caracterele jur ale transmisiunii succesorale1. Mostenirile se defera doar prin moarte “mortis cauza”2. Transmisiunea universala in sensul ca se transmit atat drepturile cat si obligatiile3. Transmisiune unitara – transmit unitar dupa acelasi reguli

Exceptie - La caracterul unitar, mostenitorii sezinari sunt persoanele foarte apropriate de defunt care au de drept posesia mostenirii fara un certificat de mostenitor

conditiile generale ale dr la mostenire1. Capacitatea succesorala – orice persoana care s-a nascuta2. Vocatie succesorala – reprezeinta aptitudinea unui grup de persoane (rude) de a fi chemate

la mostenirea autorului lor Sotul supravietuitor beneficiaza de vocatie legala desi nu este rude cu defuntul

Vocatia poate fi :

a. Vocatie generala – aceasta apartine tuturor rudelor si sotului supravietuitorb. Vocatia concreta – aceasta apartine doar acelor persoane care potrivit legii vor culege

efectiv mostenirea

3. Conditia generala a nedemnitatii – este o conditie care nu trebuie indeplinita si are ca temei savarsirea faptelor de nedemnitate care are ca efect inlaturarea nedemnului atat de la mostenirea legala cat si de la mostenirea testamentara

Cauzele de Nedemnitate sunt:

a. Nedemnitatea de drept – 1. aceasta se refera la persoanele condamnate pt savarsirea unei infractiuni cu intentia de

a-l ucide pe cel care lasa mostenirea 2. persoana condamnata penal pentru savarsirea infractiunii inainte de deschiderea

mostenirii cu intentia de a-l ucide/inlatura pe un alt succesibil care l-ar fi inlaturat pe nedem sau ar fi restran vocatia succesorala a acestuia

- nedemnitatea opereaza DEPLIN DREPT- in situatia in care nedemnul inceteaza din viata si in potriva sa nu se poate obtine o hotarare

definitiva de condamnare, conditia va fi indeplinita daca acele fapte de nedemnitate au fost constatate printr-o hotarare judecatoreasca civila, definitiva.3. Nedemnitatea de drept poate fi constata oricand, de catre orice persoana interesata sau

de catre instanta de judecata din oficiu,sau de catre notarul publicb. Nedemnitatea judiciara isis are temeiul in art 959 NCC – acestea sunt

1. Savarsirea cu intentie impotriva celui care lasa mostenirea a unor fapte grave de violenta (fizica sau morala) sau a unor fapte ce au avut ca urmare moartea victimei

2. Ascunderea ,alterarea ,distrugerea sau falsifidarea testamentului defuntului3. Impiedicarea celui care lasa mostenirea prin dol sau violenta sa intocmeasca, sa modifice

sau sa revoce testamentul.

- Termenul este de 1 an pentru introducerea actiunii de declarare a nedemnitatii, de la deschiderea succesiunii

toata mostenirea legalaI. Devolutiunea legala

reprezinta stabilirea de catre lege a persoanelor care culeg mostenirea lasata de defunt, ordinea culegerii mostenirii, precum si cotele in care mostenirea va fi culeasaDevolutiunea intervine :

1. Defuntul nu a dispus prin act de ultima vointa de patrimoniul sau prin legate2. Fie a dispus prin legate doar de o parte din averea sa (restul fata de care nu a despus

prin legate se imparte conform legii)3. Situatia in care defuntul dispunand prin legate de intreaga sa avere, mostenitori

rezervatari vor putea culege rezerva succesorala care este stabilita de lege.

II. PRINCIPIILE GENERALE ALE MOSTENIRII LEGALE :

Principiul chemarii la mostenire in ordinea claselor

Clasele de mostenitori reprezinta categorii de persoane,acestea sunt :

a. Clasa I - intitulata clasa descendentilor este formata din COPII,nepotii,stranepotii fara limita de grad

b. Clasa II - denumita clasa mixta a ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati,aceasta cuprinde : parintii defuntului, fratii si surorile acesteia si descendentii lor pana la gradul 4 inclusiv

c. Clasa III – intitulata Ascendentii ordinari, este compusa din Bunicii,stra bunicii,stra stra bunicii, fara limita de grad

d. Clasa a IV – intitulata a colateralilor ordinari cuprinde Unchii,matusile,verii primari si fratii si surorile bunicii

EXCEPTIE – sotul supravietuitor ca desi nu este ruda cu defunctul este chemat la mostenire

Principiul proximitatii gradului de rudenie - Acesta arata ca vom prefera intodeauna mostenitorul mai apropriat in grad de defunt

EXCEPTIE :

- venirea la mostenire prin reprezentare a descendentilor copiilor lui decujus precum si a descendentilor din fratii si surorile lui decujus.

-

Principiul egalitatii rudelor din aceasi clasa si acelasi grad

EXCEPTIE :

III. REPREZENTAREA LEGALA

Reprezentarea reprezinta un beneficiul al legii prin care o persoana numita REPREZENTANT, urca in gradul, locul si drepturile succesorale unei altei persoane numita REPREZENTAT, care la data deschiderii succesiunii erea DECEDATA sau NEDEMNA, pentru a culege mostenirea defuntului, la care acesta ar fi avut dreptul daca nu erea PREDECEDAT sau NEDEMN

Conditii :1. Persoana reprezentata sa nu aibe capacitate succesorala (sa fie decedata sau sa fie

nedemna)2. Locul persoanei reprezentate sa fie util3. Reprezentantul sa fie beneficiar al reprezentarii succesorale4. Reprezentantul sa aibe vocatie proprie la mostenirea defuntului5. Reprezentantul sa fie mostenitor in linie directa fata de reprezentat

EXCEPTIE:Art 967 alin 3 permite reprezentarea chiar in situatia in care reprezentantul fata de reprezentat ar fi nedem,renuntator sau dezmostenit.

Efecte :

Principalul efect este acela ca mostenirea lasa de defunt se va impartii intodeauna pe tulpini, eventual sub tulpini si nu pe capete.

Prin tulpina se intelege calea deschisa de descendentul reprezentat in relatie cu un alt descendent egal in grad Daca aceasi tulpina a produs mai multe ramuri, impartirea in cadrul ramurii se va face tot pe tulpini si nu pe capete.

IV. Reguli speciale aplicabile fiecarei clase de mostenitori

Clasa I – in aceasta clasa sunt cuprinsi Copiii,nepotii, fara limita in grad si indiferent daca sunt din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie. Sunt rezervatari,sezinari si tinuti la raportul donatiilor

- In aceasta clasa mostenirea se imparte pe capete sau pe tulpini atunci cand descendentii vin la mostenire prin reprezentare.

- Descendentii de gradul I vin la mostenire doar in nume propriu- In concurs cu sotul supravietuitor, descendentii primesc o cota de 3/4, indiferent

de numarul lor

Caracterele juridice :

Descendentii sunt mostenitori rezervatari, acestea vor primii o parte din averea defuntului chiar daca acesta se opune

Descendentii sunt mostenitori sezinari, sezina reprezinta posibilitatea unora dintre mostenitorii legali de a intra in posesia bunurilor mostenirii inaintea de eliberarea certificatului de mostenitor

Clasa II – in aceasta clasa sunt cuprinsi ascendentii privilegiati, respectiv mama si tatal defuntului,din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie si din colateralii privilegiati respectiv fratii si surorile defuntului si descendentii din frati si surori pana la gradul 4 inclusiv din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie

Exceptie : principiul proximitatii nu se aplica in cadrul acestei clase de mostenitori

Imparteala mostenirii :

- In cazul in care vin doar ascendenti privilegiati, acestea vor culege toata mostenirea

- In cazul in care vin doar colaterali privilegiati, acestea vor culege toata mostenirea- In cazul in care vin ascendenti privilegiati impreuna cu colaterali privilegiati, in

functie de numarul ascendentilor privilegiati, mostenirea se imparte astfel : Daca la mostenire vine un singur parinte, acesta primeste 1/ 4 , restul de 3/ 4

se imparte intre colateralii privilegiati Daca la mostenire vin ambii parinti, acestea primest ½, restu de 1/2

impartindu-se intre colatorali

Asccendentii privilegiati vin la mostenire doar in nume propriu, Vocatia asscendentilor privilegiati este conditionata de stabilirea filiatiei cu defuntul

Colateralii privilegiati vin la mostenire in nume propriu sau prin reprezentant, mostenirea se imparte pe capete sau pe tulpini, dar este posibila si imparteala pe lini atunci cand vin la mostenire frati vitregi

Clasa a II - Sunt mostenitori sezinari ,Nu sunt rezervatari , Nu sunt obligati la raportul donatiilor

Clasa III – in aceasta clasa cuprindre ascendentii ordinari , bunici,strabunici etc

- Acestea vin la mostenire fara limita in grad, doar in nume propriu, mostenirea se imparte pe capete

- Nu sunt rezervatari,nu sunt sezinari- In concurs cu sotul supravietuitor, sotul are 3/ 4 si acestea 1/4

Clasa IV – in aceasta clasa sunt cuprinsi coleterali ordinari , unchi,matusa

- Nu sunt rezervatari sau sezinari- Vin la mostenire doar in nume propriu- In concurs cu sotul iau 1/ 4-

V. Sotul supravietuitor

Art 963 NCC confera sotului sipravietuitor drepturi similare cu cele ale rudelor defunctului.

Ptr a veni la mostenirea lui decujus, sotul supravietuitor al acestuia trebuie sa indeplineasca, pe langa calitatea speciala de sot si conditiile generale ale chemarii la mostenire prevazute in art 957-962.

Calitatea de sot supravietuitor este recunoscuta acelei persoane cu care defunctul a fost casatorit si fata de care, fie:- nu s-a pronuntat o hot jud de desfacere a casatoriei, ramasa definitiva,- nu s-a constata desfacerea casatoriei prin eliberarea certificatului de divort.

Sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu fiecare clasa de mostenitori, cota sotului supravietuitor este:- 1/4 din masa succesorala daca vine in concurs cu clasa I,- 1/3 - in concurs cu clasa a II a mixta,- 1/2 - clasa a doua separat,- 3/4 - cl asele III sau IV.

In situatia in care sotul vine in concurs cu rude aflate in doua clase diferite, cota acestuia se va stabili in raport cu clasa cea mai apropiata. Cota sotului va stabilita si acordata cu prioritate. Cota acestuia imputa asupra partii celor cu care vine in concurs. . Cota sotului supravietuitor se refera la bunurile care ii apartin efectiv exclusiv sotului deceedat indiferent regimul comunitatii de bunuri.

Cota parte din bunurile comune ce apartine sotului supravietuitor nu intra in masa succesorala.

Dr special de abitatie al sotului supravietuitor este reglementat prin art. 973 NCC si reprez dr acestuia de a folosi locuinta familiala. Natura jur este legala si poate suferi restarngeri sau chiar inlocuirea obiectului locuintei cu altul corespunzator, la cererea mostenitorilor defunctului. Dr. de abitaie nu poate fi inlocuit cu un alt dr cu titlu preca, ci dora tot cu o abitatie.

Conditii dr de abitatie:4. imobilul sa faca parte din scuccesiune,5. sa nu fie bun comun,6. sa fi fost locuinta comuna efectiva a celor doi,7. sa nu revina exclusiv sotului supravietuitor ca unic mostenitor.8. sotul supravietuitor SS sa nu fie titularul vreunui alt dr real de folosinta al unei locuinte,

9. sa nu se recasatoreasca,10. defunctul sa nu fi dispus prin legat de locuinta comuna in defavoarea SS (SS nu este

rezervatar cu privire la dr de abitatie).

Incetarea dr de abitatie are loc prin partajul succesoral, art. 1143 -1145, dra nu mai devreme de 1 an de la data deschiderii succesiunii sau prin recasatorirea SS mai devreme de 1 an.

Caracterele jur ale dr special de abitatie:4. este un dr real - dezmembramant al dr de proprietate al defunctului supra locuintei,5. dr izvorat din lege,6. dr temporar,7. dr gratuit,8. dr strict personal al SS si ai copiilor minori care locuiesc impreuna cu acesta,9. este insesizabil si ianlienabil.

Dr. special asupra mobilierului si bunurilor casnice.Acest dr poarta supra bunurilor care au fost afectate folosintei comune celor doi soti si reprez un beneficiu suplimentar ce se adauga peste cota primita in temeiul lui 972.

Acest dr subzista doar in masura in care defunctul nu a dispus prin liberalitati de aceste bunuri. Criteriul obiectiv care stabileste daca aceste bunuri au fost afectate folosintei comune difera la caz la caz. In stransa legatura cu dr de mostenire al SS, se afla institutia clauzei de preciput. Clauza de preciput reprezinta acordul de vointa al sotilor, sau dupa caz al viitorilor soti, cuprins in conventia matrimoniala prin care acestia prevad ca sotul care supravietuieste celuilalt sa preia fara plata inainte de partajul succesoral unul sau mai multe bunuri comune detinute in devalmasie sau in coproprietate. Natura jur a clauzei de preciput este aceea de legat. Prevederile pot fi unilaterale sau bilaterale, pot avea ca ob bunuri mobile si imobile si devin cadduce la incetarea comunitatii de bunuri, a decesului beneficiarului in cazul comorientei sau in cazul instrainarii bunurilor. Clauza de preciput nu este supusa raportului donatiilor, ci doar reductiunii. De regula are loc in natura, f rar in echivalent.

Caracterele jur ale dr de mostenire al SS:10. SS vine la mostenire doar in nume propriu nu si prin reprezentare,11. SS este mostenitor rezervatar (rezerva SS este o cota fixa dintr-o cota variabila, adica de

jumatate din cota care ii revine conform art. 972),12. este obligat la rap donatiilor cand vine in concurs cu cl I de mostenitori 1146 si urm,13. nu este sezinar.

Clauza de preciput

Clauza de preciput – Reprezinta acordul de vointa al sotilor, sau dupa caz al viitorilor soti cuprins in conventia matrimoniala prin care acestea prevad ca sotul care supravietuieste celuilalt sa preia fara plata inainte de partajul succesoral unul sau mai multe bunuri comune detinute in DEVALMASIE sau in COPROPRIETATE

Prevederile clauzei de preciput pot fi

- unilaterale sau bilaterale- pot avea ca obiect atat bunuri mobile cat si imobile - devin caduce (nu se mai aplica)la

incetarea comunitatii de bunuri a decesului beneficiarului in cazul comorientei in cazul instrainarii bunului

- Nu este supusa raporturilor donatilor ci numai reductiunii- Executarea clauzei de preciput are loc in natura si prin exceptie in echivalent

toata mostenirea testamentaraI. LEGATUL

Reprezinta acea dispozitie testamentara prin care testatorul deșemneaza o persoana care sa dobandeasca la decesul dispunatorului cu titlu gratuit de intregul patrimoniu, o fractiune din acesta sau anumite bunuri determinate.

Desemnarea Legatarilor:

sub sanctiunea nulitatii absolute, deșemnarea legatarilor este supusa ad-validitatem urmatoarelor conditii:

1. Legatarul trebuie sa fie desemnat prin testament ori sa cuprinda cel putin criterii de determinare a persoanei sale la data deschiderii mostenirii.

2. Desemnarea trebuie sa fie facuta personal de catre testator, insa poate fi lasata unei terte persoane posibilitatea aprecierii repartizarii bunurilor transmise prin legat unor persoane determinate de catre testator.

3. Prin exceptie, testatorul poate impune in sarcina legatarului sa transmita o valoare sau un bun unei alte persoane aleasa de ea ori de un tert desemnat de catre testator.

In ceea ce priveste legatul care are ca beneficiar o persoana care nu exista inca, fiind un act mortis-cauza, efectele acestuia trebuiesc analizate strict in momentul deschiderii succesiunii. Este valabil legatul facut in favoarea unei persoane care nu exista la momentul intocmirii testamentului daca legatul este facut in favoarea unei persoane existente, cu sarcina pentru aceasta de a transmite beneficiarului obiectul liberalitatii indata ce va fi posibil.

Moduri de desemnare a legatarilor :

1. -Direct: Este o deșemnare directa atunci cand legatarul este individualizat prin nume,prenume ori prin alte elemente care sa permita individualizarea. Nu este insa necesar ca desemnarea sa se faca prin nume,prenume sau alte elemente, fiind suficient sa existe destule criterii pe baza carora legatarul sa poata fi identificat in mod cert.

2. Indirect: Este o desemnare indirecta atunci cand sunt exheredati, dezmosteniti, mostenitori legali cu efectul de a creste cota succesorala a celorlalti mostenitori.

Obiectul:

Legea pune la dispozitia 3moduri in care poate organiza transferul averii sale:

- Transferul cu titlu particular al anumitor bunuri individuale.- Transferul unei parti a patrimoniului sau.- Transferul intreguluimpatrimoniu.

Dupa obiectul lor, legatele se clasifica in Universale/Cu titlu universal/Cu titlu particular.

Dupa cum sunt sau nu afectate de modalitati, legatele pot fi:

- Pure si simple: - Cu termen.- Cu sarcina.- Sub conditii.

Legatul Universal:

este acea dispozitie testamentara prin care se confera uneia sau mai multor persoane vocatie la intreaga mostenire.

Nu inseamna insa ca legatarul universal va primi intreaga mostenire, el beneficiaza doar de o vocatie in acest sens. Chiar daca prin alte legate cu titlu particular, facute in favoarea altor persoane ar fi absorbite toate bunurile succesorale, legataul universal ramane succesor, caci vocatia lui nu e conditionata de existenta sau inexistenta bunurilor succesorale.

Situatia lui se aseamama cu cea a mostenitorilor legali in sensul ca desi are vocatie la intreaga mostenire poate ajunge sa nu primeasca nimic. Legea nu impune o forma speciala pentru acest tip de legat, important este sa rezulte intentia testatorului de a naste in patrimoniul legataruli dreptul la intreaga universalitate.

Sunt legate universale:Legatul tuturor bunurilor mobile si imobile,Legatul nudei proprietati a tuturor bunurilor,Legatul cotitatii disponibile,Legatul ramasitei.

Legatl cu titlu universal

Este acel legat care confera beneficiarului vocatie, chemare la o cota in parte/ la o fractiune din mostenire. Legea enumera limitativ ce se intelege prin fractiune din mostenire:

-Proprietatea unei cote parti din mostenire(ex: 1/2, 1/4 etc.)

-Dezmembramintele proprietatii asupra unei cote parti din mostenire sau a totalitatii acesteia.

-Proprietatea sau un dezmembramant al ei asupra unei cote parti din universalitatea bunurilor determinate dupa natura sau provienenta lor.

Specific legatului cu titlu universal este ca el confera vocatie la o fractiune din mostenire. Legea enumera limitativ tipurile de legate cu titlu universal, deci orice alta determinare a unei fractiuni din patrimoniu nu va fi un legat cu titlu universal ci unul cu titlu particular.

Legatul cu titlu particular

Este acel legat care poarta asupra unor bunuri determinante. Determinarea nu poate fi facuta insa prin indicarea naturii bunului, pentru ca intr-o atare situatie numai suntem in prezenta unui legat cu titlu particular.

Sunt legate cu titlu particular :Legatul proprietatii unuia sau a mai multor bunuri individual determinate,Legatul unor bunuri fungibile determinate prin gen,Legatul bunurilor incorporale.(o creanta),Iertarea unei datorii,Legatul unui serviciu impus ca sarcina mostenitorilor sau legatarilor universali,Legatul rentei viagere,Legatul bunului indivizi.

-Legatul lucrului altuia.-Soarta legatului lucrului altuia depinde de intentia lui decuius, daca a stiut ca nu este al sau legatul constituie practic o sarcina pentru succesorul universal sa dobandeasca acest bun si sa-l predea legatarului. Daca din eroare a dispus asupra bunului, crezand ca este al sau, legatul este anulabil.

-Legatul conjunctiv.-Este acel legat facut printr-un singur testament mai multor legatari

-Legatul alternativ.

sezinareprezinta dreptul mostenitorilor sezinari (descendentii si ascendentii privilegiati) pe langa stapanirea de fapt exercitata asupra patrimoniului succesoral si dreptul de a administra acest patrimoniu si de a exercita drepturile si actiunile defunctului. Mostenitorii nesezinar, pot dobandi sezina prin eliberarea certificatului de mostenitor.

partajimparteala de descendentpetitia de erediatre