pag. 20

NR. 1308FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

21 - 27 august 201920 pagini 1,5 lei

Un preot acuză alt preot!

ÎPS Calinic, chemat să rezolve un scandal cu acuze de profanare de morminte pag. 16

Eliton Trans este o companie de elită în transportul rutier ce angajează șoferi autocamion, cu sau fără experiență, pentru transport de marfă, internaţional şi intern pag. 19

Cu doctorul Tiberiu Irimia in-trat în PNL, PSD va avea cum-

pănă grea la Primăria Pitești. Nu spun că a pierdut-o deja, însă va tre-bui muncă de ocnaș s-o păstreze. Și spun asta gândindu-mă că doctorul Irimia are o motivație solidă: a intrat în politică drept victimă a unor re-chini imobiliari care i-au trântit un bloc de 10 etaje lângă casă, condam-nându-l nu doar la umbră pe viață, ci și la umilința de a se lupta cu o rețea de infl uență direct sprijinită de la cel mai înalt nivel al primăriei. Și care rețea a călcat în picioare nu doar toate regulile de conviețuire socială, ci în primul rând legea. A construit pe un sit urban în buricul Piteștiului, a dărâmat o casă clasifi cată ca imobil de patrimoniu, apoi a băgat la înain-tare o doamnă consul onorifi c ca să-l determine pe un ministru al Cultu-rii să încalce legea, declasifi când ca imobil de patrimoniu respectiva casă demolată deja. Numai că ministrul s-a speriat realizând că, dacă sem-nează, încalcă legea și a zis ”pas” ma-fi ei. Apoi lucrurile au scăpat de sub control și au devenit publice și în presa națională. Și sunt acte și fapte în dosarul civil strămutat la Vâlcea,

dintre doctorul Irimia și respectivii rechini imobiliari, care, dacă ar fi valorifi cate de organele abilitate, unii dintre făptuitori (atât din mediul de afaceri, cât și din administrație) ar trebui ascunși imediat. Doctorul Iri-mia a intrat în politică nu fi indcă a vrut, ci fi indcă a fost obligat. N-avea niciun gând de politică sau de pri-mărie până acum un an, de când au început să-l șicaneze, dându-i sem-nalul că pot să-l strivească oricând ca pe o insectă în acest oraș, care a devenit între timp doar orașul lor, și nimeni nu are ce să le mai facă. Și nu doar pe el îl pot strivi, ci pe oricare cetățean din Pitești care li se împotrivește. Din lăcomie și lip-să de omenie, PSD a creat o victi-mă, un profi l de cetățean abuzat de autorități și căruia i-a ajuns cuțitul la os. Practic, PSD și-a băgat singur mortul în casă la Pitești. Fiindcă doctorul Irimia n-a intrat în politică să lipească afi șe la liberali, ci va dori să candideze și să câștige scaunul pe care stă acum Cornel Ionică și pe care înainte a stat Tudor Pendiuc. Practic, doctorul Irimia e singura personalitate autentică din societa-tea civilă care s-a luptat pe viață și pe

moarte cu mafi a imobiliară ce muti-lează orașul și care ține în captivitate instituția numită Primăria Pitești. Pornind de la o experiență persona-lă, lupta doctorului Irimia a devenit una arhetipală și acest lucru s-a mai întâmplat în istorie. E vorba de dra-ma omului obișnuit pe care, într-un moment al existenței lui, mafi a vrea să-l termine și nu reușește fi indcă toată comunitatea sfârșește prin a i se alătura victimei. De ce din ce în ce mai mulți piteșteni empatizează cu doctorul Irimia? Fiindcă și ei simt piciorul mafi ei apăsat pe gâtul lor și nu mai suportă. Un om obișnuit de-vine lider al unei comunității când lupta lui, care pornește de la o ne-dreptate care i se face, dobândește valoare de simbol. Practic, fără să vrea, PSD l-a creat pe doctorul Ti-beriu Irimia ca adversarul său politic nr. 1 în Pitești. Iar acesta poate fi în-ceputul sfârșitului pentru dominația acestui partid, în ultimii 30 de ani, la Primăria Pitești. Depinde de PNL cum va ști să se alăture luptei pe care o duce doctorul, dar și de PSD, de cum va ști să să trezească din pumni. Dacă mai poate.

Gabriel Grigore

Punctul pe Y Doctorul Irimia aruncă mănuşa PSD. La Primăria Piteşti

Dr. Salaheddin, acuzat de un pacient că i-a făcut o operaţie fi ctivă

Dr. Yousef Salaheddin se prezintă sub prenumele fals Vasile în revista „Sfatul de sănătate”. Explicaţia lui este halucinantă: „E o poreclă. Care e problema?! Cine mă strigă Salah, nu răspund” Pacientul Ion Vişan susţine că medicul nu i-a scos piatra de la rinichi şi adaugă: „Adevărata înșelătorie e că nu m-a operat”

pag. 10-11

Ăsta da, fair play! Sofi anu explică de ce l-a recomandat pe dr. Irimia la înscrierea în PNL:

„E genul de cetăţean care cam lipseşte Piteştiului, cetăţeanul care ia atitudine” pag. 3

Reportajul Jurnalului Povestea berii artizanale cu nume de bulevard: „Pardon” pag. 18

Haosul imobiliar din Piteşti, confi rmat în documente ofi ciale semnate de Renate WeberAncheta Avocatului Poporului, obstrucţionată de directorul Buţă de la Inspectoratul în Construcţii Avem dovada trimisă chiar de Curtea de Conturi! Numeroase nereguli la Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi”Amintirile Gicăi Dobrin despre HalagianIon Iordache, viceliderul sindical de la Dacia: „Nu trebuie să alegem între autostradă şi salarii mai mari”

De vorbă cu un student la Oxford: Costin Oncescu

pag. 6

pag. 7

pag. 13

pag. 12

pag. 17

Nr. 1308 (21 - 27 august 2019)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Spovedanie la foc automat, cu un arhiepiscop și un deputat.

Din Din

Culise...Culise...

Ionuț Moșteanu, încordându-și mușchii în fața lui Liviu Pleșoianu.

Băi Liviule, la ce mușchi am, îi caftesc pe toți cei care îmi vor sta în cale

în drumul meu spre Primăria Pitești. Asta până mă oprește paznicul de la Primărie...

Titi Tudosoiu vrea sus, tot mai sus.

Nu mă treziți, tocmai visez că i-am luat locul lui Cornel Ionică.

Ion I.C. Brătianu știa înainte cu un secol ce specimene de politicieni vor ajunge să conducă România: „Cei mai mulți își închipuie că politica e un fel de distracție, cu foloase și onoruri. Politica e ceva grav, grav de tot. Ai în mâna ta viața și viitorul țării tale”. Prefectul Emilian Dragnea

recunoaște că se lucrează pentru ca școlile din județ să iasă încet-încet din Evul Mediu: „Sunt în curs de execuţie 11 grupuri sanitare în 11 localităţi rurale atât la școli, cât și la grădiniţe”. Consilierul județean Marius Postel-

nicescu, un exemplu elocvent că politi-cienii sunt experți în critici plictisitoare: „Bugetul pentru localităţi a fost prost în-tocmit. Venitul minim garantat, pentru funcţionare, nu este asigurat de Guvern pentru fi ecare localitate. În toamnă, multe primării vor intra în colaps”.

Viorica Dăncilă, candidat la prezidențiale cu scopul declarat să ajun-gă în turul doi: „PSD nu va fi arogant la prezidențiale”. Ion Șerban, consilier Local Curtea

de Argeș, a sunat la 112 că se prăbușește podul de lângă mânăstire și podul s-a prăbușit: „Dracu' m-a pus să sun la 112. M-au amenințat că iau amendă”. Cătălin Rădulescu, deputat PSD,

se uită pe țeava mitralierei și promi-te: „Președintele PSD să ducă județul în primele 4 din țară ca autostrăzi, Transfăgărășan, drumuri naționale, județene și comunale și ca dezvoltare turis-tică, industrială și entertainment”. Lorena Toma, manager Casă Cultu-

ră Bascov, glumește la supărare și ia pre-miul I dat de public: „Unica lor legătură cu dansul e sârba jucată la nuntă”.

Instrumentiștii de la ”Doina Argeșului” s-au întrecut pe ei, du-minică, la Ziua comunei Berevoești. Dar nu prin virtuozitate, ci prin... chiul. Așa se face că nici nu au ajuns la jumătatea spectacolului că jumăta-te dintre ei s-au... evaporat de pe sce-nă, unul câte unul. Așa încât din 15 instrumentiști au mai rămas doar opt, cu tot cu dirijorul Virgil Iordache. Important în compoziția unei orches-tre care se respectă, țambalagiul Gigi Muscalu s-a ridicat de pe scaun și a plecat chiar în timpul spectacolului, fi ind înlocuit de solistul Gheorghe Marian Nedelea, care, neavând nici în clin, nici în mânecă cu instrumen-tul părăsit, s-a mulțumit să mimeze și să facă pe bufonul, chipurile, pentru

a salva aparențele. Pe țambalagiu l-a urmat și fratele său, violonistul Mihai Muscalu, în aceeași manieră, strecu-rându-se prin spatele colegilor și așa răriți. Cristina Turcu Preda, (care este șefa secției) le-a mulțumit celor care mai rămăseseră în spatele ei, după ce și-a încheiat recitalul, dar circul nu a scăpat neobservat de spectatorii prezenți, nici de către telespectatorii care au urmărit în direct, “comedia”, la Super Tv. De altfel, nici prea-apre-ciata (din punct de vedere salarial) Monica Anghel, nu s-a dat peste cap să facă fi gură bună în comuna natală a angajatorului său, Dan Manu, ci a urcat pe scenă îmbrăcată ca pentru un grătar la ea la pensiune, și a făcut playback.

Instrumentiştii de la Doina Argeşului au fugit de pe scenă la Ziua Berevoeştiului. Iar Monica Anghel a făcut playback

Ai binecuvântarea mea, Cătăline, să folosești mitraliera ca să câștigi

șefi a PSD Argeș. Că lui Dum-nezeu îi plac armele de foc, dacă sunt folosite pentru exterminarea

satanelor din politică...

Dacă ajung primar, voi propune ca în Pri-măria Pitești angajările să se facă pe bază de

numărul de prieteni și rude pe Facebook.

Dănuț Dinu, căzut defi nitiv în lumea viselor deșarte.

ELECTRO-CUTARE

Un fotbalist ghanez vrea să se transfere la echipa de... baschet din Pitești

BCM U FC Argeș Pitești a realizat în această vară mai multe transferuri importante ale unor jucători străini. Iar toate transferurile au fost mediatizate intens pe Facebook. La una din-tre postările echipei de baschet, un comentariu a venit din partea unui fotbalist ghanez care evoluează în prima ligă din Bhutan-Asia. Seni-or Alfred Aberga le-a scris ofi cialilor piteșteni că ar vrea să se transfere la echipa de baschet, oferindu-se să le trimită și CV-ul său. Asta deși e... fotbalist.

Monica Anghel a făcut play-

back, iar George Nedelea, solist

vocal, a mimat o evoluţie la ţam-bal. Circ total...

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1308 (21 - 27 august 2019)

Șerban Valeca, chior în țara orbilor alfabetizați de partid.

Adrian Miuțescu, nostalgic după vremea când Iani Popa era șeful PNL și îl lăsase fără serviciu.

Dan Manu, la o inspecție de gardă (majoră) în PSD Argeș cu ministra Sorina Pintea.

Da, domnișoară, candidez din nou la șefi a PSD Argeș! Păi, ce vreți, să las partidul pe mâna unora

care și-au făcut mai întâi doctorate și apoi o facultate?

Ce dracu’, băi, Iani, plecași din PNL toc-mai când s-a curățat partidul de lichele! Că aveam și noi nevoie de una ca tine, măcar de

sămânță...

Doamna ministru, permiteți să vă informez! Și la noi la partid a fost raportat cazul unui nebun care umblă cu mitraliera în mână, dar nu s-a hotărât pe cine să împuște mai întâi: pe Valeca sau pe Simona Bucura

Oprescu...

Zsolt TorokWeekendul trecut s-a stins din viață în

zona vârfului Negoiu din Argeș Zsolt Torok, unul dintre cei mai apreciați alpiniști români. Numele acestuia avea o rezonanță specială pentru noi, argeșenii, în contextul în care a escaladat, împreună cu conjudețeanul nostru Teofi l Vlad, de la Salvamont Argeș, de două ori vârfuri importante din Himalaya: în 2013 a ur-cat pe vârful Nanga Parban (8125 m) și în 2018, pe Vârful Pumori, la 7165 m. Pen-tru tot ceea ce a făcut pentru alpinismul românesc la cel mai înalt nivel, ”Jurnalul de Argeș” îl declară post-mortem pe Zsolt Torok Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Primarul Ţâroiu vrea să scape de deşeurile de la ARO

Deși inefi ciente din punct de vedere al re-zultatului, preocupările legate de existenţa la Câmpulung a deșeurilor de pe fosta platfor-mă ARO se propagă din ce în ce mai des în ultimul timp. Dincolo de interesul manifestat de parlamentarii de Argeș, și aleșii locali au revenit la subiect, primarul Liviu Ţâroiu fi ind solicitat să ofere amănunte despre situaţia de-pozitului aparţinând lui Global Eco Center.

Acesta susţine că a discutat despre proble-mă inclusiv cu cei de la Holcim România, în condiţiile în care fabrica de ciment are ca partener procesatorul de deșeuri Geocycle, amplasat tot în Valea Mare-Pravăţ.

Pe de altă parte, Ţâroiu colaborează cu cei de la Landmark Management în încercarea de a primi de la Ministerul Mediului fonduri și undă verde pentru intervenţia directă și ime-diată asupra deșeurilor, constând în neutrali-zarea miilor de tone de substanţe periculoase care încă mai zac în nordul Câmpulungului.

C.I.B.

După ce luni, 19 august, liderul gru-pului liberal din Consiliul Local Pitești, Narcis Sofi anu, i-a dat girul doctorului Tiberiu Irimia pentru a intra în partid, consilierul a și explicat la conferința de presă a organizației locale care au fost motivele sale. „Într-adevăr, am votat pentru intrarea dumnealui în partid și, mai mult decât atât, sunt una dintre per-soanele care l-au recomandat pentru a face parte din rândurile PNL, din mai multe puncte de vedere. În primul rând, vreau să vă spun că în cadrul organizației municipale Pitești, și asta se întâmplă în mai multe fi liale din sudul țării ale PNL, avem o situație atipică, în sensul că, deși suntem Partidul Național Liberal, nu ne putem lăuda cu existența unui nu-măr mare de liber-profesioniști în cadrul organizației și care să fi e și persoane acti-ve. Mă refer aici și la avocați, la arhitecți, doctori, cum este cazul domnului doctor Irimia, mă refer la liber-profesioniști - și

de ce nu? - și artiști, chiar experți în anu-mite domenii. Pe de altă parte, vă spun că nu îl cunosc de multă vreme pe domnul doctor Irimia, în schimb știu din prezen-tările făcute de mulți prieteni pe care îi avem, iar din auzite sau întâlnindu-ne în anumite situații pot să spun că îl cunosc cam de douăzeci de ani. Iar faptul, care m-a bucurat, că a fost de acord să vină în rândul organizației PNL Pitești. Este o persoană bine văzută de cei care o cu-nosc și este și genul de cetățean care cam lipsește Piteștiului, indiferent de dome-niu, cetățeanul care ia atitudine. Eu am apreciat că dumnealui a ieșit, a luat atitu-dine și și-a apărat niște drepturi în mod public, fără să insist pe natura drepturi-lor. Sunt cetățeni care pot să lupte pentru locurile de joacă, cunosc mămici care își doresc și luptă să existe locuri sufi ciente în creșele din Pitești. Putem să vorbim și despre calitatea vieții, despre aer, despre spații verzi... Eu cred că Piteștiul va arăta

mult mai bine dacă mai mulți cetățeni se vor implica atât în partidele politice în mod activ, adică nu doar să comenteze la o friptură sau pe o bancă în parc, cât și în organizațiile neguvernamentale, în ong-uri, unde, la fel, cu unele excepții, este destul de mare criza de cetățeni care iau atitudine”

„Nu mi-e frică dacă domnul doctor Irimia se va înscrie în competiția internă pentru desemnarea candidatului la Primăria Pitești”

În continuare, cu mult fair play, con-silierul Narcis Sofi anu a comentat și pe marginea faptului că dr. Tiberiu Irimia îi va fi contracandidat la competiția in-ternă pentru desemnarea candidatului la Primăria Pitești: ”Nu mi-e frică dacă domnul doctor Irimia se va înscrie în competiția internă pentru desemnarea candidatului la funcția de primar din partea PNL Pitești, din contră, îmi oferă un confort. Frica mea era că nu se vor înscrie sufi cienți oameni care să merite în această competiție internă. Eu salut, de altfel, și candidatura celorlalți colegi care și-au anunțat intenția de a intra în acel sondaj pe care urmează să îl facem și - de ce nu? - dacă domnul doctor Irimia este cel mai bun și îl vom desemna ca și candidat al PNL Pitești pentru funcția de primar, vom merge cu dumnealui înainte. Nu există o temere, este chiar o bucurie”, spune Narcis Sofi anu.

Alina Crângeanu

Consilierul PNL Narcis Sofi anu a făcut o solicitare către primarul Cornel Ionică, în care l-a întrebat dacă Dan Hodoș (foto), liderul de la Argeș al partidului lui Cioloș, PLUS, și fost consilier al primarului social-democrat al Piteștiului, mai lucrea-ză pentru el. Ce i-a răspuns edilul? „Domnul primar Cornel Ionică mi-a răspuns parțial, în sensul că nu mi-a răspuns dacă domnul Hodoș mai lu-crează pentru dumnealui, mi-a spus doar că a fost angajat al dumnealui și mi-a spus totodată că angajarea dom-

nului Hodoș Dan Adrian s-a făcut în baza dispozițiilor legale, criteriul nefi ind participarea la concurs, ci încadrarea s-a făcut în baza încrede-rii personale a demnitarului. Acum noi, cei care facem parte din opoziția din Pitești, trebuie să ne gândim de ce l-a preferat din punct de vedere al încrederii domnul Cornel Ionică pe domnul Hodoș Dan Adrian și nu a preferat un coleg de-al dumnealui de la PSD sau o domnișoară drăguță și cu pregătire sau o altă persoană...”

A.C.

O întrebare cu schepsis de la liberali: Mai lucrează sau nu Dan Hodoş de la PLUS pentru primarul Ionică?

Ăsta da, fair play! Sofi anu explică de ce l-a recomandat pe dr. Irimia la înscrierea în PNL:

„E genul de cetăţean care cam lipseşte Piteştiului, cetăţeanul care ia atitudine”

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1308 (21 - 27 august 2019)

Săptămâna trecută, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat defi nitiv într-o nouă solicitare a Tribunalului Napoli. Este vorba despre prelungirea mandatului european de predare temporară a lui Nicola Inquieto. Inițial, la jumătatea lunii iulie, magistrații piteșteni admiseseră cererea auto-rităţilor judiciare italiene, respectiv a Tribunalului Napoli Nord, și au dispus prelungirea predării tempo-rare a persoanei solicitate, respectiv Nicola Inquieto, către autorităţile italiene, pe o perioadă de încă 90 de zile, calculată de la data de 25 iulie, până la data de 22 octom-brie, inclusiv. Numai că avocații lui Inquieto au făcut contestație la decizia Curții de Apel Pitești la În-alta Curte. Însă instanța supremă a respins contestația, obligându-l pe Inquieto și să plătească cheltuieli judiciare de 200 lei.

Acuzat că spăla banii Camorrei prin intermediul fi rmelor pe care le avea în Argeș, Nicola Inquieto a fost condamnat pe 27 mai la 16 ani de închisoare de Tribunalul din Napoli. Sentința nu este defi nitivă.

Nicola Inquieto este judecat și în România, la Judecătoria Pitești, pentru ucidere din culpă, după ce

unul dintre angajații care lucrau pe șantierul lui a murit după ce a că-zut de pe o macara.

Inquieto, executat silit de Țiriac Leasing

Iar decizia Înaltei Curți nu este singura veste proastă pentru ita-lian. Luna trecută, Judecătoria Pitești a admis executarea silită a italianului Nicola Inquieto pentru o datorie pe care o avea la Țiriac Leasing. Hotărârea este defi nitivă.

Iată mai jos decizia instanței: “Admite cererea formulată de BEJ Muraru Tatoiu Bogdan - pen-tru TIRIAC LEASING IFN SA prin reprezentant convenţional avocat. Încuviinţează aducerea la îndeplinire prin executare silită în oricare dintre formele prevă-zute de lege, simultan sau succe-siv până la realizarea dreptului recunoscut creditorului TIRIAC LEASING IFN SA în contra de-bitorilor INQUIETO NICOLA prin titlul executoriu constând din bilet la ordin seria OTPV3AA nr. 0960442/15.05.2018 în vederea recuperării creanţei ce decurge din acesta și a cheltuielilor de executa-re. Fără cale de atac”. D.G.

Înalta Curte a prelungit mandatul european de predare a lui Inquieto

Sănduloiu: „Acolo este o zonă foarte accidentată, probabil cea mai difi cilă din Carpaţi”

Operațiunea de recuperare a trupului neînsufl ețit a durat 15 ore și jumătate, fi ind implicați 12 salvamontiști din județele Argeș și Sibiu. Inccidentul s-a produs într-o zonă cu stânci instabile, în urma unei cățărări făcute într-o doară, înainte de escalade mai serioase, dar în care nu era asigurat.

Ion Sănduloiu: „Alarma s-a dat sâmbătă, 17 august, la 9 diminea-ţa, iar corpul lui a fost predat către IML Sibiu a doua zi, duminică la ora 0.30. Acolo este o zonă foarte accidentată, probabil cea mai difi -cilă din Carpaţi. Iar el se căţărase, așteptând un grup de prieteni cu care să facă niște trasee de alpi-nism. Deci, s-a dus într-un fel de recunoaștere, dar pe o vreme foarte urâtă. Întâi, când m-a sunat soţia, i-am zis: «Haideţi, doamnă, că e vară, acolo e Făgăraș și el e Zsolt!».

Dar ne-a spus că nu l-a găsit de două zile la telefon. Asta era ciudat, fi indcă acolo, în Călţun, poţi găsi semnal. Și, din ce auzisem, se părea că de două zile nu se întorsese la re-fugiu - iarăși ciudat, tocmai fi indcă știam ce fel de om e, profesional vorbind. Au plecat de la noi 6 oa-meni și de la Sibiu 6. Între timp, dl. Arafat a dat și ordin pentru elicop-ter cu camere de termoviziune, și pentru transport de unităţi canine, deci eram și eu cu câinii. Dar de la primul survol, pe la ora 1, elicop-terul l-a și reperat. Apoi a început operaţiunea de evacuare.”

Accidentul a avut loc pe ver-santul nordic al vârfului Negoiu, care aparţine de Sibiu, dar acce-sul în zonă se face prin teritoriul Argeșului, “pentru că de la Căl-ţun la Negoiu poteca are o por-ţiune prin judeţul nostru”, cum ne mai explică șeful Salvamont. Mașina IML Sibiu a putut veni până la Piscu Negru, iar până aco-lo trupul alpinistului a fost dus de salvamontiști. „S-a încercat să fi e dus cu elicopterul, dar era un-

Astfel, italianul acuzat că spăla banii Camorrei la Pitești rămâne în arest în Italia pentru încă trei luni În luna mai, în prima instanță, Tribunalul din Napoli l-a condamnat pe Iquieto la 16 ani de închisoare

deva la limita zonei de plafon, iar elicopterul a încercat de 4-5 ori și degeaba, nu s-a reușit, așa că până la urmă s-a retras și a trebuit să-l cărăm tot noi, doar că am făcut-o noaptea, în loc să-l fi cărat ziua.”

Sănduloiu: „Probabil l-a luat valul”

Ion Sănduloiu a încercat să ne explice cum s-a putut întâmpla un asemenea accident, mai ales cu un om de munte atât de experimentat ca Török (al cărui cadavru nu părea foarte zdrobit, de altfel), care nu a folosit corzi de siguranță. „Acolo este, deci, Muchia «Fierăstrăului», într-o zonă de stânci Negoiu - Căl-ţun – Lespezi, cu un teren foarte accidentat. Și plouase în perioada aceea, iar stânca este alunecoasă. El a încercat să se caţere. Te prinzi în corzi dacă ai un coechipier. Dacă ești singur, e mai difi cil, trebuie să te deplasezi mereu în Z. De aceea alpinismul e un sport de echipă. Cel mai experimentat e sus, cap de coardă, bate pitoane, pune coarda și, dacă se întâmplă să cadă, cade doar până la ultimul piton. El era lovit, dar nu ca și cum ar fi căzut foarte mult. Căzătura a fost în linie dreaptă. Zsolt a căzut în gol cam 20 de metri. Faţă de distanţele de pe munte nu e foarte mult, dar, de fapt, asta înseamnă echivalentul a 7-8 etaje! Da, a căzut în gol cam 7-8 etaje. Toţi mai facem, totuși, neasigurați diverse pasaje, adică le încercăm să vedem cum merg, un pic, câţiva metri. Dar probabil pe el l-a luat valul și a mers 20 de me-tri. Și câţiva metri pot fi de ajuns ca să cazi rău. Iar pe munte nu-ţi dai seama bine cât de sus ești, că nu ai oameni sau alte lucruri ca reper.”

Retevoi, Salvamont Nucșoara: „Cred că a fost ghinion”

Desigur, și alți salvamontiști argeșeni s-a declarat consternați, cunoscând zona ca fi ind difi cilă, dar nu și pentru cineva ca Török. Valentin Retevoi, șeful formației Salvamont Nucșoara: „Nu știu cum s-a putut întâmpla, cred că a fost ghinion, că el era foarte bun”.

Dăscălescu: „Și piloţii de Formula 1 mai au accidente cu maşina”

Adrian Dăscălescu, șeful forma-ţiei Curtea de Argeș: „Nu era un traseu greu pentru Zsolt Török, dar și piloţii de Formula 1 mai au accidente cu mașina”.

În ultima postare de pe facebook, pe 9 august, Zsolt Török spunea că se consideră un om norocos, pen-tru că face ceea ce îi place și că a învățat în viață să prețuiască mai mult decât orice relațiile interuma-ne, ținuta și cuvântul dat.

Călin Popescu

Şeful Salvamont Argeş explică moartea lui Zsolt Torok

Ion Sănduloiu: „A căzut în gol echivalentul a 7-8 etaje”

Evenimentul tragic al săptămânii trecute l-a constituit moartea, în zona Vârfului Negoiu, a cunoscu-tului alpinist Zsolt Török. Numele acestuia avea o rezonanță specială pentru noi, argeșenii, în contextul în care a escaladat, împreună cu conjudețeanul nostru Teofi l Vlad, de la Salvamont Argeș, de două ori Himalaya: în 2013 a urcat pe vârful Nanga Parban (8125 m) și în 2018, pe Vârful Pumori, la 7165 m. Dincolo de impactul de moment al știrii și de faptul că a ținut prime time-ul posturilor de televiziune și pagina întâi a presei scrise, am încercat să analizăm la rece ce s-a întâmplat, de fapt. Și am făcut-o, la rece, împreună cu directorul Sal-vamont Argeș, Ion Sănduloiu, unul dintre prietenii lui Zsolt și cel care a coordonat acțiunea de căutare din Făgăraș. Iar Sănduloiu, veți vedea în continuare, vine cu detalii inedite. Fotografi e de arhivă cu Ion Sănduloiu și regretatul Zsolt Torok

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1308 (21 - 27 august 2019)

Președintele fi lialei judeţene a PNL, Adrian Miuțescu, vorbește despre cei rămași în cursa pentru desemnarea liberalului care va candi-da la fotoliul de primar al Piteștiului, despre cei care s-au retras și despre viitorul sondaj de partid programat în septembrie, ale cărui re-zultate vor conta semnifi cativ în desemnarea acelui membru PNL Argeș cu cele mai mari șanse la Primăria Pitești. Decizia nu va fi însă luată la nivel local, ci la nivel central.

„În primul rând, vreau să vă spun că la ni-velul municipiului reședință de județ, can-didatul va fi desemnat de Biroul executiv al PNL la nivel național, nu de biroul județean. Biroul Executiv al partidului, conform sta-tutului, desemnează și stabilește candidatul în toate municipiile reședință de județ. Din câte știu - și am discutat cu președintele Or-ban și cu colegii din Biroul Executiv, fi ind și eu membru al acestui birou - criteriile sunt, evident, personalitatea candidatului, valoa-rea lui profesională, competența, experiența lui, dacă e cazul, în administrație sau nu și va conta, evident, și sondajul. Întrebările vor fi axate pe șansele candidaților respectivi de a fi votați de piteșteni: «Dacă următoarele per-soane ar fi candidați ai PNL, dumneavoastră pe cine aţi vota?». Mai e și o întrebare refe-ritoare la ceilalți potențiali candidați, de la celelalte partide”, spunea, în urmă cu o săp-tămână, Adrian Miuțescu.

Miuțescu: „Sunt patru, însă, dacă apare un candidat foarte bun și foarte serios, e binevenit”

Adrian Miuțescu a precizat și cine sunt li-beralii care ar vrea să reprezinte partidul în cursa pentru Primăria Pitești. „ Sunt patru, doamna Ana Stan, domnul Mihai Coteț, domnul Tudan și domnul Narcis Sofi anu. Mai fusese inițial și domnul Postelnicescu, care s-a retras și domnul Dănuț Dinu”, mai spune Miuţescu.

Lista nu este însă defi nitivă. „Conform unei decizii din Biroul Municipal Pitești, dacă o să apară un candidat foarte bun, foarte seri-os, e binevenit, pentru că până pe 31 august se mai pot înscrie candidații la Pitești. Orice piteștean care vrea să se înscrie în PNL și se înscrie în aceste criterii poate intra în listă. Iar în luna septembrie se va face sondajul fi -nal, pentru că sondaje intermediare s-au mai făcut, dar sondajul care va da răspunsul fi nal la această întrebare este cel de luna viitoare”, încheie Adrian Miuţescu.

Între timp au apărut elemente noi. S-a în-scris în PNL și dr. Tiberiu Irimia. Luni, 19 august, doctorul Tiberiu Irimia, unul dintre cei mai apreciați medici din Argeș, s-a înscris în PNL Pitești. Doctorul Irimia a participat deja la ședința biroului municipal al PNL și a prezentat motivele înscrierii în partid, spu-nând, printre altele, că PNL este partidul ce poate schimba Piteștiul în bine. Motivația înscrierii doctorului Irimia în PNL Pitești a avut printre motive și experiența sa personală

cu un dezvoltator imobiliar din Pitești. Tibe-riu Irimia avea nevoie pentru a se înscrie în partid de două recomandări din partea a doi membri cu state vechi în PNL, iar acestea au venit de la consilierul local Narcis Sofi anu și de la Gelu Tofan, vicepreședinte PNL Argeș. Tiberiu Irimia este managerul Clinicii Dr. Irimia și în repetate rânduri a criticat foarte argumentat, inclusiv în scrisori deschise tri-mise ”Jurnalului de Argeș”, haosul urbanistic din Pitești. Mai mult ca sigur Tiberiu Irimia se va înscrie și în cursa internă a PNL pentru a candida la Primăria Pitești.

PMP intră în cursa pentru Primăria Piteşti cu Dănuţ Dinu

Săptămâna viitoare, PMP își va lansa can-didatul la funcţia de primar al municipiului Pitești.

“Rezultat, disponibilitate de muncă, dorință de a schimba ceva în Pitești – acestea

au fost criteriile după care ne-am orientat. Sunt clarifi cate lucrurile din punctul nostru de vedere. Nu contează câte persoane și-au manifestat interesul de a candida, contea-ză pe cine am ales. Este vorba de domnul consilier Dănuț Dinu. Am ajuns la conclu-zia că dânsul îndeplinește cel mai bine cele trei condiții. Negocierile n-au durat mult. Cred că a durat mai mult să se hotărască dânsul. Până la alegeri avem doar speranța că vom avea un rezultat mult mai bun de-cât l-am avut până acum la Primăria Pitești. Mulțumit pot să mă declar abia după rezul-tat”, a declarat, pentru ”Jurnalul de Argeș”, liderul fi lialei județene a PMP, Cătălin Bulf.

Deputatul USR Ionuț Moșteanu: ”Voi fi în cursa internă cu siguranță”

În alianţa USR-PLUS a fost exprimată, deocamdată, o singură intenţie de a intra în cursa pentru Primăria Pitești: deputatul Ionuț Moșteanu.

„Vor fi o competiție și o dezbatere internă în USR și apoi una în alianță. Vom veni în fața piteștenilor cu cea mai bună variantă pentru primărie, un om care să poată câștiga alegeri-le și să confi rme practic speranța și votul dat de piteșteni la alegerile europarlamentare din

26 mai, când alianța USR-PLUS a adunat, în Pitești, cel mai mare număr de voturi. Acest lucru ne obligă să venim cu cel mai bun candidat la primărie, cea mai bună variantă pe care cele două partide o pot pune în fața piteștenilor, un om care poate să câștige și să administreze modern Primăria Pitești în ur-mătorii 8 ani de zile, pentru că ne propunem cel puțin două mandate. Cu certitudine va fi un candidat al alianței. Deocamdată sunt singurul care și-a anunțat intenția de a can-dida. Eu voi fi în cursa internă cu siguranță. Dacă o să fi u cea mai bună variantă, asta vor decide colegii mei din USR-PLUS; dacă ei vor decide că va fi altcineva, eu îi voi oferi acelui candidat tot suportul meu. Eu sper să îi conving pe toți colegii mei că pot fi un primar bun, foarte bun, așa cum n-a mai avut Piteștiul în ultimii 30 de ani”, a declarat deputatul Ionuţ Moșteanu, vicepreședinte USR.

Dan Hodoș, PLUS Argeș: „Dacă echipa noastră comună va câștiga alegerile locale din 2020, vor urma ani difi cili de reformă administrativă”

„Trebuie să respectăm pașii procesului in-tern și extern, în așa fel încât la fi nal oferta administrativ-politică ce va rezulta din par-tea USR-PLUS să conțină cei mai potriviți candidați. Când zic „intern”, mă refer la două planuri: în partid și în alianță. Deo-camdată USR și-a desemnat propriul candi-dat. Urmează să o facem și noi și să discutăm aceste lucruri împreună, în așa fel încât să găsim soluția cea mai bună.

Legat de candidatul nostru, al PLUS, la Primăria Pitești, acesta trebuie să fi e unul competitiv și competent, un profesionist în management public, care să poată duce un mandat de administrator public pentru o primărie de calibrul celei cum e Primăria Pitești.

Dacă echipa noastră comună va câștiga ale-gerile locale din 2020, vor urma ani difi cili de reformă administrativă, pe care va trebui să-i gestionăm împreună, motiv pentru care avem nevoie de o echipa internă de oameni pregătiți să schimbe administrația locală”, a declarat pentru Jurnalul de Argeș Dan Hodoș, președinte PLUS Argeș.

Barometrul candidaţilor la Primăria Piteşti. Cine şi cu cine iese în vitrină... Centrul alege candidatul PNL la Primăria Pitești. Printre candidați, dr. Tiberiu Irimia, Narcis Sofi anu și Mihai Coteț PSD nu are încă o listă de candidați, Pro România zice că are trei, iar ALDE patru USR iese cu deputatul Ionuț Moșteanu, iar PMP cu consilierul Dănuț Dinu

Cristian Gentea: „Nu avem, deocamdată, o lis-tă preliminară de candidați”

Am stat de vorbă le-gat de procedura stabilirii candidaților pentru Primăria Pitești și cu Cristian Gen-tea, președintele PSD Pitești. ”Deocamdată nu avem o pro-cedură stabilită privind viito-rul candidat din partea PSD la Primăria Pitești. Nu avem o listă preliminară de candidați pentru Primăria Pitești”, spu-ne Cristian Gentea.

Simona Brătulescu: „Nu pot să vă dau numele candidaților, vrem să vedem ce spun cifrele”

În ALDE au intrat în lupta internă pentru desem-narea viitorului candidat la fotoliul de primar al mu-nicipiului reședință de județ patru membri.

„Vom face sondaje interne pentru măsurarea fi ecă-rui candidat în parte și asta se va întâmpla la pro-punerea Biroului Municipal. În momentul de față avem patru membri care și-au anunțat intenția de a candida la Primăria Pitești, dar nu vă pot spune care sunt aceștia, pentru că sunt mai multe etape de trecut și vrem să vedem ce spun și cifrele. Toți cei patru a trebuit să îndeplinească niște condiții anteri-oare. Să nu aibă probleme, să fi e cu notorietate, să fi e susținuți de fi lială etc.”, a precizat, pentru „Jurnalul de Argeș”, Simona Brătulescu, președintele ALDE Argeș.

Cât despre o eventuală decizie ca ALDE să aibă candidat comun cu PSD la Primăria Pitești, Simona Brătulescu spune că luarea în calcul a unei asemenea variante nu poate fi decisă decât la nivel central.

Material realizat de Izabela Moiceanu, Denis Grigorescu

Bogdan Ivan: „Fiecare dintre cele trei variante poate fi un primar mai bun decât ceea ce există în acest moment”

Deși aici demersurile sunt ceva mai avansate, nici fi liala județeană a Pro România nu a stabilit cine va intra în cursa pentru fotoliul de primar.

„Avem cel puțin trei nume și, cu siguranță, fi -ecare dintre cele trei variante poate fi un primar mai bun decât ceea ce există în acest moment. Într-o perioadă destul de scură de timp o să fa-cem public cine va fi persoana care va candida pentru funcția de primar. Vă asigur că va fi o persoană competentă. Deocamdată, ne organi-zăm la nivel de cartiere. O să facem o campanie care ar trebui făcută de toate partidele, la fi rul ierbii... Până acum, Piteștiul a avut niște primari care au fost un fel de administratori. Și ăștia proști! Piteștiul are nevoie de un om cu viziune, un om care să știe, spre exemplu, unde trebuie să ajungă Piteștiul peste 50 de ani, să știe ce trebu-ie făcut cu orașul nostru pe termen lung, după care să înceapă să acționeze în consecință, nu ca până acum. Sunt nenumărate exemple care dovedesc că până acum lucrurile au mers prost, începând cu faptul că, la o ploaie mai puterni-că, avem apa de o jumătate de metru în centru, continuând cu faptul că nu există niciun fel de investiții importante în orașul nostru și termi-nând cu chestiunea urbanistică: blocuri ridica-te în afara legii, până la dezastrul urbanistic și crimele împotriva mediului înconjurător. Nu poți, ca administrație, să tai spațiul verde, să tai toți copacii din oraș, ca să faci niște locuri de parcare. Nu poți să mutilezi tot domeniul pu-blic pentru locuri de parcare și să faci trotuare de o jumătate de metru lățime și alea cu stâlpi de electricitate în centru. Nu poți să dai autorizații pentru cartiere noi de case și să n-aibă loc două mașini pe stradă. Din păcate, aceste decizii total greșite, împotriva cetățeanului, ne vor urmări pe termen lung”, a explicat Bogdan Ivan, președinte PRO România Argeș.

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1308 (21 - 27 august 2019)

„Situl urban nu include și Centrul de Afaceri”

„Da, domnul Badea are depusă la Pri-mărie o documentație privind o suprae-tajare, cea din spatele Centrului de Afa-ceri, acolo unde era un teren descoperit de fotbal. De fapt, titlul documentației este «Închidere perimetrală structură metalică teren de sport». Documentația încă nu a fost avizată”, ne-a precizat arhitectul-șef al Primăriei Pitești.

L-am întrebat pe Cătălin Ghiță și dacă este necesar avizul Direcției de Cultură, Culte și Patrimoniu Argeș, având în vedere faptul că Centrul de Afaceri este într-un sit urban: „Situl urban Republicii se referă la porțiunea situată pe b-dul I.C. Brătianu de la nr. 54, acolo unde este acel litigiu în instanță privind viitorul bloc ce va fi ridicat de fi rma Titidan, până la nr. 62. Iar situl urban nu include și Centrul de Afaceri al domnului Badea, care e la numărul 52, se poate verifi ca”.

Am insistat și l-am întrebat pe același arhitect-șef dacă în cazul Centrului de Afaceri se aplică totuși prevederile pri-vind zona de protecție a monumente-lor istorice și distanța de 100 de metri, având în vedere că, după cum singur recunoaște, în vecinătate, chiar gard în gard, este sit-ul urban Republicii nr. 54. „În Legea 422 a monumentelor istorice se specifi că faptul că, dacă este stabi-lită o zonă de protecție din punct de vedere al monumentelor istorice într-o documentație de urbanism PUG, se aplică aceea, nu se mai aplică prevede-rea cu zona de protecție de 100 de me-

tri. Casa Bobancu este într-o zonă pro-tejată și în PUG și în PUZ-ul de zonă centrală. Deci, în acest caz nu se mai aplică prevederea legată de distanța de 100 de metri și nu mai este necesar avi-zul de la Direcția de Cultură. Oricum, din câte știu, Casa Bobancu este mai departe de 100 de metri față de partea de clădire ce va fi supraetajată”, spune Cătălin Ghiță.

Primăria Pitești, răspuns pe lângă subiect

Și cum răspunsul era departe de a fi clar privind respectarea legislației în acest caz, am trimis Primăriei Pitești, în baza Legii 544/2001 privind acce-sul la informațiile de interes public, o adresă în care solicitam să ni se preci-zeze care este distanța minimă față de un sit urban pentru a putea face modi-fi cări/supraetajări ale unei clădiri și ce paragraf de lege reglementează această distanță minimă. Am cerut, de aseme-nea, să ni se spună și când a fost eli-berată autorizația de construire pentru supraetajarea Centrului de Afaceri al lui Gheorghe Badea.

La a doua întrebare, Primăria Pitești a răspuns concis și clar, spunându-ne că autorizația de construire a fost emisă pe 22 iulie a.c., Corpul B al Centrului de Afaceri urmând a avea la fi nal 5 etaje, față de 3 etaje cât are în prezent.

La solicitarea punctuală privind distanța minimă față de un sit urban pentru a putea face modifi cări/suprae-tajări ale unei clădiri, Primăria Pitești a dat un răspuns pe lângă subiect, sec,

inodor și... paralel, cu paragrafe luate cu „copy-paste” din legislație, fără vreo precizare punctuală privind respectiva distanță. “Referitor la «distanța mi-nimă față de un sit urban» vă facem cunoscut faptul că zonele de protecție a monumentelor istorice din munici-piul Pitești sunt reglementate în PUG aprobat cu HCL 113/1999 prelungit prin HCL 90/2010, respectiv Planul Urbanistic Zonal-zona centrală a mu-nicipiului Pitești aprobat prin HCL 204/22.12.2004. Așa cum este prevă-zut și în Legea 422/18.07.2001-privind protejarea monumentelor istorice, art. 18, alin. (1), «monumentele istorice, zonele de protecție și zonele constru-ite protejate, defi nite potrivit legii, se evidențiază în planurile de amenajare a teritoriului și în planurile urbanistice ale unităților adminstrativ-teritoriale»”, se spune în răspunsul semnat de către arhitectul-șef Cătălin Ghiță și de Cris-tian Glogojeanu, șef serviciu Urbanism și Autorizații de Construire.

L-am sunat ulterior de mai multe ori pe arhitectul-șef Cătălin Ghiță, pentru a răspunde clar la o întrebare simplă, însă acesta nu a mai putut fi contactat. Încă un exemplu de lipsă de transparență crasă a Primăriei Pitești într-o problemă de interes public. O Primărie Pitești care tolerează de ani de zile haosul urbanistic din municipiu. Și tot legat de acest haos urbanistic din municipiu, nu am văzut până acum pe vreunul dintre potențialii candidați la Primăria Pitești să ia atitudine.

Denis Grigorescu

Centrul de Afaceri al lui Gheorghe Badea va avea încă două etaje. Primăria Piteşti refuză să răspundă dacă extinderea respectă legea

Concret, plângerile au avut ca obiect legali-tatea autorizării la construire a unor blocuri de pe strada Mircea Eliade FN (aparținând familiei notarilor Mariana și Gheorghe Că-unei Florescu), de pe b-dul I.C. Brătianu (blocul de 10 etaje al deja celebrei fi rme Titidan) și un al treilea - pe strada Traian nr. 3A. Ca atare, după Primăria Pitești, în această primăvară, Avocatul Poporului a demarat o anchetă și la sediul Inspectoratu-lui în Construcții Argeș. Și asta pentru că, din răspunsul oferit ofi cial de către cei de la Inspecția în Construcții, nu rezulta clar dacă au făcut sau nu un control, pentru că au re-fuzat să pună la dispoziție procesul-verbal de control.

La fel, cei de la ISC nu au putut să do-vedească dacă autorizarea construcției din strada Mircea Eliade FN (a familiei Cău-

nei) s-a făcut cu respectarea legii, cum nu au făcut dovada existenței documentației complete a autorizării aceleiași construcției în ceea ce privește informarea și consultarea publicului. Mai concret, în cazul imobilului ridicat pe strada Eliane, Avocatul Poporu-lui a constatat lipsa postării transparente a următoarelro documente: planșele de regle-mentări, regulamentul local de urbanism, rapoartele de consultare publică și rapoartele arhitectului-șef...

E scris și pe site-ul Avocatului Poporului: Buță de la ISC Argeș nu a vrut să colaboreze

La verifi carea în teren, din partea Inspec-toratului în Construcții Argeș a participat inspectorul-șef Ioan Buță, iar din partea

Biroului Teritorial Pitești al Avocatului Po-porului, Mihaela Stănciulescu, consilier coordonator, și Marius Remus Gherghina, consilier.

„Cu prilejul efectuării anchetei, în pofi -da prevederilor legale care reglementează obligația autorității publice să acorde spri-jinul cuvenit instituției Avocatul Poporului, domnul inginer Ioan Buță, inspector-șef județean, nu a colaborat cu reprezentanții Avocatului Poporului, obstrucționând an-cheta...”, se arată într-un document postat pe site-ul ofi cial al Instituței Avocatul Poporu-lui și semnat de Renate Weber.

Arhitectul-șef al Piteștiului a primit două amenzi că nu a respectat legea în autorizarea construcțiilor

Ca atare, instituția s-a adresat Inspectoratu-lui de Stat în Construcții de la nivel central. Care, contrar inerției și lipsei de transparență de la nivel județean, a reacționat. Și ce a des-coperit?!

Dacă în cazul blocului de pe I.C. Brăti-anu răspunsul a fost că există un dosar pe rolul Tribunalului Vâlcea având ca obiect „Anulare autorizație de construcție nr. 191/20.03.2018”, urmând ca instanța să se pronunțe printr-o hotărâre defi nitivă care va conține dispoziții obligatorii față de părțile afl ate în litigiu, în cazul blocurilor de pe Mircea Eliade FN și Traian nr. 3A, perso-nalul cu atribuții de control din cadrul In-spectoratului Regional de Construcții Sud Muntenia a efectuat verifi cări la Primăria Pitești. S-a urmărit dacă au fost respectate prevederile legale la emiterea documentației de urbanism PUD și a autorizațiilor de con-struire. Pentru neconformitățile constata-te, în cazul imobilului din Mircea Eliade (locuințe colective P+4E+5E retras), respec-tiv emiterea Autorizației de Construire nr. 657 din 23.08.2018, în baza unui certifi cat de urbanism emis în 2017, eliberat cu date incomplete, cât și a unei documentații teh-nice neverifi cate în condițiile legii, a fost aplicată arhitectului-șef al Primăriei Pitești o sancțiune contravențională prevăzută de le-

gea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție.

Tot Inspectoratul de Stat în Construcții a sesizat Instituția Prefectului Argeș pentru anularea autorizației de construire de mai sus de către instanța de contencios adminis-trativ, ceea ce Instituția Prefectului Argeș a și făcut săptămâna trecută, fi ind o premieră în acest sens.

Și în cazul imobilului de pe strada Traian nr. 3A i-a fost aplicată arhitectului-șef al Pri-măriei Pitești o sancține contravențională pentru neîndeplinirea în termen a măsurilor în urma controlului efectuat în luna martie a.c. la Primăria Pitești.

N. red. Legea 50/1991 privind autorizarea construcțiillor prevede amenzi usturătoare. Astfel, pentru eliberare documentație cu date incomplete și neverifi cate în condițiile legii amenda este de la 5.000 la 30.000 lei, iar pentru neîndeplinirea măsurilor amenda este de la 1.000 la 5.000 lei, acestea fi ind sancțiunile aplicate arhitectului-șef al muni-cipiului Pitești de către Inspectoratul de Stat în Construcții.

Alina Crângeanu

Inaugurat în urmă cu aproape cinci ani, Centrul de Afaceri „Forum” al industriașului Gheorghe Badea va mai avea două etaje. Supraetajarea se va face pe un imobil din spatele clădirii principale, acolo unde, la ultimul etaj, este în prezent un teren de sport des-coperit. Cum zona respectivă a făcut subiectul a nu-meroase semne de întrebare privind reglementările urbanistice, cel mai notoriu fi ind cazul șantierului unde se va ridica blocul de 10 etaje al fi rmei Titidan, am dorit să afl ăm dacă această supraetajare respec-tă legislația în domeniu. Asta având în vedere că în apropiere se afl ă Casa Bobancu, monument isto-ric, iar o parte din zonă face parte din sit-ul urban Republicii. Am stat de vorbă în acest sens cu Cătălin Ghiță, arhitectul-șef al Primăriei Pitești. Cu ocazia discuției avute, acesta a recunoscut în premieră și că locul unde se ridică viitorul bloc al fi rmei Titidan - chiar lângă Centrul de Afaceri - face parte dintr-un sit urban.

Haosul imobiliar din Piteşti, confi rmat în documente ofi ciale semnate de Renate Weber

Ancheta Avocatului Poporului, obstrucţionată de directorul Buţă de la Inspectoratul în Construcţii

Prefectul a atacat o autorizație de construcție emisă de Primăria Pitești pentru un imobil construit de familia Căunei, însă abia după ce a intervenit Inspectoratul de Stat în Construcții, fi indcă cel din Argeș a refuzat să colaboreze

Arhitectul-șef Ghiţă, din nou sancţionat pentru haosul urbanistic din Pitești

Biroul Teritorial Pitești al Avocatul Poporului a fost sesizat prin mai multe petiții despre încălcarea prevederilor legale privind autorizarea unor construcții care ur-mează să fi e edifi cate sau în curs de construire pe raza municipiului Pitești. Petenții au ajuns să ceară sprijinul Avocatului Poporului după ce au făcut mai multe demer-suri la autoritatea locală, prin care și-au manifestat opoziția față de respectivele construcții ridicate în vecinătatea locuințelor lor, însă au fost tratați cu fl it de către compartimentele de specialitate ale primarului Ionică, fi e au primit răspunsuri nemulțumitoare sau s-a tergiversat soluționarea lor.

Ce-o avea de ascuns directorul Buţă?

A refuzat controlul Mihaelei Stănciu-

lescu de la Avocatul Poporului

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1308 (21 - 27 august 2019)

ANUNȚ DE PRESĂ

Pitești, 21.08.2019

Privind finalizarea proiectului ”CONSOLIDAREA POZITIEI PE PIATA A CLINICII MĂRCULESCU SRL”

S.C. CLINICA MARCULESCU S.R.L., în calitate de beneficiar, anunţă finalizarea proiectulu cu titlul”CONSOLIDAREA POZITIEI PE PIATA A CLINICII MĂRCULESCU SRL”, cod SMIS 111527, proiect co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, Prioritatea de investiții 2.1 – Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri. Contractul de finanţare nr. 2193 a fost semnat în data de 24.05.2018 cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de Autoritate de Management, prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Regional 2014-2020. Obiectivul general al proiectului/Scopul proiectului: Consolidarea pozitiei pe piata stomatologica a municipiului Pitesti si a judetului Arges din Regiunea Sud Muntenia in domeniul realizarii de lucrari protetice prin cresterea competitivitatii si productivitatii societatii comerciale la sfarsitul perioadei de monitorizare a proiectului Obiectivele specifice ale proiectului

1. Modernizarea fluxului de productie a tuturor elementelor protetice dentare prin digitalizarea procesului de ampretare a cavitatii bucale si realizarii prin sistem CAD/CAM a lucrarilor protetice;

2. Scaderea duratei de timp a fabricatiei de elemente protetice cu minim 30% fata de durata necesara la data prezentului.( media necesara unei lucrari protetice este la data prezentului de 10 zile lucratoare 3. Crearea de 5 locuri noi de munca pe perioada nedeterminata Rezultate asteptate : 1. Achizitia si punerea in functiune de echipamente specifice realizarii lucrarilor protetice, respectiv: Scaner intraoral, Unitate de frezare CAD/CAM, Scaner digital de laborator, Cuptor ceramic, Micromotor de prelucrare ceramica, Sablator, Aspirator, Turbina de laborator, Microscop, Software functionare microscop 2. Achizitia si punerea in functiune a urmatoarelor: echipamente specifice in scopul obtinerii unei economii de energie - kit panouri solare. 3. Angajarea a cinci salariati pe locurile de munca nou create. Proiectul a avut un impact pozitiv în dezvoltarea societății, prin inovarea procesului tehnologic, respectiv alinierea acesteia la normele de mediu și la creșterea competitivității în piața specifică. Valoarea totală a contractului de finanţare a fost de 714.072,41 lei, valoarea totală eligibilă este de 694.776,69 lei. Valoarea eligibilă nerambursabilă este de 551.7222,17 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă din F.E.D.R. este de 468.963,83 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din Bugetul Naţional este de 82.758,34 lei, iar co-finanţarea eligibilă a beneficiarului este 143.054,52 lei. Valoarea neeligibilă inclusiv TVA a proiectului este de 19.295.72 lei. Durata de implementare a proiectului este de 44 luni (25.02.2016 - 30.09.2019). Locul de implementare a proiectului este inregistrat ca punct de lucru la adresa din: Regiunea Sud-Muntenia, judetul Arges, municipiul Pitesti, str. Ion Campineanu, nr.9, etaj 1. Detalii suplimentare puteți obține de la: Anda-Elena Marculescu, administrator,tel./fax. 0766221077/ 0248210115 , e-mail clinica.marculescu@gmail.com.

S.C. CLINICA MARCULESCU S.R.L.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția ofi cială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Probleme cu nerespectarea legii privind salarizarea personalului

După cum ni se precizează în răs-punsul trimis de către Mihail-Cătălin Toderașcu, șef serviciu Comunicare, Imagine și Relații Publice la Institu-tul “Eudoxiu Hurmuzachi”, în proce-sul-verbal de constatare întocmit pe 4 martie a.c. ca urmare a efectuării, în perioada 21 ianuarie-4 martie a.c., a auditului fi nanciar asupra contului de execuție bugetară pe anul 2018, “au fost consemnate următoarele abateri de la legalitate și regularitate”:

1. Fundamentarea și elaborarea pro-iectului privind bugetul de venituri și cheltuieli al instituției, cu nerespecta-rea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind fi nanțele publice;

2. Nerespectarea funcțiunii con-turilor contabile în conformitate cu prevederile Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplica-re a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului Finanțelor publice nr. 1917/2005;

3. Efectuarea de înregistrări/corecții contabile fără a se întocmi și arhiva documentelor justifi cative ce au stat la baza efectuării acestora;

4. Nerespectarea Normelor metodo-logice privind organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugeta-

re și legale, aprobate prin OMFP nr. 1792/2002;

5. Neînregistrarea elementelor de natura datoriilor în evidențele conta-bile la data de 31 decembrie 2018;

6. Nerealizarea veniturilor pro-prii prin neurmărirea și neîncasarea creanțelor în sumă de 225.607 lei, cu o vechime de peste 5 ani;

7. Neimplementarea la nivelul In-stitutului ”Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni a unui sistem de control intern mana-gerial adecvat tuturor activităților desfășurate în cadrul acestuia; ne-adaptarea sistemului de control in-tern managerial conform OSGG nr. 600/2018 privind aprobarea Codu-lui controlului intern managerial al entităților publice;

8. Nerespectarea prevederilor legale privind inventarierea anuală a patri-moniului;

9. Majorarea nejustifi cată a activelor Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi” raportate în bilanțul contabil prin menținerea în evidența contabilă a unor obiecte de inventar în valoare de 394.988 lei și a unor active în curs de execuție în valoare de 191.483 lei, ce încă fi gurează în gestiunea comple-xului din localitatea Crevedia, imobil transmis și predat în administrarea/folosința unui alt ordonator de cre-dite, conform prevederilor OUG nr. 38/10.05.2018;

10. Angajarea și plata unor cheltuieli cu serviciile de asistență juridică pen-

tru care nu a fost solicitată aprobarea ordonatorului principal de credite;

11. Nerespectarea în totalitate a cerințelor legale în ceea ce privește implementarea și aplicarea prevederi-lor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fon-duri publice;

12. Nerespectarea condițiilor de efi -cacitate și efi ciență în utilizarea fon-durilor publice în cazul derulării unui proiect destinat sprijinirii comunității românești din Ungaria, în sumă tota-lă de 23.084 lei.

Nereguli și la nivelul conducerii institutului

În același răspuns trimis “Jurnalului de Argeș” de către Curtea de Conturi, Mihail-Cătălin Toderașcu, se preci-zează și că “în nota de constatare din 4 martie 2019 au fost consemnate as-pecte care vizează desfășurarea, con-trar reglementărilor legale, a raportu-rilor de muncă de la nivelul conducerii Institutului «Eudoxiu Hurmuzachi» pentru românii de pretutindeni”.

Ca urmare a auditului efectuat la Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi”, Curtea de Conturi a dispus nume-roase măsuri pentru remedierea pro-blemelor și neregulilor. Deocamdată însă, Curtea de Conturi nu a dispus și o acțiune de verifi care a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dis-puse în urma auditului fi nanciar.

Denis Grigorescu

Avem dovada trimisă chiar de Curtea de Conturi! Numeroase nereguli la Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” Printre acestea, și faptul că directorul adjunct al instituției, Nicolae

Brînzea (foto timbru), și-a mărit ilegal salariul (de la 7.418 lei, la 17.124 lei) După ce Corpul de Control al premierului Viorica Dăncilă a confi rmat pentru “Jurnalul de Argeș” că la Institutul “Eu-doxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni au fost constatate mai multe nereguli cu ocazia ultimului control efectuat, o altă instituție importantă - Curtea de Conturi a României - confi rmă, într-un răspuns trimis “Jurnalului de Argeș”, o serie întreagă de probleme constatate cu ocazia auditului efectuat timp de o lună și jumătate la începutul acestui an. Reamintim că, acum aproximativ o lună, 27 de reprezentanți și asociații ai românilor din comunitățile isto-rice din Serbia, Bulgaria, Ucraina și din Republica Moldova i-au transmis premierului României, Viorica Dăncilă, o scri-soare deschisă în care cer intervenția de urgență pe margi-nea situației de la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni. Aceștia se arată surprinși de faptul că directorul adjunct al instituției, Nicolae Brînzea, și-a mărit considerabil salariul încălcând legea și precizează că și așa instituția susținea proiectele destinate comunităților istorice românești din jurul granițelor și Balcani cu „mărunțiș”. Vă prezentăm în continuare neregulile constatate de către Cur-tea de Conturi la Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi”.

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1308 (21 - 27 august 2019)

CALEIDOSCOPDiscovery

Arges

Premierul Ionel Brătianu participă la inaugurarea Uzinei de Apă

Între 1907 și 1910, pentru alimen-tarea cu apă a orașului Pitești, pe baza proiectului din anul 1905, s-au expropriat, la Gropeni, 10 hectare de teren, fi ind săpate 25 de puţuri, edifi cându-se totodată, prin com-pania Vintertur, Uzina de Apă de la intrarea în Mărăcineni, ingineri specialiști, hidrologul W.H. Lidley și constructorul Ion Rădulescu. Primar, Nicolae Dumitrescu. La inaugurare a participat inclusiv Ion I.C. Brătianu, președinte al Consi-liului de Miniștri al României. Ini-ţial se avansase propunerea pentru aducerea apei, prin conducte, de la Curtea de Argeș, soluţie care însă nu a fost acceptată.

S-a dat în folosinţă clădirea Primăriei Piteşti

În anul 1936 s-a dat în folosinţă clădirea Administraţiei Financiare, astăzi sediul municipalităţii Pitești, arhitect Statie Ciortan, construcţie începută la 4 noiembrie 1934.

A fost înfi inţat la Piteşti Gimnaziul de Băieţi

La 1 septembrie 1866 a fost înfi -inţat la Pitești Gimnaziul de Băieţi, având un singur profesor, pe Nico-lae I. Micescu, care preda celor 12 elevi toate obiectele de studiu. Va deveni ulterior Liceul Clasic, astăzi Colegiul Naţional „I.C. Brătianu”.

Se începe edifi carea Combinatului Petrochimic

La 15 iulie 1966 Întreprinderea de Construcţii - Montaj Craiova începe edifi carea Combinatului Petrochimic din Pitești, realizat în colaborare cu mai multe fi rme oc-cidentale, furnizoare de instalaţii și alte echipamente industriale.

Inaugurarea Complexului Hidroenergetic Argeşul Mare

La 9 decembrie 1866 are loc inau-gurarea, la cel mai înalt nivel de re-prezentare naţională, a Complexu-lui Hidroenergetic Argeșul Mare, pe șantiere, mulţi constructori din Pitești. Lucrările au fost executate de Întreprinderea de Construcţii Hidrotehnice, Sucursala Argeș, ini-ţial specialiști veniţi de la Bicaz.

Lordul Francis Newall vizitează Piteştiul

Pe 7 octombrie 1989 are loc vizita la Pitești a delegaţiei parlamentare din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Delegaţia pre-zentă la Pitești a fost condusă de lordul Francis Newall.

S-a tipărit la Piteşti publicaţia „Lumină Lină”

În anul 1990 s-a tipărit la Pitești publicaţia de cultură și învăţătu-ră religioasă „Lumină Lină”, nr. 1, fondator Înaltpreasfi nţitul Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Musce-lului.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

La mijlocul secolului al 19-lea, trei mari savanți aveau să revoluționeze medicina românească, și anume Victor Babeș, George Assaky și Nicolae Kalinderu. Acesta din urmă, primul internist român ale cărui lucrări au fost cunoscute în străinăta-te, după afi rmația prietenu-lui său, Victor Babeș, este considerat unul dintre cei mai mari clinicieni interniști și primul clinician cercetător din țară. Nicolae Kalinderu s-a născut pe 6 decembrie 1835, la București, într-o familie, se pare, de origine turcă. Tatăl său se numea Kalinderoglu, ceea ce în turcă înseamnă “fi ul fi lo-sofului”. A decedat în satul Ciulnița, comuna Leordeni, județul Argeș pe 16 aprilie 1902.

M.I.

În timpul Războiului de Independență a condus Serviciul de ambulanță de la Turnu Măgurele

Nicolae Kalinderu a studiat la Facultatea de Medicină din Paris, unde a fost infl uențat de medicina experimentală a lui Claude Bernard și de teoria bac-teriologică a lui Louis Pasteur. În 1874, după ce și-a susţinut teza de doctorat la Paris, a reve-nit în România, unde a devenit medic primar de boli interne la

Spitalul Colentina și apoi la Spi-talul Brâncovenesc. În timpul Războiului de Independență a condus Serviciul de ambulanță de la Turnu Măgurele. Cu oca-zia înnoirii corpului medical și universitar din București, care a avut loc în 1887, au fost numiţi profesori în cadrul Facultății de Medicină din Capitală trei mari medici: Victor Babeș, George Assaky și Nicolae Kalinderu. Membru corespondent al Aca-demiei de Medicină din Paris, profesorul Kalinderu a realizat lucrări științifi ce care au de-venit cunoscute în străinătate, fi ind autorul primului tratat de medicină internă din literatura medicală românească, intitulat “Lecţiuni de clinică medicală” (1892). Cu prilejul unui discurs ţinut la Academia Română după moartea lui Nicolae Kalinderu, prietenul său, Victor Babeș, spunea că îl consideră “primul internist român ale cărui lucrări au fost cunoscute peste hotarele ţării”.

Împreună cu Victor Babeș, a inițiat studii care au avut o mare infl uență în medicină

Istoria medicinei românești îl menţionează pe Nicolae Ka-linderu drept unul dintre cei mai mari clinicieni interniști, cel care a adus elemente noi în clinica medicală românească: o orientare histopatologică și

fi ziopatologică. De asemenea, Kalinderu a fost primul clini-cian cercetător din România și primul clinician care a înfi inţat un laborator atașat clinicii sale. Împreună cu Victor Babeș, a inițiat studii care au avut o mare infl uență în domeniile histolo-giei, microbiologiei, diagnosti-cului și epidemiologiei leprei. A studiat meningita tuberculoasă la adulți, miopatiile și anevris-mul sifi litic al aortei. De aseme-nea, a inițiat o serie de măsuri practice în vederea combaterii leprei și a înfi ințat izolatorul de la Răchitoasa.

Colecționar de artăDincolo de pasiunea sa pentru

medicină, Nicolae Kalinderu a fost și un iubitor al artei. Împre-ună cu fratele său, Ioan, admi-nistrator al domeniilor Coroanei Regale și membru al Academiei Române, a cumpărat mai multe tablouri de-a lungul timpului, pentru ca apoi să înfi inţeze Mu-zeul de Artă al României. Din 1914, printr-un act de donație, colecțiile sale impresionante de obiecte reprezentative pentru arta medievală, arta tradiţională românească, dar și cea franceză, italiană, fl amandă și germană au revenit statului. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, clădirea în care se afl au a fost bombardată, iar o parte dintre colecţii au fost distruse. În 1946, muzeul este desfi inţat, iar colec-ţiile revin Muzeului Naţional de Artă și Arheologie. În imobilul aferent muzeului au funcţionat, de-a lungul timpului, Institutul de Arte Plastice “Nicolae Gri-gorescu” și Uniunea Artiștilor Plastici din România. Din 2005 a trecut sub administrarea Mu-zeului Naţional de Artă al Ro-mâniei. O parte dintre colecțiile fraților Kalinderu se găsesc acum la Muzeul Colecţiilor de Artă din București.

A fost unul din membrii fondatori ai Partidului Național Liberal din România

Nicolae Kalinderu a fost un medic foarte apreciat în țară și în străinătate și din 1890 a fost membru corespondent al Academiei Române. De aseme-nea, medicul stabilit în comuna argeșeană Leordeni a fost unul din membrii fondatori ai Parti-dului Național Liberal din Ro-mânia, la 24 mai 1875.

Fratele Ioan Lazăr Kalinderu

Ioan Lazăr Kalinderu, fratele lui Nicolae Kalinderu, a fost un jurist, silvicultor și publicist ro-mân, confi dent al regelui Carol I, care a slujit timp de treizeci de ani ca administrator al dome-niilor Coroanei și timp de trei ani ca președinte al Academiei Române. Educat în Franța, el a fost fi ul unui bancher bogat și infl uent, Lazăr Kalenderoglu, și fratele medicului Nicolae Kalin-deru. Ca și ei, a fost simpatizant al Partidului Național Liberal, cu care a debutat în politică în anii 1880. A fost expert în Drept Roman, dar încercările sale în domeniu, precum și studiile sale ulterioare de istoria Romei anti-ce sunt în general văzute ca niște contribuții minore. Competența sa generală în calitate de inter-pret de lege a fost pusă la îndo-ială după ce s-a ocupat de Afa-cerea Strousberg, deși a lucrat la Curtea de Casație și la orga-nisme internaționale de experți. Kalinderu a rămas în calitate de consilier juridic al lui Carol, aju-tându-l și în negocieri directe cu naționali liberali și conservatori și a fost luat în considerare de mai multe ori pentru funcția de prim-ministru.

În calitate de administrator al domeniilor Coroanei, Ka-linderu și-a impus viziunea de îmbunătățire a spațiului rural, a înfi ințat ferme model și in-dustria căminelor, promovând alfabetizarea și artele și încura-jând antreprenoriatul. El a privit aceste metode ca o alternativă de lucru la reforma agrară, apărarea drepturilor de proprietate în tim-pul și după răscoala țărănească din 1907. A fost lăudat pentru pasiunea și dedicarea sa, dar și criticat pentru incertitudinea re-zultatului lor. Pe lângă proiectul său agrar și munca sa socială, Kalinderu a jucat un rol sem-nifi cativ în promovarea alpinis-mului și o silvicultură modernă, a înfi ințat stațiunea Bușteni și a creat propriul muzeu de artă. O fi gură pitorească cu obiceiuri excentrice, adesea considerată ca fi ind snoabă și servilă, a deve-nit un caracter stereotip pentru scriitori și pentru caricaturiștii de la revista “Furnica”. Promi-siunea lui neîmplinită de a-și dona averea publicului a sfârșit într-un scandal postum care a durat în anii interbelici.

Nicolae Kalinderu, autorul primului tratat de medicină internă din România

Muzeul dr. Ioan I. Nicolae Kalinderu

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1308 (21 - 27 august 2019)

„O carte e cel mai bun prieten, spune o zicătoare; e ceva mai mult: o carte iubi-tă e o rudă, e o soră scumpă a sufl etului nostru” (Emil Gârleanu).

În acest sens, Biblioteca Judeţeană “Dinicu Golescu” Argeș vă invită să-i treceţi pragul și vine în întâmpinarea dumneavoastră cu o largă paletă editorială, din care am realizat actuala selecţie.

Din domeniul matematicii vă recomandăm următoarele titluri: Petre Simion, Victor Ni-colae, “Memorator matematică, clasele 9-12” (București, Editura Niculescu, 2017); Petre

Simion, Victor Nicolae, “Matematică, bre-viar teoretic (exerciţii și probleme propuse și rezolvate)” (București, Editura Nicules-cu, 2017); Tony Crilly, “50 de idei pe care trebuie să le cunoști” (București Editura Li-tera, 2017); Mihail Roșu, “Elemente de ma-tematică pentru profesorii din învăţământul primar” (București, Editura Aramis Print, 2016).

Cititorilor interesaţi de domeniul fi zicii le propunem următoarele lucrări: Carlo Ro-velli, “Șapte scurte lecţii de fi zică” (Bucu-rești, Editura Humanitas, 2016); Mihaela

Chiriţă, “Culegere de probleme propuse și rezolvate pentru clasele XI-XII și bacalaureat (București, Editura Tamar, 2017); Stephen Hawking, “Universul într-o coajă de nucă” (București, Editura Humanitas, 2016); Flo-rin Măceșanu, “Fizică, formule și noţiuni generale pentru clasele VI-XII” (București, Editura Corint Educaţional).

Celor care doresc să găsească răspunsuri la diferite afecţiuni medicale le recomandăm titlurile: Camelia Cristina Diaconu, “Bol-navul cu infarct miocardic” (București, Edi-tura Medicală, 2018); Chantal Sicile-Kira, “Tulburarea de spectru autist” (București, Editura Herald, 2017); Marieta Dumitra-che, “Boli oculare de urgenţă” (București, Editura Medicală, 2016); Patrick Holford,

“Detoxifi erea fi catului în 9 zile” (București, Editura Litera, 2016).

Iubitorii genului beletristic se pot delecta citind următoarele titluri: Darcey Bell, “O simplă favoare” (București, Editura Litera, 2018); John Green, “Un șir infi nit de ţestoa-se” (București, Editura Trei, 2017); Kazuo Ishiguro, “Amintirea palidă a munţilor” (Iași, Editura Polirom, 2017); Paulo Coelho, “Hippie” (București, Editura Humanitas, 2018).

Cu speranţa că titlurile prezentate anterior v-au atras atenţia, vă așteptăm la Biblioteca Judeţeană “Dinicu Golescu” Argeș. Și nu ui-taţi: “Cărţile sunt prieteni reci, dar siguri” (Victor Hugo).

Zina Ionescu, bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Căluşarii de la Izvoru, pe scenă după foarte mulţi ani

Peste 1500 de persoane s-au bucurat de at-mosfera de sărbătoare însufl ețită și de concur-surile de băut bere, mâncat mici sau înghețată la cel mai mare târg al sudului, organizat de Sfânta Maria, la Izvoru. Evenimentul s-a afl at la a patra ediție. Cu tradiție de peste o sută de ani, acest eveniment a fost reluat după ce, în 2016, Claudiu Neguț a devenit primar, numin-du-se sugestiv „La Izvoru, să-mi iau ie din târg, de Sfântă Mărie”. Primarul Claudiu Neguț a acordat, pe lângă diplomele de prețuire comercianților, artiștilor și consilierilor, și trei titluri de Cetățean de onoare doctorului Mihail Stan, profesorului Nicolae Gheorghe și post-mortem profesorului Marin Burcea. Pentru prima oară după foarte mulți ani, pe scena târgului de la Izvoru au urcat pe scenă călușarii de la Izvoru, care se pregătesc de luni bune să bucure publicul. Oaspeții izvoranilor, pe lângă tarafuri și soliști cunoscuți care au cântat întreaga zi, au mai fost și ansamblurile de călușari de la Costești și Popești! A.C.

Cursuri de dans popular şi karate la Casa de Cultură din Bascov

Casa de Cultură ”Adriana Trandafi r” vă in-vită să participați la cursurile de dans popular organizate în cadrul instituţiei, sub îngrijirea coregrafului Liliana Oancea.

Sunt așteptați copiii cu dragoste față de arta dansului popular, taxa lunară fi ind de 25 lei. Orele de curs sunt vineri, de la ora 17.30, și duminica - de la ora 15.30.

De asemenea, în cadrul instituției au loc și cursuri de karate “Ashihara”, instructor Florin Neacșu, și karate “Sabaki”, instructor Eugen Pita. Mai multe informaţii puteți obţine la se-diul din comuna Bascov, str. Păișești DN, nr. 127, tel.: 0248/290.313. M.S.

„Toți ne iubim fi rește - și fi ecare în fe-lul său - locul unde ne-am născut; dar cum își iubește Nicolae Leonăchescu vatra, satul de unde se obârșește – Stroeștii Argeșului - și băștinașii lui este absolut unic și ține parcă de-o osmoză rezultată din fuziunea unui fanatism cu iluminarea”, scria Leon Kalustian în “Simple note”, vol. 4, București, Editura Eminescu, 1985.

La data de 4 august s-a stins din viață Ni-colae P. Leonăchescu, profesor la Universi-tatea Tehnică de Construcții din București, doctor în Termodinamică tehnică, Doctor Honoris Causa al Universității din Craio-va, vicepreședinte al Comisiei de Inventică a Academiei Române în perioada 1988-1991.

Biblioteca Județeană „Dinicu Goles-cu” Argeș i-a adus un pios omagiu renu-mitului profesor argeșean, dedicându-i expoziția „In Memoriam – prof. univ. dr. inginer Nicolae P. Leonăchescu. Comuna Stroești, județul Argeș (9 iulie 1934 - 4 august 2019)”, expoziție de documente din colecțiile bibliotecii, deschisă publicului în

perioada 12-31 august.Din „Colecțiile Speciale” ale Bibliotecii

Județene Argeș sunt expuse lucrări cu au-tograful autorului și manuscrise: „Stroești – Argeș: documente și mărturii” (Cra-iova, Editura Scrisul Românesc, 1981), „Constantin Beldie văzut din alt secol” (București, Editura Agir, 2011), „Studenți români în Franța” (București, Editura Agir, 2011), precum și „Prima telegramă din Stroești, Argeș” (Stroești, 1985, cu au-tograf).

Dintre lucrările dedicate vieții și operei profesorului Leonăchescu sunt prezente în expoziție: Constantin Fulgeanu, “Oameni de seamă ai Argeșului: Nicolae Leonăches-cu”, Pitești, Societatea Culturală Junimea a Liceului „Nicolae Bălcescu” Pitești, 1992; Dana Stana, Ilean Bălan, “Nicolae P. Le-onăchescu: 75. Biobibliografi e”, Chișinău, Editura Tehnica-Info, 2009.

De asemenea, este prezent în enciclopedii și dicționare ale personalităților argeșene: „Cetățenii de onoare ai Județului Argeș 2007-2012: dicționar de personalități”, Geamăna, Editura Tiparg, 2013; Marian

Stoica, Margareta Onofrei, „Dicționar bi-obibliografi c: scriitori, publiciști, folcloriști ai Argeșului”, Pitești, Editura Argeș-Press, 2010; „Fii Argeșului”, volumul 1, Pitești, Editura Pământul, 2008.

Autor a 45 de cărțiNicolae Leonăchescu s-a născut la 9 iu-

lie 1934, a crescut și a copilărit în satul Stroești din județul Argeș, înconjurat de păduri și legănat de murmurul Vâlsanului. De aici, din această lume fascinantă a sa-tului de munte încărcată de istorie și-a luat zborul Nicolae P. Leonăchescu. El nu va uita niciodată satul în care a văzut pentru prima dată lumina zilei și a cărui matrice spirituală o va purta cu demnitate.

În anul 1957 a absolvit Facultatea de Instalații și Utilaj a Institutului de Construcții din București, iar în anul 1968 a susținut, la Institutul Politehnic din București, teza de doctorat, care a fost publicată cu titlul „Transferul căldurii în-tre construcții și sol“ (volumul 1 în 1981 și volumul 2 în 1989).

Nicolae P. Leonăchescu a scris 45 de cărți, precum și studii, articole, note științifi ce, studii de caz, eseuri, reportaje de călătorie, toate înscrise într-o listă bibliografi că cu 661 de repere. A publicat foarte mult sub numele său, dar și cu pseudonimul Nicolae Năndrașu sau N. Leonăchescu-Năndrașu.

La 27 iulie 1972 a înfi ințat Societatea Cultural-Științifi că Stroești-Argeș, al cărei președinte a fost până în 1992.

A fost vicepreședinte al Fundației „Gân-direa” și vicepreședinte fondator, din 1990, al Societății Cultural-Științifi ce „Getica” și al Fundației Cultural-Științifi ce „Mihai Viteazul-Călugăreni”, din 1993.

În perioada 1996-2004 a fost deputat de Argeș din partea Partidului România Mare, pentru activitatea sa parlamen-tară deosebită conferindu-i-se Ordinul Național Serviciul Credincios în gradul de Cavaler. Cristina Baciu

Biblioteca Judeţeană, expoziţie in memoriam Nicolae Leonăchescu

Carte publicată la Editura Academiei Române lansată la Centrul Cultural Piteşti

Miercuri, 21 august, de la ora 17,00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții are loc lansarea cărții cu titlul „Piatra cerului și a pământului” (Editura Academiei Române), de preot prof. univ. dr. Ioan Stancu. Eve-nimentul editorial de la Centrul Cultural Pitești va fi coordonat de poeta Denisa Po-pescu. M.S.

O nouă ediţie a Cenaclului “Armonii Argeşene”

Joi, 22 august, de la ora 16,00, în Sala Simpozion a Centrului Cultural Pitești de la Casa Cărții se va desfășura o nouă ediție a Cenaclului „Armonii Argeșene”, eveni-ment organizat în colaborare cu Liga Scrii-torilor Români, Filiala Argeș, coordonat de redactorul-șef al revistei literare “Cuvântul Argeșean”, scriitorul Nicolae Cosmescu.

M.S.

Ziua Limbii Române va fi sărbătorită la Pitești printr-un spectacol orga-nizat de Primăria munici-piului Pitești și Consiliul Local, prin Centrul Cul-tural Pitești, sâmbătă, 31 august, de la ora 18,00, la Filarmonica Pitești. Ma-nifestarea, afl ată la a II-a ediție, va cuprinde un re-

cital de poezie susținut de actorul Constantin Coti-manis, recitaluri de mu-zică folk în interpretarea folkiștilor Ducu Bertzi, Tiberiu Hărăguș și a Gru-pului Folk P620.

Prezentatoarea specta-colului va fi actrița Iulia Dumitru, de la Teatrul “Alexandru Davila”, care

va oferi, la rându-i, sur-prize lirice, toate sub sem-nul Zilei Limbii Române. Intrarea va fi liberă, în li-mita locurilor disponibile.

Potrivit legislației în vi-goare, Ziua Limbii Româ-ne este sărbătorită anual pe data de 31 august.

D.G.

Ziua Limbii Române, sărbătorită la Piteşti cu Cotimanis şi Ducu Bertzi

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1308 (21 - 27 august 2019)

ANUN DE PRES

Pite ti, 21.08.2019 Privind finalizarea proiectului

”Îmbun t irea competitivit ii societ ii Mara Nico Dent S.R.L., prin înfiin area unui serviciu inovativ de tehnic dentar ”

Mara Nico Dent S.R.L., în calitate de beneficiar, anun finalizarea proiectului cu titlul ”Îmbun t irea competitivit ii societ ii Mara Nico Dent S.R.L., prin înfiin area unui serviciu inovativ de tehnic dentar ”, cod SMIS 108375, proiect co-finan at de Uniunea European prin Fondul European de Dezvoltare Regional , în cadrul Programului Opera ional Regional 2014-2020, Axa prioritar 2 – Îmbun t irea competitivit ii întreprinderilor mici i mijlocii, Prioritatea de investi ii 2.1 – Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploat rii economice a ideilor noi i prin încurajarea cre rii de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri. Contractul de finan are nr. 2181 a fost semnat în data de 24.05.2018 cu Ministerul Dezvolt rii Regionale i Administra iei Publice, în calitate de Autoritate de Management, prin Agen ia pentru Dezvoltare Regional Sud Muntenia în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Opera ional Regional 2014-2020. Obiectivul general al proiectului l-a constituit consolidarea pozi iei societ ii Mara Nico Dent S.R.L., pe pia a serviciilor de tehnic dentar , prin facilitarea exploat rii economice a ideilor noi. În acest sens, firma a achizi ionat echipamente noi, de ultim genera ie, ceea ce a condus implicit la inovare, la dezvoltarea durabil a companiei, la respectarea normelor de mediu i la cre terea competitivit ii pe pia a specific . Obiectivele specifice

• Introducerea în cadrul companiei a unui nou serviciu, de tehnic dentar , • Cre terea productivit ii i a calit ii serviciilor, • Cre terea cifrei de afaceri a societ ii MARA NICO DENT S.R.L., ca urmare a extinderii activit ii.

Rezultatele a teptate • Dotarea întreprinderii cu echipamene performante, de ultim genera ie, cu productivitate ridicat i

eficiente energetic i promovarea proiectului, conform MIV POR 2014-2020, • Crearea a 5 locuri de munc , unul fiind ocupat de o persoan din cadrul categoriilor defavorizate,

Impactul pozitiv a fost resim it i în dezvoltarea companiei, prin inovarea procesului tehnologic, respectiv alinierea acesteia la normele de mediu i la cre terea competitivit ii pe pia a specific . Valoarea total a contractului de finan are a fost de 885.764,60 lei, valoarea total eligibil fiind 744.340,00 lei. Valoarea eligibil nerambursabil a fost de 595.472,00 lei, din care valoarea eligibil nerambursabil din F.E.D.R. 506.151,20 lei, valoarea eligibil nerambursabil din Bugetul Na ional 89.320,80 lei, iar co-finan area eligibil a beneficiarului 148.868,00 lei. Valoarea neeligibil inclusiv TVA a proiectului a fost 141.424,60 lei. Durata de implementare a proiectului este de 32 luni (01.01.2017-31.08.2019). Locul de implementare a proiectului este înregistrat ca punct de lucru la adresa din: Regiunea Sud-Muntenia, Jude ul Arge , Municipiul Pite ti, Pia a Muntenia, nr.1. Detalii suplimentare pute i ob ine de la: Costache Ionut Bogdan, tel: 0722345333, email: costacheionutbogdan@gmail.com.

MARA NICO DENT S.R.L.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția ofi cială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Că Yousef Salaheddin, medic primar urolog la Spitalul Panduri din Bucu-rești profesează în Pitești, la o clinică privată, sub falsul prenume Vasile (pe care-l folosește și într-o revistă de specialitate în care oferă sfaturi medicale) e o poveste nu tocmai nouă, pe care medicul încearcă să o justifi ce cu o veche „poreclă”, pe care susține că o are din facultate. Neconcordanța de nume însă l-a pus pe gânduri pe Ion Vișan, unul dintre foștii săi pacienți, care a mai purtat războaie în instanță împotriva doctorului. Potrivit foii de externare, bărbatul a fost operat în 2013 de Yousef Salaheddin la Spita-lul Panduri. Sau cel puțin așa scrie în documentele medicale, iar pacientul a fost convins de asta, ba chiar a încercat să demonstreze în instanță că operația a fost un malpraxis, pentru că ulterior a constatat că din nou are pietre la rinichi. Dincolo de disputele pe marginea acestei acuzații, bărbatul a afl at, anul trecut, cu stupoare, în urma unei consultații ulterioare reco-mandate chiar de un medic legist, că, de fapt, intervenția chirurgicală nici n-ar fi avut loc. Are și parafa unui me-dic care confi rmă că în 2013 omul n-ar fi trecut prin nicio operație. Pacientul nu știe ce să mai creadă despre ce i s-a întâmplat și e hotărât să-i deschidă un alt proces. Dr. Yousef Salaheddin spune însă că operația a existat, fi ind evidențiată în documentele medi-cale ale spitalului și că niciuna din

acuzațiile precedente nu s-a confi r-mat. Ce se susține cu documente și ce nu, din această înșiruire de fapte, vă arătăm în materialul ce urmează.

Medicul Salaheddin profesează, într-ade-văr, cu prenumele fi ctiv Vasile la o clinică privată din Pitești, după cum se poate ob-serva inclusiv pe site-ul ofi cial al unității, despre care precizăm, încă din start, că nu are legătură cu acuzațiile pe care pacientul i le aduce fostului său medic. Mai exact, faptele la care omul face referire s-au în-tâmplat nu la Pitești, ci la Spitalul Panduri (Sp. Clinic "Prof. Dr. Th eodor Burghe-le", potrivit noii denumiri) din București, unde omul a ajuns în 2013 cu trimitere medicală pentru o intervenție chirurgicală pentru eliminarea unei pietre de 1,5/1 cm la rinichi.

Din protocolul operator reiese că paci-entului i s-a practicat "NLP drept tubless prin abordul calicelui inferior, fragmen-tându-se un calcul de 13 mm bazinetal", iar din biletul de ieșire din spital rezultă că pe 21 mai 2013, după cinci zile de spi-talizare, pacientul s-a externat vindecat chirurgical, cu recomandarea de a veni la control peste o lună.

Prima dispută a pacientului cu medicul e minoră în comparație cu celelalte și a fost legată de faptul că omul a fost pus să plătească o trusă medicală pentru care nu a primit bon, considerând fapta luare de mită. Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București a dat însă o soluție de clasare în acest caz, soluție menținută în 2017 de Curtea de Apel București.

Problemele grave încep însă cu cea de-a doua dispută, care are la bază acuzații de malpraxis lansate la puțin timp de la exter-nare, când omul a început să se simtă rău

iar. O primă ecografi e ulterioară externării a evidențiat existența unui calcul de 4 mm la același rinichi, iar o alta, efectuată la trei luni de la operație (la Spitalul Militar din Pitești), a evidențiat existența unui calcul de 7 mm. Printr-o decizie din 2015, Co-misia de disciplină a Colegiului Medicilor din București, care a investigat cazul, l-a sancționat pe medicul urolog Salaheddin cu mustrare, concluzionând că este vorba de o abatere de la buna practică medicală prin neîndeplinirea formalităților privind consimțământul informal al pacientului. Decizia a fost însă contestată de pacient, care consideră că e vorba de mult mai mult decât abatere disciplinară.

Ce a concluzionat Comisia de Monitorizare și Competenţă Profesională pentru Cazurile de Malpraxis

Omul și-a argumentat acuzațiile cu o decizie pronunțată în februarie 2016 de Comisia de Monitorizare și Competenţă Profesională pentru cazurile de Malpraxis din cadrul Ministerului Sănătății, care a concluzionat că, cităm „a existat un caz de malpraxis săvârșit de doctorul Sala-heddin Yousef, medic primar urolog în cadrul Spitalului Clinic «Prof. Dr. Th eo-dor Burghele» București, având în vedere raportul de experiză și punctul de vedere al Spitalului Clinic (...) în ceea ce privește protocolul operator al intervenției de ne-frolitotomie percutanată în care era pre-văzută realizarea la sfârșitul intervenției a unei investigații imagistice”.

Dr. Salaheddin, care profesează cu un prenume fals la Piteşti, e acuzat de un pacient că i-a făcut o operaţie fi ctivă

Ion Vişan a venit la redacţie şi a susţinut că dr. Salaheddin(stânga) nu i-a scos piatra de la rinichi. Ion Vişan: „Adevărataînșelătorie e că nu m-a operat”

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1308 (21 - 27 august 2019)

Salaheddin oferă sub prenumele Vasile sfaturi în revista „Sfatul de sănătate”

Ce a stabilit Comisia Superioară de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor

În 2017, Comisia Superioară de Disciplină din ca-drul Colegiului Medicilor din România analizează contextul intervenției chirurgicale și deciziile me-dicale, respinge contestația depusă de pacient, dar menține dispozițiile Comisiei de disciplină a Cole-giului Medicilor din București privind sancţionarea cu mustrare a doctorului.

„Nu s-a intervenit chirurgical în 2013”Cea de-a treia dispută a apărut după o consultaţie

efectuată în toamna anului trecut, la un alt medic. Pacientul a rămas șocat când i s-a comunicat atât verbal, cât și sub semnătura medicului specialist urolog Florian Marius Curt, de la Spitalul Orășe-nesc Găești, că în 2013 omul nu a fost operat .

„Nu s-a intervenit chirurgical în 2013 pentru a in-terveni pentru nefrolitotomie percutantată dreaptă (NLP)”, scrie, negru pe alb, doctorul Florian Ma-rius Curt în documentul medical.

„Adevărata înșelătorie e că nu m-a operat”Pacientul anunță însă că-l va da în judecată pe me-

dic și pentru acest lucru. „Adevărata înșelătorie e că nu m-a operat. Doam-

na avocat vrea să deschidă dosar pentru că m-a

înșelat, pentru că mi-a făcut toate formalitățile, anestezie, tot, mai puțin operație, după cum s-a constatat. Operație n-am avut în 2013. Eu, până anul trecut, am crezut că am fost operat. După trea-ba cu malpraxisul s-a deschis dosar la procuratură, procuratura l-a înaintat la secția 17 Poliție pentru verifi cări și declarații, iar Secția 17 Poliție a înaintat dosarul către «Mina Minovici», să stabilească dacă e sau nu malpraxis. Când am fost chemat la Institutul «Mina Minovici» să se stabilească dacă e malpraxis, medicul legist mi-a spus că nu sunt operat: «Văd aici că scrie că sunteți operat în 2005 și 2013. Unde e a doua operație? Nu sunteți operat. Vă dau un formular și mergeți oriunde în țară să mai constate și altcineva că dv. nu sunteți operat». Având urolog la noi, în Găești, m-am dus la domnul doctor, m-a consultat, a văzut despre ce e vorba și mi-a dat actul respectiv. Am întrebat la «Mina Minovici», poate a făcut operație peste operație . Medicul legist mi-a spus că e exclus așa ceva”, a declarat Ion Vișan, care s-a prezentat la redacţia „Jurnalul de Argeș” cu do-cumentul ce confi rmă concluzia medicului Curt privind inexistenţa intervenţiei chirurgicale.

Pacientul are și propria versiune cu privire la folo-sirea de către doctor a altui prenume decât cel real. Aceea cu privire la ascunderea de ochii pacienţilor a proceselor ce i-au fost deschise.

Cât despre acuzațiile de malpraxis și înșelătorie medicul declară: „V-a adus aia de malpraxis de la minister (n.red. - decizia Comisiei de Monitoriza-re și Competenţă Profesională pentru Cazurile de Malpraxis din cadrul Ministerului Sănătății). Chiar dacă e malpraxis, oricum eu sunt asigurat, dar Co-legiul Medicilor, care e cel mai înalt, spune că nu este caz de malpraxis. A fost o comisie adevărată, din toate punctele de vedere. Nu știu de ce nu v-o arată domul și pe aia (n.r. - decizia). Aia din 2016, pe care o arată dânsul, eu am contestat-o dup-aia și a fost o eroare. În toate ghidurile de deontologie europene un fragment de 4 mm sau 6 mm după această operație nu se consideră restanță. Dânsul n-a vrut nici să vină la control, nici n-a vrut să-i spargem dacă e fragment. (...) Acest domn nu știu, pe cuvânt, ce vrea (...). A avut o anestezie generală...

A avut documente în spital. El a mai fost operat în 2005. Această operație se face cu o gaură de un centimetru. Eu am intrat prin același loc. Chiar în plângerea lui la poliție domnul Vișan spune că a avut piatră de 2,2 cm și e posibil să mai aibă 4 mm. În 2017 a dat acte de 7 mm. În doi ani, sigur, pie-tricica mai crește. Unde s-a dus restul?! Fragmentul ăla, dacă venea la mine înapoi, îl investigam . Dar dânsul n-a făct nicio investigație după operație”, a declarat dr. Salaheddin.

Precizăm că, potrivit documentului pus la dispo-ziţie chiar de dr. Salaheddin, Colegiul Medicilor nu a dezbătut existența sau inexistența unui caz de malpraxis, ci, așa cum am arătat anterior, problema abaterii disciplinare a medicului.

Material realizat de Izabela Moiceanu

„Chiar dacă e malpraxis, oricum eu sunt asigurat”ă l i i nt asigurat”

Ce spune dr. Yousef (alias Vasile) SalaheddinContactat de „Jurnalul de Argeș”, medicul Yousef Salaheddin neagă acuzaţiile ce i se aduc, dar recunoaște

că în acte nu fi gurează cu numele Vasile. Spune însă că în 1990 ar fi încercat o schimbare a numelui, dar

pentru că procedura presupunea modifi cări în toate documentele sale, a renunțat. „E o poreclă. Care e problema?! Cine mă strigă Salah, nu răspund”, a explicat, contactat de „Jurnalul de

Argeș”, dr. Yousef Salaheddin.

„E o poreclă. Care e pro-blema?! Cine mă strigă Salah, nu răspund”, se justifi că medicul cu origini palestiniene

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1308 (21 - 27 august 2019)

Transfăgărăşanul riscă să se prăbuşească

Considerat unul dintre cele mai spectacu-loase drumuri din lume, Transfăgărășanul riscă să se prăbușească. Informațiile apar într-un raport realizat acum două luni de către direcțiile județene de drumuri și tri-mis conducerii CNAIR. Conform rapor-tului, pe Transfăgărășan sunt mai multe zone cu risc mare de prăbușire, o parte dintre acestea afl ându-se pe porțiunea dintre primul tunel de lângă Cetatea Poie-nari și Barajul Vidraru.

Alte două porţiuni cu risc ridicat de prăbusire se afl ă până în tunelul de la Bâ-lea, iar o alta sub telecabina din județul Sibiu. Raportul mai precizează că pe raza județului Argeș, în patru puncte, șosea-ua deja este rămasă fără parapeți, iar o jumătate de bandă de circulație este deja impracticabilă. Surse din CNAIR au dezvăluit că, la rândul său, compania ar fi înaintat un memoriu către Ministerul Transporturilor prin care informa des-pre pericolul prăbușirii unor porțiuni din Transfăgărășan și, de asemenea, cerea su-plimentarea fondurilor pentru acest an în vederea reabilitării urgente a zonelor sensi-bile. Marian Staicu

A scăzut profi tul Electroargeş

Pe fondul unor afaceri în scădere în pri-mul semestru al acestui an, producătorul de aparate electrocasnice Electroargeș a avut un profi t net de 3,65 milioane lei, cu aproape 11% mai mic decât cel din peri-oada similară a anului trecut. Electroargeș Curtea de Argeș a realizat în primul se-mestru venituri totale din exploatare de 110,59 milioane lei, în scădere cu 7,54%, față de cele de 119,61 milioane lei din pe-rioada similară a anului trecut.

În același răstimp, cheltuielile totale de exploatare au fost reduse cu 4,06%, la 108,86 milioane lei, de la 113,47 milioane lei. În aceste condiții, profi tul din exploa-tare s-a prăbușit cu 71,66%, la 1,74 mi-lioane lei, de la 6,14 milioane lei în pri-mele 6 luni ale anului trecut. La nivelul profi tului net, acesta a scăzut cu 10,97%, la 3,65 milioane lei, de la 4,10 milioane lei. Electroargeș va avea în 2019 și 2020 comenzi pentru livrarea a cel puțin 1,54 milioane de aspiratoare pe an, după ce a semnat un contract cu fi rma germană Kärcher.

La 30 iunie, activele totale ale companiei erau de 134,32 milioane lei, în creștere cu 54,39% față de cele de 133,29 milioane lei de la sfârșitul anului trecut. În același interval de raportare, datoriile totale s-au majorat cu 11,48%, la 67,77 milioane de lei, de la 60,79 milioane de lei. M.S.

Bani de la Guvern pentru argeşeni cu probleme

Circa un milion de lei a alocat Guvernul drept ajutoare de urgenţă pentru 280 de familii și români singuri, bani provenind din creditele bugetare aprobate cu o ase-menea destinaţie în bugetul Ministerului Muncii și Justiţiei Sociale. Și doar patru argeșeni se afl ă printre benefi ciari, cu un ajutor total de 19.000 de lei. Trei dintre ei sunt din Curtea de Argeș, unul din Slo-bozia-Popești. Cel mai mic ajutor este în cuantum de patru mii de lei, iar cel mai mare, de șapte mii de lei. C.I.B.

„Se fac investiţii fără precedent la Dacia, mai ales acum, în perioada de concedii” Ce ne puteţi spune despre stadiul

investiţiilor anunţate pentru creșterea capacităţii de producţie?

- Într-adevăr, se fac investiţii fără prece-dent, mai ales acum, în perioada de con-cedii. De la începutul anului se lucrează pentru extinderea capacităţii, dar abia acum se dublează benzile și se munceș-te cel mai mult, sunt adevărate șantiere, când muncitorii uzinei sunt în vacanţă. Pe de altă parte, unele analize văd

Dacia ca pe o povară pentru Renault, din cauza noilor standarde de poluare europene.

- La noi se lucrează și pentru reducerea poluării, avem fabrică de motoare și aceas-ta nu va fi în niciun caz o problemă, mai ales că vom avea și acele mașini-hibrid.

„Un constructor de mașini poate să dispară într-un an, dacă produsele lui nu mai sunt destul de ieftine...” În 2015, președintele Dacia, Nicolas

Maure, declara că autostrada Pitești-Sibiu e necesar să fie finalizată în 2020, când, altfel, ar trebui luate decizii crucia-le. Pașii care se fac în direcţia construcţiei autostrăzii sunt încă mici, deci anul vii-tor nu o vom avea.

- Și noi am spus și spunem la fel. O fabri-că de mașini nu e o afacere stabilă pe viaţă, chiar dacă în ea se fac investiţii, cum sunt cele de acum. Ci depinde de mulţi factori, inclusiv de costul transportului către Oc-cident, în cazul nostru, care vindem pes-te 80% în Europa (de unde în România se importă mașini second hand – ca să avem un fel de cerc vicios aiurea). Dacă nu va mai fi vânzare, producţia poate să scadă sau chiar să dispară cu totul. O fi r-mă constructoare de mașini, care depinde de vânzări, poate să dispară și într-un an, dacă produsele ei nu mai sunt destul de ieftine, nu?

„S-a înțeles greșit că Dacia ar avea cea mai mare nevoie de acea autostradă” Și dacă guvernanţii vor continua să

spună, în discuţiile de tip electoral, că e mai important ca personalul bugetar să fie plătit mai bine?

- Aceasta e o logică falsă. Salariile tre-buie să crească, fi indcă noi în câţiva ani o să aderăm la euro. Iar autostrada e ne-cesară pentru dezvoltarea noastră și ea se face cu fonduri europene. Punct. Noi nu am reușit să facem bine nici acel stu-diu de fezabilitate. De ce? Pentru că noi suntem un popor de pungași, inclusiv eu și tu: ne furăm căciula. Dar dv. știați că salariaţii de la fabrica de textile a fi rmei Arosa SRL, de la Mărăcineni, membri ai sindicatului nostru (deși nu au legătură cu Dacia) sunt în grevă de două săptămâni? Și în timpul ăsta nimeni nu spune, n-am văzut nicăieri vorbindu-se. Sunt 200 de oameni care câștigă pe lună 1.100 lei net și, ţinând cont de scumpirile care sunt, ei au făcut grevă ca să crească salariile, fi ind perioada negocierii salariilor. Dar vedeți că societatea românească e interesată doar de alte lucruri? Iar, revenind la Dacia…- Să știți și că s-a înțeles greșit că Da-

cia ar avea cea mai mare nevoie de acea autostradă. Ea este vitală și pentru Dacia, dar și pentru toți ceilalți, chiar dacă Da-cia ar pleca. E nevoie de acel drum pentru Muntenia, ca să putem trece munții – că în Transilvania continuarea e făcută – și să unim, în sfârșit, Marea Neagră cu Oc-cidentul, cu Frankfurt-ul, cum mai spun eu. Va fi axul central pe care se va învârti economia românească - deocamdată în cădere, nu în creștere, cum ne zic acum guvernanţii. Călin Popescu

Ion Iordache, viceliderul sindical de la Dacia:

„Nu trebuie să alegem între autostradă şi salarii mai mari”

Aproape 850 de fi rme înmatriculate în Argeş în primul semestru

Numărul înmatriculărilor de per-soane juridice și persoane fi zice a crescut cu 9% în primele șase luni ale acestui an, comparativ cu perioa-da similară de anul trecut, interval în care a fost înregistrat un recul de aproape 10% al noilor înmatri-culări. Chiar dacă la nivel național au fost înregistrate mai multe fi rme, centre economice importante, cum sunt București, Ilfov, județele Cluj și Timiș, au continuat evoluția nega-tivă din ianuarie-iunie anul trecut. București are cea mai slabă primă jumătate de an începând din 2015, iar Cluj, Ilfov și Timiș, începând din 2016. Alte județe, de asemenea importante, precum Iași, Prahova, Argeș sau Constanța, au consemnat o evoluție pozitivă. În Argeș au fost înmatriculate 845 de fi rme în pri-mul semestru din 2019.

În prima jumătate a acestui an au fost înregistrate 77.940 de fi rme, față de 71.473 în același interval al anului precedent. D.G.

De mai mulți ani, în Pitești sunt sute de mașini abandonate în toate cartiere-le municipiului, mașini ce blochează nejustifi cat tot atâtea locuri de parca-re. Confruntată cu un val de sesizări privind aceste mașini, Primăria Pitești a adoptat de la sfârșitul anului trecut un Regulament privind “activitatea de ridicare, transport și depozitare a vehi-culelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al municipiului Pitești”.

Și, după cum spun reprezentanții Poliției Locale Pitești, în primele șapte luni ale acestui an au fost identifi cate peste 300 de mașini abandonate. Pentru 167 dintre acestea au fost întocmite procese-verbale de constatare, fi ind înregistrate în evidențele Poliţiei Locale și demarate procedurile lega-le privind identifi carea și somarea proprieta-rilor. 137 de autoturisme au fost ridicate de proprietari la împlinirea termenului de 10 zile, prevăzut de somația afi șată pe caroseria autoturismului prin care se solicita ridicarea acestuia de pe terenul aparţinând dome-niului public al municipiului Pitești (dintre acestea, 9 autoturisme au fost readuse într-o stare corespunzătoare circulaţiei pe drumu-rile publice). Proprietarii a 22 autoturisme

abandonate au primit somație, în conformi-tate cu Regulamentul privind activitatea de ridicare, transport și depozitare a vehicule-lor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al municipiului Pitești, și la împlinirea terme-nului se vor demara activităţile de ridicare a acestora de pe domeniul public.

Alte 8 autoturisme se afl ă în diferite pro-bleme juridice (sechestru, proprietar dece-dat, parte într-un dosar afl at în desfășurare).

Denis Grigorescu

Peste 300 de maşini abandonate identifi cate în Piteşti

Despre Dacia se discută în această perioadă în legătură cu trei subiecte. După une-le analize, uzina argeșeană, prin profi lul ei orientat spre low-cost, s-ar încadra mai greu decât compania-mamă în viitoarele standarde de poluare draconice impuse de UE din 2020 și 2021. Pe de altă parte, uzina se afl ă în plin proces de extindere a capacității de producție, anunțată de la începutului anului - de la 350 mii, la 406 mii de unități, din 2021, pentru a ține pasul cu „sora” din Maroc. Iar despre auto-stradă (necesară scurtării timpului parcurs până la Nădlac) s-a auzit și o primă veste: contractul semnat, pentru unul din cele cinci tronsoane – deși promisiunile din Masterplan dădeau întregul traseu executat în 2021. Am abordat temele într-o discuție cu viceliderul Sindicatului Autoturisme Dacia, Ion Iordache.

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1308 (21 - 27 august 2019)

Sportivi din 16 ţări s-au întrecut la Bascov, la turneul de tenis pentru persoanele cu dizabilităţi

În perioada 16-19 august 2019, la baza Star Arena din Bascov s-a desfășurat Turneul Internațional de Tenis des-tinat persoanelor cu dizabilități “BRD ARGEȘ WHE-ELCHAIRS TENNIS”, cu participarea unor sportivi din 16 țări. Prin organizarea acestui turneu și prin inter-mediul tenisului de câmp în scaun rulant, persoanele cu dizabilități au avut ocazia să își cunoască propriul corp, să își depășească limitele, să relaționeze mai bine, să își recâștige echilibrul fi zic și psihic, transmițând în acest sens un mesaj simplu „Da, și eu pot fi campion”. Pri-măria și Consiliul Local Bascov au sprijinit organizarea acestei competiții internaționale organizate în comuna Bascov, ajunse la a treia ediție. Iată că în comuna Bascov, în lunile iulie și august 2019, s-a reușit organizarea a două competiții sportive de nivel internațional: Campionatele Mondiale de Kaiac-Canoe și Turneul Internațional de Tenis pentru persoane cu dizabilități. „Este o onoare și o mare responsabilitate pentru comuna Bascov”, a spus primarul localităţii, Gheorghe Stancu. „Da, și ei pot fi campioni și au demonstrat atât pe terenul de tenis, cât și pe ringul de dans”, a exclamat, emoționat, edilul, felici-tându-i pe participanți. A.C.

Halagian s-a dus în ceruri să joace fotbal cu Gicu Dobrin și cu ceilalți mari foști fotbaliști alb-violeți.

Ce să vezi, Gicule, marea echipă a lui FC Argeș se reface dincolo de nori. Și la ce lot avem, sigur promovăm

la anul în prima ligă din ceruri. Cu FC Argeș de pe pământ sunt cam slabe speranțe...

Evoluțiile foarte bune ale lui FC Argeș din ultimele două etape au atras atenția a doi oameni de afaceri din județ. Iar conform informațiilor noastre, aceștia ar fi dispuși să sponsorizeze cu cel puțin 100.000 euro clubul alb-violet până la fi nalul actualului sezon. Iar suma s-ar tripla în cazul în care FC Argeș ar promova în Liga 1. Deocamdată, discuțiile sunt la început.

Zvonul săptămânii!

UNGHIURI DE VEDERE

MAGAZINUL LUI FC ARGEȘ, DOAR O... MA-GAZIE DE PROMISIUNI. În urmă cu aproape doi ani, în septembrie 2017, înaintea meciului dintre fos-tele glorii ale lui FC Argeș și Dinamo, primarul Cor-nel Ionică promitea cu voce răspicată că echipa alb-vi-oletă va avea până în primăvara lui 2018 un magazin de prezentare cu diferite materiale promoționale, de la tricouri până la fulare. A trecut mai bine de un an de la data promisă și magazinul e deocamdată doar o... magazie de promisiuni. Ce altceva să te aștepți de la promisiunile unui politician?

Legenda clubului din Trivale, Florin Halagian, antrenorul câștigător al titlurilor de campioni ale argeșenilor din ’72 și ’79 (dar și cu Dinamo, în ’92, și unul din artizanii marii echipe a Stelei), a fost înmor-mântat săptămâna trecută la Cimi-tirul armenesc din Capitală. El a de-cedat pe 12 august, la vârsta de 80 de ani (din care 40 de antrenorat, cu aproape 1.000 de meciuri în prima ligă – longevitate de neegalat). Am cules câteva gânduri din partea a doi cunoscuți: Răzvan Tunaru, fos-tul director sportiv al alb-violeților, și Gica Dobrin, soția liderului marii echipe a lui FC Argeș.

Cum l-a certat pe Codrea că bea apă din sticlă

Răzvan Tunaru: Știți că avea șapca lui norocoasă, cu

Chicago Bulls, fără care nu mergea la niciun meci. Odată, parcă prin 2000, a fost o problemă că și-a uitat-o acasă, când avea un meci prin Moldova, și a trebuit să fac eu un ocol prin București, unde stătea, pe bulevardul Dacia, să i-o iau. Am mers acolo, au ieșit la geam nepoatele lui de 4 și 5 ani, dar nu vo-

iau să mi-o dea mie. Ziceau: „Nu te cunoaștem”. Până la urmă, i-am dat lui telefon și i-am zis: „Profesore, sună-le!”. Le-a sunat pe nepoate și în fi nal ele au ieșit iarăși la geam și mi-au dat șapca lui cea norocoasă. Când mergea la meci, avea și altă

superstiție și îl certa mult pe șofer dacă dădea autocarul cu spatele, mai ales în ziua jocului. Iar pe jucători nu îi lăsa să se dis-

treze pe drum, era mai strict, așa că eu încercam să fac să nu mai meargă îm-preună cu ei. Ei mă întrebau la plecare: „Cum e?”. Și eu le spuneam: „E bine”, ceea ce însemna că îl iau eu în mașină, cu mine. Știți că el avea expresia aceea: „Focu’

la ei!”. Asta însemna că mingea trebu-ia să fi e întotdeauna în terenul advers. Așa că, dacă își vedea fundașii că încep să paseze de la unul la altul sau să dri-bleze, imediat striga la ei și le spunea: „Băi, Federația ne-a dat nouă scorul de 0-0, deci avem un punct. Voi, fundașii, trebuie să țineți punctul ăsta”, iar atacanților le spunea că ei trebuie să o bage în poartă. Cum se explică faptul că se simțea

mâna lui de la primul meci? Avea ochi la jucători, la alcătuirea primului 11. Îi simțea bine la antrenamente. Câteoda-tă însă mai și ceda unul cu care nu se înțelegea și reușea să ia 3-4 pe el de la altă echipă. Pe atunci, asta se făcea prin-tr-un fel de troc, fără bani. Mai țin minte că odată i-am pro-

pus: „Hai să îl ajutăm pe băiatul ăsta” – Codrea, de care mie îmi plăcea. Am zis: „Să îl băgăm în primii 16” - că așa erau și alți bani pentru el. Profesorul n-a zis nimic, dar băga la cap și o mesteca. După un timp, la un meci, prin Sucea-va, la Fălticeni, când se accidentaseră

ambii fundași stânga, îmi zice dintr-o dată: „Auzi, omul tău n-ar putea să joa-ce fundaș stânga?”. „Hai să-l încercăm”, zic, că și așa era meci de Cupă. L-am pus și a fost cel mai bun de pe teren. Apoi el l-a mutat mijlocaș dreapta și își începea echipa cu el. Pe de altă parte, era mereu cu ochii

pe jucători. Chiar și când stăteai la masă, vedea orice mișcare. Tot pe Codrea l-a văzut odată că bea apă din sticlă. Ime-diat i-a zis: „Ce faci mă, țărane, bei din sticlă? Ți-am pus pahar degeaba? Apa se bea din pahar!”. „Cum îl văzuși, mă, că era la 30 de metri?” întreb. „Experiența! Am ochiul format.”

El și Dobrin, „două săbii tari”Gica Dobrin: Când mă gândesc la dânsul, în

primul rând mă gândesc la o perioadă frumoasă, ani frumoși, când ei aveau tot mereu rezultate bune. Era un om ve-sel, dau un om normal. Era veselie la ei, după meci petreceau foarte mult. Între bărbați, ei mai făceau glume, dar noi, familiile, eram mai din afară și nu ne permiteam chiar să glumim. Ei stăteau cu lunile în cantonament, dar acolo nu era chiar militărie. Mergeau la teatru, la fi lm... Gicu îi spunea „Hala”, iar eu, „dl.

Halagian” (deși în conversație îi mai scăpa și porecla „Armeanul” – n.n.). Ei se respectau, erau amândoi două săbii tari, dar și-au respectat fi ecare munca lui și a celuilalt. Unul avea munca de antrenor, celălalt era șeful de orchestră. A fost un mare respect pentru el din partea lui Gicu. Dar și invers, pentru că doar rezultatele te țin ca antrenor, deci ce interes ar fi avut să fi e altfel?

Avem amintiri foarte multe, pentru că am făcut concediile împreună, cu el și cu d-na Cornelia. La munte, la mare, am fost împreună și la Campionatul Mondial din Italia și acolo, când a fost o pauză de meciuri, ne-am dus în Spania. Deci, eram apropiați, cum am rămas și cu familia Ivan, cu familia Pigulea... De 25 ani nu am mai avut legături

cu dl. Halagian, deși Gicu se mai în-tâlnea cu el pe la Federație. Iar de 12 ani, de când nu mai e Gicu, eu nici nu prea mai sunt în lumea lor. Totuși, dacă eram în țară probabil aș fi participat și eu la înmormântare, dar am plecat în Italia de două săptămâni, după eveni-mentul cu FC Argeș. Sunt la nepoțica mea din Bologna, dar când mă întorc o să caut numărul d-nei Cornelia, să îi transmit condoleanțe. Deși în momen-tele ca acestea nici nu știi ce să zici. Mai ales eu, care am trecut prin așa ceva, le simt mai adânc...

Călin Popescu

Amintirile Gicăi Dobrin despre Halagian Gica Dobrin şi Răzvan Tunaru, fostul director sportiv al FC Argeş, au rememorat pentru Jurnalul de Argeş cele mai speciale amintiri avute cu fostul mare antrenor decedat în această lună

După James Washington, BCM U FC Argeș a mai transferat încă un baschetbalist american. Este vorba de Elijah Robinson, care a sosit la Pitești luni seara. Echipa din Pitești este primul club din Europa la care joacă Robinson, în vârstă de 23 de ani.

În sezonul trecut, americanul a evoluat în Argentina, la Villa San Martin, unde a avut o me-die foarte bună, de 15 puncte pe meci, și la echipa chineză Hefei, cu o medie de 25 puncte per meci.

D.G.

Încă un baschetbalist american la Piteşti

Dobrin și Halagian și-au petrecut multe concedii împreună. Gica Dobrin o confi rmă

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1308 (21 - 27 august 2019)

Curs de canto popular. Coordonator: prof. de canto popular Valentin Grigorescu, corepetitor Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00 (Sala Simpozion II/ Mezanin II); (marți, miercuri, joi, vineri) Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00. Coordonator: cantautorul Tiberiu Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk „P620” (Sala Folk) (luni-vineri) Curs de dans sportiv și de societate, orele 16.30 - 20.00. Coordonator: coregraf Alfred Schieb (Sala Coregrafi e I) (luni-vineri) Curs de balet și gimnastică aerobică, orele 16.00 - 18.00. Antrenor: instructor Nicoleta Andrei (Sala Coregrafi e II) (marți și joi) Curs de limba engleză și pian „Engleza pe portativ”, orele 12.00 - 16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora (Sala Ars Nova) (joi) Curs de inițiere în pictură, orele: 17.00 - 19.00. Coordonator: prof. Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)

Curs de actorie, orele 17.00 - 20.00. Coordonator: artistul Robert Chelmuș. (Casa Cărții, Mezanin II ) (marți, miercuri și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: dr. Ovidiu Stancu (Sala Pictură); (marți și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: instructor Mihail Șerban (Sala Pictură); (joi) Curs de dans popular - Ansamblul Folcloric de Copii Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00. Coordonatoare: instructor Violeta Dincă și instructor Rodica Oprican (Sala Coregrafi e I); (joi) Curs de arte marțiale, orele 9.00-17.00. Coordonator: antre-nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-fi e I); (sâmbătă și duminică) Curs de go, orele 18.00-19.00. Coordonator: Bogdan Fiștoiu (Sala Simpozion); (miercuri)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ

URMĂTOARELE CURSURI

Informaţii și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,

Casa Cărţii, tel. 0248/219976

ÎNCHIRIERI LIVRĂRILECŢIA DE DREPT

Malpraxisul medical este eroa-rea profesională săvârșită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic cu ocazia furnizării serviciului medical, adică în cursul manoperelor pre-ventive, diagnostice sau terape-utice, generatoare de prejudicii asupra pacientului (prejudicii corporale, de agrement, estetice, morale etc.).

O eroare profesională poate fi considerată malpraxis numai în măsura în care se dovedește existența prejudiciului în dauna pacientului și poate antrena atât răspunderea disciplinară ori răs-punderea civilă pentru fapta pro-prie, cât și răspunderea penală a personalului medical atunci când fapta întrunește condițiile consti-tutive ale unei infracțiuni (vătă-mare corporală din culpă, ucidere din culpă).

Răspunderea, în formele enu-merate mai sus, planează asupra persoanelor care au contribuit la cauzarea prejudiciului în da-una pacientului, adică medicul, medicul stomatolog, farmacis-tul, asistentul medical ori moașa

care acordă servicii medicale, și este atrasă în dauna personalului medical, unității sanitare - inde-pendent sau împreună cu perso-nalul medical - producătorilor de echipamente medicale sau de me-dicamente, subcontractorului de servicii medicale sau nemedicale care furnizează servicii sau pro-duse către o unitate sanitară ori furnizorului de utilități (electrici-tate, apă, gaz ș.a.m.d.).

Între faptele ilicite amintim pre-judiciile produse din eroare, care includ și neglijența, imprudența sau cunoștințe medicale insufi ci-ente în exercitarea profesiunii, prin acte individuale în cadrul proce-durilor de prevenție, diagnostic sau tratament; prejudiciile ce de-curg din nerespectarea reglemen-tărilor privind confi dențialitatea, consimțământul informat și obli-gativitatea acordării asistenței medicale; prejudiciile produse în exercitarea profesiei și atunci când își depășește limitele competenței, cu excepția cazuri-lor de urgență în care nu este dis-ponibil personal medical ce are competența necesară.

Chiar dacă nu avem o reglemen-tare expresă care să stabilească răspunderea în caz de malpraxis, legile speciale, Codul civil și Co-dul penal acoperă fi ecare dintre situațiile în care personalul me-dical are un comportament ne-adecvat în relația cu pacientul și cauzează acestuia prejudicii astfel că daunele corporale, materiale și morale pot fi obținute atât prin

intermediul unui proces civil, cât și prin intermediul unui proces penal.

Personalul medical nu răspunde pentru daunele și prejudiciile pro-duse în exercitarea profesiei când acestea se datorează condițiilor de lucru, dotării insufi ciente cu echipament de diagnostic și tra-tament, infecțiilor nosocomiale, efectelor adverse, complicațiilor și riscurilor în general acceptate ale metodelor de investigație și trata-ment, viciilor ascunse ale materi-alelor sanitare, echipamentelor și dispozitivelor medicale, tehno-logiilor și dispozitivelor asistive, substanțelor medicale și sanitare folosite, precum și atunci când acționează cu bună-credință în situații de urgență, cu respectarea competenței acordate.

Pe calea unui proces civil, cere-rea având ca obiect recuperarea prejudiciului moral și/sau materi-al consecință a faptei de malpa-raxis, este scutită de la plata taxei judiciare de timbru ori de câte ori sunt îndeplinite următoarele condiții: pacientul, persoană

fi zică, acţionează în scopuri din afara activităţii sale comercia-le, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale, pentru a benefi cia de un serviciu medical; existență persoane fi zice sau juri-dice autorizate, respectiv furnizor de servicii medicale, care prestea-ză servicii medicale.

Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept

Răspunderea pentru malpraxis

Primarul de la Rucăr este bunic

De sărbătoarea Sfi ntei Marii, pe 15 august, prima-rul comunei Rucăr a devenit bunic, chiar în ziua în care soţia își sărbătorea onomastica. Fiica sa, Simina Chiperi, a născut la Brașov o fetiţă care va purta, de asemenea, un nume vechi și frumos, Ecaterina.

Simina s-a căsătorit anul trecut cu Ștefan Chiperi, nunta fi ind una de excepţie, în stil tradiţional, dar și plină de fast.

Iniţiatoare a unei mișcări de păstrare și promovare a portului și tradiţiilor, consilier la Senatul Româ-niei și Parlamentul European, administrator la o pensiune din Rucăr și președinte a două asociaţii, fi ica primarului de la Rucăr, Simina s-a căsătorit cu Ștefan Chiperi pe 14 septembrie 2018, nași fi indu-le Elena și Dan Chirvase. C.I.B.

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1308 (21 - 27 august 2019)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând 1 ha pădure, Valea Ursului, în spatele Stadionului

„Nicolae Dobrin”. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

Raza laser care topea tancurile ruseşti în vara anului 1968

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITEŞTIzona Gară Sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!

Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)

Relatii la tel. 0722.362171

Avertismentul primit din timp cu privire la intenția rușilor de a invada simultan trei țări - Ce-hoslovacia, România și Iugoslavia - a declanșat cel puțin la nivelul țării noastre o amplă operațiune de pregătire pentru apărare, asupra căreia nu voi insista pentru că nu îmi permite spațiul. În orice caz, hotărârea lui Ceaușescu era fermă: în caz de invazie, ripostă! Se declanșa astfel un război cu consecințe imprevizibile. Dar nu aceasta i-a făcut pe ruși să dea înapoi. Mai bine zis, nu a fost singura cauză. Prin înarmarea unei importante părți din populația civilă (gărzi patriotice) se crea posibilita-tea unui război atipic, de fapt un măcel. Acest fapt nu convenea deloc rușilor. Pe de altă parte, s-ar fi declanșat un război de uzură, care se putea trans-forma într-o confl agrație mondială.

În acest răstimp au fost numeroase provocări din partea trupelor sovietice. Sfatul primit, inclusiv din partea americanilor, care priveau cu respect și simpatie curajul și demnitatea românilor, era să nu se răspundă la provocări sub nicio formă. De fapt, acesta era și ordinul dat armatei de Ceaușescu din funcția sa de comandant suprem: să nu se tragă un cartuș fără aprobarea sa. Nu s-a tras, deși provocări au fost, după cum spuneam, nenumărate.

De una dintre acestea este legată și legenda cu raza laser care topea tancurile. Desigur că era o utopie. Cine nu ar vrea să dețină o asemenea armă, pe care o întâlnim doar în fi lme SF? Totuși, în ace-le zile atât de încordate acest zvon a căpătat o am-ploare uriașă, îmbărbătând milioanele de români care stăteau cu arma în mână, precum odinioară strămoșii lor, așteptând un inamic despre care se știa că este mult superior din toate punctele de ve-dere. Ce putea gândi altfel luptătorul din gărzile patriotice care era dotat cu o pușcă Z.B. din Al Doilea Război Mondial și 12 cartușe? Cei care au participat la acele evenimente știu bine acest lu-cru. Se reedita astfel peste timp înfruntarea dintre țăranul lui Ștefan cel Mare cu coasa și furca și ieni-cerii lui Mehmet al II-lea.

Zvonul care se răspândise (hai să-i zicem zvon) era că noi, românii, deținem o armă laser capabilă să topească tancurile rusești. Aceasta ar fi fost o invenție a savantului Henri Coandă, pe care a pre-ferat să o dea poporului său. Evident că nu era o informație ofi cială. De aceea nici nu cred că a fost dezmințită de savant, care trăia atunci când a fost lansată.

Pentru că zicala ”dacă nu faci foc, nu iese fum” are o mare doză de adevăr, am afl at cu ani în urmă o posibilă explicație a acestei legende. Zic posibilă, pentru că ea se bazează pe o relatare orală a unui participant la evenimente, fost ofi țer de carieră.

Acesta mi-a povestit că se afl a la Prut în timp ce tancurile sovietice se dedau la o serie de provocări, traversând Prutul până la malul românesc, apoi re-întorcându-se. Furia românilor era mare, dar ordi-nul era ordin: nu se trage!

Câțiva ostași fuseseră în viața civilă braconieri, prinzând păstrăvi în apele de munte din Argeș cu generatorul de curent electric. Am auzit că se mai practică. După ce au raportat isprăvile lor, li s-a permis să instaleze în apă, acolo unde tancurile rusești „ne vizitau”, o rețea electrică în care au bă-gat 380 de volți. A doua zi, vizitatorii au înțepenit la mal. Abia atunci și-au dat seama că făcuseră o mare prostie, așa că au ținut-o în cel mai mare se-cret. Dar pentru că rușii nu au ripostat, au lăsat-o moartă. Pentru că nu se trăsese nicio lovitură, s-a răspândit zvonul că au fost lovite cu raza laser. Zvon care nici astăzi nu s-a risipit întru totul...

Prof. dr. Cornel Carp

Intermediere consultanţă şi traduceri emigrare temporară şi

permanentă Canada. Tel: 0721.949.376

FIRMĂ AUTORIZATĂ MONTEAZĂ ȘI EXECUTĂ ORICE INSTALAŢIE

DE GAZ METAN. REVIZII INSTALAŢII GAZE, VERIFICĂRI

CENTRALE TERMICE. Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI

ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR SPAȚII

ÎN COMPLEXUL EXPOZIȚIONAL CASA CĂRȚII.

Relaţii, la tel. 0248/219976 sau la sediul Centrului Cultural Pitești, din Municipiul Pitești,

Strada Craiovei nr. 2, Bl. G1, Jud. Argeș.

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1308 (21 - 27 august 2019)

PROGRAM: Luni - marţi – joi: 12.00 – 19.00; Miercuri și vineri: 9.00 - 16.00

ADRESA: strada Maior Șonţu, parter (lângă farmacia Catena din Târgul din Vale).Programări la telefon 0248/210.930

SERVICII MEDICALE-ACORDATE GRATUIT, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

CMI DR. NECULA MARINELA-PARASCHIVAMEDIC PRIMAR GERIATRIE-GERONTOLOGIE

Singurul cabinet care încearcă prin serviciile oferite să redea încrederea

persoanelor vârsnice, să crească speranţa lor de viaţă și calitatea vieţii.

CONSULTAȚII

TRATAMENTETRAECOGRAFIE GENERALĂ

PROGRAM:parter

ELECTROCARDIOGRAMĂ

C ȚE

ELECTEVALUARE GERIATRICĂ

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp. Tel. 0722651895

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti. Preţ 65.000

euro. Tel. 0729.103.390, 0744.380.731

MICA PUBLICITATE Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Vând vin natural, ţuică, bijuterii. Relaţii la telefon 0741/621.858, Pregătesc prăjituri de casă, tradiţionale si vegan, pâine de casă,toate din produse de bună calitate sau la cerere din produse Bio. Îngrijesc copii. Relaţii la telefon 0787/554.995 Vând 9.200 mp teren+anexe în sat Goleşti, oraş Stefăneşti, strada Râului nr. 91. Relaţii, la telefon 0768/101.320. Persoana fi zica serioasa, doresc sa ingrijesc o familie de batrini, sau batrana singura, pentru ramanere in spatiu, in mediu urban, cu precadere Bucuresti. Telefon 0741/660.412 Vând şifonier cu două uşi şi alte obiecte de uz casnic. telefon 0729/033.987.

Băbana. Caut femeie sau familie pentru ajutor în gospodărie. Ofer 1500 de lei şi cazare. Tel. 0740.004.653 Vand mese de biliard si snooker. Relatii la telefon 0724/020.329 Inchiriez pe termen lung 700 mp pe platou - manastire Tivale-langa parcul nou. Relatii la telefon 0724/020.329 Vând apartament 3 camere - confort I, zona Sfânta Vineri, preţul zonei-telefon 0754/046740 Vând apartament 3 camere, decomandat, super înbunătăţit în Mioveni. Preţ 53.000 Euro, negociabil. Relaţii al telefon 0799/980.110.

Vând proprietate compusă din casă cu 4 camere + anexe, teren 9.300 m.p., deschidere 44m şi toate uilităţile la poartă, zonă

asfaltată. Relaţii la telefon 0768/101.320, preţ negociabil

Vând casă şi alte construcţii, teren 9.300 mp, 1/2 intravilan, la Goleşti, Strada Râului nr. 91.

Deschidere 44 metri, asfalt, apă curentă. Preţ cu totul: 5 euro/

mp. Telefon: 0768101320.

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric,

stradal, zonă între case. Preţ negociabil. Tel: 0724605599

Vând apartament confort 2 redus, cartier Trivale, complex II, 35.000 euro, negociabil.

Relaţii la telefon 0744/437.866.

Vând casă deosebită, ultracentral, strada Crinului,

teren 1300 mp.Telefon: 0723/322007

Vând teren 1900 mp în Ștefănești,

în zona Primăriei, cu utilitățile la poartă.

Tel: 0766/636790

Vând 5.037 mp teren inta-vilan, utilități incluse, preț 2 euro/mp, situat în comuna Suseni, sat Stâmbeni. Rela-ții la telefon 0720/421107,

0749/853857, 0729/415192.

Caut asistentă cu specialitate în medicină dentară, cu experienţă, cunoscătoare de limba engleză, nivel

mediu, pentru post în Anglia. Relatii la doc.info.uk@gmail.com. Rog seriozitate.

De vânzare apartament 2 camere, Negru Vodă/Sp.Militar, parter (pretabil birou/

cabinet medical), centrală termică

proprie, proprietar. Preţ 52.000 euro. Tel.

0721776511

Purcăreni-Miceşti, VÂND casă 251 mp cu teren 3100 mp, 2 bucătării, 4 camere, salon sufragerie, bibliotecă, 2 băi, 2 terase, anexe 150 mp birou, camere, garaj. Relaţii la

telefon: 0770 630 824, 0723 410 612

După scandalul numeroaselor divorțuri din familiile de preoți, un altul tulbură liniștea arhiepiscopului Calinic. Iar el vine din Parohia Popești-Turcești din comuna Săpata, acolo unde câțiva enoriași se plâng că epitropul Ghe-orghe Krekan, tolerat de preotul paroh Cătălin Țigău, a pus stăpânire pe cimitir. Oamenii s-au plâns și la epitropul Piteștiului, Laurențiu Dinu, că le sunt profanate mormintele strămoșilor, dar și la Arhiepiscopie și chiar la Prea Fericitul Patriarh Daniel.

Potrivit fostului paroh din Săpata, Emil Petruț Crețu, care ne-a pus la dispoziție și fotografi i, există mai mul-te reclamații ale consătenilor. Iar acestea îl vizează pe epitropul Gheorghe Krekan, care, împreună cu Vic-tor Bisericaru și patru zilieri, se ocupă, de mai mult de două luni, cu batjocorirea cimitirului, pe care l-a transformat în șantier personal. Practic, printr-o deci-zie (despre care fostul preot care ne-a vizitat la redacție spune că nici nu are acordul întregului consiliu epar-hial) a fost demarată executarea mai multor cripte, îm-prejmuiri cu bordură de beton, cavouri, toate constru-ite fără autorizație și cu nerespectarea aliniamentului și a dimensiunilor locurilor de veci etc. Iar prețurile de vânzare ale criptelor și cavouruilor sunt cuprinse între 4.000-6.000 de lei. Proporțiile dezastrului sunt însă greu de estimat, după cum se susține în sesizare, fi ind vorba despre vreo 30 de astfel de cripte construite haotic și care au profanat mormintele afectate.

Preotul, epitropul și Consiliul parohial nu au dat ascultare reprezentantului Arhiepiscopiei de a inventaria cimitirul

„Deși la ultima reclamație a domnului Benga Con-stantin li s-a transmis de către reprezentantul Arhi-episcopiei să facă inventarierea întregului cimitir al parohiei Popești-Turcești, aceștia (preotul, epitropul, consiliul parohial) nu au făcut acest lucru, din cauza faptului că domnul Krekan și preotul nu mai puteau batjocori cimitirul. Vă menționez că decizia legată de administrarea bisericii și a cimitirului este hotă-râtă numai de domnul Krekan. Exemplu, amplasa-rea construcției pentru centrala termică s-a făcut pe gardul bisericii de către domnul Bisericaru Victor, fără niciun fel de autorizație, umbrind prin aceasta frumusețea bisericii noi. Foarte interesant este și fap-tul că reprezentantul Arhiepiscopiei, la spusele dom-nului Benga Constantin (Consiliul parohial, implicit epitropul reprezintă forul suprem al parohiei), a dat un avânt deosebit domnului Krekan de a batjocori cimi-tirul, însă nu le-a explicat și atribuțiile”, ne-a mai spus Emil Crețu.

Protoieria Pitești a dat petiția spre soluționare fi x celor reclamați

Însă, conform răspunsului dat de Protoieria Pitești, în data de 8 august 2019, unei petiționare, afl ăm că reclamația a fost dată „pentru a fi soluționată în pace și bună înțelegere” către Consiliul parohial și admi-nistratorului cimitirului. Adică fi x celui reclamat. În urma cercetării, Consiliul parohial condus de epi-tropul Gheorghe Krekan recunoaște totuși că sunt distruse cruci din cimitirul Popești Turcești și că se construiește pe alte morminte: „1. Doamna..., mama dumneavoastră, deține în cimitirul parohiei două lo-curi de veci cu dimensiunile 2,50X2,40, conform Ac-tului de cesiune, nr. 104/24 iunie 2013, locuri de veci care există, având în prezent dimensiunile 2,50X2,50, și nu au fost afectate ca dimensiune, în vreun fel, de construcția învecinată, ci dimpotrivă, dimensiuni-

le sunt mult mai generoase. 2. Nu se constată nicio profanare de morminte, crucile de lemn de pe mor-mânt sunt rupte datorită trecerii timpului, nu acțiunii răuvoitoare a cuiva, iar construcția criptei învecinate nu s-a făcut pe mormintele dvs. și a fost construită cu aprobarea administratorului cimitirului (n.red., același Gheorghe Krekan). Totodată, crucile despre care semnalați că sunt distruse nu sunt ale familiei dvs., ci ale familiei Vișan Ștefan și Elena, de la care familia dvs. a primit, prin transcriere, cu aprobarea Consiliului parohial, dreptul de folosință și concesiu-ne a locului de veci. 3. Cripta construită în vecinăta-tea dvs. nu afectează în niciun fel mormintele familiei dvs., fi ind construită, în totalitate, pe mormintele fa-miliei Popescu Ioana”.

Se cere prezența ÎPS Calinic la Săpata pentru a restabili încrederea oamenilor în biserică

Fostul paroh Emil Crețu, care e și unul dintre auto-rii sesizării, reclamă însă că protopopul Dinu n-a fă-cut decât să plece urechea la ceea ce i-a spus epitropul Krekan, fără a veni însă în inspecție la fața locului - așa cum obișnuia să facă răposatul protopop al Piteștiului, Iuliu Chiriță. Care, apropo, e înmormântat la Săpata.

„Cu alte cuvinte, protopopul Dinu are datoria să in-specteze ilegalitățile Consiliului parohial de la Parohia Popești-Turcești și să le transmită centrului eparhial al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului. În niciun caz să reîntoarcă sesizarea mea către acest consiliu parohi-al constituit ilegal și din care fac parte socru și ginere (Vișan-Krekan), pentru a avea posibilitatea să ne bat-jocorească în continuare”, mai spune Emil Crețu, care în prezent e preot misionar și nu mai are niciun raport de muncă cu Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului. Acesta îi solicită arhiepiscopului Calinic să vină grab-nic în parohia de la Săpata și să facă ordine, pentru că numai Înalt Prea Sfi nția Sa mai poate restabili încre-derea oamenilor din comună în biserică.

Alina Crângeanu

Un preot acuză alt preot!

ÎPS Calinic, chemat să rezolve un scandal cu acuze de profanare de morminte

De două luni se construiesc mai multe cripte în cimitirul de la Popești-Turcești

După ce a câștigat numeroase competiţii naţionale și internaţi-onale în domeniile Matematică și Informatică, tânărul muscelean a avut anul trecut de ales între State-le Unite ale Americii și Marea Bri-tanie. A ales Regatul, University of Oxford, Computer Science, una dintre cele 38 de facultăţi din ca-drul universităţii vechi de aproape un mileniu. De fapt, „college”, fa-cultate îi spunem noi. Și este unul dintre cei doar 38 de studenţi pe domeniu, în generaţia sa, asta în condiţiile în care la Oxford învaţă acum peste 23.000 de studenţi din peste 140 de ţări. Sunt mulţi din ţările Uniunii Europene, dar și din China și Statele Unite.

„Și comunitatea de români de la Oxford e foarte mare, cu tot cu doctoranzi și masteranzi suntem aproape 200”, spune Costin. Pe unii dintre ei îi cunoștea dinainte să treacă peste Canal, tot vârfuri ale Informaticii, așa că nu a fost mult până au început meciurile de fotbal de duminică. Dar și cele de squash. „Sunt foarte încântat de squash, la anul sper să intru în echipa colegiului”, precizează tânărul muscelean, căruia nu i-a fost ușor să se acomodeze cu noul mod de trai. „A fost o perioadă de acomodare pentru mine, mi-a luat ceva timp să mă obișnuiesc cu res-ponsabilitatea de a trăi singur, cu

cultura altei ţări. Sper ca la anul să am mai mult timp să cunosc mai multă lume. Oricum, m-am simţit extraordinar de bine pe plan so-cial”, povestește Costin și insistă pe ideea că la Oxford nu vor să te realizezi doar academic, ci și soci-al. Tocmai de aceea lucrurile sunt foarte bine puse la punct, de la ca-zare și masă, până la facilităţi de practicare a sportului și posibilităţi diverse de divertisment. „De fapt, asta e diferenţa faţă de facultăţile din România și cea de la Oxford: lor le pasă de dezvoltarea ta pe toa-te planurile, nu numai pe cel aca-demic. Le pasă și să te simţi bine, dar și să te dezvolţi social...”.

Intri pe merit, trebuie să meriţi să fi i absolvent de Oxford

Cum e la școală? Orarul, spune Oncescu, nu este foarte încărcat, dar nici nu prea are timp liber: „Avem în jur de 11-12 ore pe săptă-mână, inclusiv cu laboratoare, tu-toriale... Aici e foarte puţin teore-tic. Practic, e altceva, foarte mare parte din muncă se presupune că trebuie să o faci singur. La liceu mi se întâmpla să mă plictisesc, nu din vina profesorilor, ci din cauza materiei, care era adaptată pentru toată lumea. Și mi se pare normal ca, în afară de cursuri sau tutori-

ale, care sunt un fel de seminarii, sau laboratoare, să ai și foarte mult timp liber să rumegi mai bine in-formaţia pe care ai primit-o, să apuci să te gândești în amănunt la fi ecare detaliu, să retreci prin curs de mai multe ori, prin noti-ţe, chiar dacă ai fost la curs. Avem teme care ne ocupă foarte mult timp și pe care trebuie să le iei în serios, pe baza lor au loc tutoriale-le în care pur și simplu profesorul te ajută să înţelegi ce nu ţi-a ieșit, îţi corectează tema, îţi răspunde la întrebări, nu neapărat legate de teme, ci de orice. Asta mi se pare foarte util: faptul că ai un om aco-lo foarte deștept care este în stare să îţi răspundă la întrebări legate de orice subiect pe care l-ai studiat și poate chiar și în plus, poate să-ţi dea și sfaturi despre ce ai putea învăţa pe lângă, dacă ești pasionat de ceva. Chiar am prieteni care, pe parcursul studiilor, în anul II, deja au intrat într-un fel de cer-cetare împreună cu profesorul, pasionaţi fi ind de un subiect. Nu era parte din programă, pur și sim-plu au aranjat, fi indcă studentul era pasionat, cu niște alţi oameni pasionaţi să facă ceea ce le place, cu fondurile pe care le au. Mi se pare foarte interesant cât de ușor se poate rezolva o problemă de acest gen, faptul că tu ești interesat de ceva și primești sprijinul necesar pentru a primi acel ceva”.

Anul de învăţământ la un cole-giu din cadrul Universităţii Ox-ford este împărţit în trei trimestre. Examene s-au susţinut doar la fi -nalul primului an, dar situaţia se schimbă cumva în următorii doi ani de studiu. „Notele nu contează prea mult în primul an, trebuie să arăţi că ai meritat să ajungi acolo. Cine e delăsător intră în probati-on, adică nu mai ai acces la diverse lucruri. Apoi, în anii următori, nu sunt restanţe: dacă ai picat, ai pi-cat. Și vor fi multe examene la fi -nalul anului trei”, explică Costin, care și-a făcut deja planul. „Doi și trei sunt anii de licenţă, la fi nalul anului trei poţi să-ţi ceri diploma, dar eu nu vreau, vreau să stau și pentru Master”.

Cantină-restaurant şi cămine vechi de secole

Ajuns direct în „jungla academi-că” a Oxfordului, Costin a găsit sprijin în sora sa, Andreea Maria, care din toamnă va fi implicată în studiile de Master. La început chiar mâncau împreună la aceeași cantină, apoi tânărul din Câmpu-lung a început să fi e selectiv, mai ales că e destul de pretenţios la mâncare. La Oxford, fi ecare facul-tate are propriile cămine și propria cantină, cu meniurile pregătite pe câte o săptămână, doar așa, să ai de unde alege. Iar mâncarea e ca la restaurant. Gătită, nu tip fast-food. Și toate chestiile sunt aproa-pe. „Acolo, în câteva zeci de metri, ai totul, în ţară stai și o oră în auto-buz să te duci la facultate și înapoi.

În cămin a fost OK, spune el. Se stă câte o persoană în cameră, iar clădirea în care a fost el avea toale-tă comună la 3-4 studenţi. „Toale-ta am avut-o la comun, dar nu prea se simte. E totul cu senzori... avem îngrijitor, îţi iau gunoiul. Clădirea e din 1950, dar majoritatea au se-cole de vechime”, povestește Cos-tin și zâmbește când îl întreb dacă acele clădiri vechi sunt bântuite: „Noaptea arată foarte dubios pe acolo, dar te obișnuiești”.

Cu Costin în echipă, Oxford e în frunte

Obișnuit fi ind cu competiţiile în domeniul Informaticii, Costin nu putea rata participarea la ICPC, International Collegiate Pro-gramming Contest, un concurs mondial la care în anul trecut de învăţământ au participat în jur de 70.000 de echipe. „E des compa-rat cu Olimpiada Internaţională, chiar ridicat la un alt nivel, fi indcă este cea mai mare competiţie de programare pentru studenţi. Eu am participat în competiţie cu o echipă din care au mai făcut parte alţi doi români, cei care pe vremuri eram cei mai buni din ţară, cu un antrenor tot român. Am ieșit pe locul doi la califi cări, după cei de

la Cambridge, cu care suntem în mare rivalitate. Apoi, la regională, pe zona nord-vestică a Europei, echipa românilor de la Oxford a câștigat. A urmat fi nala mondială, în care s-au afl at doar 140 de echi-pe de pe mapamond, din totalul de zeci de mii. Costin și colegii s-au clasat pe locul 16, primii din Re-gat, chiar din nord-vestul Europei. „La ICPC se dau 12 medalii, mult mai puţine decât la Olimpiadă, unde se acordă douăzeci și ceva doar de aur. A fost bine, ţinând cont de ce timp am avut să ne pre-gătim, prin simulări, dar și de fap-tul că majoritatea echipelor erau formate din studenţi din ani mari. Noi eram doar de anul întâi...”, își amintește Costin Oncescu.

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1308 (21 - 27 august 2019)

De vorbă cu un student la Oxford: Costin Oncescu

„E super! Nu este ceea ce mă așteptam, dar asta nu înseamnă că este sub nivelul la care mă așteptam... Pur și simplu este diferit”, aceasta este concluzia pe care o trage Costin Andrei Oncescu după un an de studiu la Oxford, în Marea Britanie. Supranumit „Musceleanul de aur”, fostul elev de la Colegiul Naţional „Dinicu Golescu” se pregătește acum pentru al doilea an de Computer Science la St. John’s College. Până atunci, însă, mai sunt multe de făcut, așa cum ar fi antrenarea lotului naţional de Informatică pentru Balcaniadă. Dar sunt și câteva zile de vacanţă, prilej să afl ăm cum e să înveţi în Anglia.

„Mă întorc în ţară după facultate”În urmă cu trei ani, atunci când am realizat primul interviu cu Costin,

tânărul spunea că vrea să se întoarcă în ţară după ce-și termină studiile. Era clar de atunci că va face facultatea la o universitate de prestigiu mondial. Nici acum nu și-a schimbat planurile. „Să vedem cum mer-ge, dar, după ce am văzut cât de complex este acest domeniu, chiar și pe partea practică... Sunt destule provocări și pe partea industrială a Informaticii, așa că încep să cred din ce în ce mai tare că vreau să am compania mea. De aceea sper să mă angajez în vacanţele următoare, să prind cât mai multă experienţă și să mă folosesc la maximum de poten-ţialul meu. Iar dacă îmi fac fi rma mea, sunt destul de convins că aș veni în România”, susţine Costin Andrei Oncescu. Până atunci lucrurile se vor afl a pe făgașul lor normal, chiar dacă planează posibilitatea ieșirii Regatului din Uniunea Europeană.

„Există riscul ca ieșirea Regatului din Uniunea Europeană să ne afec-teze oarecum, dar nu relevant din punct de vedere al facultăţii. Ulterior, da, poate ar fi mult mai greu să te angajezi acolo. Eu sunt acolo pentru patru ani, așa că acolo voi rămâne, indiferent de situaţie. E destul de enervantă ieșirea aceasta... Foarte mulţi dintre oamenii de acolo nu spri-jină Brexit-ul, dar evident că nu cei de la Oxford iau decizia. Mie mi se pare puţin probabil să iasă fără să nu respecte îndatoriri deja luate. Au și ei de pierdut, avem și noi de pierdut, chiar nu văd sensul”, concluzio-nează tânărul Oncescu.

Cătălin Ion Butoiu

Ocolul Pământului pe motiv de Informatică

Anul trecut, Costin a plecat din România și a ajuns în Marea Britanie. În această vară, în vacanţă, a trecut prin două ţări din fosta Iugoslavie. Dar a mai fost ceva... sau câteva...

Regionala ICPC-ul s-a ţinut în Olanda, la Eindhoven, deci mai mar-căm o ţară în dreptul lui Costin. Apoi, fi nala a fost la Porto, în Por-tugalia, deci încă o ţară... ba nu, două! „Finala a fost într-o vacanţă. Eram acasă, a trebuit să plecăm în Portugalia cu avionul, dar am făcut o escală de două zile și în Malta”, își amintește, zâmbind, Costin On-cescu. Încă o ţară... Apoi... Da: „În vacanţa de primăvară am petrecut o săptămână la Paris, la un prieten, ocazie să merg și cu TGV-ul. E superinteresant și mai ieftin decât cu avionul”. Avem și Franţa pe listă, dar mai e ceva. „Am fost în Azerbaijan, la Baku, să predau echipei lor pentru Olimpiada Internaţională de Informatică. A fost acolo un post pe unul de formările de Informatică, am aplicat și m-au chemat. A fost distractiv și asta, mai ales că au făcut mai OK decât fac de obicei. Sunt mulţumit de ceea ce i-am învăţat într-o săptămână. Oricum, mai făcu-sem așa ceva și în România cu echipele olimpice”.

Costin Andrei Oncescu s-a ocupat în anii anteriori de tinerii români care ne-au reprezentat la competiţii internaţionale. O va face și în aceas-tă toamnă. „M-am implicat și în comisia naţională pentru selecţia lotu-rilor pentru olimpiada de Informatică, așa cum și alţi studenţi, înainte, au făcut-o. Sunt destul de mulţumit de ce am făcut. În septembrie o să merg ca deputy team leader împreună cu echipa României la Balcania-da de Informatică, voi fi , practic, profesor însoţitor”, ne spune el.

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1308 (21 - 27 august 2019)

Dan și Cătă s-au asociat prima dată acum mai mult de un deceniu, când au deschis Clubul „Kaff a” la Câmpulung. O afacere cam riscantă, ţinând cont de reputaţia clu-burilor muscelene, însă toţi s-au convins în timp că nici musca nu bâzâie în club, dacă nu i se permite. „Am investit mult când am deschis Kaff a”, povestește Dan Dutcă, cel care după 2012 a fost și consilier local la Câmpulung. „Era cel mai frumos și fi ţos local, dar noi ne adresăm publicului larg, nu avem criteriu după cum ești îmbrăcat sau câţi bani ai în buzunar. Nu, singurul nostru criteriu este ca cei care intră la noi să fi e civilizaţi. Pe cine a venit cu gură mare și nu a știut să se comporte am preferat să nu-l mai avem client. Și de-aia e sigur! Sun-tem părinţi și ne dăm seama ce înseamnă să plece copilul seara în oraș și să stai cu emoţii pentru el”. Și ziua, nu doar seara, se simte liniștea la Kaff a, transformată apoi în Berăria „Pardon”. Pe terasă, la mese, sunt și puștani, și oameni ajunși la pensie. Iar asta și pentru că ideea a fost de la început ace-ea de a mixa partea de restaurant cu cea de

bar și de club. „Noi am încercat să aducem în locul de socializare, în bar, și partea de mâncare, pizza, paste, mâncare gătită rapid și la vedere. În restaurantele vechi nu prea aveai acces, iar acum la noi din terasă vezi în bucătărie. S-a dus demult chestia aia cu «cine știe ce fac ăia în bucătărie?». Oricum nu se mai face, că sunt multe organisme de control”, spune Dan. Și susţine că în acest domeniu lucrurile sunt în perpetuă mișca-re, o să vină peste câmpulungeni și moda street-food, ca în alte părţi. Așa că și cei doi câmpulungeni se vor adapta.

Echipamente moderne aduse din Austria

Modelul „Kaff a” a fost dus și la București, a mers patru ani, apoi a fost o problemă cu spaţiul și s-a încheiat. Iar asta se întâmpla pe când, împreună cu Julien Ghiţă, Julică, așa cum îl știu câmpulungenii, au început să se gândească la fabrica de bere. „Prin 2017 am avut niște discuţii preliminare, ne-am decis, iar în ianuarie 2018 am de-marat construcţia și achiziţia de echipa-

ment”, povestește Dan Dutcă. „Cochetând cu lumea asta, cu localuri, ne interesau și evenimentele de profi l. Și au început să apa-ră evenimentele cu berea artizanală... și am cercetat un pic și ni s-a părut interesant, e un domeniu în care nu există limite... Poţi să faci bere de care vrei, cu ce aromă vrei, îți lasă loc la creativitate... Și e și un domeniu bănos, mai ales că acum toate localurile din România contractează furnizori. Am făcut calcule și am realizat că putem performa”. Da, au realizat faptul că poate fi o afacere bună, dar și investiţia a fost mare, de aproa-pe un milion de euro. Mare parte băgaţi în echipamentele moderne aduse de la un pro-ducător de top din Austria.

„Noi facem berea, nu există alt angajat”

Fabrica au construit-o la Lerești, în timp s-au instruit în domeniu, așa că ei sunt be-rarii din Muscel, pasionat fi ind în special Dan Dutcă. El pornește șarja, el o oprește. Și nu e deloc simplu. „Noi facem berea, nu există alt angajat. Ne-am gândit și la asta, fi indcă în nomenclator nu există meseria de maestru berar, ci doar de tehnolog. Cum ar fi sunat un anunţ «caut maestru berar la Câmpulung»?!”, se amuză maestrul berar Dan Dutcă.

S-au axat pe berea blondă Lager. „Deo-camdată producem șase sortimente. O să venim cu câte un sortiment odată la două luni până undeva la 10-12 sortimente. Be-rea blondă, clasică, Lager-ul blond merge foarte bine, dar lumea încearcă și bere ro-șie, cei peste 50 de ani preferă berea neagră. Contează și ce s-a consumat ani la rând. Cum e Lager-ul blond care le reamintește tuturor de berea veche. Și nu e vorba doar de gust, ci că le trezește amintiri din peri-oada în care erau tineri. Mai ţii minte ce făceai când aveai 20 de ani și beai bere...”, se amuză Dan.

„Îmbutelierea la sticlă dăunează berii”

Piaţa berii artizanale este în plină explo-zie în România. Asta o știu foarte bine cei trei musceleni. „De când ne-a venit ideea și până ne-am autorizat, într-un an și câteva luni, de la 15 microberării în România s-a ajuns la 30. Acum sunt vreo 50. E o dez-voltare accelerată. România poate să supor-te în jur de 200 de microberării. Cred că, încet-încet, trendul ăsta de bere artizanală se va transforma în bere locală, în produs local. Dacă ne uităm puţin în vest, la cei care au cultura berii mult mai fundamenta-tă, de sute de ani, te duci în Koln, bei bere specifi că zonei, în Nurnberg, la fel. Ca la noi cu ţuica...”, spun ei. „Berea noastră e nefi ltrată, nepasteurizată, necesită condiţii speciale de păstrare și transport. Noi nu vrem să omorâm berea... Noi vrem să ţinem produsul autentic cât mai natural și să aibă multe benefi cii, adică drojdia aceea de bere care are multiple benefi cii să rămână vie în bere. De-aia e greu să o transporţi la distan-ţe mari. Așa că începi să deservești publicul cât mai aproape de fabrică”. Ideea e că sunt cam singurii pe piaţă pe o rază de câteva judeţe. Și au deschis un magazin la Câmpu-lung, au propria berărie care poartă aceeași denumire ca și berea, adică „Pardon” (de ce „Pardon”, asta o să afl aţi imediat!), trimit bere la Pitești, în cluburi și restaurante cum e cel al lui Mircea Dinescu, dar și la Bucu-rești. Repede, repede și doar în butoaie de 30 de litri. „Îmbutelierea la sticlă dăunează berii. Cred că suntem singurii care nu îm-buteliem în sticlă, ne ferim de sticlă cât o să putem de mult. Doar dacă din consideren-te fi nanciare sticla ar fi ultima opţiune ca să putem să menţinem business-ul, atunci probabil că am face-o”, susţine Dan. „Să pasteurizezi o bere înseamnă să omori tot ce e viu în berea aia... Asta înseamnă să o bagi în sticlă, oricum sticla e mult mai vizibilă, altfel îţi promovezi produsul. A noastră fer-mentează natural 28 de zile, apoi o băgăm în butoaie aduse din Belgia”, completează ideea și Cătălin Rizoiu.

Povestea berii artizanale cu nume de bulevard: „Pardon”

Reportajul Jurnalului

„Ca berar, îmi place să experimentez, să mă joc cu aromele”

Din ce povestesc cei doi, domeniul berii artizanale e fascinant. Și greoi, problematic... „Trendul pe bere arti-zanală e pe tip Ale, pe aromatizate, beri acrișoare fermentate cu bacterii... Dar noi am ales Lager. Ca berar, îmi place să experimentez, să mă joc au aromele..., dar pe Lager nu poţi să mergi la ghicit. Ai greșit ceva, nu mai poţi interveni și pierzi toată cantita-tea”, susţine Dan. Ideea e că legislaţia, autorităţile nu au ţinut pasul că dez-voltarea domeniului berii artizanale în ţara noastră. „Dacă vreau să scot un sortiment nou, poate prima dată nu îmi iese. Atunci, fi ind sub autori-tate vamală, de partea aia nu poţi scă-pa. Nu o vinzi, că nu e ce ţi-ai propus și îţi dai singur în cap. Ca produs, nu e bere alterată, dar nu e gustul dorit. Și nu știi ce să faci... De aia trebuie diferenţiată berea artizanală de berea marilor producători... Am mai spus, la ei, dacă nu iese cum trebuie, poţi interveni, la noi, nu! Practic, ești prins la mijloc! Nu o vinzi, îţi asumi pierderea, dar nici nu poţi scăpa de ea”, explică Dan cum stau lucrurile.

„Pardon” de 5.000 hl pe an

De ce bere „Pardon”? „Păi - spune Dan - am împușcat doi iepuri deo-dată cu Pardon. Am avut o listă de denumiri din care am tot tăiat și am ajuns toţi trei la o singură opţiune. Trebuia să ne legăm de zonă... Și când ne întreabă lumea de ce «Pardon» să le spunem că la noi există bulevardul cu aceeași denumire, să le spui po-vestea, să promovezi orașul... Apoi e o denumire, un cuvânt uzual, foarte ușor de reţinut și cunoscut în mai multe limbi... Deci ne promovăm și orașul, și berea! Oricum, am consul-tat și o fi rmă de branding”, recunoaș-te el. Oricum, au în plan și mărirea capacităţii, de la 2.000 de hectolitri pe an la circa 5.000. În pofi da ideii lui Dan că acum în afaceri e mai greu ca înainte. E mai greu, dar te descurci dacă te poţi adapta. „Cred că lucruri-le merg din ce în ce mai greu... Tot mai multe taxe, tot mai multe orga-nisme de control, dar acum s-a cam schimbat atitudinea, nu te mai con-sideră din start infractor. Probabil e schimbarea asta de generaţie, nu mai vin războinici... Pe vremuri, când ve-neau controale, angajaţii erau în stare să sară gardurile de frică...”, spune be-rarul Dutcă.

Reportaj realizat de Cătălin Ion Butoiu

Se cunosc de mulţi ani, de decenii, cum spun ei, deși niciunul n-a trecut de 50 de ani, iar cel mai tânăr de-abia a schimbat prefi xul din 3 în 4. Li s-au intersectat destine-le de mai multe ori, câteodată au trecut și ani în care nu s-au întâlnit nici măcar pe Bulevardul „Pardon”, însă, odată cu ajungerea la maturitate, au resimţit puternic dorul de Câmpulung. „Puteam foarte bine să stăm în București, dar am preferat să ne întoarcem acasă. Am tot fost plecaţi, inclusiv afară, dar tot am tras pe la Câmpulun-gul nostru, să investim aici. Tot sperăm să fi e mai bine și de-aia punem și noi umărul la treabă”, recunoaște Cătălin Rizoiu, unul dintre cei trei câmpulungeni care au iniţiat recent o afacere inedită pentru zonă, investind într-o fabrică de bere. O microberărie, mai bine spus, în care, după 28 de zile de fermentare, se produce câte o șarjă de 20 de hectolitri de Lager. Primul pahar a fost băut anul trecut și, spune Daniel Dutcă, cel care se transformă din judoka de performanţă în maestru berar, „l-am băut toţi pa-tru”. Al treilea e partenerul de afaceri Julien Ghiţă, al patrulea era un maestru berar din Austria, solicitat să supravegheze începutul producţiei.

Trei musceleni au investit un milion euro în singura fabrică de bere din județ „Noi facem berea, nu există alt angajat”, spune Dan Dutcă, unul dintre cei trei patroni, care adaugă faptul că el și ceilalți doi asociați s-au școlit afară în fabricarea berii artizanale

Hala de la Lereştia singurei

fabrici de bere din judeţ

Dan Dutcă și Cătălin Rizoiu, doi dintre cei trei asociaţi ai brandului care produce berea „Pardon”

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1308 (21 - 27 august 2019)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Redactor-şef adjunct: Denis GrigorescuSenior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în DreptRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari Tudor, Cristina StancuCorectură: Corina GrigoreGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian RaduDirector economic: Claudia SimaDirector vânzări: Cristian Lincan

Tel.: 0248/22.23.22

OFERIM- Pachet salarial până la 2300 euro- Contract de muncă pe perioadă nedeterminată- Sporuri de vechime și performanță- Plata garantată și fără întârzieri a tuturor drep-

turilor salariale- Dispecerat și asistență tehnică 24/7- Flotă modernă 100% Euro 6, 2018-2019- Transport asigurat la/de la locul de muncă

SOLICITĂM- Permis de conducere categoriile C+E- Atestat transport marfă- Card tahograf- Seriozitate maximă

Reprezintă un avantaj:- Certifi cat ADR- Experiență în transportul internațional

Pentru întrebări și informații suplimentare, vă rugăm să ne contactați direct la numărul de telefon: 0725583313 sau la adresa de mail: offi ce@eliton.ro

ELITON TRANS ESTE O COMPANIE DE ELITĂ ÎN TRANSPORTUL RUTIER CE

angajează șoferi autocamion, cu sau fără experiență, pentru transport de marfă, internațional și intern:

Curse în Comunitatea Europeană Curse rute naționale Curse pe ruta România-Turcia

Dacă vrei să îți construiești o carieră într-un domeniu dinamic și stabil, atunci vino să faci parte dintr-o echipă de profesioniști cu o activitate de 25 de ani în domeniul transporturilor.

Puștii geniali de la STEM Kids Romania - Robo-tics Team s-au întors la începutul acestei luni de la World Robot Olympiad 2019 Danemarca cu cel mai bun rezultat al lor de până acum: locul 8 mondial în robotică, la categoria 13-15 ani, cu echipa STEM Kids Mars: Alex Ciocîrlan, Elena Moiceanu, Andra Stan (vicecampionii noștri naţionali la World Robot Olympiad România 2019).

O competiție grea, la care au luat parte 157 de echipe din 33 de țări de pe tot mapamondul, din care peste 50 de echipe concurente la categoria lor.

„Este cea de-a treia participare la World Robot Olympiad, după Costa Rica, în 2017, și Th ailanda, în 2018. Anul acesta suntem la prima participare cu două echipe și am reușit și cel mai bun rezultat de până acum”, spune, pentru Jurnalul de Argeș, Emanuel Șerban, inițiatorul STEM Kids Romania și unul dintre antrenorii acestor copii.

„Au fost printre puținele echipe din lume care au rezolvat o problemă de la zero”

Performanța puștilor piteșteni e cu atât mai merito-rie cu cât clubul piteștean STEM Kids funcționează de doar patru ani și a intrat în competiție cu echipe antrenate în cluburi cu două decenii de experiență competițională.

„Experiența a fost cea mai grea de până acum. Au avut diverse probleme cu senzori, cu motoare care n-au funcționat, dar au fost sufi cient de motivați și concentrați ca să rezolve acele probleme și să reușească să-și facă un scor bun. Acest rezultat îi motivează pentru anul următor, ca să treacă la alt nivel, să poată, într-adevăr, să intre în competiție di-rectă cu echipe din țări cu foarte mare tradiție: Ru-sia, Coreea de Sud, Malaezia, Japonia, țări cu peste 20 de ani de experiență în robotică competițională”.

Pregătirea competiţională a acestor copii s-a făcut gratuit în cadrul Kids Romania - Robotics Team. Performerii au fost însă selectați din rândul puștilor care au urmat cursurile de bază (care nu sunt gratui-te, dar care între timp au fost întrerupte tocmai pen-tru canalizarea întregului efort către performanță).

Proiectul a fost iniţiat de Emanuel Șerban, care și-a propus să facă performanţă în robotică educaţiona-lă cu elevi din ciclurile primar și gimnazial, învă-ţându-i să aplice în practică cunoștinţele teoretice acumulate în domeniile știinţelor exacte, constru-ind și programând roboţi pentru a concura cu ei la competiţii de profi l. De altfel, STEM reprezintă un acronim în limba engleză pentru știinţele exacte: Science, Technology, Engineering and Mathema-tics - Știinţă, Tehnologie, Inginerie și Matematică. Robotica educaţională este o știinţă multidiscipli-nară, scopul ei fi ind de a aplica în mod practic cu-noștinţele teoretice acumulate în domeniile știinţe-lor exacte.

„Piteștiul a demonstrat că este un centru de robotică foarte bun”

Pentru dezvoltarea lotului de Excelență în Ro-botică Educațională pentru sezonul competițional 2020, începând cu noul an școlar, cursurile vor fi reluate. Pentru început, doar pentru elevii din clasa a IV-a cu înclinație clară către matematică.

„Scopul nostru este să creștem plaja de selecție, pentru că este nevoie de acest lucru și, dacă găsim copii sufi cient de buni, să completăm echipele. În același timp, ne dorim, pentru că Piteștiul a demon-strat acum că este un centru de robotică foarte bun, să reușim anul viitor să mai participăm cu alte echi-pe care deja au performanțe foarte mari și să creștem interesul copiilor și să reușim să-i dezvoltăm într-un domeniu în care într-adevăr se vede performanța dincolo de școală. Copiii au văzut deja ce înseamnă marile echipe. Deși echipele care fac performanțe foarte mari au fi nanțări foarte mari din partea sta-tului pe care-l reprezintă – de-asta și reușesc – noi, chiar dacă nu avem nicio susținere din punctul ăsta de vedere, ci doar una exclusiv privată, am reușit să ajungem acolo unde alții nu au reușit. Asta ne motivează și pe noi să luptăm ca Piteștiul să rămână în continuare unul din orașele cu foarte mari rezul-tate”, mai spune Emanuel Șerban.

Izabela Moiceanu

Cum au ajuns nişte puşti din Piteşti să fi e printre cei mai buni din lume la robotică

Locul 8 mondial la robotică la categoria 13-15 ani a fost ocupat de echipa STEM Kids Mars. Cealaltă

echipă, STEM Kids Jupiter, a obținut locul 21 mon-dial la robotică la categoria sub 13 ani.

A devenit deja o tradiție ca în fi ecare an Primăria și Con-siliul Local Mioveni să ofere tabere gratuite unui număr de 100 de copii din oraș, care s-au evidențiat prin rezultate foarte bune la olimpiade și concursuri școlare, precum și în diverse competiții sportive naționale și internaționale. De asemenea, copiii care provin din familii cu

o situație materială nu tocmai bună, în urma recomandărilor făcute de școli, vor benefi cia de această facilitate.

Primul grup de copii a fost în vacanță în stațiunea Eforie Sud în luna iulie, iar cea de-a doua serie a ajuns în aceste zile. Copi-ii se vor bucura de o săptămână plină de jocuri și activități dis-tractive pe plajă. M.S.

Tabere gratuite la mare pentru 100 de copii din Mioveni

De trei încercări a avut nevoie Liviu Ţâroiu pentru a-i convin-ge pe cei din Consiliul Local să aprobe cofi nanţarea necesară realizării la Câmpulung a unui bloc de locuinţe sociale! Un imobil de circa patru milioa-ne de euro constituit din 50 de apartamente, fi ecare la o valoare medie de peste 80.000 de euro! O scumpete de bloc, cu parcare subterană, pentru nevoiașii mu-nicipiului...

Propunerea primarului Ţâroiu ca municipalitatea să participe cu circa patru milioane de lei la realizarea blocului, restul de până la peste douăzeci de mili-oane provenind de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Adminis-traţiei Publice și Fondurilor Eu-ropene, fusese amânată de două ori, costul imens părând suspect

unora dintre consilierii locali. Și nu doar opoziţia liberală a ridicat semne de întrebare, ci și colegii din PSD ai primarului. Numai că Ţâroiu a fost ca neamţul, a știut că toate lucrurile bune sunt trei, așa că a profi tat de ieșirea în decor a celor șase consilieri libe-rali, care au lipsit la ultima ședin-ţă și, pe lângă majorarea indem-nizaţiei aleșilor locali, a strecurat pe ordinea de zi și proiectul de cofi nanţare a blocului. Asezona-tă cu promisiunea că valoarea in-vestiţiei se va reduce după întoc-mirea proiectului tehnic și după organizarea licitaţiei de atribuire a lucrărilor, propunerea lui Liviu Ţâroiu a fost luată în braţe de consilierii PSD, ALDE și PAM și aprobată în unanimitate.

Cătălin Ioan Butoiu

Primarul Câmpulungului a obţinut fi nanţarea pentru blocul social de lux

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1308 (21 - 27 august 2019)

Doctorul Tiberiu Irimia și-a deschis cabinet la PNL. A primit sarcină de la Klaus Iohannis să-l opereze la dinți pe primarul Cornel Ionică.

Vai ce de zgârie-nori aveți în gură, domn’ primar, și

toți sunt cariați!...

Senatorul Șerban Valeca și deputatul Simona Bucura Oprescu, la o partidă de pescuit funcții în viitorul Parlament, că și așa vor fi tot mai puține.

Trebuie să alegi, Simono! Că nu se poate și șefă la partid și funcție la București pentru guvid...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

Șapte personalități își vor serba ziua de naștere în perioada 21-27 august. Pe 21 august vor ciocni o cupă de șampanie cu cei dragi doctorul Viorel Pătrașcu și Mihai Ion, pri-marul comunei Popești. Pe 22 august vor fi sărbătoriți omul de afaceri Ion Brănescu și Doru Slătineanu, primarul de la Tigveni. Pe 24 august va fi sărbătorită Magda Tofan, comisar la OPC Argeș, iar pe 25 august va fi ziua de naștere a omului de afaceri Liviu Pătrașcu. Pe 26 august va fi aniversată profesoara Gabriela Pendiuc. Tuturor sărbătoriților ”Jurnalul de Argeș” le urează LA MULȚI ANI!

Viorel Pătrașcu Ion Brănescu Doru Slătineanu

LA MULŢI ANI!

Pe site-ul Academiei de Poliție au apă-rut rezultatele fi nale la admiterea din anul acesta. Iar prima admisă la Ordine și Siguranță Publică, unde a fost și cea mai mare concurență (6,5 candidați pe loc) e o piteșteancă. Se numește Ruxandra Maria Gondoiu și a obținut nota 9.90. De altfel, argeșenii domină ca prezență la arma Ordine și Siguranță Publică, nu mai puțin de 30 dintre ei regăsindu-se printre cei 234 de admiși. Motiv pentru noi să o intervievăm pe Ruxandra despre cum a ajuns la aceas-tă performanță, de ce își dorește să se facă polițistă și, mai ales, ce năzuințe are în viitoarea profesie. Una foarte frumoasă, dar care trece și prin mari momente de cumpănă, având în vedere tot ce s-a petrecut la Caracal.

„M-au atras și avantajele meseriei de polițist, dar mi-a și plăcut” Felicitări, Ruxandra, pentru rezultatul

obţinut!- Mulțumesc frumos. Unde ai terminat în Pitești?- La Colegiul „Zinca Golescu”, anul trecut. De ce ai ales Academia de Poliţie și de ce

Ordine și Siguranţă Publică? - Pentru că, dintre toate armele pe care le

oferă facultatea, aceasta este cea mai pe gus-tul meu și mai ales pentru că pot alege apoi o specializare care îmi place. Poliție Economică sau Criminalistică, iar celelalte arme nu ofe-reau asta. A fost alegerea mea. La meseria de polițist, nu pot să mint, m-au atras și avan-tajele pe care le oferă meseria asta, cum ar fi locul de muncă sigur... Dar mi-a și plăcut. De mică eram atrasă de meseria de polițist, este o meserie respectabilă. Te-ai pregătit mult pentru rezultatul

acesta? - Am încercat și anul trecut, însă am picat.

Am făcut meditație în acei doi ani pe care i-am avut la dispoziție, atât la română, cât și la istorie și engleză. Mă gândesc acum, vrând-nevrând, că

faci parte din aceeași generaţie cu Alexandra

de la Caracal și cu Luiza, cealaltă fată dispă-rută, un pic mai mici decât tine. Cum vezi tu ce s-a întâmplat acolo, mai ales că prin-cipala implicată a fost poliţia, iat tu tocmai meseria asta o îmbrăţișezi?

- Părerea mea este că au acționat greșit cei care au acționat acolo. Însă nu pot să îmi dau cu părerea, pentru că nu sunt în măsură. Dar nu pot să nu recunosc faptul că am fost foarte dezamăgită de felul în care s-a acționat în ca-zul acestei tragedii. Pentru că tragedie a fost ce au trăit familiile celor două fete, dar e o tragedie și pentru noi, ca țară. Ai fi acţionat altfel, dacă erai deja

poliţistă?- Da, cred că mi-aș fi asumat un risc în

momentul acela când era vorba despre viața Alexandrei. M-a impresionat, a fost o lovitură pentru toți, toată lumea a fost șocată. Tocmai de asta vreau să vă spun că, dacă până acum oscilam între cele două specializări, acest caz m-a revoltat atât de mult încât vreau să mă în-drept către Criminalistică. Sunt multe lucruri care pot fi schimbate și noi, generația asta nouă care vine, sunt sigură că putem face ca țara noastră să meargă pe un drum mai bun.

Interviu realizat de Alina Crângeanu

O piteşteancă, prima la Academia de Poliţie. Cum ar fi acţionat ea în cazul de la Caracal

Ruxandra Gondoiu: „Mi-aş fi asumat un risc în momentul acela, era vorba de viaţa Alexandrei”