rl

I

I

IIt^,,, Colectia.t 'I $coala ardeleani de critici gi istorie literari

tl

@ Ion Vlad

Editura $COALA ARDELEANACluj-Napoca, str. Mecanicilor nr. 48RedacJia: tel 03 64-l 17 .252; 0728.084.80 Ie-mail: office@scoalaardeleanacluj.ro,redactie@scoalaardeleanacluj.roDituzare: tel/fax 0364-1 17.246; 0728:084.803e-mail : difuzar e@scoalaardeleanaclqj.ro,esadrfuzare@gmail. comwww. scoalaatdeleanacluj.ro

Descrierea CIP este disponibill la Biblioteca Nafional[ aRomdniei

tsBN 978-60 6-7 97 -07 0-8

Editor: Vasile George DdncuCopata: Ioachim GhermanCorecturi ;i tehnoredactare: Sandra Cibicenco

DREAPTA $ I NECRUTATOAREAMAGI STRATURA A TIMPU LUI

scriitori, c5(ri, confesiuni

IONVLAD

ffig\--l

Cluj-Napoca, 2017

CupRrNs

Preci28ri........................... ...............7

Dreapta qi necru{itoarea magistraturd a timpului ..................... 9

Lumini cilitoare..................... ..... ..................... 18

Personalitatea scriitorului .............30

Bntnih de inim[ ale unui maxe creator: Ileana MdlIncioiu.....35

Medita{ia elegiac6........ .................42

Celebrind poe2ia.............. .............47

Nelimitata umanitate a poeziei ..........................54

Un univers romanesc numit Liviu Rebreanu . ........................ 60

Liviu Rebreanu. Singurltatea scriitorului ...

Fascinalia corespondenlei. Liviu Rebreanu - destinatar....... 136

Oameni, fapte, istorii ..................144

Arta de a fi. . . prozator................... .................. 148

Sub zodia istoriei gi a vlrstelor. ........................ 153

Jocul 9i spectacolulvietii.............. ................... 159

Mario Vargas Llosa - etema magie a povestirii................... 163

in linuturile diruite lumii de Williaui Faulkner.................... 168

,.,1!,

ir!

244 | lotYlad

Timpul vie!ii. Timpul crea{iei

(,,Istoriile" corespondenlei lui William Faulkner) -. "... - -. "...... 1 7 8

Henry Miller. Confesiune gi poetic[ abisalb.......'.. ........... ". -. 194

Controversatul Henry Miller........... ..........."....218

Recitind opera lui Henry Miller .....-.-'-.-^....'.'..'235

PnnctzAm

Ideea de a reuni in volum pagini confesive, ecouriale prieteniilor niciodati trddate sau invlluite in cefurileuitirii, cu pseudo-jurnalul cildtoriilor proiectate sau de-adreptul neaqteptate, secven{e adesea tulburitoare,miraculoase prin asocierea argumentelor livreqti arconferi, sper, sumarului ci(ii o dominantd aparte pentrucititorul eseurilor sau cronicilor consacrate literaturii ?n

ipostazele crealiei pi ale interpretirii acesteia. Luminicdldtoare nu e un simplu qi gr[bit itinerar; au fost ani ?n

China qi in Polonia sau prelungite sdptdmini in StateleUnite sau Franfa. Oameni qi peisaje, referenli provoca{ide literaturd (Danemarca sau Norvegia), cdlitorii undezvonuri indepirtate imi aduceau aminte de proza mareluiWilliam Faulkner (in state nord-americane precumGeorgia sau Carolina de Sud), regflsind antologia inspiratconceputi qi realizat[ de pasiunea pentru frumos qi valorispirituale, Irina Petrag, Lumina din cuvinte, apdrutl laEditura $coala Ardeleani in 2015.

Volumul continud, aqa cum arn aftmat, preeminenlaqi constituentii Lecturii, prin comentarii la cdrfi de poezieqi de prozi, la pertinente comentarii critice, autorul avinddatoria sb reafirme, consecvent cu sine qi cu precepteleteoriei recreirii operei literare, criteriul selec{iei:valoarea; altminteri cirfile ar fi date la o parte. RevisteleSteaua, Tribuna qi Pro Saeculum au publicat articolelesau studiile, eseurile sau insemnirile in virtutea unorlegituri (Steaua qi Tribuna) atit de vechi incit prefer s[nu-mi aduc aminte...

Sunt dator si dau cititorului citeva sumare explica{ii.Centenarul Liviu Rebreanu a produs nu putine intervenlii

8 | Ion Vlad

qi interpretdri demne de generoasa lume a romancieruluigi de experienfa sa confesatd; ulterior, succesivele volumedin seria OPERE au relevat cititorului un demers unic:edilia Niculae Gheran, monumentala construc{ie editoriald,lucrarea unei echipe formate de istoricul literar NiculaeGheran in cele trei decenii de explordri qi descoperiridevenite OPERA. Convertit la o noud lecturd a crealieilui Liviu Rebreanu, am amendat qi am recreatcomplementar, elogiind scriitorul qi mdrturia editoriali.

Editura $coala Ardeleanfl a gdsit o fericiti soluJietipograficd qi editoriall pentru o carte-eseu inspiratidintr-un motiv fundamental al prozei europene. Romanuluniversuyilor crepusculare a atras aten\ia criticii gi prinvaloarea unor romancieri care dau literaturii europene asecolelor XX-XXI personalitate inconfundabil[ qidimensiune reflexiv6 (Thomas Mann, Robert Musil,Hermann Broch, Witold Gombrowicz, Giinter Grass,Curzio Malaparte, Heinrich B<ill gi Louis-FerdinandC6line). Era in 2004 Si editura purta un alt nume, Eikon;se pare cd lista prozatorilor a atras aten{ia editorului nord-american incit in 2010 versiunea englezeascd aphrea,ingiduindu-mi abia acum sd-mi exprim recunogtin{apentru cei care au recomandat originalul qi au incurajattipdrirea...

Volumul include comentarii la un mare qi

inegalabil scriitor, William Faulkner, gi un ciclu dearticole inspirate de natura originald gi nonconformistl alui Henry Miller; in frne, povestitorul qi elogiulPOVESTIRII, structura imuabild gi esen{iali a epicii, e

celebratl de Mario Vargas Llosa, incheind o carte alecturilor, regdsind imaginabilul pi ficfiunea romanescdinfr-un ora$ precum Savannah, sub imperiul lecturii dinFaulkner.

DREAPTA $I NECRUTATOAREAMAGI STRATURA A TIMPUTUI

Am citit, dragi Dumitru Radu Popescu, paginile talecdlbuzite de infelepciunea tragicilor greci, contemporaniinoqtri, recunoscind inspirate eseuri semnate de tine, qi ele

legitimate de judecifle acestor pilduitori precursori aitimpului nostru. Am retrdit amintirea Munfilor Figdra;ului,farmecul Awigului lui Mircea Tomuq qi (neapirat)miracolul unei prietenii intemeiate pe lecturile gi pe

nelinigtile unei Istorii agitate, tulburi, trdite sau cercetatenu fEri serioase dificult61i..

Au fost anii tinere{ii noastre, ai amigirilor gi aiinfruntdrii unor evenimente grave, cu oameni incapabili,improvizafi, qi cu atit mai periculoqi... Parci ar finimerite versurile unui mare poet, atit de discret Ei de

ignorat ?n acelagi timp, fiindci nu avea nimic dintr-oanume fauni agresivd qi de o paralizantl suficienf5; e

vorba de G. Bacovia: ,,Etav ziare, evenimente/ Dewemuri grave sau de regret". Ziare nu prea erau, decitdouS-trei oficioase, in schimb, evenirnentele veneau ca undat inexorabil. Le-ai sesizat, qi ecoul lor continui sd fieprezent qi azi in dramaturgia scrisd atunci; lin minteavanpremiera piesei Ace;ti ingeri tri;ti la T6rgu Mureq.Era, cred, pentru intiia oarl cind un dramaturg dezviluiao realitate defel edulcorati, ,,lipsiti de conflicte".Dimpotrivd, diagrama unei generafi alienate; incertitudinileei se regisesc, destr[mind o imagine oficiall repetatd inregia marilor manifesta{ii de un festivism insuportabil.

Cum n-am scris qi nu am de gind sd scriu memorii,inso,tit in decizia mea de opiniile lui G. Cilinescu, pentru

care memorii scriu numai cei care vor si fie vdzuli sub

l0 | IonVlad

lumina favorabild a lustrelor, am sd evoc, insi, o pagin5din acelaqi spectacol agitat: cenzvra, func{ionarii menilisi vegheze la ,,puritatea" ideologicd a viefii culturale, Ei,mai larg, a celei spirituale. intimplarea afrcut, in pofidarezistenfei mele argumentate cu serioase qi nu inventateacte medicale, sd fiu numit director al Na{ionaluluiclujean. Scrisesem cifiva ani cronici dramaticd in revistaclujeani Steaua qi comentasem o seami de premiere derlsunet, rcgizate de mari talente, precum Liviu Ciulei,Cdtdlina Buzoianu, Vlad Mugur gi mulfi al{ii. Agadar, intoamna lui 1972 (eram in plind ofensivi ideologicd,nocivd, decisd sd stinjeneasci orice inifiativb maiindrdzneath), urma si inaugurdm stagiunea cu O pasdredintr-o altd zi, scrisd de tine, in regia lui Alexa Visarion.Atent qi inspirat, Alexa Visarion concepuse drama ca peun veritabil spectacol-proces; actorii, martori qiprotagonigti, avearr sd depun[ mirturie in fafa instanfeimorale qi in fa{a spectatorului, urmind sd analizeze qi sdjustifice revolta unui om integru, indignat de o societatedominatd de fricd, de obedien{d, de duplicitate.

Preocupafi de qansele premierei qi de proiectelepentru o noui stagiune, am ignorat ,,ecourile"spectacolelor lui Lucian Pintilie cu Revizorul lui Gogol...Se pare cd fidelii slujba;i ai lui Ceaugescu au ,,vdzut" ininterpretare elemente pentru,,intolerabile" analogii cu

,,vizitele de lucru" ale Dictatorului... Urmarea?Func{ionarii culturali au cerut viziondri repetate, analize,,cu lupa" ale premierelor; au cerut modificdri de textesau de interpretare rcguorald etc. Pe scurt, piesa noastrd afost supusd disec{iei; s-au recomandat schimbiri, atenulride tonuri qi multe alte deplasdri de viziune regizorald.Dramaturgul ;i, in special, regizorul au rcfuzat, refractarila sugestiile cenzorilor; au inceput qicanele, amenin{drilevagi, vuionilrile numeroase qi, in cele din urm6, o insolitd

Dreapta qi necru{itoarea magistraturb a timpului I l1

solufie: o vizionare cu ,,oameni ai muncii" in ipostaza de

instan{6 critici.i1i amintegti, Dumitru Radu Popescu? Eram amindoi

in fata publicului gi a;teptam opiniile sale ,,avertizate".Dup6 un asemenea moment oribil, s-a decis prezentareapiesei, dar proasp[tul numit director n-a mai intrat inbiroutr siu din acea noapte, deqi doi cunoscufi oameni deqtiin{i, istoricul Constantin Daicoviciu qi medicul de oimpresionantd culturd, Octavian Fodor, au pledatargumentat pentru spectacol, inlelegind ratiunea unuidemers elocvent. A fost, de altminteri, singura noastrdconsolare.

Pentru elevul dintr-un internat al unui liceuorddean, planqa cu un leu ,,albastru" reprezenta prilejulunei consol[ri sau al unei crincene ftzbandri imaginare,pregdtite minu{ios qi menite sd pllteasc[ pedagogilorineca{i in rutini qi in sadism; copilul din nuvela ta Leulalbastru nu qtia cd rdtrtatea oamenilor e infinitl, ciinvidia, vanitilile ulcerate etc. pot produce mai mult rdudecit numeroasele scrisori ,dkijate" cdfre Sctnteia sau

cdtre alte cotidiene, scrisori menite si infiereze un scriitorcare ponegreqte, jignqte sau denigreazd ,,corpul nostrudidactic" devotat partidului ;i poporului...

Mi-am adus atunci aminte de al{i scriitori romdnicare au triit momente mult mai grele, stigmatiza{i sau

chiar implicafi in procese inventate: I.D. S?rbu, DinuPillat, Al. Paleologu, $tefan Aug. Doinag, dar, mai ales,

I. Negoi{escu, ultimul apropiat al familiei mele qi rdmasprintre cele mai grave amintiri. Era internat la sanatoriulbaloteqti, dupfl una dintre tentativele de suicid... intr-unadin zilele unui trist iwie 1976, Dorin Tudoran (prieten alfiului nostru, Tudor Vlad, acum profesor la una dintreuniversitifile nord-americane qi scriitor romdn debutat de

un prozator consacrat, autorul Leului albastru), a venit laCluj pentru un dialog, urmind s6-l publice la rubrica sa

12 | Ion Vlad

,,Biografia debuturilor" din LuceaJdrzl. Fusese o zi trista;i eram convins cd interviul n-avea cum sd izbuteascd.Uimitor, Dorin Tudoran a surprins seismele unei biografiifrri un teritoriu al copildriei. Publicat ulterior intr-unuldintre volumele sale (Nostalgii intacte, Editura Eminescu,1982), a rdmas pentru semnatarul acestui ,,rdspunsepistolar" un moment insemnat, mai ales cd L Negoifescul-a gdsit in totul elocvent pentru caiera mea deuniversitar gi de teoretician literar.

Am citit, in toamna lui 2010, Eu, fiul lor, ,dosarulde securitate" al dramaticului qi cumplitului timp trdit deDorin Tudoran, acest admirabil scriitor si om de osupreml integritate morald. Cele aproape 600 de paginide documente de arhiv6, mdrturii, anexe, iconografie etc.reprezintd conditia tragicd a unui intelectual inflexibil qide un mare curaj.

Voi invoca un alt document uman fulburdtor, acelaal lui Alice Voinescu, profesorul de teatrologie qi deistorie a teatrului, intelectualul ce frcea parte din elitaeuropeanl. Jurnalul acestei minunate doamne consemneazdsumar anii detenliei (1952-1954); in schimb, ?nregistreazdcu vocafie de prozator cei doi ani de domiciliu for{at intr-un sat ieqean, Costeqti, Prietend cu C. Noica, VladimirStreinu gi admiratoare a lui Tudor Vianu, Alice Voinescudescoperd un adev[rat prieten in Gecl Bogza;,,exclus" dinmemoria literaturii de dupl 1989, privit cu multe rezerve,evitat, Geo Bogza a fost cel mai devotat prieten al luiAlice Voinescu, inconjurind-o cu numeroase atenfii, atitde necesare unui om in virstd eliberat din inchisoareaunde se aflase pentru motive imaginare. Iat[ ce scriaAlice Voinescu: ,,Bogza md face sd-mi amintesc ceea cespunea Domnul: daci nu veli fi ca acesta, apoi nu intrali?n impirS{ia Cerului I...l.E un suflet de copil, leal, curat,nebinuitor". Acelagi impuls al prieteniei a decis

Dreapta gi necruj[toarea magistraturd a timpului I 13

exemplara apropiere a autorului Cdrlii Oltului de MaxBlecher, expresia cea mai dureroasfl a suferin{ei omene$ti.

Am reluat biografia lui George Coqbuc, scrisi deprofesorul Gavril Scridon, luorare eliberatd de rigorilestricte ale istoricului literar, ;i am regesit in ea unpersonaj, cu alte cuvinte un om inconjurat de fantasme,invins ;i doborit de disparilia fiului sdu. N-avem cum sd

ignorim contribulia lui Octavian Goga, a poetului qi (inparte) a gazetarului; ?n schimb, omul politic a fost lipsitde demnitate, influenpabil qi ros de gustul puterii, utilizatca o marionetd de un rege oorupt qi dictator irezistibil,atras de bani, adus in lard prin complotul nefericit al luiIuliu Maniu... De altminteri, scriitorii nu sunt solu{ia cea

mai nimeriti in politic[. $erban Cioculescu, excelentcauseur, a$a cum numai N. Carandino a mai fost pentrunoi, cei care il ascultam cu admirafie, deplin fermecali, laBran, aqadar, criticul gi istoricul literar povestea o scend

cu Nicolae Iorga, pe atunci premier; in drum sprepreqedin{ia consiliului de miniqtri, aude strigitele micilorvinz[tori de zixe: ,,Guvernul Iorga a demisionat!";istoricul deschide geamul maqinii gi, scofindu-qi capul, direplica:,Nu-i adev[rat! Nu-i adevdrat!...".

Gra{ie lui Niculae Gheran, cunoagtem azi viala luiLiviu Rebreanu in toate aspectele ei Ei refacem inpropriul nostru scenariu (acum) aventura unei cariereliterare, din momentul trecerii Carpalilor Ei pini ladeplina consacrare a romancierului ales preqedinte alSocietilii Scriitorilor Romdni. ,,Dosarul" operei sale este

un veritabil infern: acuzele de delapidare (ofifer in armataCacaniei lui Musil), o biografie misluit[, atacurifuribunde in presa romdneasci dintre cele doui rdzboaie,semn[turile lui Nichifor Crainic, Pamfil $eioaru,comploturile din sinul obqtii scriitorilor etc., etc.

La un moment dat, pirea cd numirul celor solidaricu autorul Pddurii sptnzuralilor e mult inferior grupirii

14 | Ion Vlad

agresive qi inepuizabile ?n acuze dintre cele mai joasepentru vocabularul unui om de culturd.,.

C?nd Nioolae Iorga e ucis de un grup de legionari,cind cdrlile lui Mihail Sadoveanu sunt arse ca unavertisment defel ignorabil, ne ddm seama cd adesea

teroarea istoriei ne face s[ uitdm exemplele sau si eluddmcu multi uqurinld valorile. Mihail Sadoveanu, cel mai deseaml povestitor al literaturii noastre, creatorul uneimitologii romdnegti inegalabile, e uitat azi. Au fost chiarmornente cind G. Cilinescu, Tudor Vianu, Tudor Argheziau fost sancfionafi sau traqi de urechi, uitind, da, uitindnepermis, c5 a fost un deceniu (anii '50-'60) cind istorialiterard predatd la universitl{ile noastre uitase de MihaiEminescu qi de marii creatori romAni, fiind prezentafi

,,amplu" Theodor Neculu,tS, I. Piun-Pincio, poefiiContemporanului veacului al XIX-lea, iar Al. Tomadevenise ,,Eminescu al nostru". Cind Sorin Toma apublicat in Sctnteia, oficiosul P.C.R., un articol menit sdfrxeze definitiv nocivitatea ;i ,,putrefacfia" poezieiargheziene, asistam la un proces cu (posibile) graverepercusiuni pentru memoria spirituali a ldrii.

Suntem, agadar, puqi in fafa unor realitdli cu ample

;i profunde consecinte pentru destinul creatorului. Adesea,tragicul istoriei a ldsat victime, iar posibilitatea de aexamina lucid, obiectiv, condifia creatorului a fost nu odatd pierdutd. Numai cei care au trdit in imperiile ndscuteqi mai apoi decimate dinaintea qi din anii celui de-AlDoilea R5zboi Mondial, precum gi cei (favorizali) care ausupravietuit regimurilor de dictaturd criminall potin"telege ce au insemnat erorile, compromisurile, dar qi

puterea de a crea in ciuda adversitdfii qi vitregiilor unoralcdtuiri politice. Ar fi insi de subliniat c[ rezistenfa unorintelectuali, crea{ra unor mari arti;ti (scriitori, compozitori,plasticieni, oameni de teatru ;i de film etc.) au transcenserorile gi au pledat pentru perenitatea valorilor.

Dreapta gi necruldtoarea magistraturd a timpului | 15

Judecdtor incoruptibil, Timpul/Istoria e ln misuri sIexamineze erorile unor scriitori precum Knut Hamsun(romanele laureatului Premiului Nobel, Foamea, Pan,Harul pdmintului sunt creafii memorabile), Cdline, ale

cinri romane, Moarte pe credit, Cdldtorie la capdtul nopliiqi,,trilogia germanil', descoper[, halucinant, microcosmul,tragicul cotidian sau descompunerea unei lumi, redindlimbii franceze o vigoare Ei o prospelime nemaiintilnite'Cine a citit Jurnale pariziene ale lui Emst Jiinger arecunoscut portretul lui Louis-Ferdinand Cdline; ofi.ter intimpul celui de-Al Doilea RSzboi Mondial, autorul

admirabilului poem epic Pe falezele de marmurd, aflat laParis cu trupele de ocupafie, il descoperd pe Cdline qi

compune un porffet net defavorabil. Nu se poate spune cd

Jiinger era incomodat de uniforma Wehrmacht-ului,frecventind ,,saloanele" unor intelectuali r[maqi ?n Parisulocupat, vizit?ndu-l pe Picasso in atelierul siu,recunoscind, in treacit: ,,... acest autor [e vorba, desigur,

despre C6line] nu are niciodatd bani, cdci distribuie totulprostituatelor care vin s5-l consulte pentru bolile lor".Mai tirziu, Medicul fdrd arginli va confirma reflecfiiledespre artd ale scriitorului german: ,,Operele au, qi ele,

nevoie de o buni bucati de vreme ca si se lepede de

temporalitate. i;i au ;i ele purgatoriul lor, apoi transcend

critica".Azi e un loc comun cd biografia scriitorului nu

poate explica operele qi realitatea lor autotelicd; operele

argamenteazi prin ele Ei prin ,,vocea" lor, dincolo de

accidentele unei biografii supuse timpului. Atitudinea celpulin echivocd a lui Heidegger in perioada hitlerismului,adeziunea temporard a lui Llosa la partidul comunistprietenia 1ui Garcia M6rquez cu Fidel Castro etc., etc. nusunt oare accidente biografice? Nu qtiu daci ele au opritlogica unor opere fundamentale. $tiu, in schimb, qi am nupuline exemple pentru cite alte erori s-au comis prin

16 | IonVlad

exacerbarea radicalismului de stinga qi de dreapta.. ' Cind

lui Nicolae Manolescu un birocrat universitar, otrivit de

rutind qi de complexe, i-a respins teza de doctorat,

profesorul Al. Piru (azi aitat pe nedrept) a reluatimpreuni cu alli doi colegi, demersul pentru o noud

sus{inere a lucrdrii Contradiclia lui Maiorescu.Recunosc, am fost aldturi de Al. Piru ca membru alcomisiei, repar?nd un act in totul nedrept. Si reamintesc,pentru cei tineri, ci Al. Piru a trecut prin cercurileinfernului, lucrind ca mecanic qi ca muncitor necalificat,inainte de a fi repus in drepturi, in timp ce Tudor Argheziera pus la index qi condamnat la ticere, al[turi de LucianBlaga, de Ion Barbu qi de mulli alli scriitori, unii uitaliacum sau eliminafi din manualele qcolare, execrabile

multe dintre ele.Cind senatorul McCarthy a inaugurat,,ofensiva" sa

impotriva unor personalitdti ale culturii nord-americanebdnuite de colaborare cu grupdri comuniste, dezlinluindo cruciadd in totul periculoasb, g[sindu-i vinovafi pe

Charlie Chaplin, Arthur Miller, Joseph Losey, OrsonWelles, Leonard Bernstein qi pe mul{i a{i creatori,Statele Unite au gdsit fo4a necesarb pentru a opri un valde suspiciuni, de acuze qi de stigmatizdri, perrtru ca,

ulterior, mass-media qi Senatul sI sancfioneze definitivvalul unui climat contaminat artificial.

Poate cd ar trebui si retrdim, dupb mai bine de doud

decenii, un timp al conspiraliei in favoarea valorii. Auconspirat scriitorii qi editorii, uneori cenzorii. Azi ar plreade-a dreptul paradoxal ch, intr-un timp al cenzuriiideologice, al delafiunilor qi al supravegherii monstruoase,

un timp al culturnicilor gi al ,,principialitafii" doctrinare, au

apdrut: lucrarea fundamentali a lui Mircea Eliade, Istoriacredinyelor ;i ideilor religioase, Trilogia culturii a luiLucian Blaga, operele unor mari scriitori str6ini: James

Joyce, William Faulkner, dar ;i (e bine de qtiut) numeroase

Dreapta gi necru|itoarea magistraturd a timpului I l7

lucriri consacrate unor directii de cercetare preaumstructuralismul sau semiotica textului literar, operele unorfilosofi ca Martin Heidegger, Gaston Bachelard etc.

Cred ci e bine sd reexaminlm, lucid qi echilibrat,cu spirit critic qi discern[mint, in afara oric[rei retoriciconjuncturale, realitatea indeniabili a Timpului triit decei care au ,,privilegiul" v?rstei qi de cei mai tineriintelectuali. Simplifi cdrile, excluderile gi etichetdrile (atitde numeroase in perioada aga-zisului comunism dinRomdnia) nu sunt de naturd sd explice tragismul unorsituafii-limitd, al unor crime qi al unor erori; dar, mai ales,sd infeleagd complicatele meandre ale unor fapte deculturd inpontestabili, autentice, memorabile, qi cu atltmai prefioase cu cit ele sunt rezultatul unor ,,conspirafif'ale intelectualilor conptien{i de alternativa unui dezastruspiritual.

Cind Alcinou, vrlnd s[-l cinsteasci pe Ulise, iiinvit[ pe fruntaqii feacilor la un osp6{, pentru a-i dastrilucire, e chemat Demodocos, cintireful ,,ci.ruia - scrieHomer * pentru c6-l iubea mai mult decit pe to{i, Muzai-a dat qi darul qi amarul. I-a luat lumina ochilor, dar i-adat in schimb vraja cintecului". Tulburitoare premoniliepentru destinul creatorului. Reflec,tiile despre condilia qidespre drarnatica izbindh a operei de art6, traversindinfinite dificultlfi, triindu-;i propria ei existenfd, dincolode biografia mai mult sau mai pufin pilduitoare aautorului ei, sunt numeroase. Sunt, de fapt, ca siimprumut o sintagmi a unei strdlucite scriitoare, IleanaMilincioiu, ,,exercilii de supraviefuire". Si nu le ignorflm,in toatd complexitatea qi in labirintica lor existenfd.

LUMINI CAIATOARE

Luminile magice qi necunoscute fiin{ei neinitiatercprezintil o realitate indeniabili. Cind, in octombrie1961, urm[ream Lumea de la indllimea unui segment dinZidul legendar al Chinei, soarele ne invdluia avertizindu-ne,precum in Desertul tdtarilor, opera lui DinoBuzzati, cd -poate - primejdia unor noi valuri de cildrefi n-a incetat;mai apoi, traversind calea (ar fi impropriu s-o numescqosea) spre mormintele dinastiei Ming, aveam sentimentulci puteri oculte strijuiesc odatd cu uriapii de piatr6,mdrturii atit de indep[rtate ?n timp. Peste toate, insd,plutea lumina unui octombrie auriu, deschis pentrutotdeauna spre ziri frrdhotar...

Dincolo de experienle posibile, pregdtite deavertismentul meteorologilor, cdldtoriile mele spre Chinaau un moment unic, dindu-ne iluzia aventurilorinterplanetare sau a basmelor, unde miraculosul incepetocmai prin zborul trdit gi implinit in visul copiilor. in1983, intr-un august solar, zburam impreund cu regretafulprozttor Petre Silcudeanu, prieten definitiv cucerit cuprilejul acestei cllitorii unice gi ea. Spre deosebire de

toate celelalte rute europene spre capitala Chinei, Beijing,cursele romAnegti Tarom aveau o singurd escalb in unuldintre orapele sudice ale Pakistanului qi in imediataapropiere a Mdrii Oman gi a Oceanului Indian, in Karacfii.Doar patruzeci de minute de popas gi cdlitoria continua,nu inainte de a regdsi, in feeria luminilor de noapte,emiratele arabe, preg5tit sd recitegti istoriile din O mie siuna de nop{i.

Urma apoi cea mai infricoq6toare sau, dimpotrivl,cea mai uluitoare intilnire cu Tibetul, cu indlfimile printre

Dreapta gi necrutdtoarea magistratur6 a timpului I 19

care avionul se strecura ftcindu-ne si infelegem mdretialumii gi indrdzneala oamenilor. Himalaya, norii gi soarelelnceputului de zi sunt, in cele din urm6, una dintre celemai tulbur[toare creafii simfonice ale acelor ceasuri dezbor. Auzeam parcd Imperialul lui Beethoven... Acelaugust din anul 1983 ne descoperea o altd China, ?n plinproces de modernizare, lncit amintirile anilor de lectorat(1961-1962) sd celebreze acum forfa acestui poporincercat tragic in anii Revolu{iei culturale, infometat gi

ameninlat de exterminarea intelectualitiJii autentice.Citindu-l acum pe laureatul Premiului Nobel, Mo Yan,reg6sesc vitalitatea unui popor situat in fruntea marilorputeri ale lumii. $i nu doar economic, ci 5i prinrecuperarea valorilor create in urm[ cu mii de ani.

Poate de aceea am descoperit abia acum un oragunde ar fi trebuit s6 fie celebrat[ marea poezie a lumii,Hangzhou, orag al grbdinilor pi al lacurilor, al poezieiflorilor, orap str[juit de nopfile preg6tite s[ reg[seasc6 lnsplendoarea lunii misterele milenare ale acestei lumi.Lumina a prezidat intilniri cu scriitori supugi cu ani lnurml unor incerc[ri greu de imaginat.

*

Soarele de octombrie md gisea, pe f[rmurileOceanului Atlantic qi ale Caraibelor, la Congresuloamenilor de art6 din Cuba (1977). Vechea fortireaJ5,paznic al portului, era acum un monument arhitecturalsugerind, poate, aventura primilor navigatori ajungi pe

flrmurile Cubei gi ale Havanei. Octombrie insemna, Eiatunci gi in fiecare an, lumini caldd gi semnul protector allui Ernest Hemingway, navigator indrdzne{ in timpulcelui de-Al Doilea R[zboi Mondial, cind acest temerarcdldtor gi martor al Rlzboiului Civil din Spania era