drept penal general1

7/30/2019 Drept Penal General1

1/44

Drept Penal GeneralAnsamblu de norme juridice de drept public, care reglementeaz faptele care constituieinfraciuni. Reglementeaz condiiile angajarii rspunderii si consecintele angajarii

acestei rspunderi.Funciile dreptului penal: Funcia protectoare: trebuie inteleasa sub un dublu aspect:

- Protejeaza toate valorile fundamentale ale vieii in societate- Protejeaza infractorul mpotriva unor reacii disproportionate sau abuzive ale

statului Funcia educativa: motiveaz membrii societii in sensul respectarii dispozitiilor

legale, dincolo de amenintarea unei sanciuni penale

Principiile fundamentale:1. Principiul legalitatii, incriminarii si pedepsei (principiu de fortaconstitutionala) A. Legalitatea incriminarii- presupune ca pentru a putea determina rspundereapenal a unei persoane o fapta trebuie sa fie prevzut de legea penal Lex scripta - ideea de accesibilitate a legii (norma penal trebuie sa fie adus

la cunotin subiectiilor astfel nct orice persoana sa poat lua cunotin de lege).Este obligaia statului sa fac publicitatea legilor. In cazul nerespectarii accesibilitatiise introduce o excepie de neconstitutionalitate.

Lex certa -exigenta de previzibilitate: legiuitorul trebuie sa formuleze norma cusufiecenta claritate astfel nct orice persoana interesata sa poat nelege coninutulacesteia. In cazul nerespectarii previzibilitatii se introduce o excepie de

neconstitutionalitate Lex stricta -legea este de stricta interpretare. Analogia presupune aplicareaunei norme cu privire la o situaie nereglementata de lege dar asemntoare cusituaia reglementata. Regimul juridic al analogiei:

- in defavoarea inculpatului- aplicarea unei norme careare ca efect angajarea sau agravarea rspunderii faptuitorului. In dreptul penal estestrict interzis.Clauzele legale de analogie- sunt dispozitii legale prin care chiar legiuitorul permiteaplicarea legii in alte ipoteze dect cele express reglementate.Este compus din doua elemente:1. Enumerarea unor situaii

2. O formula "si altele"Regim juridic: clauzele se clasifica in doua categorii, in functie de enumerare:1. Clauze omogene- cuprind enumerarea unor situaii de aceeai natura astfel nct se

poate idenitifica criteriul comun avut in vedere de ctre legiuitor. Sunt admisibile,pot fi folosite de legiuitor in redactarea actelor normative

2. Clauze eterogene- cuprind enumerarea de imprejurari de natura diferit, astfel nctnu putem identifica un criteriu comun. Nu sunt admisibile. (se combat prin excepiede neconstitutionalitate).


2/44

- in favoarea inculpatului- presupune aplicarea prinanalogie a unei norme care atenueaza sau inlatur rspunderea faptuitorului. Esteadmisibila in anumite condiii:1. Situaia de fapt sa nu fie acoperita de norma juridic in cauza. Este nevoie de o

situaie care excede legea.

2. Lacuna de reglementare sa nu fie intentionata.- Diferena ntre clauzele de analogie omogene si eterogene nu prezint importantdeoarece ambele sunt admisibile.Interpretarea: acea operatiune care se efectueaz in vederea aplicrii normei juridice,avnd ca finalitate stabilirea ntinderii exact a dispozitiei, pentru a identifica cu maxim deprecizie posibilele limitele normei penale. (ex. sfera subiectelor, sfera de interpretare)Tipuri de interpretare:- interpretarea gramaticala - pornind de la sensul termenilor utilizati de ctre legiuitor- interpretarea teleologica - stabilete intelesul normei pornind de la finalitatea acesteia- interpretarea istorica - se iau in considerare condiiile de ordin social, economic, politicin care a fost adoptat legea

- interpretarea logica - se ia in considerare interactiunea logica a normei cu celelaltenormeInterpretarea evolutiva (extensiva/extins): consta in interpretarea textului de legeprin actualizarea acestuia ncercnd sa l raporteze la nivelul de dezvoltare a societiiactuale.- art. 195 al. 1: interceptarea unei convorbiri efectuate prin telefon, telegraf sau oricealte mijloace de transmitere la distan.Conditiile cumulative ale interpretarii evolutive:1. Stabilirea voinei certe a legiuitorului de a incrimina fapta si in varianta interpretata2. Posibilitatea incadrarii faptei in varianta interpretata in definitia actuala prevzut de

textul legal

Lex previa - interzicerea aplicrii retroactive a legii penale B. Legalitatea pedepsei-

2. Principiul caracterului personal: acel principiu fundamental conform cruianici o persoana nu poate fi trasa la rspundere penal si obligat sa execute osanctiune cu caracter penal, stabilit pentru o infractiune pe care nu a savarsit-o.- principiul se opune in mod absolut la aplicarea in mod direct a unei sanc iuni penale aaltei persoane dect cea care a comis infractiunea. In schimb unele efecte indirecte(efecte prin ricoeu) sunt inevitabil acceptate.- compatibilitatea acestui principiu cu rspunderea penal a persoanei juridice - art. 19in. 1, introdus prin legea 278/2006 reglementeaz in premiera rspunderea penal apersoanei juridice.- nu exista rspundere solidar (ca si in dreptul civil), sanctiunea se aplica individualfiecrui infractor

3. Principiul minimei interventii: implica o restrangere, pe ct posibil, arecurgerii la mijloacele penale de protecie a valorilor sociale, atunci cnd proteciaacestor valori poate fi realizat prin mijloace aparinnd altor ramuri de drept (civil,contraventional, disciplinar)- aciunea penal este necesar doar atunci cnd nu exista alte forme de reacie


3/44

4. Principiul individualizarii: presupune ca consecintele angajarii rspunderiipenale trebuie sa fie proportionale cu situatiile care au antrenat aceasta rspundere- Individualizarea legal (stabilirea in abstracto): se realizeaz de ctre legiuitor prinstabilirea pedepselor legale pentru fiecare infractiune in parte. Legiuitorul este obligat saaleag o sanctiune legal care sa corespunde importantei valorii sociale ocrotite, dar si

intensitatii atingerii aduse acesteia- Individualizarea judiciar (stabilirea in concreto): consta in determinarea sanctiuniiconcrete pe care intractorul trebuie sa o execute. Este atributul instan ei de judecatcare stabilete pedeapsa principala, complementara, accesorie, modalitatea deexecutare a pedepsei, precum si eventuale msuri de siguran- Individualizarea administrativ: se realizeaz dup rmnerea definitiva a hotrriide condamnare, in timpul executarii sanctiunii. (regimul difer dup cum intractorul estemajor sau minor; primari sau recidivisti etc.)

5. Principiul umanismului: impune recunoasterea faptului ca infractorul,indiferent de infractiunea pe care a comis-o, este si ramane o persoana uman si are

dreptul de a fi tratat ca atare si de a fi reintegrata in societate dup executareasanctiunii- ca expresie a materializarii principiului, pedeapsa cu moartea a fost complet abolita sirecurgerea la pedepse privative de libertate trebuie sa fie, pe ct posibil, limitate infavoarea altor sanciuni

Izvoarele dreptului penalIzvor (formal): modul de manifestare sau forma pe care regula de drept o mbrac sisub care se face cunoscuta persoanelor inute sa se conformeze acesteiaDupautoritatea de la care emana:1. Izvoare interne (Constitutia, legile organice, OUG, cutuma, decretele prezideniale

(gratierea individual), decizile CC, RIL-ulire)2. Izvoare externe (tratatele si conventiile internaionale la care Romnia este parte,actele adoptate la nivel UE)- Directe: creaza drepturi si obligaii persoanelor fizice, juridice si organelor judiciare,

fiind aplicabile in mod nemijlocit de instantele romane (tratate de asistenta in materiepenal, tratate privind protecia drepturilor omului)

- Indirecte: acele tratate sau conventii, care dup ratificare, creaza in sarcinastatului obligaia de a introduce in legislaia penal interna anumite reglementari; nu potfi aplicate in mod direct de ctre instantele naionaleDupforma:1. Izvoare scrise (Constitutia Romniei; legea organica-codul penal; legiile adoptate

nainte de intrarea in vigoare a constitutiei din 1991; decretele adoptate pana in1989; decretelelegi-legi din perioada Decembrie 1989-Iunie 1990; ordonantele deurgen)

2. Izvoare nescrise (cutuma)Dupefecte:1. Izvoare pozitive2. Izvoare negative (deciziile Curtii Constitutionale, prin care se constata

neconstituionalitatea)


4/44

Constitutia: (ca izvor de drept penal) Consacr o serie de reguli (principiul legalitatii pedepsei, limitele extrdarii cetenilor

romni, abolirea pedepsei cu moartea) Constituie principii generale de drept aplicabile si in dreptul penal (neretroactivitatea

legii, egalitatea in fata legii, proportionalitatea restrangerii drepturilor si libertatilorfundamentale)

RIL: (cale extraordinara de atac pt interpretarea unitara a legii): Poate fi declarata de procurorul general Poate fi provocat de colegiul de conducere a CSM, sau colegiile de conducere a

Curtilor de Apel ICCJ da hotararea si este obligatorie pt instante (produce efecte ex nunc) Hotrrea este luata cu majoritate calificata de 2/3 Legea 202/2010

Cutuma: Izvor nescris Conine un element material(o suit de fapte repetate, durabil si clar) si un elementjuridic(certitudinea caracterului obligatoriu)

Nu poate incrimina Exonerarea (joac rolul de izvor direct): atunci cand un comportament este totusi un

comportament general acceptat (ex.: gurirea lobului urechii, circumcizia) Interpretare (joac rolul de izvor indirect): ajuta la determinarea continulului unor

concepte prin rapotarea la practicile sociale curente la un moment dat

Normele penale Exista doar dispozitie si sanctiune (sunt de aplicabilitate generala) Dispozitia impune norma de conduita (este implicita si nu explicita) Exista si norme incomplete la care lipseste fie sanctiunea fie dispozitia.Norme incomplete :1. Norme cadru (in alb)2. Norme de trimitere3. Norme de referire- In noul cod penal se unesc normele de referire cu normele de trimitere1. Norme cadru (in alb):

Contin o incriminare cadru care urmeaza a fi completata cu elemente preluate dintr-unnumar nedeterminat de norme

Norma cadru este formulat generic, urmnd a se concretiza din prevederile altui actnormativ

Lipseste o parte a dispozitiei (dispoziie generic) Clasificare:

- Norme in alb proprii: completarea se face printr-o norma de for a juridic inferioar- Norme in alb improprii: completarea se face printr-o norma de for a juridic egala


5/44

2. Norme de trimitere: Sunt norme incomplete carora le lipseste sanctiunea. Ele isi imprumuta sanctiunea de

la o alta norma si devin apoi independente fata de aceasta. Odat ce norma de trimitere si-a luat sanctiunea dintr-o alta norma, eventualele

modificri sau chiar abrogarea celei din urma nu afecteaz norma de trimitere Norma completatoare se refera la altceva decat norma de trimitere in dispozitie

3. Normele de referire: Sunt norme care mprumuta o parte a dispozitiei dintr-o alta norma, rmnnd apoi

legate de aceasta Orice modificare a normei completatoare intervine si in norma de referire Norma completatoare trebuie sa existe la momentul adoptarii ei

Diferentierea normelor cadru de normele de referire: Ambele rmn legate de norma completatoare, astfel ca orice modificare a acesteia

atrage modificarea normei incomplete In plan practic regimul lor este similar Norma de referire se completeaz cu elemente preluate din una sau mai multe norme

determinate de ctre legiuitor Norma cadru se completeaz cu prevederi dintr-un numr nedeterminat de norme Norma de referire se completeaz doar cu prevederile unei norme care exista la

momentul adoptarii ei Norma cadru se completeaz si de norme care vor fi adoptate ulterior intrrii ei in

vigoare

Aplicarea in spatiu a legii penale1. Principiul teritorialitatii (art. 3 Cod Penal; art. 8 NCP)Teritoriul cuprinde urmtoarele elemente:A. Suprafaa terestr (suprafaa cuprins intre frontierele politico-geografice)B. Apele interioare (ape curgatoare sau statatoare precum si apele maritime interioare)C. Marea teritorial (laime de 12 mile marine de la liniile de baza)D. Subsolul (corespondent solului terestru, acvatic si maritim)E. Spaiul aerian (coloana de aer situat deasupra teritoriului Romniei, pana la limita

inferioar a spatiului extraatmosferic)- Fac parte din teritoriul rii sediile reprezentanelor diplomatice si consulare acreditatein Romnia (vechea conceptie potrivit creia acestea aparin statului pe care lreprezint fiind abandonata)- Orice infractiune comisa pe o nava sau aeronava romna se nelege ca infractiunecomisa pe teritoriul Romniei- Infractiunea comisa pe o nava sau aeronava romna stationata ntr-un port strin cadedeopotriv sub incidena legii penale romne ct si sub incidena statului pe a cruiteritoriu se afla nava (dac infractorul a fost condamnat in statul unde s-a comis


6/44

infractiunea, din pedeapsa aplicat de instantele noastre se va scdea pedeapsaexecutat in strintate)

Locul comiterii infractiuniiTeoria ubicuitatii - infractiunea se considera savarsita pe orice teritoriu unde a avut loc

un act de executare sau s-a produs un rezultat Instantele romane vor fii competente att in cazul infractiunilor ncepute pe teritoriulromniei, dar consumate in strintate, ct si infractiunilor care au produs doarrezultatul pe teritoriul Romniei

Pentru aplicarea legii penale romane, conform principiului ubicuitatii, nu intereseaznici cetatenia infractorului, nici dispozitiile legii penale din tara de origine a acestuia

NCP - legea penala romana poate fi aplicata nu doar atunci cand s-a produsrezultatul/actul de executare, dar si atunci cand s-a savarsit un act de instigare oricomplicitate.

2. Principiul personalitatii legii penale romane (art. 4 Cod penal)Legea penala romana sub incidenta principiului personalitatii se aplica atunci candinfractiunea este comisa de un cetatean romn in strainatate Cod penal actual:

- Persoana fizica (un cetatean sau un apatrid cu domiciliul in Romnia)- Persoana juridic - nu se aplica textul

NCP:- Persoana fizica (doar un cetatean romn, in cazul apatrizilor se poate extrada)- Persoana juridic - se aplica textul

Conditia dublei incriminri - infractiunea trebuie prevazuta atat de legea romana catsi de legea statului unde a fost savarsita

Cod penal actual:- Nu este necesar dubla incriminare

NCP:- Dubla incriminare nu e necesara daca pedeapsa e mai mare de 10 ani- Dubla incriminare e necesara daca pedeapsa e mai mica de 10 ani- Incriminarea sa fie in conformitate cu legea romn

Existenta unor conditii speciale de procedura: Cod penal actual:

- Nu exista astfel de conditii, urmarirea se face conform dreptului comun NCP:

- Actiunea penala se poate pune in miscare numai cu autorizarea prealabila aprocurolului general de la parchetul de pe langa Curtea de Apel sau Parchetul de pelanga ICCJ

3. Principiul realitatii legii penale romne (art. 5 Cod penal)Acest principiu determina incidena legii penale romane in raport de subiectul pasiv alinfraciunii (victima)


7/44

Condiii: Autorul:

- Cod penal actual: trebuie sa fie ori cetatean strain ori apatrid cu domiciul instrainatate

- NCP: cetatean strain ori apatrid

Sfera persoanelor vatamate:- Cod penal actual: statul romn sau un cetean romn- NCP: statul romn, un cetatean romn, sau o persoana juridica romn

Sfera infractiunilor:- Cod penal actual: doua categorii de infractiuni: contra sigurantei nationale a

romaniei si cu privire la integritatea corporala (viaa cetateanului romn)- NCP: orice infractiune comisa contra statului, cetateanului roman sau persoanei

juridice de nationalitate romana Condiii speciale de procedura:

- Cod penal actual: cu autorizarea prealabila a procurorului general al Parchetului depe langa ICCJ

- NCP: cu autorizarea prealabila a procurorului general al parchetului de pe langaICCJ + lipsa unei proceduri in statul unde s-a comis infractiunea Tratatele sau conventile internaionale la care Romnia este parte sa nu contina

prevederi referitoare la un alt mod de solutionarea a acestor cauze (prevederileart. 5 au caracter subsidiar fata de prevederile conventilor internaionale)

4. Principiul universalitatii legii penale romane (art. 6 Cod penal)Legea penal romna se aplica si altor infraciuni svrite in afara teritoriului rii, deun cetean strain sau de o persoana fr cetatenie care nu domiciliaz pe teritoriul riidac fapta este prevzut ca infractiune si de legea penal a rii unde a fost savrasita,iar faptuitorul se afla in taraCondiii: Statutul autorului faptei:

- Cod penal actual: cetatean strain sau apatrid cu domiciul in strainatate- NCP: cetean strain sau apatrid

Persoana vatamata:- Cod penal actual: un strain (ca regula), statul romn sau cetatean romn (cu privire

la natura infractiunii)- NCP: un strain (stat, persoana juridica, persoana fizica)

Categorii de infraciuni:- Cod penal actual: la strini (orice infractiune); alte infractiuni decat cele de sub

incidenta principiului realitatii- NCP: infractiuni de care ne-am obligat prin tratate sau conventii interna ionale si

infractiuni in cazul carora s-a refuzat extradarea Dubla incriminare (nu este necesar ca fapta sa fie incriminata identic de cele doua

legi) Infractorul sa se afle benevol pe teritoriul rii Sa nu existe, potrivit legii statului unde s-a comis infractiunea, vreo cauza carempiedica punerea in micare, continuarea sau executarea actiunii penale, iar


8/44

pedeapsa sa nu fi fost executat sau considerat ca executat(cnd in statulunde s-a comis infractiunea lipseste autorizarea necesar, a intervenit prescriptia,amnistia sau gratierea, ori cnd pedeapsa a fost executat)

Tratatele sau conventiile la care Romnia este parte sa nu contina prevederireferitoare la un alt mod de solutionare a acestor cauze

Cooperarea internaional in materiepenal

Extradarea:Extradarea catateniilor romani: In cazul conventilor multilaterale:Se face sub rezerva reciprocitatii si numai in una din urmtoarele situaii:

- Persoana extradabila domiciliaz pe teritoriul statului solicitant, la data formulariicererii

- Persoana extradabila are si cetaenia statului solicitant- In cazul condamnarii la o pedeapsa privativa de libertate, statul solicitant sa dea

asigurri ca persoana extradata va fi transferata in Romnia pentru executareapedepsei In cazul conventilor bilaterale:Cetenii romani pot fi extradati in condiii de reciprocitatePersoane exceptate de la extradare: Persoanele crora li s-a acordat dreptul de azil in Romnia Persoanele strine care se bucura in Romnia de imunitate de jurisdictie Persoanele strine citate din strintate in vederea audierii ca pri, martori sau

experii in fata autoritatii judiciare romane solicitanteStatul romn poate refuza sau amna extradarea altor persoane dect cele mentionate,in msura in care predarea acestora poate avea consecinte deosebit de grave (varstra,stare de sntate)Condiii: Cu privire la fapta:

- Dubla incriminare (fapta in materialitatea ei sa fie prevzut de legea penal aambelor state)

- Sa nu fie vorba de o infractiune politica sau conexa unei infrac iuni politice- Cnd statul solicitat are motive sa cread ca persoana extradabila va fi pedepsita

din considerente de rasa, religie, sex, naionalitate, limba, opinii sau apartenenta la un

grup social- Sa nu fie vorba de o infractiune militar (doar infraciuni pur militare, ex.: dezertare,

clcare de consemn; nu prevede de exemplu un furt comis de un militar)- Fapta sa fie sanctionata, potrivit legii ambelor state cu pedeapsa nchisorii de cel

putin 1 an, sau pedeapsa de cel putin 4 luni, sau fractiuni de pedeapsa rmas de celputin 4 luni Cu privire la aciunea penal si competenta


9/44

- Infractiunea sa nu atrag competenta legii penale romane (motiv optional de refuz) Cu privire la drepturile si libertatiile fundamentale

- Nu se admite cererea in cazul posibilitatii condamnarii la pedeapsa cu moartea- Nu se admite cererea in cazul in care via a persoanei este pus in pericol in statul

solicitant

- Interzicerea torturii sau tratamentelor degradante- Nu se admite cererea in cazul in care nu a fost respectat dreptul la un procesechitabil sau persoana ar putea fi judecat ntr-o cauza de pe rolul unei instaneextraordinare, altele dect cele instituite prin instrumente internaionale pertinente

- in cazul in care persoana se afla de mai mult timp pe teritoriul statului solicitat si aredeja o familie acoloEfectele soluionarii cereri de extradare: Respingerea: nu are ca efect inlaturarea rspunderii penale a persoanei in cauza,

autoritatiile romane vor proceda la urmrirea si judecarea persoanei in cauza Admiterea: are ca efect remiterea infractorului autoritatiilor statului solicitant in

vederea judecarii sau executarii pedepsei

Remiterea este guvernat de principiul specialitatii: persoana extradata nu poate fiiurmrit, judecat ori deinut pentru un fapt anterior predarii, altul dect cel care amotivat extradareaExcepia de la principiul specialitatii: Statul roman, care a predat-o consimte (in urma unei cereri formulate din partea

statului solicitant, de extindere a extradarii) Avnd posibilitatea sa o fac, persoana extradata nu a prsit in termen de 45 de zile

teritoriul statului cruia i-a fost predat, ori dac s-a ntors acolo dup ce l-a prsitPrincipiul specialitatii nu se opune la schimbarea incadrarii juridice in cursulprocedurii dac respecta urmtoarele condiii: Fapta in materialitatea ei rmne cea descris in cererea de extradare

Elementele constitutive ale infraciunii recalificate ar ingadui extradareaExtradarea aparenta:Se deosebeste de extradarea propriu-zisa prin: Nu presupune un raport intre doua state, ci intre un stat si o organiza ie/instana

internaional Nu i are izvorul ntr-o conventie de extradare sau lege interna, ci in statutul instan ei

internaionale respective

Mandatul european de arestare:Emiterea se face de ctre instantele judecatoresti

Condiii: In vederea urmririi sau judecarii penale dac fapta este pedepsita de legea penalromna cu o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 1 an

In vederea executarii pedepsei dac pedeapsa este mai mare de 4 luniLimitele funcioneaz doar in materia emiterii mandatului nu si in materia executarii(autoritatiile romane sunt obligate sa execute orice mandat)Infractiunile care fac obiectul mandatului european de arestare:


10/44

Infraciuni cuprinse in lista (in cazul acestor infraciuni dac legea statului care emitemandatul prevede o pedeapsa cu nchisoare de cel putin 3 ani, arestarea si remitereaeste obligatorie, chiar si in absenta dublei incriminri)

Alte infraciuni prevzute de legislaia statului emitent (se cere dubla incriminare)Motive de refuz obligatoriu al executarii mandatului:

Dac reiese ca persoana a fost judecat definitiv pentru aceleai fapte ce ctre un statmembru al UE, altul dect statul emitent, cu condiie ca sanctiunea sa fie in curs deexecutare, ori sa fi fost executat sau considerat executat

Infractiunea este acoperit de amnistie in Romnia, dac autoritile romane aucompetenta de a urmri acea infractiune

Persoana supusa mandatului nu rspunde penal datorit varstrei saleMotive de refuz facultativ al executarii mandatului: Este vorba de o infractiune neprevazuta pe lista si nu este indeplinita condi ia dublei

incriminri (in afara de prevederi referitoare la taxe si impozite) Cnd persoana care face obiectul mandatului este supusa unei proceduri penale in

Romnia, pentru aceasi fapta care a motivat mandatul

Cnd mpotriva persoanei care face obiectul mandatului s-a pronuntat o hotrredefinitiva ntr-un alt stat membru UE pentru aceleai fapte Cnd persoana care face obiectul mandatului este cetean roman si instana romna

este competenta si dispune executarea pedepsei in Romnia Cnd mpotriva persoanei care face obiectul mandatului s-a pronuntat o hotrre

definitiva ntr-un stat care nu este membru UE, cu condi ia ca in caz de condamnaresanctiunea sa fie in curs de executare, ori sa fi fost executat sau consideratexecutat

Mandatul se refer la infraciuni care, potrivit legii romane, sunt comise pe teritoriulromniei

EXTRADARE M.E.A

Terminologic Implicarea a doua state (statsolicitant si stat solicitat)

Implicarea unui stat emitent si aunui stat de executare

Domeniu deaplicabilitate

Per a contrario se aplcia intre ROsi alte state din afara UE

Este o forma de cooperare si seaplica strict intre state membreale U.E

Natura partilorimplicate inprocedura

Vorbim de relatia stabilita intre

state si sunt implicate autoritatilede la nivel central

Relatia e stabilita intreautoritatile judiciare ale statelor(la Curtea de Apel)

Caracterul procedurii Procedura poate fi judiciara,administrativa ori mixta in functiede autoritatea care rezolvaproblema

Procedura poate fi doar judiciara


11/44

Principiul specialitatii mandatului europeanPersoana remisa, fie extradata fie subiect al unui mandat european nu poate fi judecatpentru alta fapta si nu poate fi obligat la executarea altei pedepse dect cea indicata inmandatul de arestare sau extradareExceptii:Extradare1. Cu consimtamantului statului solicitant2. Cand persoana extradata nu paraseste teritoriul statului solicitat in 45 de zile de

cand o putea face in mod legalMAE

1. Cu consimtamantului statului solicitant2. Cand persoana extradata nu paraseste teritoriul statului solicitat in 45 de zile decand o putea face in mod legal

Consimtamantului este uneori prezumat (prezumtia este relativa)

Renuntarea la principiul specialitatii de ctre cel vizat de mandat:- Cand infractiunea suplimentar pentru care ar fi judecat nu se sanctioneaza de legecu pedeapsa privativa de libertate- Se poate dispune executarea unei pedepse, alta dect cea din mandat, dar care sa nufie privativa de libertate

Aplicarea in timp a legii penale romnePrincipuil activitii legii penale romane: legea penal se aplic infractiunilor savarsite intimpul ct ea s-a aflat in vigoareElemente: Ct timp legea e in vigoare Momentele savarsirii infractiuniiLegea penal poate:

Sfera infractiunilor -infractiuni politice

Extradera nu se acorda pentruinfractiuni politice

Se executa si pentru infractiunipolitice - exista prezumtia castatele au aceleasi valori,drepturi, etc.

Sfera infractiunilor -infractiuni militare

Extradarea nu se acorda

ex : dezertarea

Se executa si in acest caz de

infractiuni

Dubla incriminare Dubla incrimare e esentiala Nu e necesara pentruinfractiunile prev de art. 96 dinLeg. 302/2011E necesara pentru restul

Regimul remiteriicetenilor romani

Cetenii romni pot fi reinuidoar prin excepie, ex. dublacetatenie

Cetatenii romni sunt reinuintotdeauna, pedeapsa sa fie celputin 4 luni


12/44

Iei din vigoare:- prin ajungerea la termen- prin decizia CC

Sa i suspende temporar activitatea prin intrarea in vigoare a unei legi speciale carereglementeaz aceelasi domeniu

Legea special iese din vigoare prin desuitudineO norma penal nu iese din vigoare prin desuitudine (orict timp ar trece fr ca onorma penal sa fie aplicat)

Momentul savarsirii infractiunii:Se determina pe baza teoriei actiunii: infractiunea e comisa la momentul comiteri actuluide executare

Existena infractiunii cu consumare continua - se considera savarsite la momentul deepuizare a actului de executare Infractiunea continuat: producerea infractiunii la anumite intervale de timp (aceeai

infractiune) Infractiunea de obicei (continuat) - contraventia savarsit cu repetitie devineinfractiune

Infraciuni omisive - care se savrasesc prin inactiune. Legea aplicabila este legea invigoare la momentul cnd ar fi trebuit sa se realizeze conduita prevzut de lege,momentul cnd expira termenul stabilit de lege pentru efectuarea actiunii

Principiul neretroactivitatii legii penalePresupune ca o lege penal nu se poate aplica faptelor savarsite nainte de intrarea eiin vigoare.Principiul nu se limiteaza la legea de incriminare ci este incident si in cazul legilor care

majoreaz pedeapsa, care instituie o circumstanta agravanta, care suprim ocircumstanta atenuanta sau care fac fapta urmaribila din oficiu dup ce anterior eraurmaribila doar la plngere prealabilaExceptii:- Legea penal mai favorabil (acoper mai multe categorii de legi: legea dedezincriminare; legea de amnistie; decretul de gartiere; legea penal mai favorabil insensul codului penal-sens restrns)- Legea interpretativa:

- dac jurisprudenta anterioar legii de interpretare era divergent, iar legea deinterpretare vine sa consfinteasca una din interpretarile promovate, ea poate retroactivachiar dac inrautateste situaia inculpatului

- in cazul legii interpretative care nu vine sa consfinteasca o interpretare judiciardeja existena, ci aduce elemente care ajuta la interpreatrea unui text lipsit pana atuncide claritate, legea interpretativa poate retroactiva doar dac este mai favorabilinculpatuluiLegea de dezincriminare: (art.12 al.1) (art.4 NCP)- Codul penal in vigoare: verificarea incidentei legii de dezincriminare se face inabstracto, prin compararea textelor din cele doua legi. Vom fi in prezenta dezincriminarii


13/44

atunci cand fapta prevzut de legea veche nu mai are nici un corespondent in legeanoua- NCP: se evalueaza pe baza unui examen in concreto, respectiv prin raportareadispozitiilor celor doua legi la fapta concret savarsita de ctre inculpat. Vom fi inprezenta dezincriminarii in doua ipoteze:

1. Atunci cand faptei prevzute de legea veche nu ii mai corespunde o incriminare inlegea noua2. Atunci cand fapta concret savrasita de ctre inculpat nu mai intruneste elementele

constitutive ale infractiunii potrivit legii noiEfectele dezincriminarii:- sunt identice in ambele coduri- dac procesul nu a nceput, nici nu va mai ncepe- dac procesul se afla in curs de desfurare el va lua sfrit odat cu introducerealegii de dezincriminare- dac s-a pronuntat o hotrre definitiva, pedeapsa nu se va mai executa, fapta nu vamai atrage starea de recidiva si nu vor opera decaderi sau interdictii in considerarea

condamnarii- nu nseamn repunerea in situaia anterioar, insemanand ca amenda palatita nu serestituie, bunuriile confiscate nu se restituie, nu se acorda despgubiri pentru parteanchisorii executate, nu se reda gradul militar pierdutLegea mai favorabil in sens restrns:Privesc numai legile penale de drept material, nu si cele de procedura. Legile deprocedura sunt supuse regulii aplicrii imediate a legii noi.Se aplica diferit dup cum intervine nainte sau dup condamnarea definitiva In cazul infraciunii continue si continuate, daca infractiunea s-a consumat sub legea

veche dar epuizarea a avut loc sub legea noua, fapta in ntregul ei va cdea subincidenta legii penale noi, fiind exclus aplicarea legii mai favorabile

In cazul infraciunii progresive daca intre momentul comiterii actiunii si momentulproducerii ultimului rezultat, intervine o succesiune de legi penale se va aplica legeamai favorabil

In situaia in care nu este respectata cerina continuitaii incriminarii (una dintre celedoua norme succesive se regaseste in ntregime in cealalt; intre ele exista o relaie degen si specie) suntem in prezenta unei dezincriminari si nu a unei legi mai favorabile Circumstantele agravante generale sau speciale incidente in cauz prevzute de

legea noua, dar care nu existau sub legea veche, nu pot fi avute in vedere atunci cndse aleg textele ce urmeaz a fi comparate, in vederea determinarii legii penale maifavorabile, deoarece nu este asigurata cerina continuitaii incriminarii

In schimb atunci cnd agravanta din legea veche devine infractiune autonom in

legea noua, continuitatea incriminarii este asigurata Legea mai favorbila intervenit in cursul procesului: (art.13 ACP) (art. 5 NCP)Cum se identifica legea mai favorabil:- Legea care prevede o pedeapsa mai mica: In cazul pedepselor asimetrice (o lege dela 1-5 ani, cealalt de la 2-4 ani) dac judectorul se orienteaz spre o pedeapsaindreptata spre maxim este mai favorabil pedeapsa cu maxim mai redus si invers.


14/44

- Modalitile de individualizarea a executarii pedepsei: Dup legea veche nu se poatesuspenda executarea, dup legea nou se poate suspenda executarea; suspendareaexecutarii este mai favorabil (dect 3 ani cu executare, mai bine 4 cu suspendare)- Elementele constitutive ale infractiunii: Legea veche prevedea ca infractiunea putea ficomisa de orice persoana, legea noua prevede ca infractiunea se poate comite doar de

un funcionar. Legea noua mai favorabil dac infractorul nu este funcionar. DupaCodul penal in vigoare, modificarea elementelor constitutive determina o ipotez deaplicare a legii penale mai favorabile. Dup noul cod penal, modificarea elementelorconstitutive care face ca fapta concret savarsita sa nu mai constituie infractiune,echivaleaza cu o dezincriminare.- Circumstantele atenuante sau agravante: Legea mai favorabila: legea care presupuneo situaie mai atenuanta sau exclude situaia agravanta.- Legea penal mai favorabil se determina prin raportare la fapta in concreto

18 Noiembrie - test 15.00 -16.00

Aplicarea legii penale mai favorabile in cazul pedepsei definitive (dup rmnereadefinitiva a hotrrii judecatoresti):Codul penal in vigoare:

Obligatorie (art. 14 CP) Facultativa (art. 15 CP)

pecia de pedeapsa Oricare dintre cele 3 (detentiune peviaa, nchisoare, amenda)

Exclusiv pedepse cu nchisoare

ondiii de aplicare Pedeapsa aplicata conform legiivechi, este mai mare dectmaximul special aplicat de legea

noua

Pedeapsa aplicata conform legvechi, nu depete maximulspecial prevazut de legea noua

(ex.: Lv: 5-15 ani, instana aplicani; Ln: 5-10 ani)

fectele pedepselor deja executatese considera ca a executat maiutin dect a executat. Relevant inazul recidivei sau termenului deeabilitare - opereaz si in cazulratierii sau prescriptiei)

A. In cazul nchisorii sau amenziiPedeapsa aplicata se reduce pana la maximulspecial prevazut de legea noua (ex.: Lv: 10-20ani, instana aplica 18 ani; Ln: 10-15 ani,pedeapsa se reduce la 15 ani)B. In cazul detentiunii pe viaa - legea nouaprevede nchisoare, se inlocuieste cu maximulspecial al pedepsei inchisorii

Pedeapsa aplicata se reduceproportional, daca pedeapsa a executat se reduce ntotdeauncu 1/3 (ex.: Lv: 5-15 ani, instanaplica 9 ani; Ln: 5-10 ani, sereduce cu 1/3, respectiv la 6 an


15/44

Dac pedeapsa cu inchisoarea este inlocuita de legea noua cu amenda, se aplicaamenda hotrt de instana, intre minimul si maximul special al amenzii respective.Daca a exectutat pedeapsa cu nchisoarea nu mai trebuie sa plateasaca si amenda(se hotraste de instana ct se reduce in funcie de ct a execuat)

Noul cod penal: nu mai exista aplicarea facultativa

In cazul in care intractorul fuge din tara, de regula instan a nu mai aplica reducereafacultativa (conduita de dup executare)

Legea penal temporara: o categorie de legi care din momentul intrrii lor in vigoareau stabilit si data pana la care sunt in vigoare. (data poate fi stabilit in mod explicitsau implicit, in cazul unei situaii exceptionale) Legi temoprare propriu-zise: in cazul crora ieirea din vigoare este precizata in mod

explicit Legi temporare exceptionale: in cazul crora ieirea din vigoare are loc cu terminarea

situaiei exceptionalLegea temporara este o lege care ultraactiveaza (se aplica dup ieirea ei din vigoare,

cu privire la fapte savarsite in timpul ct s-a aflat in vigoare) Este o excepie de la principiul aplicrii legii mai favorabile De regula agraveaza situaia Derogare de la principiul constitutional (art. 15 al.2) retroactivitatea legii mai

favorablie. Constitutia nu obliga la retroactivitatea legii mai favorabil ci doar permiteaplicarea ei.

Posibilitatea aplicrii ei retroactive: se admite prin excepie, in msura in care legeatemporara reprezint legea mai favorabil dect legea ordinara precedenta (in cazulunui test legislativ)

In cazul in care o lege temporara vine in concurs cu o alte lege temporara se aplicaprima lege pentru ca ultraactiveaza.

Limitele personale de aplicare a legii penaleromaneSunt date de imunitatiile de jurisdictie

Imunitatiile de drept intern- Imunitatea preedintelui:

- Imunitate funcional: pentru faptele savarsite in exercitarea funciei (in afara deinfractiunea de nalta trdare art. 398 NCP: presupunte trdare propriu-zisa, transmiterede secrete, ajutarea inamicului, infraciuni mpotriva ordinii constitutionale/lovitura destat armata)

- Imunitate procedurala: pe durata mandatului nu se poate urmrii preedintelepentru nici o fapta, pana la expirarea mandatului de preedinte. Subzist si pe duratasuspendarii

- Imunitatea parlamentara- Imunitate funcional: nu pot fi trasi la rspundere pentru opinile politice

exprimate in exercitarea mandatului


16/44

- Imunitate procedurala: nu pot fi perchezitionati, reinui sau arestai frincuvintarea camerei din care fac parte, dup ascultarea lor

- Imunitatea avocatului poporului

Imunitatiile de drept internaional- efii misiunilor diplomatice si consulare (are ca efect sustragerea persoanei de

sub incidena legii penale romane indiferent de natura si gravitatea faptei comise;singura msura care poate fi luat este declararea persoanei ca persona non grata)

- Reprezentanii unor organizaii internaionale- efii guvernelor altor state- Miliatri strini- Navele si aeronavele militare- Navele comerciale (imunitate limitat) in tranzit peste apele maritime teritoriale

(dac se afla in port sau aeroport nu mai beneficiaz de imunitate)

Teoria general a infractiunii

Infraciuni cu coninut unic: infraciuni ale cror elemente constitutive nu se pot infatisa

dect sub o anumit forma unica, exclusiva (ex.: bigamie, omor)

Codul Penal actual Noul Cod Penal

Definitie Fapta care prezint pericol

special savarsita cuvinovatie, prevzut delegea penal (art. 17)

Fapta prevzut de legea

penal, comisa cuvinovatie, nejustificat,imputabila persoanei carea comiso

Trasaturi - Prevederea legea penal- Fapta sa fie comisa cuvinovatie

- Fapta sa prezinte gradulde pericol social al uneiinfraciuni

- Prevedera legea penal- Antijuridicitatea- Imputabilitatea (Vinovati


17/44

Infraciuni cu coninut alternativ: infraciuni pentru care legea prevede variantealternative/echivalente ale principalelor elemente constitutive (ex.: insulta prin cuvinte,gesturi, expunere la batjocura...)

Infraciuni cu continuturi alternative: infraciuni in cazul crora legiuitorul regrupeazasub aceeai denumire doua sau mai multe infraciuni de sine statatoare

In cazul infractiunii cu coninut alternativ, in cazul realizarii infractiunii prin mai multemodaliti, nu este afectat unitatea infractiunii. In cazul infractiunii cu continuturialternative, dac se realizeaz mai multe dintre aceste continuturi, vom avea mai multeinfraciuni

I. Tipicitatea(prevederea legii penale) - desemneaza corespondenta intre faptaconcret comisa si prevederile legii penaleElementele tipicitatii: Obiect:1. Juridic: desemneaza valoarea social (valoare abstracta/imateriala) protejat de

norma penal de incriminare si creia ii se aduce atingere prin comiterea infractiunii.

Nu exista infraciuni fr obiect juridic2. Material: Reprezint lucrul sau fiinta, mpotriva creia se ndreapt in mod nemijlocit

aciunea/inactiunea ce aduce atingere obiectului juridic care este vatamat inintegritatea sa, sau periclitat ca urmare a actiunii/inactiunii

Reprezinta o incorporare a obiectului juridic, a valorii sociale protejate. Exista infraciuni formale - infraciuni care nu au obiect material (ex.: trdare, divulgare

de secrete, amenintare) A nu se confunda cu produsul, mijloacele sau instrumentele infractiunii (ex.: in cazul

infractiunii de fals material in acte oficiale, dac se contraface un nscris, el nuconstituie obiectul material al infractiunii, ci produsul acestuia. In schimb, dacfalsificarea se face prin alterarea unui nscris, inscrisul preexistent constituie obiect

material al infractiunii Obiectul material poate coincide cu mijlocul sau produsul infractiunii (ex.: port nelegal

de decoratii sau semne distinctive sau falsificarea de moneda) Subiect1. Activ: persoana care comite o fapta prevzut de legea penal

- Infractiune cu subiect activ general: in cazul crora norma de incriminare nuimpune o condiie anume, necesar a fi indeplinita de persoana care comite fapta(ex.:omor, furt...)

-Infractiune cu subiect activ special: in cazurile in care norma de incriminareprevede express ca fapta poate fi comisa doar de o persoana ce are o anumit calitatespecial

- Propriu: calitatea special e o condiie de existena a infractiunii (in ipoteza lipseicalitatii speciale fapta nu va mai fii infractiune) ex.: dezertare, evadare...

- Impropriu: in cazul crora absenta calitatii speciale permite in continuarereinerea unei infraciuni, conducand insa la o atenuare sau la o agravare a rspunderiipenale ex.: in cazul unui funcionar care i insuseste bunuri ale instituii, estedelapidare, dac lipseste calitatea special, ar fi considerat furt2. Pasiv: titularul valorii sociale care reprezint obiectul juridic al infractiunii


18/44

- Poate fi o persoana fizica sau juridic, inclusiv persoanele juridice care care nu potavea calitatea de subiect activ (Statul, autoritatiile publice etc.)

- General: reprezint regula, norma nu impune vreo calitate subiectului pasiv- Special: norma impune o conditie subiectului pasiv (ex.: darea de mita, act

sexual cu un minor, pruncuciderea)

- Propriu: vatamare corporal a unui poliist (ultraj)- ImpropriuRspunderea penal a persoanei juridice Orice persoana juridic legal constituit poate rspunde penal, pentru orice infractiune Nu pot niciodat rspunde penal:

- Statul- Autoritatiile publice care desfoar o activitate ce nu poate face obiectul

domeniului privat- O singura astfel de activitate figurand printre prerogativele instituiei, este

suficient pentru a atrage imunitatea penal general- Instituiile publice ce desfoar o activitate ce nu poate face obiectul domeniului

privat (INM, instituia de medicina legal) - in noul cod penal aceste instituii vorrspunde penal doar in ipoteza savarsirii infractiunilor ce nu pot face obiectuldomeniului privat

- Orice persoana juridic in curs de formare (care nu a dobndit nc personalitatejuridic) Toate persoanele juridice rspund penal (inclusiv regiile autonome, avnd naturajuridic mixt, de drept public si privat):

- In realizarea obiectului de activitate (infractiuni legate de politica general sau deactiviti principale a persoanei juridice)

- Alte infraciuni comise in interesul ei (infraciuni susceptibile sa aduc un beneficiupersoanei juridice)

- Pentru infraciuni comise in numele persoanei juridice (infraciuni comise inprocesul organizrii activitii si funcionarii persoanei juridice) Persoanele fizice care pot antrena rspunderea persoanelor juridice:

- Orice persoana care actioneaza in interesul persoanei juridice- Persoana juridic rspunde in msura in care in sarcina ei sunt intrunite toate

elementele infractiunii- Rspunderea penal a persoanei juridice nu exclude rspunderea penal a

persoanei fizice si viceversa Latura obiectiva

- Aciunea- Inactiunea

- Rezultatul- Legtura de cauzalitate dintre aciune sau inactiunea si rezultat

Latura subiectiva- Intenia directa/indirecta- Intenia depasita (preterintentia)- Culpa (cu sau fr prevedere)


19/44

II. Antijuridicitatea (caracterul nejustificat) - reprezint faptul ca aciunea sauinactiunea concret, contravine ordinii juridice

- Cauze justificative: legitima aprare, starea de necesitate

III. Imputabilitatea (vinovatia) - comiterea faptei tipice si antijuridice, de opersoana responsabila ce cunoate imprejurarile de fapt si de drept, incidente sirespectiv are posibilitatea, in concret, sa se supuna exigentelor normei penale

IV. Pericolul social

Seminar:In cazul infraciunii simple si progresive conteaz momentul consumariIn cazul infraciuni continue conteaz momentul epuizarii (se ia in considerare legea dela momentul epuizarii, indiferent dac este o lege mai favorabil sau nu)In cazul legiilor interpretative, legea mai favorabil este interpretarea restrictiva (cnd

jurisprudenta este constanta, in cazul RIL-ului se aplica in toate situatiile si dac estesau nu mai favorabil)

Sa reinut faptul ca inculpatul a improvizat la data de 1 Decembrie 1993 o instala ieelectric prin are vroia sa fure curent. A consumat astfel curent pana la data de 1Decembrie 1994 cnd a fost descoperit. Intre timp la 1 Noiembrie 1994 a intrat in vigoreo lege de modificare a codului penal care a crescut limitele infrac iuni de furt de la 6 luni- 5 ani la 1an - 12ani. Pe parcursul procesului apare o alt modificare legislativa, careprevede ca furtul se pedepseste doar in condiiile plangerii prealabile a victimei cu opedeapsa intre 2 ani - 10 ani sau cu amenda penal. Analizati situaia juridic ainculpatului in ambele ipoteze a depunerii plngeri penale.

Instana a reinut ca inculpatul a furat in timpul nopii porumb de pe terenul partiivatamare. Pana in momentul judecarii a intrat in vigoare un nou cod penal. Potrivitcodului penal anterior era furt calificat, furtul comis de pe cmp, conform noului codpenal aceasta agravanta nu se mai gsete in coninutul infractiunii fiind nlocuit cuagravanta comiterii faptei in timpul nopii. Cum calculat pedeapsa in condiiile in care incodul penal anterior furtul simplu era pedepsit 1-5 si calificat 3-12. Iar pe noul cod furtulsimplu1-12 si calificat 3-15.Nu se poate aplica o agravanta care nu a fost stabilit prin lege la momentul comiteriifapteiLegea veche:Furt simplu: 1-5Furt calificat:3-12Pe legea veche infractiunea era furt calificatLegea noua:Furt simplu:1-12Furt calificat: 3-15Pe legea noua infractiunea era furt simpluSe aplica legea noua, pentru ca este mai favorabil


20/44

I. Tipicitatea:Latura obiectiva a infraciuniElemente(se gsesc ntotdeauna in norma de incriminare): Aciunea sau inactiunea

Urmarea Raportul de cauzalitateElemente care facparte din infractiune doar atunci cnd legiuitorul leprevede in normade incriminare(cnd sunt elemente constitutive ale infraciunii): Locul/Timpul comiterii infraciunii Mijloacele de comitere a infraciunii

Latura obiectivaAciunea sau inactiunea: Infraciuni comisive - se comit prin aciune Infraciuni omisive - se savarsesc prin inactiune

- Infraciuni omisive proprii: sunt cele in cazul crora legiuitorul prevede inactiuneaca modalitate de savrsire

- Infraciuni omisive improprii (comisive prin omisiune; art. 17 cod penal): legeaprevede doar aciunea ca modalitate de svrite a infraciunii, insa in concret ele sepot savarsi si prin inactiune (subiectul nu mpiedica producerea unui rezultat, pe care inconsiderarea anumitor imprejurari, avea obligaia de a-l mpiedica)Teoria a pozitiei de garant: presupune obligaia unei persoane de a interveni pentru aasigura protecia unei valori sociale atunci cnd titularul respectivei valori nu si-o poateproteja el nsui (ex.: nou nascutul care nu se poate hrani singur; responsabilitateaprinilor de al hrani)

- O astfel de obligaie subzist doar atunci cnd intre persoana iinut sa actioneze si

valoarea social ocrotit, exista o legtura special, ce face din persoana respectiva ungarant

NCP: Poziia de garant poate avea doua surse:1. Dintr-o obligatielegal (ex.: tatal si mama sunt obigati sa asigure cele necesare

traiului minorul; obligaia de ntreinere intre soti) sau contractuala (ex.: contract dentreinere, bona care trebuie sa aib grija de minor, contract de munca in cazulmedicului)

2. Aciunea anterioar: comiterea unei actiuni care ulterior este urmat de o inactiunecare apoi se materializeaza ntr-o infractiune. Persoana care a comis o aciune prin

care a creat o stare de pericol pentru altul este tinuta sa ia toate msurile ce seimpun pentru a preveni materializarea acelui pericol ntr-o urmare prevzut delegea penal (ex.: instalatorul sapa o groapa, nu o mai astupa si ulterior, Vasiliccade in groapa si sufer o vatamare corporal)

- Poziia de garant creaza prezumtia de rspundere penal (insa nu ntotdeauna cndavem un garant acesta este raspunzator, in cazul in care nu are vinovatie)


21/44

- Poziia de garant intemeiata pe idea de comunitate (alpinisti) nu se aplica in niciunadin cele doua surse

Urmarea Consta in atingerea adus valorii sociale ocrotite de norma penal

Se distinge intre urmare si rezultat:- Urmarea reprezint consecin in plan juridic a actiunii sau inactiunii si care exista

in cazul oricrei infraciuni- Rezultatul presupune o modificare material in lumea nconjuratoare, nu extista in

cazul tuturor infractiunilor Infraciuni de rezultat: produc o modificare material/palpabila in lumea nconjuratoare

(ex.: omor, furt etc.) Infraciuni de pericol: vorbim de o punere in pericol a valorii sociale protejate

(conducerea fr permis, amenintarea)

Raportul de cauzalitate Relaia dintre aciune si inactiune si rezultatul acesteia Teoria echivalentei conditiei: presupune ca o imprejurare este cauza rezultatului

produs, oridecte ori in absenta ei rezultatul nu ar fi avut loc Teoria imputarii obiective a rezultatului: presupune intr-o prima etapa evaluarea

daca aciunea a creat o stare de pericol relevant juridic referitor la valoarea socialocrotit. In a doua etapa se evalueaza daca rezultatul este consecina materializariipericolului.

I. Evaluarea pericolului:Situaii care exclud imputarea (cnd nu avem una dintre aceste riscuri avem o stare de

pericol relevanta):1. Risc permis - atunci cnd aciunea autorului s-a desfurat cu respectarea tuturorcondiiilor impuse de lege pentru aceasta (nu creaza o stare de pericol relevanta)

2. Risc inexistent - atunci cnd starea de pericol pentru valoarea social ocrotit, nueste una reala/obiectiva ci este o simpla sperana a autorului (ex.: cineva spera ca opersoana sa decedeze)

3. Risc diminuat - prin aciunea sa autorul a atenuat o stare de pericol care ameninadeja valoarea social protejat (ex.: o persoana ncearc s salveze viaa unei altepersoane dar ii produce o vatamare corporal)- Este necesar ca urmarea vtmtoare produs sa fie consecin direct a

pericolului iniial (dac nu, excluderea rspunderii salvatorului se face in considerarea

strii de necesitate)II. Evaluarea materializarii pericolului:Situaii care exclud imputarea (cnd nu avem una dintre aceste riscuri avem o stare dematerializare a pericolului)1. Risc deviat - atunci cnd dei aciunea a creat o stare de pericol, urmarea s-a

produs datorit interventiei unei imprejurari complet strine de vointa fptuitorului(ex.: o persoana aplica o lovitura de cuit alteia, ulterior victima ajunge in spital, unde


22/44

decedeaza de intoxicare cu monoxid de carbon; fptuitorul nu rspunde pentrurezultat ci pentru tentativa)

2. Risc culpabil - atunci cnd dei autorul a creat o stare de pericol pentru valoareaocrotit, rezultatul produs este consecina actiunii sau inactiunii victimei (ex.: opersoana aplica o lovitura de cuit alteia, ulterior victima ajunge in spital, unde refuza

tratamentul si decedeaza; faptuitorul nu rspunde pentru rezultat)3. Risc egal - atunci cnd dei autorul a creat o stare de pericol prin nclcarea uneinorme, rezultatul s-ar fi produs cu certitudine si in cazul respectarii acelei norme(ex.: asistenta administreaz un alt anestezic decat cel prescris si persoanadecedeaza; ulterior se dovedete ca victima era alergic si la anestezicul prescris dedoctor si ar fi decedat oricum)

4. Risc neprotejat - atunci cnd rezultatul produs nu are nimic a face cu rezultatul cucare norma nclcat i propunea sa-l previn (ex.: o persoana nu opreste la otrecere la nivel cu calea ferat, dar dup trecere lovete o persoana)

SEMINAR:

[email protected]

Latura subiectiva:Vinovatia (element constitutiv al infractiunii): desemneaza poziiapsihica a autorului in raport de urmarile faptei saleForme: Intenia - o fapta este savrsita cu intentieatunci cnd autorul prevede urmarile faptei

sale si dorete sau accepta producerea acestor urmri- Intentie directa:

- Intentie directa de gradul I - atunci cnd autorul prevede urmarile si doreteproducerea acestora (forma comuna). Autorul i propune cauzarea urmarii prevzutede norma penal, fie ca scop final, fie ca mijloc pentru realizarea scopului final

- Intenia directa de gradul II - atunci cnd autorul prevede rezultatul si cu toate canu l dorete producerea rezultatului este o consecin inevitabila a modului in care afost conceputa executarea

- Intentie indirecta (eventuala): exista cnd autorul prevede urmarea si cu toate canu dorete producerea acesteia accepta posibilitatea survenirii eiPrevede doua urmri:

- Urmarea directa - urmarea prevzut de autor, care o dorete, care poate fi sau nuprevzut de legea penal

- Urmarea acceptata - urmarea pe care autorul nu o dorete, dar pe care o accepta

Diferena intre intenia directa de gradul II si intenia eventuala se face in raport decertitudinea producerii rezultatului (urmarii acceptate): Dac este sigur ca se va produce avem intentie directa de gradul II Dac este doar probabil sa se produc este intentie eventuala

Identificarea intentiei:Ex.: infractiunea de omor:


23/44

Zona vizat de lovitura (unde trebuia sa ajung lovitura nu unde a ajuns) Instrumentul folosit Numrul si intensitatea loviturilor Starea fizica a victimei, sau raportul de fora intre agresor si victima

Intenia premeditat vs. Intenia spontanaIntenia premeditat: exista atunci cnd autorul ia hotrrea de a comite fapta ntr-ostare de relativ calm, in urma unei deliberari mai ndelungate, iar de la luarea hotrrii sipana la punerea ei in executare trece un interval mai mare de timp (este o cauza deagravare a rspunderii)Intenia spontana (repentin): exista atunci cnd hotrrea este adoptat foarterepede, pe fondul unei stri de tulburare si este pus imediat in executare (este oimprejurarea care atenueaza rspunderea)Intenia nu este ntotdeauna spontana sau premeditat, de cele mai multe ori avem de aface cu intenia de baza

Intenia simpla (general): este cea care ntrunete condiiile de existena prevzutede lege pentru intenia directa, respectiv intenia eventualIntenia calificat (special): form a inteniei directe caracterizata de prevederea innorma de incriminare a unui scop special (ex.: furtul, cu scopul insusirii pe nedrept;omorul savarsit pentru inlesnirea sau ascunderea unei tlhrii sau piraterii)

Culpa- Culpa cu prevedere:atunci cnd autorul prevede rezultatul faptei sale dar nu l

accept, socotind ca acesta nu se va produceDistinctia intre intenia eventuala si culpa cu prevedere: in cazul culpei cu prevedere, neacceptarea rezultatului se bazeaz pe anumite imprejurari obiective pe care autorul le

evaluaeaza in mod eronat;in cazul intentiei eventuale nu exista aceste imprejurariobiective, evaluate in mod greit (supraevaluare), ci o simpla sperana, dependent dehazard- La fel ca si in cazul intentiei eventuale si in cazul culpei cu prevedere, autorul prevededoua urmri: Urmarea dorita - urmarea prevzut de autor, care o dorete, care poate fi sau nu

prevzut de legea penal Urmarea neacceptata - este ntotdeauna prevzut de legea penal si in raport de

aceasta se formeaz culpa cu prevedere

- Culpa fr prevedere: atunci cnd autorul nu prevede urmarea dei putea sitrebuia sa o prevada.

Trebuie stabilit: Obligaia de prevedere: poate rezulta din cuprinsul unor acte normative, sau dintr-o

regula de conduita nescrisa (experiena de viaa in desfsurarea diferitor activiti) Posibilitatea de prevedere: se analizeaz tinand seama de pregtirea lui, de

experiena de viaa etc.


24/44

Preterintentia (intenia depaita): cnd fapta constand ntr-o aciune sauinactiune intentionata produce un rezultat mai grav care se datoreaz culpeifaptuitorului (Intentie peste care se suprapune o culpa) Ex.: autorul aplica un pumnvictimei (Intentie) si victima cade si da cu capul de bordur si moare (culpa).

Identificarea preterintentiei:

- Formula "avnd ca urmare" (ex.: violul care a avut ca urmare moartea victimei)Avem doua urmri si ambele sunt prevzute de legea penalDelimitarea preterintenii fata de culp:Trebuie verificat dac la baza rezultatului mai grav s-a aflat sau nu o fapta prevzut delegea penal:

- In cazul in care la baza rezultatului mai grav nu exista o fapta prevzut de legeapenal, vom fi in prezenta unei culpe

- In cazul in care la baza rezultatului mai grav exista o fapta prevzut de legeapenal, trebuie analizat dac rezultatul mai grav apare ca o consecin tipica a urmariidorite de faptuitor

- In cazul in care rezultatul mai grav apare ca o consecin tipica a urmarii, avem

preterintentie- In cazul in care rezultatul mai grav nu apare ca o consecin tipica a urmarii,

avem o infractiune din culp in concurs cu o infractiune cu intenieDelimitarea preterintentii fata de intenia eventual:- In cazul in care rezultatul mai grav apare ca fiind prevazut si acceptat de autor, vom fiin prezenta unei intenii eventuale- In cazul in care rezultatul mai grav apare ca ne fiind prevazut, sau prevazut sineacceptat, vom avea preterintentie- Diferentierea se face de atitudinea subiectiva a autorului fata de rezultatul mai grav

Mobilul si scopul: Mobilul: ceea ce l determina pe autor sa comita fapta Scopul: reprezint ceea ce dorete autorul sa obin prin savarsireafapteiFac parte din latura subiectiva doar atunci cnd apar in norma de incriminatre (scopspecial sau mobil special) Simpla existena a scopului special este suficient pentru existena infractiunii, nefiind

necesar pentru consumarea acesteia ca scopul sa fi fost efectiv realizat

SEMINAR:Obiect material al infraciuni - lucrul (palpabil: obiect, om, animal) ameninat sauvatamat prin savarsirea faptei, pe care norma de incriminare il protejeaz

- In cazul inscrisurilor in fals, dac produc inscrisul nu exista obiect material alinfractiunii, dac modific un nscris, obiectul material este inscrisul

Inculpatul a achiziionat un pacet turistic in bahamas pentru el si soia sa, cu ocaziaimplinirii a 35 de ani de csnicie. Ajungnd acas soia insa nu a fost impresionata, bdin contra a reprosat ca pe timp de criza arunca cu banii, cnd ei abia au bani pentrucheltuielile curente. In aceste condiii, potrivit declaraiilor ulterioare ale inculpatuluiacesta a vazut rou in fata ochiilor si s-a repezit spre soia sa a luat-o in brate si a


25/44

aruncat-o pe geamul deschis. Dei locuina era la etajul trei victima a czut pe un solafanat si cu foarte mult vegetatie suferind doar o fractura la nivelul membrelorinferioare. Incadrati juridic fapta inculpatului.

Inculpatul a vazut in curtea sa un minor si si-a dat seama ca acesta a sustras mai multe

bunuri din gospodria lui. Inculpatul a strigat la el ameninandul ca l va rupe in btaie sia inceput sa fuga spre el. Speriat copilul a luat-o la fuga urmrit indeapropape deinculpat. Nereusind sa scape copilul a luat-o pe o panta foarte abrupta (recent defrisata,cu numersoae resturi de copaci) si dup cteva zeci de metri s-a mpiedicat si a czut.In cdere un ciot de copac i-a penetrat abdomenul, decesul survenind la scurt timp caurmare a socului hemoragic si a rupturii de splina si ficat. Sa se arate: dac existaraport de cauzalitate. Presupunand ca exista raport de cauza urate care este forma devinovatie ce caracterizeaz fapta inculpatului.

In cazul preterintentiei, Intenia nu trebuie sa se fi materializat, trebuie sa existe doar unraport de cauzalitate intre Intentie si rezultat

Inculpatul a venit acas si a constatat ca in living se gsea un homeless (miroase aalcool, prelandez, astenic) care rascolea prin duplapuri. Dup o lupat, inculpatul, fostsportiv de performanta a imobilizat victima si a pus-o cu burta pe genunchii si. Apoi ainceput sa loveasca victima cu o coada de matura, in mod repetat si cu putere pestefese si peste gambe. Victima, datorit strii de ebrietate, respectiv a unui sistemimunitar extrem de sczut a decedat ca urmare a socului provocat de lovituri.- exista raport de cauzalitate, pe latura obiectiva, a murit din cauza socului provocat delovituri- preterintentie: Intentie directa de gr.1 + culpa fr prevedere

In 24 oct 2008 Claudiu si Daniel, colegi in clasa a11a s-ai certat. Inculpatul era adeseoriumilit de victima datorit unui defect de vorbire. Profitand delipsa profesorului de laultima ora, cei doi mpreuna cu mai muli colegi au fugit ntr-un parc unde s-au luat labtaie lovindu-se reciproc. La un momentdat inculpatul l-a lovit pe victima in abdomenacesta cazand. Victima nu s-a mai ridicat iar medici au constatat intervenia decesului.Raportul medico legal a constatat, ca moartea sa datorat rupturii unei malformatii arteriovenoase in contextul unei situatii conflictuale cu traumatism abdominal fr marcatraumatica abdominala. Se precizeaz ca in absenta modificariilor vasculare cerebraletraumatismul nu ar fi determinat decesul. Anervismul cerebral este o afectiune ce apareca urmare a unei slabiciuni a peretelui arterial care se dilata anormal ca o umflatura peartera in care sa acumuleaza sngele. Cnd ajunge la dimensiuni mari acesta se poate

rupe si determina o hemoragie intractraniana. Anevrismele sunt asimptomatice siaproximativ o treime din pacieni decedeaza.

II. Antijuridicitatea:Acea trasatura desemnnd o contradictie intre aciunea sau inactiunea faptuitorului sistandardele/exigentele ordinii juridice generale


26/44

Odat demonstrate toate trasaturile tipicitatii sau ale prevederii legii penale, avem unindiciu al caracterului antijuridic al faptei

Codul penal Noul cod penal

Reglementarea Art. 44-45 Art. 18-22Notiune Un singur articol intitulat

cauzele care inlaturcaracterul penal (general);- inlatur antijuridicitatea:cauze justificative- inlatur vinovatia: cauzede neimputabilitate

Are doua sectiuni:- cauze justificative: inlaturantijuridicitatea- cauze care excludvinovatia: inlaturimputabilitatea

Clasificari Cauze justificativegenerale: reglementate inpartea general,funcioneaz pe oriceinfractiuneCauze justificativespeciale: reglementate fiein partea special, fie inlegi penale speciale sifuncioneaz pentruinfractiunea sauinfractiuniile in raport de

care au fost reglementateCauze justificative legale:Se gsesc literal in legeCauze justificativeextralegale: sunt create dedoctrina

Cauze justificativegenerale: reglementate inpartea general,funcioneaz pe oriceinfractiuneCauze justificativespeciale: reglementate fiein partea special, fie in legipenale speciale sifuncioneaz pentruinfractiunea sauinfractiuniile in raport de

care au fost reglementateCauze justificative legale:legitima aprare, starea denecesitate, exercitarea unuidrept, inplinirea uneiobligaii, consimtamantulvictimeiCauze justificativeextralegale: aproapeinexistente;cutuma

Structura Element obiectivElement subiectiv- Trebuie intrunitecumulativ pentru a seretine cauza justificativ

Element obiectivElement subiectiv- Trebuie intrunitecumulative pentru a seretine cauza justificativ


27/44

Nu constituie infractiune fapta prevzut de legea penal dac exista vreo cauzajustificativ reglementat legal

Legitima aprare (art. 44, art. 19 NCP)Atac: Sa fie material - sa constea ntr-o aciune sau inactiune, indreptata in materialitatea ei

contra anumitei valori sociale (se analizeaz in funcie de valoarea protejat)- Poate fi constituita si prin omisiune, in msura in care creaza un pericol pentru

valoarea social ocrotit Sa fie direct - intre atacator si valoarea atacat sa nu existe obstacole care nu permit

lezarea in concret a valorii (se apreciaz in concreto) Sa fie imediat:

- Iminent: pe punctul de a se declana (declanarea sa constituie o certitudine, nu oeventualitate)

- In curs de desfurare (legitimeaz o aprare atta timp ct nu s-a epuizat)Amisibilitatea utiizarii anticipate a unor dispozitive sau mijloace de protecie, in cazul incare o persoana se tie amenintata, sau doar din motve de siguran:

- Sunt admisibile in msura in care aceste mijloce, dei instalate cu anticipatie, iproduc efectele in momentul lansrii atacului si dac respecta celelalte conditiiprevzute de art. 44

- Aceste mijloce nu sunt admisibile, in msura in care prezint un pericol imediatpentru activitatea curenta a persoanelor care nu au legtura cu atacul (ex.: gardulelectric este prea riscant pentru copii din zona) Sa fie injust (atacatorul sa fie o persoana) - lipsa autorizarii de ctre ordinea juridic.

Dac

atacul este autorizat de lege, acesta este just in msura in care r

mne in

limitele prevzute de lege Sa pun in preicol grav persoana sau drepturile celui atacat sau un interes obstesc

- Pe noul cod nu mai trebuie pericol grav, ci doar pericolAprare: Sa fie o fapta tipica (prevzut de legea penal). Poate fi savasita prin oricare dintre

formele de vinovie

Efectele Achitarea- Nici o sanctiune de drept penal nuse va putea aplica- Nu lsa loc pentru nici o

consecin in raport de rspundereajuridic in general- O fapta pentru care s-a reinut ocauza justificativ nu va puteaconstitui niciodat atacul de lalegitim aprare

Achitarea- Nici o sanctiune de drept penal nuse va putea aplica- Nu lsa loc pentru nici o consecin

in raport de rspunderea juridic ingeneral- Efectele opereaz in rem (pe fapta)rasfrangandu-se si asupraparticipantiilor- O fapta pentru care s-a reinut o

Codul penal Noul cod penal


28/44

Sa fie necesar pentru inlaturarea atacului (conteaz mpotriva cui se ndreapt).Aprarea trebuie sa se indrepte mpotriva agresorului (a persoanei nu si a bunurilor,cu exceptia cazului in care bunul este instrumentul de atac, ex.: cinele asmutit sprevictim)

Sa fie concomitenta

Sa vizeze atacatorul (sa fie ndreptat mpotriva atacatorului) Sa fie proporional cu atacul: fapta tipica de aprare sa prezinte o gravitatea maimica sau egal cu cea a atacului

- Prevzut express de noul cod- Se evalueaz in concreto- In cazul in care o persoana comite un act provocator mpotriva alteia, cu scopul de

a fi atacat, pentru a comite fapta prevzut de legea penal, la adapostul legitimeiaprri, se exclude incidena legitimei aprri doar in cazul in care actul provocatorconsta ntr-o fapt antijuridic

Legitima aprare prezumata:

Se prezumata ca e in legitima aprare persoana care comite aprarea pentru arespinge patrunderea fr drept a unei persoane ntr-o locuina, incapere etc. prinviolenta, viclenie, efracie sau orice alt asemenea mijloc (sau in timpul nopii in NCC)

- Prezumtie relativa - are ca efect rasturnarea sarcinii probei in sensul ca nupersoana care invoca legitim aprare trebuie sa probeze condiiile atacului si aprrii,ci parchetul trebuie sa probeze nendeplinirea acestora

- Prezumtia opereaz atta timp ct intrusul se afla in cas, cu condiia sa nu fi fostdezarmat sau pus in imposibilitatea de a face vreun ru

- In cazul in care intrusul se afla in spa iul protejat dar ncearc sa fuga pentru ascapa, dei prezumtia funcioneaz, nu mai exist efect justificativ, deoarece atacul numai este iminent

- Cerinta proportionalitatii se menineExcesuljustificat de legitimaprare:Este de asemenea n legitim aprare i acela care din cauza tulburrii sau temerii adepit limitele unei aprri proporionale cu gravitatea pericolului i cu mprejurrile ncare s-a produs atacul

- Pentru a fi in prezenta excesului justificat trebuie sa fie ndeplinite toate condi iileatacului si aprrii, mai puin proportionalitatea

- Nu se poate aplica excesul justificat, dac depirea s-a fcut cu intenie direct(cnd cel atacat a dorit sa produc urmri mai grave dect cele care ar fi fost cauzatede atac)

- Nu se poate aplica excesul justificat, cnd au fost utilizate mijloce de aprare

automata care au produs consecinte ce depesc limitele proportionalitatii

Starea de necesitate: (art. 45, art. 20 NCC)Stare depericol:

Iminent (imediat pe noul cod) - presupune ca pericolul trebuie sa fie pe punctul de aproduce urmarea vtmtoare pentru valoarea social protejat


29/44

Inevitabil - pericolul sa nu poat fi inlaturat altfel dect prin comiterea faptei prevzutede legea penal. Comiterea faptei sa fie singura soluie (unica alternativ) de a salvavaloarea social amenintata de pericol

- In cazul in care autorul dispune de mai multe posibilitati de a inlatur pericolulprintr-o fapta tipica, acesta trebuie sa aleag fapta mai puin grav

Pericolul sa nu fi fost creat in mod intenionat de cel care invoca starea de necesitate- In cazul in care pericolul se datoreaz culpei autorului, starea de necesitateproduce efecte limitate, in sensul ca justifica fapta intentionata, dar va rspunde pentruculpa in cazul in care fapte este incriminata (ex.: din culpa autorului izbucneste unincendiu, iar acesta ucide o persoana pentru a se salva, autorul rspunde pentruucidere din culpa; Autorul se angajeaz ntr-o depire unde nu avea vizibilitate si ca sese salveze intra pe trotuar si loveste un pieton, autorul rspunde pentru ucidere dinculp) Sa se indrepte contra vieii, integritatii corporale, sntii, unui bun important ori unui

interes obstescAciune de salvare:

Sa fie o fapta tipica (prevzut de legea penal) Sa fie comisa pentru a inlatura pericolul - pentru retinerea cauzei justificative estenecesar, pe lng intrunirea pe plan obiectiv a condiiilor strii de pericol siconstatarea unui element subiectiv, respectiv constientizarea pericolului de ctre celcare actioneaza (in cazul in care autorul inlatura pericolul, fr a avea cunotin deacest lucru, nu se poate retine starea de pericol)

Sa fie unica soluie (dac o persoana poate scapa prin fuga, comiterea faptei tipice nueste justificata)

- In msura in care aciunea nu era susceptibila de a inlatur pericolul, ci a fost doarcomisa in contextul acstuia, nu se poate vorbi de o stare de necesitate Sa fie concomitenta

Sa fie proporional (aciunea de salvare sa nu produc urmri vadit mai grave dectacelea pe care le-ar fi produs pericolul)- O limitare in materia proportionalitatii este data de principiul constitutional al

demnitaii umane (ex.: nu se poate recolta snge de la o persoana fr consimtamantulacesteia, pentru a salva o alta persoana) Nu poate fi invocata de persoanele care au provocat starea de pericol Nu poate fi invocata de persoanele care au o obligaie sa infrunte pericolul

Excesul in aciunea de salvare:Retinerea strii de necesitate este posibila si in cazul unor urmri mai grave in msurain care disproportia nu este vadit

- Retinerea strii de necesitate este posibila si in cazul unor urmri vadit mai grave,in msura in care autorul nu si-a dat seama de acest lucru (nu mai este cauza

justificativ, ci o cauza care inlatura vinovia si produce efecte doar cu privire lapersoana care nu si-a dat seama de depirea vdit a proportiei)

- In cazul in care autorul si-a dat seama de faptul ca ac iunea produce urmri vaditmai grave dect pericolul, se poate retine doar o circumstanta atenunt


30/44

Cauze justificative extralegale (nu sunt reglementate de cod):1. Exercitarea unui drept si ndeplinirea unei obligaii

- Perspectiva exercitarii unui drept si ndeplinirea unei obligaii- Perspectiva ordinului sau comanda autoritatii legitime:

- Ordinul legii: atunci cnd savarsirea faptei tipice este impus de catre lege(subiectul este obligat la savarsirea faptei); Nesupunerea poate fi sanctionata

- Autorizarea legii: legea ii confer subiectului dreptul de a comite fapta tipica(poate sau nu sa comita fapta tipica)

- Comanda autoritatii legitime: presupune ca savarsirea faptei tipice este impusprintr-un ordin al autoritatii (subiectul este obligat sa comita fapta tipica). In primul caz

obligaia decurge din lege, aici dispoziia decurge din comanda autoritatii. Nesupunereapoate fi sanctionata.Condiii de valabilitate: Ordinul trebuie sa provina de la o persoana sau instituie care exercita autoritatea de

stat Ordinul sa fi dat cu respectarea formei impuse de lege Ordinul sa nu fie vdit ilegalTeoria baionetelor disciplinate: subordonatul este obligat intotdeauna sa execute ordinuliar dac refuza sa-l execute se face vinovat de insubordonare, in schimb dac executaordinul este ntotdeauna aparat de rspundere prin efectul cauzei justificative (nu semai aplica)

Teoria baionetelor inteligente: subordonatul trebuie sa verifice ntotdeauna legalitateaordinului si trebuie sa refuze executarea oridecateori apreciaz ca ordinul este ilegal.Subordonatul nu rspunde pentru insubordonare dac a refuzat executarea unui ordinilegal, in schimb rspunde dac executa ordinul, dei si-a data seama ca acesta esteilegal. Cel care a dat ordinul rspunde (nu se mai aplica)Teoria a ilegalitatii vadite: executarea ordinului constituie o cauza justificativ att insituaia in care ordinul este legal ct si in situaia in care este ilegal, insa nu si atuncicnd este vdit ilegal. Ordinul vdit ilegal este acela care nu are nici mcar aparenta de

Legitima aprare Stare de necesitate

Sursa Aciuni umane Actiuni umane, animale,fenomen natural, energiemecanica

Consecinte Autorul atacului Ter, autorul strii de pericol

Alternative Proporional Proporional si unicaalternativa

Rspunderea Nimic Rspundere civildelictuala

Probatiune Prezumtia Nu este prezumtie


31/44

lagalitate. Dac executa un ordin vdit ilegal, rspunde si persoana care a executatordinul si cel care l-a dat. Dac ordinul este doar ilegal, rspunde doar cel care l-a dat.(pe noul cod penal devine clauza legal sub denumirea "exercitarea unui drept sindeplinirea unei obligaii")2. Consimtamantul victimei: presupune inlaturarea antijuridicitatii faptei atunci cnd

savarsirea faptei tipice a fost consimtita de subiectul pasiv- Consimtamantul poate sa apar si ca element de tipicitate, atunci cnd norma deincriminare face referire express la elCondiii de valabilitate: Trebuie sa fie valabil exprimat (nu conteaz capacitatea, in msura in care si-a dat

seama de aciune) Consimtamantul sa fie actual (acesta sa se mentina din momentul in care a fost

exprimat, pana la finalizarea actului de executare) Sa fie determinat (trebuie sa priveasc o fapta determinat si consecintele acesteia s

fie determinate) Sa provina de la titularul valorii sociale ocrotite

Sa priveasc o valoare social de care titularul sa poat dispune Principiul demnitaii umaneNu se poate consimti cu privire la dreptul la viaa (indiferent de forma de vinovatie)(in noul cod devine clauza justificativ legal, art. 22 "consimtamantul persoaneivatamate")

SEMINAR:Inculpatul, ofer profesionist a lovit din neatientie doi copii pe o trecere de pietoni. Acobort sa constate starea acestora cnd a observat un grup numeros de persone,inarmate cu topoare, lanturi, bte ce se apropiau alergnd, insultatnd si amenintand.Speriat inculpatul s-a urcat in maina si a demarat, conducand aproximativ 40 de km

pana in localitatea de domiciliu. Trimis in judecat printre altele pentru svrireainfractiunii de parasire a locului accidentului, inculpatul invoca legitima aprare

VinoviaApare ca un repro la adresa faptuitorului care a neles sa ncalce ordinea juridic, deiar fi putut sa adopte o conduita conforma cu aceastaPresupune existena a trei premise fundamentale:

Responsabilitate: capacitatea persoanei de a-i da seama de aciunile sauinactiunile sale, de urmarile acestora si de a fi stapn pe aceste aciuni sau inactiuni

- Responsabilitatea lipseste atunci cnd persoana nu a ajuns la gradul de a-i da

seama de aciunile saleCauze care exclud responsabilitatea:- Minoritatea - minorul care nu a mplinit vrastra de 14 ani prezumat ca nu are

discernamant (prezumtie absoluta); si minorul intre 14-16 ani este prezumat a nu aveadiscermamant (prezumtie relativa); minorul care a mplinit varstra de 16 ani esteprezumat ca are discermamant (prezumtie absolut)

- Iresponsabilitatea - presupune c persoana datorit unei alienatii mintale, nupoate sa-si dea seama de aciunile sau inactiunile sale, sau nu i poate controla aceste


32/44

aciuni (dac o persoana este atacat de o persoana iresponsabila, este legitimaprare (pentru ca inlatur imputabilitatea), nu este stare de necesitate

- Cnd alienatia mintala este temporara, trebuie constatat pentru fiecareinfractiune in parte dac starea de Iresponsabilitate a fost prezenta la momentulcomiterii ei

- Beia - betia trebuie sa fie involuntara completa (pe noul cod penal se numeteintoxicatie)- Trebuie sa existe la momentul comiterii infraciunii, iar in cazul infractiunilor

cu durata de consumare sa se menin pe toat durata actiunii- Actio libera in cauza - situaia in care la momentul comiterii actiunii autorul nu era

responsabil, dar la un moment anterior, cnd era responsabil a provocat in modintenionat sau din culpa cauza viitoarei sale iresponsabilitati (ex.: o persoana ajungevoluntar ntr-o stare de betie completa si comite o infractiune). Autorul este responsabilpentru fapta comisa

Iresponsabilitatea Beie

Art. 48 CP Art. 49CP

Cauza Alienatie mintal (afectiunepsihic); somn, hipnoz

Intoxicatie cu alcol/stupefiante/medicamente

Durata Permanent (afectiunepsihic) sau temporar(stare de somn)

Temporar

Modul in care intervin Din natere sau survenitpe parcurs

Survenit


33/44

Cunoasterea antijuridicitatii faptei:- Cauze care inaltura cunoasterea antijuridicitatii:

Eroarea - desemneaza necunoasterea, sau cunoaterea greit a unui element alinfractiunii Eroarea vincibil (culpabil): atunci cnd eroarea ar fi putut fi evitat, dac autorul ar fi

acionat cu diligena necesar. Exclude existena intentiei, insa lsa sa subziste culpa(in msura in care fapta este incriminat si in aceast modialitate)

Eroarea invincibil: atunci cnd eroarea nu ar fi putut fi evitat cu toat diligenaautorului. Este excllusa att intenia ct si culpa (autorul nu este tras la rspundere)

1. Eroare de fapt:necunoasterea sau cunoaterea greit poarta asupra unor date alerealitatii

- Invincibila: exonereaza complet de rspundere- Culpabila: rspunde pentru culp, in cazul in care infractiunea este

incriminat si in aceasta modalitate In cazul in care eroarea poarta asupra unei circumstante agravante, circumstanta nuse va retine in sarcina inculpatului

- In cazul infractiunii intentionate: circumstanta agravanta esteinlaturata indiferent dac eroarea este invincibila sau culpabila

- In cazul infractiunii din culp: circumstanta agravanta este inlaturatain msura in care eroarea este invincibila In cazul in care autorul crede eronat ca se afla in prezenta unei circumstante

atenuante, aceasta va fi reinut in favoarea sa chiar dac in realitate nu erau intrunitecondiiile incidentei ei

1. Eroarea asupra obiectului actiunii (error in objecto, error in persona): exist atunci

cnd obiectul material al infractiunii este distinct de cel pe care si-l reprezentaseautorul. Eroarea are caracter irelevant, ntruct legea protejeaz in mod egalobiectele juridice indiferent de titular sau identitate.

2. Eroare asupra cursului cauzal (aberratio causae): exista atunci cnd rezultatulactiunii a fost cel prevazut de autor dar s-a produs in alt mod dect a prevazutacesta

- Risc deviat: deviere totala a cursului cauzal (ex.: autorul aplica victimei maimulte lovituri de cuit, transportat la spital victima decedeaz ntr-un incendiu izbucnit

Efecte Cauza de inlaturare avinoviei

- Inlatur vinovia (involuntara sicompleta)- Circumstanta atenuant(involuntara si incomplet)- Circumstanta agravanta (sefolosete de betie ca sa poatcomite fapta)- Element constitutiv al infractiunii(conducere pe drumurile publice instare de ebrietate)

Iresponsabilitatea Beie


34/44

in spital - autorul va rspunde doar pentru tentativa de omor, nu in considerarea erorii,ci datorit lipsei raportului cauzal)

- Risc neesential: eroarea nu porduce nici un fel de efect (ex.: victima rnit inurma unei tentative de omor, decedeaz cteva saptamni mai tarziu datoritcomplicatiilor survenite in urma leziunilor - autorul rspunde pentru omor, eroarea fiind

neesenial)- Dolus generalis: cazul in care autorul convins ca rezultatul s-a produs deja,savarseste o a doua aciune, care produce de fapt rezultatul dorit (ex.: autorulstranguleaza victima, apoi fiind convins ca aceasta a decedat, ii arunca corpul in apapentru a ascunde cadavrul. In realitate insa, victima nu era decedata in momentularuncrii in apa si moare inecat - se retine in sarcina inculpatului o tentativa de omor,in concurs real cu o ucidere din culpa)

- In cazul in care cea de a doua ac iune este comisa pentru a asiguracertitudinea producerii rezultatului, nu mai este dolus generalis (ex.: dup strangulareavictimei, autorul o arunca in apa, nu pentru a-si ascunde fapta ci pentru a evita oriceansa de supravietuire a victimei - se retine o singura infractiune intentionata)

3. Aberratio ictus: exista in cazul de deviere a loviturii, cnd rezultatul se produceasupra altei persoane sau a altui obiect dect cel dorit de autor, dar de aceeai naturacu acesta

- Eroarea nu intervine in momentul formrii voinei, caz de error in persona, ciin momentul realizarii actiunii (ex.: A dorind sa l ucid pe B, inteste greit si l omoarpe C - autorul va rspunde de o tentativ de omor pentru B si ucidere din culp pentruC)

- Nu exista aberratio ictus in cazul in care autorul actioneaz cu inteniedirecta asupra victimei vizate si cu intenie eventuala asupra victimei efectiv lezate

- In cazul in care identificarea victimei se face doar prin presupusa eipozitionare ntr-un anumit loc si la un anumit moment se retine aberratio ictus nu error

in persona (ex.: autorul trimite victimei un colet cu bomb, insa coletul nu este deschisde victim ci de o rud, care decedeaz)- Exista situaii in care error in persona si aberratio ictus pot coexista: in cazul

in care autorul confunda victima cu o alta persoana - in acest caz se aplica aberratioictus (tentativa la persoana vizat si culpa cu privire la victim)4. Aberratio delicti: ipoteza producerii unui alt rezultat dect cel aflat in reprezentareaagentului, rezultat care ndeplinete condiiile unei alte norme de incriminare dect ceaoperant in raport cu rezultatul dorit (ex.: autorul ncearc sa ucid o persoana cu unfoc de arma si din cauza manevrarii defectuoase, victima nu este rnit dar glontulloveste o conducta de gaze care explodeaz)

- Se va retine un concurs de infraciuni intre tentativa la fapta prevzut si

fapta din culpa efectiv comisa (existena concursului este conditionata att deincriminarea tentativei ct si de incriminarea faptei comise din culpa)5. Eroarea asupra mijloacelor folosite pentru comiterea faptei: este de regula o eroareneesenial, deoarece este indiferent prin ce mijloace se produce urmareaTotui este esential in doua situaii:

- Atunci cnd mijloacele folosite constituie un element al continutului de bazasau agravant al infractiunii (ex.: cnd autorul nu tie ca mijlocul ales pentru a-si distruge


35/44

bunul propriu reprezint pericol public - eroarea va fi esential, fapta nu va constituiinfractiune)

- Atunci cnd mijloacele, prin natura lor, nu erau susceptibile in abstracto salezeze valoarea social protejat (ex.: autorul ncearc sa ucid victima prin farmecesau prin stropire cu apa sfiinit - eroarea va fi esential, fapta nu va constitui

infractiune)6. Eroarea asupra cauzelor justificative: ipoteza in care autorul crede eronat caactioneaza in prezenta unei cauze justificative, dei in realitate, condiiile nu eraundeplinite

- Va exista o cauza justificativ putativ care produce aceeleasi efecte juridice casi o cauza justificativ reala

- Eroarea trebuie sa poarte fie asupra unui element al situaiei de fapt (autorulera convins ca atacul se afla in curs de desfurare, dei in realitate incetase), fieasupra unei norme extrapenale (credea ca potrivit legii transplantului de organe, estevalabil si suficient consimtamantul partilor). In schimb daca eroarea poarta asupra uneinorme penale referitoare la cauzele justificative (autorul crede ca provocarea este o

cauza justificativ), ea nu produce nici un fel de efect- Daca eroarea este invincibil, autorul va fi exonerat. Daca eroarea esteculpabila, autorul nu va rspunde pentru fapta intentionata, dar va rspunde pentrufapta comisa din culpa, daca ea este incriminata si in acest fel (ex.: autorul esteameninat cu o arma din plastic si el riposteaza cu o arma reala. Daca autorul putea sa-si dea seama ca atacul nu era real el va rspunde pentru ucidere din culp)

2. Eroare de drept:necunoasterea sau cunoaterea greit poarta asupra unei normejuridice

- Codul penal actual: poate fi invocata doar cu privire la o norma extrapenal- Ca sa poat fii invocata trebuie intrunite doua condiii:

- Autorul sa nu cunoasc norma extrapenal in cauza- Autorul sa nu cunoasc nici din alte surse situaia reglementata denorma respectiva

Dup noul cod penal: Abandoneaza clasificarea intre eroarea de fapt si eroarea de drept, in favoarea unei

clasificari mai noi care se leag de traseele infractiunii, care distinge intre eroareasupra tipicitatii sau asupra elementelor constitutive si eroare asupra antijuridicitatiisau asupra caracterului ilicit

- Eroarea asupra tipicitatii (elementelor constitutive): i produce efectele cuprivire la vinovie ca subelement al laturii subiective, nu cu privire la vinovia ca

element principal al infractiunii. Inlaturntotdeauna intenia. Daceste invincibila (nuse datoreazculpei faptuitorului), inlatursi culpa. Daceroarea este culpabila, eainlatur intenia, dar lsa sa subzite rspunderea pentru fapta din culpa.

- Eroare de fapt (farmacistul ncurc substantele si persoana ii servetesubstana victimei care decedeaz - nici intenie, nici culp)

- Eroare de drept (furt in cazul in care predarea bunului este amnat princontract)


36/44

- Eroare asupra antijuridicitatii (caracterului ilicit): produce efecte asupravinoviei ca trasatura general ("imputabilitate" pe NCC), nu asupra vinoviei casubelement al laturii subiective. Daceste invincibil, inlaturvinovia ca trasaturageneralsi nu mai exista infractiune. Dacnu este invincibila ea nuproduce nici unefect.

- Eroare de fapt (o persoana crede ca actioneaza in prezenta unei cauzejustificative, care in realitate nu exista, sau nu intrunea toate elementele antijuridicitatii)- Eroare de drept: pe noul cod poate sa fie si asupra unei norme penale:

1. Situaia in care norma are o probleme de accesibilitate (ex.: OUG pentrufapte comise imediat dup intrare in vigoare)

2. Situaia in care eroarea este provocat chiar de ctre o autoritate publicaresponsabila de aplicarea normei in cauza (nu funcioneaz in cazul avocatului)

Exigibilitate: presupune posibilitatea de a se conforma exigentelor ordinii juridice- Cauze care inatura exigibilitatea:

- Constrangerea fizica - sa fie irezistibila (sa nu se poat opune)- Constrangerea moral - pericolul cu care este amenintata persoana sa fie grav,

iminent, inevitabil si injust- Cazul fortuit - presupune o imposibilitatea obiectiva/general a prevedea

urmarea (nici o persoana nu ar fi putut sa prevad int

drept penal general1

Documents