DROBUL DE SARE SAU DEFETISMUL

Cum. este şi firesc, problem a Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Herţei preocupă m ulţi români, mai ales. acum, In corelaţie' d i­rectă cu evenim entele din Trans- nistria. Am scris recent" două ar­ticole pe aceasta temă, în carş reluam cîteva aprecieri şi evalu­ări de situaţii făcute anul trecut, pe cînd Gorbaciov era încă m are şi tare, dezvoitindu-le pe baza e- voluţiiler recente. Afirmam" că s-a făcut o m are gafă prin te­merea Preşedintelui,' Guvernului şi Parlam entului de a aborda di­rect ş i 'f ă r ă ocolişuri problema testituirii teritoriilor răpite prin Tratatul Ribbentrop — Molotov. Susţin în continuare că nu poate fi vorba de unire în tre România şi Republica Moldova, în trucît a- ceasta face parte din tr-un te ri­toriu răp it prin forţă. Dacă vom discuta de această unire prin re ­ferendum înseam nă că acceptăm valabilitatea acelui pact. Şi cum să avem pretenţii în faţa Ucrai­nei; pentru restitu irea sudului B asarabiei/ nordului Bucovinei şi Herţei, dacă nu am reintegrat Republica Moldova în teritoriul, naţional ? Din punctul de. vede­re al dreptului internaţional es­te o aberaţie această tra tare di­feren ţiată a celor două categorii de teritorii româneşti, care în re­alitate constituie un unic subiect de drept. .

'U n ' cititor îmi scrie, în legă­tură cu cele două articole şi cu alte luări de poziţie din presă: „Vedem că pe m ăsură ce ne agi­tăm, noi, românii, în ju ru l pro­blemei Basarabiei, se agită şi mai mult m aghiarii în jurul „proble- mei“ Transilvaniei ? Ne este chiar indiferent acest lucru ? La o adi­că, ce-ar avea de cîştigaţ Româ­nia, noi, toţi românii, dacă reali- Jsim Basarabia şi pierdem T ran­silvania sau num ai o parte a

' ei“ ? .: Avem în faţă o .mostră de de­fetism care ne-a adus şi ne adu­ce muite daune. Ion Creangă are o poveste, în care e jale m ăre Sritr-o casă, bocesc femeile pen­tru c ă .s -a r putea ca drobul de

■ Ilie «CĂLI AN

' (continuare în pag. II)

A N UL IV NB..588 VINERI 20 MARTIE 1992 I

ziarindependent

8 PAGINI 8 LEI

S tad iu l. relaţiilor româno-maghiare, problemă complexă, de m ultă vrem e în aţenţia celor două. guverne, nu cunoaşte nifci in prezent îm bunătă- ţii-î substanţiale. Una din cauze o constituie, cum se ştie, tergiversarea tla rilicării saii încercarea de a eluda cîteva din principiile pe- care ar urm a să se. bazeze îiţeSte relaţii, cum ar fi recunoaşterea legitivnităţii actualelor frontiere,, condamnarea oricăror pretenţii teritoriale, necesitatea declara­ţiei ferm e de neamestec în treburile interne ale celuilalt sta t. M anifestări interne, izolate, relua­te însă - periodic şi tot mai bine canalizate, de iredentism , autonomie, separaţie cultural-teritori- ală din partea unor reprezentanţi ai m inorităţii m aghiare fac încă m ai dificile eforturile Guver­nului rom ân de a normaliza pînă la capăt rela­ţiile cu Ungaria. Despăşurate în linişte, fără in­cidente, m anifestările din diferite localităţi tran ­silvane, legate de sărbătorirea zilei de 15 martie, au evidenţiat totuşi o exacerbare a naţionalismu­

lui m aghiar, â pretenţiilor anum itor lideri în ce 'priveşte autonomia, drepturile „sacre" ale ma­ghiarilor asupra acestui teritoriu, dorinţa nedisi­m ulată de separare (avem în vedere accente — şi accese — din „secuime*^). Pericolul grav al -pre­tenţiilor şi instigărilor cu caracter iredentist este evident în condiţiile dramei, foarte apropiate de noi. din Transnistria — e ca şi cum cineva ar dori cu tot dinadinsul transplantarea conflictelor interetnice cu desfăşurări violente şi consecinţe tragice şi pe păm întul Transilvaniei. •

De aceea, socotim că nu e inutilă publicarca, „ pentru mai buna inform are a cititorului clujean, a poziţief ţării noastre în .privinţa relaţiilor cu Ungaria, aşa cum a fost ea form ulată -de dl. A drian Năstase, m inistrul afacerilor externe al României, în interviul oferit postului naţional de radiodifuziune, la 5 m artie crt. Argumentele, mo­tivaţiile d-1 ui Nâsfase îşi păstrează neştirbită ac­tualitatea. Le oferim, integral, în ziarul de astăzi.

„mu dim m u noastră relaţiileIU , SlNT BlJNf!” \

La 5 m artie 1992, domnul A drian Năstase, m inistru l afacerilor externe, ă acordat corespondentului Radiodifuziunii Române, domnul Ticu Fopescu, u rm ătoru l interviu:

AMBASABGIUL AFRICII DE SUD -

ÎN VIZITĂ LA CLUJM iercuri,' 18 m artie a.c., Ia

Prefectura Cluj a avut loc cţ în- ! tîlnire a reprezentanţilor oame­

nilor de afaceri clujeni cu am ­basadorul Africii de Sud la Bu­cureşti, domnul Peter Cilliers. Salutul de bun venit a foţit ad re­sat de profesorul Ion Giurgea, vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj, care a făcut şi prezentarea situaţiei economice'^ a judeţului nostru. A fost pus în evidenţă faptul că. deocamdată, nu există nici un investitor din această ţa ră in ?ona noastră.

Domnul am basador Peter Cil­liers a fădut o expunere sinte­tică despre istoria şi starea e- conomică a Republicii Africa de Sud, ţară care a încheiat a- nul financiar 1991 cu un exce­dent de 17 m iliarde de dolari. In ce- priveşte relaţia economică dintre ţara noastră şi Africa de Sud, în med realist, a fost a- preciat că nu există o tradiţie a relaţiilor do afaceri, impediment căruia ‘1 se adaugă şi d istanţa geografică foarte m a re .'S -a ma-

M. SANGEORZAtf

s.. (Continuare ia pag. a U-»)

ÎNTREBARE: M arţi seara, (în 3 martie» n.n.), Comisia O.N.U. pentru drepturile omului, reuni­tă la Geneva, â adoptat prin con­sens o rezoluţie privind situaţia d rep turilo r omului în România, prin care se încheie m andatul raportorului 'special al Comisiei pentru România. In dezbateri, numeroşi vo rb 'to ti’ au apreciat progresele realizate în România, în direcţia îm bunătăţirii situaţi­ei drep turilo r omului în Româ­nia, cu o singură excepţie — din cite am aflat —. aceea a r f r . prezeritanlului Ungariei,' care ft insistat pentru prelungirea m an­datului raportorului special, sau cel puţin pentru num irea unui expert internaţional care să u r- : mărească situaţia, din România, i Ce credeţi că a determ inat aceas­tă atitudine a reprezentantului U ngarie i? v

. RĂSPUNS: Am fost efectiv surprinşi de această atitudine, cu atît mai m ult cu cît, în. di- ; ferite ocazii, reprezentanţii ofi­ciali unguri ne-au asigurat ' de sprijinul Ungariei în diferite or­ganisme internaţionale, inclusiv, : spre exemplu, în Consiliul Euro- • pei, unde problem atica drepturi­lor omului ocupă un loc prepon­derent. Această atitudine, ca şi afirm aţiile despre pretinsele ' în­călcări ale drepturilor , omului, mai ales ale persoanelor aparţj- nînd m inorităţilor din România, evident nu se întemeiază pe fap­te şi urmăresc, după părerea m ea ,. scopuri pur politice. S în t , însă indicii clare Că luările de

poziţie propagandistice ale repre­zentanţilor oficiali unguri în di­ferite organizaţii internaţionale^ şi-au pierdut din credibilitate şi că au cam început să plictiseas­că, Aprecieri asem ănătoare cu cele" a le reprezentantului Unga­riei, în legătură cu situaţia drep­turilor omului in România, nu a mai făcut nim eni în dezbaterile din Comisia ONU pentru dreptu­rile omului. Vocea singulară nu a putut altera ho tărîrea celor circă 20 de coautori ai rezoluţiei Comisiei ONU — în murea lor

! m ajoritate reprezentind sta te cu ; îndelungi tradiţii dem ocratice —

de a pune capăţ m andatului ra- ; portarului special pentru Româ- : nia. Această rezoluţie a fost, de i altfel, singura rezoluţie privind

Situaţia drepturilor omului din- tr-o ţa ră anum e care nu a com­portat nici o discuţie în. momen­tul adoptării ei

Mai m ult decit atît, în tr-o com­petiţie directă, in care reprezen­tantul României a concurat ală­turi de reprezentanţii Ungariei, Poloniei şi Ucrainei, pen tru cele două locuri care revin, ţărilo r est- europene in subcomisia ONU îm potriva discrim inărilor şi pen-, tru protecţia m inorităţilor,' sin­gur reprezentantul rom ân â în­tru n it , 'ş i încă de la prim ul tu r de scrutin, num ărul necesar de ‘voturi pentru a fi ales. Deşi s-au consumat mai m ulte tu ru ri de scrutin, pină in acest mom ent nu s-a pu tu t alege ocupantul ce­lui de-al doilea loc. Or, şi acest fap t spune ceva. In orice căz,

nouă ne spune că propaganda, oricît de b in e ' susţinută şi or­chestrată, are lim itele ei şi ea riu se poate impune pentru m ult timp împotriva- realităţii.

ÎNTREBARE: R elaţiile, romă- no-ungare s în t 'd in nou în* aten­ţia mass-mediei din cele două ţări, mai ales în urm a recentei Declaraţii a M inisterului Afaceri­lor Externe al României. V-ain ruga pe scurt aprecierile dvs. a- supra relaţiilor româno-ungare.

RĂSPUNS. Din păcate, nu pot spune şi nici nu aş putea spune lucruri p rea bune! d esp re . rela­ţiile rom âno-ungare în acest mo­ment, deşi am înregistrat ca un lucru pozitiv, pe plan politic, re- centele> vizite la Bucureştii ale delegaţiei conduse de preşedinte­le Comisiei de Politică Externă a Parlam entului ungar, a delegaţiei grupului de prietenie cu Româ­nia din Parlam entul ungar şi a delegaţiei M inisterului 'Apărării din Ungaria. S-au deplasat la Bu­dapesta mai m ulţi m embri ai Guvernului ■ român, ca şi m ulte delegaţii ale unor form aţiuni po­litice şi organism e . neguverna­m entale româneşti. Avem, în aceiaşi timp, la Budapesta una din cele mai bine dotate, din punct de vedere al personalului, misiuni diplomatice ale Români­ei. -

(Continuare în pag. a tl-a)

m e i® La Palatul Victoria au tn*

ceput negocierile pe care repre­zentanţii guvernului le poartă cii Confederaţia sindicatelor m iniera

'din Valea Jiului, Federaţia Bi­hor a sindicatelor libere, sindica­tele de la întreprinderea de au ­toturism e Piteşti şi sindicatele ' m iniere diii Gorj. Negocierile au vizat, in . prim a parte, problem a salariului minim pe ţa ră şi ra ­mură. Miron Cosma a cerut, pen­tru o anum ită perioadă, îngheţa­rea preţurilor şi - em iterea - unei hotărîri prin care fiecare socie­ta te să-şi poată stabili salariile. S-a cerut, de asemenea, anularea art. 9 din H otărîrea Guvernului nr. 21/1991* referitoare la siste­mul de salarizare. Domnul Dan Mircea Poposcu, m inistrul m un­cii şi protecţiei sociale, a a ră ta t că acest articol nu poate fi anu­lat, 'el reprezentind însăşi esen­ţă hotărîrii, operante de la î n - ' ceputul anului pentru întreaga e- conomie, dar că poate fi am en­dat pe baza negocierilor.

9 în tr-un comunicat difuzat _ prin ROMPRES, Comisia P arla ­m entară de Anchetă a Evenimen­telor din septembrie 1991, îşi ex­prim ă poziţia, din care spicuim ^ „Urm are a cercetărilor şi audie­rilor efectuate au rezultat fapta şi probe care ne îndreptăţesc sâ afirmăm că lui Miron- Gosma îi revine principala ..responsabilita­te a evenimentelor- violente din 24—23 septem brie 1991. Solicităm ca organele de po liţie ,. procura­tură şi justiţie să treacă urgent la finalizarea cercetărilor - legate de aceste evenimente, trim iterea în judecată şi pedepsirea celor vinovaţi. P rin atitudinea pasivă ‘ a autorităţilor considerăm că a fost încurajată revenirea .lu i Mi­ron Cosma la Bucureşti cu ace­iaşi poziţie ultim ativă şi dispre­ţuitoare faţă de instituţiile s ta - : tului de drept. Dezavuăm atitu ­dinea ‘ factorilor de răspundere care au permis accesul iui Mi­ron Cosma 'în scaunul preziden­ţia l a l Senatului României în seara zilei de 17 m artie 1992“. ,

• Gelu Voican Voienlescu, se­nator din partea judeţului B u-’ zău, a înaintat Senatului Româ­niei cererea de demisie din a- c.eastă- calitate , ea principală motivaţie fiind incom patibilita­

te a 'c a lită ţii de senator cu cea . de reprezentant ăl _ M inisterului de E xterne în străinătate.

• U ltimul bilanţ oficial al victimelor atentatului de la Ş u e - nos Aires împotriva am basadei israeliene a indicat 11 m orţi, d a r '

, un medic legist a afirm at că din ruinele clădirii au fost- scoase 21 de cadavre. • •

• David Levy," m inistrul de externe israelian, a făgăduit in parlam ent că „va fi răzbunat sîn- gele“ victimelor atentatu lu i da la Buenos Aires.

• Sufocată de blocada azeră- Arm enia a declarat, starea de urgenţă pe teritoriul -său.

© La referendum ul din Africa de Sud, ■ aproape 69 la sută din alegătorii albi s-au pronunţat pen tru sprijinul politicii de dia­log cu populaţia de culoare 'ş i de reform ă a preşedintelui Fre- derik de Kierk.

PARADA MODEI

Academia de . arte vizuale ..Ion Andreescu“ vă invită să participaţi la . o paradă a ' mo­dei, care prezintă lucrările' de diplom ă ale studenţilor absol­

venţi de la secţia de tapiserie- creaţie vestim entară. Spectaco­lul, realizat în colaborare . Cu actori de la Teatrul Naţional, va avea loc sîm bătă, 21 martie, orele lO O , în sala Naţionalu­lui clujean. -

1 1 - 2 2 - 8 6

11- 73-7114- 22-3812- 4 0 -0 0

* comenzi la orice orâ* preţuri convenabile* competentă profesionali* persoana clvs. va ranta

L Î N D U R S . R . L .VÂ OFERĂ

l(AOgIziu i

♦Ic/)I OIocpI zi u*

#■

D R O J D I E P R O A S P Ă T Ă

TSlauri mqyaCu o cantitate mică de drojdie într-un timp scurt obţineţi aluatul preferat,. CUMPĂRAŢI St CÎSTIGATt

m

Om>r*•mzomt

TIMIŞOARA: str. Mărăşeşti nr. 9, telefon: 96/13.38.59, fax: 96/13.67.29.

BUCUREŞTI: str. N. Bălcescu nr. 24, telefon: 90/15.27.78, fax: 90/12.13.89. (243), INFORMAŢII:

ADEVARUL DE CLUJ PAGINA 2

Urmări din pagina l-a

„NU DIN CAUA...”'In consecinţă, fie că mă gîn-

desc fa Parlam ent^ la G uvem .la diplom aţi ori la organizaţii ne-

, guvernam entale, riu pot conchi­de decît că nu din cauza noas­tră relaţiile d in tre România şi U ngaria nu sin t bune. Aceste re­la ţii pot fi calificate ca fiind, din păcate, nesatisfăcătoare. In ceea ce ne priveşte, nu putem decît să continuăm să aplicăm în re la ­ţiile cu Ungaria aceeaşi politică .de bună vecinătate pe care o promovăm cu consecvenţă faţă de ceilalţi vecini ai noştri.

Principiile noastre sînt ’ ' cele eu ropene,. respectiv - principiile : democraţiei, ale drepturilor omu- Ju i şi ale drepturilor persoanelor aparţin ind m inorităţilor etnice. Aceste principii sînt. astăzi gene­ra l acceptate pe pjan european şi tind .să devină acceptate pe .plan mondial. Guvernul nostru a pus aceste principii la baza în ­tregii sale acţiuni şi este mai a-

. Ies in teresat în asigurarea! apli­cării lor practice. In m ăsura în care şi Ungaria îşi va însuşi a- ceste principii europene, expri­m ate in documentele CSCE $i ale Consiliului. Europei, şi nu le va mai reform ula pentru a-şi promova poziţiile sale. dovedind astfel, in fapte că doreşte cu a-

• devărat să se integreze în Euro­pa, aşa cum o afirm ă în mod constant, cred că Urţgaria va fl op ta t pentru singura soluţie po­sibilă, astăzi în Europa — aceea

'.d e a se acomoda la modul de .gîndire european. Aceasta în ­seam nă că Ungaria să respecte

.principiile m enţionate'şi în ra ­porturile sale cu România. Cînd, şi, dacă aceasta se va întîm pla, atunci sînt sigur câ. relaţiile ro~ «nâno-ungare se vor îm bunătăţi' radical. • ■

ÎNTREBARE: Reacţionînd la •Declaraţia Ministerului Afaceri­lo r Externe al României, purtă­torul de cuvînt al M inisterului de Externe al Ungariei a spus că MAE român a răstălm ăcit in mod intenţionat declaraţiile unor

- conducători politici unguri şi că Ungaria a făcut public no o da­tă faptul că „nu are pretenţii te­ritoriale faţă de nimeni". El a am intit, în acest context, că U n­garia a semnat Actul Final de Ja Helsinki, care .stabileşte in­te rdicţia modificării prin forţă a frontierelor. . -

RĂSPUNS: Bln păcate, nu poi să comentez problema „răstăl­măcirii" pentru că nu ni s-a spus ce anume am fi răstălm ăcit şi care au fost luările de poziţie e- fective ale celor doi membri ‘ ai Guvernului ungar care ne-au de­term inat să dăm acea Declaraţie. In ceea ce ne priveşte, noi am lu a t poziţie faţă de declaraţiile lor aşa cum au fost ele redate în presa scrisă din Ungaria. De altfel, după inform aţiile pe ca­re le-am primit, declaraţiile dom­nului m inistru F ur au fost re­afirm ate în aceiaşi term eni, in­tr-un interviu acordat postului de radio BBC şi transm is pe post îa 25 februarie. In plus, aş adă­uga că ne-am obişnuit de-acum icu această „tehnică" a diploma­ţiei ungare de a face o declara­ţie. sau un comunicat în care se spun anum ite lucruri,, la care — dacă reacţionăm — să ni se spu­n ă că declaraţia sau comunica­tul-respectiv nu a fost bine în­ţeles sau că traducerea a fost greşită.

în ceea ce priveşte cea de-a două chestuine, respectiv faptul că Ungaria a semnat Actul Fi­nal de la Helsinki şl care in ter­zice modificarea prin forţă a frontierelor, cred că trebuie să clarificăm unele lucruri.

Noi nu punem la îndoială a- deziunea Ungariei la acest p rin ­cipiu din Actul Final care . ex­clude schimbarea p r in , forţă a frontierelor. Nu avem nici o tea­mă de schimbarea prin forţă a frontierelor. De altfel, nici nu

■ cred că din punct de vedere, m i­lita r Ungaria şi-ar putea propune un asemenea obiectiv, care în plus nici nu nr fi permis pc plan eu­ropean. Acesta este şi unul. din «o tlvc le pentru -caic relaţiile pe

linie m ilitară d in tre cele două ţă ri pot fi «excelente".

Problema de fond se pune în alţi param etri. Opinia publică din România are sentim entul —r cre­at de m ultitudinea de „semnale" pe Ciţre le-a receptat, în perm a­nenţă, mai ales în ultim ii doi ani — că, în realitate, ceea ce se urm ăreşte este încercarea de a se crea ti situaţie internaţională care să ^justifice" o modificare ,,pe cale paşnică" a frontierei. Este vorba de o suită de semna­le alcătuită din declaraţii ale u- nor oficialităţi, urm ate de retrac­tări, uneori ambigui, de acţiuni, şi luări de 'poziţie în diverse or­ganizaţii şi conferinţe in ternaţio­nale — la ONU, în Consiliul Eu­ropei-şi în reuniunile CSCE mai a l e s —. de acţiuni sistematice a- le unui m are num ăr de organiza­ţii fleguvernam entale şi asociaţii de tot felul din U ngaria şi din străinătate, de lobby-ul maghiar, antiromânesc în diferite ţări, în special din SUA, şi nu în ultimul rînd, de mass-media din Ungaria —toate înoereînd să lase comuni­tă ţii internaţionale im presia unei persecutări a m inorităţii maghia­re din T ransilvania —* şi, în ace­laşi timp, să incite minoritatea m aghiară din România.

P entru opinia ‘pub lică’româ- neascăj ideea m odificării pe ca­le paşnică a frontierelor" are o ' semnificaţie aparte.v D ictatul de la Viena din 1940 a fost prezentat la vremea respectiva tot ca o. „modificare pe cale paşnică a , frontierelor". Cei care l-au impusl-au denum it atunci „arbitraj". Este ştiu t că, într-adevăr, arbi­traju l este unul din mijloacele de reglem entare paşnică a dife­rendelor. Nu este lipsit de in­teres să menţionez, în acest con-' text, că politologia ungară a con­siderat şi consideră actul de la Viena din 1910 ca „arbitraj" şi nu ca un dictat.

Aceste suspiciuni din opinia publică românească, alim entate în mod constant ,de elementele pe care le-am evocat, a r putea fi înlăturate prin clarificările pe care nQi' le-am cerut p rin T rata­tul bilateral de bună vecinătate, în sensul de a se precizd în a- cest tra ta t fără echivoc nu că frontiera d in tre Rom ânia şi Un­garia nu va fi m odificată prin forţă — ceea ce este unanim ac­cepta? —, ci c ă r cele două ţări nu au pretenţii teritoriale Vina fa­ţă de alta. acum şi în viitor.

ÎNTREBARE: U na din reacţii­le la D eclaraţia MAE rom ân a fost că aceasta a r fi avut o ten­tă electorală, fiind făcută înain­tea celui de-al doilea tu r de scrutin pentru alegerile locale.

RĂSPUNS: O asemenea intei'- pretare nu are nici o bază.

In prim ul rînd, riu noi am a- les momentul. D eclaraţia noastră a fost „comandată" de declaraţia celor doi membri ai guvernului ungar, făcute la -14 şi, respectiv,19 februarie. Dacă a r fi să ju ­decăm în aceşti term eni, mai cu- rind noi am putea vedea în cele două declaraţii in tenţii de influ­enţare a electoratului în alegeri­le locale d in 'R om ânia.

Pe de altă parte, Ministerul nostru de Externe are ca regu­lă clară neimplicarea în viaţa politică in ternă a ţării -r- condu­ită pe care ne străduim să o a- plicăm cu .stricteţe. Tocmai de

aceea am d a t o declaraţie a Mi­nisterului Afacerilor Externe şi nu am propus Guvernului să o facă, aşa cum a r fi .fost poate normal, âvînd în vedere că era „o poziţie fată de declaraţii ex ­prim ate d e 'd o i membri ai guver­nului ungar. Dacă ar fi- fost 6 de­claraţie a Guvernului, s-ar fi p u ­tu t specula că Gyvernul a r fi u r­m ărit scopuri electorale, eventu­al.

ÎNTREBARE: Chiar dacă nn a fost determ inată de considerente electorale. Dcclaraţia MAE a a- vut, totuşi, ecou pe plan intern, după cum o dovedesc num eroa­sele luări de poziţie din presa românească şi chiar, din partea u- nor partide politicei

RĂSPUNS: Semnalele despre• care am vorbit şi îndeosebi de­claraţiile factorilor • de răspunde­re d in . Ungaria — din guvern sau din parlament, ori lideri ai partidelor politice — de felul ce­lor la care ne-am referit în De­claraţia >IAE stimulează ex tre­mismul naţionalist din' România,

: inclusiv în rindul minorităţii m a­ghiare, fiind contraproductiye pe -planul procesului de dem ocrati­zare de la noi. al 'stabilizării vie­ţii politice din România. Or, â- ceasta este tocmai una din teze­le pe care bate monedă propa­ganda an tiromânească din Unga­ria şi din alte ţări, încereînd să acrediteze percepţia că România nu ar putea deveni o ţa ră demo­cratică şi Stabilă din punct de vecfere politic.

In al doilea rînd, nu putem să nu rem arcăm câ reprezentanţii ungari se referă în mod sistema­tic la pretinsa lipsă de drepturi ale m inorităţii m aghiare „din Transilvania", ţeea ce ne în tă ­reşte sentim entul că . problema „drepturilor minorităţilor" este folosită ca un substitut Ia revi­zionismul teritorial Pentru noi este lim pede că aici cuvînlul che­i e — nu am intenţie să fac cam-, panie electorală — nu este nici „drepturi" ş i- , n ic i . „minoritate maghiară", ci „Transilvania", pentru că altfel rpprezentanţii Ungariei s-ar referi la drepturile „minorităţii maghiare din Româ­nia" şi nu d in Transilvania.

Ne aflăm deci în faţa unor si­tuaţii care pun in cauză integri­tatea teritorială a ţării şi este de datoria M inisterului Afacerilor Externe să sesizeze aceste, situa­ţii cînd ele devin preocupanţe şi să ia poziţii clare, în conformi­tate cu interesele ţării. Din păca­te, sînt situaţii reale, şi nu Imagi­nate pentru a distrage atenţia o- piniei publice româneşti de la problemele dificile cu care se confruntă România în această perioadă de tranziţie, şi care nu fac decît să îngreuneze depăşirea acestor probleme.

In ceea ce ne priveşte, sîntem interesaţi şi vom face tot ceea ce depinde de noi pentru norm a­lizarea relaţiilor româno-ungare. Sperăm că, prin eforturi comu­ne, vom putea depăşi probleme­le care frînează în prezent ra ­porturile bilaterale. Ne punem speranţe în Tratatul de colabora­re şi bună vecinătate, a cărui negociere a început. Sem narea â- cestuia — am convingerea — va, duce la înlăturarea blocajelor psihologice actuale şi v a putea marca un n-ju start şi o bază solidă pentru" dezvoltarea, relaţii­lor d intre cele două ţări. Contam, de asemenea, pe sprijinul comu­nităţii statelor occidentale în fa­vorizarea unei evoluţii pozitive a relaţiilor politice din a'ceastă zo­

nă â Europei, esenţială ̂ pentru construirea noii arhitecturi, eu­ropene.

DROBUL DL.sare sâ cadă peste copilaşi să-l omoare, fără să le treacă prin m inte să m ute drobul de sare. Corespondentul nostim ne am in­teşte două proverbe româneşti: G raba strică treaba şi Copilul să­nătos se naşte la nouă luni. Nu zic ba, d a r dacă e să ne pierdem tim pul cu proverbele, aş spuneai eu: Cine se scoală de dim ineaţa, departe ajunge şi Dă-mi, Doam­ne, m intea rom ânului cea de pe urm ă. . .

Dar," ■ întoreîndu-ne la esenţa problemei, să lăm urim lucrurile. Mai întîi, ungurii se agită nu num ai în legătură cu Transilva­nia, ci şi cu teritorii d in toate celelalte ţări din jur, neacceptînd, ca şi în preajm a celui de al doilea război mondial, . T ratatu l de la Trianon, continuînd să se hrănească cu vise imperiale. In al doilea rînd, Nordul Transil­vaniei ne-a fOst răp it to t p rin tr- un pact de tipul Ribbentrop — Molotov, num ai că D iktatul de la Viena a fost anu lat imediat după război, în tim p ce Anglia şi S.U.A. i-au vîndul lui Stalin Europa răsăriteană, consfinţin- du-i toate rapturile teritoriale. Deci, în- problem ă teritoriilor româneşti răp ite de Stalin se pune exact problem a Nordului Transilvaniei, rezolvată deja. A concepe lucrările altfel e o gre­şeală capitală; Ar accepta adep­ţii acestui defetism ca problem a Nordului Transilvaniei să fi fost rezolvată .printr-o „unire", prin- tr-un referendum ? Ar accepta defetiştii ca N ordul Transilvaniei să fi fost socotit o a ltă ţară , in­dependentă inclusiv faţă de Ro­m ânia V . , ' ’

Tocmai acest defetism în faţa agresivităţii unor vecini ne-a pro­dus m ulte necazuri — şi nu e cazul să-l mai adoptăm ca solu­ţie în problem a existenţei -noas- * tre naţionale. Şi tocmai lipsa de ferm itate şi dinamism diplomatic ne-au adus Ja situaţia în. care ru- sofonii şi găgăuzii şi-au permis atîtea: se miza tocmai pe lipsa de reacţie" a României. Ia r „inte­grarea" Republicii Moldova în România pe uşa din dos nu ne este de folos pentru celelalte te ­ritorii. Evident, această slăbiciu­ne a statului rom ân nu este alt­ceva decit rezultatul dezinteresu­lui oamenilor politici, preocupaţi mai m ult de posturile lor, decît de problem ele fundam entale ale României. ,

Nu e de m irare că evenimen­tele se desfăşoară cu o viteză ca-' re depăşeşte guvernul român. „Nistrenii" au obţinut deja de la ruşi acordul de a deveni auto­nomi şi, în cazul unirii Moldo­vei cu România, de a nu intra în componenţa ’ statului nostru. Dar guvernul români a obţinut vreo prom isiune privind retroce­darea ' sudului Basarabiei, nordu­lu i'B ucovinei şi H erţei ? Nicide­cum ! Este clar că jocurile _ se fac peste capul nostru —. .şi au fost de -multă vrem e gîndite. Pe de altă parte, entuziasm ul Chişi- năului faţă de recunoaşterea in­ternaţională a unei Republici Moldova independente nu e toc­mai înţelept.. Deschiderea Amba­sadei S.U.A. la Chişinău nu în­seamnă altceva decît-consacrarea menţinerii înţelegerilor dintre ruşi, englezi şi americani lasfîr-

spectator!®Din program ul dimineţii vfi

recomandăm filmul artistic a- m erican in titu la t „Parcul de dis­tracţii" — o melodramă în care îl veţi vedea evoluînd pe Ava Gardner, George Raft, Victor Mc Laglen, Tom Conway şi alţii. Ora de difuzare a filmului:10,30. Program ul de video-clipu- ri,- inform aţii şi publicitate re­cepţionat prin Soper Channei Ja ora 12. O ra de muzică (13) ne introducc astăzi ln lumea unor instrum ente m ai puţin obişnuite

ca re -in tră în componenţa muzi­cii m ilitare. Muzică uşoară cu Indra, - Cristophe. Deromedi, for­maţia- „Medikus“, Alexandre Sterlina şi alţii, la om 14,20. E- misiunea Medicin» pentru toţi, pc care o puteţi urmări începînd cu ora 14,40, a fost realizată cu ocazia celui de al XVIII-lea Congres naţional de diabet, boli de nutriţie şi metabolice. Tema dezbaterilor o va constitui dia-

v botul zaharat şi complicaţiile sale. Şi astăzi să ne amintim că 1992 este anul B icentenaru­lui Rossini. Cu această ocazie, vitrina , personajelor ni-1 pre­zintă pe Don Profondo, din ope­ra „Călătorie la Reims". Preuni- vereitaria (15,25) se adresează as­tăzi pasionaţilor, in activitatea pe calculator. Interesant su m a-. n il emisiunii Limba noastră, de la o ra 16: din nou despre peri­colele 'care plndcsc p erie rea co*!.

rectă", un dialog cu actriţa Dra­gă Olteanu Matei despre „ritu­alul rostirii", poşta ediţiei. La ora 17 -Emisiunea in limba ger­mană. în continuare Pro Patria (18), Video-ijhid (18,45), iar la19,05, Viaţa -p%rlamentară, du­pă „Actualităţile" de la ora 20, vă invităm să urm ăriţi cel de-al Vl-lea episod al serialului „Fa­milia' Chisholm". Programul se­rii continuă cu emisiunea inti­tu la tă „Pe arip ile muzicii". Re­vista de literatură şi arte . Sim­pozion (22,15). lansează o între­bare la care aşteptăm cam de m ultă vreme răspuns: „Uniunea scriitorilor — încotro?". După e- diţia de la ora 23 a ştirilor mai puteţi urm ări emisiunile Gong! (23,50) — cu premiile Asociaţiei Profesioniştilor - de Televiziune din R om înia pe anul 1991 şi, la ora 0.20, «Rock — panorama* prezentată «le Floriari PiU|.

şitul răzb o iu lu i' in privinţa teri­toriului Rohiâniei.

AMBASADORUL.;nifestat dorin ţa expresă de a se realiza schim buri de informaţii intense, ca un prim pas înspre dezvoltarea relaţiilor de 'afaceri. Din expunerea domnului amba­sador am reţinu t că locuitorii ţării domniei sale nu ştiu aproa­pe nimic despre România,' pu­ţinele date care au ajuns-acolo nefiind avantajoase pentru noi.. La am basada Africii de sud în Bucureşti, a declarat domnul am basador, se află 50.000 de ce­reri pentru locuri de muncă ale rom ânilor în Africa, de Sud, fap t ce reflectă, încă io dată, lipsa unor inform aţii, corecte despre condiţiile din • această foarte îndepărtată ţară. Majori­tatea cererilor au răm'as nere­zolvate. •

Din partea oamenilor de afa­ceri rom âni ş i-au ' manifestat do­rin ţa de a colabora cu străinii reprezentanţii societăţilor „Sin- terom", - „Armătura**, „Napomar". Centrul teritorial Cluj al A.R.D., precum şi patronii a două fir­me cu capital integral particu­lar, domnii Radu Geomoleanu („Privat Tours") care l-a invitat pe am basador l a , hotelul propriu şi A lbu Remus, preşedintele fir­mei „Remimpcx**,

Cu spirit practic, airibasadorul •a rem arcat capacitatea redusă" â am basadei de a facilita schim­bul de inform aţii comerciale şi a sugerat o legătură nemijloci­tă a cam erelor de comerţ d in cele două ţări, posibilităţi-de co­laborare economică existînd. Se pare, însă, că inform aţia comer­cială nu s-a impus în economia românească. Nu sîn t cataloage, nu sînt pliante în limbi de cir­culaţie mondială care să ..prezin­te, comercial, produsele indus­triei româneşti. Singură ..Armă­tura" s-a „recomandat" cores­punzător, cu un catalog de pro­duse. eu date am ănunţite. D-1 Albu, de la Remimpex a sesizat lipsa de inform aţii economice. dar . şi concurenţa neloială pe care capitala o face în acest do­meniu provinciei. Tot ce vine din afară se opreşte în Bucu­reşti. . . ,

Un ■ aspect neplăcut (resim ţit de partea română) l-a constituit tcfriul um ilitor de chem are a in ­vestitorilor străini în România, care nu ne face decît deservicii. Nu lam entaţiile îi im presionea­ză pe oamenii de afaceri s tră ­ini, ci seriozitatea ofertelor. La acest capitol avem mai pu ţine de oferit. Lipsesc pîr.ă şi p lian ­tele publicitare, fapt în tru to tu l de înţeles ' dacă ne gîndim la p reţu l hrîtiei, d ar de neînţeles dacă ne gîndim la seriozitatea intenţiei de a‘ realiza economia de piaţă. '

VREŢI UN VIN nU N ?.'

Itică d e : pe vremua lui B ure- bista, vinul facc casă bună cu oamenii meleagurilor străm o­şeşti. Un pahar de vin bun, p re ­gătit după toate regulile artei/ selecţionat cu scrupulozitate de producători, înseam nă o adevă­ra tă ambrozie dem nă' de zeii O- limpuiui.

Dar cum poveştile răm în . . . poveşti, .să revenim la realitate. Adică Ia zilele noastre» la o a­menii -de azi. Concret, dacă v reţi un vin bun, vă facem o reco­m andare expresă: căutaţi bu ter liilc de un litru care poartă .e- ticheta firm ei S.C. ARTA CU­LINARA S.A. Cluj. Veţi avea surpriza dc a degusta un M uscat Ottonel (limpede ca şi cristalul cel pur), eventual un IVlcrlot sau o Cadarcă (ultimele ceva m ai „grele", care merg bine d u p ă -o amiază consistentă, de exem plu după un muşchi de vită bine garnisit).

Poate că vfi Interesează preţu- . rile. Simplu de răspuns: sint cu­prinse in tre 120 şi 250 lei litru l (din ultim a categorie fac parte vinurile m enţionate nnteriorj. Şi o subliniere, tot legată de cali­tatea vinurilor: Cadarca, de e- xemplu, „eace" fu pivniţele u- n ităţil de exact trei ani. Are vechime, deci. M erită onorată.In sflrşit, toate- vinurile sint a- duse direct de ta producător, nu sint contra-iăcute şl merită * li degustate.

PAGINA 3%

ADEVĂRUL DF CLUjf

pagina.a 3-a'pentru cei ite vîrstă 3-a oferită deUniunea Judeţeană a Pensionarilor CSui9 *

în fiecare a 3-a vineri din lună.

P R O T E C Ţ I A SOCIALA A PENSIONARILORîncepînd de anul trecut, din ianuarie, redacţia ziaru­

lui nostru, „ADEVARUL, DE CLUJ11, publică lunar o pa­gini destinată' celor de virsta a treia, pensionarilor. In paginile apărute pînă în prezent,/dincolo de inform aţiile de rigoare au apăru t o -serie de.„punpte de vedere" ex­primate de reprezentanţi ai pensionarilor, legate de si­tuaţia grea a acestei categorii sociale, a tît de năpăstuită in, condiţiile trecerii la economia de p ia ţă .-îm preună cu Consiliul judeţean- al- pensionarilor Cluj, am consideraţ

' utilă organizarea u n e | . anchete cu tem a: PROTECŢIA SOClALA A PENSIONARILOR, ale cărei concluzii le publicăm în pagina lunii m artie. E s te . un început mo­dest, pe care vrem să-l amplificăm, îri viitor, .cu alte an­chete legate de cei de virsta a treia.. Spunem început mo­dest pentru fa p tu l-c ă răstim pul/rea lizării anchetei ă ■fost destul de s c u rt Subliniem însă că subiecţii care au participat la anchetă, completînd chestionarul m ultipli­cat, aparţin celor mai diverse profesiuni (muncitori, teh­nicieni, ingineri, economişt’. jurişti, profesori, funcţionari, ofiţeri), .65,3 la sută fiind bărbaţi, respectiv 34,6 la Sută • femei, fn privinţa virstei subiecţilor, ea se înscrie. între 32 şi 80 de ani. Iată , în continuare, concluziile anchetei, în funcţie, d e în trebările puse în chestionar: - ' L Ce pretindeţi protecţiei sociale a pensionarilor: A— m ărirea pensiilor? B — subvenţionarea de eătre stal a unor servicii (medicale, balneoclimaterice, de transport, culturale)?

La. această în trebare şe cerea încercuirea^ literei A sau15, respectiv a am îndorura, • precum şi exprim area altor propuneri.- Din totalul subiecţilor, 65,3 la . su tă au fost pentru A plus B, 26,9 lă sută pentru B şi doar. 7,6 la sută numai pentru A. Ca propuneri în plus am notat: recalcularea pensiilor la salariile actuale, impunîndu-se

"o nouă Lege a pensiei (la A), respectiv lărgirea, gamei, serviciilor si subvenţionarea ik>r, eventual din fondurile fostului U.G.S.R. tla B). . - . .

2. Ce pretenţii aveţi asupra fondurilor fostului U.G.S.R: A — dc 15 la sută; II — 25 la sută; C — 40 la su ta; 1) — 50 la sută?■ Au, răspuns la în trebare 88,4. la • suta ;din c e r ches­tionaţi,. 11,5 la sută ăbţinîndu-se, cu excepţia că unul din subiecţi, care n-a încercuit nici una din cele patru litere, ă subliniat: patrimoniul fostului U.G.S.R. nu tre­buie îm părţit, ci gospodărit unitar, eficient, cu avantaje pentru pensionari cn-şi pentru salariaţii actuali; din pă­cate primii au constituit această imensă avere, secunzii o ruinează. In privinţa „punctelor de vedere" referitor la pretenţiile asupra fondurilor fo stu lu i: U.G.S.R., din tota­lu l celor, care au răspuns, încercuind una din litere, 52,1 la sută s-au exprim at pentru o pretenţie de 50 la sută (punctul Dj, 21,6 In sută pentru un ,procent de 25 la sută (punctul B), 26 la sută pentru proeentele de 15, respectiv

40 la sută (punctele A şi C). Nu se poate trage o con­cluzie asupra acestor „puncte de vedere" pentru simplul fapt că num ărul celor chestionaţi a fost prea friic com­parativ .cu o p “oblemă atît de controversată. Poate că n-ar fi lipsită de interes organizarea la nivel de ţară a u n u i astfel, d e sondaj pe această temă. Am reţinu t însă opinia subliniată de noi cu aldine.

3. Cum vă raportaţi la văduvele de război,; veteranii de război, orfanii de război, deţinuţii politici — dinainte şi d_e' după 23 august 1911: A — sin t defavorizaţi; B — sînt favorizaţi nejustificât? . «

La această întrebare s-ă cerut subiecţilor să răspundă cu DA: sau NU în dreptul literelor. A sau -B. In privinţa punctului A , '69,2 la sută S-au pronunţat cu DA, 15,3 la suta cu: NU iar 15,3,1a sută s-au . . . abţinut. La-punctulB, în schimb, 7,6 la sută s-au pronunţat cu DA, 23 la su tă cu NU iar 69,2 la sută s-au ab ţin u t . . - . . ■

. 4. Pensia ţăranilor este corect evaluată faţă de pensia dum neavoastră?

Şi lă această întrebare s-a cerut să se răspundă sim­plu, cu DA sau NU. 84,6 la sută d in tre cel chestionaţi au fost pentru NU, 7,6 la sută pentru DA ia r 7,6 la sută s-au a b ţin u t ' ■

5. C um aprec ia ţi raportul d in tre pensia dumneavoastră" şi salariul unui „bugetar11 tprofesor, învăţător, m tdic, funcţionar la s ta t,, poliţist, jandarm sau cercetător ştiin­ţific) în tre 8 şi 10 ani vechime, avînd de în tre ţinu t o fa­milie: care este mai de plîns? . --

O: în trebare incitantă, cu un spectru larg de răspun­suri. Exprim ate,procentual, 73 la sută d in tre subiecţi au evidenţiat discrepanţa d in tre pensii şi salariile actuale

-în -sensu l că defavorizaţi sînt pensionarii. 15,3 la sută au notat că şi unii şi alţii: s în t de plîns. In sfîrşit, 11,5

-la sută ’s-au abţinut. Vă reţinem atenţia şi cu cî te va din răspunsurile formulate: „Noi de plîns,. ei mai de plîns Cu pensiile noastre, iar cei specificaţi. în paranteze cu salariile lor „negociate11; abia se acoperă cheltuielile de hrană, îmbrăcăminte, taxe comune sau nici m ăcar atît: Omul. avînd o singură viaţă ar avea dreptul la cevâ mai m ult14 (S.G.T. — ing. mecanic); „Consider că pensia mea de inginer constructor, cu o vşchime de muncă de 31 de

.ani, şi forţată să mă pensionez, este fără term en de comparaţie, total, nesatisfăcătoare" (C.A Rodicâ); „Depin­de de la caz la caz. Chiar şi p rin tre -„bugetari" situaţia este foarte' grea11 (I.M. ofiţer): Sîntem* ■ (pensionarii n n.) sub toată critica. Aştept, conform promisiunilor, o îm bunătăţire cîţ de decentă11 (L. .Iulian, contabil); „Cu excepţia poliţistului şi jandarm ului, care pe lînga sala­riu se bucură şi dc. alte „avantaje11, sau a bucătarului ca­re niai „ciupeşte" — şi uni: şi- alţii sîn t de plîns11 (V.M.G., juf-ist): „F’aţă de. actualele preţuri, care 'u rcă mereu,, pen­sia este extrem de mică. Uzura fizică şi psihică’ a pen-

- INFORMAŢII PENTRU PENSIONARI

® Mulţi .pensionari ne" solicită relaţii în legătură cu facilităţile acordate pe calea ferată Suntem în . măsură să anunţam că -în urm a tratativelor d in tre UNIUNEA noastră generală şi MINISTERUL TRANSPORTURILOR, s-a hotărît aco rd area 'a 6 călătorii simple, clasa Il-a , cu reducere,de 50 la sută. încă nu s-a rezolvat modalitatea de distribuire â acestora. Se poartă discuţii: M inisterul Muncii nu pare dispus să preia această sarcină în plus, pe lingă multe altele ca:-indexări, recalcularea pensiilor suplim entare şi altele. Mirtisterul Transporturilor, care a r fi obligat să le distribuie; deaserrienea, nu' este dispus să preia această sarcină prin unităţile sale teritoriale. Uniunea Generală' a Pensionarilor a r putea prelua dis­tribuirea loi-, dar nu are personal an g a ja t'în acest scop, fiind vorba de o gestiune care antrenează răspundere. In- orice caz,-în momentul îri care problem a va fi clarificată, vom anunţa, prin presă, modalitatea de distribuire a bi­letelor de călătorie Asigurăm pensionarii, că depunem interes pentru obţinerea acestei facilitaţi. -

0 Ciobul UNIVERSITATEA CLUJ, a fost foarte recep­tiv la apelul nostru, de a acorda facilităţi pensionarilo r, la m anifesta ţiile sportive pp care le .organizează.‘Sîntenr în m ăsură să anunţăm D ensionarii noştri că pot benefi7 cia de abonamente cu. reducere de 50 la sută, la meciu­rile de fotbal ale echipei „U“ Cluj, adică la preţul 'd e

250 lei, în loc de 500 lei. Abonamentele se pot ridica de la sediul F.C. „U11 de pe strada Pavlov. Mulţumim, pe această cale, conducerii, clubului pentru înţelegerea de

-care a dat dovadă.' Pe cind aceeaşi înţelegere din par­tea clubului C F R. Cluj? Nu de alta, dar d.in cei pestş

-100.000 de "pensionari din Cluj, o bună parte ar putea popula stadioanele, care, în ultim ul timp sunt destul de goale. . *

© Facem din nou apel. la asistentele medicale pensio­narei care doresc să-şi ofere serviciile Cabinetului Me dical al pensionarilor — unde consultă reputaţi grofp- sori universitari şi medici prim ari de specialitate — că ne pot contacta la sediul nostru din Bulevardul Eroilor nr. 44. Este vorba de un program de 3 ore săptămînal.

© I n ziua de 37 m artie 1992, am ; fost vizitaţi -de- 4 profesori universitari din cadrul „Asociaţiei ' Voluntare pentru Protecţie Socială" din STATELE UNITE ALE A- MERICII, îm preună cu un grup de cca 20 de studenţi care .urmează cursuri de-lim ba engleză. Oaspeţii au ma­nifestat interes deosebit, a tît fgţă de realizări, cît şl fa­ţă de greutăţile* ce le-au fost prezentate. In acelaşi "timp au promis sprijin pensionarilor d in 'C lu j , constînd în utilarea cu instrum entar medical stomatologic şi oftal­mologie, a tît de necesar vîrstei a 3-a, sprijin pentru care le mulţumim anticipat. -

BIKOUL EXFCUTIV AL CONSILIULUI JUDEŢEAN AL PENSIONARILOR CLUJ

s,ionarilor, datorită suportării m ultor nedreptăţi în ' anii de dictatură; necesită cheltuieli cu medicamente, care sîn t scumpe şi nfci nu se prea găsesc. S în t m ult mai de plîns pensionarii11 _(S.A., profesoara); „Cu excepţia foşti­lor riomenclaturişti şi a' celor din organele de represiune, pensia ar trebui recalculată potrivit procentului stabilit în funcţie de vechime la salariul corespunzător în pre-

,zen t funcţiei" (B.T., economist); „Pensia este sub nivelul de trai decen t Se im pune recalcularea pensiilor şl pu­nerea de acord cu nivelul salariilor actuale privind funcţia avută la data pensionării11 (I.S., jurist); „Avem deputaţi şi senatori locali. Avem un m inister de specia­litate. De ce nu se implică?" (S.S., economist); „E xişti o m are discrepanţă în tre pensii şi salarii. Pensia actua­lă este sub lim ita sărăciei. Există o singură m odalitate echitabilă: recalcularea pensiilor, luînd ca bază de calcul actualele salarii lă funcţia avută la data pensiofiării1*

■ (D.O., inginer); „Un m uncilor necalificat, începător, a re acum un salariu mai m are de’cît pensia unui profesor universitar, doctor docent1* (S.N„ funcţionar); „In situaţia mea, dintr-o pensie de 5.500 lei trebuie să în treţin şi pe o m ătuşă în vîrstă de 76 ani,- cu mîncare.- medicamente. Vă închipuiţi cit este de-„uşor11 la preţurile de azi“ (S:E., funcţionară); „De plîns este toată ţara, cu ex teg ţia celor care au părăsit-o, exemplu fiii mei, unul, în" Olanda, altu l In Ungaria*1 (M.A., tehnician); „Tendinţa de a nivela pensiile- la toate categoriile sociale este o discrim inară a dreptului uman.: Femeia de serviciu la curăţirea ate­lierului pe care 1-ain condus ca m aistru 24 de ani ard un sa lar mai m ăre ca pensia 'm ea1* (L.M.).

- 'j f ■ i"R ealizatorir anchetei nu^şi propun' să tragă concluzii

pe marginea răspunsurilor date de subiecţi la chestionar. Fiecare cititor în parte poate trage singur concluziile analizînd procentele.

Ancheta a fost realizată de Victor MpREA şi F lavia SERGUIR

★PROPUNERI PENTRU ANCHETA LUNII APRILIE1. Cum consideraţi că ar trebui să se implice, pensio­

narii în viaţa politică şi socială a ţării; aA. P rin trnnsformarpa U.G.P.R. cu cei 3,5 milioane do

membri înte-o organizaţie politică, avind -reprezentanţi In cele două cam ere ale Parlam entului?

B - P rin implicarea celor de virsta a treia în activ ita­tea partidelor, cu obiective precise şi judicioase în apă­rarea drepturilor pensionarilor?

C. P rin constitu irea.la nivel de ţară şi municipii a unor „Sfaturi ale bătriiiilox-** care să desfăşoare o' susţi­nuta activitate de apărare a intereselor celor de vîrstă a treia? / '

2. Vîrstă a treia es(e însoţită, din păcate, pentru m ulţi pensionari de suferinţele provocate, ile o serie de m ala­dii cronice. Cum consideraţi că ar trebui asigurată O mai atenfă şi eficientă asistenţă medicală:

A. Prin înfiinţarea unor unităţi spitaliceşti rezervate în exclusivitate pensionarilor?. B. Prin gratuitatea internării, tratam entului şi m ed i­camentelor? ~ •

C. P rin ■ reduceri Ia plata spitalizării, tratam entului şi medicamentelor în funcţie de cuantum ul' pensiei? .: 3. Buna gospodărire a municipiului, desfăşurarea unei vieţi sociale decente, înscrisă perfect în limitele legalită­ţii, sînt coordonate Ia un municipiu cum’ este Cluj-Na- poea, puternic centru industrial, de învăţăm în^ şi cultu- ral-artistic al ţării. Jn ce mod pensionarii, toţi cei de virsta a treia .se pat implica in viaţa urbei noastre ptî coordonatele am intite? (Nominalizaţi cîteva propuneri ca­re ar-pu tea contribui la înflorirea- vieţii sociale şi spiri-

’ luale a. urbei).4. Din intervenţiile tinor subiecţi Ia ancheta din luna

m artie au ruieşit im perfecţiunile actualei legi a pensii­lor. Subliniaţi im perfecţiunile (pe scurt) şi ce propuneri aveţi pentru o nouă şi echitabilă lege a pensiilor.

5. Ce în trebare consideraţi cil ar fi fost utilă în a n ­cheta pe lună aprilie? Puneţi-o dum neavoastră şi daţi,

- totodată, răspunsul.

-Răspunsurile la anchetă pot fi depuse fie la sediul Consiliului judeţean al U.G.P.R. Cluj, fie la sediul re­dacţiei „Adevărul de Cluj*1 tFlavia Serghie), purtînd m en­ţiunea ANCHETA LUNII APRILIE. Vă rugăm ca răs­punsurile să fie cît mai citeţ scrise Nu este nevoie de num e şi prenlime,' sîn t suficiente iniţiatele, Ne interesea­ză, în schimb, profesia avută şi virsta actuală.

mm DMIMILUI DE- VECIîn îm plinirea, aceluiaşi destin implacabil pentru orice

vieţuitoare, moartea este nu num 'ai-previzibilă, dar şi certă, iar aştep tarea 'e i, .firească şi normală, necunoscută fiind doar clipa în care trebuie să plătim supremul tr i­but; cu toate acestea, ea ne înfioară şi ne zguduie, ori- declte ori o flintă iubită porneşte în neant, pe drumul fără întoarcere.

Biologic privind problema, ^pensionarii sunt datorită virstei a 3-0 pe care o străbat, mai aproape de NIRVANA decît alte categorii de vîrstă — excepţiile « infirm ă re­gula — deci mai interesaţi să cunoască c|in vrem e,, con­diţiile m ateriale concrete/ de trecere de pe drum ul vie­ţii, pe col al veşniciei, acolo undo nu este nici durere, nici tntristare, nici siispln

Din păcate, team a ancestrală faţă de m o arte i resim ţită de orice formă de viaţă telurică, pen tru fiin ţa um ană se adiugă astăzi, la fel de terifiantă, DRAMA POSIBIL1TA- JJ tf*OR de a face fată CHELTUIELILOR, caro sâ asigure,"

deopotrivă, celui ca re jjlea că şi celor care rămîn, o des­părţire dem nă şi cuviincioasă.

Această dram ă începe cu obţinerea şi prelungirea po­sesiunii asupra locului de veci; -dacă. pînă în toam na a-

. ntiiui 1900, (oricum înainte de degringolada preţurilor şi salariilor) concesionarea şi prelungirea concesiunii unui astfel de loc, în cim itirul central, ori în M ănăştur, costa în ju r de 200 lei, după această dată costă de la 2.503 lei în sus, adică de peste 10 ori mai m ult şi nici m ăcar nu se adm ite plata în rate. Avînd în vedere câ pensiile nici m ăcar nu. s-au dublat, această m ăsură este cu totul

, nejustificatâ, ca să nu mai vorbim de îngrădirile şi res­tricţiile referitoare . la cedarea acestor locuri de veci.

A devărata dram ă se desfăşoară tnsă cu ocazia tnmor- m intării unei fiinţe dragi, prin SPOLIEREA NEMILOA­SA SfNGEROASA şi NEJUSTIFICATA a urmaşilor, ca­re sînt neVoiţi să facă fa ţă unor cheltuieli, care depă­şesc m ult posibilităţile lor financiare.

Trist este că această SPOLIERE NEMILOASA, se ma­nifestă, nu nunta! la nivelul TREPĂDUŞILOR DE TOT

-FE1UL. care participă la această acţiune, d a r chiar şt la NIVEL OFICIAL, prin sfidarea ţ i desconsiderarea du­

rerii, compasiunii şi cultului morţilor, pe care toţi tre ­buie să-l respectăm. , . > ■

Aşa se explică fâptul că o înmormintare, oricît de mo­destă, în cim itirul Central, ori în cel din Mănăştur. sau altul, costă urm aşii în jtir de 35.000—40.000 lei, sumă ca­re reprezintă, în m edie,'pensia pe 7—8 luni de zile. .

Spaţiul lim itat al prezentelor rlnduri, nu perm ite de­talierea acestor cheltuieli enorme. Consider edificator, însă, urm ătorul exemplu: după p la ta-taxei legale pe b a ­ză de chitanţă la Serviciul de Pompe Funebre; pentru săparea m orm întului echipa care a r trebui să execute în m od-efectiv operaţiunea, pretinde cam aceeaşi sumă (în­tre 3.000— 4 0D0 lei, plus 1 ~~l litri de ţuică tare): Culmea este insă că. echipa mafiotă respectivă nu execută lucra­rea, in .acest-scop angajînd 1—2 ţărani din satele vecine,

.cărora le plăteşte 1.000—1.500 lei, iar restul r ă m în e .. . echipei. ■ •

O are ce părere au organele şi Instituţiile care organi­zează şl supraveghează aceste activităţi, despre modul în care se procedează?' O are nu sint posibile măsuri ferm a şl energice, pentru stîrp lrea acestor practici mafiote?

, Avocat Ccorge VASILESCU,

a d e v ă r u l d e Cl u j Pa g ina î

CREDITUL BANCAR Şl BLOCAJELE FINANCIAREDouă sînt problem ele actuale în domeniul- ban­

car: ra ta dobînzii şi deblocarea plăţilor in econo­m ia de stat, aceasta din urm ă ca-o speranţă pen­tru oprirea declinului economic. Referitor la aces­te probleme, ne-am . adresat d-lui A drian MUTU- LEAC, directorul Sucursalei judeţene a Băncii Ro­m âne pentru Dezvoltate care he-a rela tat cele ee urmează.

„Incepînd cu 1 aprilie 1992, a re loc liberalizarea dobînzilor. Astfel, ratele dobinzilor încasate şi p lă­tite de băncile comerciale, inclusiv în relaţiile in- terbanc'are, pot fi stabilite p rin negocieri libere în­tre părţi, in funcţie de cerere şi ofertă Ratele do­bînzii determ inate pe baza mecanism ului de piaţă sîn t instrum ente de o im portanţă deosebită într-o economie de piaţă, avînd in vedere că acestea asi­gură o alocare eficientă a creditelor şi stimulează economiile financiare. Avînd în vedere cererea ri­dicată dp lichidităţi, pe de o parte şi plafoanele.de credit fixate de.B anca Naţională, pe de altă parte, s-a ajuns la o creştere treptată- a nivelului ratei dobînzii prin acţiunea directă a cererii şi ofertei de pe piaţa financiară. Ca urm are, este de aştep­ta t o lim itare a creşterii inflaţioniste ă masei mo­netare-şi totodată orientarea m ai bună a alocării resurselor financiare şi m ateriale în economie.

■ Dobinzile - ce se încasează de bancă la creditelp ‘ acordate, diferă în funcţie‘de categoria creditului (curente, temporare, pentru ' agricultură, construc­ţii -de locuinţe, cum părarea de autoturisme), te r­menul de acordare f-scurt, lung, mediu), ac tiv ita­tea creditată (producţie,, com erţ, prestări servi­cii). în ceea ,ce priveşte dobînzile ce se» plătesc - de bancă, acestea. diferă de la disponibilităţile la vedere, la - depozitele pe ternsene cje 6. 9 luni şi. peste un an ajungînd pînă la 26 la sută. Consider că p bancă trebuie sâ ducă o politică flexibilă în m aterie de dobinzi. La baza stabilirii ratei dobîn­zii trebuie să sţea dobînda pieţii, dar to t a tît de im portant este ca o bancă să a ib ă . operaţiOni la care să practice dobîrizi diferenţiate, urm ărind o serie" de scoputi sociale şi' economice de perspec­tivă. . ;.

Şi acum. în legătură cu blocajele financiare.La baza deblocării plăţilor în economie a sta t

necesitatea revenirii cît mai curînd posibil la re­laţii financiare norm ale in tre întreprinderi. Feno­menul plăţilor restante luase o am ploare aţît de

. m are încit putea produce in orice moment un co­laps economic, P înă la 29 ianuarie a.c. (termenul lim ită de - compensare a plăţilor) s-au decdntat

• efectiv 1.800 miliarde de lei, sumă ce reprezintă aproape 70 la sulă din producţia industrială a Ro­mâniei. Din totalul p lă ţilo r,-500 m iliarde s-au efectuat pe credit deoarece numeroase societăţi au avut mai mult de dai decît de luat. După aprecier rea organelor de specialitate din Banca Naţiona­lă in momentul in care toată lumea va încasa ce are de plătit, vor răm îne crediţe de circa 400 mi­liarde lei. Ele reprezintă m ăsura proastei gospo­dăriri diti economie, care se reflectă .fie în pier­deri, fie în producţia pe stoc. N eîncasarea: integra­lă a sumelor rgzultate din compensare se dato­rează în m are fjarte faptului că unii agenţi eco­nomici au refuzat pur şi simplu să introducă în bancă'docum entele de plată pentru a ascunde a- devărata situaţie economică şi financiară. Se apre­ciază că operaţiunea de compensare a reuşit . ‘în proporţie de 95 la sută. U nităţile care au răm as cu creanţe neîncasate trebuie să v a d ă fără in tîr- ziere dacă debitorii lor aii efectuat ordinul de pla­tă. In caz contrar c^te necesar să acţioneze pe căile stabilite de lege,, deoarece s-a creat posibi­litatea ca totţi cei ce! au-datorii să le plătească.

Mecanismul compensării a fost prevăzut cu c re ­d it nelimitat, astfel încît nimeni să nu poată.spu-' ne că n-a efectuat plăţi pentru că s-au opus b ăn ­cile. în acţiunea de compensare au participat şi agenţii >coriomici cu capital' de sta t''ca re ău des­chise conturi curente sau de investiţii la Banca Română pentru Dezvoltare.: Cu puţine excepţii u n i­tă ţile cu cont la B.K.D. au încheiat compensarea cu sold creditor care, în final, s-a folosit la ram ­bursări de credite sau a m ajorat lim ita creditului

. curent". : , • % - *în încheierea acestor rîndUri facem precizarea

că Banca Română pentru Dezvoltare a fost inclu­să dc către Agenţia Română de Dezvoltare în lis­ta celor 5 firme ro-.nâncşti autorizate să efectue­ze evaluarea şi repartizarea activelor agenţilor eco­nomici cu capital de si at, i n vederea privatizării. Pentru in form aţii'ş i efectuarea lucrărilor, necesa­re evaluării şi repartizării activelor cei interesaţi se pot adresă Sucursalei B.R.D. din Cluj-Napoca.

. . •

' REPORTER

- A fost odată, ca şi altă dată, exact acum 3 zile, o butelcuţă. Nici mai urîtă nici mai frum oa­să decît alte butelcuţe.. Numai că, spre deosebire de alte sura­te,- în ea se păstra mercur. Ştiţi ce cantitate de m ercur in tră în ­tr-un vas de aproxim ativ 300 de ml? Vreo 4 kg. M ercurul zăcea în vreun laborator de unde, în ­să, a fost sustras şi dat spre va­lorificare lui Vasile Botiş. Cu toate că domnia sa e distribuitor de pîine şi deci nu are nici o legătură cu preţioasa substanţă— şi-a mai adunat vreo 2 amici (Horvath Valentin şi Vasile A- drian Pop), bucătar la „Astoria"-,

.respectiv şomer, i-a adunat, zic; pen tru ' a valorifica marfa. Ce­reau nici mai m ult nici mai pu-

A R G I N T V ÎUsau povestea m ercurului

nercvendicat

ţin de 50.000 lei, pe fiecare kilo-, gram de argin t Viu. .

N-a fost să fie! .'

Poliţia i-a’ dibuit în strada Iz ­lazului nr. 23, înainte de a veni un client (străin, se zice). Cele 4 kilograme de m ercur au jo s t confiscate. Mai ciudat este că c asemenea valoare şi cantitate nu este reclamată de nimeni. Botiş a vo rb it -Sperăm că nu ■ peste m ultă vrem e vom afla păguba­şul, căruia, se pare, nici că-i pa ­să că i s^a făcut o „gaură" de200.000 lei în buget. Nu-i pasă conducătorului un’ităţii, d a r ce zic acţionarii? Vom trăi şi vom vedea!

Radu VIDA

(UNEORI) SE POATE!In timp ce comerţul, în gene­

ral, stagnează sau se zbate ne­putincios în concurenţa nem iloa­să cu cel particular, un magazin din reţeaua comercială de stat are o activitate dem nă de toată invidia. Este vorba de magazi­nul (zis Universal) de pe strada Horea, în fapt un magazin de ţesături, tricotaje şi covoare: ma­gazinul nr. 102 din reţeaua S.C. Texfile-încălţăm inte S.A.,

— Doamnă A nă Boca, sînteţi şefa acestui m agazin care are 20 dc salariate. Cit a ţi v îndut in anul care a trecut?

1—■ Valoarea m ărfurilor comer­cializate de magazinul nostru în anul 1991 depăşeşte .suma' de 122 de milioane de lei.

— Care este sta tu tu l magazi­nului dum neavoastră?’

— Sintem, de, aproape, doi ani, în locaţie de gestiune cu servicii la societate.' Adică plătim socie­tă ţii o sumă de bani (555 de mii de lei n.n.) pe an- In re s tr ne descurcăm singure. Noi ne con­tractăm m arfa, noi o aducem în magazin, noi o vindem.

.— Văd că-aveţi ce vinde. Cumreuşi'ţi?

— Simplu. Mă duc direct la producător şi negociez condiţiile în care-îi cum păr m arfa. Avem reia ţii ferme, cu producătorii, pe bază ..de contracte. Cu unii mai yechi mergem pe încredere, este suficient cuvinUil dat.

— Comerţul are, adesea, d ifi­cultăţi cu producătorii. * Mai pre­cis, se spune că furnizarea m ăr­furilor s-ar face preferenţial.

*— Noi colaborăm foarte bina

cu producătorii: Fabrica de p e r­dele din Paşcani, cea de covoare d in ; A lba . Iulia, Fabrica de cio­rap i-d in Sebeş® şi, în special, To- m ir is .d in Iaşi. Aceasta din u i- m â m erită toate laudele pentru preţurile accesib ile-pe care le m enţine şi pentru seriozitatea în respectarea contractelor. '

— Preţurile, la dum neavoastră, sîn t relativ mici. Ce adaos co-, mercial practicaţi?

— P en tru ţesături şi covoare avem stabilit un adaos de 12 la sută, ia r pentru tricotaje avem 15 la sută. Nelucrînd cu interm e­diari, d iferenţa de preţ se vede. Practic, in tre producător şi cum­părător nu. ne interpunem decît noi.

— îm i perm it o indiscreţie. Ctun ciştigaţi?.

• — Am cîştigat şi cîştigăm bi­ne, trecem de 30 de mii pe lu­nă. în schimb, muncim foarte m ult şi ne zbatem ca să iasă in cîştig şi cum părătorii magazinu­lui nostru pe care îi servesc‘de 37 de ani. '

— Alte magazine, chiar din ca­dru l societăţii comerciale de ca­re aparţineţi, stau cu . rafturile goale: Am înţeles că blocajul fi­nanciar îngreunează m ult activi­ta tea comercială. Lipsă banilor' este cel m ai m are impediment.

— Noi rulăm m ărfuri în va­loare de .16—17 milioane de lei. Cam aceasta este m arfa pe careo avem, in mod curent, în ma­gazin. Avînd încasări m ari şi, lu- crînd d irect cu producătorii, *nu ne izbim de; lipsa banilor. Este adevăra t-că lucrăm foarte puţin cu depozitele. In plus, m arfa pe care o aducem se vinde foarte repede, aşa încît b a n ii ' sînţ ru­laţi intens.

— - Cunosc situaţii în care pro­ducătorii clujeni comercializează m arfa în municipiul^ Cluj-Napo­ca prin interm ediari.

— Ii priveşte pe-fiecare. Noi credem că este m ai bine pentru toată lum ea ca distanţa ’ dintre producător şi com erţul cu amă­nuntul să fie cît mai scurtă' cu putinţă. Nu stăm să aşteptăm ce ne dau alţii, ci ne organizăm noi singure comerţul. Noi ştim ce do-, , reşte lum ea să cumpere. Din punctul de vedere financiar, cum părătorii sint m ulţum iţi a- tunci cînd găsesc m arfă la p re­ţu ri accesibile.■ — in perspectivă v înzării' de

active, v-aţi decis ce o să fa- efeţi? '

— P en tru început, s-au pus în vînzare spaţiile nerentabile. Nu este cazul nostru. Nu am lu a t o hotărire in această p riv in ţă şi nici nu d ispunem . de băni a t ît de m ulţi încît să ne încum etăm Ias,o licitaţie Deocamdaţă încer­căm să ne descurcăm cît putem mai bine în contextul dat.

M. SANGEORZAN

ITERNA NOASTRĂ PROBLtMĂ - LOCUiNTELE...Bate parcă uri v în t lin iştit •

dinspre R.A.I.I.F.L., dar din cînd in cind mai răbufneşte cîte o poveste lungă de doi-trei ani, ca­re îşi caută rezolvarea. Chinr'da-

. că frecvenţa sesizărilor referi­toare ia activitatea instituţiei a- m intite a scăzut de o vreme, mai sîn t oameni necăjiţi care - se a- dret;ează redacţiei cu' nădejdea că . vor găsi sprijin. Şi sîntem gata să-i aiutâm în m ăsura în care putem.

in anul 1987, doamna Z.K. prim eşte repartiţie pentru o ca­m eră în apartam entul ocupat deB.R., pe Aleea Băişoara nr. 9.- Neavînd buletin pentru m unici­piul Cluj-Napoca, doamnei* Z.K.i se întocmeştp doar fişă de cal­cul, contractul pentru cameră în- chPîncJu-sc în 1990 cînd obţine buletin de Cluj. In anul 1988?" cînd B.R. a decedat, doam na-, Z.K. face cerere de extindere, a- nunţă I.C.R.A.L'.-ul care întoc­meşte fişa de calcul şi pentru cea de a doua cameră. Deci, din 1988 plăteşte chiria şi taxele de întreţinere pentru întregul apar­tament. • in noiembrie 1990 face cerere la primărie, pen tru recu­noaşterea extinderii, cerere care râmine fără răspuns. (Z.K.- nu s-a m utat Ia domiciliul soţului in tru - . cît are în întreţinere pe m am a dîn.sci, bolnavă de cancer). P ri­m ăria Insâ repartizează domnu­

lu i B D. locuinţa şi în 28 februa­rie 1991, R.A.I.I.F.L. mai încheie încă un contract pe adresa Băi- şoara 9/95. .

A ntrenată în munca de cerce­ta re (printre altele este membră a unei comisii U.N.E.S.C.O.), Z.K. a partiepiat la m ulte manifes­tări, cele mai m ulte fiind orga­nizate peste hotare In perioade­le de absenţă a rugat o cunoştin­ţă să treacă uneori pe la aparta­ment. Faptul acesta a servit la întocm irea unei adrese cum tă apartam entul ar fi subînchiriat (menţionăm că respectiva cunoş­tinţă este studentă şi şi-a plătit taxa de cămin la zi, nefiind bur­sieră), solicitindu-se evacuarea din locuinţă a doamnei Z.K. . In perioada 1989—1991, la adresa în cauză s-au eliberat 13 aparta­mente, din* care două i-au fost oferite dom nului B.p., dar le-a refuzat.

Se pare că norocul îi surîde dom nului B.D.; contractul de în­chiriere a locuinţei i se face în cîteva zile (alţii au avut de aş­tep ta t luni şi luni de zile), pri­m ăria ii-răspunde dinsului că „numitei -Z.K." nu i s-a aprobat cererea de ex tindere , . . Sâ fie o simplă coincidenţa faptul că so­crul dînsului lucrează in cadrul p ţjliţie i? ...

Flavia SERG1IIE

O posibilă tragedie in masă' Aflăm, în urm a unor m itinguri d in Bucureşti, ,

că în ta ra noastră circa un m ilion şi jum ătate de familii se află Srrtr-o situaţie fără precedent. Este vorba despre cei care, locuind in apartam ente _ n a ­ţionalizate, sîn t astăzi am eninţaţi de revendicările foştilor proprietari, ce solicita restitu irea locuinţe­lor confiscate E foarte adevărat că regimul comu­nist' a fru stra t un num ăr m are de cetăţeni de drep­tu l lor de proprietari. D ar tot a tît de adevărat este faptul că m ajoritatea fam iliilor care locuiesc _ în apartam ente naţionalizate au suferit privaţiuni şi condiţii de viaţă grele, în spaţH neadecvate şi, ne-, avînd posibilitatea de a cum păra, de a construi, au aşteptat ani de zile obţinerea unui spaţiu locativ. Să ne gindim puţin. Foştii proprietari, care îşi re­vendică azi proprietăţile, deţin, cu siguranţă, un spaţiu de locuit, în ţară sau în străinătate. Dar actualii, locatari, dacă vor trebui să elibereze lo-

. SIMPOZION NAŢIONAL

în perioada.27—28 m artie 1992 în organizarea Ministerului Culturii şi a Muzeului de istorie al Transilvaniei va avea loc a cincca ediţie a Simpozionului Naţional de Arheometrie.

La lucrările simpozionului şi-au. anun ţat par­ticiparea specialişti din ■ domeniul arheologiei şi informaticii din Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Tulcea şi Cluj-Napoca. A lături de,reprezen tan ţi ai m u­zeului şi Universităţii clujene, vor fi prezenţi şi specialişti de la IT1M Cluj. Lucrările simpo­zionului vor avea loc la Muzeul de istorie al Transilvaniei, iar asupra program ului acestei prestigioase m anifestări, vom reveni.

F lavia SERGHIE

cuinţele pe care le deţin, cum se spune,-„pe n e ­drept", vor fi în situaţia de. a răm îne fără nici o locuinţă. Să fie aceasta dreptatea?

Situaţia trebuie privită cu m ult discernăm înt şi responsabilitate. C’ăci s-ar putea ca, luînd o hotă­rire în favoarea foştilor proprietari, să se provoa­c e o adevărată tragedie in masă, un haos social, cu conflicte imposibil de stăpînit şi de echilibrat. Presupunînd «ă h<*tărirea Parlam entului a r fi aceea

»de a face dreptate celor nedreptăţiţi cîndvat ce se va întîm pla cu locatarii actuali, care nu dispun d e o locuinţă de rezervă şi vor trebui rezolvaţi în ­tr-un fel sau altul, căci nu pot fi aruncaţi în s tra ­dă? Am auzit că numai în Cluj-Napoca cifra lo r s-ar ridica la peste 20.000. De unde va oferi p ri­m ăria oraşului atitea locuinţe celor răm aşi pe d ru ­m uri? Parlam entul are de lua t o hotărire ju stiţia ră care priveşte trecutul, d ar şi viitorul. G reul însă va fi suportat de adm inistraţiile locale din fieca-- re oraş şi ne întrebăm : cum va fi posibilă rezolva­rea unui num ăr imens de spaţii, în tr-un tim p re ­lativ scurt, avînd in vedere faptul că sim ultan cu acestea nevoia de", locuinţe creşte necontenit?

Credem că societatea noastră nu are nevoie de un nou conflict, de o posibilă tragedie. Să nu uităm că foştii proprietari, neacceptînd ideea despăgubi­rilor, mai firească în acest context social, revendi­că un drept. Ceilalţi, care a r trebui să părăseas­că locuinţele, luptă pentru o necesitate vitală. In ­tre aceste două situaţii extreme, cei care au cum-

, pănn dreptăţii în mina lor trebuie sâ mediteze profund, îpainte de a răscum păra dreptatea unei categorii de oameni ce trăiesc cu o tragedie cvasi- vindecată (cei mai mulţi fiind azi proprietarii altor spaţii), provocînd în societatea românească o nouă tragedie, unei alte categorii umane, care a trăit în societatea comunistă atitea alte tragedii.

B. NEGUL’

PAGINA I 3DEVÂRUL DE CEUÎ'

. SIGM ///A $ \ro n $

SOCIETATE ASIGURAREA

ROMÂNEASCĂ - S A.ASIROM

SUCURSALĂJUDEŢULUI

CLUJVâ informează despre:

ASIGURAREA PRIN EFECTUL LEGII DE RĂSPUNDERE CIVILĂ AUTO (ASIGURARE OBLIGATORIE)

Obligaţia deţinătorilor de autovehicule înma­triculate în România, atît persoane fizice cît şi juridice (societăţi comerciale, regii autonome, or­ganizaţii cooperatiste, instituţii etc.) este >de a

> achita primele de asigurare prin efectul legii de răspundere civilă auto, pînâ la data de 31 mar­tie a fiecărui an, astfel:

® societăţile comerciale cu capital de stat, re­giile autonome, întreprinderile de~ stat, unităţile cooperatiste, instituţii etc., cîte 40 lei pentru fie­care motocidu cu o capacitate cilindrica mai. mare» de 69 cm3 şi 175 lei pentru celelalte au­tovehicule;

® celelalte categorii de asiguraţi, persoane fizice, societăţi comerciale cu capital privat etc. cîte 80 lei pentru fiecaremotociclu cu o capa-, citate cilindrică mai .mare de 69 cmc şi 550 lei pentru celelalte autovehicule.

Pentru a nu se calcula majorări de întîrziere, rugăm unităţile care deţin autovehicule sâ achite primele de asigurare pentru toate autovehiculele care sînt înmatriculate la data de 1 ianuarie .1992 şi care se afla în evidenţa acestora, Plata primelor de asigurare se face în contul Sucursa­lei ASIROM Cluj nr. 40.09.4.01.1. deschis la Ban­ca Comercială Română — Sucursala Cluj, sau în numerar la caseria sucursalei.■ •I în urma reorganizării unităţilor economice în societăţi comerciale, regii autonome, etc., rugăm deţinâtorii actuali de parc auto să-şi perfecteze formele de radiere şi înmatriculare lâ organele de poliţie, ţinînd cont şi de prevederile instruc­ţiunilor nr. 1/1972 a Ministerului Finanţelor, ;* în care se arată câ, pentru autovehiculele care în acelaşi an se radîazâ de câtre uh deţinător şi se înmatriculeazâ de câtre alt deţinător, primele de asigurare pentru anul respectiv se plâtesc sepa­rat de câtre fiecare din aceştia. (348)

ANUNŢExecutam transport marfâ pînâ Ia 1 tonâ, loco

şi în ţară, cu dube Transporter. Preţ avantajos. Telefon: 12.11.97, între orele 18—22. (6020)

U.J.C.M. CLUJ■ Oficiul de calcul

Oferă servicii de prelucrare automată a date­lor pentru agenţi economici şi firme particulare. De asemenea, vinde: - , -

0 benzi magnetice şi rafturi metalice (pentru benzi) 9 cartele Hollerith • unitate disc Car- tridge şi pile discuri Cartridge & terminale VDT—52 sXU.C. I 102—F (256 Ko).

Informaţii: str. Samuil Micu l /A , telefoane 11.12.22, 11.69.04. (5018)

EURO-com, ;

Piaţa Muzeului 5, Clujoferâ: PANASONIC; video, telefoane'O PHI-- LIPS; aspiratoare, cafetiere • SAMSUNG; TV co­lor, radicasetofoane, cuptoare microunde ©SAN- SUI, mixer audio-video O HITACHI;' Tv color

• GOLDSTAR video • OFERTA SĂPTĂMINII; set complet antenâ satelit DUAL, stereo, telecoman­dă; 123.700 lei. (6070)

ANUNŢ

împletim plasă sîrmă la comandă, Intre lacuri 27; ofer, pentru închiriere, cu şofer, Dacia 1310, Dacia 1304, dubiţă. Telefon 14.11.-52. (16-20) (6128)

m S.C. AGROTRANSPORT TURDA S.A.Judeţul Cluj localitatea Turda

1 ; *■ ' •'Str. Eroilor nr. 28

oferă spre vînzare, la licitaţie publică, următoarele mijloace fixe:

© Autocamioane • Autobenâ ® Autobasculante• Autocisterne ® Autocamionete O Rermorci auto• Alte mijloace fixe ’ casate ' conform decret 50/1990 -

Licitaţia va avea loc in data de 6 aprilie 1992, ora 10, la SIA-200, Mihai Viteazu, str. Delniţei f.n. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefonul nr. 95/31.41.55 sau 95/31.48,92. (6097)

• SOCOM „MESERIAŞUL" GHERLA -

' P-ţa Libertăţii nr; 1 organizează, joi 26 martie în localul CJubului din str. Bobîlna nr. 47, contractare şi expoziţie cuvin- zare, : / • \ ■ _

Se oferă:® încălţăminte copii şi adulţi ® confecţii copii şi adulţi

•® tricotaje copii ţ i adulţi.La această acţiune sint invitaţi toţi agenţii eco­

nomici din judeţ.Pentru relaţii suplimentare telefon: 4.16.25;

4.14.07. (378) • ,

• REGIA AUTONOMA „VICTORIA" CLUJ ^

angajează urgent;® Tapiţer auto. . ' >Relaţii la sediul din strada Calea Dorobanţilor

nr. 18-20, telefon 11.81.50.(369)

SOCIETATEA COMERCIALĂ „EUROEST“ TAXI CLUJ

anunţă onorata clientelă funcţionarea dispeceratu­lui taxi la numerele 11.11.23 şi 11.12.28. Taxiurile se deplasează la comandă gratuit cu tarifele de 40 lei/km. (5514/A)

• S C. ALFA S.R.L. ;vinde T.V. alb-negru, color noi, cu garanţie.

Relaţii: Calea Dorobanţilor 14/16, zilnic orele10-20. (4481)

FIRMA „ROMITA-ART" ^RODIMPEX S.R.L.

cumpără mobila stil vechi şi piese separate mobi­lier stil vechi.

Telefon 13.78.13 sau 13.99.51, kini-vineri, între orele 14-17. (5002/B) ' . ' '

FIRMA „ROMITA-ART” PRODIMPEX S.R.L.

închiriază spaţiu comercial central, spaţiu depozita-: re şi spaţiu pentru producţie dotat cu curent in­dustrial.

Telefon 13.78.13/13.99.51,-luni-vineri între orele 14-17. (5002)

FIRMA „ROMITA-ART" PRODIMPEX S.R.L.

angajează meşteri restauratori şi artizani specia­lişti in mobilă veche cu lucru la domiciliu.

Telefon 13.78.13/13.99.51, luni-vineri intre orele 14-17. (5002/C)

C.A.P. PATA

anunţă la data de 21 martie 1992, ora 10,00, lici­taţia următoarelor rrtijloace fixe:

9 două grajduri 9 un finar ® o bucătărie fura­jeră H un filtru sanitar O selector 9 maşină tratat seminţe ® saci 200 lei/buc. (5004)

FIRMĂ SERIOASĂ căutqm secretară pentru angajare. Salarizare deo­sebită.; Telefon 13.50.42. (5122)

- FIRMA „ROMITA-ART" PRODIMEX S.R.L. -*

af.gajepză contabil şi secretară, de preferinţă cu«; noscind limba italiană.

Telefon 13.78.13/13.99.51, luni-vineri între orele 14-17. (5002/A)

IMPORTANT!FIRMA ORTMAN REISEN

efectuează săptămînal transport de persoane şi co- lete cu autocarul pe ruta România — Germania şi retur.

Informaţii - Sibiu - telefon 924/1.72.97.(3385/A)

/WWV^^WVVVWVNAA^VVV>AA<\^A^/^A(V\'VVVWWM

COOPERATIVA „ELECTROMECANICA" CLUJ-NAPOCA

str. Horea nr. 35 organizează, în data de 26 martie 1992, ora 10,00, la sediul central, concurs pentru ocuparea unui post de

• Contabil principalCondiţii: studii medii economice, 5 pni vechime

in activitatea de contabilitate, femei.Înscrierile se fac la sediul cooperativei pînă la

data de 24 martie 1992. Informaţii suplimentare la telefoanele 13.47.65, 13.04.98. (362)A A /W V S A /W V V V S /N /W V v ^A /V ^ V W V W W W V V y V V V V V V V

PRO TEHNIC S.R.L. ORADEA ROMÂNIA Şl COMPUTER-EXPORT G M.B.H.

NICKELSDORF AUSTRIA '

organizeazâ " fn perioada 28 martie — 1 aprilie O MARE EX­

POZIŢIE PROGRES’ 92.cu utilaje agricole multifuncţionale româneşti şi din import, pentru mica mecanizare. ,

Cu ocazia expoziţiei mari reduceri de preţuri. Biroul de informaţii: 991/3.59.14 (începînd din

data de 21 martie 1992) zilnic între orele 10—18.(5160)

S.C. „ECO" S.R.L. str. Donath nr. 116

vinde TV „SIRIUS", „OLT”, „SPORT", Rodio „TO­TAL" cu 7 lungimi de uridă un an garanţie. (6111)

REGIA AUTONOMĂ „VICTORIA" CLUJ angajează fochist centrale termice combustibil li-; chid. ,

Informaţii la sediul din Apahida, str. Libertăţii nr. 1, telefon 13.48.64.

Organizeazâ licitaţie la sediul de mai sus în data de 2 aprilie a.c. pentru:

• Combină C 12 • ̂ :• H Metocositori tip ..Carpatina" ’ ţ

1 Viţele de reproducţie. (351)

i SOCIETATEA COMERCIALĂ „TRICOTEXÎ" S.N.C. FELEACUL

nr. 120, judeţul Cluj, FLOREA IOAN _ Produce şi vinde la preţ‘avantajos de livrare: 9 Gorapi flotit B Ciorapi bumbac ® Prosoape

cu modele.Livrarea la comandă fermă cu mijloacele socie­

tăţii fără taxe de transport. (352)..

„FUN MARKET"Magazin universal particular, str. C. Dobrogeanu

Ghecea nr. 25 (colt cu str. Piteşti)VINDE NU PROMITE!!!: *

® mobilă export (garnituri hol, bucătărie, dormi-, toare)

0 frigidere, congelatoare, combine frigorifice'® televizoare colorO băuturi alcoolice import (bere, whisky, coniac

etc.)B ţigări şi sucuri import• îmbrăcăminte şi încălţăminte ® articole de menajO cosmetice® aparatură electrotehnică ,$1 ALTE PRODUSEI PRETURI DEOSEBITEI!Orar: luni-vineri: 9-17; simbăta: 9-13. (5550) .

ADEVĂRUL DE CLU3 PAGINA 6

SOCIETATEA COMERCIALA „N1NA COM-ALIMENT PHOENIX" .S.R.L. CLUJ-NAPOCA str. Oaşului nr. 57, telefoane: 12.01.70, 13,79:37

VINDE EN-GROSS, zilnic între orele '8-17 © Ţigări (Kent, Assos, L.M. şi altele);® Băuturi (palincă Ungaria, Wisky, Vodcă);© Un sortiment bogat de dulciuri.

.. Vă aşteptăm sâ vizitaţi unitatea noastră. (4661)

S.C. CONSTRUCTH FĂGET S.R.L.str. Vidraru nr. 15, telefon 16-19:96

execută lucrări de construcţii:® Roclcdit sobe teracotă © Izolaţii hidrofuge

(terase) © Zugrăveli © Raşchetat parchet. (6030)

CAMBIOVâ stâ la dispoziţie zilnic, între orele 10-18, cu

cele mai potrivite cursuri de schimb valutar.Punctele de schimb: str. Doja nr. 10 şi Piaţa Mi-

hai Viteazul nr. 11-20.Prin»noi puteţi începe achiziţionarea minimului

pentru vacanţa dumneavoastră;. Vâ mulţumim.‘ (4590-A)

FIRMELE STEAUA DAMASCULUI

cu sediul pe str. Napoca nr. 25 COMODORE str. Horea. 44 ap. 3, RAMY

str. Mănăştur nr. 23vâ oferă o. gamă variata de produse en-gros in special QU^-îN - COLA. ORANGE 1.5 I - 285 lei, bere P1ELS — U.S.A., 355 ml. — 140 lei.

Telefon 11.20.47. 13.77.03. Fax 172367. (4176)

SOCIETATEA COMERCIALĂ RODVINALCO- - S.A. CLUJ• str. Traian nr. 36 ■

anunţă organizarea unui concurs de creaţie pen­tru realizarea grafică a firmei societăţii

Elemente obligatorii pentru conţinutul firmei ® Societatea comercială „Proavinalcb" — S.A.

Cluj .© Culori preferate: bronz sau auriu şi negru. Modelul grafic, propus, împreună cu cererea de

înscriere la concurs, se vor depune la Comp. Ad­ministrativ al societăţii, pînă Ia data de 23 mar­tie 1992.

Relaţii suplimentare, la telefonul 13.47.87, Com­partimentul Administrativ. (310^

COMISIA DE LICHIDARE Â C.A.P. TURENIscoate la licitaţie următoarele mijloace fixe:

® filtru sanitar, grajduri, şopron, seminţe, repa­rator lapte, centrifugă; finare metalice, fînar lemn, betoniere, prese sârăţele, saivan, tocătoare f ibroa- se, electrocompresor.

Licitaţia va avea loc în data de 26 martie 1992, ora 9. (5157) ' -iV^^VVVVV- ✓ \’aAA/nAAA/VNVVNAAAA/^A/VSAAA\^AAA/Wv

ÎN ATENŢIA AGENŢILOR ECONOMICI DE STAT Şl PRIVAŢI

Dacă doriţi sâ comandaţi ŞTAMPILE de cauciuc, cu execuţie promptă, de calitate ireproşabilă, pe suporturi deosebite, '

Apelaţi cu încredere la:S.C, ŞTAMPILUX POTOAPEA IMPORT-EXPOR1

S.R.L. din Cluj-Napoca, str. Cloşca nr. 1, telefon 13-56-50 sau 13-64-51.

Preţurile, sînt stabilite pe măsura calităţii şi promptitudinii,

Comenzile'cu necesar de ştampile in număr ma­re şi de serie beneficiază, de preţuri reduse cu 25 la sută. • .

Prin urmare: ,APELAŢI ZILNIC între orele 8 şi 16. (375)

S.C, INTERCOM S.R.L. BAIA MARE, FILIALA CLUJB-dul 22 Decembrie (fostă Lenin) nr. 102

Anunţă deschiderea depozitului cu vînzare en gros. Vinde din stoc: "9 ness, bâutur), dulciuri, ţigări, la cele. mal scă­

zute preţuri.Vâ aşteptăm. Orar 9-17. (5172)

. SOCIETATEA COMERCIALA. T ~ CjONDOR INTERNAŢIONAL

. str. Dîmboviţei nr.-77Telefon: 15.23.52

Execută: .& hidroizolaţii şi reparaţii Ia hidroizolaţii © izolaţii termice la conducte, inclusiv protecţia

izolaţiei " ^© placaje anticcrozive şî vopsitorii anticorozive © închideri uşoare din tablă cutată şi azboci­

ment \ , V ' • ' © şarpante metalice uşoare cu tablă cutată sau

azbociment la acoperişuri © lucrări de asfaltare.Lucrările se execută, pe pază de contract şi cu

termene de garanţie mărite] (376)

ANISA S.R.L.; str. Pietroasa 11

. vinde: . - • 3 .'O camion Hanomăg •• dubă VW LT 31• VW Polo© Wartburg .© Opel Record Combi Granada.© Primeşte comenzi pentru piese de schimb şi

autovehicule. (6447) . -

, ANUNŢ IMPORTANT

La editura ..ALBATROS" din Bucureşti se află în pregătire un dicţionar.de literatură română con­temporană. Pentru completarea informaţiei necesa­re, colegii scriitori sini. rugaţi să se prezinte la Fi­liala Cluj a Uniunii Scriitorilor, unde vor afla amă­nunte. (387) /

S C. „ENERGOUTJLAJ" S.A. BUCUREŞTIcu sediul în Bucureşti, str. Acţiunii nr. 26, Sector 4 organizează concurs'pentru ocuparea postului de:

© şef atelier Cluj . Condiţii de participare la concurs:. © Subinginer sauingineri în specialitatea utilaj

tehnologic pentru construcţii sau auto cu minim trei ani vechime în specialitate.

Concursul va avea-loc după 10 zile de Ia apari­ţia primului anunţ, la sediul subunităţii din Cluj^

• Relaţii suplimentare la sediul societăţii din Bu­cureşti, telefon 85-20-40/156, sau la sediul subuni­tăţii din Cluj, telefon 11-58-94. (372)

SOCIETATEA COMERCIALĂ „ORIZONT" S.A. CÎMPIA TURZII

str. Retezatului nr. 2, jud. Clujorganizează, în data de 31 martie 1Ş92, orele 10. la sediul societăţii, licitaţie în vederea acordării în locaţie de gestiune a unităţii 106 — Cofetăria „CEN­TRAL", din P-ţa Mihai Viteazul nr. 11:

© Laborator cofetărie-patiserie, Laminoriştilor înscrierile se fac pînă la data de 27 martie 1992. Pentru relaţii la telefon — 953/68475, int. 15,

953/68060, in t 15. (373)

S.C. AGROMEC S.A. APAHIDAcu sediul în Apahida, str. Libertăţii nr. 1/C

telefon 95/23-17-75 vinde, la licitaţie, azi 20 martie 1992, ora 10, ur^

motoarele: *® tractoare S-1500, S-1800 © autocisternă SR-114 © cositori C f-1,5 >® greblă oblică® platforme remorci RM-23 ,® vvindrover E-303© maşini agricole pentru legumicultura © remorci monoax © maşini de plantat cartofi,© maşină de recoltat fasole.

S;C.,.ZOEMIA-IMPEX" S.R.L. CLUJ-NAPOCAanunţă deschiderea primului magazin în Turda, str. Simion Bărnuţiu nr. '16, în data de 30 martie a.c. Firma achiziţionează marfa pentru consignaţie din25 martie a.c. • ,

Contactăm şi alţi furnizori.Informaţii: telefon. 12-39-77, 17-71-65 sau 95/

31-33-40. (5647) .

| m /crolnform atica s r i/j

'str. Observatorului nr. 1, bl. OS1,3400 Cluj-Napoca tel./fax.: 95/118263 -f

Dragi elevi_ Microinformatica poate oferi o vcfcanţă activă tu­turor celor pasionaţi şi fascinaţi de lumea calcula­toarelor electronice, in două săptămini, veţi pătrun­de în tainele construcţiei, funcţionării şi utilizării calculatoarelor compatibile IBM-PC; 40 de. ore pentru numai 2500 lei. '

Specialişti .din domeniu vă instruiesc şi răspund la întrebările voastre. Pe perioada vacanţei/ 20 de’ calculatoare IBM—PC vâ aşteaptă. ' »■

Informaţii şi înscrieri la sediul firmei: str. Obser­vatorului, bloc CS 1, etaj 1, sau la telefon: 118263.

(371)

FIRMA „CAID"

vinde cantitatea de 40 I ,,Starane" 250 (ierbicid a- merican pentru culturi de păioase) la preţ oficial.Adresa: Cluj, str. KarI Marx nr. 10, ap. 9, Molnar.

(5506)

S.C.C.A. METALURGIA CLUJ

anunţă pentru perioada 23-25 martie 1992, la Ca­sa, Tineretul ui

EXPO ’92 — cu contractări de produse ale so­cietăţii, ca:

© Articole pentru cosmetică . © Articole de uz casnic şî gospodăresc

© Articole de papetărie © Articole de podoabă © Mărţişoare© Accesorii marochinărie, îmbrăcăminte, încăl­

ţăminte ‘ - „©'Jucării /© Corpuri de iluminat © Fjşete metalice pentru păstrat valori Pprticipind fa aceste contractări puteţi obţine

produse- de"calitate la un preţ acceptabil. . .Contractările se desfăşoară între orele 9—18, zil­

nic. (367)

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ Şl FARMACIE CLUJ-NAPOCA

str. Emil Isac nr. 13 organizează edneurs pentru ocuparea postului de:

, © TEHNICIAN disciplina de informatică.Cpndiţii: studii medii (liceu informatică, sau elec­

tronică cu experienţă în utilizarea calculatoarelor IBM-PS şi reţelelor locale de calculatoare).

informaţii, şi înscriere la Biroul personal pînă la data de 31 martie 1992. (374)

CA P. OŞORHELcom. Bobilna, jud. Cluj

. vinde prin licitaţie publică la data de 22 martie 1992 orele 10,00, mijloace fixe din dotarea unită­ţii.

© Autocamion S.R.D. în stare de funcţionare © Moară cu ciocănele şi alte mijloace-fixe. (6131)

^ ^ A S O C I ^ r A P E S C A R I L O R S P O R T I V I C lL U J ^ ^ ^ str. Cuza Vodă Bloc. A .

anunţă concurs pentru ocuparea R ostului de:.. © Şef de Asociaţie (secretar).'Concursul va avea loc in data de 25 martie 1992

ora 16 la sediul Asociaţiei.■ Condiţii: •

— Sţudii. medii de specialitate în piscicultura sa<u silvicultură, cu minim*5 ani vechime în dome­niu.

— Domiciliul stpbil in Cluj-Napoca. (381)

SUCURSALA DE TRANSPORT TEHNOLOGIC A LEMNULUI CLUJ

str. Fabricii de zahăr nr. 93/A vinde la licitatie mijloace fixe şi anume:

O de transport, tfacţoare, utilaje de atelier. Licitaţia se va desfăşura la autocoloana Gilău in

data de 17 aprilie 1992. Informaţii suplimentare la sediul sucursalei, telefon 14-55-88; 14-58-88, com­partiment tehnic, sau la sediul, autocoloanoi. (6134)

p a g in a t ADEVARUL DE CLUJ1

I N T E R N A T I O N A L^s./Ss»■■A? « >' /i"1 «•A»,***

\ ,' ' . Va oferă■■■■• - - ; ; r n u m a i e n - g r q s .-

- următoarele produse de impiorf:© Din Republica Federativă Cehă şi Slovacă, în exclusivitate pentru Romania:

O G A M Ă C O M P L E T Ă D E O B IE C T E DEN S T IC L Ă ,. TIP CRISTAL BOHEMIA, INCLUSIV CORPURI DE ILUMINAT

«> G A M Ă C O M P L E T Ă D E A R T IC O L E D E M E N A J D IN S T IC L Ă T E R M O R E Z IS T E N T Ă

& G A M Ă C O M P L E T Ă D E A R T IC O L E D IN P O R Ţ E L A N G A M Ă C O M P L E T Ă D E P R O D U S E

p IN M A T E R IA L P L A S T IC feţe de masă, pungi, saci etc.

m A R T IC O L E D E M E R C E R IE , P A P E T Ă R IE , R E C H IZ IT E Ş C O L A R E '

-m ica,'VINZARI — CUMPĂRĂRI

• Cum păr butelie aragaz stas. . Telefon 17-40-45. (5631)

• Vînd Mercedes Diesel 240. s ta re , foarte bună. Telefon:J 6-52-08. (6109)‘ • © .’ Vînd apartam ent 2 camere. Calea Floreşti 62, a p . . 180, bloc A 1, sc. VI. (4040) ..

• Vînd urgent dorm itor „Syl- via" am balat. Telefon 17-93-14. (5125)

• Vînd sufragerie Luxor, sta­re excepţională. Tel. 17-28-11,

■după ora 17. (6113)• Cum păr casă sau aparta­

ment, oferind Mercedes şi bani. Telefon 14-90-16. (6114)

© Vînd dorm itor în stare foarte bună. Inform aţii telefon 83-0,9-82 .(5127)' • Vînd covor 2>3 m. Telefon 86-82-76. (6118) ■

• Cum păr piston CZ . Cross ■ 250 cmc. Telefon 999/4-06-26. (6120)

• Vînd mobilă dorm itor Dn- las, nou şi m aşină de spălat. Telefon 11-47-79.' (5120)

8 Vînd Volkswagen micro- h u s ,. TV camionetă,- caroserie’ Dacia 1300 şi moară cu ciocane. Telefon 14-08-43. (5129)

• Cum păr garsonieră. Telefon 54-05-07." (5182-A)

• Vînd garsonieră confort I, M ănăştur. Telefon 14-17-79.(5128) -

® Vînd canapea extensibilă. Telefon 17-51-80. (6121)

• Vînd video recorder Pana» sonic. Inform aţii telef. 17-32-21. (5136) ‘

© Vînd porumb ştiulefi.* Tele­fon 17-66-19. (6133)

• Vînd apartam ent a i patju camere, lîngă Peco, A. Vlaicu, A 14, ap. 5. Cer o garsonieră plus diferenţa sau alternative. (6146) * ■

o Vînd două biciclete de damă „Pegas". Telefon 16-08-61- ■ în tre orele 17—21. (5606) .

a-V înd frigider ISO 1, nou. Te- le'on 12-72-59. (6147) • ‘ -?

• Vînd apartam ent 4 camere. Telefon 17-05-14. (6140)

O Vînd tablă zincată ondula­tă, de X mm. Telef. 18-67-73, zil­nic orele 16—22. (6113)

® Vînd Omagiu. Telefon: '18-42-36. (6145)

Vînd cabana din lemn de- niontabilă, acoperită cu ţiglă* Se poate instala şi-n zona mon-\ tană. Telefon 12-74-16, după o- ra 20,30. (560!>)

© Vind apartam ent 2 camere, B-dul 22 Decembrie nr. 135, bloc M 3. sc. 5, ap. ICI.. (5612)

• Cum păr pinion sincron vi­teza III—IV pentru TV 12' Aro, bare cutie de viteză. Inform aţii telefon 13-95-05.- (6139)

« Vînd avantajos . motocicletă JJ 350 cmc cu ataş şl piese de «schimb. Telefon 15-21-29. (6123)

• Vînd pătuţ copil, noi», pen- ,tru ■ pretenţioşi. . Informaţii str. Al maţului 12. op. 12. după era 16. (5130)

• Vînd trusa Rotring, vîr- furi dc- schimb şi tuş, hîrtie lax 50 m> calc-ozalid. maşini de scris electronice Panaso’ nic. Telefon 9513-14-63. (5183-A)

• f Societate româno-germa- nă, cumpără Io lel'valută lo­cuinţă confortabilă ca grădi­nă sau teren pentru* construc­ţie. Tele'on 16-69-28. (6112)

• Vînd Volkswagen buz. pen­tru transport persoane şi m arfă, an ’ fabricaţie 1979 - şi Opel Ka- d e t Inform aţii telefon 13-08-24; 11-19-96. (5595) '

• Vînd aragaz 4 ochiuri. Te­lefon 14-30-15.; (5596), • Vînd linoleum tip parchet pe pînză: Telefon 15-14-02, ore­le 19—21. (5655)

’© Vînd Mercedes , Cobra -230, pe benzină cu m otor defect, Olt- cit fabricat 1991/10.000 km, Opel Ascona, Gol* Diesel fabricat 1984, caroserie completă de Renault •14 şi VW Passat model 1980, motoare şi, -cutie de R enault 14 şi Volkswagen 1100, 1300 cmc şi fa ru ri Mercedes Cobra. P reţuri negociabile.. Inform aţii dună ora 16 la telefon 14-94-09 sau strada Anina nr. 19, ap. 26. (5132)

® Cum păr „Hoinar" sau „Ya- v-a", preţ rezonabil; Gip sau calculator personal românesc, Haşdeu cămin B 11, cam era 15. (6126)

® Vînd garaj auto, zona Aurel Vlaieu. Dacia 1100, televizor O- pera. Informaţii la . tel. 14-62-79. (6165) / ■ •

. © Vînd mobilă, pătu ţ şi Kro- kus color GTX 3. Tel.: 12-03-11. (6164); • Vînd haină nutrie m ărim ea 46—48. Telefon 13-30-72, orele 17—21: (7502) .

e Vînd piei nutrie safir . 15 buc. prelucrate şi televizor alb- negru Diam ant în stare- foarte bună, p reţu ri .convenabile. Tele­fon 18-44-48. (7493)

• Vind TV color Sanyo pen­tru piese d e 'sch im b . Telefon:16-46-06. (61.67)

© Vînd maşină de spălat Alba l.u x 11 (încălzeşte, spală) nouă, convenabil. Str. Cernei nr. 2,, sc. I, ap. 56, cartier M ărăşti. (6160) ■

'• Vînd discuri muzică clasi­că, fabricaţie vest. Telefon:17-12-05. (7496) , • '

O Vînd mobilă, de bucătărienouă şi bulbi de glâdiole. Infor­maţii telefon 15-13-52. (6158) .

« Vînd în lei mobilă Nicoleta şi Tineret, am bele noi iar in va­lută hol antic cu tapiserie piele nouă. Zilnic după ora 17 la te­lefon 15-84-45 (7491)

• Vînd urgent frigider Arctie 240 1 şi video recorder. Telefon 15*37-90. (5633)■ * Vînd maşină îngheţată în localitatea Dej, s tr. Ţ ibleşului, nr. 51. (5635)

• Vînd apartam ent 3 camere ultrn'infcaţ -pe valută, frigider. Arctic 240 1, hotă- aragaz şi magnetofon Maiak. Telefon: 15-54-35. (6155)

• Vînd Skoda S 100 şi piese de schimb, • preţ nvnntajos. -Te­lefon 17-03-72. <6168j ’

• Vînd televizor color Funai 2003, nou, cu garanţie 12 luni. Telefon 14-15-11. (7503) ,

© Vînd sufragerie Luxor nouă. Telefon 18-59-58, orele 14—21. (6151) - •. • Vînd cutie viteze^ Dacia' 1300-nouă. la p reţ oficial. Tele­fon 16-03-20, în tre orele .17—20. (5630)

• Vînd Skoda S 100. TelefonII-09-83, după ora 16. (7492)

• Vînd Dacia 1410., 5, .viteze,; 0 km. Telefon 954'3-47-71..(5626)

a Vînd : televizor color, per­fect funcţionabil, avantajos. .Te­lefon 13-63-46. (5628)

• Vînd Prodectin, Berescsepp, pantofi bărbăteşti, paltoane, sa­cou negru, rochii de seară, co­vor, vioară. Telefon li-48-23.(5618) .

• Cum păr forinţi (4,25). Tele-- fon 16-60-13. (5607)

• Vind 4 bucăţi maşini de cu­sut casnice si industriale. Tele­fon 17-24-02, Orele 17—20. (P.D.)

• Cum păr pian (pianină) cu mecanism englez (gei-man) cu dublă repetiţie. Telef. 14-64-50. (7508) '

• Vînd m aşină de tricotat cu- . două paturi tip „SingeV".. Infor­

maţii str. Jean Jaures nr. 12, ap.* 3. ®sîmbătă în tre orele 10— 18. (7515)

■; O Vînd saltea de burete, gar­n itu ră niEfcrame. Str. Bucegi fir. 2 B. bloc X 5, ap. 33, etaj 4.

• (7509) : ,'V ^ -# > ;• - »Vînd TV Sport alb-negru,

garanţie 12 luni. Tel. 11-63-29.(7514) '■:

• Vînd 15 mp faianţă (cal. I) şi scaune pliante (12 ■ bucăţi),

■ preţ convenabil. Tel. 18-44-90, după ora 13. (6446)

• Vînd frigider, Fram 70. Te­lefon 18-53-46. (6443)

» Vînd urgent Dacia 1300.1 an fabricaţie 1984, uşor accidenta­tă plus caroserie Dacia 1300 în' perfectă stare. Telef. 15-07-77, după ora 15. (6441)

© Vînd apartam ent cu două camere M ănăştur. Parîng 4. ap. 4. Inform aţii Aurel Vlaicu, bloc V 3. ap. 11. (7516)

• Vînd mobil?) tip „Bobîlna". Telefon 13-74-81. (7518)

© Vînd apartam ent 2 camere- şi mobilă. Telefon 1-1-50-55.

■(6451) ,■' Vînd maşină, do .spălat Alba Lux 9, la preţ convenabil. Te­lefon 17-29-31, după ora 17. (7521) . 1

• Vînd Renault 5. Telefon:III-27-54, după ora 16. (7523)

© Vînd fin 8000 k g .' Vînd te­levizor D iam ant 163. Telc*on: 15-36-69. (6458T)

• Vînd congelator Arctic si­gilat. P reţ negociabil. Telefon:

• 14-29-05, după ora 16. <7528)• De vînzare chioşc din lemn

nou pentru vînzare stradală şi cărucior sp o rt' pentru gemeni. Telefon 18-82-21, orele 20—22. (6474)

• Vînd 2 fotolii extensibile în ştnre bună. Telefon 18-36-64.

.(6461) .• Vind grădină 2000 mp,, e-

ventual schim b autoturism . plus• diferenţă Înain te de - masă. Te­

lefon 15-06-32. (0185)

‘ • Vind Rostov boxe, 140 benzi ţe p a r magnetofoane- casetofoa-, ne, am plificatoare, bobinez di- iuzoare. Republicii 22'2, (5170)

• Vînd pătuţ cu saltea şi că­rucior mic penti-u copil. Mănăş­tur, stc_ Bueegi nr, 13, bloc A 2, etaj .6, ap. .98. (6391) <

© Vînd mobilă combinată şi sobă „Vesta". Relaţii str. Iuliu

, M aniu nr. 24. în tre orele 9—13. (6-101)

SCHIMBURI• Schimb cameră, bucătărie.

Cluj — centru, cu apartam ent 2 camere Dej. Inform aţii: 952'’ ^I-11-13. (5634-A) . • ;

© Schimb garsonieră, confort I, proprietate de stat, cu un a- partam ent cu două camere, con­fort I. Telefon 17-74-81. (5610)

© Schimb apartam ent proprie­tate personală, două camere con* fort, situat în' Bucureşti, cu si- jmilar în Cluj-Napoca. Telefon: 9.V14-28-09. (6036) . . .

• Schimb garsonieră, confort, parter, ICRAL M ărăşti cu cen­tral. Variante. Telefon 15-53-45.

• Schimb apartam ent 3 cam e-- re, confort, u ltrafin isat (gresje, - faianţă, parchet,, lam briuri şi uşi stejar) cu, casă cu grădină. Variante. Telefon 17-30-51, ore­le 18—22. (5085)

•"S ch im b apartam ent 3 came­re, ultracentral, Alba Iitl.ia, cu apartam ent Cluj-Napoca. Tele­fon 1,6-32-42. (6104)

© Cedez contract spaţiu 250 mp pentru orice activităţi' pro­ductive avînd toate instalaţiile

» necesare. Solicit investiţia fă­cută sau variante de asociere. Inform aţii- 13-03-92. Carpaţi 15. acasă, 18-35-00. (6119)-

© S chim b '" apartam ent cu o câmeră’, u ltracentral, -cu aparta­m ent 2 camere, central. TelefonII-57-60. .(6122)

• Sehimb garsonieră confort 1, proprietate: cer apartam ent 2 camere, con fo rt-1, ICRAL. Tele­fon 17-93-36. (5598)-

© Schimb urgent .grădină cu garsonieră sau apartam ent 2 ca­mere. Informaţii:- telef. 15-03-65 sau str. Heltai nr. 63 (Gheor­gheni). (5602)

• Schimb apartam ent 2 came­re, Gheorgheni. Cer casă, teren, spaţiu comercial, variante. Te­lefon 15-20-18, după ora 15.

• Schimb grădină plus m ate­rial <le construcţie cu aparta­ment. .Telefon 13-10-04. (6103)'

© Schimb apartam ent 2 ca­m ere plus diferenţa (garsonieră) ^contra apartam ent cu 4 camere, zona Pata, Gheorgheni. Telefon15-35-85, după ora 16. (5028)

o Schimb garsonieră ICRAL eu apartam ent 2—3 camere. .Te-; lefon 16-05-17, dupii ora 17.

© Schimb apartam ent 2 ca­mere proprietate, p lă tit integral, str. Tulcea nr. 17. bloc I 3, ap.3, cu apartam ent 3—4 camere ICRAL. Accept variante] (5184)

• Schimb două camere pro­prietate cu una cameră' plus di­ferenţă. Exclus M ănăştur, Mă- răştfc. Vînd . dulap cu trei uşi şi a lte obiecte. Inform aţii telefon 35-68-38. (5651) \ ' \

© Ofer Dacia 1310 nouă plus diferenţă pentru apartam ent 2

' sau 3 camere OJCVL cu prelua­re de rate. Telefon 13-70-93.(4032) -

» Schimb proprietate 1800 mp intravilan Dej, cu 1400 mp in­travilan Cluj. Telefon 14-61-39.

© Schimb apartam ent 4 (patru) cam ere u ltrafin isat în Dej, cu 3 (trei) cam ere "Cluj, ■ Tele'on:16-43-73 orele 16—22. (5151)

© Schimb apartam ent 2 c a ­mere Zalău cu sim ilar Cluj. Re­laţii Cluj str. Tazlău, bloc 1, scara II, ap. 21. (5165) ’

.© Schimb două garsoniere f.C> R.A.L. cu 2 sau • 3 camere. Te­lefon 13-87-58. (5148)

• Schimb apartam ent 4' came­re din Tîrgu Mureş cu sim ilar Cluj-Napoca. Telef 13-87--58 snu variante. (5149) -

• Schimb apartam ent confort I Timişoara, 2 camere, etaj U, cu Cluj. Zaharia telefon n:>3/ 6-85-65 (606)

© Schimb Dacia 13.10 eu gar­sonieră -viu casă mică şi curte. Telefon 15-34-73. (5442)

ÎNCHIRIERI’ • închiriez o garsonieră pe

; va lu tă Telefon 17-55-40. (6124)’ © închiriez, u ltracentral, u n e i .

studente, cameră, confort, in tra ­re separată. Telefon 14-54-83.

• Tineri căsătoriţi, stu­denţi. căutăm apartament 2 camerc sau garsonieră, nemo- bilate, pe Iei. te i. 11-01-29. (6117) -_________________

• Tineri căsătoriţi, _ iiitelcc- tuali, caută de închiriat "a- partament 2 • camcre — gar­sonieră, confort sporit — de preferinţă în Zorilor. Plata lunar. Oferte: telef. 11-17-98, orele 20—22, (5C03)« Căutăm pentru închiriat ca­

să sau o parte ' separată de; casă, două ■ camere, baie. bucătărie, grădină mică şi telefon. Să 'fie mobilată. Oferte: la telefon: 15-52-65, în tre orele 9—17,;©. Studenţi români, căutăm să

Snehiriem apartam ent (ne) mo­bilat. Telefon 16-13-54, după ora 12. (6000-B) .

• Caut garsonieră' de înch i-' riat. Telefon 16-49-86, în tre ore­le 17—19. (6004)

© Dau în chirie garsonieră, confort I, în Gheorgheni, pe te r­men lung, Teleion, 15-90-50, în tre orele 18—r20. (4037)

. DIVERSE

• Nou!- Jaluzele • material plastic ţip „Nekermann", di­ferite culori, rulou plastic. Telefon 16-39-34; 11-49-74, o- rele 10—16. (6066)

• Firmă româno-germanâ, angajăm maistră, confecţio- nere, • experienţă îmbrăcămin­te, posibilităţi muncă Ia do­miciliu. Telefon 12-83-69. (6449) -

S.C. TRIECT IMP. EXP. SRL, oferă camioane de la 3^ tone — 20 t la preţurile 34» t — 12 t — 50 lei km şi 120 lei ora: 12 t — 20 t -r 100 lei km. Comenzile se primesc la telefon 11-66-39, zilnic în­tre orele 7—17. (3861 :• Angajez im ediat fem eie

pentru îngrijire o bolnavă. Te­lefon 11-47-72. (5179) .

© 'Posed autorizaţie S.R.L. im port ̂ export, . inclusiv licenţe. Caut partener cu capital. Telefon 16-22-76. (6081) . .

• Execut hidroizolaţii. tencu-' ieli, s c o t, igrasie cu garan ţie cu

sau fără m aterialul clientului. Gliga. • Dorobanţilor . nr. 0 .. (6048)

© Profesoară, meditez lim ba franceză. Telefon 15-69-00. (6144)

© Caut partener serios cu ca­pital pentru investiţii. Posed ca- meră la stradă, cu vad bun. Str. Moţilor nr. 112, telef ll-57-53r orele' 17—19. (5620)

*© Curs intensiv lim ba engle­ză. 3 luni. începători şi in term e­diari. Telefon . 12-15-15. în tre o- rele 15—17; 20—22. (5097) - ■ o Caut profeşor(ă) lim ba ro­m ână pentru m editare elev cla­sa a V lII-a. Telef. 16-69-87.

© Gaut femeie pen tru în g ri- , - jire copil de 2 ani. - L eordean,’ telefon 14-14r88. (5658)

« Meditez m atem atică, fizică, clasele IX —XII. Telef. 12-88-32.' © Profesor, meditez m atem a­tică. Informaţii: telef.' 14-68-62. 15-03-31. eirele 18—20. (5609) "

© Economist,- ţin ev idenţă contabilă. Inform aţii: telefon

'16r21-66, - după ora 16. (5615) '• Profesori, ' medităm m ater

matică. Telefon 17-62-60. sîm bă­tă orele 17—19. (5631)! © Angajăm urgent bucătar- ospătar. In fo rm aţii:. R estauran­tul arăbesc, str. B.P. llaşdeu nr.3 sau telefon 18-59-27. (6148)

• Angajez . instructori autori- . zaţi. Condiţii avantajoase. Tele­fon 16-94-38. (6452) . .,

• Ofer Volkswagen transpor­tor pentru transport m arfă. Te­lefon 17-34-17, între orele 20— 22. (5640) . . . ' . , .

PIERDERI - ' * .

• P ierdut cline, ciobănesc ger­m an (ciine lup cu păr mai lung) în vîrstă de 6 luni, in noaptea de 13 spre 14, în zona G rădini M ănăştur G ăsitorului recom-, pensă m are -în valută. R elaţii la telefon 14-11-85. (5191-A)

« P ierdu t pui ciobănesc alb- cu roşu. Este. în tratam ent. Răs­punde: Glnot ~ Bună recompensă aducătorului. Telefon 11-46-72 «aii 11-33-54. (6062) -

• P ierdu t ciine ciobănesc ger­man. Recompensă^ Sunaţi la 15-93-03. (5187)

• P ierdut vioară în .au tobuzu l 46.- Rugăm telefonaţi la 12-39-M. Recompensă. (700H

&Î5SVÂRUL DE CLUJ P a g i n a i

’*'*jSSa

MATRIMONIALEr ® M uncitor calificat, 36/181, doresc' căsătorie cu m uncitoare20—40/175,- indiferent domiciliul. Relaţii: Agenţia m atrim onială H era Cluj, P iaţa Victoriei 11, te­lefon 11-60-92, (16—20). (5581)

• Tehnician mediu sătesc, 47/ 167, fă ră vicii, doresc căsătorie cu gospodină 38—45/165 (even­tual cu copil). Relaţii: Agenţia .natrim onială H era — Cluj, Pia-- ţa Victoriei 11. Telef. 11-60-92, (16—20). (5382)

® L icenţiată 42 ani, 165, seri-. oasă> sensibilă, doresc cunoştin­ţă intelectual onest, ; sensibilita­te sufletească. O.P. .1, C.P. 1093. (4041)

• Intelectual, 39 a n i , ' 174/73, doresc prietenie, căsătorie, inte­lectuală. C.P. 487. (5523)

’ O Vînd Skoda 120 LS, fabri­cată 1982, motor nou. Telefon:15-05-25. ;7495)

® Vind cameră- bucătărie. Str. Tutunului nr. 26, ap. 5, vizibil vineri după masă. (5634)

• De vînzare bibliotecă şi te­levizor Opera. Telef. 17-06-12. (5629) .. ® Vînd sub preţul oficial cu50.000 lei, Dacia 1310, albă, 0 km. Telefon 15-23-40. (5613)

e Vînd frigider de 140 litri, nou. Telefon 11-71-09, ora «14— 20. (6152)

• i Vînd interfon de bună ca­litate. Telefon 16-03-74. (7493)

© Vînd urgent- Audi 100, Volkswagen Passat combi, va­ma plătită. Telefon 12-87-66. (7499) •

« Vînd apartam ent 3 camere, str. Lacu Roşu nr. 11, bloc AP 2, sc. I, ap. 1. (5239)

a Vînd urgent Fiat 131 Super- m iiafiori, limuzină 1983. înm a­triculată, geamuri electrice, în-, chidere centralizată, perfectă

's ta re ., şi ’videb player nou. Te­lefon 12-36-90. (4448)

Vînd piese Audi 100 şi Opel Ascona. Str. Traian 21. (5076-C)

® Vînd Ford G ranada 1978, direcţia perfectă, 300 000 lei şi4 roţi Granada, 10.000 buc. Te­lefon 14-21-78 Tudor (14-86-59, Emil). (5091) ‘ .

• Vîrid m aşină spălat Alba Lux 7 şi covor pluşat 5,20X3. Telefon 13-21-89. (5117)

• Cum păr bonuri de benzină. Telefon 12-06-24. (5106-C)

® Vînd Alfa Romeo Giulietta 183 şi BMW 316, 1980, excepţio­nale. Telefon 14-42-42. (5523)

• Vînd televizor Orion S tar pentru ' piese schimb, pătuţ pen­

t r u , copil cu saltea, m otor elec­tric monofazic 220 V/0,15 KW. m arca Ganz. S tr KarI M arx nr.10 — M olnar (5506-A)

• Vind fin, la p reţ negocia­bil, Telefon 16-69-87, după ora16. (5540)

• Vînd Dog german femelă, vîrsta un an Telefon 13-58-86. (5569)

« Vînd maşină de tricotat se­m iautom ată de masă. Telefon:16-12-90. orele 17—19. (6018)

• V înd . dulap com binat şi toa­letă. Telefon 14-81-02. (6006)

• Cum păr bonuri de benzină. .Telefon 12-16-12. (6045)

• Vînd TV Diamant, circuite. Telefon 16-46-76, după ora 16.(5153) ’

• Cum păr casă 3—4 camere, curte 500—1000 mp, acces stradă principală. P lată deosebită. O- fertă in scris pe adresa: Cioabă Constantin, str. A, Vlaicu 62, Uoc A 8, ap. 22. (5150-A)

O De vînzare Dacia 1310. Te-- lefon 13-11-61. (5143) '

a Cum păr pompă de apă O- pel Kadet. Telefon 17-27-08, du­pă ora 17. (5163)

• Vînd num ăr în sc rie re ' a- partam ent OJVL, num ăr mic. Telefon 18-13-96. (6060)

F 'o Desfiinţez bibliotecă aproxi­m ativ 1000 volume .beletristică. P re ţ 75.000 Tei.' Telefon 924/ ■*-61-31. C5156-A)

Vînd bloc motor Lada. Te- le-vn 7-00-19. (5644)

® Vind m icrobuz, Ford. 4 roţi com plete microbuz, polarizer magnetic Fuba, bilet tren Mun- chen — Bucureşti, sub pret ofi­cial. : Telefon 18-85-82. (6085) ■

® Vînd Aro camionetă Diesel. Telefon 997/3-97-70. (5654)

• Vînd Golf, 2 uşi, cap. cil. 1300 cmc. Telefon 18-92-65.(5657)

• Vînd pe valută un a .v io ară m arcă şi. una pe lei, uri radio m are „Orion11, frigider mare „Frigo-Lux11. Telef. 11-74-22.(6095) •. © Vînd Pegas comoda nou,20.000 lei. Telefon 11-16-02, ore­le 13—17. (5669)

• Vînd urgent maşină de cu­sut Veronica. Telefon 16-00-76. (5676)

9 Vînd sobă de gătit electri- ■ că, cu cuptor, cu curent trifa­zic. Telefon 14-46-33. (5671)

« Vînd cartofi şi fîn . Sat Miceşti n r .269, comuna Tureni, Ciortea. (5673)

• Vînd mobilă Băiţa şi Lu­xor. Telefon 18-46-06, zilnic, ora17.(5679) ’ •

® .Vînd raftu ri metalice cu 5 ' etajere, dim ensiunea 180X90X35.

Telefon 12-14-45, după ora 20. (4039) ..

« De vînzare autobuz Robur (Germahia), ] 987, motor 1990,1.200.000 lei, negociabil, 22 per­soane. Telefon -13-69-77, orele10—14. (5667)

® Vînd bibliotecă şi dulap Nicoleta. în a rm a ţii la telefon:17-94-38. (5680)

• Vînd .urgent garsonieră con­fort X, F iat 1500, fabricaţie 1939, Oltcit, 0 km, 650.000. ’ Oltcit30.000 km, 500000. Inform aţii str. A. Vlaicu nr. 48, bloc A i, sc. I, ap. 1. (5656) -

® Vînd faguri artificiali şi lăzi de albine. Telefon 16-47-23. (5675)'

• Vindem maşini- de' spălat automatic noi, bibliotecă Nico­leta. Telefon 18-94-07. (5683)

• Vînd ciment. Tel. 13-31-72, seara. (5653)

® Vînd aparat p reparat sifon (suc) nou sau schimb cu 2 TV color. Telefon 17-45-52, seara. (5670)

® Vînd mobilă, canapea, fo­tolii, pat. Inform aţii zilnic între orele 14—18, str. Moţilor nr. 31,

• ap. 23. (4035-A)

B S S 19 C u a d în c ă ' d u re re a n u n ţă m

în c e ta re a fu lg e ră to a re d in v ia ­tă a scu m p e i n o a s tr e s u r o r i . şl m ă tu ş l M A R IA M UR K O S în v î r s tă d e 52 a n i . tn h u m a re a va a v e a lo c Ia 21 m a r tie 1992, o ra l i la c ln iltlru l C e n tra l, cap e la m a re . C la ra , Id a , E v a , M arc l cu fa m ilii le . (6175)

O A zi, 20 m a r tie se îm p lin e sc ■3 a n i d e la t r e c e re a în e te rn i­ta te a d ra g u lu i n o s tru so ţ, ta tă ,

b u n ic Ing . M IH A IL PO PE SC U . P re z e n ţa ta e s te m e re u in s u f le , te le n o a s tr e în d u re ra te . D u m n e ­zeu s ă - ţ l d e a o d ih n ă ţ l l in iş te . F am ilia . (6181)

* P ro fu n d în d u re ra t! d e d is ­p a r i ţ ia d is t in s u lu i d r .

A LEX AN D RU CUCU, e x p r im ă m co n d o le an ţe în tr e g ii fa m ilii . F a m . d r . T â ta ru . (6436)

0 S -a s t in s m ie rc u r i , 18 m a r ­t ie 1992, K A N TO R Ş T E F A N , u n o m p e n tru o a m e n i. în d u r e r a ţ i d in c o lo d e c u v in te , s o ţia I r ln a , f iu l ş te f a n , f i ic a I r ln a -A n a . tn m o rm în ta re a v a a v ea lo c s l in . b â tă , 21 m a r t ie , o r a 10,00 la c i­m itiru l C en tra l d in c lu j . (6405)

0 C u a le se s e n tim e n te d e co m ­p a s iu n e s in te m a lă tu r i d e co le ­g a n o a s tr ă d - n a d r . M aria B o ie r în a c e s te z ile d e g re a în c e rc a re , c în d se d e s p a r te d e so ţu l d ra g . C olectiv ii! d e s to m a to lo g ie , P o ­lic lin ic a I . (6203)

t " P ă s tr în d o p io a să a m in tire a m a m e i d is p ă r u te , s in te m a lă ­tu r i d e d o a m n a d r . R lza I r ln a în d u re ro a s a în c e rc a re . F a m . D o- b r ln , (6485)

0 D in p a r te a c o le c tiv u lu i d e - o am en i a i m u n c ii d e la S.C . L i­b e r ta te a S.A . C lu j, s in c e re co n ­d o le a n ţe fa m ilie i ş i u n p ro fu n d o m a g ia p e n tru t r e c e re a ln e te r ­n i ta te . a fo s tu lu i co leg , in g in e r T R IM B IŢ A Ş P E P T E A VALKRIU— ş e f b iro u c o o p e ra re .

0 S in ce re c o n d o le a n ţe ş i în ­t re a g a c o m p a s iu n e p r ie te n u lu i

L eu ca E u g en , la t r e c e re a în e - te rn i ta te a - m a m e i. F lo r in , G lg l ş l Ionică," (5649)

0 S in c e re c o n d o le a n ţe d o am ije l d o c to r R lz a I r ln a p e n t r u p ie rd e ­r e a m a m e i d ra g i.- O d ih n e asc ă .so în p a c e . A so c ia ţia lo c a ta r i , B o r- sec 1. (5178)

q U n u l t im o m a g iu a d u s c o ­le g e i. n o a s tr e M A T IŞ n j LIA NA , C oleg ii d e g ru p ă . (5G38)

0 S în te m a lă tu r i- d e tin e , A lin , ş l a c u m în m o m e n te le g re le p r in c a re tre c i. V a sile ş i R em u s c u fa m iliile^ (5055)

0 S in te m a lă tu r i d e co lega n o a s tr ă Săc& liş M a r ia în m a re a d u re re p r ic in u i tă d e m o a r te a s u ­r o r i i d ra g i. C ad re le d id a c tic e $1 m a iş tr i i in s tru c to r i d e la L iceu l eco n o m ic . (G057)

0 U n p io s o m ag iu la t re c e re a în e te rn i ta te a d o a m n e i ANA

F E T E A N . .S in c e re c o n d o le an ţe b a r ito n u lu i" A le x a n d ru A g ach e

în g re a u a p ie rd e re s u fe r i tă p r in d e c e su l m am ei sa le . .Son ia P o s ­te ln ic ii . (5154)

0 S in c e re , c o n d o le an ţe co legei n o a s tr e < C âm p ean C o rn e lia la d e ce su l \ m am ei sa le . C olegii d in c a d ru l s e rv ic iu lu i c o n ta b illta te - f in a fic ia r „ C a rb o c h im " . (5147)

J s în te m a lă tu r i d e t in e în tra g ic a d e s p ă r ţ i r e ' d e M ATIŞ

IU L IA N A. C oleg ii d e e ch ip ă . (563S-A)

0 U n u l t im şl p io s o m ag iu p e n tru cel ca a fo s t a n g a ja tu ţ

n o s tru N A G t A LEXANDRU. S.C . T ra n s e h im S .A . C lu j-N ap o - ca d in p a r te a c o n d u c e rii şi co­le g ilo r d e s e rv ic iu . (363)

0 S în tem a lă tu r i d e fa m ilia S e im e a n u la m a re a d u re re p r i ­c in u ită d e m o a r te a fiice i ş l so re i d ra g i, d r . ROD1CA SEIM EA N U . S in c e re c o n d o le an ţe . F a m ilii le N e lu D u liău şl C ălin P op .(5611- A)

0 S in fe re c o n d o le a n ţe co leg u - lu i n o s tru T ro ia n p e n tru p ie rd e ­re a m a m e i d ra g i . C olegii s— E - le c tro n lc o „ c e n t r a l 1*. (6162)

0 S în tem a lă tu r i d e c on f. d r . Iţig.. P e tru B râ n z a ş în a ce s te m o ­m e n te .d u re r o a s e p r ic in u ite d e t re c e re a . în n e f i in ţă a ta tă lu i . C o n siliu l p ro fe s o ra l a l F a c u ltă ţi i d e m e c a n ic ă . (6483)

t S in ce re c o n d o le a n ţe ş l în ­t re a g a n o a s tr ă c o m p a s iu n e co­le g u lu i n o s tru ş t e f a n C iu r tln la p ie rd e re a m a m e i d ra g i . C o leg ii d e la E x p o z iţia m o b ilă . A u re l V la ic u . (5622)

, 0 S in te m a lă tu r i d e co leg a n o a s t r ă Io a n a B o îe r in m a re a d u re re p r ic in u i tă d e p ie rd e re a ta tă lu i d ra g . S in c e re c o n d o le a n ­ţe . A n u l IV In fo rm a tic ă . (5625)

0 U n u lt im s i p io s o m ag iu 11 a d u c e m f r a te lu i ş l cu m n a tiA u l

n o s tru O CTA V IA N PA V EL BOIF.R p e u lt im u l d ru m a l s ă u . M irc ea ş l E v a B o ie r. (75670).

0 S in tem a lă tu r i do v ec in a n o a s t r ă F e le c an M elan la în a - co ste m o m e n te g re le . F a m ilia P i n t e a . ; (P .C .)

0 P io s o m a g iu şl p ro fu n d e r e ­g re te fo s tu lu i v ec in , e co n o m ist

O C TA V IA N B O IE R . S in c e re c o n ­d o le a n ţe fa m ilie i. ' A so c ia ţia lo ­c a ta r i lo r P a d lş 7. (6112)

O U n u ltim ' o m ag iu fo s tu lu i n o s tru lo c a ta r S za llay Iu liu . S in ­c e re c o n d o le a n ţe fam ilie i în d o ­lia te d in p a r te a lo c a ta r i lo r d in s t r a d a C ă lan n r . 24. (7512)

t R e g re tă m p r o f u n d d is p a r i ţ ia p r e m a tu r ă a . d is t in s u lu i n o s t ru v e c in B O IE R o c t A V I A N . S ln c o re . c o n d o le a n ţe fa m ilie i . A so c ia ţia d e lo c a ta r i , s t r . J o z s a B e la 6. (6450)

0 S in c e re c o n d o le a n ţe ş l c o m ­p a s iu n e a n o a s t r ă c o le g u lu i

L e u c a E u g e n în m ariea d u re ro p r ic in u i tă p r in p ie rd e re a m a m e i d ra g i . C o le c tiv u l R .A . T e rm o fl- c a re C lu j-N a p o c a . (7504)

I S în te m a lă tu r i d e fa m ilia în d u r e r a tă la d is p a r i ţ ia c e lu i c a re a ■ fo s t P IL U C O R PO D E A N . F a m . C h e ţa n ş i Z o log . (6133.A)

* S în t îm a lă tu r i d e c o leg u l n o s t r u M llia l A rd c le a n u Ia d e s ­p ă r ţ i r e a d e t a t ă l . s ă u . T r a n s m i­te m s in c e re c o n d o le a n ţe fa m ilie i. C o leg ii d e la P r o ie c ta re IR E C lu j. (6154)

0 T ra n s m ite m s in c e re c o n d o ­le a n ţe co legei n o a s t r e v ic to r ia O lo ra , a s i s t e n t ă ' m e d ic a lă , în n e ­m ă rg in i ta d u re re p r ic in u i tă d e d is p a r i ţ ia p r e m a tu r ă d in v ia ţă a f r a te lu i s ă u d ra g . C o lec tiv u l P o ­lic l in ic ii J u d e ţe n e C lu j. (5137) -

0 S în te m a lă tu r i d e d o a m n a d r . R lza L a u ra I r ln a Ia ‘m a re a în c e rc a r e p r in c a re t re c e . Ia p ie rd e re a m a m e i s a le d ra g i. T r a n s m ite m s in c e re c o n d o le a n ţe fa m ilie i în d o lia te . ̂C o lec tiv u l P o ­lic l in ic ii J u d e ţe n e C lu j. (51.17-A)

0 P io s o m a g iu la tr e c e re a în n e f i in ţă a d r . A LE X A N D R U .

CU CU , o m d eo seb it." F a m ilia M ă rc u ţ. (5124)

0 S in c e re c o n d o le a n ţe d o m n u ­lu i d r . A lin C ucu la p ie rd e re a ta tă lu i d ra g . F a m ilia G ro za . (5124.A) . . .

O A lă tu r i d e d u m n e a v o a s tră , în g re a u a în c e rc a re a p ie rd e r i i s o ţu lu i , d r . CUCU A LEX A N D R U , co le c tiv u l P o lic lin ic ii d e co p ii v ă t r a n s m ite s in c e re c o n d o le ­

a n ţe . (5126) 1q C o lcc îiv u l C lin ic ii C h iru rg ie

II e s te a lă tu r i d e d r . C u cu A lin în m a re a p ie rd e re p r ic in u i tă d e m o a r te a ta tă lu i . : S in c e re c o n d o ­le a n ţe . (4012-A)

0 S în tem a lă tu r i do fa m ilia d r . C u cu A lin în m a re a p ie r d e ­r e p r ic in u i tă d e m o a r te a ta tă lu i . S in c e ra c o n d o le a n ţe . F a m ilia p ro f . d r . A . A rid e rco u . (4012)

O C u in im ile z d ro b ite d e d u ­r e r e a n u n ţă m m o a r te a f u lg e ră ­to a r e a s c u m p u lu i n o s t r u g in e ­re , in g . PA N TEA . T A N A S E , la n u m a i 35 a n i . F a m ilia C ri şan G a v r ilă ş l V io ric a . (4033-A)

0 D e la Ţ IC U , n e p o tu l ş l f in u l n o s t r u d ra g , n e lu ă m u n u lt im ră m a s b u n . V el r ă m în e v e şn ic p re z e n t în In im ile n y a s tro . F a ­m ilia Ia c o b , d in T î rg u M ureş* (1038 B)

0 N e lu ă m u n u l t im ră m a s b u n d e la Ţ lC U , p ă s tr în d i-1 cu d ra g o s te în s u f le te le n o a s tr e . F a ­m ilii le B o ld e a d in T îrg u M u re ş ş l C h e ţan l. (4030-C)

0 I . la , î ţ i p lîn g e m d u re re a p r in p ie rd e re a ce lu i m a l Iu b it . V o m fl a lă tu r i d e t in e to a tă v ia ţa . F a m ilia C o m şa . (4038-D) _

0 S in c e re c o n d o le a n ţe fam ilie i M u n te a n u V lo re l, B iro u l re v iz o ri „ A r ta c u l in a ră " . (6467)

0 în t r e a g a n o a s tr ă c o m p a s iu ­n e fa m ilie i B o ie r în m a re a d u ­r e r e p r ic in u i tă d e tre c e re a p r e ­m a tu r ă în e te rn i ta te a s o ţu lu i şl t a tă lu i d ra g . F a m ilia F l. B o - la n . (7527)

0 C ad re le d id a c tic e ş l s tu d e n ţ i i F a c u l tă ţ i i d e M a te m a tic ă a d u c u n p io s o m a g ia c e lu i c a re a fo s t co leg u l ş l d a sc ă lu l d e m a re o m e ­n ie , in g . e c . O CTA V IA N B O IE R . (P.C.) ’

O L a 2 a n i îm p lin i ţ i d e d u re - r e ş l la c r im i L IA STO ICA r ă ­m în e v ie în s u f le te le n o a s tr e . F a m ilia . (6156)

0 C u s e n tim e n te do c o m p a s i­u n e s în te m a lă tu r i d e fam .

B o ie r Iii m a re a d u re re p r ic in u i tă d e tre c e re a In e te rn i ta te a c e lu i

c a ro a fo s t In!». O CTA V IA N B O IE R . U n u ltim o iţiag lu . F a m . F â n t în ă . (şl T rlf ,- S o r in a T ă m â - ş a n . (7506)

0 S in te m c u t o t s u f le tu l a u . tu r i d e v o i, JLIa ş l Io a n a , la d u ­re r o a s a d e s p ă r ţ i r e d a - n e p re ţu ­

i tu l v o s tru s o ţ ş l ta l ă , I n g . . ac. O C TA V IA N B O IE R . F a m ilia Gha- o rg h e C o m a n , (P .C .)

^ N e în c h in ă m c u p io şen ie la tr e c e re a în , n e f i in ţă , a p r ie te n u ­lu i d ra g O C TA V IA N B O IER . F a ­m ilie i în d o lia te , în tr e a g a n o a s ­t r ă c o m p a siu n e^ F a m ilia Io a n a ; R u s . (P .C .) ' '

* A d u c em u n u l t im o m a g iu in g in e ru lu i . V A L E R IU -

T R Im b i ţ a ş la fu lg e râ to a re a s a t r e c e re în e te r n i ta te şl t r a n s m i­te m fa m ilie i s in c e ra c o n d o le a n ­ţe . L o c a ta r i i b lo c u lu i B u z ă u 11. (6453)-' . .

O A zi se îm p lin e ş te u n a n d S ” c în d a t r e c u t în e te rn i ta te ‘.c u m . p u l ş l b u n u l n o s t r u s o ţ, t a tă şl f iu PU ŞC A ŞU V IR G IL . D o ru l n e s t in s v a r â m în e v e şn ic în In i­m ile n o a s tr e . P a r a s ta s u l v a av ea lo c d u m in ic ă , 22 m a r t ie 1992, o ra12, la b is e r ic a d in M ă ră ş ti. S o ­ţ ia M ăriu ca , c o p iii P a u l , C lau d la ş l m a m a E le n a . (64S1) ,

0 S e îm p lin e ş te a<l u n a n d e la p le c a re a jm e te r n i ta te a s c u m ­p u lu i n o s tru so ), t a tă şi b u n ic B IR IŞ IO A N . F a m ilia . (6163)

0 - P io a s ă a m in t i r e la u n .-an d e la tr e c e re a în e te rn i ta te a

c e lu i c a re a fo s t V IR G IL P U Ş C A Ş U . D u m n e ze u s ă - l o d ih ­n e a s c ă . C o le c tiv u l P 5 U n ire a . (6127)

0 U n p io s o m a g iu la îm p lin i­re a u n u l a n do la d is p a r i ţ ia s c u m p u lu i n o s t r u p ro fe s o r p e n ­s io n a r M in i’ .STEA M IR C EA . F a . m llla . (4035)

0 D ra g o s te a , f lo r i le şl la c r im ile e to t c e n e .a ră m a s a c u m , c în d

se îm p lin e s c 10 a n i , re s p e c tiv 5 a n i , d e c în d n e -a u p ă r ă s i t d r a ­gii n o ş tr i p ă r in ţ i G A BO B M ARIA şl G A BO R V A SIL E . D u m n e ze u să - i o d ih n e a sc ă în p a c e . C opiii cu fa m ilii le . (4484)

0 în d u r e r a t o m a g iu Ia 4 a n i d e la t r i s t a d e s p ă r ţ i r e d e s c u m ­

p a n o a s tr ă M A R IA O LI G H IO L Ţ A N . F a m ilia . (3922)

0 Cu a d în c ă d u r e r e în s u fle t a n u n ţă m tr e c e re a în n e f i in ţă a

ce lu i c a re a fo s t CA TIN E A N IO A N , b u n so ţ, t a t ă şl s o c ru , în v îr s tă d e ' 81 a n i . I n m o rm în ta re a va a v e a lo c s îm b ă tă , 21 m a r t la 1992, o r a 13 -de la c a p e la I , c i­m it i r M ă n ă ş tu r . In d u r& ra ta fa ­m ilie . (6182)

0 C u d u re re a n u n ţă m în c e ta ­re a d in v ia ţă , d u p ă o lu n g ă ş l g re a s u fe r in ţă , a c u m n a te i şi m â tu ş ll U N G U R LU C U EŢ IA din. P îg llşa . I n m o r m în ta re a v a a v e a Ioc in C lu j-N a p o c a , c a p e la M â- n â ş tu r , s îm b ă tă , 21 m a r t ie 1992, o r a 112. F a m ilia . (7513)

0 C u In im ile în d u re ra te a n u n . ţă m în c e ta r e a d in v ia ţă , la v îr s ta d e . 7o a n i , a m u lt Iu b itu ­lu i n o s t r u s o ţ , ta t ă , b u n ic , s o c ru ARDEfcEANU V A SIL E , p e c a re nu-1 v o m u i ta n ic io d a tă . D u m ­n ezeu s ă - l o d ih n e a sc ă în p a ce . In m o rm în ta re a v a a v e a lo c în 23 m a r tie , o ra 12 d e la c ap e la m a re a clm ltlrulu.1 C e n tra l . - S o ţia ş l c o p iii c u fa m ilii le lo r . (5621)1

0 c u a d în c ă d u re re a i ju n ţă m în c e ta re a d in v ia tă , d u p ă o g re a

. s u fe r in ţă , a d ra g e i n o a s tr e s o ţii , m a m e , s o a c re şl b u n ic i C IU R T IN P E T 11U Ţ IU M A R IA . în v îr s tă d e 73 a n i. I n m o r m în ta re a a z i , 20 m a r t ie 19S2, o ra 13, d in c a p e laI M ă n ă ş tu r . F a m ilia , fiu l cel m ic n u o v a u i ta n ic io d a tă . (5632) .

0 c u a d în c ă d u r e r e a n u n ţă m t r e c e re a în n e f i in ţă a iu b itu lu i

n o s tru s o ţ şl t a t ă O CTA V IA N ‘PA V E L B O IE R . In m o r m în ta re a v a av en lo c la c im itiru l C e n tra l, s îm b ă tă , 21 m a r t ie 1992, o ra 11. S o tla LI» ş l f iic a Io a n ă . (7507)

0 S in c e re p ă re r i d e r ă u şl a c u m , la 8 a n i d e la d e s p ă r ţ i r e a d e d r a ­g u l ş t b u n u l n o s tru soţ,, ta tă ş l liu» n lc V A SIL E S A L C 'JD E A N . D u m n e ­zeu s ă te o d ih n e a sc ă in paco . C o­m e m o ra re a în 21 m a r tie , o ra 17, la b is e r ic a d in G rig o re so u . F a m ilia . (4916) , - , ’

COLEGIUL DE REDACŢIE: ILIE CALIAN (re- doctor sef); DAN REBREANU (redactor şef ad­junct), VAIER CHIOREANU (redactor sef ad* junct), TRAIAN BARA (secretar general de redac­ţie). ION RUS. MARIA SANGEORZAN, RADU VIDA.

REDACŢIA: Cluj-Napoca str Napoca nr. 16. TELEFOANE: 11-10-32 (redoctor sef); H*75-07 (redactor şei odiunct $i secretariatul de redacţie); 11.74 18 (secţia culturala); 11-73 07 (secţia probleme social-economice): 11-74 90 (seefio probleme cetăţeneşti); 11 73 04 (ad­ministraţia ziarului). Telei: 31444. Fax: 11-28 28. Mica publicitate se primeşte tilnic intre orele 9-16. numai la administraţie, str. Napoca nr. 16 (Io parter). Simbâta şi dumini­ca fnchis. Informaţii reclame şi publicitate telefon ! 1-74-90.