experienţă incredibilă; o „lecţie” mai potrivită de drept internaţional nu se poate preda.

7. Povesteşte-ne despre pla-nurile tale de viitor. Care crezi că va fi apogeul cari-erei tale? (îţi doreşti, spre exemplu, să devii judecător internaţional?)

Încerc să îmi construiesc pas cu pas cariera, pe măsura ce

LLM

65

Page 68: Drum In Drept

Numele ei este Oana Wiedenhoff și experienţele sale juridice au traversat graniţele României, până în Japonia. A absolvit Dreptul la Universi-tatea București în 2006 și ulterior a optat pentru un LL.M. în Drept Financiar și Bancar la Universi-tatea Robert Schuman din Strasbourg.

A avut ocazia de a beneficia de un program de schimb inter-universitar de un an la Universi-tatea din Osaka din Japonia, iar la momentul acesta afirmă:

,,Dacă se va ivi ocazia de a lucra într-o instituţie financiară dintr-o ţară asiatică, nu voi pierde avionul”

Nu atât de mult o pasiune pentru relaţii internaţionale, cât simpla curiozitate - calitate indispensabilă juriștilor – afirmă Oana, a deter-minat-o să efectueze în al doilea an de facultate, un stagiu neremunerat ca asistent anti-corupţie la Transparency International România - Cen-trul Anti-corupţie. A văzut în acel stagiu opor-tunitatea de a-și lărgi perspectivele pe mai târ-ziu, dar încă nu descoperise fascinanta lume a dreptului obligaţiilor pentru care a optat în final, după ce a explorat și alte domenii ale dreptului public, cum ar fi dreptul refugiaţilor.În cadrul stagiului a avut posibilitatea de a lucra în permanenţă cu codul penal în faţă, fără a fi studiat în prealabil dreptul penal special. „Con-tactul direct cu justiţiabilii cu care discutam între patru ochi, seminarele, discuţiile cu avocaţii mi-au folosit atât în cadrul facultăţii, cât și în afara cursurilor. În plus, am descoperit că nu aș putea face faţă ca avocat de drept penal, întrucât eram mult prea afectată de problemele oamenilor care veneau la Centrul Anti-corupţie” ne-a spus Oana.

În 2005, ca studentă Erasmus la Strasbourg, a profitat de faptul că era în poziţia de a obţine o informaţie detaliată asupra ofertei educaţionale a Facultăţii de Drept de acolo. A ajuns la con-cluzia că masterul în Drept Financiar si Bancar îi oferea cele mai bune perspective pentru a urma o carieră în domeniul dreptului afacerilor. Cu toate acestea, încă nu realizase obiectivul urmărit, acela de a fi avocat.

Programul de schimb intr-universitar la Facul-tatea de Drept a Universităţii din Osaka fost o oportunitate de care a profitat întrucât Uni-versitatea din Strasbourg are parteneriate cu universităţi din peste o sută de ţări. A ales Japonia pentru că „este o ţară cu valori greu de înţeles pentru omul occidental, fiind convinsă că Europa se va apropia din ce în ce mai mult de Asia în următorii ani, și că stăpânirea unei limbi

LLM

66

Page 69: Drum In Drept

dată, trebuia să stiu exact unde să caut sau să verific informaţia corectă (site-uri, texte juridice, tratate) și să formulez un răspuns clar și cât de scurt posibil.

Avocaţii de la BCE redactează frecvent docu-mente cu privire la diverse subiecte de actu-alitate de drept bancar și financiar susceptibile să afecteze modalitatea de exercitare a man-datului instituţiei. În cazul în care contribuţia mea era solicitată, modalitatea de lucru era aceeași: trebuia să știu unde să caut (și să ver-ific informaţia cu o altă sursă sigură), să redactez un document clar, cât mai scurt posibil și să fiu disponibilă pentru lămuriri suplimentare.Echipa de juriști a BCE fiind formată din profesioniști care în general și-au început cariera în marile case de avocatura ale lumii, am avut posibilitatea să apreciez diverse stiluri de abord-are a problemelor juridice și prefer să lucrez cu juriști de drept anglo-saxon”.

Cât despre viitor, Oana afirmă că aspectul terito-rial nu este un criteriu esenţial și că nu îi place să facă planuri. ,,Oricum, dacă se va ivi ocazia de a lucra într-o instituţie financiară dintr-o ţară asiatică, nu voi pierde avionul. Deocamdată, cu argumentul „nu vă putem oferi nicio explicaţie” staff-ul Ambasadei Japoniei la București a respins dosarul meu pentru Bursa Guvernului Japonez”

De Adina Grosu

asiatice va constitui un avantaj în acest context”. În ceea ce privește cursurile urmate, ele au fost de drept japonez și comparat, cu profesori din Japonia, Coreea de Sud, Canada, SUA, Franţa și Marea Britanie dar și cursuri de cultură și limba japoneză.

Cu toate acestea, după programul de schimb, s-a întors în România în toamna anului 2008. Primul interviu pentru un job l-a avut la o casă de avocatură din București pe 17 septembrie 2008, chiar a doua zi după ce presa europeană făcea publică intrarea în faliment a Lehman Broth-ers; candidatura i-a fost refuzată și a fost astfel nevoită să continue alte două luni căutările pen-tru un stagiu într-o multinaţională. Oana afirmă că „am urmărit să mă întorc și să mă restabilesc în România, pur și simplu. Știind că România era în plină efervescenţă economică, eram convinsă că mă așteapta o carieră strălucită de avocat de drept bancar și financiar și că în nicio altă ţară nu voi putea învaţă mai mult și mai repede decât în România în acest domeniu. Stagiul pe care l-am urmat mi-a fost util dar nu am învăţat decât ex-trem de puţin în drept bancar și financiar”.

Astfel că Oana alege după nici jumătate de an, să lucreze pentru o instituţie europeană, Ban-ca Centrală Europeană. A urmărit ofertele de pe site-ul Băncii și a aplicat în ianuarie 2009, motivată de ideea de a nu pierde contactul cu dreptul bancar, unde „lucrurile sunt într-o permanentă schimbare, mai mult decât în alte domenii juridice”. În luna aprilie a primit confir-marea și astfel din luna mai a început un nou parcurs juridic.

„Prefer să lucrez cu juriști de drept anglo-sax-on”

Experienţa juridică a Oanei la BCE ne-a fost descrisă astfel:

„Stagiarii la BCE, spre deosebire de cei acceptaţi la alte instituţii europene, au posibilitatea de a fi implicaţi sută la sută în proiecte de anvergură, fără a li se interzice accesul la unele documente clasificate drept confidenţiale. Spre exemplu, am fost efectiv implicată în procesul de elaborare a unor opinii ale BCE, cele mai importante privind propunerea de reglementare a fondurilor alter-native de investiţii din 30 aprilie 2009, precum și cele două propuneri de modificare a directivei bancare.

Implicarea în elaborarea opiniilor a presupus faptul că eram frecvent solicitată să răspund în scris sau oral la întrebările adresate de mem-brii panelului de elaborare a opiniei. De fiecare

LLM

67

Page 70: Drum In Drept

1. Încă din timpul facultăţii ai făcut stagii de practică în Franţa la cabinetele unor judecători (unul dintre ei fiind chiar Corneliu Bîrsan); cum ai reușit să obţii aceste stagii și ce impact au avut ele asupra ta?

Cele două stagii pe care le-am făcut ca studentă au fost consecinţa notelor obţinute în primul an la Colegiu și un fel de premiu pentru rezultatele de la Concursul de pledoarii „René Cassin.” Mai târziu, am făcut și un stagiu ceva mai substanţial (1 an), pe lângă un judecător de la Curtea Supremă a Statului Delaware în SUA. Eu am ales în cele din urmă o carieră de avocat „corporat-ist” ceea ce înseamnă că îmi petrec majoritatea timpului la birou. Aceste stagii au constituit rampa mea de lansare ca tânără avocată, mi-au permis ulterior să compensez lipsa de activitate judiciară și să pot spune că sunt un avocat „com-plet”.

2. De ce ai ales un DEA la Universitatea Sorbona și nu un LL.M. la o altă universitate? Povestește-ne despre motivele care te-au determinat să alegi Dreptul Afacerilor.

După terminarea Facultăţii și a Colegiului am plecat la un DEA de Dreptul Afacerilor la Univeri-statea Paris 2, în Franţa. De ce Franţa? Evident, influenţa Colegiului, afinitatea lingvistică, simili-tudinea între sistemele juridice, și frumuseţea acestei ţări. De ce dreptul afacerilor? În anul III de Facultate, am avut norocul să fiu unul dintre studenţii selectaţi de Linklaters pentru a face un stagiu în cabinetul lor. Vasta majoritate a proi-

LLM

68

Page 71: Drum In Drept

mite noţiuni. Așa că am părăsit cabinetul pentru un an și am lucrat pentru judecătorul Jack Jacobs la Curtea Supremă a Statului Delaware, care judecă în ultimă instanţă cele mai importante litigii de Dreptul Afacerilor din SUA. Experienţa de stagiar la Curte a fost una dintre cele mai fru-moase din cariera mea pentru că am avut ocazia să înţeleg cum analizează un judecător un caz, să văd „dreptul” în acţiune, să simt că fac parte din aparatul judiciar și, nu în ultimul rând, pentru că am câștigat un mentor pe viaţă.

5. Ai început cu dreptul cum s-ar zice în România, iar după aceea ai lucrat în Franţa și SUA în același domeniu. Cum privești acum pro-fesia de avocat faţă de când erai în România?

În Europa, mi se pare că există încă noţiunea că a fi avocat este o profesie nobilă și că prin ac-tivitatea noastră aducem o contribuţie la ideea de justiţie. În America, cabinetele de avocatură funcţionează similar societăţilor comerciale. Nu spun că modelul american este rău, însă pen-tru mine este destul de departe de ceea ce îmi imaginam că înseamnă să fii avocat atunci când am fost admisă la Facultatea de Drept.

6. Ai o experienţă uimitoare pentru noi. Care este punctul în care dorești cel mai mult să ajungi? Iei în calcul o posibilă întoarcere în România?

Cea mai evidentă strategie ar fi să continui să lucrez în New York pentru cabinetul meu și să devin partener aici la un moment dat. Acest obiectiv nu mă atrage însă peste măsură. Mi-aș dori să pot valorifica mai mult faptul că am prim-it o educaţie care cuprinde 3 sisteme de drept. Și mi-aș dori să pot să înapoiez cumva o parte din ajutorul care mi-a fost acordat de instituţiile universitare. Drept consecinţă, mă gândesc din ce in ce mai mult la o carieră universitară și la o eventuală întoarcere în România. Mi-ar plăcea foarte mult să predau la Facultate sau Cole-giu și, în sfârșit, visez la ideea de a îmi crea la un moment dat propriul cabinet, cu birouri în București, Paris și New York.

De Adina Grosu

ectelor la care am lucrat au fost în domeniul dreptului comercial și a ramurilor conexe. Nu mi s-a părut însă că ce învăţasem la Facultate și la Colegiu era suficient pentru fii un bun practi-cian în acest domeniu. Așa că am decis să-mi îmbunătăţesc cunoștinţele cu un DEA și două stagii de practică suplimentare, la Linklaters și la Shearman & Sterling în Paris.

3. După unele experienţe la diferite case de avocatură, te-ai hotărât să urmezi un LL.M. la Harvard, tot pe Dreptul Afacerilor. E mai ușor să ajungi de la Paris la Harvard, decât direct de la București?

Ideea LL.M.-ului în SUA s-a născut în timpul DEA-ului. Pentru studenţii francezi din DEA, acesta era cumva următorul pas înainte de a începe să practice avocatura de afaceri. Faptul că lucrasem înainte de LL.M., atât în România cât și în Franţa, a contribuit la dosarul meu de aplicaţie. În plus, facultăţile americane caută să recruteze studenţi pentru LL.M. care să fie cât mai internaţionali, așa că trecerea mea pe la Colegiu și Univer-sitatea Paris 2, ca și stagiile la două cabinete internaţionale (englez și respectiv american) au contribuit de asemenea.

4. Ce a urmat pentru tine după Harvard? De ce ai ales să rămâi in SUA?

Anul la Harvard a fost o mare provocare pen-tru mine. Unul dintre cursurile pe care mi le alesesem era cursul de Fuziuni și Achiziţii („Mergers & Acquisitions” sau M&A), predat de profesorul Leo Strine. Acesta este responsabil atât pentru faptul că mă aflu încă în SUA, cât și pentru faptul că m-am specializat în M&A. De o inteligenţă remarcabilă, având opinii ferme de-spre orice subiect juridic, dar provocând mereu studenţii să-l contrazică, m-a captivat și m-a făcut să doresc să știu cât mai mult despre sub-iectul pe care îl preda.

Așa că, după LL.M., am început să lucrez pen-tru cabinetul de avocatură Latham & Watkins din New York, în domeniul Dreptului Afacerilor în general și M&A în special. Simţeam însă că, după numai un an de educaţie juridică în SUA, nu stăpâneam încă așa cum mi-aș fi dorit anu-

LLM

69

Page 72: Drum In Drept

Traiectoria unui student la Drept pare a fi la prima vedere una lină: fie că alegem avocatura, magistratura sau altceva din pachetul profesiei juridice, abordăm cariera unitar, fără a ne mai abate sau apleca asupra altor discipline. Poate de aceea eu mă pot numi o excepţie de la această „regulă”, alegând să îmbin două pasiuni într-un singur parcurs profesional.

În rândurile care urmează voi încerca să aduc ar-gumente pentru o carieră puţin obișnuită pentru un absolvent de Drept. Astfel, drumul pe care mi l-am ales duce către o carieră academică, o alternativă pentru care puţini dintre colegii mei au optat. Profit de ocazie și încerc un demers de introspecţie, primul de acest gen pe care îl fac în a-mi explica deciziile pe care le-am luat în sfera dezvoltării personale.

Nu este foarte simplu să împachetez experienţa mea sub forma unor sfaturi pentru un student sau un absolvent de Drept. Asta, pe de-o parte, pentru că parcursul meu nu a fost unul tipic, iar pe de alta, alegerile făcute nu pot fi evaluate încă. În 2008 am absolvit Facultatea de Drept și Facultatea de Știinţe Politice, ambele din cadrul Universităţii București, după care am aplicat la un master în știinţă politică la Universitatea din Uppsala, obţinând și o bursă pentru a studia aici. Am devenit astfel unul dintre acei (puţini, cred eu) absolvenţi de Drept care aleg să se abată de la traiectoriile pe care facultatea le pregătește cu atâta grijă (ex. avocatură, magistratură, notariat etc.).

Decizia de a nu intra în vreuna din aceste profesii a adus în prim plan știinţa politică, o disciplină apropiată de drept din multe puncte de ve-dere, dar cu o mult mai profundă componentă teoretică. Am considerat această apropiere a fi o complementaritate, ceea ce m-a facut să mă îndrept către anumite ramuri precum dreptul constituţional comparat și cel parlamentar, dar și discipline de graniţă precum sociologia juridică. Toate trei sunt, în mare masură, neglijate în cur-riculum-ul Facultăţii de Drept.Ar fi nedrept, însă, să minimalizez eficacitatea sistemului de învăţământ românesc, pe baza

experienţei personale. Mă pot considera noro-cos, ambele facultăţi urmate se numără printre cele mai bune din ţară în respectivele discipline, iar standardele pot fi comparate cu cele ale unor universităţi mult mai prestigioase. Există și mi-nusuri, legate de vizibilitatea instituţiilor în plan extern. Mai mult, în ceea ce privește curriculum-ul Facultăţii de Drept, am observat o tehnicizare pronunţată și lipsa unei game suficient de largi de cursuri opţionale. Toţi acești factori m-au determinat ca, pentru continuarea studiilor, să îmi îndrept atenţia către programele oferite de universităţile din străinătate.

Departe de a fi o provocare, a aplica la un pro-gram în cadrul unei universităţi europene, poate deveni problematic din cauza lipsei de informaţie „de-a gata”. În medie, informaţia legată de programe și surse de finanţare este ușor disponibilă, chiar dacă nu în toate cazurile gata agregată. Totuși, în ultimii ani au fost orga-nizate o serie de târguri educaţionale, menite să expună universităţile din străinătate liceenilor și studenţilor români. Decizia de a studia în Sue-dia a fost influenţată de experienţa pozitivă a colegilor care au studiat acolo în cadrul progra-mului Erasmus. Cazul Suediei este unul special, aplicaţiile fiind centralizate de către o singură instituţie, pentru întreg sistemul de învăţământ superior. Adaug la asta și faptul că la Uppsala funcţionează cel mai vechi departament de știinţă politică din lume.

În concluzie, urmarea unui stagiu de studii în altă ţară este o opţiune pe care o recomand, mai ales unor studenţi la Drept, care, cel mai proba-bil, nu au profitat de pe urma unor programe de mobilitate precum Erasmus. Beneficiile unei astfel de experienţe într-un domeniu precum dreptul, deși nu aparente, există și sunt puse bine în evidenţă de contextul în care România se află astăzi. Procese precum cel de globalizare sau cel de integrare europeană, adaugă dimen-siuni transnaţionale oricărei cariere în domeniu, dimensiuni ce nu ar trebui ignorate de niciun plan de dezvoltare personală.

Am devenit astfel unul dintre absolvenţii de Drept care aleg să se abată de la traiectoriile pe care facultatea le pregătește cu grijă

LLM

70

Page 73: Drum In Drept

71

law is better than war!

Page 74: Drum In Drept

72ALBANIA AUSTRIA BOSNIA & HERZEGOVINA CROATIA CZECH REPUBLIC HUNGARY

ROMANIA SERBIA SLOVAK REPUBLIC SLOVENIA Office details at: www.wolftheiss.com/offices

Wolf Theiss is an award-winning international law firmtackling complex and oftenground-breaking cases acrossCentral Eastern Europe andSouth-Eastern Europe.

Contact us at:

Wolf Theiss si Asociatii SCA

Bucharest Corporate CenterStr. Gheorghe Polizu Nr. 58-60Floor 13, Sector 1RO - 011062 BucurestiTel. +40 21 308 81 [email protected]

WT_Bucuresti:210x297 10.07.2008 14:26 Seite 1

Page 75: Drum In Drept

73

Page 76: Drum In Drept

1. Întrucât tema interviului nostru este ,,Managing multiple projects“, te întreb, ai avut vreodată un singur job?

Da. S-a întamplat acum 20 de ani când lucram în cadrul Ministerului Apărării, ca ofiţer.

2. Ce este diferit acum faţă de acel moment?

Atunci nu învăţasem să proiectez viaţa pe mai departe. Viaţa mă trăia pe mine, nu eu pe ea, iar acest lucru se întâmpla cel mai probabil din cau-za sistemului - un sistem fără opţiuni, defensiv și reactiv. Acum, arhitectura ultimilor mei 10 ani este total diferită: trăiesc viaţa pe mână proprie şi aceasta este invitaţia mea către toţi tinerii: să îşi trăiască propria existenţă.

3. Astăzi nu ne putem plânge de lipsa acestor opţiuni, motiv pentru care o leg de a cunoaște cum anume să manageriezi drumurile care ţi se deschid. Cum faci tu, Marian?

Am învăţat că este aproape fapt de viaţă să ţin mai multe undiţe într-o apă. Cu toate acestea, este un pericol în ecuaţia aceasta. Pe de o parte să ai prea multe undiţe, iar pe de altă parte, în-crâncenarea. Sentimentul ăsta arde tot, iar în final obţii o victorie fără glorie.

4. Spui greu nu?

Am învăţat să spun nu cu mai multă uşurinţă şi mai sistematic pentru că înainte fac un pas foarte important: evaluarea opţiunilor. Şi ajung să spun nu în momentul în care ştiu cu adevărat ce vreau şi câte undiţe să ţin în mână, ca să mă și bucur de drumul parcurs. Şi cu ocazia asta recomand o carte remarcabilă, ,,Clipele astrale ale omenirii”, de Zweig.

5. Care este momentul astral al vieţii tale?

Masterul pe care l-am făcut la Harvard. Acela este momentul din care am început să îmi gân-desc propria viaţă si să adun în palme acele undiţe de care vorbeam.

6. Cred că a venit momentul să ne spui despre ele. Care sunt?

Totul a pornit de la întâlnirea mea cu CODECS, din 1999. De atunci am început să creăm Fundaţia Codecs pentru Leadership, al cărei proiect cel mai important este ,,Liderii Mileniului Trei”. Urmează apoi activitatea mea ca trainer în consultanţă pe analiză şi dezvoltare organizaţională, iar mai nou, proiectul ,,Şcoala pe bune“.

Educ

aţie

Non

For

mal

ă

74

Page 77: Drum In Drept

75

7. Ce este ,,Şcoala pe bune”?

La nivel formal, ,,Şcoala pe bune “ reprezintă un ansamblu de proiecte educaţionale menit să transforme interacţiunile din sistem prin de-scentralizare pre-universitară și prin introduc-erea în licee a programelor International Bac-calaureate.La nivel informal, ,,Şcoala pe bune“ înseamnă aducerea laolaltă a formelor și a fondului de care Titu Maiorescu vorbea. Sistemul educaţional a suferit în istorie 2 mari transformări: în anii 1890 – 1900 și în anii 1948 – 1950. Noi considerăm că este timpul pentru o a treia, care să aşeze educaţia pe temeiul societăţii şi al nevoilor ei de astăzi.

8. Care este nevoia cea mai acută a educaţiei ?

Cea mai acută nevoie este educarea opţiunii. În loc de proactivitate, elevilor li se oferă proceduri standard şi astfel scade dramatic posibilitatea de a ţine în mână undiţele. Scade viteza de reacţie şi pierzi contactul cu alternativele, care au un mare câştig pentru oa-meni: îi responsabilizează. Şi leg acest lucru de sistemul universitar american unde 40% îţi sta-bilesc ei ceea ce trebuie să faci, iar restul de 60% îţi aparţine.

În viaţă însă, deciziile îţi apartin 100%. Cine este responsabil pentru a ne deprinde cu o cultură a opţiunii? Şcoala de astăzi nu o face.

9. Ce altceva mai intră în această ecuaţie complexă a managerierii opţiunii?

Foarte important este managementul timpului, care vine ca o consecinţă a managementului eu-lui. Iar cele două se îmbină eficient când disci-plina personală este foarte bine amortizată.

10. Revenind la proiectele – undiţe cum îţi face plăcere să le numeşti. Câţi oameni sunt în spatele lor?

Suntem 5 oameni care în fiecare semestru coordonăm 10-20 de licee, 30-40 de traineri şi 500-700 de elevi. Ne place să lucrăm conform principiului ,,Work smarter, not harder“.

11. În final Marian, care este îndemnul tău pen-tru noi, cei cu multe drumuri deschise?

Îndemnul este de a zbura în cerul vostru cel mai înalt, gândindu-vă că de multe ori bucuria drumului este mai importantă decât atingerea sau nu a destinaţiei.

Experienţă în training, tutorship şi consultanţă:

Trainer - leadership, teambuilding, Train The Trainers (din 2001);

Consultant, Human Synergetics (dez-voltare la nivel individual, de grup şi organizaţional, din 2005);

Coordonator al programului educaţional ,,Liderii Mileniului Trei” (din 2002 www.lmt.ro);

Instructor în cadrul Harvard Kennedy School (Universitatea Harvard din 2000);

Iniţiator al proiectului ,,Professoria – Profesori Mai Buni Pentru Copiii Noștri“ alături de Fundaţia Dinu Patriciu.

Marian STAȘ - Preşedinte Fundaţia CODECS pentru Leadership

Educaţie Non Form

ală

Page 78: Drum In Drept

2. Pentru a avea Competenţe profesionale prac-tice

Teoretic, n-ar trebui să existe nicio diferenţă în-tre teorie şi practică. Practic, e altceva. Aşa cum nu poţi învăţa să mergi pe bicicletă ascultând o prelegere despre asta, nu vei putea deveni un profesionist competent doar mergând la cursuri şi seminare. Să fii competent nu înseamnă să ştii, ci să fii capabil să faci. De cele mai multe ori nici seminarele nu sunt interactive şi nu permit jocuri de rol. Pentru a dobândi competenţele practice trebuie să faci mai mult decât să mergi la examene.

Ceea ce avem de învăţat să facem, învăţăm făcând. ARISTOTEL

3. Pentru Înţelegerea „pieţei” şi networking profesional

Fiecare domeniu are organizaţiile, joburile, oa-menii, cultura şi dinamica sa foarte particulare şi aceste lucruri nu prea se găsesc în cărţi. Două case de avocatură pot fi foarte diferite ca an-gajatori. Imaginea în exterior a unei organizaţii poate să nu spună prea mult despre cultura ei internă. Proiecte noi încep şi se termină mereu, oportunităţile apar şi dispar şi oamenii se mută de la un proiect la altul şi de la o companie la alta. Pentru a avea succes într-un domeniu, nu sunt suficiente cunoştinţe şi competenţe. Trebuie să înţelegi piaţa, să fii mereu la curent cu oportunităţile care apar, să cunoşti oamenii.

Hai să vedem ce ai putea face pentru a-ţi trans-forma studenţia în ceva mai mult decât mers la cursuri, învăţat pe rupte în sesiune şi luat exam-ene.

În primul rând, aş vrea să îţi ofer 5 motive pentru care eu cred că e nevoie să faci mai mult decât să iei examene:

1. Pentru a avea Cunoştinţe relevante pentru domeniul tău

Aici este domeniul în care facultatea ar trebui să exceleze, dar nu te baza pe acest lucru. Unele materii puse în orar nu sunt utile şi importante pentru toţi studenţii, ci pentru ca anumiţi pro-fesori să aibă ce preda. Alte materii, care ar fi importante, nu sunt în orar pentru că nu are cine să le predea. Mai există şi materii importante şi relevante, dar care nu sunt actualizate sau bine structurate. În plus, în fiecare domeniu există şi specializări emergente, de multe ori interdis-ciplinare, care încă n-au pătruns în planul de învăţământ. Ca să fii sigur că vei avea acces la aceste cunoştinte, trebuie să faci mai mult decât să iei examenele.

Ai ajuns şi la facultate şi mai nou te numeşti student. Probabil că n-a fost atât de greu pe cât te aşteptai. În curând te vei obişnui cu rutina mersului la cursuri şi seminare şi vei începe să ai mici revelaţii în privinţa învăţământului superior din România. Dacă nu eşti pe fază, te-ai putea lăsa prins în viaţa de zi cu zi şi te-ai putea trezi la sfârşitul facultăţii că ai o diplomă în buzunar şi cam atât. Vei trage atunci o concluzie amară: că diploma ta nu înseamnă mare lucru. Ea spune despre tine că te-ai prezentat la examene şi că, într-un fel sau altul, le-ai luat. Foarte bine că le-ai luat, dar nu e suficient. Asemănarea dintre o diplomă şi un buletin este că, începând de la o vârstă, toată lumea are câte una.

Traian Brumă[email protected] www.traianbruma.ro

Educ

aţie

Non

For

mal

ă

76

Page 79: Drum In Drept

11 idei pentru o studenţie mai bogată:

1. Fii autonom în învăţare. Setează-ţi singur obiective, motivează-te singur, alege-ţi singur strategiile şi metodele de a învăţa. Alege materiile care sunt relevante pentru obiectivele tale profesionale şi acordă-le mai multă importanţă. Găseşte măcar un subiect din domeniul tău care nu e în planul de învăţământ şi studiază-l pe cont propriu. Setează-ţi obiective şi din zona de competenţe practice, soft skills, networking şi dezvoltare personală. Dacă vrei să faci asta şi nu ştii cum, scrie-mi.

2. Mergi câteva luni să studiezi într-o universitate din altă ţară. Ca student, poţi face asta prin programul Erasmus – google it!

3. Mergi cât mai devreme într-un internship în domeniul tău. Îţi va clarifica multe lucruri şi te va motiva. Poţi să cauţi internship-uri aici: http://www.startinternship.ro/

4. Alege-ţi un prof tare din facultatea ta şi mergi să lucrezi cu el într-un proiect de cercetare. Ai putea să încerci să scrii o lucrare şi să o prezinţi la o sesiune de lucrări ştiinţifice studenţeşti.

5. Mergi la o conferinţă ştiinţifică în domeniul tău cât mai devreme. Dacă va fi în altă ţară, cu atât mai bine.

6. Mergi la traininguri, prezentări şi proiecte studenţeşti. Citeşte cu atenţie afişele de prin facultate, abonează-te la grupuri de discuţii pentru studenţi şi încearcă cât mai multe. Nu te lăsa descurajat dacă prima dată nu ai fost încântat.

7. Mergi într-un schimb de tineret sau program intercultural de tineret. Sunt diverse organizaţii şi programe care oferă astfel de oportunităţi. Trebuie să depui puţin efort să le găseşti, dar te vei convinge că merită.

8. Participă la competiţii studenţeşti. De exemplu, pentru studenţii la Drept există programul ,,Lideri pentru Justiţie” organizat de Konrad Adenauer Stiftung, Concursurile de Procese Simulate și conferinţele organizate de ELSA sau concursul Balkan Case Challenge. Caută o competiţie care ţi se potriveşte.

9. O experienţă pe care n-ar trebui să o ratezi este aceea de a fi membru într-o organizaţie studenţească. ELSA este o alegere excelentă pentru studenţii la Drept. Dacă o să consideri că ELSA nu este o soluţie pentru tine, scrie-mi la [email protected] pentru a-ţi recomanda o organizaţie din alt domeniu.

10. Fă-ţi un blog de student care să devină mai târziu blogul tău profesional. Reflectă asupra obiectivelor tale profesionale şi asupra experienţelor tale de învăţare şi scrie despre ele. Intră în dialog cu profesioniştii din do-meniul tău. Dacă vei fi consecvent, blogul tău va deveni până la absolvire piesa de rezistenţă a portofoliului tău profesional.

11. Găseşte-ţi unul sau mai mulţi mentori şi stai cât mai mult pe lângă ei.

5. Pentru Dezvoltare personală

Facultăţile româneşti nici măcar nu îşi propun să contribuie la dezvoltarea personală a studenţilor, dar perioada studenţiei este ideală pentru a te dezvolta pe toate planurile. Este momentul să ai grijă de sănatatea ta, să înveţi să mănânci sănătos, să faci sport, să citeşti, să mergi la te-atru, să descoperi alte culturi, să înveţi să cânţi la un instrument, să descoperi şi altă muzică, să joci teatru, să experimentezi lucruri noi şi să înveţi să îţi îmbini şi echilibrezi viaţa profesională şi cea personală. Luatul examenelor nu te va aju-ta cu nimic nici la acest capitol.Dacă eşti convins să faci din studenţia ta mai mult decât un şir de examene, îţi ofer 11 idei pentru a-ţi îmbogăţi această experienţă. Lista este deschisă. Dacă mai ai şi alte idei, lasă un co-mentariu pe www.traianbruma.ro .

4. Pentru Soft skills

Probabil că ai auzit deja de „soft skills” şi cât de importante sunt. Spre deosebire de „hard skills” care sunt abilităţi specifice unui domeniu, de soft skills ai nevoie în orice domeniu. Iată câteva dintre dotările standard ale unui profesionist de succes: comunicare asertivă, vorbire în public şi abilităţi de prezentare, lucru în echipă, nego-ciere, leadership, inteligenţă emoţională, man-agementul timpului etc. La acestă enumerare, care nu e completă, aş mai adăuga o abilitate pe care eu o consider foarte valoroasă pe termen lung: abilitatea de a învăţa în mod autonom. Promovarea examenelor este, în mod evident, foarte puţin corelată cu dezvoltarea acestor abilităţi.

Educaţie Non Form

ală

77

Page 80: Drum In Drept

În ce cred.În Yourway facem invitaţia tuturor celor care ne trec pragul să fie ei înșiși. Fiecare are un drum al său, iar noi ne străduim să te ajutăm să te cunoști mai bine, să îţi afli motivele, aptitudinile și obstacolele. Doar așa poti să îţi pui în valoare punctele forte. Doar așa ele te pot conduce la un succes în care să nu uiţi de tine. Doar astfel vei putea să te bucuri de munca ta împreună cu cei din jurul tău.

Despre mine. Am pus într-un raft din bibliotecă toate mulţumirile și realizările profesionale din lumea angajatului și am pornit pe un drum nou, al antreprenorului. Mă motivează dorinţa de a contribui cu experienţa și cunoștinţele mele la împlini-rea profesională a celor care vor să se bucure de succesul lor.

Perspectivă angajator vs. antreprenor.

Atât din perspectiva angajatorului, cât și dacă îţi dorești o carieră de antreprenor, acest mod de a face lucrurile îţi este de folos.

O companie mare îţi pune la dispoziţie un sistem funcţionabil. Ca tânăr angajat, trebuie doar să utilizezi sistemul, să înţelegi cât mai repede care îi sunt avanta-jele, și astfel te poţi dezvolta armonios.

În cazul antreprenoriatului, modul transversal de a ac-cesa resursele de câștig îţi conferă un avantaj faţă de ceilalţi jucători din piaţă.Mai precis, mă refer la competenţele căutate de anga-jator, fie că procesul se derulează direct de către aces-ta prin HR manager sau printr-o firmă de recrutare.

Aceste competenţe se dezvoltă pe baza cunoștinţelor teoretice acumulate în parcursul școlar și universitar, și a exercitării lor prin multe experienţe, care pun în lumină abilităţile sau aptitudinile naturale. Așadar, nu-mai studiul nu este suficient.

La îndemâna oricărui tânăr care dorește să facă proba cunoștinţelor și abilităţilor stau programele de volun-tariat în ONG-uri sau chiar programele de internship ale angajatorilor. Condiţia ca această încercare să se transforme într-o experienţă reușită, este să fii ghidat în demersul pe care îl faci, să alegi domeniul în care îţi dorești să practici ţinând cont de studii, și, nu în ul-timul rând, de ceea ce îţi face plăcere să faci. Nu renunţa la lucrurile care te reprezintă, încearcă permanent să păstrezi în activităţile zilnice acţiunile care îţi fac placere (ex. să întâlnesc oameni din do-menii diferite, să cunosc lucruri noi, să învăţ din experienţe).

Voluntariatul este unul din aceste exerciţii unde poţi face proba aptitudinilor tale și a motivaţiei pentru un domeniu. În acest tip de exerciţiu, costurile sunt mini-malizate din ambele sensuri.

Nu ești retribuit, dar nici nu te judecă nimeni, pentru că voluntariatul este asumat ca un exerciţiu de dezvol-tare.

În experienţa mea angajator, am avut ocazia să întâl-nesc câteva mii de tineri în procesele de selecţie și recrutare. Caracteristica generală a celor care aveau șanse să treacă de etapa de preselecţie era implicarea lor, încercarea de a construi ceva în fiecare zi. Iar la acest capitol, lista încercărilor nu are limite.

Am cunoscut un tânăr care în vacanţa de vară, dorind să-și exerseze limba straină a cautat un post de piccolo pe un vas de croazieră. S-a bucurat de călătorii, a făcut progrese în cunoașterea limbii străine, și, cu siguranţă și-a probat și dezvoltat flexibilitatea și adaptabiltatea la cerinţele clientului. Sigur că pentru un post de entry-level în vânzări, această experienţă a fost un plus.

Un alt exemplu este chiar din domeniul în care pro-fesez. Am avut de ales pentru echipa de recrutori între câţiva candidaţi cu experienţă de 1-2 ani în firme, și o tânără care lucrase într-un ONG, contribuind la dezvol-tarea unor copii care proveneau din familii cu venituri reduse. Sondând modul în care fiecare dintre candidaţi s-a implicat în identificarea punctelor forte sau slabe, cât și dorinţa de a contribui la dezvoltarea grupului din care făceau parte, am ales persoana fără experienţă în recrutare. Nu numai că nu am regretat niciodată această decizie, dar în scurt timp a adus echipei un suflu nou de entuziasm și a depășit așteptările tuturor din punct de vedere al acumulărilor profesionale.

Așadar, atunci când pasiunea se întâlnește cu bagajul nativ de aptitudini, îmbrăţișate de o atitudine pozitivă, poţi afirma că ceea ce ai ales să faci te reprezintă, formulează Sir Ken Robinson în ,,The Element” ca definiţie a împlinirii profesionale.

Ești încă la vârsta la care ai dreptul să încerci. Folosește acest avantaj! Nu ezita să acumulezi experienţe.

de Mihaela Feodorof

Educ

aţie

Non

For

mal

ă

78

Page 81: Drum In Drept

Am 31 de ani și mi se pare că sunt o persoană normală. Îmi place să joc teatru, să schiez, să navighez cu barca cu vele, să citesc, să mă plimb, să călătoresc, să pictez, să petrec timp cu nep-oata mea, să vorbesc cu părinţii mei la telefon, să beau cafea cu prietenii.

La 17 ani îmi doream să devin avocat, mai corect spus, studentă la Drept. Nu am făcut-o pentru că mi-a fost frică de o concurenţă mult prea mare, aproximativ 20 de candidaţi pe un loc, iar admi-terea nu era deloc un examen ușor, mă simţeam incapabilă să reţin 2 manuale de istorie. Am ales aceeași concurenţă, dar la o facultate mai puţin celebră și mai puţin solicitată – Sociologie. Ad-miterea era superbă: algebra și filosofie. Nimic de memorat.

Uitându-mă înapoi, îmi dau seama că am vrut să fiu și medic, și architect, și profesoară de matematică. Nu am ales niciuna dintre aceste opţiuni din frică. Frica că nu sunt potrivită, că poate nu îmi va plăcea, frica de concurenţă, frica de eșec, frica de stat un an acasă în caz că nu in-tru din primul an, frica că sunt sute de absolvenţi de liceu mai bine pregătiţi decât mine, frica de greu, frica de învăţat în timpul facultăţii. Năpădită de atâtea frici, mai întâi m-am blocat, m-am speriat și apoi am realizat că nu îmi per-mit să trec prin niciuna dintre situaţiile enumer-ate. Ce-mi rămânea să fac? Să aleg. Să decid. Să aleg cu discernământ, cu încredere, cu curaj, cu bucurie. Ce să aleg?

Realizez acum că la 18 ani singura alegere validă era, pentru mine cel puţin, o brăileancă cu aspiraţii foarte mari, să fiu studentă în București, însă atunci nu am avut curajul să pun problema așa. Era nedemn în primul rând. Mă luam în se-rios într-un fel ridicol și mă gândeam cum voi schimba eu lumea prin profesia nobilă pe care eram forţată să mi-o aleg la acea vârstă fragedă. Mă imaginam cum, venind eu la București, voi deveni cel mai bun avocat, cel mai celebru arhi-tect, cea mai iubită profesoară de matematică. Împreună cu toţi prietenii mei de la acea vârstă vorbeam cu încredere despre cum noi înţelegem lumea, dar adulţii, în speţă părinţii sau profesorii noștri, nu o fac. Toate adevărurile erau la noi, știam totul, noi eram lumea, dreptatea era toată la noi și puteam să începem să facem ce vrem cu

ea. O dată deveniţi studenţi căpătam toate drep-turile pe care, până atunci nu le avusesem.

Nici o clipă nu m-am gândit că poate admiterea e un pretext, că alegerea facultăţii e o încercare, că viaţa peste 10 ani nu va avea nicio legătură cu felul în care s-a desfășurat admiterea la fac-ultate. Sau, mai mult decât atât, că pot fi orice vreau eu sa fiu. Asta, la 18 ani, era de-a dreptul SF, să îţi imaginezi că poţi fi orice vrei să fii, că e doar o treabă de alegere.

Mă uit acum la avocaţi, juriști, notari sau ce a mai produs Facultatea de Drept și mă întreb dacă aș fi vrut cu adevărat să fiu avocat sau doar studentă la Drept.

Nu știu. Dar știu că mă înclin cu recunoștinţă în faţa oamenilor care mi-au fost un bun exemplu si prin felul lor de a fi m-au inspirat și am înţeles că orice aș vrea să fiu, e ceva ce depinde numai de mine. Așadar, nu facultatea te face un bun avocat, ci încrederea pe care o ai în tine și în aspiraţiile tale. Facultatea e un drum de parcurs, o cale. Atât. Faptul că am terminat o facultate e un început, nu finalul.

Mă întreb ce m-ar fi făcut pe mine un avocat mai bun decât miile de avocaţi care există deja? Sau un arhitect celebru sau o profesoară bună de matematică? Am întâlnit nenumăraţi avocaţi care știu pe derost mii de pagini de cărţi, dar care uita că sunt în slujba unor oameni care apelează la ei pentru că au nevoie de ajutor, nu ca să le dea prilejul să demonstreze cât de indis-pensabili le sunt ei. Cei mai mulţi avocaţi pe care i-am întâlnit au vrut să arate prin felul lor de a fi cât sunt ei de importanţi.

Doamna notar la care mi-am făcut actele când mi-am cumpărat apartamentul în care stau m-a invitat într-un birou special să semnăm con-tractul, dar înainte de a semna, si-a luat un sa-cou pe dumneaei și a mers la baie să se aranjeze. Toate astea pentru o semnătură. N-am înţeles de ce a făcut asta. Casa mi-o cumpăram eu. Și tot eu plăteam o sumă semnificativă. Să se fi îmbrăcat în sacou din respect pentru mine? Sau era despre ea?

de Iuliana Stan

Educaţie Non Form

ală

79

Page 82: Drum In Drept

80

Page 83: Drum In Drept
Page 84: Drum In Drept