Drept penal al afacerilor-note de curs-

Lect. univ. dr. Măgureanu Alexandru Florin

Bibliografie:

I. Legislaţie

-Constituţia României.

- Noul Cod penal român

- Legea 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

- Legea nr. 31/1990 a societăţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 241/ 2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările

ulterioare;

- Legea nr. 656/ 2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism;- Legea nr. 86/ 2006 privind Codul vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare;- Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare;- Legea nr. 78/ 2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificările şi completările ulterioare;-Legea nr. 161/ 2003privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitatilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea coruptiei, cu modificările şi completările ulterioare.-Alte acte normative prezentate la cursII. Doctrină

1. A. Boroi, M. Gorunescu, I. A. Barbu – Dreptul penal al afacerilor, Editura CH Beck, Bucureşti, 20112. S. Corlăţeanu - Dreptul penal al afacerilor, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2011 .3. Alexandru Boroi, Ion Rusu, Noua lege privind evaziunea fiscală, în Dreptul nr.4/2006.4. Valerică Dabu, Ana Maria Gusanu, Noua lege privind evaziunea fiscală, în Revista de Drept Penal

nr.3/2006. 5. Vasile Dobrinoiu, I. Pascu, Mihail Hotca, Ioan Chiş şi alţii Noul Cod penal comentat, Partea specială, Universul Juridic, Bucureşti 2014 6. Vasile Dobrinoiu, Norel Neagu, Drept penal partea specială conform NCP, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2011

ANEXĂConţinutul legal al infracţiunilor pentru examen

(nu este modificat faţă de materialele pe care le-aţi primit)

I. Legea nr. 31/1990 a societăţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

1. Infracţiunea de inducere ȋn eroare a publiculuiArt. 271, lit a) Se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentatul legal al societatii care: prezinta rea-credinta, in prospectele, rapoartele si comunicarile adresate publicului, date neadevarate asupra constituirii societatii ori asupra conditiilor economice sau juridice ale acesteia ori ascunde, cu rea-credinta, in tot sau in parte asemenea date;2. Infracţiunea de inducere ȋn eroare a acţionarilorArt. 271, lit. B)– Se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentatul legal al societatii care: prezinta, cu rea-credinta, actionarilor/asociatilor o situatie financiara inexacta sau cu date inexacte asupra conditiilor economice sau juridice ale societatii, in vederea ascunderii situatiei reale;

3. Infracţiunea de obstrucţionare a activităţii experţilorArt. 271, lit. C) Se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentatul legal al societatii care: refuza sa puna la dispozitia expertilor, in cazurile si in conditiile prevazute la art. 26 si 38, documentele necesare sau ii impiedica, cu rea-credinta, sa indeplineasca insarcinarile primite."Conform art. 26 şi 38 dacă există aporturi în natură, avanataje rezervate oricărei persoane care a participat la constituirea societăţii sau la tranzacţii, judecătorul-delegat va numi unul sau mai mulţi experţi, pentru a evalua aceste aporturi. Raportul experţilor va fi pus la dispoziţia subscriitorilor sau (conform art. 38) va fi publicat în M.Of.4. Infracţiunea de tranzacţionare frauduloasă a acţiunilorArt. 272, lit. a) –constă ȋn fapta fondatorului, administratorului, directorului sau reprezentantului legal al societăţii care dobândeşte, ȋn contul societăţii, acţiuni ale altor societăţi la un preţ pe care ȋl ştie vădit superior valorii lor efective sau vinde, pe seama societăţii, acţiuni pe care aceasta le deţine, la preţuri despre care are cunoştinţă că sunt vădit inferioare valorii lor efective, ȋn scopul obţinerii, pentru el sau pentru alte persoane a unui folos ȋn paguba societăţii.5Infracţiunea de folosire cu rea credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii comercialeb) foloseste, cu rea-credinta, bunuri sau creditul de care se bucura societatea, intr-un scop contrar intereselor acesteia sau in folosul lui propriu ori pentru a favoriza o alta societate in care are interese

direct sau indirect; 6. Infracţiunea de obţinere a unui credit ȋn mod ilicit

Art. 272, Se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani ori cu amenda fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societatii care: c) se imprumuta, sub orice forma, direct sau printr-o persoana interpusa, de la societatea pe care o administreaza, de la o societate controlata de aceasta ori de la o societate care controleaza societatea pe care el o administreaza, suma imprumutata fiind superioara limitei prevazute la art. 144^4 alin. (3) lit. a), sau face ca una dintre aceste societati sa ii acorde vreo garantie pentru datorii proprii; Cauză justificativă specială:

(3) Nu constituie infractiune fapa prevazuta la alin. (1) lit. c), daca este savarsita de catre o societate comerciala ce are calitatea de fondaror, iar imprumutul este realizat de la una dintre societatile controlate ori care o controleaza pe aceasta, direct sau indirect."

Art. 144 indice 4 –este interzisă creditarea de către societate a administratorilor prin intermediul unor operaţiuni precum: acordarea de ȋmprumuturi, acordarea de avantaje financiare, garantarea directă sau indirectă a ȋmprumuturilor acordate administratorilor –prevederile sunt aplicabile si operaţiunilor ȋn care sunt interesaţi soţul sau soţia, rudele sau afinii până la gradul al IV-lea inclusiv ai administratorului, de asemenea dacă operaţiunea priveşte o societate civilă sau comercială la care una din persoanele menţionate anterior este administrator sau deţine o cotă de cel puţin 20% din valoarea capitalului social subscris. –prevederile nu se aplică operaţiunilor cu o valoare cumulată inferioara sumei de 5k Euro şi b)in cazul in care operatiunea este incheiata de societate in conditiile exercitarii curente a activitatii sale, iar clauzele operatiunii nu sunt mai favorabile persoanelor prevazute la alin. (1) si (2) decat cele pe care, in mod obisnuit, societatea le practica fata de terte persoane

7. Infracţiunea de influenţare frauduloasă a cotaţiei acţiunilor sau obligaţiunilor societăţii comerciale

272 indice 1 lit. Se pedepseste cu inchisoare d ela un an la 5 ani fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societatii care: a) raspandeste stiri false sau intrebuinteaza alte mijloace frauduloase care au ca efect marirea ori scaderea valorii actiunilor sau a obligatiunilor societatii ori a altor titluri ce ii apartin, in scopul obtinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui folos in pabuga societatii; b) incaseaza sau plateste dividende, sub orice forma, din profituri fictive ori care nu puteau fi distribuite, in lipsa situatiei financiare anuale sau contrar celor rezultate din aceasta." 8. Infr de trecere a acţiunilor sau obligaţiunilor sale pe numele altor persoane, ȋn scopul formării unei majorităţi ȋn Adunarea Generală, ȋn detrimentul altor acţionari sau deţinători de obligaţii Art. 279 (1) Se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani ori cu amenda actionarul sau detinatorul de obligatiuni care: a) trece actiunile sau obligatiunile sale pe numele altor persoane, in scopul formarii unei majoritati in adunarea generala, in detrimentul altor actionari ori detinatori de obligatiuni;

9. Infr de votare ȋn Adunarea generală ȋn situaţia prevăz la art 279 alin 1 ca proprietar de acţiuni sau oblig care ȋn realitate nu ii aparţin

b) voteaza in adunari generale, in situatia prevazuta la lit. a), ca proprietari de actiuni sau de obligatiuni care in realitate nu ii apartin;

10. Infracţiunea de asumare a obligaţiei de a vota ȋntr-un anumit sens ȋn AGA sau de a nu participa la vot ȋn schimbul unui avantaj material ȋn cazurile nepermise de lege

c) in schimbul unui folos material necuvenit, se obliga sa voteze intr-un anumit sens in adunarea generala sau sa nu ia parte la vot.

11.(2) Determinarea unui actionar sau a unui detinator de obligatiuni ca, in schimbul unui folos

material necuvenit, sa voteze intr-un anumit sens in adunarile generale ori sa nu ia parte la vot se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda."

12. Art. 280^1Transmiterea fictiva a partilor sociale ori a actiunilor detinute intr-o societate comerciala, in scopul

savarsirii unei infractiuni sau al sustragerii de la urmarirea penala ori in scopul ingreunarii acesteia, se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani."

Ob. Jur. Rel soc cu privire la desfăsurarea normala a activităţii comerciale, înfăptuirea justiţiei 13. Articolul 280^3 va avea urmatorul cuprins:

"Art. 280^3Folosirea, cu stiinta, a actelor unei societati radiate, in scopul producerii de consecinte juridice,

constitutie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda."

II. EVAZIUNE FISCALA

1. Infracţiunea prevăzută de art. 3 din Legea 241/2005Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani fapta

contribuabilului care nu reface, cu intenție sau din culpă, documentele de evidență contabilă distruse, în termenul înscris în documentele de control.”

2. Infracţiunea prevăzută de art. 4Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 6 ani refuzul

nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale și bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somație.”

3. Infracţiunea prevăzută la art.5 Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 6 ani împiedicarea, sub

orice formă, a organelor competente de a intra, în condițiile prevăzute de lege, în sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuării verificărilor financiare, fiscale sau vamale.”

4. Infracţiunea prevăzută la la art. 7, alin 1

Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani si interzicerea unor drepturi detinerea sau punerea in circulatie, fara drept, a timbrelor, banderolelor ori formularelor tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim special.

(Ex. factură, factură fiscală şi aviz de ȋnsoţire a mărfii -Avizul de însoţire a mărfii este un document financiar-contabil cu o utilizare complexă, care, contrar denumirii, nu se limitează la însoţirea mărfurilor în cadrul operaţiunilor de vânzare, ci include, în anumite situaţii, şi însoţirea bunurilor expediate în diverse alte scopuri, pe timpul transportului acestora.)

5. Infr de la art. 7, alin. 2Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor

drepturi tiparirea, folosirea, detinerea sau punerea in circulatie, cu stiinta, de timbre, banderole ori formulare tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim special, falsificate.

Infr de la art. 9, 1) Constituie infractiuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 ani la 8

ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte savarsite in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale:

a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;b) omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente

legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; c) evidentierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au

la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive; d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat

ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor; e) executarea de evidente contabile duble, folosindu-se inscrisuri sau alte mijloace de

stocare a datelor; f) sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin

nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;

g) substituirea, degradarea sau instrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala si ale Codului de procedura penala.

„(2) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s‐a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani.

(3) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s‐a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 7 ani.”

Cauze de nepedepsire şi reducere a pedepselorArt. 10(1) Dacă prejudiciul este acoperit integral pană la primul termen de judecată, limitele

pedepsei se reduc la jumătate. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de

pana la 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se aplica o sanctiune administrativa, care se inregistreaza in cazierul judiciar. (2) Dispozitiile prevazute la alin. (1) nu se aplica daca faptuitorul a mai savarsit o infractiune prevazuta de prezenta lege intr-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1).

Art. 11In cazul in care s-a savarsit o infractiune prevazuta de prezenta lege, luarea masurilor

asiguratorii este obligatorie. Art. 12Nu pot fi fondatori, administratori, directori sau reprezentanti legali ai societatii

comerciale, iar daca au fost alese, sunt decazute din drepturi, persoanele care au fost condamnate pentru infractiunile prevazute de prezenta lege.

III. L. nr. 656/2002 spălarea banilor1. Infracţiunea de spălare a banilor –art. 29 (1) Constituie infractiunea de spalare a banilor si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10

ani:Prima –lit. a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscand ca provin din savarsirea de

infractiuni, in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestor bunuri ori in scopul de a ajuta persoana care a savarsit infractiunea din care provin bunurile sa se sustraga de la urmarire, judecata sau executarea pedepsei;

A doua variantă lit. b – ascunderea ori disimularea adevaratei naturi a provenientei, a situarii, a dispozitiei, a circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscand ca bunurile provin din savarsirea de infractiuni;

A treia variantă lit.c– dobandirea, detinerea sau folosirea de bunuri, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni

(2) Tentativa se pedepseşte. (3) Dacă fapta a fost săvârşită de o persoană juridică, pe lângă pedeapsa amenzii, instanţa

aplică, după caz, una sau mai multe dintre pedepsele complementare prevăzute la art. 136 alin. (3) lit. a)-c) din Codul penal.

(4) Cunoaşterea provenienţei bunurilor sau scopul urmărit poate fi dedusă/dedus din circumstanţele faptice obiective. (5) Dispoziţiile alin. (1)-(4) se aplică indiferent dacă infracţiunea din care provine bunul a fost comisă pe teritoriul României sau în străinătate.

2. Infracţiunea prevăzută de art. 31 din L. 656/2002(1) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 25 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu

închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. (2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de

la 3 luni la 2 ani sau amenda.

IV. Infracţiuni privind regimul bancar1. Infr. prevăzută la art. 410 din OUG 99/2006

Desfăşurarea de activităţi interzise potrivit art. 5 de către o persoană, pe cont propriu sau pe contul unei entităţi care nu este instituţie de credit constituie infracţiune şi se pedespeşte cu ȋnchisoare de la 2 la 7 ani

Art. 5 –Se interzice oricărei persoane fizice, juridice sau entitate fără personalitate juridică, ce nu este instituţie de credit, să se angajeze ȋntr-o activitate de atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public ori ȋntr-o activitate de atragere şi/sau gestionare de sume de bani provenite din contribuţiile membrilor unor grupuri de persoane constituite ȋn vederea acumulării de fonduri colective şi acordării de credite/ȋmprumuturi din fondurile astfel acumulate pentru achizţionarea de bunuri şi/sau servicii de către membrii acestora

2. Infr prevăzută la art. 411 din OUG 99/2006Utilizarea neautorizată de catre o persoană a unei denumiri specifice unei instituţii de

credit, cu ȋncălcarea dispoziţiilor art. 6, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu ȋnchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Potrivit art. 6 se interzice oricărei persoane, alta decât o instituţie de credit autorizată, să utilizeze denumirea de bancă sau organizaţie cooperatistă de credit, cooperativă de credit, casă centrală a cooperativelor de credit, bancă cooperatistă, bancă centrală cooperatistă, bancă ipotecară, bancă de credit ipotecar

3. Infr prevăzută de art. 84 din Legea nr. 59/1934Cecul este un titlu de plată sau de credit prin care o persoană, numită trăgător, dă ordin

necondiţionat unei bănci să plătească la vedere o sumă de bani determinată. Beneficiarul plăţii poate fi purtătorul cecului sau un beneficiar determinat. În realitate cecul are numai funcţia de instrument de plată, fiind lipsit de funcţia de instrument de credit. Cecul –instrument de plată de transfer debit –decontarea este cerută de beneficiar, utilizat de titluarii de conturi bancare cu disponibilităţi ȋn aceste conturi. Cecul pune ȋn legătură trei persoane-trăgătorul, trasul şi beneficiarul.

Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni pana la un an sau cu amenda, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava, savarsirea uneia dintre urmatoarele fapte:

1. emiterea unui cec fara a fi avut autorizarea trasului;

2. emiterea unui cec fara a avea la tras disponibil suficient sau dispunerea in tot ori in parte de disonibilul avut mai inainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare; (fără acoperire)

3. emiterea unui cec cu data falsa sau caruia ii lipseste unul dintre urmatoarele elemente esentiale: a) denumirea de cec;

b) suma de bani ce trebuie platita; c)numele trasului; d) data emiterii cecului; e) semnatura prevazuta la art. 11; Orice semnătură a unui cec trebuie să cuprindă numele

şi prenumele sau firma celui care se obligă. Este totuşi valabilă semnătura în care prenumele este prescurtat sau arătat numai prin iniţiale.

4. emiterea unui cec cu incalcarea prevederilor art. 6 alin. 3."

V. Infracțiuni prevăzute de Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României1. Infracțiunea de contrabandă simplă (art. 270 C. vamal)(1) Introducerea în sau scoaterea din ţară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor,

prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, constituie infracţiunea de contrabandă şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Constituie, de asemenea, infracţiune de contrabandă şi se pedepseşte potrivit alin. (1):a) introducerea în sau scoaterea din ţară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin

sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor şi mai mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;

b) introducerea în sau scoaterea din ţară, de două ori în decursul unui an, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mică de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor şi mai mică de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;

c) înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal..(3) Sunt asimilate infracţiunii de contrabandă şi se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea,

deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia.

Infracţiunea are și o variantă agravantă care se caracterizează prin săvârșirea faptei de către una sau mai multe persoane înarmate ori de două sau mai multe persoane împreună (art. 274 Cod vamal) pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi

2.Infr. de contrabandă calificată -271 C vamalIntroducerea în sau scoaterea din ţară, fără drept, de arme, muniţii, materiale explozibile,

droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanţe radioactive, substanţe toxice, deşeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase constituie infracţiunea de contrabandă calificată şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai mare.

3. Infracțiunea de folosire de acte nereale la autoritățile vamaleArt. 272 C vamal – Folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport

sau comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri ori la alte cantităţi de mărfuri sau bunuri decât cele prezentate în vamă constituie infracţiunea de folosire de acte nereale şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

4. Infracțiunea de folosire de acte falsificateArt. 273 din Legea 86/2002 - Folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de

transport sau comerciale falsificate constituie infracţiunea de folosire de acte falsificate şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

VI. Infracţiuni cu privire la piaţa de capital Legea 297/ 20041. Infracţiunea prevăzută de art. 279

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi:

a) prezentarea cu intenţie de către administratorul, directorul sau directorul executiv al societăţii către acţionari de situaţii financiare inexacte ori de informaţii nereale privind condiţiile economice ale societăţii;

b) săvârşirea faptelor prevăzute la art. 245-248; c) accesarea cu intenţie de către persoane neautorizate a sistemelor electronice de

tranzacţionare, de depozitare sau de compensare-decontare.2. Infr. prevăz de art. 279 şi art 245Art. 245(1) Se interzice oricărei persoane care deţine informaţii privilegiate să utilizeze

respectivele informaţii pentru dobândirea sau înstrăinarea ori pentru intenţia de dobândire sau înstrăinare, pe cont propriu sau pe contul unei terţe persoane, direct ori indirect, de instrumente financiare la care aceste informaţii se referă. (2) Prevederile alin. (1) se aplică oricărei persoane care deţine informaţii privilegiate: a) în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie sau al structurilor manageriale sau de supraveghere ale emitentului; b) ca urmare a deţinerilor acesteia la capitalul social al emitentului; c) prin exercitarea funcţiei, profesiei sau a sarcinilor de serviciu; d) în mod ilegal sau fraudulos, urmare a activităţilor infracţionale. (3) În condiţiile în care persoana menţionată la alin. (1) este persoană juridică, interdicţia se va aplica şi persoanei fizice care a luat parte la decizia de executare a tranzacţiei pe contul respectivei persoane juridice. (4) Prevederile alin. (1) - (3) nu se vor aplica tranzacţiilor efectuate, în condiţiile în care persoana angajată în astfel de tranzacţii avea o obligaţie contractuală de a dobândi sau înstrăina instrumente financiare, iar acest contract a fost încheiat înainte ca persoana respectivă să deţină informaţii privilegiate.  

3. Infracţiunea prevăzută de art. 279 şi art. 248Articolul 248Este interzis oricărei persoane fizice sau juridice să se angajeze în activităţi de manipulare

a pieţei.-ȋncălcarea cu intenţie a prevederilor art. 248: este interzis oricărei persoane fizice sau

juridice să se angajeze ȋn activităţi de manipulare a pieţei.V. Corupţie (L. 78/2000 şi C. pen.)1. Cumpărarea de influenţă 292 C. pen.Varianta tip:(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul,

direct ori indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Cauză de nepedepsire:(2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire

penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.

(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, dacă au fost date după denunţul prevăzut în alin. (2).

(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscării, iar dacă acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

2. Infracţiuni asimilate infr de corupţie2.1. Infr prevăzută de art. 10 L 78/2000Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor

drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:

a) stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate, faţă de valoarea comercială reală, a bunurilor aparţinând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, comisă în cadrul acţiunii de privatizare ori de executare silită, de reorganizare sau lichidare judiciară ori cu ocazia unei operaţiuni comerciale, ori a bunurilor aparţinând autorităţii publice sau instituţiilor publice, în cadrul unei acţiuni de vânzare a acestora sau de executare silită, săvârşită de cei care au atribuţii de conducere, de administrare, de gestionare, de executare silită, de reorganizare ori lichidare judiciară;

b) acordarea de subvenţii cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform legii, a respectării destinaţiei subvenţiilor;

c) utilizarea subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, precum şi utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice.

2.2 Infracţiunea prevăzută la art. 11 Legea 78/2000 (1) Fapta persoanei care, având sarcina de a supraveghea, a controla, a reorganiza sau a

lichida un operator economic privat, îndeplineşte pentru acesta vreo însărcinare, intermediază ori înlesneşte efectuarea unor operaţiuni comerciale sau financiare ori participă cu capital la un asemenea operator economic, dacă fapta este de natură a-i aduce direct sau indirect un folos necuvenit, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârşită într-un interval de 5 ani de la încetarea însărcinării, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.

2.3. Infracţiunea prevăzută la art. 12 din Legea 78Sunt pedepsite cu inchisoarea de la 1 la 5 ani urmatoarele fapte, dacă sunt savarsite în

scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite: a) efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia,

atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoană ori incheierea de tranzactii financiare, utilizand informaţiile obtinute în virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale;

b) folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

2.4. Infracţiunea prevăzută de art. 13 din Legea 78Fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau

patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

Infracţiuni ȋmpotriva intereselor financiare ale comunităţilor europene -nu intră în materia de examen

Curs 1 –introducere şi legea societăţilor comercialeApariţie

Dreptul penal al afacerilor a apărut ȋn secolul XIX, dar s-a consacrat ȋn sec XX, iniţial ca un răspuns la nerespectarea regimului legal al impozitelor ori a regimului juridic al produselor alimentare sau cel activ ȋn materia vânzării (interzicerea stocării de produse ȋn scopul creşterii preţurilor) sau care vizează regimul juridic al organizaţiilor profesionale. Existenţa de sine stătătoare a unei ramuri distincte de Drept penal al afacerilor este discutabilă, cu toate că nu poate fi negată o cirminalitate specifică ȋn sfera economico-financiară. În opinia noastră, trei sunt elementele necesare pentru existenţa autarhică a unei ramuri de drept: obiect comun de reglementare, o metodă proprie şi principii proprii. Prin urmare, nu considerăm dreptul penal al afacerilor o ramură de sine stătătoare, ci o subramură a dreptului penal.

În România dinaintea anului 1989 nu se putea vorbi despre un drept penal al afacerilor, ȋnsă existau infracţiuni economice.

Conceptul de criminalitate „a gulerelor albe” a fost folosit pentru prima dată în 1872 –specific acestor infracţiuni: cei care o comit au un statut ridicat, sunt membri respectabili ai societăţii; atitudinea societăţii faţă de ei este de multe ori una de încurajare, atât prin ideea că scopul scuză mijloacele cât şi prin faptul că ei sunt oarecum respectaţi în continuare de societate, infractorii capătă o oarecare fama spre deosebire de alte infracţiuni, ce atrag un blam, o opoziţie mai categorică din partea societăţii. Sintagma „criminalitatea gulerelor albe” a fost folosită pentru prima dată, se pare, de Edwin Hill, sintagmă care a fost însă consacrată ulterior de Edwin Sutherland în celebra sa lucrare „White-Collar Criminality”, apărută în anul 1939.

În dezvoltarea concepţiei sale cu privire la criminalitatea gulerelor albe, Edwin Sutherland a avut în vedere trei planuri respectiv: infracţiunea, infractorul şi atitudinea societăţii1. Infracţiunea care face parte din criminalitatea gulerelor albe reprezintă un act al unei persoane care are un statut socio-economic ridicat, respectabil şi respectat, act care încalcă o regulă legală sau de altă natură referitoare la activităţi profesionale. Acest act constă în exploatarea încrederii sau a credulităţii altora, fiind realizat de o manieră ingenioasă, care să excludă ulterior descoperirea. Prin acest concept se atrage atenţia că în afaceri pot apare comportamenete ilegale, care de multe ori nu sunt incriminate, iar în măsura în care comportamentele sunt incriminate autorii nu sunt urmăriţi în justiţie, nefiind consideraţi infractori în sensul clasic al termenului.

Infractorii, cei care săvârşesc infracţiuni în domeniul economic sunt, de regulă, cetăţeni care prin statutul lor sunt deasupra oricăror suspiciuni. Ei comit actele criminale în legătură cu afacerile, cultura şi mediul lor profesional, sunt conştienţi de caracterul legal ori ilegal al conduitei lor, dar nu se consideră infractori, fiind convinşi că raţiunea şi rentabilitatea primează în faţa legii. Astfel se poate spune că ei consideră că au un drept personal, în virtutea poziţiei sociale pe care au dobândit-o, de a încălca legea. Sutherland constată că un asemenea comportament este învăţat în interacţiunea cu alte persoane în procesul comunicării, iar direcţiile specifice ale motivelor şi impulsurilor sunt învăţate din conţinutul legilor, care sunt favorabile sau nefavorabile. Sutherland susţine că sensul actelor criminale, indiferent că este vorba de un furt dintr-un magazin, evaziune fiscală, prostituţie sau delapidare, apare în principal ca urmare a sensurilor date acestor acte de către alte persoane cu care individul se asociază în cadrul grupurilor intime de persoane (cercurile de prieteni).Definiţie-dificultatea definirii noţiunii de „afacere”

1 Costică Voicu, Florin Sandu, Alexandru Boroi,Ioan Molnar, Drept penal al afacerilor, Ed. Rosetti, Bucureşti, 2002, p. 7

-noţiunea de ȋntreprindere, cel mai des autorul infracţiunii este o persoană care are o responsabilitate ȋn cadrul unei ȋntreprinderi, dar pot fi şi persoane particulare falsurile, poluarea

- o serie de infracţiuni prevăzute de Codul penal sunt aplicabile domeniului afacerilor, infr. de fals, de serviciu sau ȋn legătură cu serviciul, infr. la regimul stabilit pentru anumite activităţi economice.

Vom reţine că dreptul penal al afacerilor este subramura de drept penal, constituită din ansamblul normelor de incriminare şi sancţionare penală a faptelor prin care se ȋncalcă regimul juridic stabilit pentru desfăşurarea afacerilor sau pentru alte relaţii sociale cu o componentă financiar-comercială cu o natură pluridisciplinară –civil, comercial, dreptul muncii, fiscal, vamal, cuprinzând atât elemente de drept public cât şi de drept privat.

Scopul-prevenirea şi pedepsirea infracţiunilor din domeniul afacerilor, ce produc pagube foarte mari,

pericol pentru economia naţională; multiplicarea numărului de infracţiuni dar ȋn acelaşi timp numărul foarte mic al infracţiunilor descoperite şi constatate.

În Franţa infracţionalitatea în domeniul afacerilor descoperită 6.6%. În SUA se apreciază că acest tip de criminalitate costă de 10 ori mai mult decât criminalitatea de drept comun.

3. Noţiuni generale cu privire la societăţile comercialeLegea nr. 31/1990 prevede că societăţile comerciale se vor constitui în una din următoarele

forme:-societate în nume colectiv;-societate în comandită simplă;-societate pe acţiuni;-societate în comandită pe acţiuni;-societate cu răspundere limitată. Societatea este un contract în temeiul căruia două sau mai multe persoane – asociaţi, se înţeleg

să pună în comun anumite bunuri pentru a desfăşura împreună o anumită activitate în vederea realizării şi împărţirii beneficiilor realizate. Societatea comercială poate fi definită ca fiind o grupare de persoane constituită pe baza unui contract de societate beneficiind de personalitate juridică, contract prin care asociaţii se înţeleg să pună în comun anumite bunuri în vederea săvârşirii de fapte de comerţ cu scopul realizării şi împărţirii beneficiilor rezultate.

Legea 31/1990 este o lege extrapenală ce conţine şi dispoziţii penaleObiect juridic generic al infracţiunilor este reprezentat de relaţiile sociale care se formează şi

se dezvoltă ȋn cadrul unor activităţi economice al căror regim este stabilit de lege, relaţiile sociale care asigură, prin incriminarea unor fapte, buna desfăşurare a activităţii unor organizaţii, persoane juridice, respectiv a societăţilor comerciale, relaţiile sociale care asigură ȋncrederea publică ȋn actele oficiale care emană de la societăţile comerciale.

Infracţiuni1. Infracţiunea de inducere ȋn eroare a publiculuiArt. 271, lit a) Se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda fondatorul,

administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentatul legal al societăţii care: prezintă cu rea-credinţă, în prospectele,

rapoartele şi comunicările adresate publicului, date neadevarate asupra constituirii societatii ori asupra conditiilor economice sau juridice ale acesteia ori ascunde, cu rea-credinta, in tot sau in parte asemenea date;

Ob. jur. special –relaţiile sociale care vizează ȋncrederea pe care publicul trebuie să o aibă ȋn realitatea şi exactitatea informaţiilor pe care trebuie să le conţină anumite categorii de documente, emanând de la societăţile comerciale, asupra constituirii societăţii ori asupra condiţiilor economice ale acesteia.

Ob material –prospectele, rapoartele sau comunicarile Prospectele se referă la anumite date privind constituirea societăţii - Când societatea pe acţiuni

se constituie prin subscripţie publică, fondatorii vor întocmi un prospect de emisiune. Prospectul de emisiune semnat de fondatori în formă autentică va trebui depus, înainte de publicare, la oficiul registrului comerţului din judeţul în care se va stabili sediul societăţii.

Rapoartele şi comunicările pot fi ȋntocmite pe parcursul existenţei societăţii de către diferite persoane ȋndeplinind funcţii determinate ȋn societatea comercială.

Sub activ –calificat (fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentatul legal al societăţii).

Sub pasiv –persoanele fizice sau juridice ale căror interese sunt afectate.Latura obiectivăElementul material –acţiunea de a prezenta cu rea credinţă, nu are importanţă cum se face prezentarea (tv, internet,

mass-media)- ascunderea, cu rea credinţă în tot sau în parte asemenea dateUrmarea imediată –crearea unei stări de pericol privind buna desfăşurare a activităţii

comerciale.Legătura de cauzalitate rezultă din săvârşirea faptei incriminate.Latura subiectivă –intenţie directă.Acte pregătitoare şi tentativa –posibile dar nu sunt incriminateSancţiune2: Se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda

2. Infracţiunea de inducere ȋn eroare a acţionarilorArt. 271, lit. B)– Se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda fondatorul,

administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentatul legal al societăţii care: prezintă, cu rea-credinţă, acţionarilor/asociaţilor o situaţie financiară inexactă sau cu date inexacte asupra conditiilor economice sau juridice ale societatii, in vederea ascunderii situatiei reale; Obiect juridic special –relaţiile sociale privind activ comerciale ale căror existenţă şi dezvoltare normale sunt condiţionate de probitatea anumitor categorii de persoane cu drept de dispoziţie ȋn soc. comercială ȋn prezentarea către acţionari a situaţiilor financiare ori a datelor referitoare la condiţiile economice ale acesteia.

Obiect material –situaţia financiară inexactă –document oficial de gestiune al comerciantuluiSub activ –calificatSub pasiv –persoana prejudiciatăLat obiectivă

2 Înainte de modificarea adusă prin Legea 187/2012 pedeapsa era închisoare de la 1-5 ani.

Elem. material –acţiunea de a prezenta cu rea credinţă acţionarilor o situaţie financiară inexactă –soc. comercială are obligaţia de a ţine registre contabile exacte. Situaţia financiară anuală se ȋntocmeşte de către consiliul de administraţie, respectiv directorat. Adunarea Generală este obligată să discute, să aprobe, să modifice situaţia financiară anuală.

-situaţia reală presupune totalitatea împrejurărilor care determină la un moment dat condiţiile de existenţă şi dezvoltare ale societăţii: patrimoniul, contractele încheiate, încasările, dacă poate efectua anumite investiţii, cheltuieli, dacă poate face angajări sau nu etc.

Urmarea imediată- crearea unei stări de pericol pentru buna desfăşurare a activităţilor comerciale, bazate pe o corectă informare a acţionarilor.

Legătura de cauzalitate rezultă din săvârşirea activităţii incriminate.Latura subiectivă –intenţie directă calificată prin scop (ascunderea situaţiei reale a societăţii

comerciale).Actele pregătitoare şi tentativa deşi posibile nu sunt incriminateSancţiune : închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

3. Infracţiunea de obstrucţionare a activităţii experţilorArt. 271, lit. C) Se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda fondatorul,

administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentatul legal al societăţii care: refuză sa pună la dispoziţia experţilor, în cazurile şi în condiţiile prevăzute la art. 26 şi 38, documentele necesare sau îi impiedică, cu rea-credinţă, să îndeplinească insărcinările primite.

Conform art. 26 şi 38, dacă există aporturi în natură, avantaje rezervate oricărei persoane care a participat la constituirea societăţii sau la tranzacţii, judecătorul-delegat va numi unul sau mai mulţi experţi, pentru a evalua aceste aporturi. Raportul experţilor va fi pus la dispoziţia subscriitorilor sau (conform art. 38) va fi publicat în M.Of.

Ob. jur special –relaţiile sociale privind activităţile comerciale ale căror existenţă şi dezvoltare normale sunt condiţionate de probitatea anumitor categorii de persoane cu drept de dispoziţie ȋn cadrul societăţilor comerciale ȋn acordarea concursului experţilor pentru ȋndeplinirea sarcinilor primite.

Ob. material –documentele necesare pentru expertiză, corpul expertului nu poate fi obiect material al infracţiunii analizate. Dacă fapta este săvârşită prin violenţă, se va reţine în concurs şi una din infracţiunile prevăzute la art. 193-194 C. pen. (lovire, vătămare corporală etc.).

Sub activ- calificatSub pasiv –persoana prejudiciată (societatea comercială, persoanele care au constituit aporturile.

Considerăm că în cazul acestei infracţiuni expertul nu poate fi subiect pasiv secundar. Lat obiectivăElem material –o inacţiune –refuzul de a pune la dizpoziţie documentele;– acţiune -ȋmpiedicarea experţilor să îndeplinească însărcinările primite.Urmarea imediată –crearea unei stări de pericol pentru buna desfăşurare a activităţii economice.Latura subiectivă: intenţie directă; actele pregătitoare şi tentativa deşi posibile nu sunt

incriminate.Sancţiune - inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda

4. Infracţiunea de tranzacţionare frauduloasă a acţiunilor

Art. 272, lit. a) –constă ȋn fapta fondatorului, administratorului, directorului sau reprezentantului legal al societăţii care dobândeşte, ȋn contul societăţii, acţiuni ale altor societăţi la un preţ pe care ȋl ştie vădit superior valorii lor efective sau vinde, pe seama societăţii, acţiuni pe care aceasta le deţine, la preţuri despre care are cunoştinţă că sunt vădit inferioare valorii lor efective, ȋn scopul obţinerii, pentru el sau pentru alte persoane a unui folos ȋn paguba societăţii.

Ob. jur special –relaţiile sociale privind desfăşurarea activităţilor comerciale ale căror existenţă şi dezvoltare normale sunt condiţionate de corectitudinea efectuării de către factorii de conducere din structura societăţii comerciale a tranzacţiilor cu acţiuni.

Ob. material –acţiunile altor societăţi sau ale societăţii comerciale tranzacţionate de către subiectul activ

Sub activ –calificat (fondatorul, administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societăţii)Lat obiectivăElem material –acţiunea de a dobândi ȋn contul societăţii comerciale, a unor acţiuni ale altor

societăţi la un preţ vădit superior valorii lor efective ori de a vinde acţiuni ale societăţii la preţuri vădit inferioare valorii lor efective. Făptuitorul trebuie să aibă cunoştinţă despre disproporţia dintre cotaţia pe piaţa bursieră a acţiunilor tranzacţionate şi preţul achitat sau primit de el şi să urmărească obţinerea unui profit pentru el sau pentru altul. Disproporţia trebuie să fie vădită, tranzacţionarea de acţiuni fiind în esenţă o acţiune speculativă. Dacă dobândirea s-a făcut printr-un act cu titlu gratuit (de ex. donaţie) nu va exista infracţiunea analizată.

Urmarea imediată –crearea unei stări de pericol -, crearea unui prejudiciu pentru societatea comercială –infracţiune de pericol, fapta va exista şi în situaţia în care (chiar dacă va fi şi mai greu de dovedit) acţiunile cumpărate la un preţ pe care făptuitorul îl ştia vădit superior, cresc în valoare –(s-a exprimat şi opinia că ar fi infracţiune de rezultat, opinie cu care nu suntem însă de acord)

Lat subiectivă –intenţie directă calificată prin scopActe pregătitoare –posibile dar nu sunt incriminateSancţiuni – inchisoare de la 6 luni la 3 ani ori cu amenda

5. Infracţiunea de folosire cu rea credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii comercialeArt. 272, - Se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani ori cu amenda fondatorul,

administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societatii care:

b) foloseste, cu rea-credinta, bunuri sau creditul de care se bucura societatea, intr-un scop contrar intereselor acesteia sau in folosul lui propriu ori pentru a favoriza o alta societate in care are interese direct sau indirect;

Cauză justificativă specială :(2) Nu constituie infractiune fapta prevazuta la alin. (1) lit. b), daca a fost savarsita de

administratorul, directorul, membrul directoratului ori reprezentantul legal al societatii in cadrul unor operatiuni de trezorerie intre societate si alte societati controlate de aceasta sau care o controleaza, direct sau indirect.

Ob. jur special –relaţiile sociale cu privire la desfăşurarea activităţii comerciale ale căror exsitenţă şi dezvoltare sunt condiţionate de corectitudinea ȋndeplinirii de către factorii de conducere din structura societăţii comerciale a atribuţiilor ce le revin ȋn cadrul societăţii.

Ob. material –bunurile, banii sau valorile folosite ȋn scopuri contrare intereselor societăţii –s-a exprimat opinia că expresia „credit” se referă şi la faima, notorietatea pe care o are societatea, imaginea acesteia.

Sub. activ –calificat

Sub. pasiv –soc. comercialăLatura obiectivăElem. material –acţiunea de a folosi bunurile sau creditul societăţii ȋntr-un scop contrar

intereselor societăţii sau în folosul propriu ori altă societate ȋn care subiectul activ are interese direct sau indirect.

Urm. imediată –crearea unei stări de pericolLat. subiectivă –intenţie directă

6. Infracţiunea de obţinere a unui credit ȋn mod ilicitArt. 272, Se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani ori cu amenda fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societatii care: c) se imprumuta, sub orice forma, direct sau printr-o persoana interpusa, de la societatea pe care o administreaza, de la o societate controlata de aceasta ori de la o societate care controleaza societatea pe care el o administreaza, suma imprumutata fiind superioara limitei prevazute la art. 144^4 alin. (3) lit. a), sau face ca una dintre aceste societati sa ii acorde vreo garantie pentru datorii proprii;

Cauză justificativă specială: (3) Nu constituie infractiune fapa prevazuta la alin. (1) lit. c), daca este savarsita de catre o societate comerciala ce are calitatea de fondaror, iar imprumutul este realizat de la una dintre societatile controlate ori care o controleaza pe aceasta, direct sau indirect."

Art. 1444 –este interzisă creditarea de către societate a administratorilor prin intermediul unor operaţiuni precum: acordarea de ȋmprumuturi, acordarea de avantaje financiare, garantarea directă sau indirectă a ȋmprumuturilor acordate administratorilor –prevederile sunt aplicabile si operaţiunilor ȋn care sunt interesaţi soţul sau soţia, rudele sau afinii până la gradul al IV-lea inclusiv ai administratorului, de asemenea dacă operaţiunea priveşte o societate civilă sau comercială la care una din persoanele menţionate anterior este administrator sau deţine o cotă de cel puţin 20% din valoarea capitalului social subscris. –prevederile nu se aplică operaţiunilor cu o valoare cumulată inferioara sumei de 5 mii Euro şi b)in cazul in care operatiunea este incheiata de societate in conditiile exercitarii curente a activitatii sale, iar clauzele operatiunii nu sunt mai favorabile persoanelor prevazute la alin. (1) si (2) decat cele pe care, in mod obisnuit, societatea le practica fata de terte persoaneOb. jur special –relaţiile sociale care se stabilesc intre subiectii calificati, ȋn temeiul actelor juridice prin care se realizează ȋnvestirea ȋntr-o anumită funcţie sau calitate, relaţii ce presupun ca cei menţionaţi să nu abuzeze de funcţia lor şi să-şi creeze avantaje ȋn dretrimentul societăţii care le-a acordat ȋncredere.Sub. activ –calificat (fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societăţii)Sub. pasiv –soc. comercială dar şi asociaţii ȋn mod indirectLatura obiectivă

Elem material –acţiunea de a se ȋmprumutaUrmarea imediată –crearea unei stări de pericol pentru valoarea protejată prin norma de ȋncriminare şi ȋn secundar un prejudiciu pentru soc comercialăLeg. de cauzalitate rezultă din săvârşirea fapteiLat. subiectivă –intenţie directă sau indirectăActe pregătitoare şi tentativa posibile dar nu sunt pedepsite.Sancţiune - 6 luni-3 ani

7. Infracţiunea de influenţare frauduloasă a cotaţiei acţiunilor sau obligaţiunilor societăţii comercialeArt. 272 1 Se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societatii care: a) raspandeste stiri false sau intrebuinteaza alte mijloace frauduloase care au ca efect marirea ori scaderea valorii actiunilor sau a obligatiunilor societatii ori a altor titluri ce ii apartin, in scopul obtinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui folos in pabuga societatii;

Ob. jur. spec. –rel. sociale privind efectuarea publicităţii corecte privind titlurile de valoare emise sau deţinute de soc comerciale, publicitate menită să contribuie la o normală comercializare a unor astfel de bunuri. Ob. material –infracţiunea analizată nu are obiect material. Sub. activ –calificatSub. pasiv –persoana prejudiciatăLat obiectivăElem. material–acţiunea de a răspândi ştiri false ori de a ȋntrebuinţa alte mijloace frauduloase care au ca efect mărirea sau scăderea valorii acţiunilor sau a obligaţiunilor soc ori a altor titluri care ȋi aparţin.Acţiunea făptuitorului trebuie să fie susceptibilă de a mări sau diminua artificial valoarea acţiunilor, obligaţiunilor sau altor titluri deţinute de soc comercială fără ca această modificare să aibă corespondent ȋn realitate.Urm imediată- mărirea sau scăderea valorii acţiunilor, obligaţiunilor sau altor titluri de valoare ce aparţin societăţii (este avută ȋn vedere valoarea lor de piaţă)-infracţiune de rezultatLeg de cauzalitate –trebuie să fie demonstrată ȋntre răspândirea de ştiri false şi modificarea de valoareLat subiectivă- intenţie directă calificată prin scopActe pregătit şi tentativa nu sunt incriminateSancţiune -ȋnchisoare de la 2 la 8 ani

b) Încasează sau plăteşte dividende, sub orice forma, din profituri fictive ori care nu puteau fi distribuite, in lipsa situatiei financiare anuale sau contrar celor rezultate din aceasta." Sub activ –similar cu infracţiunile analizate anterior

Ob. material- infracţiunea nu are obiect material. Dividendele sunt produsul infracţiunii, iar nu obiectul material.Elem material- acţiunea de a încasa sau plăti, nu are relevanţă către cine, divedende din profituri fictive.

8. Infr de trecere a acţiunilor sau obligaţiunilor sale pe numele altor persoane, ȋn scopul formării unei majorităţi ȋn Adunarea Generală, ȋn detrimentul altor acţionari sau deţinători de obligaţiiArt. 279 (1) Se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani ori cu amenda actionarul sau detinatorul de obligatiuni care: a) trece actiunile sau obligatiunile sale pe numele altor persoane, in scopul formarii unei majoritati in adunarea generala, in detrimentul altor actionari ori detinatori de obligatiuni; Ob. jur special- relaţiile sociale privind activit comercială a căror existenă şi dezvoltare normale sunt condiţionate de corectitudinea anumitor categorii de persoane ȋn transmiterea acţiunilor si/sau obligaţiunilor şi societăţii emitente privind modul ȋn care se poate exercita dreptul la vot conferit de deţinerile de valori emise de o societate comercială pe acţiuni.Ob. material –acţiunile sau obligaţiunile tranzacţionate contrar legii.Sub activ –calificat-aţionar sau deţinător de obligaţiuni ȋn cadrul unei soc pe acţiuni sau ȋn comandită pe acţiuniSub pasiv- persoana prejudiciatăLat obiectivăElem. material- acţiunea de trecere a acţiunilor sau oblig sale pe numele altor persoane.Urm. imediată- crearea unei stări de pericol pentru societatea comercială.Lat. subiectivă –intenţie directă calificată prin scopActe pregătitoare şi tentativa –posibile dar nu sunt incriminateSanctiune 3 luni -2 ani

9. Infracţiunea de votare ȋn Adunarea generală ȋn situaţia prevăz la art 279 alin (1) ca proprietar de acţiuni sau obligaţiuni care ȋn realitate nu ii aparţin(1) Se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani ori cu amenda actionarul sau detinatorul de obligatiuni care: b) voteaza in adunari generale, in situatia prevazuta la lit. a), ca proprietari de actiuni sau de obligatiuni care in realitate nu ii apartin; Ob. jur. special –rel. sociale privind activit. comerciale ale căror existenţă şi dezvoltare sunt condiţionate de corectitudinea anumitor categorii de persoane ȋn exercitarea dreptului de vot ȋn AGAOb material –considerăm că infracţiunea analizată este lipsită de obiect materialSub. activ-calificatSub. pasiv- acţionarul, obligatarul, soc. comercialăElem material –acţiune de votare ȋn AGA

-prin această infracţiune este sancţionat terţul parte la acordul simulatoriu şi la actele juridice reale şi fictive.Urm. imed.-crearea unei stări de pericol ptr. soc. comerc.Lat sub. –intenţie directă calificată prin scopActe pregătit şi tentativa posibile dar nu sunt incriminateSancţiune- ȋnchisoarea de la 6 luni la 3 ani

10 . Infracţiunea de asumare a obligaţiei de a vota ȋntr-un anumit sens ȋn AGA sau de a nu participa la vot ȋn schimbul unui avantaj material ȋn cazurile nepermise de lege(1) Se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani ori cu amenda actionarul sau detinatorul de obligatiuni care: c) in schimbul unui folos material necuvenit, se obliga sa voteze intr-un anumit sens in adunarea generala sau sa nu ia parte la vot.

11. (2) Determinarea unui actionar sau a unui detinator de obligatiuni ca, in schimbul unui folos material necuvenit, sa voteze intr-un anumit sens in adunarile generale ori sa nu ia parte la vot se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda."

12. Art. 280^1 Transmiterea fictiva a partilor sociale ori a actiunilor detinute intr-o societate comerciala, in scopul savarsirii unei infractiuni sau al sustragerii de la urmarirea penala ori in scopul ingreunarii acesteia, se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani." Ob. jur. Relaţiile sociale cu privire la desfăsurarea normala a activităţii comerciale, în subsidiar relaţiile cu privire la înfăptuirea justiţiei

13. Articolul 280^3 Folosirea, cu stiinta, a actelor unei societati radiate, in scopul producerii de consecinte juridice, constitutie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda."

Curs 3Evaziunea fiscală şi combaterea ei prin mijloace de drept penal Introducere

Există patru tipuri de economii subterane3 identificate:- economia neraportată acele activităţi comerciale care eludează normele fiscale ce instituie

obligaţia de raportare şi evidenţiere a veniturilor realizate; astfel apare „gapul impozabil” calificat juridic ca fiind diferenţa dintre veniturile efectiv realizate şi veniturile ce trebuiau vărsate către autorităţilor fiscale; Consecinţa acestui fenomen este reprezentată de apariţia deficitelor bugetare, a datoriilor externe, a incapacităţii de identificare şi colectare a veniturilor bugetare etc.;

- economia ilegală este relaţionată acelor activităţi comerciale care generează venituri ilicite din cauza faptului că încalcă regulile şi formele legitime de comerţ; cele mai semnificative activităţi de acest gen sunt traficul de droguri şi comerţul ilicit cu produse fiscalizate special, cum ar fi produsele accizabile, comerţul cu cereale, cherestea sau fier vechi;

- economia neînregistrată reprezintă acea categorie de activităţi comerciale care nu sunt aduse la „lumină”, în sensul că existenţa lor este ascunsă autorităţilor fiscale;

- economia informală este alcătuită, la rândul său, din acea sumă de activităţi comerciale prin care se evită costurile şi se exclud obligaţiile şi drepturile care rezidă din reglementările legale şi administrative, referitoare la licenţe comerciale, contracte de muncă, credite, sistemul asigurărilor sociale etc.

Strategia de securitate internă a Uniunii Europene4 scoate în evidenţă că principalele riscuri şi ameninţări infracţionale cu care se confruntă în prezent Europa, şi anume terorismul, formele grave de criminalitate, criminalitatea organizată, traficul de droguri, criminalitatea informatică, traficul de fiinţe umane, exploatarea sexuală a minorilor şi pornografia infantilă, infracţionalitatea economică şi corupţia, traficul de armament şi criminalitatea transfrontalieră, se adaptează extrem de rapid la schimbările ştiinţifice şi tehnologice, în încercarea lor de a exploata în mod ilegal şi de a submina valorile şi prosperitatea societăţilor noastre deschise .

Noţiunea de fiscalitateFiscalitatea defineşte sistemul de principii, reguli şi norme legiferate privind: evidenţa şi

gestiunea contribuabililor, stabilirea, evidenţierea şi stingerea obligaţiilor fiscale, controlul şi soluţionarea plângerilor, acordarea de asistenţă fiscală contribuabililor pentru cunoaşterea şi aplicarea corectă a legislaţiei fiscale.

Realizarea obiectivelor politicii fiscale, potrivit atribuţiilor şi competenţelor prevăzute de lege, se face prin structurile centrale şi teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice şi Agenţiei Naţionale de Administraţie Fiscală.

Pentru creşterea capacităţii de administrare a Ministerului Finanţelor Publice prin O.G. nr. 86/2003 privind reglementarea unor măsuri în materie financiar-fiscală s-a înfiinţat Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.), ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Finanţelor Publice. 5

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală îşi desfăşoară activitatea prin structuri organizatorice de specialitate la nivel central şi teritorial şi are responsabilitatea aplicării legislaţiei privind impozitele şi taxele, contribuţiile şi alte venituri ale bugetului de stat, precum şi venituri ale altor autorităţi şi instituţii publice centrale sau ale Comunităţii Europene a căror

3 Edgar L. Feige – „Defining and Estimating Underground and Informal Economies: A New Institutional Economics Approach, World Development”, Vol.18, No.7, 1990, p. 22.4Strategia de securitate internă a Uniunii Europene-Către un model european de securitate, adoptată de Consiliul Justiţie și Afaceri Interne cu ocazia reuniunii din 25 și 26 februarie 2010 şi aprobată de Consiliul European din 25 și 26 martie 2010.5A devenit operaţională de la 01.01.2004.

administrare îi este conferită prin acte normative sau convenţii, inclusiv veniturile bugetare datorate în vamă.

Noţiunea de evaziune fiscalăContinuăm cu conceptul care aparţine lui M.C. de Brie şi P.Charpentier şi care susţine că

cel mai cunoscut sens dat evaziunii fiscale e "arta de a evita căderea în câmpul de atracţie a legii fiscale".

Cel de-al treilea concept aparţine lui Maurice Duverger, care considera că evaziunea fiscală e un termen generic şi desemnează manifestarea de fugă din faţa impozitelor. Aceasta e o definiţie în sens larg a evaziunii fiscale care ajunge să înglobeze şi frauda.

În Dicţionarul Enciclopedic Ilustrat se defineşte evaziunea fiscală ca: „sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale" .

Spre deosebire de fraudă, evaziunea constă într-un mijloc legal, legitim, de a nu plăti impozitul, profitând de neclaritatea legii, de nepriceperea legiuitorului. În cadrul acesteia, nuanţele o pot separa în două forme: prima, care este legitimă constă în abţinerea de a realiza actul generator al impozitului; a doua, mai aproape de abilitatea contribuabilului de a exploata lacunele legislaţiei se situează la jumătatea drumului dintre evaziunea legală şi fraudă, într-o zonă "gri".

Menţionăm că această diferenţiere între evaziunea fiscală legală si frauda fiscală este unanim acceptată, în doctrină s-a subliniat că „trasarea unei frontiere între cele două forme ale evaziunii fiscale reprezintă un demers relativ si arbitrar deoarece între ele există continuitate, iar linia de demarcaţie este extrem de fragilă, de foarte multe ori fiind trasată în mod artificial si conjunctural“ si, am completa, în raport cu nevoia din ce în ce mai acută de a aduce bani la bugetul de stat.

Potrivit analiştilor economici „România se clasează pe primul loc în Uniunea Europeană într-un clasament neoficial al evaziunii fiscale, cu un nivel de 21% din PIB” citează revista Capital , în condiţiile în care „media Uniunii Europene în ceea ce priveşte sustragerea de la plata taxelor către stat este de 8% - 10%” .

În anul 2013, evaziunea fiscală s-a cifrat la aproximativ 16% din PIB, adică peste 100 de miliarde de lei 72 miliarde lei din această sumă evaziune la TVA

Totodată „Contrabanda transfrontalieră cu bunuri contrafăcute, evaziunile fiscale şi fraudele cu credite de consum sunt alte tipuri de infracţiuni financiare răspândite în România”, se menţionează în raportul Departamentului de Stat al SUA cu privire la traficul de droguri.

Evaziunea fiscală este sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale de către persoanele fizice şi persoanele juridice române sau străine, denumite în cuprinsul legii contribuabili.

Spre deosebire de impozit, taxele dau dreptul platitorului sa beneficieze de un contraserviciu direct si imediat, insa de regula nu se pune semnul egalitatii intre costul serviciului efectuat de catre stat sau institutiile sale si suma perceputa cu titlu de taxa. Taxele sunt platile facute de persoanele fiz sau jur ptr serviciile prestate sau activitatile efectuate in favoarea lor de catre institutiile publice. Reglementarile legale prevad mai multe categorii de taxe:

- taxele de timbru;

- taxele vamale;- taxele consulare; - taxele locale asupra mijl de transp etc;Infracţiuni privind evaziunea fiscalăArt. 56 al Constituţiei prevede că „cetăţenii au obligaţia de a contribui prin impozite şi

prin taxe la cheltuielile publice”Legea 241/2005 prevede patru elemente principale de noutate: legea stabileşte şi măsuri de

prevenire a evaziunii fiscale; s-au instiuit noi infracţiuni, denumite infracţiuni ȋn legătură cu infracţȋunile de evaziune fiscală; s-au incriminat mai multe fapte ca infracţiuni de pericol; s-au definit mai mulţi termeni folosiţi ȋn lege pentru o mai mare precizie. Legea nu mai incriminează fapta prevăzută de art 12, lit a) din legea 87/1994, Art. 12.Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte: a) sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale prin cesionarea părţilor sociale deţinute într-o societate comercială cu răspundere limitată, efectuată în acest scop;

-analiza cazurilor de evaziune fiscală se face prin raportare la prejudiciul produsLegea 241/2005 modificată prin Legea 50/2013 şi Legea 187/20121. Infracţiunea prevăzută de art. 3 din Legea 241/2005Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 anifapta contribuabilului care nu reface, cu intenție sau din culpă, documentele de

evidență contabilă distruse, în termenul înscris în documentele de control.”Situaţie premisă: documente de evidenţă contabilă distruseOb jur special –rel sociale cu privire la obligaţia contribuabililor de a plăti taxe şi impozite

şi buna desfăşur a activităţilor economico-financiare Ob material –documentele de evidenţă contabilă –Sub activ- poate fi orice persoană fizică care ȋndeplineşte condiţiile pentru a răspunde

penal, are calitatea de contribuabil –poate fi o persoană juridică, un srl, altă societate, un notar, o persoană care exercită o profesie liberală, drepturi de proprietate intelectuală, venituri din chirii -nu poate fi (opinie) un salariat al contribuabilului sau o persoană juridică angajată să ţină evidenţa contabilă, pentru că este un executant

Sub pasiv –al infracţiunilor fiscale este statul, precum şi organele de control competente care au dispus refacerea documentelor distruse –organele care au atribuţii de efectuare a verificărilor financiare, fiscale sau vamale, potrivit legii direcţia generală de antifraudă fiscală –ANAF (agenţia naţională de administraţie fiscală), Din 1 noiembrie 2013, Garda Financiară nu mai există, fiind înlocuită cu Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF)., Curtea de Conturi, reprezentanţii autorităţii vamale

Latura obiectivăElementul material –fapta de a nu reface docuemntele de evidenţă contabile distruse –este

vorba despre un control anterior care dispune refacerea documentelor –distrugerea poate fi comisă chiar de către cel controlat –prin aceasta comiţându-se o altă infracţiune, fortuită sau din culpă de către o altă persoană –înainte era dificil de a stabili dacă au fost distruse şi nu pierdute, sustrase, ascunse prin cesionare de părţi sociale –atunci nu mai poate fi aplicabil art. 3, pentru că se prevedea intentia

Termenul de refacere trebuie să fie rezonabil, prevăzut ȋn documentul de control

Controlul poate fi inopinat, ȋncrucişat, prin sondaj, electronicUrm imediată –stare de pericol ce rezultă din acţiunea făptuitoruluiLeg de cauzalit –rezultă din materialitatea fapteiLat subiectivă –intenţie sau culpăFiind infr comisă prin inacţiune- nu sunt posibile actele pregătitoare şi tentativaSancţiune –6 luni -5 ani

2. Infracţiunea prevăzută de art. 4

Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 6 ani refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale și bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somație.”

Ob jur special –la fel ca la celelalte –rel. sociale privind buna desfăşur a activităţilor economico-financiare

Sub activ –orice persoană fizică ce ȋndeplineşte condiţiile pentru a răspunde penal –poate fi şi persoană juridică sau chiar agent economic persoană fizică

Participaţia-posibilă ȋn toate formeleSub pasiv –statul sau unit administrativ terit- oras, comuna municipiul, judeţul ale căror

bugete au fost sau pot fi afectate prin infracţLat ob. Elem material – refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor

competente documentele legale şi bunurile din patrimoniu, ȋn scopul ȋmpiedicării verificărilor financiare fiscale sau vamale

Se poate reţine în concurs cu ultrajul

Urm imediată –crearea unei stări de pericol din cauza imposibilităţii verificării respectării de contribuabili a oblig financiare, fiscale sau vamale faţă de stat de către organele de control abilitate şi a depistării eventualelor fraude fiscale

Lat subiectivă- intenţie directă sau indirectă –deşi textul nu menţionează, se referă la refuz, iar nu poate fi acceptat un refuz din culpă, rezultă că poate fi intenţie directă sau indirectă

Tentativa- nu este posibilăConsumarea are loc instantaneu la ȋmplinirea termenului de 15 zileSancţiune ȋnchisoare de la un an la 6 ani

3. Infracţiunea prevăzută la art.5 Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 6 ani

împiedicarea, sub orice formă, a organelor competente de a intra, în condițiile prevăzute de lege, în sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuării verificărilor financiare, fiscale sau vamale.”

Ob jur special –comun cu cel al tuturor infracţiunilor de evaziune fiscalăSub activ –orice persoană care ȋndeplineşte condiţiile generale ale răspunderii penaleSub pasiv- statul sau unităţile admin-teritorialeLat ob. Elem mat -ȋmpiedicarea sub orice formă

Urm imediată –producerea unei stări de pericol datorită imposibilităţii verificării Lat subiectivă- intenţie directă sau indirectăActe preparatorii şi tentativa nu sunt sancţionateSancţiune -ȋnchisoare de la un an la 6 luni

4. Infracţiunea prevăzută la la art. 7, alin 1 Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani si

interzicerea unor drepturi detinerea sau punerea in circulatie, fara drept, a timbrelor, banderolelor ori formularelor tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim special.

(Ex. factură, factură fiscală şi aviz de ȋnsoţire a mărfii -Avizul de însoţire a mărfii este un document financiar-contabil cu o utilizare complexă, care, contrar denumirii, nu se limitează la însoţirea mărfurilor în cadrul operaţiunilor de vânzare, ci include, în anumite situaţii, şi însoţirea bunurilor expediate în diverse alte scopuri, pe timpul transportului acestora.)-toate documentele legale ale căror tipărire, ȋnscriere şi numerotare se realizează ȋn condiţiile actelor normative ȋn vigoare

Ob jur special –la fel ca la celelalteOb material –timbre (pentru ţigări), banderole (pentru alcool) şi formularele tipizate cu

regim specialSub activ –orice pers fizică care răspunde penal –pers care pune ȋn criculaţie timbre,

banderole sau formulare tipizate Elem material –acţiunea de deţinere sau punere ȋn circulaţie a timbrelor, banderolelor şi a

formularelor tipizate cu regim specialUrm imed –crearea unui pericol pentru circuitul financiar şi fiscal prin punerea ȋn

circulaţie a timbrelor, banderolelor şi formularelor tipizateLat subiectivă- intenţie dir şi indirTentativa- nu este pedepsităConsumarea =momentul ȋn care făptuitorul a avut ȋn stăpânire timbrele, banderoleleSancţiune- 1-5 ani

5. Infr de la art. 7, alin. 2Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea

unor drepturi tiparirea, folosirea, detinerea sau punerea in circulatie, cu stiinta, de timbre, banderole ori formulare tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim special, falsificate. Ob juridic special-similar cu infracţiunile analizate anterior

Sub activ- orice persoană care ȋndeplineşte condinţiile gen de răspund penSub pasiv-statulElem material –acţiunea de tipărire de timbre etc falsificate, acţ de punere ȋn circulaţieUrm imed- crearea unei stări de pericol ptr circuitul financiar prin tiăprir, deţin sau

punerea ȋn circulLat sub –intenţie directă

Tentativa –nu este incriminatăConsumarea- momentul deţinerii, imprimării sau punerii ȋn circulaţiePedeapsa 3-12 ani

Curs IV evaziunea fiscala (II)6. Infr de la art. 9, 1) Constituie infractiuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 ani

la 8 ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte savarsite in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale:

a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;b) omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte

documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; c) evidentierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care

nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive; d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de

taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor; e) executarea de evidente contabile duble, folosindu-se inscrisuri sau alte mijloace de

stocare a datelor; f) sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin

nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;

g) substituirea, degradarea sau instrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala si ale Codului de procedura penala.

„(2) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s‐a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani.

(3) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s‐a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 7 ani.”

lit a)Consituie infracţiune ascunderea bunului ori a sursei impozitabile sau taxabile ȋn scopul

sustragerii de la ȋndeplinirea oblig fiscaleOb jur specialSub pasiv –la felSub activ- orice persoanăElem material –ascunderea bunului sau a sursei

Prin „bun” aici ȋnţelegem baza de impozitare sau taxare adică entitatea avută ȋn vedere la stabilirea impozitului sau taxei

Folosirea unor aparate radio sau tv, prestaţie ȋn genul taximetriei, muncă sezonieră, cumul de funcţii

Urm imed –stare de pericol –nu este infr de rezultatLat subiectivă- intenţie directă calif prin scop (la toate de la art. 9)Consumarea –odată cu ascunderea bunului sau sursei impozabile sau taxabilePedeapsa 2-8 aniAre şi două circumstanţe agravante –dacă prejudiciul este mai mare de 100 k EU, ȋn echiv

monedei naţionale limita max se majorează cu 5 aniDacă prej mai mare de 500 mii EU, limita se major cu 7 ani

7. Infr de la art; 9, lit B Constituie infracţȋune omisiunea ȋn tot sau ȋn parte a evidenţierii ȋn actele contabile

ori ȋn alte documente legale a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, ȋn scopul sustragerii de la ȋndeplin oblig fiscale

Ob jur spec şi sub pasiv la fel ca la celelalteOb mat –actele contabile sau alte documente legale ȋn care nu se evidenţiază operaţiunile

comercaile efect sau veniturile realizElem material –fapta de a omite evidenţierea ȋn acte contabile sau ȋn atlte documente..Lat subiectivă –intenţie directă calif prin scop

9. Infr art. 9 lit. CConstituie infracţiune, evidenţierea ȋn actele contabile sau ȋn alte documente legale, a

cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale sau evidenţierea altor operaţiuni fictive Ob. Jur special –rel soc referitoare la circuitul financiar şi fiscal şi protejarea bugetului

general consolidat, a căror naştere şi dezvoltare este condiţionată de o comportare cinstită a contribuabililor ; sub pasiv statul –reprez de organele fiscale induse in eroare

Sub activ –orice persoană care ȋndeplin condiţiile pentru a răspunde penalLat obElem material –fapta de a evidenţia ȋn acte contabile sau alte documente legale cheltuieli

care nu au la bază operaţiuni legale ori de a evidenţia alte operaţiuni fictiveCerinţa esenţială –faptele să aibă drept scop neplata sau diminuarea obligaţiilor fiscaleUrm imediată- stare de pericol, diminuarea oblig fiscale către statLat subiectivă –intenţie directă sau indirectăConsum infracţiunii –momentul consemnării ȋn actele contabile sau ȋn alte documente de

cheltuieli care au la bază operaţiuni nereale ori a altor operaţiuni fictive

10. Infr art. 9 lit dAlterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale apratelor de taxat ori

de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor, ȋn scopul sustragerii de la ȋndeplinirea oblig fiscale

Ob jur special si sub pasiv la fel ca la celelalte

Ob material –actele contabile, memoriile aparatelor de taxat, de marcaj sau a altor mijloace de stocare a datelor

Sub activ –orice persoană care ȋndeplineşte condiţiile pentru a răspunde penalElem material –acţiunile de alterare, distrugere sau ascundere, scopul trebuie să fie

sustragerea de la ȋndeplinirea oblig fiscaleDouă cerinţe esenţiale:-fapta să fie săvârşită ȋntr-una din următoarele modalităţi legale, prin distrugerea sau

ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxare, de marcaj sau prin alte mijloace de stocare a datelor

-prin fapta săvârşită să se urmărească suprimarea ori diminuarea oblig fiscaleFapta de distrugere a documentelor contabile oficiale trebuie corelată şi cu prevederile art.

25 şi 35 din Legea contabilităţii. Astfel, registrele de contabilitate obligatorii şi documentele justificative care stau la baza ȋnregistrărilor ȋn contabilitatea financiară se păstrează ȋn arhiva persoanelor prevăzute la art. 1 din L 82/1991 timp de 10 ani, cu ȋncepere de la data ȋncheierii exerciţiului financiar ȋn cursul căruia au fost ȋntocmite, cu excepţia statelor de salarii care se păstrează timp de 50 de ani. Dacă acţȋunea are loc după expirarea acestui termen, răspunderea pentru faptă nu mai operează.

Această infracţiune specială este o variantă de specie a unor infracţiuni de distrugere din C. Pen. Astfel, fapta săvârşită ȋn modalitatea ce constă ȋn distrugerea actelor contabile constituie o variantă de specie a infracţiunii de sustragere sau distrugere de ȋnscrisuri prevăzută de art. 253. alin. (2) C. Pen, de care totuşi se deosebeşte. În timp C. Pen nu prevede ca fapta să fie săvârşită cu vreun anumit scop, infracţiunea de care ne ocupăm prevede scopul diminuării (până la suprimare) a veniturilor impozabile.Art. 253 - Distrugerea

(2) Distrugerea unui înscris sub semnătură privată, care aparţine în tot sau în parte altei persoane şi serveşte la dovedirea unui drept de natură patrimonială, dacă prin aceasta s-a produs o pagubă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

De asemenea C. Pen incriminează fapta săvârşită din culpă, ȋn timp ce prezentul articol nu incriminează fapta săvârşită din culpă.

Când fapta va ȋntruni atât elementele constitutive ale infr speciale cât şi pe cele ale infracţȋunii prevăzute de dreptul comun, va exista doar concurs de texte nu şi de infracţiuni. –pedeapsa din legea specială depăşeşte pedeapsa pentru agravantă, chiar şi ȋn cazul agravantei de la 242. Mai mult calitatea de funcţionar este implicită ȋn cazul infracţiunii prevăz de legea specială.

Dacă fapta este săvârşită prin explozie ori prin orice alt asemenea mijloc –concurs real(4) Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun, săvârşită prinincendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc şi dacă este de natură să pună în pericol alte persoane sau bunuri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

11. art, 9 lit e

Exec de evidenţe contabile duble, folosindu-se ȋnscrisuri sau alte mijl de stocare a datelorOb material –evidenţele contabile duble, inscrisurile sau mijloacele de stocare a datelorSub activ –orice pers care ȋndeplineşte condiţiile pentru a răspunde penalElem material –exect de evidenţe contabile duble prin folosirea de ȋnscrisuri sau alte mijloace de

ȋnscriere a datelor2 cerinţe esenţiale pentru ȋntregirea elem material-fapta să fie săvârşită prin exec de evidenţe contabile duble-prin fapta să se urmărească suprimarea ori diminuarea oblig fiscalePrin „exec” de evidenţe contabile duble se poate ȋnţelege atât organizarea dar şi conducerea de

asemenea evidenţe, dar a fost preferată prima expresie, deoarege organizarea şi conducerea se folosesc ȋn context atunci când este vorba de evidenţe contabile reale ţinute potrivit dispoz legale

În contextul dat, prin „organiza de evidenţe contabile duble” ȋnţelegem constituirea premeditată a unor evidenţe contabile neoficiale ȋn paralel cu documentele contabile oficiale, dar cuprinzând date diferite faţă de acestea din urmă.

Prin „conducerea” de evidenţe contabile duble se va ȋnţelege ţȋnerea la zi, completarea documentelor contabile neoficiale organizate ȋn paralel cu cele oficiale, cu date diferite decât cele cuprinse ȋn acestea din urmă.

-nu presupune ȋn mod necesar o adevărată contabilitate paralelă cu cea oficială, fiind suficientă ţinerea doar a unora dintre aceste documente care alcătuiesc contabilitatea. Exemplificând, pe lângă un registru-jurnal oficial, se va ţine şȋ unul asemănător, neoficial, ȋn primul ȋnscriindu-se numai o parte din activităţȋle sau operaţiunile patrimoniale aducătoare de venit sau operându-se cheltuielile fictive ori nereale, iar ȋn cel neoficial, ȋnscriindu-se ȋntregul flux al operaţiunilor reale şi prin care contribuabilul ştie oricând care este diferenţa neachitată din obligaţiile fiscale pentru a şi-o putea ȋnsusi pe nedrept.

Urmarea imediată- carearea unei evidenţe contabile paralele cu cea oficială. NU este necesară sustragerea efectivă de la plata obligaţiilor fiscale, ci doar urmărirea scopului respectiv

Lat subiectivă –intenţie directă calif prin scopConsumarea –momentul desăvârşirii faptei ȋn oricare dintre acţiunile ce realizează executarea de

evidenţe contabile duble şi a producerii rezultatului material-tentativa nu este posibilă, prelungirea in timp dă faptei caract infr continue

12. Infr prevăz la art. 9, lit f)Constituie infr sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin

nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;

Ob material –documentele ȋn care se inserează date fictive sau inexacte privind sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate. Dacă fapta se comite printr-o declaraţie verbală, nu va exista obiect material al infracţiunii

Sub activ –calificat, deoarece legea cere ca declararea fictivă să fie făcută ȋn cazul societăţii cu răspundere limitată de asociatul unic sau ȋmputernicitul societăţii pentru orice alt tip de societate, respectiv administratorii sau mandatarii cu capacitate penală.

Elem material –nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă făcută de contribuabili sau de ȋmputerniciţii acestuia cu privire la sediul unei soc comerciale sau la sediul secundar. Infr este una de rezultat şi anume sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale

Această infracţiune reprezintă o variantă de specie a infracţiunii de fals ȋn declaraţii prevăzute de art 326 C pen, motiv pentru care, ȋn cazul ȋntrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii din ambele

texte, nu va exista un concurs de infracţiuni, ci un concurs de texte, făcându-se aplicarea dispoziţiilor din legea specială.

Art. 326 - Falsul în declaraţii

Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Pentru ȋntregirea elementului material trebuie ȋndeplinite cumulativ următoarele cerinţe esenţiale:

-să nu se facă o declaraţie, să se facă o declaraţie fictivă ori una inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanei controlate

-aceste declaraţii sau omisiunea declarării să aibă ca scop sustragerea de la ȋndeplinirea oblig fiscale

Urmarea imediată -sustragerea de la efectuarea controlului financiar-fiscal, creând posibilit pentru contribuabil de a săvârşi acte de evaziune fiscală fără a fi descoperit, deoarece organele fiscale nu ȋi cunosc sediul real –infr de rezultat

Lat subiectivă- intenţie directă calif prin scopConsumarea- momentul realiz rezultatului cerut de norma de incriminare, respectiv

sustragerea de la efectuarea controlului financiar, fiscal sau vamalEste suficientă o singură declaraţie referitoare la sediul fictiv, dacă aceeaşi declaraţie conţine

referiri false la mai multe sedii nu ne găsim ȋn prezentţa unui concurs real şi nici ȋn prezenţa unei infracţiuni continuate, ci a unei singure infracţiuni simple

Pedeapsa -2-8 ani interz unor drepturi, 2 circ agravante, dacă peste 100 mii EU + 5 ani, dacă peste 500 mii +7 ani

13. Infracţiunea prevăz la art 9 lit gSubstituirea, degradarea sau instrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane a

bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala si ale Codului de procedura penala.

Ob material –bunurile asupra cărora au fost instituite măsurile de sechestru legal aplicatSub activ principal –orice persoanăElem material-acţiuni- substituirea, degradarea sau ȋnstrăinarea bunurilor,Măsura asigurătorie a sechestrului se dispune şi se duce la ȋndeplinire prin procedura

administrativă de organele fiscale competente. Acesta poate dispune măsuri asigurătorii sub forma porpirii asigurătorii şi sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile şi/sau imobile proprietate a debitorului, precum şi asupra veniturilor acestuia, când există pericolul ca acesta să se sustragă, să-şi ascundă ori să-şi risipească patrimoniul, periciclitând sau ȋngreunând ȋn mod considerabil colectarea. Aceste măsuri pot fi luate şi ȋn cazul ȋn care creanţa nu a fost ȋncă individualizată şi nu a devenit scadentă. Măsurile asigurătorii dispuse atât de organele fiscale comeptente cât şi de instanţele judecătoreşti ori de alte organe competente, dacă nu au fost desfiinţate ȋn condiţiile legii, rămân valabile pe toată perioada executării silite, fără ȋndeplinirea altor formalităţi. Odată cu

individualizarea creanţei şȋ ajungerea acesteia la scadenă, ȋn cazul neplăţii, măsurile asigurătorii se transformă ȋn măsuri executorii.

Lat subiectivă- intenţie directă

„Capitolul III - Cauze de nepedepsire si cauze de reducere a pedepselor

Art. 10(1) Dacă prejudiciul este acoperit integral pană la primul termen de judecată, limitele pedepsei se reduc la jumătate. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se aplica o sanctiune administrativa, care se inregistreaza in cazierul judiciar. (2) Dispozitiile prevazute la alin. (1) nu se aplica daca faptuitorul a mai savarsit o infractiune prevazuta de prezenta lege intr-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1).

Art. 11In cazul in care s-a savarsit o infractiune prevazuta de prezenta lege, luarea masurilor asiguratorii este obligatorie.

Art. 12Nu pot fi fondatori, administratori, directori sau reprezentanti legali ai societatii comerciale, iar daca au fost alese, sunt decazute din drepturi, persoanele care au fost condamnate pentru infractiunile prevazute de prezenta lege.

Curs V Infracţiuni privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor

Putem afirma că activitatea de „spălare a banilor este partea financiară de facto a tuturor infracţiunilor prin care se obţine profit”6, fiind procesul prin care infractorii încearcă să ascundă originea şi posesia reală a veniturilor provenind din activităţile lor criminale.

Este evident că pentru a se bucura de roadele infracţiunilor lor, fie că este vorba de trafic cu droguri, trafic de arme, contrabandă, infracţiuni de corupţie sau înşelăciune în domeniul financiar-bancar, „spălătorii de bani” trebuie să identifice o cale pentru a disimula natura ilicită a câştigurilor realizate şi a le atrage în fluxul afacerilor legitime, deoarece, odată încununată cu succes, această activitate va permite menţinerea controlului asupra acestor venituri şi asupra fructelor şi productelor viitoare şi, în ultimă instanţă, le va conferi acoperirea legitimă de care au nevoie.

În aceste condiţii, având în vedere argumentele prezentate putem afirma că activitatea de „spălare a banilor” nu se înscrie ca sferă de aplicabilitate doar în ramura dreptului penal, aceasta având implicaţii şi efecte mult mai largi, afectând deopotrivă şi domeniul bancar, al asigurărilor, al pieţei de capital şi al dreptului comercial în general.

Legea 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combaterea finanţării terorismului

Cadru general al reglementăriiÎn legislaţia Ro termenul de spălare a banilor a fost consacrat pentru prima data de

dispoziţiile Legii nr. 21/1999 Principalul efect al globalizării economice, este acela al circulaţiei extrem de rapide a

capitalurilor prin întreg mapamondul, producând o adevărată dematerializare a banilor , cu toate că monedele şi banii de hârtie încă mai circulă, cele mai multe tranzacţii monetare implică transferurile electronice, reţeaua informatică mondială putând fi folosită atât pentru efectuarea unor tranzacţii financiare tradiţionale, însă ultrarapide şi extrem de greu de urmărit, cât şi mai ales, pentru introducerea conceptului de „bani electronici”. Pe calea unui protocol complex implementat în reţeaua de calculatoare, banii obişnuiţi sunt transformaţi în monedă virtuală, tranzacţiile încheiate ulterior fiind imposibil de urmărit, asigurându-se un caracter anonim absolut.

Termenul de „spălare a banilor” isi are originea conform anumitor afirmatii ale unor analisti judiciari în anii 1920, când Al Capone şi Bugsy Moran au deschis spălătorii în Chicago pentru a-şi spăla „banii murdari”. În zilele noastre, acestui scop îi servesc restaurantele fast-food, cazinourile şi alte tipuri de societăţi comerciale care au la bază operatiunile cu numerar.

S-ar putea poate obiecta că denumirea sub care este cunoscută această infracţiune în viaţa juridică şi anume de „spălarea banilor” nu exprimă complet diversitatea şi complexitatea actelor prin care o persoană îşi ia măsuri să dea o aparenţă de legalitate valorilor obţinute prin infracţiune spre a le pune mai uşor în circulaţie. Această formulă are mai mult un caracter metaforic deoarece în fapt activitatea respectivă nu se desfăşoară numai sub forma spălării banilor lichizi dar şi a obiectelor (bunuri mobile sau imobile) a actelor juridice şi a drepturilor asupra bunurilor, în general asupra oricărei valori care prezintă interes economic şi care pot proveni din infracţiune, valori pe care făptuitorul are interesul să le ascundă sau să le convertească în alte valori pentru a şterge urmele provenienţei lor ilicite şi a putea fi puse în circulaţie cu o aparenţă de legalitate.

De aceea unii autori au şi propus înlocuirea expresiei de mai sus prin aceea de „spălarea produsului infracţiunii”, ori „spălarea valorilor rezultate din infracţiune” sintagme folosite şi în unele documente internaţionale şi care poate sunt mai corespunzătoare realităţilor menţionate. Pe lângă aceste acte normative de bază fac referiri la faptele de spălarea banilor :6 Slagjana Taseva - „Money laundering”, Akademski Pecat, Macedonia 2007, pag. 27

a) Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, lege care a extins mult sfera infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate acestora ;

b) Legea nr.143/2000 pentru combaterea traficului de stupefiante care reglementează şi instituţia „livrărilor supravegheate” şi a investigatorilor acoperiţi.

c) Legea nr.565/2002 pentru ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate ;

d) Legea nr.682/2002 privind protecţia martorilor care în art.2 lit.h prevede explicit infracţiunile care fac parte dintre infracţiunile grave; printre acestea se numără şi infracţiunea de spălarea banilor;

e) Normativele 3/2002 ale Băncii Naţionale privind Standardele informaţiei asupra clienţilor;f) Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.g) H.G. nr. 793 din 14 iulie 2005,cu completările si modificările ulterioare, privind aprobarea

Strategiei Naţionale de Luptă Antifraudă pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România. În cuprinsul Hotărârii sunt enumerate principalele momente ale creării cadrului legal de reglementare a controlului şi luptei împotriva spălării banilor şi anume Legea 263/2002, Legea 656/2002 şi măsurile preconizate pentru perfecţionarea Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor; este vorba de măsurile menite să conducă la lărgirea cooperării organelor care au atribuţii în acest domeniu şi la dezvoltarea competenţelor profesionale ale personalului care realizează aceste sarcini.

Dimensiunile accentuate ale fenomenului infractional, în special dezvoltarea criminalitatii organizate, care reprezinta un risc la adresa asigurarii unui climat de siguranta si securitate, au impus înfiintarea unei formatiuni specializate pentru combaterea formelor de manifestare a criminalitatii, mai ales sub aspectul sau organizat.

Astfel, prin Legea nr. 508/2004 s-a înfiintat Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, în cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, prin reorganizarea Sectiei de Combatere a Criminalitatii Organizate si Antidrog, ca structura specializata în combaterea si investigarea infractiunilor de criminalitate organizata si terorism.

Pe plan internaţional, cadrul general al reglementării cuprinde:-Convenţia O.N.U. din anul 1988 împotriva traficului ilicit de narcotice şi substanţe

halucinogene (ratificată de România prin Legea nr. 118/1992);-Convenţia O.N.U. din anul 1999 privind suprimarea activităţilor de finanţare a

terorismului;-Convenţia O.N.U. din anul 2000 împotriva armei organizate transnaţionale (ratificată de

România prin Legea nr. 565/2002);-Convenţia O.N.U. din anul 2003 împotriva corupţiei (ratificată de România prin Legea nr.

365/2004);-Recomandările Grupului de Acţiune Financiară (G.A.F.I.) , elaborate de la data constituirii

acestuia (în anul 1990 au fost publicată 40 de recomandări, revizuite în 1996, completate în anul 2001 cu alte 8 recomandări speciale privind finanţarea terorismului şi cu a noua recomandare specială privind „transportul prin curieri”, adoptată la 22 octombrie 2004

Precizări terminologiceÎn sensul Legii nr. 656/2002:

a) prin spălarea banilor se înţelege infracţiunea prevăzută la art. 29; b) prin finanţarea terorismului se înţelege infracţiunea prevăzută la art. 36 din Legea nr.

535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului;

c) prin bunuri se înţelege bunurile corporale sau necorporale, mobile ori imobile, precum şi actele juridice sau documentele care atestă un titlu ori un drept cu privire la acestea;

d) prin tranzacţie suspectă se înţelege operaţiunea care aparent nu are un scop economic sau legal ori care, prin natura ei şi/sau caracterul neobişnuit în raport cu activităţile clientului uneia dintre persoanele prevăzute la art. 10, trezeşte suspiciunea de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului;

g) prin instituţie financiară se înţelege orice entitate, cu sau fără personalitate juridică, alta decât instituţia de credit, care desfăşoară una ori mai multe dintre activităţile prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. b) - l), n) şi n1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv furnizorii de servicii poştale care prestează servicii de plată şi entităţile specializate care desfăşoară activităţi de schimb valutar. Intră în această categorie şi:

1. asigurătorii, reasigurătorii şi brokerii de asigurare şi/sau reasigurare, autorizaţi potrivit prevederilor Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi sucursalele aflate pe teritoriul României ale asigurătorilor, reasigurătorilor şi intermediarilor în asigurări şi/sau reasigurări autorizaţi în alte state membre;

2. societăţile de servicii de investiţii financiare, consultanţii de investiţii, societăţile de administrare a investiţiilor, societăţile de investiţii, operatorii de piaţă, operatorii de sistem, aşa cum sunt definiţi potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare, şi reglementărilor emise în aplicarea acesteia;

h) prin relaţie de afaceri se înţelege relaţia profesională sau comercială legată de activităţile profesionale ale persoanelor prevăzute la art. 10 şi despre care, la momentul iniţierii, se consideră a fi de o anumită durată;

i) prin operaţiuni ce par a avea o legătură între ele se înţelege operaţiunile aferente unei singure tranzacţii decurgând dintr-un singur contract comercial sau înţelegere de orice natură între aceleaşi părţi şi a căror valoare este fragmentată în tranşe mai mici de 15.000 euro ori echivalentul în lei, atunci când acestea sunt efectuate în cursul aceleiaşi zile bancare, în scopul evitării cerinţelor legale;

k) prin furnizori de servicii pentru societăţile comerciale şi alte entităţi sau construcţii juridice se înţelege orice persoană fizică sau juridică care prestează cu titlu profesional oricare dintre următoarele servicii pentru terţi:

1. constituie societăţi comerciale sau alte persoane juridice; 2. exercită funcţia de director ori administrator al unei societăţi sau are calitatea de asociat al unei

societăţi în comandită ori o calitate similară în cadrul altor persoane juridice sau intermediază ca o altă persoană să exercite aceste funcţii ori calităţi;

3. furnizează un sediu social, un domiciliu ales sau orice alt serviciu legat de o societate comercială, o societate în comandită sau orice altă persoană juridică ori construcţie juridică similară;

4. are calitatea de fiduciar în derularea unor activităţi fiduciare exprese sau a altor operaţiuni juridice similare ori intermediază ca o altă persoană să exercite această calitate;

5. acţionează sau intermediază ca o altă persoană să acţioneze ca acţionar pentru o persoană, alta decât o societate ale cărei acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată care este supusă unor cerinţe de publicitate în conformitate cu legislaţia comunitară sau cu standarde fixate la nivel internaţional;

l) prin grup se înţelege un grup de entităţi, aşa cum este definit la art. 2 alin. (1) pct. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2006 privind supravegherea suplimentară a instituţiilor de credit, a societăţilor de asigurare şi/sau de reasigurare, a societăţilor de servicii de investiţii financiare şi

a societăţilor de administrare a investiţiilor dintr-un conglomerat financiar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 152/2007.

Etapele procesului de spălare a banilorÎn literatura de specialitate s-a demonstrat că procesele care se efectuează în vederea spălării

banilor şi a punerii în circulaţie a valorilor aşa zis curate parcurg trei etape ( plasarea valorilor, stratificarea şi integrarea acestora) şi presupun deseori elemente de extraneitate, fie printr-o entitate fizică sau juridică comercială, fie printr-o instituţie financiară.

Cele trei etape de bază pot avea loc fie sub formă de faze separate şi distincte, fie simultan sau prin suprapunere.

Uneori cele trei etape ale spălării banilor sunt prezentate cu denumiri mai plastice, precum:a) prespălarea adică convertirea banilor murdari în bani curaţi;b) spălarea principală conversia banilor în intrări contabile;c) uscarea (reciclarea) folosirea banilor pentru a obţine profit.

Autorităţi cu atribuţii ȋn aplicarea L. nr. 656/2002Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (denumit în continuare Oficiul)

funcţionează ca organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Guvernului, şi are, conform art. 19 alin (2) din Legea nr.656/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ca obiect de activitate „... prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finaţării actelor de terorism, scop în care primeşte, analizează, prelucrează informaţii şi sesizează, în condţiile art.6 alin (1), Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie iar în situaţia în care se constată finanţarea unor acte de terorism sesizează de îndată şi Serviciul Român de Informaţii cu privire la operaţiunile suspecte de finanţare a actelor de terorism.”

Art. 10 - Intră sub incidenţa prezentei legi următoarele persoane fizice sau juridice: a) instituţiile de credit şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit străine; b) instituţiile financiare, precum şi sucursalele din România ale instituţiilor financiare străine; c) administratorii de fonduri de pensii private, în nume propriu şi pentru fondurile de pensii

private pe care le administrează, agenţii de marketing autorizaţi/avizaţi în sistemul pensiilor private; d) cazinourile; e) auditorii, persoanele fizice şi juridice care acordă consultanţă fiscală sau contabilă; f) notarii publici, avocaţii şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care

acordă asistenţă în întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ, administrarea instrumentelor financiare sau a altor bunuri ale clienţilor, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcţionării sau administrării unei societăţi comerciale, constituirea, administrarea ori conducerea societăţilor comerciale, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare ori desfăşurarea, potrivit legii, a altor activităţi fiduciare, precum şi în cazul în care îşi reprezintă clienţii în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile;

g) furnizorii de servicii pentru societăţile comerciale şi alte entităţi sau construcţii juridice, alţii decât cei prevăzuţi la lit. e) sau f), aşa cum sunt definiţi la art. 2 lit. k);

h) persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare; i) agenţii imobiliari; j) asociaţiile şi fundaţiile;

k) alte persoane fizice sau juridice care comercializează bunuri şi/sau servicii, numai în măsura în care acestea au la bază operaţiuni cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele.

Art. 11 - Persoanele prevăzute la art. 10 sunt obligate ca, în desfăşurarea activităţii lor, să adopte măsuri de prevenire a spălării banilor şi a finanţării terorismului şi, în acest scop, pe bază de risc, aplică măsuri-standard, simplificate sau suplimentare, de cunoaştere a clientelei, care să le permită identificarea, după caz, şi a beneficiarului real.

Art. 12 - Instituţiile de credit nu vor intra în relaţii de corespondent cu o bancă fictivă sau cu o instituţie de credit despre care se ştie că permite unei bănci fictive să îi utilizeze conturile şi dacă au astfel de relaţii le vor termina.Art. 13 - (1) Persoanele prevăzute la art. 10 au obligaţia de a aplica măsurile-standard de cunoaştere a clientelei în următoarele situaţii:

a) la stabilirea unei relaţii de afacerib) la efectuarea tranzacţiilor ocazionale în valoare de cel puţin 15.000 euro ori echivalent, indiferent dacă tranzacţia se realizează printr-o singură operaţiune sau mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele; c) când există suspiciuni că operaţiunea în cauză are drept scop spălarea banilor sau finanţarea terorismului, indiferent de incidenţa prevederilor derogatorii de la obligaţia de a aplica măsurile-standard de cunoaştere a clientelei stabilite în prezenta lege şi de valoarea operaţiunii; d) dacă există îndoieli privind veridicitatea sau pertinenţa informaţiilor de identificare deja deţinute despre client; e) la cumpărarea sau schimbarea în cazinouri de jetoane a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a 2.000 euro. (2) Când suma nu este cunoscută în momentul acceptării tranzacţiei, persoana fizică sau juridică obligată să stabilească identitatea clienţilor va proceda la identificarea de îndată a acestora, atunci când este informată despre valoarea tranzacţiei şi când a stabilit că a fost atinsă limita minimă prevăzută la alin. (1) lit. b). (3) Persoanele prevăzute la art. 10 au obligaţia să asigure aplicarea prevederilor acestei legi şi în cazul activităţilor externalizate ori al celor desfăşurate prin agenţi. (4) Instituţiile de credit şi instituţiile financiare trebuie să aplice proceduri de cunoaştere a clientelei şi de păstrare a evidenţelor referitoare la aceasta cel puţin echivalente cu cele prevăzute în prezenta lege în toate sucursalele şi filialele acestora situate în state terţe. Art. 14 - Persoanele prevăzute la art. 10 vor aplica măsurile-standard de cunoaştere a clientelei tuturor clienţilor noi. Aceleaşi măsuri vor fi aplicabile, în funcţie de risc, cât mai curând posibil, şi în cazul clienţilor existenţi. Art. 15 - (1) Instituţiile de credit şi instituţiile financiare nu vor deschide şi nu vor opera conturi anonime, respectiv conturi pentru care identitatea titularului sau beneficiarului nu este cunoscută şi evidenţiată în mod corespunzător. (2) În aplicarea prevederilor art. 14, persoanele prevăzute la art. 10 vor aplica măsurile-standard de cunoaştere a clientelei tuturor titularilor şi beneficiarilor conturilor anonime existente cât mai curând posibil şi oricum înainte ca acestea să fie utilizate în vreun fel. Art. 16 - (1) Datele de identificare a clienţilor vor cuprinde: a) în cazul persoanelor fizice - datele de stare civilă menţionate în documentele de identitate prevăzute de lege; b) în cazul persoanelor juridice - datele menţionate în documentele de înmatriculare prevăzute de lege, precum şi dovada că persoana fizică care conduce tranzacţia reprezintă legal persoana juridică.

(2) În cazul persoanelor juridice străine, la deschiderea de conturi bancare vor fi solicitate acele documente din care să rezulte identitatea firmei, sediul, tipul de societate, locul înmatriculării, împuternicirea specială a celui care o reprezintă în tranzacţie, precum şi o traducere în limba română a documentelor autentificate de un birou al notarului public.

1. Infracţiunea de spălare a banilor –art. 29, alin. 1, ȋn trei variante(1) Constituie infractiunea de spalare a banilor si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani:Prima –lit. a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscand ca provin din savarsirea de

infractiuni, in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestor bunuri ori in scopul de a ajuta persoana care a savarsit infractiunea din care provin bunurile sa se sustraga de la urmarire, judecata sau executarea pedepsei;

A doua variantă lit. b – ascunderea ori disimularea adevaratei naturi a provenientei, a situarii, a dispozitiei, a circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscand ca bunurile provin din savarsirea de infractiuni;

A treia variantă lit.c– dobandirea, detinerea sau folosirea de bunuri, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni –aici se incalcă bis in idem?

http://www.juridice.ro/?s=spalarea+banilor –infr. de spălare de bani i se recunoaşte caracterul autonom

Precizări prealabile-sunt susceptibile de a fi trase la răspundere penală pentru infr, de spălare a banilor persoanele

care spală orice fel de valori provenite din orice infracţiune, aceasta sub rezerva prevederilor Convenţiei ONU din anul 2000, impotriva crimei organizate transnationale

-infr de spăl a banilor are un caracter corelativ, derivat, ȋntrucât existenţa ei este condiţionată de săvârşirea prealabilă a unei infracţiuni din care să provină bunul supus unei operaţiuni de spălare –o infracţiune principală- primară

-incriminarea şi sancţionarea penală a spălării banilor constituie un instrument util nu numai pentru tragerea la răspundere a tuturor categoriilor de participanţi la actele criminale, dar şi ȋn scopul impunerii unor sancţiuni mai severe ȋnsarcina celor ce comit infracţiuni generatoare de bani murdari

-prevenirea şi combaterea spălării produsului cirminalităţii transfrontaliere organizate şi ȋn general a criminalităţii organizate este unul din cele mai eficiente mijloace de a opri această formă deosebită de activitate infracţională care constituie o ameninţare nu numai la nivel naţional ci şi internaţional

Ob jur special –relaţiile sociale de tip patrimonial ce se nasc şi se dezvoltă ȋn legătură cu normala circulaţie a bunurilor sau valorilor ȋn cadrul circuitelor financiare, bancare, economice, comerciale sau civile, realizate prin intermediul instituţiilor menţionate de L. 656/2002. Valoarea socială ocrotită –derularea firească şi legală a fluxurilor de bunuri şi valori prin intermediul instituţiilor specializate

Ob. Material- bunurile rezultate din săvârşirea infracţiunii principale care sunt supuse actelor de spălare. În categoria bunurilor mai sunt cuprinse documentele şi instrumentele de plată care sunt recunoscute pe piaţa financiară, bancară, de investiţii şi asigurări, care atestă proprietatea sau drepturi relative la proprietate

Bunurile sau valorile trebuie să provină din săvârş de infracţiuni, să fie produs al infracţiunii şi nu instrumente care au servit la săvârş infr. Infr. trebuie să fie de o anumită gravitate, conform Convenţiei ONU din anul 2000, adică maximul pedepsei trebuie să fie mai mare de 4 ani. Dacă bunurile provin dintr-o altă faptă ilicită cum ar fi contract civil cu cauză ilicită sau contravenţie, nu se poate reţine infracţiunea de spălare a banilor.

Sub activ –orice pers cu răspundere penală ; De altfel, şi observăm că potrivit art. 9 alin. 2 lit. b) din Convenţia Consiliului Europei de la Varşovia din 16/05/2005 privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii şi finanţarea terorismului se poate prevedea că infracţiunile enunţate în acest paragraf nu se aplică persoanelor care au săvârşit infracţiunea predicat. Ratificând Convenţia, România nu a formulat nicio rezervă în acest sens.

Sub pasiv principal –statul, poate fi şi orice persoană care este prejudiciată ȋn urma săvârş infracţiunii

Lat obiectivăElem material -ȋn prima variantă constă ȋn acţiunea de schimbare sau transfer de bunuri,

cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni, ȋn scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau ȋn scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau exec. pedepsei

Acţiunea de schimbare- tansformarea unui bun sau a unei valori in alt bun sau altă valoare de ex. Sume de bani ȋn lei, sunt schimbate ȋn valută

Schimbarea poate consta şi ȋn transformarea fizică a bunurilor prin supunerea acestora unor modificări susceptibile să le schimbe ȋnfăţişarea fizică materialăm fără a fi afectată valoarea intrinsecă a obiectului –schimbarea seriei, culorii si a numărului de ȋnmatriculare a unui autoturism furate cu unele aparţinând unui autoturism dobândit legal

Alt sens al schimbării - ȋnlocuirea unui lucru cu altul sau a ceda un lucru, un bun pentru a lua ȋn locul lui altul echivalent ca valoare sau chiar de valoare diferită –schimbarea unor acţiuni anonime, obligaţiuni, titluri de plată sau certificate la purtător

Transferul de bunuri este o altă modalitate a elem material –mutarea fizică dintr-un loc ȋn altul, transferul unor sume de bani dintr-un cont ȋn altul

Prin transferul de valori –anumite activităţi desfăşurate cu valorile provenite din săvârşirea de infracţiuni:

-oper de deplasare a capitalului sub diferite forme de la o ţară la alta, cu sau fără aparenţă legală-deplasări de valută sau devize cu aparenţă de plăţi pentru diferite mărfuri sau chiar plăti,

cumpărarea de obligaţiuni, efecte de cormerţ, depuneri la bănci etc.-transfer cu plăţi fictive, făcut prin carduri-unele transferuri de fonduri interbancare-diferite forme de decontări interne sau internaţionale: cecuri, acreditive, ordin de plată, dispoziţii

de plată, dispoziţii de ȋncasareAcţiunile de schimbare şi transfer de bunuri trebuie să fie efectuate ȋn scopul ascunderii sau al

disimulării originii ilicite a acestor bunuri, precum şi ȋn scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei. Ascunderea originii ilicite a bunurilor presupune faptul că autorul vrea să nu divulge, să nu destăinuie, să nu lase să se observe adevărata natură a bunurilor

Urmarea imediată–starea de pericol la valorile apărate de legeRaportul de cauzalitate- leg de cauzalitate ȋntre acţiunea de schimbare sau transfer de bunuri

rezultate din infracţiuni şi urmarea imediatăElementul material ȋn a doua vairantă –litera b constă ȋn acţiunea sub activ de ascundere sau

dismiluare a naturii reale a provenienţei, situării, dispoziţiei, circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor sau a dreptului asupra acestora, cunoscând că aceste bunuri provin din săvârşirea de infracţiuni –acţiunea de ascundere sau disimulare –ansamblul de fapte concrete prin care sub activ al infracţiunii ȋncearcă să confere unui bun rezultat din săvârş unei infracţiuni aparenţa de legalitate, respectiv faptul că bunul sau valoarea respectivă a fost dobândită ȋn urma unor afacer şi operaţiuni legale

Textul nu se referă la ascunderea unui bun, ci la ascunderea naturii realae a provenienţei acestuia, -opinie- leiguitorul a avut ȋn vedere şi situaţiile de ascundere a acestora de la vedere

Acţiunile de ascundere sau disimulare se referă aşadar la:-provenienţa bunului-situarea bunului-dispoziţia bunului-circulaţia bunului-proprietarul bunuluiAcţiunile de ascundere sau disimulare se pot realiza ȋn fapt prin ȋntocmirea sau obţinerea de

documente false privind provenienţa, situarea, dispoziţia, circulaţia sau proprietatea bunului- astfel se ȋntocmesc facturi false, se redactează acte de vânzare cumpărare sau ȋmprumuturi fictive

C. Elem mat al infr ȋn a treia variantă –lit c, constă ȋn acţiunea subiectului activ de a dobândi, a deţine sau a folosi bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni

Acţiunea de dobândire- fapta unei persoane de a obţine cu orice titlu un bunDeţinerea sau folosirea –fapta unei persoane de a se bucura de un bun, de a-l folosi, de a-l

ȋntrebuinţa şi exploata pe o perioadă nedeterminată sau determinată, temporar sau continuu, potrivit destinaţiei acelui bun, daca persoana cunoaşte că acesta provine din săvârşirea uneia din infracţiunile prevăzute la lit a

Lat subiectivă –intenţia directă la toate cele 3 forme, ȋntrucât subiectul activ ȋnfăptuieşte acţiunile concrete cunoscând că bunurile provin din săvârşirea unei infracţiuni

Actele pregătitoare deşi posibile nu sunt incriminate. Tentativa la infr, indiferent de formă se pedepseşte, conform alin. (2).

Pedeapsa –inchisoare de la 3 la 12 ani(2) Tentativa se pedepseşte.

(3) Dacă fapta a fost săvârşită de o persoană juridică, pe lângă pedeapsa amenzii, instanţa aplică, după caz, una sau mai multe dintre pedepsele complementare prevăzute la art. 136 alin. (3) lit. a) - c) din Codul penal. : 3) Pedepsele complementare sunt: a) dizolvarea persoanei juridice;b) suspendarea activităţii sau a uneia dintre activităţile persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani; c) închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani;

(4) Cunoaşterea provenienţei bunurilor sau scopul urmărit poate fi dedusă/dedus din circumstanţele faptice obiective.

(5) Dispoziţiile alin. (1) - (4) se aplică indiferent dacă infracţiunea din care provine bunul a fost comisă pe teritoriul României sau în străinătate.

Art. 30 - Persoana care a comis infracţiunea prevăzută la art. 29, iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor participanţi la săvârşirea infracţiunii beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.Art. 32 - În cazul în care s-a săvârşit o infracţiune de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.

Art. 33 - (1) În cazul infracţiunilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului se aplică dispoziţiile art. 112 din Codul penal privind confiscarea bunurilor.

2. Infracţiunea prevăzută de art. 31 din L. 656/2002(1) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 25 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu

închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. (2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 3

luni la 2 ani sau amenda.

Art. 25 - (1) Personalul Oficiului are obligaţia de a nu transmite informaţiile primite în timpul activităţii decât în condiţiile legii. Obligaţia se menţine şi după încetarea funcţiei, pe o durată de 5 ani.

(2) Persoanele prevăzute la art. 10 şi salariaţii acestora au obligaţia de a nu transmite, în afara condiţiilor prevăzute de lege, informaţiile deţinute în legătură cu spălarea banilor şi finanţarea terorismului şi de a nu avertiza clienţii cu privire la sesizarea Oficiului.

(3) Este interzisă folosirea în scop personal de către salariaţii Oficiului şi ai persoanelor prevăzute la art. 10 a informaţiilor primite, atât în timpul activităţii, cât şi după încetarea acesteia.

(4) Săvârşirea următoarelor fapte în exercitarea atribuţiilor de serviciu nu constituie o încălcare a interdicţiei prevăzute la alin. (2):

a) furnizarea de informaţii autorităţilor competente prevăzute la art. 24 şi furnizarea de informaţii în cazurile prevăzute în mod expres de lege;

b) transmiterea de informaţii între instituţiile de credit şi instituţiile financiare din state membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori din state terţe care aparţin aceluiaşi grup şi aplică proceduri de cunoaştere a clientelei şi de păstrare a evidenţelor referitoare la aceasta echivalente cu cele prevăzute în prezenta lege şi sunt supravegheate referitor la aplicarea acestora de o manieră echivalentă celei reglementate prin prezenta lege;

c) transmiterea de informaţii între persoanele prevăzute la art. 10 lit. e) şi f) din state membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori state terţe care impun condiţii echivalente cu cele prevăzute în prezenta lege, care îşi desfăşoară activitatea profesională în cadrul aceleiaşi entităţi juridice ori al aceleiaşi structuri în care acţionariatul, administrarea sau controlul de conformitate este comun;

d) transmiterea de informaţii între persoanele prevăzute la art. 10 lit. a), b), e) şi f), situate în state membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori state terţe care impun cerinţe echivalente cu cele din prezenta lege, în cazurile legate de acelaşi client şi de aceeaşi tranzacţie derulată prin două sau mai multe dintre persoanele anterior menţionate, cu condiţia ca acestea să provină din aceeaşi categorie profesională şi să li se aplice cerinţe echivalente în privinţa secretului profesional şi al protecţiei datelor cu caracter personal.

(5) Atunci când Comisia Europeană adoptă o decizie prin care constată că un stat terţ nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la alin. (4) lit. b), c) sau d), persoanele prevăzute la art. 10 şi salariaţii acestora au obligaţia de a nu transmite către acest stat sau către instituţii ori persoane din statul în cauză informaţiile deţinute în legătură cu spălarea banilor şi finanţarea terorismului.

(6) Nu se consideră o încălcare a obligaţiilor prevăzute la alin. (2) fapta persoanelor prevăzute la art. 10 lit. e) şi f) care, în conformitate cu prevederile statutare, încearcă să descurajeze un client să desfăşoare activităţi ilicite.

Ob jur special- relaţiile sociale care asigură protecţia informaţiilor primite de către Oficiu şi a informaţiilor de care iau cunoştină angajaţii şi persoanele de la art. 10

Ob material –informaţiile pe care personalul Oficiului le-a primit ȋn timpul activităţii, dacă acestea iau forma unor ȋnscrisuri

Sub activ- calificat-angajat al Oficiului sau o persoană de la art. 10Lat ob. Elem material-divuglarea de către personalul Oficiului sau a persoanelor de la art. 10 a informaţiilor pe care

aceştia le primesc. Divulgarea se poate realiza prin transmitere telefonică, predare fizica a unor acte sau copii, informarea verbală, presă, tv, internet

-transmiterea sau avertizarea persoanelor

-folosirea ȋn scop personal a informaţiilor –de ex răzbunare, şantaj-caz ȋn care va fi concurs de infracţiuni

Lat subiectivă –intenţia sau culpa

ContravenţiiArt. 28 - (1) Constituie contravenţie următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să constituie infracţiuni: a) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), (7) şi (8) şi la art. 6; -neinformarea de către persoana de la art. 10 a Oficiului, dacă are o bănuială, art. 7-refuzul de a transmite date la cererea Oficiului, b) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) teza a treia, art. 7 alin. (2), art. 11, 12, 13, 14, 15, art. 18 alin. (1), art. 19 - 21 şi la art. 24. (2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei, iar contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) se sancţionează cu amendă de la 15.000 lei la 50.000 lei. (3) Sancţiunile prevăzute la alin. (2) se aplică şi persoanelor juridice. 11

(4) Pe lângă sancţiunea prevăzută la alin. (3), persoanei juridice i se poate aplica una sau mai multe dintre următoarele sancţiuni contravenţionale complementare: a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţie; b) suspendarea avizului, acordului sau a autorizaţiei de exercitare a unei activităţi ori, după caz, suspendarea activităţii operatorului economic, pe o durată de la o lună la 6 luni; c) retragerea licenţei sau a avizului pentru anumite operaţiuni ori pentru activităţi de comerţ exterior, pe o durată de la o lună la 6 luni sau definitiv; d) blocarea contului bancar pe o durată de la 10 zile la o lună; e) anularea avizului, acordului sau a autorizaţiei de exercitare a unei activităţi; f) închiderea unităţii. (5) Contravenţiile se constată şi sancţiunile prevăzute la alin. (2) se aplică de reprezentanţii împuterniciţi, după caz, de Oficiu sau de altă autoritate competentă, potrivit legii, să efectueze controlul. În cazul în care controlul este efectuat de autorităţile de supraveghere, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către reprezentanţii împuterniciţi anume desemnaţi de respectivele autorităţi. (6) Pentru faptele prevăzute la alin. (1), pe lângă sancţiunile contravenţionale se pot aplica de către autorităţile de supraveghere şi măsuri sancţionatorii specifice, potrivit competenţei acestora.

(7) Dispoziţiile prezentei legi referitoare la contravenţii se completează în mod corespunzător cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia art. 28 şi 29.

CURS VIInfracţiuni privind regimul bancarReforma sistemului bancar ȋn 1991 când Banca Naţională ȋşi pierde caracterul de bancă

comercială –se formează BNR şi BCRÎn prezent activitatea bancară este reglementată de următoarele acte normative:-Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, privind instituţiile de credit şi adecvarea

capitalului –se interzice ȋn mod explicit atragerea de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public de alte entităţi decât instituţiile de credit

-reglementează activitatea băncilor, dar instituie, la art. 114 şi obligativitatea acestora de a furniza informaţii de natura secretului bancar, după ȋnceperea urmăririi penale ȋmpotriva unui client, la solicitarea scrisă a procurorului sau a instanţei, după caz, a organelor de cercet penală, cu autorizarea procurorului

-Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României-OG nr. 10/2004 privind falimentul instit de credit-Regulamentul BNR nr. 1/2001 privind organizarea şȋ funcţionarea la Banca Naţională a

României a Centralei Incidentelor de Plăţi-Regulamentul BNR nr. 4/2004 privind organizarea şi funcţionarea la BNR a Centralei

Riscurilor BancarePrecizări terminologice-pentru a desfăşura activitate ȋn România, instituţiile de credit trebuie să fie autorizate. BRN

stabileşte prin reglementări şi notifică Comisiei Europene condiţiile ȋn care se pot acorda autorizaţiile şi documentaţia care trebuie să ȋnsoţească cererea

Potrivit OUG 99/2006, instituţiile de credit pot desfăşura următoarele activităţi:- atragerea de depozite şi de alte fonduri rambursabile- acordarea de credite, incluzând printre altele: credite de consum, credite ipotecare, factoring

cu sau fără regres, finanţarea tranzacţiilor comerciale, inclusiv forfetareFactoring-activit prin care o bancă plăteşte unui comerciant creanţele pe care comerciantul le

posedă faţă de clienţii săi –se realiz transferul creanţelor şi plata unor comisioane calculate de banca ca procent din valoarea creanţelor transferate

Operaţiuni de forfetare- transmiterea creanţelor provenite din operaţiunile de comerţ exterior efectuate pe credit, unei bănci autorizate, care plăteşte imediat, urmând ca banca să recupereze contravaloarea la termenul scadent de la debitorul importator

-leasing financiar-emiterea altor mijloace de plată cum ar fi cecuri, cambii şi bilete la ordin-ȋnchiriere de casete de siguranţăInfracţiuni1. Infr. prevăzută la art. 410 din OUG 99/2006Desfăşurarea de activităţi interzise potrivit art. 5 de către o persoană, pe cont propriu sau pe

contul unei entităţi care nu este instituţie de credit constituie infracţiune şi se pedespeşte cu ȋnchisoare de la 2 la 7 ani

Art. 5 –Se interzice oricărei persoane fizice, juridice sau entitate fără personalitate juridică, ce nu este instituţie de credit, să se angajeze ȋntr-o activitate de atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public ori ȋntr-o activitate de atragere şi/sau gestionare de sume de bani provenite din contribuţiile membrilor unor grupuri de persoane constituite ȋn vederea acumulării de fonduri colective şi acordării de credite/ȋmprumuturi din fondurile astfel acumulate pentru achizţionarea de bunuri şi/sau servicii de către membrii acestora

-nu se aplică ȋn cazul atragerii de depozite sau fonduri de către un stat membru sau autorit administrţiei publice locale ale unui stat membru, organisme internaţionale la care participă unul sau mai multe state membre

Potrivit legii se impune prealabila autorizare de către BNR a instituţiilor care desfăşoară o activitate de atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile -condiţie impusă şi de directive europene–se urmăreşte evitarea unor episoade cum a fost Caritas

Autorizaţia nu va fi eliberată dacă nu sunt ȋndeplinite următoarele condiţii:-existenţa fondurilor proprii distincte şi suficiente-prezenţa a cel puţin doi conducători care să determine orientarea efectivă a activităţii

instituţiei de creditOb jur specific –acele relaţii sociale privind interzicerea desfăşurării unor activităţi specifice ȋn

alt cadru decât cel al unei instituţii de creditSub activ –orice persoană fizică responsabilă penalInfr poate fi săvârşită de o persoană fizică ce acţionează:-pe cont propriu-sau pe contul unei entităţi care nu este instituţie de creditLat obiectivăElem material –o acţiune, desfăşurarea unei activităţi de atragere de depozite sau de alte

fonduri rambursabile de la public, printr-o activitate de emitere de monedă electronică ori ȋntr-o activitate de atragere şi/sau gestionare de sume de bani provenite din contribuţiile membrilor unor grupuri de persoane constituite ȋn vederea acumulării de fonduri colective şi acordării de credite/ȋmprumuturi din fondurile astfel acumulate pentru achiziţionarea de bunuri şi/sau servicii de către membrii acestora

Depozitul este suma de bani ȋncredinţată ȋn următoarele condiţii:-să fie rambursată ȋn totalitate cu sau fără dobândă sau orice alte facilităţi, la cerere ori la un

termen convenit de către deponent cu depozitarul-să nu se refere la transmiterea proprietăţii, la furnizarea de servicii sau la acordarea de garanţiiPrin „public” se ȋnţelege orice persoană fizică, juridică sau entitate fără personalit jur, ce nu are

cunoştinţele necesare şi experienţa pentru evaluarea riscului de nerambursare a plasamentelor efectuate. Nu intră ȋn această categorie statul, autorităţile administraţiei publice centrale, regionale şi locale, instituţiile de credit, instituţiile financiare, alte instituţii similare şi alte persoane considerate investitor calificat, ȋn ȋnţelesul legislaţiei privind piaţa de capital

De asmenea, elementul material mai constă ȋn acţiunea pe care o desfăşoară subiectul activ de a se angaja ȋntr-o activitate de emitere de monedă electronică ori ȋntr-o activitate de atragere şi/sau gestionare de sume de bani probvenite din contribuţiile membrilor unor grupuri de persoane

constituite ȋn vederea acumulării de fonduri colective şȋ acordării de credite/ȋmprumuturi din fondurile astfel acumulate pentru achizţionarea de bunuri şi/sau servicii de către membrii acestora.

Emiterea de monedă electronică presupune realizarea unor operaţiuni prevăzute de legePrin monedă electronică se ȋnţelege o valoare monetară reprezentând o creanţă asupra

emitentului, care ȋndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:-este stocată pe un suport electronic-este emisă ȋn schimbul primirii de fonduri a căror valoare nu poate fi mai mică decât valorea

monetară emisă-este acceptată ca mijloc de plată şi de alte entităţi decât emitentulUrmarea imediată –constituirea ilegală a unor depozite ȋn lei sau valută ori atragerea de fonduri

nerambursabile de la public, respectiv crearea unei stări de pericol care constă ȋn faptul că sume de bani atrase ȋn asemenea depozite sunt scoase ilegal din circuitul financiar legal, neputând fi controlate de autoritatea naţională ȋn materie bancară ori crearea unor stări de pericol ce rezultă din activitatea de emitere de monedă electornică fără drept ori din activitatea de atragere şi/sau administrare a unor sume de bani rezultate din asocierea ȋn vederea economisirii şi creditării ȋntr-un sistem colectiv, de asemenea realizate fără drept

2. Infr prevăzută la art. 411 din OUG 99/2006Utilizarea neautorizată de catre o persoană a unei denumiri specifice unei instituţii de credit, cu

ȋncălcarea dispoziţiilor art. 6, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu ȋnchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Potrivit art. 6 se interzice oricărei persoane, alta decât o instituţie de credit autorizată, să utilizeze denumirea de bancă sau organizaţie cooperatistă de credit, cooperativă de credit, casă centrală a cooperativelor de credit, bancă cooperatistă, bancă centrală cooperatistă, bancă ipotecară, bancă de credit ipotecar

Nu este infracţiune dacă utilizarea denumirii de bancă este stabilită sau recunoscută prin lege sau atunci când din contextul ȋn care este folosit cuvântul bancă rezultă neȋndoielnic că nu este vorba de activităţi bancare

Ob. Jur special –rel sociale care implică protecţia sistemului bancar naţional şi a persoanelor fizice şi juridice care sunt participante active la activităţile financiar-bancare din economie

Sub activ –orice pers fizică ce răspunde penalSub pasiv –statul –principal, secundar pers fizice şi juridice care au suferit prejudiciiElem material –acţiunea pe care o desfăşoară sub activ de a utiliza denumirea de bancă sau

derivate fără să fie autorizat de BNRLat subiectivă –intenţie directăActe pregătitoare şȋ tentativa posibile dar nu sunt incriminateSancţiune 3 luni -2 ani sau amendă

Articolul 412Împiedicarea, fără drept, a exercitării, potrivit prezentei legi, de către Banca Naţională a României a competenţelor sale de supraveghere a instituţiilor de credit constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.--------------Art. 412 a fost modificat de pct. 3 al art. 192 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.

3. Infr prevăzută de art. 84 din Legea nr. 59/1934Cecul este un titlu de plată sau de credit prin care o persoană, numită trăgător, dă ordin

necondiţionat unei bănci să plătească la vedere o sumă de bani determinată. Beneficiarul plăţii poate fi purtătorul cecului sau un beneficiar determinat. În realitate cecul are numai funcţia de instrument de plată, fiind lipsit de funcţia de instrument de credit. Cecul –instrument de plată de transfer debit –decontarea este cerută de beneficiar, utilizat de titluarii de conturi bancare cu disponibilităţi ȋn aceste conturi. Cecul pune ȋn legătură trei persoane-trăgătorul, trasul şi beneficiarul.

Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni pana la un an sau cu amenda, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava, savarsirea uneia dintre urmatoarele fapte: 1. emiterea unui cec faa a fi avut autorizarea trasului; 2. emiterea unui cec fara a avea la tras disponibil suficient sau dispunerea in tot ori in parte de disonibilul avut mai inainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare; (notă : fără acoperire)3. emiterea unui cec cu data falsa sau caruia ii lipseste unul dintre urmatoarele elemente esentiale: a) denumirea de cec; b) suma de bani ce trebuie platita; c)numele trasului; d) data emiterii cecului; e) semnatura prevazuta la art. 11; Orice semnătură a unui cec trebuie să cuprindă numele şi prenumele sau firma celui care se obligă. Este totuşi valabilă semnătura în care prenumele este prescurtat sau arătat numai prin iniţiale.

4. emiterea unui cec cu incalcarea prevederilor art. 6 alin. 3."

Cecul nu poate fi tras asupra trăgătorului însuşi, în afară de cazul unui cec tras între deosebite stabilimente ale aceluiaşi trăgător. În acest caz cecul nu poate fi la purtător.

Ob jur special –rel sociale care asigură protecţia instituţiilor bancare, a persoanelor fizice şi jur care utilizează cecul ca instrument de plată sau credit

Ob material –cec, indiferent dacă este emis ȋn condiţiile legii sau are unele elemente lipsăSub pasiv –instituţia bancară unde trasul are cont, dar şi BNRElem mat –acţiunea de a emite un cec ȋn condiţiile pe care legea le interziceUrmarea imediată –punerea ȋn circulaţie a unui cec fără autorizarea trasului, a unui cec fără

acoperirie, a unui cec cu dată falsă sau căruia ȋi lipsesc condiţiile prevăzute de art. 11, sau a unui cec contrar dispoz alin. ultim al art.6

Lat subiectivă –intenţia directăCambia- este ȋnscrisul prin care o persoană, numită trăgător, dă mandat sau ordonă altei

persoane, numită tras, să plătească unei a treia persoane, numită beneficiar, o sumă de bani determinată, la o dată precisă şi ȋn locul arătat ȋn ȋnscris

Biletul la ordin este titlul de credit prin care emitentul se obligă să plătească beneficiarului sau la ordinul acestuia o sumă de bani, la scadenţă, ȋntrun anumit loc. Spre deosebire de cambie, biletul la ordin implică numai două persoane ȋn loc de trei.

Curs 7Infracțiuni prevăzute de Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României Activitatea

vamală reglem de:-Legea 86/2006 privind Codul vamal –Codul Vamal-Regulamentul vamal aprobat prin HG nr. 707/2006-Legea nr. 344/2005 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de

proprietate intelectuală în cadrul operațiunilor de vămuire-ordine emise de Agenția Națională de Administrație Fiscală și de Autoritatea Națională a

Vămilor Introducerea sau scoaterea din țară a mărfurilor, mijloacelor de transport și a oricăror alte

bunuri este permisă numai prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat.Frontiera de stat este descrisă de art. 1 din OUG nr. 105/2001 privind frontier de stat a

României și reprezintă linia reală sau imaginară care trece, în linie dreaptă, de la un semn de frontier la altul ori, acolo unde frontier nu este marcată în teren cu celelalte ape curgătoare frontiera de stat este cea stabilită prin acordurile, convențiile și înțelegerile dintre România și statele vecine, cu luarea în considerare a faptului că principiul general acceptat de dreptul internațional fluvial este acela că frontier trece pe mijlocul șenalului navigabil principal, iar la apele curgătoare nenavigabile, pe la mijlocul pânzei de apă; la Marea Neagră, frontier de stat trece pe la limita exterioară și limitele laterale ale mării teritoriale a României.

Cform art. 5 din L 86/2006, activit autorit vamale se exercită prin:-Autorit Națională a VămilorAutoritate central, ce organiz și funcționează în subord Ministerului Finanțelor Publice -direcțiile regionale vamaleSubord Autorit Naționale a Vămilor-birourile vamale1. Infracțiunea de contrabandă simplă (art. 270 C. vamal)- 1) Introducerea în sau scoaterea din ţară, prin orice mijloace, a bunurilor

sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, constituie infracţiunea de contrabandă şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Constituie, de asemenea, infracţiune de contrabandă şi se pedepseşte potrivit alin. (1):

a) introducerea în sau scoaterea din ţară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei în cazul

produselor supuse accizelor şi mai mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;

b) introducerea în sau scoaterea din ţară, de două ori în decursul unui an, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mică de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor şi mai mică de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;

c) înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal..3) Sunt asimilate infracţiunii de contrabandă şi se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deţinerea,

producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia.

Infr. are și o variantă agravantă care se caracterizează prin săvârșirea faptei de către una sau mai multe persoane înarmate ori de două sau mai multe persoane împreună (art. 274 Cod vamal) pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi

Notiuni generale despre bunuri in tranzit vamal

Marfurile nevamuite la intrarea in tara pot fi transportate in tranzit vamal pe teritoriul Romaniei sub supravegherea vamala, cu garantarea taxelor vamale;

Marfurile vamuite la un birou vamal de interior in vederea exportului sunt in tranzit pana la biroul vamal de frontiera;

Titularul de tranzit vamal este trasportatorul marfurilor. Acesta este obligat sa depuna la biroul vamal de plecare, o declaratie vamala de tranzit;

Termenul de inchiere pentru regimul de tranzit se stabileste de biroul vamal de plecare, dar nu mai mult de 45 zile. Regimul vamal de tranzit se incheie atunci cand marfurile si documentele corespunzatoare sunt prezentate la biroul vamal de destinatie;

Declaratia vamala de tranzit vamal constituie titlu executoriu pentru plata taxelor vamale si a drepturilor de import, in cazul in care transportatorul nu prezinta marfurile la biroul vamal de destinatie in termenul stabilit sau le prezinta cu lipsuri sau substituiri.

Acte necesare

Specificatii, (facturi comerciale sau proforme) sau alte documente din care sa rezulte valoarea marfurilor tranzitate - se vor furniza de catre exportator;

Cerere catre autoritatea vamala de aprobare a regimului de tranzit - se va intocmi de catre importator; Confirmarea garantiei, exemplar in original emis de biroul vamal de destinatie - se va furniza de catre

importator; Dovada depunerii instrumentului de garantare a datoriei vamale (ex: scrisoare de garantie bancara,

depozit banesc) - se furnizeaza de catre importator; Alte documente de politica vamala (autorizatii fito-sanitare, abilitati acordate de Ministerul Industriei,

Sanatatii etc.) dupa caz - se furnizeaza de catre importator; Certificat de inmatriculare si cod fiscal - se va furniza de catre importator.

Bunuri accizabile –Codul fiscal

Art. 2062

Sfera de aplicare

Accizele armonizate, denumite în continuare accize, sunt taxe speciale percepute direct sau indirect asupra consumului următoarelor produse:

a) alcool şi băuturi alcoolice;

b) tutun prelucrat;

c) produse energetice şi electricitate.3) Produsele energetice pentru care se datoreaza accize sunt:

a) benzina cu plumb cu codurile NC 2710 11 31, 2710 11 51 si 2710 11 59;b) benzina fara plumb cu codurile NC 2710 11 31, NC 2710 11 41, 2710 11 45 si 2710 11 49;c) motorina cu codurile NC de la 2710 19 41 pana la 2710 19 49;d) petrol lampant (kerosen) cu codurile NC 2710 19 21 si 2710 19 25;e) gazul petrolier lichefiat cu codurile NC de la 2711 12 11 pana la 2711 19 00;f) gazul natural cu codurile NC 2711 11 00 si 2711 21 00;g) pacura cu codurile NC de la 2710 19 61 pana la 2710 19 69;h) carbune si cocs cu codurile NC 2701, 2702 si 2704.

Ob jur. Generic al infr –acele rel. sociale care au în vedere normal desfășurare a activității în afaceri prin respectarea regimului vamal.

Ob jur special al infr de contrabandă-rel sociale referit la regimul vamal, rel care vizează trecerea de mărfuri sau debunuri numai

prin locurile stabilite în condițiile legiiOb material –bunurile sau mărfurile care, în temeiul legii sunt supuse regimului vamal. În cazul

bunurilor pentru care reglementările legale în materie stabilesc faptul că sunt exceptate de la plata taxelor vamale, apreciem că infracțiunea subzistă, în profida faptului că nu s-a produs un prejudiciu material concret, aceasta deoarece organele vamale sunt în măsură să aprecieze care categorii de bunuri trebuie supuse controlului vamal.

Nu formează obiect material al contrabandei persoanele, ființele umane. Contrabanda comișă în aceste condiții realizează, în fapt, condițiile infracțiunii de traffic de persoane, prevenirea și combaterea traficului de persoane sau ale traficului de migranți

Sub activ – orice pers care răspunde penalParticipația este posibilă în toate formele sale, dar unele dintre acestea realizează conținutul

modalit agravateCând contrabanda este săvârșită de un funcționar, angajat sau reprezentant al unei pers jur care

au ca obiect de activitate operațiuni de import-export ori în folosul acestor persoane jur se poate aplica și interdicția exercității ocupației

Sub pasiv –statul

Elem material –acțiunea de introducere în țară sau de scoatere din țară, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal de mărfuri sau alte bunuri

Pentru existența acestei infracțiuni nu are importanță dacă persoanele au trecut granița legal sau în mod fraudulos.

Condiția esențială pentru această infrațiune este ca introducerea sau scoaterea bunurilor să se facă prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal.

Pentru existență infracțiunii nu interesează locul efectiv prin care mărfurile sau alte bunuri sunt trecutee peste frontiera de stat a României, ci împrejurarea că nu sunt prezentate pentru efectuarea controlului vamal mai înainte de scoaterea din țară sau, după caz, imediat după introducerea în țară a acestora.

Dacă bunurile sau mărfurile au fost sustrase de la controlul vamal, dar au fost tranzitate peste frontieră prin punctele vamale, nu mai există varianta de bază a infracțiunii de contrabandă simplă, deoarece nu mai este îndeplinită condiția fundamentală a acesteia –dacă de exemplu persoana trece prin punctual de frontier și pe la biroul vamal, profitand de neatenția lucrătorului vamal și nu prezintă pentru control bunurile ce trebuie plasate sub un regim vamal, în sarcina sa se va reține infracțiunea de contrabandă simplă în variant de la art. 270 alin. 2 C. vamal, în oricare dintre modalitățile legale indicate de acest text, dar numai dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții de existență a acestei variante în oricare dintre modalitățile sale. –s-a apreciat că nu este și evaziune fiscal, deoarece Legea nr. 241/2005 nu enumeră printre obligațiile fiscale și plata taxelor vamale.

Concurs cu fals intelectual? -nu constituie fals intelectual, deoarece facturile nu sunt acte oficiale

321(1) Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar public aflat în

exercitarea atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

322Cu fals in inscrisuri sub semnătură privată?

Varianta tip:(1) Falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul dintre modurile prevăzute în art. 320

sau art. 321, dacă făptuitorul foloseşte înscrisul falsificat ori îl încredinţează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Tentativa se pedepseşte.-nu se absoarbe va fi reţinută ȋn concurs real –totuşi ar trebui să se ţină cont de caracterul

special, ar trebui să fie concurs dacă poate fi ȋncadrată la “ȋnscris oficial”Infracţiunea nu este condiţionată de infracţiunea de trecerea frauduloasă a frontierei de stat (art.

262) cu care considerăm că se poate reţine în concurs.Urmarea imediată –o stare de pericol în care este pusă normala desfășurare a activității în

domeniul vamal. S-a exprimat și opinia că ar fi o infr de rezultat.Lat subiectivă –numai cu intenție-directă sau indirectActe pregătitoare posibile dar nu sunt incriminate

Tentativa este posibilă și se pedepseșteSancțiune 2-7 ani

2.Infr. de contrabandă calificată -271 C vamalIntroducerea în sau scoaterea din ţară, fără drept, de arme, muniţii, materiale explozibile,

droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanţe radioactive, substanţe toxice, deşeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase constituie infracţiunea de contrabandă calificată şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai mare.. –observăm că aici dacă există concurs se va reţine infracţiunea mai gravă

-nu este o modalitate calificată ci este o infr de sine stătătoareOb jur special –rel sociale care au în vedere activitatea de înfăptuire a politicii vamale a statului

roman. Sunt supuse controlului, pentru care se eliberează licenţe de export şi import, mărfuri precum: arme şi muniţii, echipament militar, produse explozibile, toxice etc.

Ob material –arme, muniții, materiale explozibile, droguri, subt. radioactive, toxice.Dacă obiectul material sunt droguri de mare risc, se va reţine infracţiunea de trafic de droguri

(Legea nr 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri), care absoarbe infracţiunea analizată, deoarece art. 271 C. vamal prevede: „dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai mare”.

Cu privire la “arme”, considerăm că noţiunea este cea folosită în dreptul penal. Conform art. 179 alin. (1) C. pen.:„Arme sunt instrumentele, dispozitivele sau piesele declarate astfel prin dispoziţii legale”. Prevederile Codului sunt completate cu prevederile Legii 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor, art. 2, pct. I.1. unde arma7 este definită ca: „orice obiect sau dispozitiv a cărui funcţionare determină aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substanţe explozive, aprinse sau luminoase, amestecuri incendiare ori împrăştierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare, în măsura în care se regăseşte în una dintre categoriile prevăzute în anexă”. Nu considerăm însă că obiect material al infracţiunii ar putea fi şi aşa numitele arme albe.

Materiile explozive sunt „explozivii de tipul amestecuri explozive, emulsii explozive, mijloace de initiere, fitile detonante, fitile de siguranță, fitile de aprindere, capse electrice, capse pirotehnice, tuburi de șoc, relee detonante, inclusiv explozivii de uz civil și articolele pirotehnice8”.

Subiect activ –orice persoană care răspunde penalParticipația posibilă sub toate formele cu excepția coautoratului și complicității concomitenteSubiect pasiv –statulElem material –activit de trecere peste frontier a armelor, munițiilorUrm imediată –stare de pericol pentru siguranța regimului juridic vamal a RomânieiLat subiectivă –intenție directă sau indirectă

7 Conform aceluiaşi text de lege, arma de foc este definită ca: „orice armă portabilă cu ţeava care poate arunca, este concepută să arunce sau poate fi transformată să arunce alice, un glonţ ori un proiectil prin acţiunea unui combustibil de propulsie; se consideră că un obiect poate fi transformat pentru a arunca o alice, un glonţ sau un proiectil prin acţiunea unui combustibil de propulsie dacă are aspectul unei arme de foc şi, ca urmare a construcţiei sale sau a materialului din care este confecţionat, poate fi transformat în acest scop […]”

8 Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, art. 1, alin. (2)

Tentativa este posibilă și se pedepseșteSancțiuni -3-12 ani, iar pentru agravantă de la 5 la 15 ani

3. Infracțiunea de folosire de acte nereale la autoritățile vamaleArt. 272 C vamal – Folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau

comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri ori la alte cantităţi de mărfuri sau bunuri decât cele prezentate în vamă constituie infracţiunea de folosire de acte nereale şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

Ob jur special –rel soc. referitoare la regimul vamal, relații a căror normală desfășurare este condiționată de respectarea regulilor impuse de lege pentru controlul vamal de mărfuri sau de alte bunuri.

Ob material- documentele vamale, de transport și comerciale folosite la autoritatea vamală cu ocazia prezentării mărfurilor sau a altor bunuri în vederea aplicării regimului vamal legal.

-sunt documente reale dar sunt prezentate în legătură cu alte mărfuri decât cele la care acestea se referă în mod concret.

Sub activ –orice persElem material –activitatea de folosire la autorit vamală a documentelor vamale, de transport sau

comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri decât cele prezentate în vamă pentru trecerea peste frontieră a bunurilor –cerința esențială- ca fapta să se realizeze prin folosirea de documente vamale, de transport sau comerciale. Simpla deţinere a unor astfel de acte nu poate constitui infracţiunea analizată.

Urmarea imediată –crearea unei stări de pericolLat sub –intenție direct sau indirect –reprezentarea sub aspect intelectiv a îmrpejurării că

documentul de care se folosește la autorit vamală ce se referă la alte mărfuri sau bunuriTentativa este posibilă și se pedepsește –art. 275

4. Infracțiunea de folosire de acte falsificateArt. 273 din Legea 86/2002 - Folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de

transport sau comerciale falsificate constituie infracţiunea de folosire de acte falsificate şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

Ob. Jur special –rel sociale care vizează ocrotirea operaţiunilor de vămuire a bunurilor, precum şi a celorlalte operaţiuni vamalece reclamă prezentarea unor documente reale

Ob material- documentele vamale, de transport sau comerciale falsificateSub activ –orice persoană cu răspundere penalăSub pasiv –statulElem material –acţiunea de folosire de documente vamale de transport sau comerciale

falsificate –nu este suficientă simpla deţinere, ci trebuie să fie folositUrm imediată –stare de pericolNu poate fi concurentă cu infr de uz de fals -323 C. penal şi aceasta pentru că cea din Codul

vamal are caracter special. Se poate reţine însă în concurs cu falsificarea de inscrisuri oficialeLat subiectivă intenţie directă sau indirectă

Tentativa posibilă şi se pedepseşte conform art. 275 Cod vamal.Sancţiuni -3 la 10 ani, agravată 5 la 15 –se aplică şi măsura confiscării speciale.

Zona liberă- parte din teritoriul unui stat ȋn care mărfurile care se introduc se consideră ca nefiind ȋn teritoriul vamal din punct de vedere al drepturilor şi al taxelor vamale şi nu sunt supuse controlului obişnuit al vămii

Aceste zone au rolul de a stimula dezv economică ȋn unele teritorii. Crearea zonelor libere este atributul Guvernului. Administrarea zonelor libere se realizează de către administraţiile acestora care funcţionează ca regii autonome.

Zone libere în RomâniaZonele libere se infiinteaza si functioneaza in baza Legii nr. 84 din 21.07.1992 privind regimul

zonelor libere, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 182/30.07.1992, prin Hotarare de Guvern la propunerea ministerelor interesate si a autoritatilor publice locale.

Prin hotararea de infiintare a zonei libere respective se aproba:a. regulamentul de oragnizare si functionare a zonei libere,b. regimul de exploatare, administrare si control, c. modul de percepere a taxelor si a tarifelor, d. mijloacele necesare supravegherii vamale si graniceresti.În prezent, pe teritoriul Romaniei exista un numar de 6 zone libere, infiintate prin hotarare de Guvern,

in temeiul Legii nr. 84/1992 – privind regimul juridic al zonelor libere din România. Acestea sunt: Sulina; Constanţa-Sud şi Zona Libera Basarabi; Galaţi; Brăila; Giurgiu; Curtici - Arad

Fiecare zona are propriul sau regulament de oraganizare si functionare. Administrarea zonelor libere se realizeaza de catre administratiile acestora, care se organizeaza si functioneaza ca regii autonome pe baza de gestiune economica si autonomie financiara.

2. Activitatile desfasurate in zonele libere Activitatile ce se pot desfasura in zonele libere pot fi realizate de persoane fizice si juridice, romane

sau straine, pe baza licentelor eliberate de administratia zonelor libere, in baza contractelor incheiate de acestia cu administratia. Potrivit prevederilor art. 10 din Legea nr.84/1992 activitatile ce se pot desfasura in zonele libere sunt: manipularea, depozitarea, sortarea, masurarea, ambalarea, conditionarea, prelucrarea, asamblarea, fabricarea, marcarea, testarea, licitarea, vanzarea-cumpararea, expertizarea, repararea, dezmembrarea marfurilor, organizarea de expozitii, operatiuni de bursa si financiar-bancare, transporturi si expeditii interne si internationale, inchirierea si concesionarea cladirilor, spatiilor de depozitare si a spatiilor neamenajate destinate constuirii de obiective economice si hoteliere, controlul cantitatii si calitatii marfurilor, navlosirea, agenturarea si aprovizionarea mijloacelor de transport, prestari de servicii.

Scopul infiintarii zonelor libere rezulta inca din art. 1 al Legii nr. 84/1992 si anume, acestea sunt infiintate in vederea promovarii schimburilor internationale si atragerii de capital strain pentru introducerea tehnologiilor noi, precum si pentru sporirea posibilitatilor de folosire a resurselor economiei nationale.

Infracţiunea de la art. 26, alin 1 şi 3 din Legea nr 84/1992 (modificată prin Legea 187/2012).

Introducerea in zonele libere de bunuri sau marfuri al caror import este prohibit pe teritoriul Romaniei constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.

Introducerea de marfuri in zonele libere pentru a deveni deseuri in aceste zone constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.

Tentativa infractiunilor prevazute la alin. 1 si 2 se pedepseste.Ob juridic generic al infr din Legea 84 –rel sociale cu privire la asig respectării regimului jur

al zonelor libereOb jur speciale –rel soc prin care se asigură introducerea ȋn zonele libere din Ro numai a

bunurilor permise la import potrivit legii, convenţiilor internaţ şi reglem comunitareOb material –bunurile al căror import este prohibit pe terit României –stabilirea categ de

bunuri ce nu pot fi importate se face prin lege sau hotarari sau alet acte care emană de la diferite autorit publice –de exe pentru raţiuni de sănătate publică- prin lege arme, muniţii, materii epxplozive –legea 31 1996, monopol de stat

Sub activ –orice pers fizicăSub pasiv –statulElem material –introducere de bunuri al căror import este prohibitUrm imediată –periciclitarea intereselor statuluiLat subiectivă- intenţiaTentativa se pedepseşteSancţiuni 1 an-5 ani.

Ob jur special complex –asigur protejării regimului jur stab pentru zonele libere şi rel soc care vizează protejarea mediului ȋnconjurător

Ob material –mărfurile care sunt introduse ȋn perimetrul zonei libere- mărfuri a căror introducere este ȋn mod obişnuit permisă ȋn România.

Dacă scopul este acela ca ele să devină deşeuri poate fi concrus ȋntre infr de la art. 26 alin 1 şi cea de la alin. 2

CATEGORII DE DEŞEURI Q1 Reziduuri de producţie sau consum nespecificate în continuare Q2 Produse în afara standardelor Q3 Produse cu valabilitate expirată Q4 Materiale deversate accidental, pierdute sau care au suferit alte incidente, inclusiv orice material, echipament etc. contaminat ca rezultat al unui incident Q5 Materiale contaminate sau impurificate ca rezultat al unei acţiuni voluntare (de exemplu, reziduuri de la operaţiile de curăţare, materiale de ambalare, containere şi altele asemenea) Q6 Elemente neutilizabile (de exemplu, baterii consumate, catalizatori epuizaţi - terminaţi şi altele asemenea) Q7 Substanţe devenite improprii utilizării (de exemplu, acizi contaminaţi, solvenţi contaminaţi, săruri de amestec epuizate) Q8 Reziduuri de la procese industriale (de exemplu, zguri, blazuri de distilare şi altele asemenea) Q9 Reziduuri de la procese de combatere a poluării (de exemplu, nămol de la instalaţii de purificare a gazelor, pulberi din filtrele de aer, filtre uzate şi altele asemenea) Q10 Reziduuri de prelucrare/finisare (de exemplu, şpan provenit de la operaţiile de strunjire sau frezare şi altele asemenea) Q11 Reziduuri provenite de la extracţia şi procesarea materiilor prime (de exemplu, reziduuri de la exploatările miniere sau petroliere şi altele asemenea) Q12 Materiale contaminate (de exemplu, uleiuri contaminate cu PCB şi altele asemenea) Q13 Toate materialele, substanţele sau produsele a căror utilizare este interzisă de lege

Q14 Produse de care deţinătorul nu mai are trebuinţă (de exemplu, reziduuri înlăturate/îndepărtate din agricultură, birouri, magazine, din sfera menajeră, din circuitul comercial şi altele asemenea) Q15 Materiale, substanţe sau produse contaminate ce rezultă din acţiunea de refacere a solului Q16 Toate materialele, substanţele sau produsele neincluse în categoriile de mai sus.

ANEXA Nr. I C@ __________ @Anexa a fost modificată prin art. I pct. 62 din Legea nr. 426/2001.

CATEGORII SAU TIPURI GENERICE de deşeuri periculoase A. Deşeuri care prezintă una dintre proprietăţile descrise în anexa nr. I E şi care constau în: 1. deşeuri anatomice, deşeuri spitaliceşti sau alte deşeuri clinice; 2. componente farmaceutice, medicinale sau veterinare; 3. conservanţi pentru lemn; 4. biocide şi substanţe fitofarmaceutice; 5. reziduuri de substanţe refolosite ca solvenţi; 6. substanţe organice halogenate, neutilizate ca solvenţi, cu excepţia materialelor polimerizate inerte; 7. amestecuri de săruri ce conţin cianuri; 8. uleiuri minerale şi substanţe uleioase; 9. amestecuri sau emulsii de uleiuri şi hidrocarburi, cu/în apă; 10. substanţe conţinând PCB (bifenilpolicloruraţi) sau PCT (trifenilpolicloruraţi); 11. gudroane rezultate de la rafinare, distilare sau de la orice alt tratament pirolitic; 12. cerneluri, coloranţi, pigmenţi, vopsele, grunduri, lacuri; 13. răşini, latex, plastifianţi, cleiuri/adezivi; 14. substanţe chimice rezultate din activităţi de cercetare, dezvoltare sau învăţământ, care nu sunt identificate sau/şi sunt noi şi ale căror efecte asupra omului sau mediului nu sunt cunoscute (de exemplu, reziduuri de laborator), dar se presupune că sunt periculoase; 15. materiale pirotehnice sau alte materiale explozibile; 16. substanţe sau materiale folosite la procesarea filmelor fotografice; 17. orice material contaminat cu un produs din grupa dibenzofuranilor policloruraţi; 18. orice material contaminat cu un produs din grupa dibenzo-para-dioxinelor policlorurate. B. Deşeuri care conţin unul dintre constituenţii cuprinşi în anexa nr. I D şi care au proprietăţile descrise în anexa nr. I E, constând în: 19. săpun, grăsimi, ceară de natură animală sau vegetală; 20. substanţe organice nehalogenate, neutilizabile ca solvenţi; 21. substanţe anorganice, fără metale sau compuşi metalici; 22. cenuşă şi/sau zgură; 23. sol, nisip, argilă, inclusiv material din dragare; 24. amestecuri de săruri fără cianuri; 25. prafuri şi pulberi metalice; 26. catalizatori uzaţi; 27. lichide sau nămoluri conţinând metale ori compuşi metalici; 28. reziduuri rezultate din tehnologiile de reducere a poluării (praful reţinut în sacii filtrelor de aer), cu excepţia celor prevăzute la pct. 29, 30 şi 33; 29. nămoluri de la scrubere; 30. nămoluri de la staţiile de tratare a apei; 31. reziduuri de decarbonatare; 32. reziduuri de schimbători de ioni; 33. nămoluri de la staţiile de epurare, netratate sau improprii pentru folosinţă agricolă; 34. reziduuri de la spălarea/curăţarea rezervoarelor şi/sau a echipamentelor; 35. echipamente contaminate; 36. containere contaminate (de exemplu, butelii de gaz) al căror conţinut include unul sau mai multe componente cuprinse în anexa nr. I D; 37. acumulatori, baterii sau alte tipuri de celule electrice; 38. uleiuri vegetale; 39. materiale rezultate din colectarea selectivă a deşeurilor menajere şi care prezintă una dintre caracteristicile menţionate în anexa nr. I E; 40. orice alte deşeuri care conţin unul dintre constituenţii cuprinşi în anexa nr. I D şi oricare dintre proprietăţile înscrise în anexa nr. I E.

ANEXA Nr. I D@ __________

@Anexa a fost modificată prin art. I pct. 63 din Legea nr. 426/2001.

CURS 9Infracţiuni cu privire la piaţa de capital

-Legea 297/ 2004Domeniul pieţei de capital este unul foarte controversat datorită noutăţii sale ȋn ţara noastră, a

tehnicităţii deosebite pe care o prezintă, dar şi a gravităţii unor infracţiuni deja comise ȋn cadrul său.

Art. 1

(1) Prezenta lege reglementează înfiinţarea şi funcţionarea pieţelor de instrumente financiare, cu instituţiile şi operaţiunile specifice acestora, precum şi a organismelor de plasament colectiv, în scopul mobilizării disponibilităţilor financiare prin intermediul investiţiilor în instrumente financiare.

(2) Prezenta lege se aplică activităţilor şi operaţiunilor prevăzute la alin. (1), desfăşurate pe teritoriul României. (3) Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, denumită în continuare C.N.V.M., este autoritatea competentă care aplică prevederile prezentei legi, prin exercitarea prerogativelor stabilite în statutul său.

(3^1) În exercitarea atribuţiilor stabilite în statutul său, Autoritatea de Supraveghere Financiară, denumită în continuare A.S.F., poate fi furnizor de formare, pregătire şi perfecţionare profesională, evaluator de competenţe profesionale în domeniul pieţei de capital. De asemenea, A.S.F. echivalează automat diplomele, atestatele şi certificatele emise de organismele internaţionale.

Art. 125O piaţă reglementată este un sistem pentru tranzacţionarea instrumentelor financiare, care: a)

funcţionează regulat; b) este caracterizată de faptul că reglementările emise şi supuse aprobării C.N.V.M. definesc condiţiile de funcţionare, de acces pe piaţă, condiţiile de admitere la tranzacţionare a unui instrument financiar şi a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră; c) respectă cerinţele de raportare şi transparenţă în vederea asigurării protecţiei investitorilor stabilite de prezenta lege, precum şi reglementările emise de C.N.V.M., potrivit legislaţiei europene.

(4) Prevederile prezentei legi nu se aplică instrumentelor pieţei monetare, care sunt reglementate de Banca Naţională a României, şi titlurilor de stat care sunt emise de Ministerul Finanţelor Publice, dacă emitentul alege pentru tranzacţionarea acestora o altă piaţă decât cea reglementată, definită conform art. 125.

(5) Prevederile prezentei legi nu se aplică în cazul administrării datoriei publice în care sunt implicate Banca Naţională a României, băncile centrale ale statelor membre şi alte entităţi

naţionale din statele membre cu funcţii similare acestora, Ministerul Finanţelor Publice, precum şi alte entităţi publice.

Piaţa financiară este alcătuită din trei componente, ȋn funcţie de tipul de active financiare care se tranzacţionează ȋn cadrul său:

-piaţa bancară- tranzacţii cu active bancare rezultate din operaţȋuni bancare purtătoare de dobânzi cu un grad ridicat de siguranţă

-piata monetară –prin ea se efectuează tranzacţii monetare ȋntre rezidenţii unei ţări ȋn monedă naţională

-piaţa de capital –specializată ȋn intermedierea de tranzacţii cu active financiare care au scadenţe pe termene medii 1-5 ani şi lungi –peste 5 ani. Prin intermediul acestei pieţe se satisface nevoia de capital a solicitanţilor prin disponibilităţile de capital ale ofertanţilor.

Art. 2 definiţii şi termeni-emitent - entitatea cu sau fără personalitate juridică ce a emis, emite sau intenţionează să

emită instrumente financiare-entităţi reglementate - persoanele fizice şi juridice, precum şi entităţile fără personalitate

juridică a căror activitate este reglementată şi/sau supravegheată de către C.N.V.Minformaţii esenţiale - informaţii fundamentale şi structurate în mod corespunzător care

trebuie furnizate investitorilor pentru a le permite să înţeleagă natura şi riscurile aferente emitentului, garantului şi valorilor mobiliare care le sunt oferite sau care sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată şi, fără a aduce atingere art. 184 alin. (4) lit. b), să decidă care sunt ofertele de valori mobiliare pe care să le ia în considerare. Cu privire la ofertă şi la valorile mobiliare în cauză, informaţiile esenţiale includ următoarele elemente:(i) o scurtă descriere a riscurilor asociate emitentului şi eventualilor garanţi şi a principalelor caracteristici ale acestora, inclusiv activele, pasivele şi situaţia financiară;(ii) o descriere succintă a riscurilor asociate şi a caracteristicilor esenţiale ale investiţiei în valorile mobiliare în cauză, inclusiv orice drepturi aferente acestor valori mobiliare;(iii) condiţiile generale ale ofertei, inclusiv cheltuielile estimate percepute investitorului de emitent sau de ofertant;(iv) detalii privind admiterea la tranzacţionare;(v) motive ale ofertei şi destinaţia prevăzută a veniturilor rezultate în urma ofertei;

-instrumente financiare -art. 2, alin. (1), pct. 11- înseamnă: a) valori mobiliare (acţiuni); b) instrumente ale pieţei monetare; c) titluri de participare la organismele de plasament colectiv; d) opţiuni, contracte futures, swap-uri, contracte forward pe rata dobânzii şi pe curs de schimb valutar şi orice alte contracte derivate în legătură cu valori mobiliare, valute, rate ale dobânzii sau rentabilităţii ori alte instrumente derivate, indici financiari sau indicatori financiari, care pot fi decontate fizic ori în fonduri băneşti; e) opţiuni, contracte futures, swap-uri, contracte forward pe rata dobânzii (o rată) şi orice alte contracte derivate în legătură cu mărfuri care trebuie decontate în fonduri băneşti sau pot fi decontate în fonduri băneşti la cererea uneia dintre părţi (altfel decât în caz de neplată sau de alt incident care conduce la reziliere); f) opţiuni, contracte futures, swap-uri şi alte contracte derivate în legătură cu mărfuri şi care pot fi decontate fizic, cu condiţia să fie tranzacţionate pe o piaţă reglementată şi/sau în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare; g) opţiuni, contracte futures, swap-uri, contracte forward şi orice alte contracte derivate în legătură

cu mărfuri, care pot fi decontate fizic, neincluse în categoria celor prevăzute la lit. f) şi neavând scopuri comerciale, care au caracteristicile altor instrumente financiare derivate, ţinându-se seama, printre altele, dacă sunt compensate şi decontate prin intermediul unor case de compensare recunoscute sau sunt subiect al apelurilor în marjă în mod regulat; h) instrumente derivate pentru transferul riscului de credit; i) contracte financiare pentru diferenţe; j) opţiuni, contracte futures, swap-uri, contracte forward pe rata dobânzii şi pe curs de schimb valutar şi orice alte contracte derivate în legătură cu variabile climatice, navlu, aprobări pentru emisii de substanţe sau rate ale inflaţiei ori alţi indicatori economici oficiali, care trebuie decontate în fonduri băneşti sau pot fi astfel decontate la cererea uneia dintre părţi (altfel decât în caz de neplată sau de alt incident care conduce la reziliere), precum şi orice alte contracte derivate în legătură cu active, drepturi, obligaţii, indici sau indicatori, neincluse în prezenta definiţie, care prezintă caracteristicile altor instrumente financiare derivate, ţinându-se seama, printre altele, dacă sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată sau în cadrul sistemelor alternative de tranzacţionare şi sunt compensate şi decontate prin intermediul unor case de compensare recunoscute sau fac obiectul unor apeluri în marjă în mod regulat; k) alte instrumente financiare calificate ca atare conform legislaţiei europene

Legea se aplică şi activităţilor şi operaţiunilor desfăşurate pe teritoriul României. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare este autoritatea competentă care aplică prevederile prezentei legi, prin exercitarea prerogativelor stabilite ȋn statutul său. Prevederile acestei legi nu se aplică pieţei monetare –care sunt reglementate de Banca Naţională a României şi titlurilor de stat care sunt emise de Ministerul Finanţelor Publice, dacă emitentul alege pentru tranzacţionarea acestora o altă piaţă decât cea reglementată, definită cf. art. 125

Prevederile Legii nr. 297/2004 nu se aplică administrării datoriei publice ȋn care sunt implicate BNR, băncile centrale ale statelor membre şi alte entităţi naţionale din statele membre, cu funcţii similare acestora, Ministerul Finanţelor Publice precum şi altor entităţi publice.

Functiile principale ale bancii centrale sunt: asigurarea si reglarea cantitatii de bani in circulatie si a ratelor dobanzii; prevenirea falimentelor bancare, falimente care ar putea deregla mecanismul bancar in general. In plus, banca centrala ofera servicii specifice bancilor comerciale. In acest sens ea actioneaza ca o banca a bancherilor, detinand majoritatea rezervelor bancilor comerciale. Banca centrala ofera servicii specifice si guvernului. Guvernul detine un cont la banca centrala isi completeaza cecuri pentru acest cont, iar in unele tari emite obligatiuni prin intermediul acestei banci.

Situaţia premisă pentru existenţa infracţiunilor-infracţiunile prevăd ca faptele descrise prin norma de incriminare să fie adoptate ȋn cadrul

sau ȋn legătură cu unele operaţiuni derulate pe piata de capital. Organismul cu atribuţii ȋn acest domeniu este Comisia Naţională a valorilor Mobiliare.

Activele financiare sunt ȋnscrisuri care consacră drepturi băneşti ale deţinătorului, curente sau viitoare, rezultate din valorificarea lor (dobânzi, dividende etc.). Sunt diferite de activele reale (pământul, clădirile, baza de cunoştinţe, maşinile şi instalaţiile care sunt folosite

pentru a produce bunuri etc.), tangibile sau netangibile dar sunt corespondentul monetar al activelor reale. Activele financiare se clasifică ȋn patru categorii:

-active bancare –rezultate din operaţiunile specifice băncilor şi instituţiilor asimilate –produc dobânzi, nu au caracter negociabil dar prezintă un grad redus de risc;

-active financiare nebancare –rezultate din operaţiuni de investiţii (de plasament)-active de de capital –plasamente pe termen lung şi dau dreptul la obţinerea unor venituri

viitoare, ȋn condiţiile implicării deţinătorului la riscul afacerii –sunt negociabile pe piaţa de capital-active monetare –plasamente pe termen scurt, negociabile pe piaţa monetară –au grad ridicat

de lichiditate1. Infracţiunea prevăzută de art. 279Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor

drepturi: a) prezentarea cu intenţie de către administratorul, directorul sau directorul executiv al

societăţii către acţionari de situaţii financiare inexacte ori de informaţii nereale privind condiţiile economice ale societăţii;

b) săvârşirea faptelor prevăzute la art. 245-248; c) accesarea cu intenţie de către persoane neautorizate a sistemelor electronice de

tranzacţionare, de depozitare sau de compensare-decontare. 

244.1) Prin informaţie privilegiată se înţelege o informaţie de natură precisă care nu a fost făcută

publică, care se referă în mod direct sau indirect la unul sau mai mulţi emitenţi ori la unul sau mai multe instrumente financiare, şi care, dacă ar fi transmisă public, ar putea avea un impact semnificativ asupra preţului acelor instrumente financiare, sau asupra preţului instrumentelor financiare derivate cu care se află în legătură. (2) Atunci când se referă la instrumente financiare derivate pe mărfuri, "informaţia privilegiată" înseamnă informaţia de natură precisă care nu a fost făcută public şi care se referă direct sau indirect la instrumentele financiare derivate şi pe care participanţii pe pieţele pe care se tranzacţionează respectivele instrumente financiare derivate se aşteaptă să o primească, în conformitate eu practicile de piaţă acceptate. (3) Practicile de piaţă acceptate se referă la practicile utilizate în cadrul uneia sau a mai multor pieţe şi care sunt agreate de C.N.V.M., în conformitate cu procedurile comunitare. (4) Pentru persoanele răspunzătoare de executarea ordinelor privind tranzacţionarea instrumentelor financiare, "informaţia privilegiată" înseamnă, totodată, informaţia de natură precisă, transmisă de un client, în legătură cu ordinele sale care nu au fost încă executate, referitoare în mod direct sau indirect la unul sau mai mulţi emitenţi ori la unul sau mai multe instrumente financiare, informaţie care, dacă ar fi făcută public, ar putea avea efecte semnificative asupra preţului respectivelor instrumente financiare sau asupra preţului instrumentelor financiare derivate cu care se află în legătură. (5) Manipularea pieţei înseamnă: a) tranzacţii sau ordine de tranzacţionare:1. care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare;2. care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau al

mai multor instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial; b) tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care presupun procedee fictive sau orice altă formă de înşelăciune; c) diseminarea de informaţii prin mass-media, inclusiv internet sau prin orice altă modalitate, care dă sau ar putea să dea semnale false sau care induc în eroare asupra instrumentelor financiare, inclusiv diseminarea zvonurilor şi ştirilor false sau care induc în eroare, în condiţiile în care persoana care a diseminat informaţia ştia sau trebuia să ştie că informaţia este falsă sau induce în eroare. Referitor la jurnalişti, în exercitarea profesiunii lor, diseminarea informaţiilor va fi luată în considerare ţinându-se cont de regulile care reglementează activitatea acestora, excepţie făcând persoanele care utilizează aceste informaţii în scopul obţinerii, directe sau indirecte, de avantaje sau profituri. (6) Fac excepţie de la prevederile alin. (5) lit. a) persoanele care execută tranzacţii sau emit ordine de tranzacţionare şi dovedesc că motivele sunt legitime şi, totodată, aceste tranzacţii sau ordine de tranzacţionare sunt în conformitate cu practicile de piaţă acceptate pe respectiva piaţă reglementată. (7) În sensul prevederilor alin. (5), fără ca enumerarea să fie limitativă, următoarele situaţii sunt considerate operaţiuni de manipulare a pieţei: a) acţiunea unei persoane sau a unor persoane, care acţionează în mod concertat pentru a-şi asigura o poziţie dominantă asupra cererii de instrumente financiare, având ca efect fixarea, directă sau indirectă, a preţului de vânzare sau cumpărare ori crearea altor condiţii incorecte de tranzacţionare; b) vânzarea sau cumpărarea de instrumente financiare la momentul închiderii pieţei, cu scopul inducerii în eroare a investitorilor care acţionează pe baza preţurilor de închidere; c) beneficierea de accesul regulat sau ocazional la mijloacele media, electronice sau tradiţionale, prin exprimarea unei opinii în legătură cu instrumentul financiar sau indirect, în legătură cu emitentul acestuia, în condiţiile în care instrumentul era deja deţinut şi s-a profitat ulterior de impactul opiniilor exprimate cu privire la acel instrument, fără a fi făcut în acelaşi timp public acel conflict de interese, într-o manieră corectă şi eficientă.

Conţin legal: ȋncălcarea cu intenţie de către administratorul, directorul şi/sau directorul executiv al unei societăţi comerciale a obligaţiei de a prezenta acţionarilor situaţii financiare exacte şi informaţii reale privind condiţiile economice ale societăţii constituie infracţiune şi se pedepseşte cu ȋnchisoarea de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă, ȋn limitele prevăzute la art. 276, lit. c -ȋntre jumătate şi totalitatea valorii tranzacţiei realizate cu săvârşirea faptelor prevăzute la art. 245-248 din L. nr. 297/2004 şi cu pedeapsa accesorie a interdicţiei prevăzute la art. 273 alin 1, lit. c, pct. 3, interzicerea temporară a desfăşurării unor activităţi şi servicii ce cad sub incidenţa L 297/2004

Este o variantă de specie a infracţiunii prevăz de art 271 pct 2 din L 31/1990 –care prevede că se pedepseşte cu ȋnchisoarea de la 1 la 5 ani fondatorul, administratorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii care prezintă, cu rea credinţă, acţionarilor/asociaţilor o situaţie financiară inexactă sau cu date inexacte asupra condiţiilor economice ale scoietăţii ȋn vederea ascunderii situaţiei ei reale.

Concursul dintre cele două norme se rezolvă prin recunoaşterea caracterului special al reglementării din L 279/2004. –când fapta va fi comisă ȋn cadrul unei soc comerciale admise la

tranzacţionare pe piaţa de capital prin autorizarea CNVM –comisia naţ de valori mob se va aplica L 279/2004

Ob jur generic –rel sociale care au ȋn vedere asigurarea desfăşurării corecte a activităţii din domeniul pieţei de capital

Ob jur specific –rel sociale cu privire la corectitudinea informaţiilor prezentate ȋn situaţiile financiare a societăţilor comerciale care emit titluri de valoare admise la tranzacţionare pe piaţa de capital

Ob mat – situaţiile financiare ale soc comerciale, ȋn care sunt inserate datele şi informaţiile inexacte

Sub. activ al infracţiunii poate fi administratorul, directorul, şi/sau directorul executivAdministratorul societăţii –pers investită pentru a realiza voinţa socială a societăţiiParticipaţia penală –posibilă ȋn toate formele sale, va fi coautorat dacă soc comercială are de

exemplu, doi directori executivi iar datele şi informaţiile false sunt prezentate de amândoi. Se poate ȋntâlni şi participaţia improprie atunci când caracterul fals este cunoscut numai de unul din ei

Sub pasiv- circumstanţiat- un acţionar al soc comerciale.Elementul material –prezentarea unor situaţii financiare inexacte şi a unor informaţii nereale

privind condiţiile economice ale soc- ȋmprejurări de natură economic- baza materială, organiz activităţii, solvabilitatea. Prezemtarea de date inexacte se poate face ȋn adunarea generală, ȋn consiliul de administraţie sau cu orice alt prilej –de ex la solicitarea individuală a fiecărui acţionar sau asociat.

Situaţia financiară –situaţia patrimonială a unui comerciant şi documentul care o reflectă –conform art. 181 din L 31/1990, Consiliul de administraţie trebuie să prezinte cenzorilor cu cel puţin 30 de zile ȋnainte de ziua stabilită pentru şedinţa adunării generale situaţia financiară anuală pentru exerciţiul financiar precedent, ȋnsoţită de raportul lor şi de documentele justificative

Dacă situaţia financiară depusă ȋn vederea informării acţionarilor conţine date şi informaţii inexacte, va fi comisă infracţiunea analizată care absoarebe infr de fals, dar poate fi ȋn concurs cu evaziunea fiscală.

Urmarea imediată- infr de pericol-art 281 din L 31/1990 – la fel infr de pericol, dacă se produce o consecinţă materială va fi

infr de ȋnşelăciune- ȋntrucât această infr are un caracter subsidiarL 297/2004 nu conţine o astfel de dispoziţie, deci nu va fi ȋnşelăciune nici dacă produce un

prejudiciu material concretLat subiectivă- intenţiaTentativa nu este incriminată,Pedeapsa -ȋnchis 6 luni la 5 ani sau amendă, cuprinsă ȋntre jumătate şi totalit valorii

tranzacţiei

2. Infr. prevăz de art. 279 şi art 245

Art. 2451) Se interzice oricărei persoane care deţine informaţii privilegiate să utilizeze respectivele

informaţii pentru dobândirea sau înstrăinarea ori pentru intenţia de dobândire sau înstrăinare, pe cont propriu sau pe contul unei terţe persoane, direct ori indirect, de instrumente financiare la care aceste informaţii se referă. (2) Prevederile alin. (1) se aplică oricărei persoane care deţine informaţii privilegiate: a) în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie sau al structurilor manageriale sau de supraveghere ale emitentului; b) ca urmare a deţinerilor acesteia la capitalul social al emitentului; c) prin exercitarea funcţiei, profesiei sau a sarcinilor de serviciu; d) în mod ilegal sau fraudulos, urmare a activităţilor infracţionale. (3) În condiţiile în care persoana menţionată la alin. (1) este persoană juridică, interdicţia se va aplica şi persoanei fizice care a luat parte la decizia de executare a tranzacţiei pe contul respectivei persoane juridice. (4) Prevederile alin. (1) - (3) nu se vor aplica tranzacţiilor efectuate, în condiţiile în care persoana angajată în astfel de tranzacţii avea o obligaţie contractuală de a dobândi sau înstrăina instrumente financiare, iar acest contract a fost încheiat înainte ca persoana respectivă să deţină informaţii privilegiate.  

Ob. Jur special –rel sociale cu privire la protejarea pieţei de capital ȋmpotriva activiţăţilor neloiale. –egalitatea ȋn activităţile de tranzacţionare

Ob material –nu areSub activ- calificat, orice persoană care deţine informaţii privilegiate:-membru al consiliului de administraţie, ca urmare a deţinerii acesteia al emitentului, prin

exercit funcţiei, profesiei sau a sarcinilor de serviciu, ȋn mod ilegal sau fraudulos ca urmare a activ infracţionale, orice alte persoane care deţin informaţii privilegiate ȋn condiţiile ȋn care aceste persoane cunosc sau ar fi trebuit să cunoască faptul că aceste informaţii sunt privilegiate

Conform Articolului 247Prevederile art. 245 şi art. 246 se aplică oricăror altor persoane care deţin informaţii

privilegiate, în condiţiile în care respectivele persoane cunosc sau ar fi trebuit să cunoască faptul că acele informaţii sunt privilegiate.  

Sub pasiv –este statul – el este obligat să asigure, prin Comisia naţ de val mobiliare că piaţa de capital funcţionează ȋn condiţii de egalitate, sub pasiv secundar.

Elementul material –un comportament comisiv de folosire a informaţiei privilegiate ȋn alte condiţii decât cele prevăzute de lege utilizarea ȋn moduri nepermise a informaţiei privilegiate, trebuie să fie ȋndeplinite următoarele cerinţe esenţiale:

a)-să existe o folosire a informaţiei privilegiate –tranzacţionare a unor titluri –spre exemplu află despre iminenta insolvenţă a patrim unei soc comerciale

Cf art. 244 prin informaţie privilegiată- o informaţie de natură precisă care nu a fost făcută publică şi care se referă ȋn mod direct sau indirect la unul sau mai mulţi emitenţi

-poate ȋsemna informaţia transmisă de un client ȋn legătură cu ordinele sale care nu au fost ȋncă executate, referitoare ȋn mod direct sau indirect la unul sau mai mulţi emitenţi

b)activitatea să fie comisă de către cel care cunoaşte o astfel de informaţiec) este obligatoriu ca tranzacţiile să nu fie efectuatate ȋnainte ca persoana respectivă să deţină

informaţia privilegiată

art. 245 interzice oricărei persoane care deţine informaţii privilegiate să utilizeze respectivele informaţii pentru dobândirea sau ȋnstrăinarea pe cont propriu sau pe contul altei persoane, direct sau indirect, de instrumente financiare la care aceste informaţii se referă

Urm imediată –punerea ȋn pericol a desfăşurării activit ȋn domeniul pieţei de capitalLat subiectivă- intenţia directăPedepeapsa principală- ȋnchis de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi3 Infr. de la art. 279 şi art. 246Articolul 246 Se interzice oricărei persoane, subiect al interdicţiei prevăzute la art. 245 să: a) dezvăluie informaţii privilegiate oricăror altor persoane, exceptând situaţia în care

dezvăluirea a fost făcută în exercitarea normală a activităţii, profesiei sau sarcinilor de serviciu; b) recomande unei persoane, pe baza unor informaţii privilegiate, să dobândească sau să

înstrăineze instrumentele financiare la care se referă acele informaţii.  Obiectul jur pescial- păstrarea secretului ȋn ceea ce priveşte informaţia privilegiatăOb material – nu există la fel ca la infracţiunea precedentăSub activ are aceeaşi calificare ca la infr interioară, fiind o persoană care deţine informaţia

privilegiată, după caz:a) ȋn calitatea sa de membru al consiliului de administraţie sau al structurilor manageriale sau

de supraveghere ale emitentului;b) ca urmare a deţinerilor acesteia la capitalul social al emitentului;c) prin exercitarea funcţiei, profesiei, sau a sarcinilor de serviciu;d) ȋn mod ilegal sau fraudulos, urmare a activităţilor infracţionale;e) orice persoane care deţin informaţii privilegiate, ȋn condiţiile ȋn care respectivele persoane

cunosc sau ar fi trebuit să cunoască faptul că acele informaţii sunt privilegiate;f) persoanele răspunzătoare de executarea ordinelor privind tranzacţionarea instrumentelor

financiare, când informaţia se referă la ordine date de clienţi şi neexecutate ȋncăSub pasiv- principal statul, secundar persoana prejudiciată Elementul material –comiterea oricăruia dintre comportamentele descrise de norma de

incriminarea) dezvăluirea de informaţii privilegiate oricăror altor persoane- divulgarea informaţiei care

prezintă caracter privilegiat unor persoane care nu au acces normal la o astfel de informaţie. Există şi o cauză specială de excludere a caracterului de infracţiune al acestui comportament. Fapta de dezvăluire nu va mai constitui infracţiune dacă este comisă ȋn exercitarea normală a profesiei, sau a sarcinilor de serviciu. Spre exemplu, dacă informaţia referitoare la preluarea societăţii de către o corporaţie este divulgată unui angajat al societăţii, care are atribuţii ȋn efectuarea actelor necesare ȋn astfel de situaţii

b) recomandarea făcută unei persoane, pe baza unor informaţii privilegiate, să dobândească sau să ȋnstrăineze instrumentele financiare la care se referă acele informaţii –la prima modalitate este utilizarea ȋn interes personal a informaţiei privilegiate, ȋn al doilea caz informaţia este folosită pentru a fi utilizată de o altă persoană.

În cazul ȋn care persoana căreia i se face recomandarea cunoaşte că aceasta s-a făcut ȋn baza unei informaţii privilegiate şi se implică ȋntr-o activitate de tranzacţionare ȋn astfel de situaţie, va răspunde şi ea pentru comiterea infracţiunii anterioare, prevăzute de art. 279 şi 245 din Legea nr. 297/2004.

Forma de vinovăţie- intenţionată –indicată direct ȋn norma de incriminareTentativa şi actele pregătitoare sunt posibile dar nu sunt incriminatePedeapsa -ȋnchisoarea de la 6 luni la 5 ani sau amendă cuprinsă ȋntre jumătatea valorii

tranzacţiei realizate cu săvârşirea faptelor prevăz la art. 245-248 din Legea 297/2004Legea face referire şi la o pedeapsă complementară –aplicarea interdicţiei de interzicere

temporară a desfăşurării unor activităţi şi servicii ce cad sub incidenţă L 297/2004

4. Infracţiunea prevăzută de art. 279 şi art. 248Articolul 248Este interzis oricărei persoane fizice sau juridice să se angajeze în activităţi de manipulare a

pieţei.-ȋncălcarea cu intenţie a prevederilor art. 248: este interzis oricărei persoane fizice sau

juridice să se angajeze ȋn activităţi de manipulare a pieţei.O infracţiune asemănătoare este prevăzută de L 31/1990. Potrivit art. 272 indice 1 pct 1

constituie infracţiune fapta fondatorului, administratorului, directorului sau reprezentantului legal al societăţii care răspândeşte ştiri false sau ȋntrebuinţează alte mijloace frauduloase care au ca efect mărirea sau scăderea valorii acţiunilor sau a obligaţiunilor societăţii ori a altor titluri ce ȋi aparţin, ȋn scopul obţinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui folos ȋn paguba societăţii.

Ob jur special –protejarea activităţii din domeniul pieţei de capital ȋmpotriva acţiunilor de manipulare

În cele mai multe din modalităţile normative ale infracţiunii aceasta nu are obiect material. Ca excepţie poate exista, ȋn cazul diseminării de informaţii ȋn mass-media, dacă aceste informaţii sunt imprimate pe un suport de orice natură- atunci suportul va fi obiect material.

Sub activ nu este circumstanţiatSub pasiv –la fel ca la infracţiunile analizate anterior.Elem material –activit de manipulare a pieţei reglementateConform art. 244, alin 5, manipulare a pieţei ȋnseamnă:a) tranzacţii sau ordine de tranzacţionare-care dau sau ar putea să dea semnale false sau care induc ȋn eroare-care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând ȋmpreună preţul unuia

sau mai multor instrumente financiare la un nivel anormale sau artificialDe ex. Prin acţiunea unei persoane care acţionează ȋn mod concertat pentru a-şi asigura o

poziţie dominantă asupra cererii de instrumente financiare având ca efect fixarea, directă sau indirectă, a preţului de vânzare sau cumpărare ori crearea altor condiţii incorecte de tranzacţionare.

Dacă ȋnsă, persoanele care execută tranzacţii sau emit ordine de tranzacţionare dintre cele enumerate dovedesc că motivele sunt legitime şi, totodată, se constată că tranzacţiile sau ordinele

de tranzacţionare sunt ȋn conformitate cu practicile de piaţă acceptate pe piaţa reglementată, fapta nu constituie infracţiune.

b) tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care presupun procedee fictive sau orice altă formă de ȋnşelăciune

c) răspândirea de informaţii prin mass-media, inclusiv internet sau prin orice altă modalitate, care dă sau ar putea să dea semnale false sau care induc ȋn eroare asupra instrumentelor financiare

de asemenea, se consideră manipulări ale pieţei tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care presupun procedee fictive sau orice altă formă de ȋnşelăciune precum şi diseminarea de informaţii prin mass-media, inclusiv internet sau prin orice altă modalitate, care dau sau ar putea da semnale false care induc ȋn eroare asupra instrumentelor financiare

Tipuri de practici:a) wash trades –efectuarea de tranzacţii ce visează achiţionarea sau vânzarea unui instrument

financiar ȋn condiţiile ȋn care nu survin modificări relativ la beneficiarul sau riscul de piaţă ori tranzacţii ȋn care transferul riscului sau al beneficiului ce se realizează ȋntre părţi care acţionează concertat ȋn mod deschis sau pe ascuns;

b) painting the tape –inţitierea de acţiuni prin care se realizează tranzacţii vizibile ȋn cadrul sistemului de tranzacţionare doar pentru a se crea impresia unei activităţi sau a unei modificări de preţi ȋn ceea ce priveşte un instrument financiar

c) ordine puse necorespunzător ȋn corespondenţa- efectuarea de tranzacţii pentru care atât ordinele de cumpărare cât şi cele de vânzare sunt introduse aproximativ ȋn acelaşi moment, la acelaşi preţ şi cantitate de către părţi diferite, dar care acţionează ȋmpreună, cu excepţia cazului ȋn care respectivele tranzacţii sunt derulate ȋn conformitate cu regulile sistemului de tranzacţionare

D) plasarea ordinelor fără intenţia de execuţie a acestora- introducerea de ordine de tranzacţionare de valoare mai mică sau mai mare faţă de cele anterioare cu intenţia de a crea o impresie falsă ȋn ceea ce priveşte cererea sau oferta pentru un anumit instrument financiar, urmată de retragerea lor ȋnainte de executare

Urmarea imediată –stare de pericol

Forma de vinovăţie-intenţia

Pedeapsa 6 luni-5 ani sau amendă, ȋntre jumătate şi totalitatea valorii tranzacţionate

5. Infracţiunea prevăzută de art. 279 lit. c)Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor

drepturi: c) accesarea cu intenţie de către persoane neautorizate a sistemelor electronice de tranzacţionare, de depozitare sau de compensare-decontare.

Ob jur special –defăş normală a activit de tranzacţionare pe piaţa de capital prin intermediul sistemelor electronice de tranzacţionare. În secundar rel sociale cu privire la respectarea regimului de utilizare a instrumentelor electronice

Ob material –sistemul electronic de tranzacţionare, de depozitare sau de compensare-decontare accesat fără autorizaţie

Art. 2, pct. 26 din L 297/2004 menţionează că prin sistem alternativ de tranzacţionare se ȋnţelege sistem 26.sistem alternativ de tranzacţionare – un sistem care pune în prezenţă mai multe părţi care cumpără şi vând instrumente financiare, într-un mod care conduce la încheierea de contracte, denumit şi sistem multilateral detranzacţionare; Acest gen de instrument de tranzacţionare este folosit ȋn cazul ȋncheierii contractelor la distanţă.

Sub activ – nu este calificat, totuşi dat fiind caracterul infr poate fi doar o pers care are cunoştinţe ȋn domeniul utilize sist informatice in general

Sub pasiv –similar cu celelalte infracţiuniElem material –simpla accesare neautorizată a sistemului electronic de tranzacţionare.

Infracţiunea este o variantă de specie a accesării fără drept a unui sistem informatics (art. 360 C. pen.),

Pentru ca fapta să constituie infracţiune, trebuie ca accesarea să se facă ȋn lipsa unei autorizaţii eliberate de CNVA,

Ce se ȋntâmplă dacă după accesare se va produce şi o alterare a uneia sau a unor date ? va fi concurs ȋntre infr din L 297/2004 şi infracţiunea de alterare a integrităţii datelor informatice (art. 362 C. pen.) Fapta de a modifica, şterge sau deteriora date informatice ori de a restricţiona accesul la aceste date, fără drept, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Urm imediată- stare de pericolForma de vinovăţie- intenţiaActe pregăti şi tentative nu sunt incriminate, deşi posibilePedeapsă principală- ȋnchis de la 6 luni la 5 ani sau amendă, ȋntre jumătate şi totalit valorii

tranzacţiei

6. Furtul instrumentelor financiare ale clienţilor şi/sau ale fondurilor băneşti (art. 2791)Furtul instrumentelor financiare ale clienţilor şi/sau ale fondurilor băneşti aferente acestora

constituie infracţiune şi se pedepseşte în conformitate cu prevederile Codului penal.

-client profesional - clientul care posedă experienţa, cunoştinţele şi capacitatea de a lua decizia investiţională şi de a evalua riscurile pe care aceasta le implică; pentru a fi considerat profesional, clientul trebuie să se încadreze în categoriile menţionate în reglementările emise de C.N.V.M. şi să îndeplinească criteriile prevăzute în aceleaşi reglementări, conform normelor europene

Curs

Infracţiuni prevăzute de Legea nr. 78/2000Corupţia –corupere a puterii, folosire ȋn avantaj propriu, dificultate ȋn definire, deoarece

ȋmbracă multe formeAşa cum se arată în preambulul Convenţiei de la Strasbourg cu privire la corupţie din 19999,

„corupţia constituie o ameninţare la adresa principiilor statului de drept, democraţiei şi drepturilor omului, subminează principiile bunei administrări, echităţii şi justiţiei sociale, denaturează concurenţa, împiedică dezvoltarea economică şi periclitează stabilitatea instituţiilor democratice şi fundamentul moral al societăţii”.

Faptele de corupţie sunt incriminate şi prin legi speciale, un important sediu al materiei rămânând, chiar şi după intrarea în vigoare a noului Cod penal, Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Articolul 5 (1) În înţelesul prezentei legi, sunt infracţiuni de corupţie infracţiunile prevăzute la art. 289-292 din Codul penal, inclusiv atunci când acestea sunt comise de persoanele prevăzute la art. 308 din Codul penal. (2) În înţelesul prezentei legi, sunt infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie infracţiunile prevăzute la art. 10-13. (3) Dispoziţiile prezentei legi sunt aplicabile şi infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene prevăzute la art. 18^1-18^5, prin sancţionarea cărora se asigură protecţia fondurilor şi a resurselor Uniunii Europene.

Conform art. 1, Legea nr. 78/2000 se aplică următoarelor persoane: a) care exercită o funcţie publică, indiferent de modul în care au fost investite, în cadrul

autorităţilor publice sau instituţiilor publice;b) care îndeplinesc, permanent sau temporar, potrivit legii, o funcţie sau o însărcinare, în

măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influenţa, în cadrul serviciilor publice, regiilor autonome, societăţilor comerciale, companiilor naţionale, societăţilor naţionale, unităţilor cooperatiste sau al altor agenţi economici;

c) care exercită atribuţii de control, potrivit legii;d) care acordă asistenţă specializată unităţilor prevăzute la lit. a) şi b), în măsura în care

participă la luarea deciziilor sau le pot influenţa;e) care, indiferent de calitatea lor, realizează, controlează sau acordă asistenţă specializată, în

măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influenţa, cu privire la: operaţiuni care antrenează circulaţia de capital, operaţiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operaţiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare şi cele asimilate acestora, tranzacţii comerciale interne şi internaţionale;

f) care deţin o funcţie de conducere într-un partid sau într-o formaţiune politică, într-un sindicat, într-o organizaţie patronală ori într-o asociaţie fără scop lucrativ sau fundaţie;

g) alte persoane fizice decat cele prevăzute la lit. a) - f), în condiţiile prevăzute de lege.

Organe cu atribuţii ȋn aplicarea legii:administrative

9 Ratificată de România prin Legea nr. 147 din 10 aprilie 2002

-persoanele cu atrib de control sunt obligate să sesizeze Direcţia Naţională Anticorupţie cu privire la orice date sau informaţii din care rezultă că s-a săvârşit una din infracţiunile atribuite ȋn competenţa DNA

judiciare-DNA –condusă de un procuror şef, se ȋncadrează cu procurori, ofiţeri şi agenţi de poliţie

judiciară, specialişti ȋn dom economic, bancar, vamal informatic, personal auxiliar de specialitate -ȋnfiinţat ȋn 2002 ca organ specializat ȋn combaterea infracţiunilor de corupţie la nivel naţional, are ca atribuţii:

Efectuarea urmăririi penale; conducerea, supravegherea şi controlul actelor de cercetare pen efectuate de poliţia judiciară; paritciparea, ȋn condiţiile legii la şedinţele de judecată ȋn condiţiile legii; exercit căilor de atac; studierea cauzelor care generează şi a condiţiilor care favorizează corupţia, elab şi prezentare de propuneri

LUAREA DE MITĂ –nu intră in materia de examen(Art. 289 C. pen.)

1. Concept10

Varianta tip:(1) Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori

primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

Variantă asimilată:(2) Fapta prevăzută în alin. (1), săvârşită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2),

constituie infracţiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.

(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Incriminarea luării de mită în Codul penal este una mai largă, legiuitorul renunţând la formularea din reglementarea anterioară: „în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri 11” care este înlocuită cu „în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în

10 Conform art. 3 al Convenţiei de la Strasbourg din 1999 cu privire la corupţie, „Fiecare parte adoptă măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infracţiune penală în conformitate cu dreptul său intern, în cazul când actul a fost comis intenţionat, faptul unuia dintre agenţii săi publici de a solicita sau primi, direct sau indirect, orice avantaj necuvenit pentru el însuşi sau pentru oricine altcineva, sau de a accepta o ofertă sau o promisiune a unui avantaj pentru a efectua sau a se abţine de la efectuarea unui act în exerciţiul funcţiunilor lui”.

11 Aşa cum prevedea C. pen. anterior la art. 254, alin. (1)

îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri”. Au fost astfel înlăturate o mare parte din dificultăţile ce apăreau în practică legate de distincţia dintre infracţiunea de luare de mită şi cea de primire de foloase necuvenite (infracţiune pe care nu o mai regăsim reglementată distinct în Codul penal, dar al cărei element material este absorbit de infracţiunea analizată).

Conform art. 7 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie12:

„Faptele de luare de mită sau trafic de influenţă săvârşite de o persoană care: a) exercită o funcţie de demnitate publică;

b) este judecător sau procuror; c) este organ de cercetare penală sau are atribuţii de constatare ori de sancţionare a contravenţiilor; d) este una dintre persoanele prevăzute la art. 293din Codul penal se sancţionează cu pedeapsa

prevăzută la art. 289 sau 291 din Codul penal, ale cărei limite se majorează cu o treime”. 2. Condiţii preexistenteA. Obiectul infracţiuniia) obiectul juridic specialObiectul juridic special îl constituie relaţiile sociale ce se formează şi se dezvoltă în legătură cu

îndeplinirea îndatoririlor de serviciu ale funcţionarilor, cu o atitudine corectă, cinstită, de înaltă probitate profesională şi morală, astfel încât să se asigure respectarea legii, a normelor de conduită profesională, precum şi ocrotirea şi realizarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor13.

b) obiectul materialInfracţiunea analizată este lipsită de obiect material. Aceasta întrucât banii, valorile sau orice alte bunuri

primite nu constituie obiectul spre care se îndreaptă în mod nemijlocit activitatea infracţională, ci produs al acesteia.

B. Subiecţii infracţiunii a) subiectul activ Subiect activ al infracţiunii de luare de mită poate să fie numai un funcţionar public (subiect activ

calificat), adică persoana14 care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie:a. exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii

legislative, executive sau judecătoreşti;b. exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură;

12Modificat prin Legea 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal 13 Conform art. 5, alin. (2) din Legea nr. 7/2004, „În exercitarea funcţiei publice, funcţionarii publici au obligaţia de a avea

un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativă, pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea autorităţilor şi instituţiilor publice”; Art. 14 al aceleiaşi legi prevede: „Funcţionarii publici nu trebuie să solicite ori să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, părinţilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relaţii de afaceri sau de natură politică, care le pot influenţa imparţialitatea în exercitarea funcţiilor publice deţinute ori pot constitui o recompensăîn raport cu aceste funcţii”.

14 C. pen., art. 175, alin. (1)

c. exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.

Este, de asemenea, asimilată funcţionarului public şi persoana15 care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.

Fapta este mai gravă, conform art. 7 din Legea nr. 78/2000, dacă fapta este săvârşită de o persoană care exercită o funcţie de demnitate publică (de exemplu, Preşedintele României, Preşedintele Senatului, Preşedintele Camerei Deputaţilor, miniştri, primarietc.), de un judecător sau procuror, de un organ de cercetare penală sau cu atribuţii de constatare ori de sancţionare a contravenţiilor sau de o persoană prevăzută la art. 293 C. pen.16.

Pentru existenţa infracţiunii, este necesar ca subiectul activ aibă calitatea cerută de lege (aceea de funcţionar public sau de persoană asimilată funcţionarului public), la data comiterii faptei17.

Expertul care a primit o însărcinare retribuită de la birou de expertize, are calitatea de funcţionar şi poate fi subiect activ al infracţiunii de luare de mită18. Similar în cazul lichidatorului judiciar al unei societăţi comerciale, numit prin hotărâre judecătorească19 sau al medicului20.

b) participaţia penalăParticipaţia penală este posibilă în toate formele (coautorat, instigare, complicitate). Pentru a se reţine

coautoratul este necesar ca toţi participanţii să întrunească condiţiile prevăzute de lege, referitoare la calitatea specială de funcţionar public sau de persoană asimilată funcţionarului public.

c) subiectul pasivSubiect pasiv principal al infracţiunii analizate este autoritatea publică, instituţia publică, autoritatea în

cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea funcţionarul care ia mită. Subiect pasiv principal poate fi reprezentat, de asemenea, de instituţii, persoane juridice, altele decât cele publice, în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul subiect activ al infracţiunii de luare de mită.

Subiect pasiv secundar al infracţiunii poate fi orice persoană fizică sau juridică ce a suferit un prejudiciu prin săvârşirea faptei penale.

C. condiţii de loc şi de timpPentru existenţa infracţiunii, legea nuprevede condiţii speciale de loc, fiind însă necesar ca, la momentul

comiterii faptei, subiectul activ să aibă calitatea de funcţionar public sau de persoană asimilată funcţionarului public. Nu prezintă importanţă (spre deosebire de reglementarea anterioară) dacă funcţionarul săvârşeşte

15 C. pen., art. 175, alin. (2)16 Art. 293 C. pen. se referă la persoanele care, pe baza unui acord de arbitraj sunt chemate să pronunţe o hotărâre cu

privire la un litigiu ce le este dat spre soluţionare de către părţile la acest acord, indiferent dacă procedura arbitrală se desfăşoară în baza legii române ori în baza unei alte legi.

17 Existenţa infracţiunii de luare de mită nu este condiţionată de împrejurarea ca îndeplinirea actului de serviciu să fie în competenţa exclusivă a inculpatului. Este suficient ca, în virtutea atribuţiilor specifice funcţiei, acesta să abiă competenţe generale în emiterea sau îndeplinirea actului respective şi, în concret, să poată influenţa luarea deciziei de care este interesată persoana care remite folosul necuvenit. Î.C.C.J., s. pen., dec. nr. 273 din 27 ianuarie 2010, www.scj.ro

18 C.S.J., s. pen., dec. nr. 1785 din 8 aprilie 2003, www.scj.ro19 C.S.J., s. pen., dec. nr. 1786 din 8 aprilie 2003, www.scj.ro20 C.S.J., s. pen., dec. nr. 4055/2000, în R.D.P. nr. 2/2002, p. 173; C.S.J., s. pen., dec. nr. 78/1993 în R.D.P nr. 2/1994, p. 165

fapta la momentul primirii, acceptării mitei sau promisiunii de mită sau la un moment ulterior, atâta timp cât fapta are legătură cu îndatoririle sale de serviciu.

3. Conţinutul constitutiv A. Latura obiectivă a) elementul materialElementul material constă în acţiunea subiectului activ de a:- pretinde bani sau alte foloase necuvenite;A pretinde presupune a cere, în mod direct sau prin aluzii, dacă din acestea reiese cu claritate că

făptuitorul pretinde primirea de bani sau de alte foloase. Nu este necesar ca cererea să fie acceptată. În situaţia în care funcţionarul pretinde o sumă de bani datorată în mod legal, executarea unei obligaţii legale izvorâte dintr-un contract de care condiţionează îndeplinirea unui act ce face parte din atribuţiile sale de serviciu, nu se va putea reţine infracţiunea de luare de mită (ci eventual cea de abuz în serviciu)21, întrucât textul art. 289 face referire la bani sau alte foloase care nu i se cuvin22 funcţionarului. Pretinderea trebuie să se refere la un obiect determinat sau determinabil23. În această variantă, iniţiativa de mituire aparţine funcţionarului, el fiind cel care iniţiază, care „pretinde”. Considerăm că nu prezintă importanţă, pentru existenţa infracţiunii, dacă pretinderea este directă sau doar implicită, aluzivă, atâta timp cât ea a fost exteriorizată într-un mod ce poate fi înţeles.

- primi bani sau alte foloase necuvenite;Primirea presupune acceptarea, căpătarea de către funcţionar a unei sume de bani sau a altor foloase.

Considerăm că primirea poate să fie efectivă (primirea unei sume de bani) sau simbolică (primirea cheilor de la un autoturism). Considerăm că va constitui primire, în sensul art. 289, şi acceptarea cheilor unui imobil, chiar dacă transferul de proprietate în cazul bunurilor imobile se dobândeşte prin înscrierea în carte funciară24, iar nu la momentul acordului de voinţă25. De altfel, şi acceptarea folosinţei imobilului poate întruni conţinutul constitutiv al infracţiunii analizate. Se va putea reţine infracţiunea analizată şi dacă o sumă de bani este primită cu titlu de împrumut26. Primirea poate fi pentru sine sau pentru altul, în mod direct sau prin persoane interpuse.

- de a accepta promisiunea de aprimi bani sau alte foloase necuvenite.

21 Valerică Dabu, Ana-Maria Guşanu, Latura obiectivă a infracţiunii de luare de mită în Noul Cod penal, în Revista de drept penal, nr. 1, ianuarie-martie 2014, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, p.35

22 În doctrină (Valerică Dabu, Ana-Maria Guşanu, op. cit., p. 36) s-a realizat o distincţie între executarea obligaţiilor perfecte şi a celor natural (obligaţii ce nu mai pot fi asigurate prin forţa de constrângere a statului). Nu credem că o astfel de distincţie este pertinentă aici, fiind evident că astfel de obligaţii fac parte din „foloasele cuvenite”.

23 Î.C.C.J., s. pen., dec. nr. 10/2008, www.scj.ro24 C. pen., art. 557, alin. (4)25 Considerăm că într-o astfel de situaţie nu va fi vorba despre acceptarea promisiunii mitei, ci despre o primire. Aceasta

întrucât exemplul la care ne-am referit depăşeşte în mod evident o simplă promisiune. Şi în situaţia în care funcţionarul nu intră efectiv în stăpânirea lucrului (spre ex. imobilul este distrus, dintr-un caz fortuit; data biletului de avion a expirat etc.), considerăm că ne aflăm tot în situaţia unei „primiri”, întrucât funcţionarul şi-a păstrat posibilitatea de a intra în stăpânirea, de a beneficia de lucrul respectiv.

26 Î.C.C.J., s. pen., dec. nr. 6560/2004 în R.D.P., nr. 1/2006, p. 157; C.A. Cluj, s. pen. şi min., dec. nr. 51/A din 12 mai 2009, Anamaria Trancă, Luarea şi darea de mită, traficul de influenţă. Practică judiciară, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2011, pp. 1-15

Observăm că nu este necesar ca sumele de bani să fie primite efectiv sau ca funcţionarul să beneficieze efectiv de alte foloase necuvenite, infracţiunea subzistând şi dacă acesta doar pretinde sau acceptă promisiunea primirii unor astfel de foloase.Nu prezintă importanţă valoarea efectivă a mitei, întrucât legea nu distinge. Infracţiunea va subzista şi în situaţia în care funcţionarul nu ar fi putut beneficia niciodată de foloasele pretinse, primite (de exemplu, banii primiţi se dovedesc a fi falşi sau nu mai sunt în circulaţie) sau a căror promisiune o acceptă (de exemplu, mituitorul nu a avut niciodată intenţia de a îndeplini promisiunea), dacă funcţionarul nu a avut cunoştinţă de acest lucru.

Există posibilitatea ca funcţionarul public să ajungă în posesia sumei de bani sau a altor foloase (de ex. o persoană îi pune pe masă o sumă de bani), iar funcţionarul să nu refuze dar nici să îşi manifestă expres acceptul de a primi. Într-o astfel de situaţie se poate reţine infracţiunea analizată, în forma primirii, care poate să fie şi tacită, nu numai expresă, manifestată direct. Elementul material al infracţiunii analizate poate consta, aşa cum reiese clar din conţinutul legal, şi din acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase. Referitor la această situaţie sunt necesare, credem, unele precizări. Articolul 254, alin. (1) din vechiul C. pen. prevedea: „ Fapta funcţionarului public [...] ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge [...]”. Codul penal actual nu se mai referă la nerespingerea promisiunii. În doctrină au fost exprimate unele puncte de vedere diferite. Conform unei opinii27, „nerespingerea promisiunii de mită este o acceptare tacită, astfel încât nu trebuie să fie incriminată distinct pentru a se stabili obligaţia funcţionarului public de a respinge o asemenea promisiune şi a-l sili să iasă din apatie faţă de solicitările exterioare, asociindu-l astfel la opera de prevenire a infracţiunilor şi de apărare a onoarei şi prestigiului funcţiei pe care o ocupă”. În acelaşi timp, s-a afirmat 28 că în latura obiectivă a infracţiunii de luare de mită, aşa cum este ea prevăzută în C. pen., nu se mai regăseşte modalitatea de săvârşire a faptei sub forma nerespingerii promisiunii unor astfel de foloase, deci (în opinia autorilor indicaţi), săvârşirea faptei prin această modalitate apare ca fiind dezincriminată. Considerăm că incriminarea din reglementarea anterioară era mai completă şi că incriminarea distinctă a nerespingerii promisiunii de mită nu era în niciun caz redundantă sau subînţeleasă. În acelaşi timp, nu considerăm că ar fi vorba despre o dezincriminare a acestei modalităţi, întrucât, aşa cum reiese de altfel şi din conţinutul Codului penal, funcţionarul public are îndatorirea de a respinge, în mod activ, categoric, orice încercare de corupere a sa. Prin urmare, credem şi noi că acceptarea tacită a promisiunii de mită poate fi realizată, în anumite situaţii (pe care instanţa va trebui să le analizeze distinct, având în vedere şi comportamentul ulterior al funcţionarului) şi prin nerespingerea promisiunii. Reţinerea în practică a acestei modalităţi (cu privire la care existau unele controverse şi dificultăţi şi înainte de intrarea în vigoare a Codului penal) va fi însă, credem, foarte dificilă sub aspect probatoriu. Respingerea promisiunii de mită nu trebuie neapărat să îmbrace o anumită formă. Credem că după ce o promisiune de mită a fost făcută, nu există decât două acţiuni posibile logic: acceptarea sau respingerea. Ignorarea promisiunii de mită de către funcţionar echivalează în fapt tot cu o respingere. Lipsa incriminării nerespingerii promisiunii ar însemna o cale de mijloc, ceea ce ne apare ca o imposibilitate logică.

Acţiunile enumerate mai sus trebuie să fie în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act

27 Vasile Dobrinoiu în Noul Cod…op. cit., p. 49828 Valerică Dabu, Ana-Maria Guşanu, op. cit., pp. 28-29

contrar acestor îndatoriri29. Va fi întrunit conţinutul constitutiv al infracţiunii şi dacă funcţionarul pretinde banii sau foloasele pentru altul sau dacă foloasele sunt pretinse sau primite în mod direct de către funcţionar sau printr-o persoană interpusă. Este necesar ca acţiunea în legătură cu care este acceptată mita sau promisiunea ei să fie de competenţa funcţionarului, să intre în atribuţiile sale de serviciu (fie şi parţial, chiar şi limitat30), altfel nu se va reţine infracţiunea analizată ci infracţiunea de înşelăciune sau eventual trafic de influenţă. Este, de asemenea, necesar ca suma de bani sau foloasele de altă natură să fie pretinse sau primite în mod nelegal, să nu fie vorba despre un drept al funcţionarului pe care acesta îl pretinde în mod legal.

Legiuitorul foloseşte expresia „alte foloase” într-un sens foarte larg. Sunt astfel incluse în sfera noţiunii foloasele de orice natură (patrimonială sau nepatrimonială), cu excepţia favorurilor de natură sexuală, care sunt incriminate distinct în Codul penal la art. 299 (folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual). Prin urmare, pot fi considerate „alte foloase”: acordarea unui împrumut fără dobândă sau cu o dobândă mai mică decât cea practicată în mod normal; efectuarea de lucrări (de orice natură, de ex. de reparaţii, de construcţie); numirea într-o funcţie; menţinerea într-o funcţie etc.

A săvârşit31 infracţiunea de luare mită paznicul de la o societate care a convenit cu alte persoane ca, în schimbul unei sume de bani, să le permită acestora să sustragă o cantitate de porumb din cel pe care îl avea sub pază. Faptul că paznicul i-a ajutat pe ceilalţi inculpaţi la săvârşirea furtului prin ajutorul pe care l-a dat la încărcarea porumbului într-un mijloc de transport, nu-l absolvă de infracţiunea de luare de mită reţinându-se un concurs de infracţiuni între infracţiunea analizată şi infracţiunea de furt (în calitate de complice). Infracţiunea se poate reţine în concurs şi cu traficul de influenţă.

Conform art. 289 C. pen., alin. (2), fapta prevăzută la alin. (1) săvârşită de una din persoanele prevăzute la art. 175 alin. (2) C. pen.32 constituie infracţiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri. Aşadar, elementul material este restrâns în această variantă, nemaiputând consta în îndeplinirea sau în urgentarea îndeplinirii unui act ce intră în atribuţiile de serviciu. Aceasta întrucât persoanele prevăzute la art. 175, alin. (2) îndeplinesc actele în schimbul unui onorariu şi pot percepe, în mod legal, un cost suplimentar pentru îndeplinirea urgentă a anumitor acte (spre exemplu, notarul public).

Infracţiunea se poate reţine în concurs cu alte infracţiuni, spre exemplu cu cea de favorizare a infractorului33. Fapta inculpatului care, în calitate de agent de poliţie, sesizat cu o plângere penală sub

29 Convingerea denunţătorului că în situaţia în care nu va da curs solicitării, inculpatul are posibilitatea, în calitate de primar, să împiedice pe viitor derularea contractului încheiat este un element necesar şi suficient pentru a reţine îndeplinirea condiţiei cerute de textul de incriminare, în sensul că primirea foloaselor are ca scop îndeplinirea defectuoasă a unei atribuţii de serviciu. T. Neamţ, s. pen., dec. nr. 37 din 17 martie 2011, Anamaria Trancă, op. cit., pp. 15-18

30 C.S.J., s. pen., dec. nr. 391/1999, în R.D.P. nr. 2/2001, p. 18031 T.S. s. pen. dec. nr. 61/1972 în Vasile Papadopol, Mihai Popovici, op.cit., p. 27332 Conform art. 175 C. pen., alin. (2) „este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un

serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public”.

33 Fapta procurorului care primeşte, de mai multe ori, de la martorul denunţător sume de bani pentru a substitui şi a-i restitui acestuia bunuri ce constituie corpuri delicte în cadrul unui dosar aflat pe rolul instanţei de judecată şi în care martorul denunţător are calitatea de inculpate întruneşte elementele constitutive a două infracţiuni: luare de mită şi favorizarea infractorului. Infracţiunea de favorizare a infractorului nu este absorbită în infracţiunea de luare de mită, obiectele juridice afectate fiind diferite. Î.C.C.J., s. pen., dec. nr. 1801 din 6 mai 2010, www.scj.ro

aspectul infracţiunii de distrugere, contactează pe făptuitor şi îi pretinde o anumită sumă de bani destinată procurorului de caz, unui martor ale cărui declaraţii le va influenţa şi lui însuşi, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă, în concurs ideal34.

Infracţiunea de luare de mită nu este condiţionată de infracţiunea de dare de mită. Astfel, infracţiunea analizată va subzista, de exemplu, şi în ipoteza în care persoana care dă bani sau alte foloase se află în eroare cu privire la destinaţia acestora, împrejurare, de asemenea, lipsită de importanţă35.

b) urmarea imediatăUrmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru buna desfăşurare a activităţii unităţii sau

instituţiei în care lucrează funcţionarul corupt. Pentru existenţa infracţiunii nu este necesară producerea unei pagube în patrimoniul unităţii unde îşi desfăşoară activitatea funcţionarul sau al unei alte persoane.

c) legătura de cauzalitateLegătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă din materialitatea săvârşirii

faptei, fără a mai fi necesar ca organul judiciar să identifice şi să administreze alte probe. B. Latura subiectivăInfracţiunea analizată se săvârşeşte numai cu intenţie (directă sau indirectă). C. Mobilul şi scopulCu toate că mobilul este acela de a primi bani sau foloase necuvenite, în cazul acestei infracţiuni legea nu

pretinde ca autorul faptei să fi urmărit un anumit mobil ori scop. În cazul în care este evidenţiată existenţa vreunui mobil sau scop, se va ţine seama de acestea pentru individualizarea pedepsei.

4. Forme. Modalităţi. Sancţiuni.A. Formea) tentativaActele preparatorii, deşi posibile, nu sunt incriminate. Observăm însă că tentativa este asimilată formei

consumate, prin incriminarea pretinderii sau a acceptării promisiunii primirii unor bani sau altor foloase necuvenite.

b) consumarea infracţiuniiInfracţiunea analizată se consumă în momentul în care făptuitorul pretinde, primeşte sau acceptă

promisiunea primirii de bani sau alte foloase necuvenite. Prin urmare, pentru reţinerea în formă consumată, nu este necesar să se creeze un anumit prejudiciu, să fie primită o sumă de bani sau alte foloase sau ca acestea să aibă o anumită valoare şi nici să se încheie înţelegerea dintre persoana care oferă şi cea care cere. Infracţiunea se poate reţine şi în formă continuată36.

B. Modalităţi34 C.A. Bucureşti, s. I pen., dec. nr. 85 din 21 martie 2011, Anamaria Trancă, op. cit., pp. 57-5935 C.S.J., s. mil., dec. nr. 11/1995, în R.D.P. nr. 2/1996, p. 118

36 Fapta procurorului şef al secţiei de urmărire penală în cadrul parchetului de pe lângă tribunal, de a primi, la două date diferite, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, două sume de bani pentru a înlocui cu produse de serie, la două date diferite, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, armele originale care constituiau corpuri delicte într-un dosar penal privind infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor pe care l-a instrumentat şi pentru a restitui persoanei inculpate şi trimise în judecată în acest dosar armele originale, care prezentau o valoare pentru persoana inculpată, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită în formă continuată - Î.C.C.J., s. pen., dec. nr. 1801 din 6 mai 2010, www.scj.ro

a) modalităţi normativeInfracţiunea analizată este incriminată într-o variantă tip şi o variantă asimilată.b) modalităţi fapticeInfracţiunea poate fi săvârşită într-o multitudine de modalităţi faptice (primirea unei sume de bani;

primirea unor bilete de odihnă, bilete de avion, concert spectacol; acceptarea unor materiale de construcţii; simularea unui contract sau a unei datorii; acceptarea promisiunii unor astfel de foloase etc.).

C. SancţiuniInfracţiunea se pedepseşte, în varianta tip şi varianta asimilată, cu închisoare de la 3 la 10 ani şi

interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

Conform alin. (3), banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent. Alin. (3) îşi va găsi aplicarea atunci când făptuitorul a primit efectiv bani, valori sau orice alte bunuri. Bunurile care au fost doar promise, nu şi primite efectiv nu vor putea face obiectul confiscării.

5. Aspecte procesualeAcţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, iar urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de

către procuror, conform art. 56 alin. (3) lit. b) C. pr. pen. Competenţa de judecată în primă instanţă aparţine tribunalului [potrivit art. 36 alin. 1 lit. a) C. pr. pen.].

DAREA DE MITĂ –nu intră în materia de examen(Art. 290 C. pen.)1. ConceptVarianta tip:(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condiţiile arătate în art. 289, se

pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.Cauză care înlătură caracterul penal:(2) Fapta prevăzută în alin. (1) nu constituie infracţiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin

orice mijloace de către cel care a luat mita.Cauză de nepedepsire:(3) Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost

sesizat cu privire la aceasta.(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat, dacă acestea au fost

date în cazul prevăzut în alin. (2) sau date după denunţul prevăzut în alin. (3).(5) Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se

mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.Similar cu infracţiunea analizată anterior, acţiunea făptuitorului nu mai este condiţionată de scopul de a

îndeplini, a nu îndeplini sau întârzia îndeplinirea unui act cu privire la îndatoririle de serviciu sau de a face un act contrar. Conform Codului penal, este suficient ca acţiunea să fie în legătură cu îndeplinirea,

neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri,

2. Condiţii preexistenteA. Obiectul infracţiuniia) obiectul juridic specialObiectul juridic special îl constituie relaţiile sociale ce se formează şi se dezvoltă în legătură cu

îndeplinirea îndatoririlor de serviciu ale funcţionarilor, cuo atitudine corectă, cinstită, de înaltă probitate profesională şi morală, astfel încât să se asigure respectarea legii, a normelor de conduită profesională, precum şi ocrotirea şi realizarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor.

b) obiectul materialInfracţiunea analizată este lipsită de obiect material. Aceasta întrucât banii, valorile sau orice alte bunuri

primite nu constituie obiectul spre care se îndreaptă în mod nemijlocit activitatea infracţională, ci mijlocul de săvârşire al acesteia.

B. Subiecţii infracţiunii a) subiectul activ Subiect activ37 al infracţiunii de dare de mită poate să fie orice persoană cu răspundere penală.b) participaţia penalăParticipaţia penală este posibilă în toate formele (coautorat, instigare, complicitate). c) subiectul pasivSubiect pasiv principal al infracţiunii analizate este autoritatea publică, instituţia publică, autoritatea în

cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea funcţionarul care ia mită. Subiect pasiv principal pot, de asemenea, să fie şi instituţii, persoane juridice, altele decât cele publice, în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul care ia mită.

Subiect pasiv secundar al infracţiunii poate fi orice persoană fizică sau juridică ce a suferit un prejudiciu prin săvârşirea faptei penale.

C. condiţii de loc şi de timpPentru existenţa infracţiunii, legea nuprevede condiţii speciale de loc sau de timp. 3. Conţinutul constitutiv A. Latura obiectivă a) elementul materialElementul material constă în acţiunea subiectului activ de a:-promite bani sau alte foloase;Promisiunea presupune angajamentul pe care şi-l ia mituitorul de a da bani sau alte foloase funcţionarului

public sau persoanei asimilate funcţionarului. Promisiunea poate fi făcută personal, prin intermediul altor persoane, prin înscrisuri sau mijloace de comunicare electronice. Este necesar, însă, ca promisiunea să ajungă la cunoştinţa funcţionarului. Nu are relevanţă dacă funcţionarul acceptă sau nu promisiunea.

-oferi bani sau alte foloase;37 Făptuitorul care oferă bani sau alte foloase unui funcţionar, în modurile şi în scopurile arătate în art. 290 C. pen., are

calitatea de autor al infracţiunii de dare de mită şi nu de complice, chiar dacă banii ori foloasele provin de la alte persoane, iar actul privitor la îndatoririle de serviciu ale funcţionarului sau actul contrar îndatoririlor de serviciu se referă la acestea - Î.C.C.J., s. pen., dec. nr. 181 din 21 ianuarie 2008, www. scj.ro

Oferirea reprezintă o promisiune concretă cu privire la un bun determinat sau la o sumă de bani determinată, pentru a-l convinge pe funcţionar să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să facă un act contrar acestor îndatoriri.

-da bani sau alte foloase.Darea presupune înmânarea, predarea efectivă a unei sume de bani sau a altor foloase către funcţionar,

direct sau indirect. Pentru existenţa infracţiunii nu are relevanţă dacă a fost sau nu îndeplinit actul de către funcţionar, dar credem că se impune ca banii sau bunurile să fi ajuns la funcţionar. Nu poate exista infracţiunea analizată, dacă intermediarul şi-a însuşit banii sau bunurile şi nu a adus la cunoştinţă funcţionarului înţelegerea sa cu mituitorul.

Pentru existenţa infracţiunii, este necesar ca banii sau foloasele să fie necuvenite şi ca acestea să fie promise, oferite sau date ca o contraprestaţie pentru un act ce intră în îndatoririle de serviciu ale funcţionarului sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri. Dacă fapta nu are legătură cu îndatoririle de serviciu ale funcţionarului, nu se va putea reţine infracţiunea analizată. Nu prezintă importanţă momentul mituirii, fapta constituind dare de mită atât atunci când promisiunea sau oferirea are loc anterior îndeplinirii actului de către funcţionarul public, cât şi atunci când darea bunurilor sau foloaselor are loc după îndeplinirea actului, indiferent dacă a existat sau nu o înţelegere anterioară comiterii actului 38 şi indiferent dacă actul este contrar sau conform cu îndatoririle de serviciu ale funcţionarului.

Art. 290C. pen. prevede şi o cauză specială de neimputabilitate[alin. (2)], în situaţia în care mituitorul a fost constrâns să dea mită. Constrângerea trebuie să vină din partea funcţionarului şi să nu pornească de la o iniţiativă a celui ce dă mita. Cauza de înlăturare a caracterului penal va opera indiferent de natura constrângerii, dacă aceasta este morală sau psihică. Pentru a opera cauza care înlătură caracterul penal este însă necesar să existe o constrângere reală, care să exercite o influenţă semnificativă asupra psihicului celui care dă mită, astfel încât acesta să aibă convingerea că nu există nicio altă soluţie39. În situaţia în care, pentru persoana care dă mită, actul solicitat nu era absolut necesar şi ar fi putut renunţa la el, fără a avea consecinţe importante de natură patrimonială sau morală, cauza de nepedepsire nu-şi va produce efecte. Aceeaşi soluţie va fi adoptată şi în situaţia în care cel ce dă mită ar fi putut, cu relativă uşurinţă, să găsească o altă modalitate de a-şi rezolva interesul său privind realizarea actului, fără să dea mită.

b) urmarea imediatăUrmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru buna desfăşurare a activităţii unităţii sau

instituţiei în care lucrează funcţionarul corupt. Pentru existenţa infracţiunii nu este necesară producerea unei pagube în patrimoniul unităţii unde îşi desfăşoară activitatea funcţionarul sau al unei alte persoane.

c) legătura de cauzalitateLegătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă din materialitatea săvârşirii

faptei, fără a mai fi necesar ca organul judiciar să identifice şi să administreze alte probe. B. Latura subiectivăInfracţiunea analizată se săvârşeşte numai cu intenţie (directă sau indirectă). C. Mobilul şi scopul

38 Vasile Dobrinoiu în Noul Cod…op. cit., p. 50739 Vintilă Dongoroz şi colaboratorii, Explicaţii …op. cit.,Vol. IV, p. 148

Legea nu pretinde ca autorul faptei să fi urmărit un anumit mobil ori scop. În cazul în care este evidenţiată existenţa vreunui mobil sau scop, se va ţine seama de acestea la individualizarea pedepsei.

4. Forme. Modalităţi. Sancţiuni.A. Formea) tentativaActele preparatorii, deşi posibile nu sunt incriminate. Observăm însă că tentativa este asimilată formei

consumate, prin incriminarea promisiunii unor bani sau altor foloase necuvenite.b) consumarea infracţiuniiInfracţiunea analizată se consumă în momentul în care făptuitorul promite40, oferă sau dă bani sau alte

foloase necuvenite unui funcţionar public. Nu este necesar să se creeze un anumit prejudiciu, să fie primită o sumă de bani sau alte foloase sau ca acestea să aibă o anumită valoare şi nici să se încheie înţelegerea dintre persoana care oferă şi cea care cere.

B. Modalităţia) modalităţi normativeInfracţiunea analizată este incriminată într-o variantă tip.b) modalităţi fapticeInfracţiunea poate fi săvârşită într-o multitudine de modalităţi faptice.C. SancţiuniInfracţiunea se pedepseşte, în varianta tip cu închisoare de la 2 la 7 ani. Alin. (2) prevede o cauză care înlătură caracterul penal al faptei: constrângerea mituitorului, prin orice

mijloace, de către cel care a luat mita.Alin. (3) prevede o cauză de nepedepsire pentru mituitorul care denunţă fapta mai înainte ca organul de

urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.Banii, valorile sau orice alte bunuri ce pot fi evaluate în bani se vor restitui persoanei dacă aceasta a fost

constrânsă să promită, ofere sau dea bani sau alte foloase necuvenite, de către cel care a luat mita sau dacă mituitorul a denunţat fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta [alin. (4)]. Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscării, iar dacă acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent. Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date vor fi supuse confiscării şi în situaţia în care mituitorul denunţă fapta, însă face acest lucru după ce organul de urmărire penală a fost sesizat cu privire la faptă.

5. Aspecte procesualeAcţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, iar urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de

către procuror, conform art. 56 alin. (3) lit. b) C. pr. pen. Competenţa de judecată în primă instanţă aparţine tribunalului [potrivit art. 36 alin. 1 lit. a) C. pr. pen.].

TRAFICUL DE INFLUENŢĂ –nu intră în materia de examen

40 Darea de mită este o infracţiune instantanee şi se consumă în modalitatea promisiunii unor sume de bani, în momentul realizării promisiunii respective. C.A. Oradea, s. pen. şi ptr. minori, dec. nr. 98/A din 24 noiembrie 2009, Anamaria Trancă, op. cit., pp. 73-77

(Art. 291 C. pen.)1. ConceptVarianta tip:(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru

sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Conform art. 7 din Legea nr. 78/2000, „faptele de luare de mită sau trafic de influenţă săvârşite de o persoană care:

a) exercită o funcţie de demnitate publică; b) este judecător sau procuror; c) este organ de cercetare penală sau are atribuţii de constatare ori de sancţionare a contravenţiilor; d) este una dintre persoanele prevăzute la art. 293 din Codul penal se sancţionează cu pedeapsa prevăzută

la art. 289 sau 291 din Codul penal, ale cărei limite se majorează cu o treime”41.Codul penal prevede expres în ce poate consta promisiunea traficantului de influenţă: să îl determine pe

funcţionarul public să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplineasacă un act contrar acestor îndatoriri.

2. Condiţii preexistenteA. Obiectul infracţiuniia) obiectul juridic specialObiectul juridic special îl constituie relaţiile sociale ce se formează şi se dezvoltă în legătură cu

îndeplinirea îndatoririlor de serviciu ale funcţionarilor, cuo atitudine corectă, cinstită, de înaltă probitate profesională şi morală, astfel încât să se asigure respectarea legii, a normelor de conduită profesională, precum şi ocrotirea şi realizarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor.

b) obiectul materialCa şi infracţiunileanalizate anterior, infracţiunea de trafic de influenţă este lipsită de obiect material. B. Subiecţii infracţiunii a) subiectul activ Subiect activ al infracţiunii de trafic de influenţă poate să fie orice persoană fizică ce răspunde penal.

Conform art. 7 din Legea nr. 78/200042, dacă subiect activ este o persoană care: exercită o funcţie sau

41 În practica judiciară s-a arătat că fapta de trafic de influenţă, săvârşită de persoana care are calitatea de ofiţer de poliţie din categoria organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare, se încadrează în varianta agravată a infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută în art. 291 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 lit. c) teza I din Legea nr. 78/2000, indiferent dacă fapta are sau nu are legătură cu atribuţiile de serviciu ale făptuitorului, pentru reţinerea dispoziţiilor art. 7 lit. c) teza I din Legea nr. 78/2000 fiind suficientă întrunirea cerinţei ca făptuitorul să aibă calitatea de organ de cercetare penală. I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 404/A din 27 noiembrie 2014 www.scj.ro

42 Modificată prin Legea nr. 187/2012

demnitate publică; este judecător sau procuror; este organ de cercetare penală sau are atribuţii de constatare ori de sancţionare a contravenţiilor; este una din persoanele prevăzute la art. 293 C. pen., fapta se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la art. 291 C. pen., ale cărei limite se majorează cu o treime.

b) participaţia penalăParticipaţia penală este posibilă în toate formele (coautorat, instigare, complicitate). c) subiectul pasivSubiect pasiv principal al infracţiunii analizate este autoritatea publică, instituţia publică, autoritatea în

cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea funcţionarul. Subiect pasiv principal pot, de asemenea, să fie şi instituţii, persoane juridice, altele decât cele publice, în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul care ia mită.

Subiect pasiv secundar al infracţiunii poate fi orice persoană fizică sau juridică care a suferit un prejudiciu prin săvârşirea faptei penale, inclusiv funcţionarul a cărei influenţă este traficată.

C. condiţii de loc şi de timpPentru existenţa infracţiunii, legea nuprevede condiţii speciale de loc sau de timp. 3. Conţinutul constitutiv A. Latura obiectivă a) elementul materialElementul material constă în acţiunea subiectului activ de a pretinde, primi sau accepta promisiunea de

bani sau alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct sau indirect, dacă făptuitorul are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatotirile sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri.

A „avea influenţă asupra unui funcţionar”, înseamnă a avea trecere, a se bucura în mod real de încredererea acelui funcţionar, a fi în raporturi bune cu acesta43.

Elementul material poate consta şi într-o inacţiune, atunci când subiectul activ nu neagă, nu dezminte44

afirmaţiile făcute de altă persoană cum că ar avea o influenţă asupra unui funcţionar public şi primeşte sau acceptă promisiunea de bani sau alte foloase pentru a-l influenţa pe funcţionarul respectiv.

Pentru existenţa infracţiunii este necesar ca făptuitorul să aibă influenţă sau să lase să se creadă că are influenţă pe lângă un funcţionar anume. Nu este necesar ca făptuitorul să-l şi nominalizeze sau ca influenţa să fie reală45, însă nu se va reţine infracţiunea analizată dacă făptuitorul face referire la influenţa pe care o are în general asupra funcţionarilor, fără a specifica cel puţin instituţia sau autoritatea unde lucrează funcţionarul. Nu are relevanţă dacă făptuitorul a precizat ori nu numele funcţionarului asupra căruia are influenţă, fiind suficient să-l fi determinat numai prin calitate46.

43 T.S. s. pen. dec. nr. 1202/1983, în R.R.D. nr. 5/1984, p. 6744 T. Bucureşti, s. a II-a pen., sent. nr. 544 din 22 aprilie 2004, www.portal.just.ro45 Î.C.C.J., s. pen., dec. nr. 1083 din 25 martie 2009, www.scj.ro; Î.C.C.J., s. pen., dec. nr. 2398 din 12 aprilie 2006,

www.scj.ro; pentru existenţa infracţiunii de trafic de influenţă nu este necesar ca făptuitorul să precizeze numele funcţionarului asupra căruia a lăsat să se creadă că are influenţă, fiind suficient să-l fi determinat doar prin calitatea acestuia. T. Neamţ, s. pen., dec. nr. 75 din 3 aprilie 2009, Anamaria Trancă, op. cit., pp. 89-90

46 C.S.J. s. pen. dec. nr. 2383/1999, în Pro lege, nr. 1/2001, p. 115

Se va reţine infracţiunea analizată, iar nu infracţiunea de înşelăciune, în situaţia în care subiectul activ nu avea de fapt niciun fel de influenţă asupra funcţionarului sau funcţionarul respectiv nici nu exista (atunci cand făptuitorul foloseşte un nume fictiv)47. Chiar dacă fapta descrisă anterior întruneşte conţinutul constitutiv al infracţiunii de înşelăciune, textul art. 291 C. pen. are caracter special şi, prin urmare, va deroga de la incriminarea generală a faptei de înşelăciune prevăzute la art. 244 C. pen. Considerăm însă, că în situaţia în care traficantul de influenţă aflase că actul pentru care a fost rugat să intervină a fost deja realizat în sensul dorit de persoana care apelează la el şi promite că va interveni pe lângă funcţionar ca actul să fie făcut, fapta va constitui infracţiunea de înşelăciune, iar nu de trafic de influenţă.

În situaţia în care făptuitorul promite, oferă sau dă o sumă de bani sau alte foloase unui funcţionar public, în sensul prevăzut la art. 290 C. pen., se poate reţine infracţiunea analizată în concurs cu darea de mită. Nu are importanţă pentru existenţa infracţiunii dacă fapta se referă la un act ce intră în atribuţiile legale ale funcţionarului sau la un act ilegal. Este suficient ca acest funcţionar să aibă anumite atribuţii de natură să permită influenţarea şi rezolvarea favorabilă a pretenţiilor solicitate de persoana interesată în efectuarea actului nelegal48.

Nu va exista infracţiunea analizată fără pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase.

b) urmarea imediatăUrmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru buna desfăşurare a activităţii unităţii sau

instituţiei în care lucrează funcţionarul. Pentru existenţa infracţiunii nu este necesară producerea unei pagube în patrimoniul unităţii unde îşi desfăşoară activitatea funcţionarul sau al unei alte persoane.

c) legătura de cauzalitateLegătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă din materialitatea săvârşirii

faptei, fără a mai fi necesar ca organul judiciar să identifice şi să administreze alte probe. Traficul de influenţă este o infracţiune de pericol49.

B. Latura subiectivăInfracţiunea analizată se săvârşeşte numai cu intenţie (directă sau indirectă). C. Mobilul şi scopulLegea nu pretinde ca autorul faptei să fi urmărit un anumit mobil ori scop. În cazul în care este

evidenţiată existenţa vreunui mobil sau scop, se va ţine seama de acestea la individualizarea pedepsei.4. Forme. Modalităţi. Sancţiuni.A. Formea) tentativaActele preparatorii, deşi posibile, nu sunt incriminate. Tentativa este asimilată formei consumate, nefiind

necesar pentru existenţa infracţiunii, ca făptuitorul să reuşească efectiv să intervină, să influenţeze decizia funcţionarului public.

b) consumarea infracţiunii

47 Î.C.C.J., s. pen., dec. nr. 3420/2007, scj.ro48 Î.C.C.J., s. pen., dec. nr. 2398 din 12 aprilie 2006, Î.C.C.J., Jurisprudenţa Secţiei penale pe anul 2006, Ed. Hamangiu,

Bucureşti, 2007, pp. 54-5749 Î.C.C.J., s. pen., dec. nr. 1688 din 26 aprilie 2010, www.scj.ro

Infracţiunea analizată se consumă în momentul în care făptuitorul pretinde, primeşte sau acceptă promisiunea de bani sau alte foloase. Infracţiunea se poate comite şi în formă continuată. Pretinderea și primirea de mai multe ori, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluţii, a unor sume de bani, de către persona care lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar, pentru a-l determina să facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu, constând în aprobarea unei cereri de angajare, constituie infracţiunea de trafic de influenţă în forma continuată50. 

B. Modalităţia) modalităţi normativeInfracţiunea analizată este incriminată într-o variantă tip. Art. 7 din Legea nr. 78/2000 prevede şi o

modalitate agravată.b) modalităţi fapticeInfracţiunea poate fi săvârşită într-o multitudine de modalităţi faptice (de ex. prin primirea unor sume de

bani în schimbul asigurărilor pe care făptuitorul le dă altor persoane că are relaţiile necesare pentru a le obţine acestor persoane permise de conducere, fără susţinerea efectivă a examenului51).

C. SancţiuniInfracţiunea se pedepseşte, în varianta tip,cu închisoare de la 2 la 7 ani. Fapta este mai gravă, limitele pedepsei majorându-se cu o treime, dacă subiectul activ face parte din

categoriile de persoane enumerate la art. 7 din Legea nr. 78/2000.Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se

dispune confiscarea prin echivalent.5. Aspecte procesualeAcţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, iar urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de

către procuror, conform art. 56 alin. (3) lit. b) C. pr. pen. Competenţa de judecată în primă instanţă aparţine tribunalului [potrivit art. 36 alin. 1 lit. a) C. pr. pen.].

Cumpărarea de influenţă şi următoarele infracţiuni INTRĂ în materia de examenCUMPĂRAREA DE INFLUENŢĂ

(Art. 292 C. pen.)1. Concept52

Varianta tip:(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori

indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie

50 Î.C.C.J., s. pen., dec. nr. 4171 din 7 decembrie 2011, www.scj.ro51 Î.C.C.J., s. pen., dec. nr. 2453 din 21 iunie 2010, www.scj.ro52 Anterior intrării în vigoare a Codului penal, infracţiunea era prevăzută în art. 61 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea,

descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. În urma modificărilor aduse de Legea nr. 87/2012 s-a renunţat la variantele agravate care erau prevăzute la art. 7 şi art. 9.

îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Cauză de nepedepsire:(2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost

sesizat cu privire la aceasta.(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, dacă au fost date după

denunţul prevăzut în alin. (2).(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscării, iar dacă acestea nu se

mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.2. Condiţii preexistenteA. Obiectul infracţiuniia) obiectul juridic specialObiectul juridic special îl constituie relaţiile sociale ce se formează şi se dezvoltă în legătură cu

îndeplinirea îndatoririlor de serviciu ale funcţionarilor, cuo atitudine corectă, cinstită, de înaltă probitate profesională şi morală, astfel încât să se asigure respectarea legii, a normelor de conduită profesională, precum şi ocrotirea şi realizarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor.

b) obiectul materialCa şi infracţiunileanalizate anterior, infracţiunea de cumpărare de influenţă este lipsită de obiect material. B. Subiecţii infracţiunii a) subiectul activ Subiect activ al infracţiunii de cumpărare de influenţă poate să fie orice persoană fizică ce răspunde

penal. b) participaţia penalăParticipaţia penală este posibilă în toate formele (coautorat, instigare, complicitate). c) subiectul pasivSubiect pasiv principal al infracţiunii analizate este autoritatea publică, instituţia publică, autoritatea în

cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea funcţionarul. Subiect pasiv principal pot, de asemenea, să fie şi instituţii, persoane juridice, altele decât cele publice, în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul care ia mită.

Subiect pasiv secundar al infracţiunii poate fi orice persoană fizică sau juridică ce a suferit un prejudiciu prin săvârşirea faptei penale, inclusiv funcţionarul a cărei influenţă este traficată.

C. condiţii de loc şi de timpPentru existenţa infracţiunii, legea nuprevede condiţii speciale de loc sau de timp. 3. Conţinutul constitutiv A. Latura obiectivă a) elementul materialElementul material constă în promisiunea, oferirea sau dare de bani ori alte foloase, unei persoane care

are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri. Observăm că diferenţa între infracţiunea analizată şi darea de mită constă în aceea că influenţa care se cumpără este a unui terţ, nu a

funcţionarului public. Terţul a cărui influenţă este cumpărată poate să fie şi un funcţionar public, dar nu unul în ale cărui îndatoriri de serviciu intră actul cerut de cumpărător (în caz contrar, infracţiunea va constitui dare de mită).

Fapta de a promite și de a da sume de bani unui consilier al vicepreședintelui unei instituţii publice, care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra funcţionarilor din cadrul instituţiei, pentru a-i determina să facă sau să nu facă acte ce intră în atribuţiile lor de serviciu, privitoare la monitorizarea modului în care sunt respectate clauzele unui contract de privatizare, întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de cumpărare de influenţă53.

b) urmarea imediatăSimilar cu infracţiunile analizate anterior, urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru

buna desfăşurare a activităţii unităţii sau instituţiei în care lucrează funcţionarul. Pentru existenţa infracţiunii nu este necesară producerea unui prejudiciu.

c) legătura de cauzalitateLegătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă din materialitatea săvârşirii

faptei, fără a mai fi necesar ca organul judiciar să identifice şi să administreze alte probe. B. Latura subiectivăInfracţiunea analizată se săvârşeşte numai cu intenţie (directă sau indirectă). C. Mobilul şi scopulLegea nu pretinde ca autorul faptei să fi urmărit un anumit mobil ori scop. În cazul în care este

evidenţiată existenţa vreunui mobil sau scop, se va ţine seama de acestea la individualizarea pedepsei.4. Forme. Modalităţi. Sancţiuni.A. Formea) tentativaActele preparatorii, deşi posibile nu sunt incriminate. Tentativa este asimilată formei consumate, nefiind

necesar pentru existenţa infracţiunii, ca persoana a cărei influenţă este cumpărată să reuşească efectiv să intervină, să influenţeze decizia funcţionarului public.

b) consumarea infracţiuniiInfracţiunea analizată se consumă în momentul în care făptuitorul promite, oferă sau dă bani ori alte

foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar.

B. Modalităţia) modalităţi normativeInfracţiunea analizată este incriminată într-o variantă tip. b) modalităţi fapticeInfracţiunea poate fi săvârşită într-o multitudine de modalităţi faptice.C. SancţiuniInfracţiunea se pedepseştecu închisoare de la 2 la 7 ani. Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se

dispune confiscarea prin echivalent.

53 Î.C.C.J., s. pen., dec. nr. 1333 din 17 aprilie 2013, www.scj.ro

Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta. Banii, valorile sau orice alte bunuri care au fost date după denunţ se restituie persoanei care le-a dat. Banii, valorile sau orice alte bunuri date înainte de denunţ vor fi confiscate, chiar dacă operează cauza de nepedesire.

5. Aspecte procesualeAcţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, iar urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de

către procuror, conform art. 56 alin. (3) lit. b) C. pr. pen. Competenţa de judecată în primă instanţă aparţine tribunalului [potrivit art. 36 alin. 1 lit. a) C. pr. pen.].

Secţiunea 3Infracţiuni asimilate infr de corupţie1. Infr prevăz de art. 10 L 78/2000Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor

drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:

a) stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate, faţă de valoarea comercială reală, a bunurilor aparţinând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, comisă în cadrul acţiunii de privatizare ori de executare silită, de reorganizare sau lichidare judiciară ori cu ocazia unei operaţiuni comerciale, ori a bunurilor aparţinând autorităţii publice sau instituţiilor publice, în cadrul unei acţiuni de vânzare a acestora sau de executare silită, săvârşită de cei care au atribuţii de conducere, de administrare, de gestionare, de executare silită, de reorganizare ori lichidare judiciară;

b) acordarea de subvenţii cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform legii, a respectării destinaţiei subvenţiilor;

c) utilizarea subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, precum şi utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice.

*observăm că ȋn art. 10 sunt prevăz 3 infracţiuni de sine stătătoare

Ob jur –rel sociale referit la corectictudinea cu privire la valorif resurselor materiale care aparţin statului ȋn ȋntregime sau ȋn parte şi care sunt valorificate prin acţiuni de privatizare şi prin alte tranzacţii comerciale

Sub activ –circumstanţiat, la lit a –pers care ȋndeplin o funcţie de conducere, admin sau gestionare a patrimoniului unui operator economic la care statul sau o autorit este acţionar sau care are o asemenea funcţie

Lit b –o persoană care ȋndeplineşte o funcţie cu atrib referitoare la acordarea subvenţiilor, lit c –sub este persoana care a beneficiat de subvenţii

Sub pasiv- operatorul economic la care statul sau o autorit a admin publ locale este acţionar sau autorit ori instit care au fost prejudiciate

Elem material –la a –acţiunea de stabilire a unei valori diminuate, lit b –acţiunea de acord a unei subvenţii cu incălc normelor legale sau neurmărirea unei subvenţii

Subvenţie –finanţare a formaţ politice, acţiuni cu caract ştiinţific –cultural, programe sau proiecte interetnice, agricultură, mediu etc.

Lit c.-utiliz subvenţiilor ȋn alte scopuri –este dificil la pctele b şi c să probezi obţinerea unui folos necuvenit pentru sine sau altul

Urm imediată- infr de pericol, la lit a. Trebuie să se demonstreze că valoarea este sub val comercială a respectivelor bunuri

Lat subiectivă- intenţia, calif prin scop

2. Infr art. 11 L 78 (1) Fapta persoanei care, având sarcina de a supraveghea, a controla, a reorganiza sau a lichida un operator

economic privat, îndeplineşte pentru acesta vreo însărcinare, intermediază ori înlesneşte efectuarea unor operaţiuni comerciale sau financiare ori participă cu capital la un asemenea operator economic, dacă fapta este de natură a-i aduce direct sau indirect un folos necuvenit, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârşită într-un interval de 5 ani de la încetarea însărcinării, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.

Ob jur specific –rel soc referit la conduita anumitor pers care ȋndeplinesc funcţii de control, supraveghere ori lichidare a unor agenţi economici privaţi

Sub activ –pers care ȋn virtutea funcţiei, atrib sau ȋnsărcinării primite, având sarcina de a supraveghea, controla sau lichida un agent economic privat, ȋndeplineşte pentru acesta vreo ȋnsărcinare de către agentul ec privat sau participă cu capital la un asemenea agent economic –expresia „ȋndeplinirii vreunei ȋnsărcinări” priveşte doar operaţiuni cu caracter civil nu şi comerciale sau financiare –cu privire la intermediere sau ȋnlesnire –subiectul are calitate de complice, acordă sprijin autorului, dacă acesta săvârşeşte o faptă penală –evaziune fiscală, fals, uz de fals etc.

Sub pasiv –statul principal, secundar autoritatea din care face parte făptuitorulLat obiectivă –o acţiune de ȋndeplinire a unei ȋnsărcinări, de intermediere, ȋnlesnire a unor

operaţii comerciale sau financiare, sau o acţiune de participare cu capital.Operaţiunile comerciale sau financiare ar putea consta ȋn –operaţiuni de interpunere ȋn

schimb sau ȋn circulaţie, operaţiuni de organizare a producţiei, operaţiuni conexe acestora dar şi mandatul, gajul, operaţiunile de bursă, operaţiuni de consignaţie

-include şi noţiunea de operaţiuni bancare, depozite la vedere şi la termen, ȋn cont, cu numerar şi cu titluri, primirea de titluri ȋn gaj sau ȋn păstrare şi operaţiuni valutare, cu metale preţioase etc.

Operaţiuni financiare pot fi –impozitarea profitului, impozitele asupra tranzacţiilor, celalte impozite şi taxe, operaţiunile valutare, licitaţii etc.

O cerinţă esenţială este ca fapta comisă de subiectul activ să fie de natură a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite. Fără existenţa unui avantaj material fapta ar putea fi ȋncadrată la altă infracţiune, de ex. Abuz ȋn serviciu

-infr poate fi comisă de ex de judecătorul sindicLat subiectivă –inenţie directă

3. Infracţ prevăz la art. 12 din L 78Sunt pedepsite cu inchisoarea de la 1 la 5 ani urmatoarele fapte, dacă sunt savarsite în scopul

obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite: a) efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia

sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoană ori incheierea de tranzactii financiare, utilizand informaţiile obtinute în virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale;

b) folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

Ob jur –rel soc care privesc corectitudinea şi cinstea care trebuie să guverneze operaţiunile financiare şi tranzacţiile financiare ca acte de comerţ ȋn economia de piaţă sau alte domenii de activitate

Sub activ –calificat, o pers care ȋndeplin o funcţie, atrib sau ȋnsărcinare care ȋi conferă un anumit avantaj faţă de persoanele care nu cunosc aceste informaţii

Sub pasiv- statul dar şi persoanele fizice sau juridice prejudicaiteElem material –acţiune constând ȋn efectuarea unor operaţiuni financiare ca activităţi cu scop

lucrativ incompatibile cu funcţia făptuitorului, ȋncheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute ȋn virtutea funcţiei, atribuţiei sau ȋnsărcinării sale sau utilizarea unor informaţii nedestinate publicităţii ori ȋngăduirea accesului la asemenea informaţii unor persoane neautorizate.

La lit a –desfăşurarea de activităţi cu scop lucrativ incompatibile, la a doua modalitate normativă –tranzacţia -ȋnţelegerea dintre două sau mai multe părţi prin care se stabileşte modalitatea transmiterii anumitor drepturi sau a efectuării unor schimburi comerciale.

Urm imed –stare de pericolLat subiectivă –intenţie directă calif prin scopSensul de folos indirect –persoane interpuse

4. Infr prevăzută de art. 13 din L 78Fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau

patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

Ob jur- rel soc referit la cinstea şi corectitudinea pers. Care conduc partide, sindicate sau alte instituţii cu rol important ȋn viaţa politică şi socială şi ȋn edificarea şi funcţionarea statului de drept şi a economiei de piaţă.

Sub activ –calificat, o pers care ȋndeplin o funcţie de conducere ȋntr-un partid, ȋntr-un sindicat sau patronat ori ȋn cadrul unei pers jur fără scop patrimonial

Lat obiectivă –elem material –folosirea influenţei ori autorităţii funcţiei ȋn scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. În concret autorul faptei trebuie să facă o anumită presiune asupra unei persoane, bazându-se ȋn primul rând pe poziţia sa şi pe ascendentul pe care funcţia ocupată ȋl conferă. –trebuie să avem ȋn vedere şi posibiltiatea autorului de a putea reacţiona ȋn mod nefavorabil asupra persoanei vătămate ȋn cazul unui refuz al acesteia.

Urm imediată- stare de pericolLat subiectivă- intenţie directă caracterizată prin scopIncriminările de la art 10-13 au caracter subsidiar, art. 16 din lege prevede că dacă faptele

prevăzute ȋn aceste texte consituie potrivit codului penal sau unor legi speciale, infracţiuni mai grave, acestea se pedepsesc ȋn condiţiile şi cu sancţiunile stabilite ȋn aceste legi.

Tentativa se pedepseşte conform art. 151) Persoanele cu atribuţii de control sunt obligate sa instiinteze organul de urmărire penala sau, după caz,

organul de constatare a savarsirii infracţiunilor, abilitat de lege, cu privire la orice date din care rezultă indicii ca s-a efectuat o operaţiune sau un act ilicit ce poate atrage raspunderea penala, potrivit prezentei legi. (2) Persoanele cu atribuţii de control sunt obligate, în cursul efectuării actului de control, sa procedeze la asigurarea şi conservarea urmelor infractiunii, a corpurilor delicte şi a oricăror mijloace de proba ce pot servi organelor de urmărire penala

Articolul 24Persoanele prevăzute la art. 1 lit. e), care cunosc operaţiuni ce antreneaza circulatia de capitaluri sau alte

activităţi, prevăzute la art. 1, privind sume de bani, bunuri sau alte valori ce se presupune ca provin din infractiuni de corupţie sau asimilate acestora ori din infractiuni ce au legătură cu acestea, au obligaţia sa sesizeze organele de urmărire penala sau, după caz, organele de constatare a savarsirii infractiunii ori organele de control, abilitate de lege. Articolul 25

(1) Indeplinirea cu buna-credinta a obligaţiilor prevăzute la art. 23 şi 24 nu constituie o încălcare a secretului profesional sau bancar şi nu atrage raspunderea penala, civila sau disciplinara. (2) Dispozitiile prevăzute la alin. (1) se aplică chiar dacă cercetarea sau judecarea faptelor semnalate a condus la neinceperea sau încetarea urmaririi penale ori la achitare

Secţiunea 4 Infracţiuni ȋmpotriva intereselor financiare ale comunităţilor europene -secţiunea 4 nu intră în materia de examen

Potrivit reglementărilor europene constituie fraudă orice acţiune sau inacţiune intenţionată privind:

-utilizarea şi prezentarea de declaraţii sau documente false, inexacte sau incomplete-necomunicarea unei informaţii prin ȋncălcarea unei obligaţii specifice-deturnarea de fonduri obţinute ȋn mod legal pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost

acordateStatele membre pot fixa pragul minimal pentru a defini fraudele grave. În toate statele ȋn

cauză pragul menţionat nu va putea depăşi 50 mii EU

1) nerespectarea normelor privind obţinerea de fonduri din bugetul Uniunii Europene1) Folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are

ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi. (2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează omisiunea de a furniza, cu ştiinţă, datele cerute potrivit legii pentru obţinerea de fonduri din bugetul

general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept a acestor fonduri. (3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.

Ob jur spec –rel sociale care apar şi se dezvoltă ȋn leg cu itneresele financiare ale UE. In subsidiar sunt apărate şi relaţiile sociale privind ȋncrederea publică ȋn autentiticitatea şi veridicitatea documentelor făcute ȋn scopul obţinerii de astfel de fonduri.

Ob material –documentele false folosite ori acele ȋnscrisuri care consemnează declaraţii falseSub activ –nicio condiţie, dar de regulă este o persoană cu funcţie de conducere ȋntr-o

instituţie, sau pers jur de drept privat etc.Sub pasiv –Uniunea Europeană, şi statul –secundarElem material –acţiune –folosirea de documente false şi prezentarea de declaraţii falseUrm imediată- o vătămare materială concretizată ȋn obţinerea efectivă, pe nedrept de fonduriLat subiectivă- intenţie directă sau indirectă Tentativa se pedepseşteArticolul 18^2

1) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. (2) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei unui folos legal obţinut, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la alin. (1). (3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.

Articolul 18^3 (1) Folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce trebuie virate către bugetul general al Uniunii Europene sau către bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi. (2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează omisiunea de a furniza, cu ştiinţă, datele cerute potrivit legii, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce trebuie virate către bugetul general al Uniunii Europene sau către bugetele administrate de aceasta ori în numele ei. (3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.

Articolul 18^4Tentativa infracţiunilor prevăzute la art. 18^1-18^3 se pedepseste.Articolul 18^5Încălcarea din culpă de către directorul, administratorul sau persoana cu atribuţii de decizie ori de control

în cadrul unui operator economic a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau îndeplinirea ei defectuoasă, dacă fapta a avut ca rezultat săvârşirea de către o persoană care se află în subordinea sa şi care a acţionat în numele acelui operator economic a uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 18^1 - 18^3 sau săvârşirea unei infracţiuni de corupţie ori de spălare a banilor în legătură cu fondurile Uniunii Europene, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Curs Infracţiuni informatice –nu

FALSUL INFORMATIC(Art. 325 C. pen.)

1. Concept54

Varianta tip:Fapta de a introduce, modifica sau şterge, fără drept, date informatice ori de a restricţiona, fără drept,

accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinţe juridice, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

2. Condiţii preexistente A. Obiectul infracţiuniia) obiectul juridic specialObiectul juridic special îl constituie încrederea publică referitoare la autenticitatea datelor infromatice.

Considerăm că se poate vorbi şi despre un obiect juridic secundar în cazul infracţiunii analizate, reprezentat de relaţiile ce se formează şi se dezvoltă în legătură cu inviolabilitatea datelor informatice şi cu protejarea secretului corespondenţei55 şi dreptului la viaţă personală.

b) obiectul material Obiectul material al infracţiunii poate fi reprezentat de entitatea pe care sunt stocate datele informatice

sau de datele informatice, adică de succesiunea de biţi ce formează datele informatice. Aşa cum am mai

54 Incriminarea nu are corespondent în Codul anterior, dar ea exista, într-o formă asemănătoare, în Legea nr. 161/2003, la art. 44, alin. (1).

55 Aşa cum prevede Convenţia europeană a drepturilor omului, la art. 8.

arătat în cuprinsul cursului, C. pen. defineşte datele informatice la art. 181, alin. (2) ca fiind „orice reprezentare a unor fapte, informaţii sau concepte într-o formă care poate fi prelucrată printr-un sistem informatic”56.

B. Subiecţii infracţiunii a) subiectul activ Subiectul activ nemijlocit al infracţiunii poate fi orice persoană fizică cu răspundere penală. Pentru

existenţa infracţiunii nu este necesar ca subiectul activ să aibă o anumită calificare, o cunoaştere avansată a utilizării sistemelor informatice, chiar dacă fapta este comisă de cele mai multe ori de către astfel de persoane.

b) participaţia penalăParticipaţia penală este posibilă în toate formele sale (coautorat, instigare, complicitate).c) subiectul pasivSubiect pasiv al infracţiunii este persoana fizică sau juridică ale cărei interese legitime au fost puse în

pericol prin comiterea faptei.C. condiţii de loc şi de timpPentru existenţa infracţiunii, norma de încriminare nu pretinde îndeplinirea unor condiţii speciale de loc

sau de timp.3. Conţinutul constitutiv A. Latura obiectivăa) elementul materialElementul material constă în modificarea, ştergerea sau deteriorarea de date informatice sau în

restricţionarea accesului la aceste date, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinţe juridice. Deteriorarea datelor presupune alterarea integrităţii acestora sau a programelor (spre exemplu, printr-un virus). Ştergerea reprezintă echivalentul distrugerii obiectelor corporale, astfel încât acestea nu mai sunt accesibile. Restricţionarea accesului la datele informatice este rezultatul uneia sau mai multor acţiuni exercitate de făptuitor asupra sistemelor de calcul sau mediilor de stocare, astfel încât utilizatorul de drept să nu le mai poată regăsi în forma lor iniţială sau prin procedurile standard de operare a sistemelor de calcul57. Dacă prin acţiunea sa făptuitorul nu urmăreşte producerea unei consecinţe juridice, nu se va putea reţine infracţiunea analizată, ci infracţiunea de alterare a integrităţii datelor informatice, prevăzută la art. 362 C. pen. Considerăm că infracţiunea de fals informatic se va putea reţine şi în concurs cu infracţiunea de alterare a integrităţii datelor informatice, aceasta mai ales din moment ce legiuitorul a prevăzut cele două infracţiuni la titluri distincte.

Fapta inculpaţilor de a crea mai multe profiluri nereale în cadrul unor reţele de socializare, în scopul obţinerii de foloase ilicite, nu poate fi redusă la o simplă convorbire ci, dimpotrivă, reprezintă o introducere a unor date informatice - referitoare la identitatea sexuală, vârstă - într-o formă ce este apoi prelucrată în mod

56 Art. 181, alin. (1) C. pen. defineşte sistemul informatic ca fiind „orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relaţie funcţională, dintre care unul sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unui program informatic”.

57 Vasile Dobrinoiu, Norel Neagu, op. cit., p. 716

automat cu ajutorul unor programe informatice ale site-ului, care permit selectarea profilului după criteriile vizate de cel ce doreşte să realizeze un contact, rezultând date necorespunzătoare adevărului58.

b) urmarea imediatăUrmarea imediată constă în crearea unei stări de neîncredere publică în autenticitatea datelor informatice.c) legătura de cauzalitateLegătură cauzală între elementul material al laturii obiective sub care s-a acţionat infracţional şi urmarea

periculoasă creată rezultă din săvârşirea infracţiunii.B. Latura subiectivăInfracţiunea analizată se săvârşeşte cu intenţie directă calificată prin scop.C. Mobilul şi scopulPentru existenţa infracţiunii, norma de încriminare pretinde ca făptuitorul să urmărească un anumit scop.

Aşa cum am arătat, este necesar că făptuitorul să urmărească producerea unei consecinţe juridice.4. Forme. Modalităţi. Sancţiuni.A. Formea) tentativaActele pregătitoare şi tentativa, deşi posibile, nu sunt incriminate.b) consumarea infracţiuniiInfracţiunea se consumă în momentul în care făptuitorul introduce, modifică sau şterge date informatice

ori restricţionează accesul la datele respective, dacă prin aceasta s-au produs alte date sau situaţii juridice care nu sunt reale.

B. Modalităţia) modalităţi normativeInfracţiunea analizată este incriminată într-o variantă tip.b) modalităţi fapticeInfracţiunea poate fi săvârşită într-o multitudine de modalităţi faptice (de ex. crearea unei pagini web

false, a unor conturi false de mesagerie electronică sau în reţele de socializare etc.).C. SancţiuniInfracţiunea se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.5. Aspecte procesualeAcţiunea penală se pune în mişcare din oficiu. Urmărirea penală nu se efectuează în mod obligatoriu de

către procuror, acesta având doar obligaţia de a conduce şi controla nemijlocit activitatea de urmărire penală a poliţiei judiciare. Competenţa de judecată în primă instanţă aparţine judecătoriei [potrivit art. 35 alin. 1 lit. a) C. pr. pen.].

58 CA. Cluj, s. pen., dec. nr. 8/A din 26 ianuarie 2010, www.jurisprudenta.org