DROGURIOamenii primesc droguri pentru a-si schimba gândirea, comportamentul si simturile. Aceste feluri de substante se numesc psihoactive si includ alcoolul si tutunul, la fel si drogurile naturale si produse. În trecut, majoritatea drogurilor folosite erau produse din plante naturale, asa ca tufa de coca pentru cocaina, opiu de mac pentru heroina si cannabis pentru hasis si marijuana. Mai recent, drogurile ca extazi sau LSD au început a fi produse pe cale sintetica de variate întreprinderi chimice. Oamenii care folosesc droguri provin din toate paturile sociale, desi statistica demonstreaza ca probabil unele paturi sociale utilizeaza drogurile mai mult decât alte paturi. De exemplu, probabilitatea utilizarii drogurilor este mai mare la barbati decât la femei, la barbatii celibatari decât la cei casatoriti, la locuitorii oraselor decât la cei rurali, la tineri decât la batrâni. Prizonierii si copiii strazii, de asemeni, demonstreaza o înalta frecventa a abuzului de droguri. Datele recente sporesc nelinistea cu privire la întrebuintarea sporita a drogurilor în rândul tinerilor din toata lumea. Datele disponibile demonstreaza ca raspândirea printre tineret tinde sa fie de trei ori, de patru ori mai înalta decât raspândirea între populatia generala.Care sunt efectele? Toate drogurile pot fi clasificate în trei categorii: Depresantele (spre exemplu heroina, barbiturate) sunt sedative care actioneaza asupra sistemului nervos. Relaxarea artificiala si usurarea de la neliniste si stres mintal tinde sa produca dependenta psihologica si renuntarea de la utilizarea lor este problematica. Dependenta poate duce la supradozare acuta, care la rândul sau poate cauza moartea din cauza depresiei respiratorii.Stimulantele (spre exemplu cocaina, crackul, amfetamine) sunt agenti care activeaza, sporesc sau maresc activitatea neurala. În primul rând ei cauzeaza frisoane, dureri de cap, hipertensiune si batai de inima sporite. Efectele de lunga durata sunt greata, insomnia, pierderea greutatii, convulsii si depresia. Halucinogenele (spre exemplu marijuana, extazi, LSD) sunt un grup chimic divers care produce schimbari mintale profunde, cum ar fi euforia, nelinistea, distorsiunea senzoriala, halucinatii vivide, deluzii, paranoie si depresie. Nu exista drog ilicit, care ar putea fi considerat sigur. Într-un fel sau altul utilizarea substantelor psihoactive modifica functionarea normala a organismului uman si în termen lung, poate cauza daune serioase. Cât de prevalent este abuzul?Prevalenta abuzului diferitor droguri variaza între regiuni si chiar între tari în întreaga lume. Marijuana si hasisul: Estimarile indica ca canabis este cel mai abuzat drog în toate partile lumii, pe care îl consuma estimativ 141 milioane oameni (sau 2.4 procente din populatia globului). În mod particular, un numar mare de oameni tineri experimenteaza cu canabis: în unele tari atât de mult ca 37 procente din copiii de scoala si adultii tineri au folosit drogul o data în ultimul ani si 10-25% o data în ultima luna. În general, abuzul de cannabis sporeste în multe tari, stabilizându-se în tarile, unde a atins nivel înalt. Drogurile sintetice: Raspândindu-se relativ încet în anii optzeci, abuzul stimulantilor de tip amfetaminic a sporit rapid în Europa, Australia, America de Nord si Asia de Sud-Est în anii nouazeci. În timp ce abuzul s-a stabilizat în unele dintre aceste zone, exista o crestere continua a cererii globale, în particular în Asia de est si de Sud-est. În mod sporind, drogurile sintetice si-au sporit semnificatia, în special între tineri, drept drog de amuzament ales, deseori în combinatie cu cannabis. MDMA (extazi) este popular în tarile industriale în special în Europa.Alte droguri din plante: În general, cocaina împreuna cu diverse alte substante derivate din coca, cum ar fi „bazuco” domina cererea pentru tratament. UNDCP estimeaza ca circa 13 milioane de oameni abuzeaza cocaina în întreaga lume: cel mai înalt nivel fiind în Statele Unite. În comparatie cu alte droguri, abuzul de heroina si alte opiate este mai putin prevalent. Estimarile Natiunilor Unite indica ca circa 8 milioane de oameni abuzeaza opiatele, în mare parte în Europa, Asia de sud-est si de sud-vest. Nivele crescânde de abuz sunt

înregistrate în europa de est si Asia centrala. Cocaina nu pare a fi printre drogurile de prima alegere printre tineri. Cu toate acestea, tendinta arata o oarecare crestere în abuzul acesteea în Europa (în special în Londra si Amsterdam). Cât de mare este oferta?Mare! În 1999, producerea globala de opiu a atins nivelul de 5,794 tone metrice, cultivate pe 219,000 hectare de mac. Mai mult de 75 procente de opiu vine din Afganistan. Producerea globala de frunze de coca a crescut la 317, 926 tone de pa 183,000 hectare de coca. Aproape 60 procente de frunze de coca vin din Columbia. Cum stim acest fapt? Integrând eforturile în supravegherea aeriana, aprecierea la sol si perceperile din satelit au permis tarilor sa obtine o harta larga a zonelor ilicite de crestere si sa indice ariile cu cultivare descrescânda sau crescânda, astfel încât se poate face o apreciere sigura a productiei culturilor. Care sunt beneficiile?Producerea ilicita de droguri si cererea pentru ele a indus prosperarea afacerilor ilegale – a unui non-business care poate compromite economiile si infirma statele. Traficarea drogurilor se afla în mâinile sindicatelor transnationale organizate criminale, care au luat avantaj de procesul de globalizare, pe timp ce masurile de lupta contra acestora au fost tergiversate. Care a fost raspunsul Natiunilor Unite?Natiunile Unite a abordat fenomenul abuzului de droguri începând cu data crearii acestei organizatii. Comisia pentru Drogurile Narcotice a fost creata în 1946 si la moment cuprinde 53 state-membre, care sunt implicate pe baza de rotatie. Oficiul Natiunilor Unite care se ocupa cu controlul asupra drogurilor a fost unificat în 1990 ca Programul International al Natiunilor Unite (UNDCP) pentru Controlul Drogurilor.În 1999 acest Program a fost legat cu Centrul pentru Prevenirea Crimei Internationale (CICP) cu scopul formarii Oficiului pentru Controlul Drogurilor si Prevenirea Crimelor. Prin intermediul Natiunilor Unite, lumea a început sa-si dezvolte un raspuns coordonat asupra problemei abuzului de droguri. • Conventia Unica asupra Drogurilor Narcotice (1961) a unit diverse tratate existente, ce limiteaza vânzarea si utilizarea diferitor substante în scopuri medicale. Aceasta a fost suplimentata în 1972 cu Protocolul care accentueaza necesitatea serviciilor de tratament si reabilitare.• Conventia asupra Substantelor Psihotropice (1971) a stabilit un sistem de control international pentru o serie de droguri farmaceutice si alte substante folosite în producerea drogurilor ilicite.Pe parcursul mai multor ani problema drogurilor a fost perceputa de catre comunitatea internationala ca fiind generata de „oferta”. Se credea ca drogurile abuzate îsi aveau originea în tarile în curs de dezvoltare si erau consumate în tarile industriale. Putina atentie a fost acordata reducerii cererii. Cu toate acestea, situatia s-a schimbat dramatic, caci nivele înalte de consum au fost descoperite în tarile în curs de dezvoltare; cannabis si drogurile sintetice fiind produse atât la nord, cât si la sud. Ca rezultat, Natiunile Unite a adoptat o abordare balansata pentru a reduce simultan atât oferta, cât si cererea. În 1998, Adunarea Generala a adoptat o Declaratie Politica ce contine o serie de obiective, cu termeni limita desemnati, care includ:Pâna în 2003: de a elabora sau a spori strategiile de reducere a cererii si de a crea sau consolida legislatiile nationale si programele anti-droguri, si de a adopta legislatia nationala de spalare a banilor; siPâna în 2008: de a atinge o scadere semnificativa a cererii si de a elimina sau reduce semnificativ cultivarea, producerea si comercializarea ilicita a drogurilor (inclusiv drogurile sintetice).În fiecare zi, pe tot cuprinsul globului pământesc, milioane de oameni folosesc droguri. În mod surprinzător, de cele mai multe ori, folosim droguri atunci când consumăm ceai sau cafea. Ca şi multe alte droguri, cafeina din ceai, cafea sau alte băuturi răcoritoare cum ar fi Coca- Cola, sau alcoolul din vin şi bere sunt substanţe care modifică funcţionarea normală a organismului. Folosite cumpătat, aceste droguri sunt relativ inofensive şi în multe zone ale lumii sunt perfect legale.Totuşi, alte tipuri de droguri sunt ilegale şi periculoase. Substanţe ca heroina fac parte

din această categorie, iar deţinerea sau folosirea lor sunt interzise prin lege. Aceste droguri pot ucide.Alcoolul este probabil cel mai comun drog. Este folosit în aproape toate colţurile lumii. Acesta se formează atunci când drojdia (particule de mucegai) fermentează zaharul în mod natural, în fructe ca strugurii şi în seminţe, cum ar fi cele de orz. Vinul, berea, cidrul şi tăriile, cum ar fi ginul, romul, conţin toate alcool.Acest drog acţionează asupra creierului în două moduri. Este un anestezic ce amortizează senzaţii şi sentimente şi este, de asemenea, un depresiv, ce încetineşte acţiuni şi reacţii.Puterea alcoolului, ca viciu, este evidentă atunci când o persoană dependentă de acesta încetează să-l mai consume. Această persoană poate suferi de anumite simptome ale renunţării la alcool, de pildă delirium tremens. Acestea cuprind transpiraţie, tremurat, greaţă şi halucinaţii.Nicotina din tutun este un drog consumat pe scară largă în societate. Fumatul frunzelor uscate ale plantei de tutun este foarte nociv din punct de vedere fizic. Fumatul poate provoca unele forme de cancer, cum ar fi cel la plămâni şi gât, poate, de asemenea, cauza unele boli ale inimii şi ale vaselor sangvine, probleme ale plămânilor, ca bronşita, precum şi tulburări la copiii nenăscuţi ai unei femei fumătoare.Aceste boli sunt provocate în special de alte ingrediente din fumul de tabac, cum ar fi vaporii de tar şi monoxidul de carbon.Nicotina însăşi poate contribui la stimularea unei persoane, făcând-o să se simtă mai alertă şi mai plină de viaţă. Fumătorii se obişnuiesc rapid cu fumatul şi trebuie să fumeze mai mult pentru a obţine acelaşi efect. Aceştia pot, de asemenea, deveni dependenţi din punct de vedere psihologic, deci, chiar dacă sunt conştienţi de riscurile la care se expun, le este foarte greu să renunţe la acest obicei.Asemenea nicotinei, cafeina este un alcaloid provenit în acest caz din frunzele plantei de ceai, sau din seminţele arborelui de cafea. Cafeina este prezentă şi în cacao şi unele băuturi răcoritoare.În consumul zilnic, cantităţile de cafeină sunt de obicei reduse. Însă, în cantităţi mari acestea pot provoca probleme grave de sănătate, cum ar fi somnul neliniştit şi tulburările digestive.Marijuana, denumită şi canabis sau haşiş, este extrasă din cânepă. Cel care o consumă se simte relaxat, tihnit, mai conştient de ceea ce-l încojoară şi mai capabil de a fi încrezător şi creativ. Cel ce priveşte din afară, vede exact opusul acestor stări.În general, şi în comparaţie cu alte droguri mai puternice, marijuana nu pare să creeze dependenţă. Cercetările au demonstrat că aceasta poate duce la probleme mai puţin grave în comparaţie cu tutunul sau alcoolul. În multe ţări, unele grupări au încercat să schimbe legile şi să înlăture unele pedepse pentru consumul acesteia.Barbituricele sunt droguri create în laborator şi, uneori sunt prescrise de medici pentru alungarea insomniei şi neliniştii, în calitate de „somnifere” sau „calmante”. Sunt, de asemenea, recomandate persoanelor care nu pot supravieţui, datorită faptului că sunt prea neliniştite, agitate şi speriate tot timpul.Barbituricele sunt prescrise mai rar în zilele noastre, iar folosirea lor este supravegheată cu atenţie. Acestea datorită problemelor din trecut, inclusiv abuzul, dependenţa fizică şi psihologică.În doze mari, barbituricele produc efecte similare cu ale alcoolului. Simptomele încetării folosirii acestora sunt grave, uneori chiar fatale.Amfetaminele sunt, de asemenea fabricate în laborator şi sunt denumite „excitante”. Cei care le folosesc se simt energici şi alerţi. Aceste medicamente accelerează reacţiile chimice ale organismului, producând energie. Au fost folosite cândva ca tablete pentru slăbit. Problema este că, de multe ori, consumatorul este tentat să mai ia o doză, pentru

a se simţi din nou energic, iar acest fapt poate duce foarte uşor la obişnuinţă şi dependenţă psihologică.Halucinogenele reprezintă un grup variat de droguri. Unele sunt naturale, cum sunt cele din „ciupercile magice” şi mescalina din cactusul „peyote”, celelalte sunt create în laborator, ca LSD-ul (acid lisergic dietilamid).Aceste droguri au efecte dramatice asupra conştiinţei, a simţurilor şi a percepţiei consumatorului. Acesta poate avea halucinaţii puternice şi o astfel de „călătorie” poate fi extrem de înspăimântătoare. Cea mai mare parte a halucinogenilor nu creează o dependenţă fizică serioasă, iar pe termen lung nu par să cauzeze o dependenţă psihologică puternică. Aceştia provoacă însă o toleranţă în oraganism, iar oamenii au murit chiar sub influenţa lor. De exemplu, consumatorul îşi poate închipui că poate să zboare, şi să sară pe fereastră.Opiul, morfina şi heroina se obţin din specia de mac denumită opiu. Acestea provoacă stări temporare de amorţeală, linişte şi chiar exaltare şi fericire. În medicină, aceste droguri se folosesc ca remedii contra durerii. Ele sunt însă deosebit de puternice şi periculoase, putând provoca rapid toleranţă în organism şi dependenţă serioasă. O supradoză poate ucide. Renunţarea la consumul acestora se realizează sub supraveghere medicală, iar reacţiile organismului sunt foarte neplăcute: friguri, greţuri, tremurături, crampe şi transpiraţie.Cocaina este un praf alb, extras din frunzele plantei coca. Aceasta poate să-l facă pe cel care o consumă, alert şi plin de energie, chiar euforic. Deşi unii pretind că pot folosi cocaina ca pe un drog social sau de „recreere”, ca şi alcoolul, alţii devin dependenţi din punct de vedere psihologic de aceasta. Printre alte efecte se numără halucinaţiile, teama şi paranoia.Majoritatea drogurilor folosite din motive sociale, în mod legal sau nu, afectează creierul. Ele alterează aspectele mintale, cum ar fi gândirea, concentrarea, agilitatea, emoţiile şi conştiinţa. Acestea sunt droguri psiho-active. Drogurile şi motivele consumului acestora variază de la o zonă la alta şi în funcţie de timp.Un motiv al consumului de droguri în mediul social este folosirea lor ca „lubrifiant social”, de la o conversaţie la o ceaşcă de cafea, la o noapte petrecută într-un bar. Drogurile îi ajută pe consumatori să devină mai relaxaţi, deschşi, prietenoşi şi sociabili. Un alt motiv al consumului de droguri este faptul că acestea par să confere o uşurare temporară, un fel de evadare pentru o perioadă de timp.Oamenii încearcă să se detaşeze de o întreagă serie de probleme: stres, bani, griji, familii destrămate. Unele persoane extind această idee şi încearcă să se detaşeze de toată lumea reală. Ele nu se pot lupta cu lumea reală şi consumă droguri pentru a-şi crea o lume fantezistă alternativă.Un alt motiv pentru care oamenii consumă droguri este reprezentat de presiunea exercitată în cadrul unui grup, spre exemplu o persoană ia droguri pentru că şi prietenii sau colegii din anturaj fac acest lucru.Dependenţa de droguri poate fi psihologică sau fizică, sau ambele. Dependenţa psihologică se petrece în mintea omului; consumatorul simte că nu poate gândi normal şi să supravieţuiască fără ajutorul drogului. În cazul dependenţei fizice, nervii, muşchii, inima şi alte organe ale corpului au nevoie de drog pentru a-şi continua funcţionarea.Dacă este privat de droguri, dependentul poate suferi probleme fizice şi mintale. Aceste probleme variază de la tremurături şi friguri, la transpiraţii, crampe şi dureri, inconştienţă şi chiar convulsii fatale.Organismul se obişnuieşte treptat cu unele droguri. Cu timpul este nevoie de o cantitate mai mare de drog pentru a da aceleaşi rezultate ca înainte. Această nevoie de cantităţi din ce în ce mai mari de drog, în vederea obţinerii aceluiaşi efect, poartă denumirea de toleranţă.

Modul de administrare al drogurilo este, de asemenea, foarte periculos. Inspirarea cocainei poate deteriora nasul şi căile respiratorii. Injectarea unui drog cu ajutorul unei seringi nesterilizate poate provoca infecţii ca hepatita sau SIDA.Există câteva metode de întrerupere a consumului sau a dependenţei de droguri. Acestea cuprind:administrarea unor medicamente speciale, sub supraveghere medicală;tratamente de psihoterapie sau forme similare de tratament;aderarea la grupuri formate din foşti consumatori;reabilitarea într-un centru de dezintoxicare;detaşarea de situaţia sau grupul social unde a început consumul de droguri.Multe din metodele de ami sus costă bani, iar unele societăţi nu asigură resurse adecvate în vederea abţinerii de la consumul de droguri şi reabilitării. De asemenea, reuşita depinde de puterea vionţei şi motivaţia consumatorului.Consumul unor droguri poate duce chiar la crime. Se recurge deseori la jafuri, spargeri şi alte infracţiuni, în vederea obţinerii banilor necesari pentru cumpărării drogurilor. Acest lucru se întâmplă mai ales în cazul drogurilor puternice, care creează dependenţă şi sunt adesea cele mai scumpe.