UN ALT ÎNCEPUTUN ALT ÎNCEPUTªcoala, fãrã loc fix ºi fãrã de

timp, rãsãrind pe harta uneigeografii spirituale, întruchi-pând de veacuri expresia

aceloraºi nevoi! Puterea ei dea renaºte cu fiecare 15 sep-tembrie ºi de a coagula esenþespirituale în suflete de men-tori ºi ucenici, ne pregãteºtede fiecare datã pentru un alt început.

ÃLENii

Vine Cãlin Popescu Tãriceanu la tele-viziunea publicã, la o orã de maximã au-dienþã, ºi spune aºa: "Scandalul cu bile-þelul l-a pornit Bãsescu”.

Hopa! Uite cine (mai) vorbeºte… DacãTraian nu ar fi primit biletul de la Cãlin,dacã n-ar fi avut, care va sã zicã (vorbadefunctei) "dovada" ar mai fi pornit"dragul" Traian scandalul? Eu cred cãTraian Bãsescu a procedat corect arãtân-du-ne biletul. Altfel ne-am fi întrebat per-petuu: o fi, no fi, e lucrãtura EleneiUdrea, e doar o "fãcãturã" (aºa cumpretindea însuºi premierul mizând peprobalitatea ca el sã se fi pierdut ºi cre-zând cã românul e ignorant ºi oligo-fren)? Iatã cã n-a fost o “fãcãturã”...

Cã Traian Bãsescu se comportã ca unmarinar n-ar trebui sã surprindã penimeni. El chiar a fost marinar ºi, celpuþin, ne-a avertizat cã nu va fi pasiv, cãva fi un "jucãtor". În ce mã priveºte pre-fer grosolãnia marinãreascã “a la Bãses-cu” decât ºmecheria “a la Tãriceanu”.

A uitat oare Tãriceanu cã ºi-a datdemisia ºi cã a doua zi, la presiunea"grupului de interese" dirijat de Patriciua retractat-o chiar a doua zi? A uitat cã aîncercat sã influenþeze justiþia în favoa-rea aceluiaºi Patriciu (vezi telefonul datlui Botoº ºi presiunea asupra MonicãiMacovei)? ªi la urma urmei de ce s-asimþit el obligat sã-i trimitã preºedinteluiun bileþel vizându-l pe acelaºi Patriciu?Sigur cã e jenant ºi discutabil ceea ce seîntâmplã între cei doi bãrbaþi de stat,dacã privim lucrurile la suprafaþa lor. Înrealitate situaþia este mult mai gravã ºiEuropa ne priveºte cu uimire ºi ironietotodatã. România pare a fi o þarã negu-vernabilã, aºa cum scriu agenþiile depresã europene.

✍ GHEORGHE BURDUJAN

Editorial

FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN

Ziarul Vãii Teleajenului

ªMECHERUL TÃRICEANUªI MARINARUL BÃSESCU

SAU DE LA CAUZÃ LA EFECT

Anul III, Nr 13, 15-31 Ianuarie 2007VVÃLENii10.000 de lei vechi

1 leunou

Pagina 3Pagina 7

pagina 3pagina 3

PERSONALITÃÞIALE UNIVERSULUI

ECONOMIC VÃLENEAN -ZAHARACHESCU ION

pagina 2pagina 2

S-a nãscut în comuna Ariceºti- Zeletin, judeþul Prahova, la

data de 09.03.1946Consilier local, ales pe lis-

tele P.D. începând cu anul 2000 ºi în prezent.

Domiciliat în oraºul Vãlenii deMunte.

INTEGRAREA EUROPEANÃFie cã ne dorim sau nu, suntem cetãþeni

europeni. Tradiþii comune, acelaºi fenomenrevoluþionar, industrial, curente literarecomune, unesc europenii care audobândit conºtiinþa apartenenþei laacelaºi spaþiu. Dar Europa se caracter-izeazã ºi printr-o fragmentare politicãce nu poate fi ignoratã.

SÃ-I CUNOAªTEM PE CONSILIERII NOªTRI- RÃDULESCU FLOREA

Pagina 5Pagina 7

REGIZORULSENATOR

SERGIU NICO-LAESCU SÃRUTÃ

MÂNATRIBUNULUI

CORNELIUVADIM TUDOR

pagina 3pagina 6

“ S U F E R I N Þ A” D E A F I P E D A G O G

CULMEA SERVILISMULUI

Cele mai reuºite scenarii aparþinvieþii. Peniþa, când cruce rãstignind clipaprezentã, când penel al trecutului, nu poateconvinge fãrã greutatea realului ºi valenþaconcretului, fãrã "aura" faptelor aievea,deja intrate în lãcaºul lor, în tiparul vremii.

pagina 6

2

Interviu

PERSONALITÃÞI ALE UNIVERSULUIECONOMIC VÃLENEAN

Gh. BURDUJAN: - Cine sunteþidumneavoastrã, stimate domnuleZaharachescu?

Ion ZAHARACHESCU: - Sunt patro-nul firmei "NIALKOTRANS" din Vãlenii deMunte, societate comercialã care are caobiect de activitate transporturi rutierede mãrfuri ºi produse de panificaþie.

Gh. B.: - Cu ce profil de activitateaþi debutat în afacerea dumnea-voastrã?

I. Z.: - Am început cu transportul ru-tier de mãrfuri dupã care am cumpãratacest spaþiu care a fost în proprietateaS.C. "PROLA" Ploieºti ºi m-am profilat peproduse de patiserie.

Gh. B.: - Unde v-aþi nãscut, aþicopilãrit ºi aþi fãcut primii ani deºcoalã?

I. Z.: - M-am nãscut în localitateaStarchiojd unde am copilãrit ºi am fãcutºcoala generalã. Apoi mi-am continuatstudiile la Câmpina la Liceul Industrialdupã care am absolvit o ºcoalã de ºoferi.Întors la Vãlenii de Munte m-am angajatla Uzina Mecanicã. A urmat efectuareastagiului militar obligatoriu. Dupãarmatã am revenit la Vãleni unde m-amreangajat la Uzina Mecanicã, de data astaca ºofer pe un autotren, o maºinã destulde mare. A fost greu la început, dar m-amdescurcat. Pânã în anul 1992 când amcumpãrat un camion, practic un "fiervechi", pe care l-am fãcut sã funcþionezela mine în curte. Am plecat de la UzinaMecanicã ºi am început o activitate deunul singur. Am gãsit un beneficiar seriosla Timiºoara ºi am lucrat pânã în anul2003 ca persoanã fizicã autorizatã. A fostgreu, dar am gãsit beneficiari serioºi, euam fost un om serios ºi am reuºit sã punniºte bani deoparte. Mi-am fãcut o casã înVãlenii de Munte, în 2002 am cumpãratacest spaþiu de la S.C. "PROLA" Ploieºti,iar în anul 2003 am înfiinþat SocietateaComercialã "NIALKOTRANS" S.R.L. ºi amdemarat lucrãrile pentru brutãrie. Am

început în primãvara lui 2003 ºi în sep-tembrie, acelaºi an, am scos prima pro-ducþie de pâine.

Gh. B.: - Aþi continuat, în paralel,transportul de mãrfuri?

I. Z.: - Da. Am angajat un ºofer ºi mergºi astãzi pe acelaºi beneficiar.

Gh. B.: - Ce v-aþi propus în momen-tul în care aþi început afacerea ºi ceaþi realizat din ceea ce v-aþi propus?

I. Z.: - În primul rând sã dau salariibune la muncitori, apoi sã ne moder-nizãm cât mai mult pentru a scoate pepiaþã un produs de calitate. Am plecat peo reþetã de casã, din Ardeal. Pot sã spuncã am realizat destul de mult din ceea cemi-am propus. Muncitorii mei au avutsalariile cele mai mari din toate brutãriiledin zona Vãleniului, ceea ce mi-a adusdestule critici din partea concurenþei.Apoi, pe linia de producþie am fãcut mo-dernizãri, am schimbat utilajele de la uncapãt la altul al fluxului pâinii, am schim-

bat mentalitatea oamenilor cu carelucrez, i-am responsabilizat ºi i-am moti-vat financiar corespunzãtor…

Gh. B.: - Toþi angajaþii dumnea-vostrã au cãrþi de muncã?

I. Z.: - Da. Toþi angajaþii mei au cãrþi de

muncã.Gh. B.: - Câþi salariaþi aveþi?I. Z.: - 25.Gh. B.: - Care este cifra de afaceri

a firmei pe care o conduceþi?I. Z.: - Dacã însumãm transportul de

mãrfuri cu brutãria, la numãrul de anga-jaþi pe care îi avem, cifra de afaceri se ridi-cã la circa 10 miliarde de lei vechi pe an.

Gh. B.: - În ce relaþii vã aflaþi cuceilalþi agenþi economici?

Z. I.: - Trebuie sã precizez aici cã aºazisa concurenþã este foarte mare ºi de

cele mai multe ori este neloialã. În zonaaceasta, începând de la Vãleni, pânã laMãneciu, Starchiojd, concurenþa estetotal neloialã. În primul rând din cauzapreþului. Producãtorii mai mici se duc lamagazine cu un preþ mai mic pentru acâºtiga noi puncte de desfacere. Suntprintre ei ºi destui care lucreazã la negru,fãrã cãrþi de muncã pentru angajaþi…

Gh. B.: - Credeþi cã toate brutãriileîndeplinesc noile norme ale U.E.privind igiena ºi securitatea ali-mentarã?

Z. I.: - Sigur cã nu! Dar oamenii se stre-coarã ºi se descurcã ºi personal nu credcã se vor închide aºa curând brutãriilecare nu îndeplinesc cerinþele U.E. Pe zonanoastrã de panificaþie o sã ne excludemsinguri pentru cã o sã înceapã sã dea fali-ment unul câte unul. ªi asta din cauzapreþului pâinii care este foarte mic, dincauza preþului la fãinã care aproape s-adublat (ceea ce ne-a afectat cel mai mult

pe toþi producãtorii de produse de panifi-caþie). La asemenea politicã de preþuri efoarte clar cã se merge pe pierderi. Dareu sunt pregãtit sã rezist pentru cã, înprimul rând, mizez pe calitatea pâinii pecare o produc. Din pãcate foarte puþinioameni pun preþ pe calitate. Cred cãlucrurile se vor schimba cât de curând…

Gh. B.: - Ce planuri de viitor aveþi?Z. I.: - Aº fi vrut sã mai construiesc o

halã, sã fac o patiserie modernã, dar deo-camdatã aºteptãm sã vedem ce se întâm-plã cu preþul la fainã, cu preþul pâinii ºiconcurenþa neloialã.

Gh. B.: - Ce pasiuni extraprofe-sionale aveþi?

Z. I.: - Am jucat fotbal fiind legitimat laVãleni ºi la Starchiojd. Acum nu mai prac-tic. În schimb îmi plac cãlãtoriile. Amfãcut recent un tur al Europei. Decisportul în general ºi cãlãtoriile pot spunecã sunt pasiunile mele. Pe lângã acesteaam fãcut aici o crescãtorie de peºte pen-tru cã am un gând secret: sã deschid opensiune cu pãstrãvãrie. Deocamdatãaºteptãm. Pentru noi, cei din panificaþieeste o perioadã foarte grea. De douã lunide zile preþul la fãinã a sãltat, aproape cãs-a dublat ºi se pare cã este o crizã defãinã pe plan mondial. S-au scumpit

gazele, energia electricã, toate s-auscumpit, dar preþul pâinii stã pe loc, esteacelaºi ca anul trecut. Cred cã preþul lapâine va trebui sã creascã cu cel puþin omie de lei. Deja în Ardeal pâinea este maiscumpã.

Gh. B.: - Aderarea României laU.E. vã sperie în vreun fel sau altul?

Z. I.: - Nu mã sperie cu nimic. Chiar am

fost de acord cu noile cerinþe privindfluxul de fabricaþie, curãþenia ºi celelalte.Am fãcut toate investiþiile necesarecerute de U.E.

Gh. B.: - Deci, în mod inevitabilpreþul pâinii va creºte…

Z. I.: - Va creºte! Trebuia sã creascã maidemult. În Ardeal kilogramul de pâineeste de peste 25 de mii de lei vechi, întimp ce la noi este în jur de 16 mii de leivechi ºi calitatea pâinii nu diferã preamult de la o zonã la alta.

Nu se poate face o pâine bunã cu banipuþini. O materie primã bunã este maiscumpã. Sã foloseºti o drojdie bunã, sãfoloseºti un ameliorator care este omolo-gat, sã faci pâinea în trei trepte, toate

astea au un preþ care nu se regãseºte înpreþul de vânzare al pâinii ca produsfinit.

Gh. B.: - Eu vã mulþumesc pentruacest interviu ºi vã doresc ca toateplanurile pe care vi le-aþi proiectatpentru viitor sã se realizeze atâtpentru binele dumneavoastrã per-sonal cât ºi pentru binele comu-nitãþii vãlenene.

Interviu relizat deGh. BURDUJAN

( Int( Interer viu cu domnul ION ZAHARAviu cu domnul ION ZAHARACHESCUCHESCU, manager al S.C, manager al S.C . “NIALK. “NIALKOOTRANS” S.R.L.)TRANS” S.R.L.)

3

Art.1. Se stabilesc unele contravenþii ºi sancþiunilece urmeazã sã se aplice pentru fiecare dintre acestea,conform anexei ce face parte integrantã din prezentahotãrâre.

Art.2. Persoanele/compartimentele funcþionaleîndreptãþite sã constate contravenþiile ºi sã aplice

sancþiunile de rigoare, sunt: primarul, viceprimarul,secretarul, Poliþia Comunitarã, Oficiul urbanism ºi ame-najarea teritoriului ºi Directorul Direcþiei Patrimoniu.

Art.3. Contravenientul poate achita pe loc sau în ter-men de cel mult 48 de ore de la data încheierii proce-sului - verbal, ori dupã caz, de la data comunicãrii aces-tuia, jumãtate din minimul amenzii.

Art.4. Amenzile aplicate se vor face venit la bugetullocal al oraºului Vãlenii de Munte. Ele se vor încasa decãtre Serviciul Impozite ºi taxe locale.

Art.5. Hotãrârea intrã în vigoare începând cu datade 01 mai 2006.

Începând cu data de 01 mai 2006, toate reglemen-tãrile legate de contravenþii ºi sancþiuni din hotãrâreanr.5/27 ian.2006 adoptatã de cãtre Consiliul Local aloraºului Vãlenii de Munte, se abrogã. Orice hotãrârecontrarã prezentei nu se mai aplicã.

Art.6. Hotãrârea se va afiºa la sediul Primãrieioraºului Vãlenii de Munte ºi în celelalte locuri de afiºajpublic din localitate.

Sã-i cunoaºtem pe consilierii noºtriMembru al Comisiei de

specialitate nr. 1, “Activi-tãþi economico - financia-re ºi agriculturã”.

"În aceastã calitate amparticipat la promovareatuturor proiectelor dehotãrâri, prin analizaacestora în cadrul comi-siei ºi prin avizarea lor.

Am condus, atunci cânda fost cazul, de 1-2 pe an,ºedinþele Consiliului Lo-cal.

Am participat la ºedin-

þele ordinare sau extraor-dinare, prin luãri de cu-vânt, prin vot.

Am participat lunar laîntâlniri cetãþeneºti, ceeace mi-a permis sã cunoscproblemele cu care seconfruntã cetãþenii oraºu-lui ºi sã-i ajut în rezolva-rea acestora.

Nu am fost un negati-vist. În activitatea de con-silier am pornit întotdeau-na de la ideea cã lucrurilebune, în beneficiul cetã-

þeanului, nu auculoare politicã.

În activitateade consilier amavut în vederepromovarea, înprimul rând, ai n i þ i a t i v e l o rcare au condusla dezvoltareae c o n o m i c ã ,socialã ºi cul-turalã a oraºu-lui Vãlenii deMunte"

ä Actualitate

RÃDULESCU FLOREA

S-a nãscut la datade 09.03.1946 în loca-litatea Ariceºti-Zeletin,judeþul Prahova. Domi-ciliat în oraºul Vãlenii deMunte.

Profesia: economist;Ocupaþia: Manager la Spitalul Vãlenii de

Munte.Consilier local, ales pe

listele P.D. în anul 2000ºi în prezent.

HOTÃRÂREA CONSILIULUI LOCAL (privind stabilirea unor contravenþii ºi sancþiunile ce urmeazã sã se aplice în cazurile

de constatare a lor)Avâd în vedere prevederile legale cuprinse în:- art.38 alin.(2) lit. e), alin.(7) lit.a) ºi alin.9 ºi art.104 alin.(1) lit.e) ºi

alin.(6) lit.a) din Legea nr.215/2001 privind administraþia publicã localã,cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;

- O.U.G.nr.45/2003, privind finanþele publice locale, aprobatã cu modi-ficãri ºi completãri prin Legea nr.108/2004, cu modificãrile ºi completã-rile ulterioare;

- art.251 - 256 din Codul Comercial;Vãzând referatul de specialitate întocmit de cãtre Serviciul adminis-

traþie publicã localã, prin care se propune asocierea cu ConsiliulJudeþean Prahova, în vederea finanþãrii ºi realizãrii în comun a nouluisediu al Primãriei oraºului Vãlenii de Munte, ºi avizul comisiei pentruactivitãþi economice - financiare ºi agriculturã;

În temeiul prevederilor art.46 din Legea nr.215/2001 privind adminis-traþia publicã localã cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;

Consiliul Local al oraºului Vãlenii de Munte adoptã prezenta hotãrâre:

A r t .1. Se aprobã asocierea în participaþiune a Consiliului Local aloraºului Vãlenii de Munte cu Consiliul Judeþean Prahova în vedereafinanþãrii ºi realizãrii (construirii) în comun a lucrãrii publice de interespublic local "Construirea sediului Primãriei oraºului Vãlenii de Munte,pe str. Berevoieºti, nr.3A, judeþul Prahova".A r t . 2 . ( 1 ) Se mandateazã primarul oraºului Vãlenii de Munte - ec.

Stelian Manolescu sã semneze contractul de asociere în participaþiune.În exercitarea mandatului de la alin.(1), primarul oraºului Vãlenii de

Munte va avea în vedere urmãtoarele prevederi contractuale principale:a) Obiectivul contractului:

Construirea noului sediu al Primãriei oraºului, Vãlenii de Munte, pe str.Berevoieºti, nr.3A;

b) Durata contractului: Un an, cu posibilitatea de prelungire prin acordul de voinþã al pãrþilor;

c) Aporturile pãrþilor:1. Consiliul Local al oraºului Vãlenii de Munte participã cu terenul afe-

rent investiþiei ºi finanþarea investiþiei în procent de 50%;2. Consiliul Judeþean Prahova participã cu finanþarea investiþiei în pro-

cent de 50%. Proprietatea asupra tuturor bunurilor aduse în asociaþiune:

Construcþia ce se va realiza ºi terenul aferent acesteia vor aparþinedomeniului public al oraºului Vãlenii de Munte. Proprietarul de drept vafi oraºul Vãlenii de Munte.

HOTÃRÂREA CONSILIULUI LOCALHOTÃRÂREA CONSILIULUI LOCAL(privind aprobarea asocierii Consiliului Local

al oraºului Vãlenii de Muntecu Consiliului Judeþean Prahova, în vedereaconstruirii noului sediu al Primãriei oraºuluiVãlenii de Munte, pe str.Berevoieºti, nr.3A)

HOTÃRÂRI ALE CONSILIULUI LOCALdin oraºul Vãlenii de Munte

HOTÃRÂREA CONSILIULUI LOCAL(privind aprobarea dãrii în administrare a unor imobile Casei de Culturã

a oraºului Vãlenii de Munte)

Consiliul Local al oraºului Vãlenii de Munte adoptã prezenta hotãrâre:

Art. 1 - Aprobã transmiterea unor clãdiri ºi aterenurilor aferente acestora, aflate în domeniulpublic al oraºului Vãlenii de Munte ºi administrat deConsiliul local al oraºului Vãlenii de Munte, în admi-nistrarea Casei de Culturã a oraºului Vãlenii deMunte, instituþie publicã cu personalitate juridicã.

Datele de identificare ale imobilelor sunt pre-vãzute în anexã, ce face parte integrantã din prezen-ta hotãrâre.

Art. 2 - Imobilele date în administrare se vorfolosi conform destinaþiei ºi scopului pentru care aufost construite, cu respectarea reglementãrilor legaleîn vigoare.

Art. 3 - Consiliul Local al oraºului Vãlenii deMunte va controla periodic modul de administrare aimobilelor în cauzã, care se va menþine în continuareîn proprietatea publicã a oraºului Vãlenii de Munte.

Art. 4 - Cheltuielile necesare pentru întreþinerea,gospodãrirea, repararea, consolidarea ºi moder-nizarea bunurilor imobile date în administrare Caseide Culturã a oraºului Vãlenii de Munte se vor supor-ta din bugetul de venituri ºi cheltuieli al acestei insti-tuþii publice, ce va primi ºi subvenþii de la bugetullocal al oraºului Vãlenii de Munte.

Art. 5 - Sunt interzise: înstrãinarea, concesio-

narea, darea în locaþie de gestiune ºi schimbarea des-tinaþiei imobilelor date în administrarea Casei deCulturã a oraºului Vãlenii de Munte.

Este permisã închirierea unor spaþii, în situaþiacând acestea sunt disponibile, fãrã a se împiedicadesfãºurarea activitãþilor de bazã ale Casei deCulturã a oraºului Vãlenii de Munte, folosindu-se catemei legal al chiriei hotãrârile adoptate de cãtreConsiliul Local al oraºului Vãlenii de Munte.

Art. 6 - Predarea - primirea bunurilor prevãzute înanexã se face pe bazã de protocol încheiat întrepãrþile interesate, în termen de 15 zile de laadoptarea prezentei hotãrâri.

Art. 7 - Patrimoniul Consiliului Local al oraºuluiVãlenii de Munte se va diminua cu valoareabunurilor prevãzute în anexã, iar Casa de Culturã aoraºului Vãlenii de Munte, va face înregistrarea aces-tor bunuri în evidenþele sale contabile.

4

ä transport de persoanepe majoritatea traseelorcu capªt de linie Vªlenii

de Munte;

ä transport local înora”ul Vªlenii de Munte;

ä curse convenþii cufirme din ora” ”i din zonª;

ä curse ocazionale, lacerere, interne ”i inter-

naþionale;

Relaþii laDispecerat (zonaGãrii Vãlenii de

Telefoane: 0788-418.8250788-575.231

J Produse alimenta-re;

J Mezeluri;J Produse de panifi-

caþie;J Fructe;J Cosmetice;J Detergenþi;J Sãpunuri;J Þigãri;J Bãuturi alcoo-

lice;J Lactate;J Dulciuri;J Rãcoritoare;J Îngheþatã;J Ouã;J Articole

mãrunte.Relaþii la telefon: 0244-280.486

0788-250 .126

MAGAZIN N

ON-STOPEfectueazã:

Str. Popa ªapcã nr. 4, Vãlenii deMunte

(vizavi de parcul central al oraºului)

sc VOIAJ TRANSEURO srl

★★★★

★★

★★★★ ★★ ★★

★★★★

★★

Comercializeazã

VÃLENii

RedacþiaStr. George Enescu nr. 1

Telefon:0723-246121

VÃLENII DE MUNTE

Redactor-ºef:Gh. BURDUJAN

Colectivul de redacþie:Mihai Johann COZORICI,

Camelia NEAGU

Potrivit art. 206 CP,responsabilitatea juridicãpentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. Deasemenea, în cazul unoragenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabili-tatea juridicã le aparþine.

Publicaþia „Vãlenii” esteeditatã de S.C. „VALTE”

S.R.L. ºi Fundaþia “ARMONIA”

Fiecare dintre noi a citit,mãcar o singurã datã, la vre-mea noastrã, o carte pentrucopii. Valenþele educative aleunei astfel de incursiuni înlumea mirificã a copilãriei nuse poate sã nu fi lãsat amintiride neuitat. Fie cã ne referim la

nemuritoarele "Amintiri dincopilãrie" de Ion Creangã, fie cãne referim la "Micul Prinþ" deAntoine de Saint Exupery,(capodopere ale genu-lui, în egalã mãsurã),toate cãrþile pentrucopii (ºi nu numai…)sunt mai mult decâtnecesare pentru for-marea viitorului adult.Fiinþa umanã este oentitate bio-psiho-socialã aflatã într-ocontinuã devenire.Dacã din punctul devedere biologic, vremnu vrem, ajungem lamaturitate odatã cu tre-cerea timpului, dinpunctul de vedere alverticalitãþii morale ºial formarii noastre caspirit avem nevoie,într-o primã etapã de

cãrþile pentru copii atât pentruconþinutul lor profund educa-tiv, cât ºi pentru clipele de"recreaþie" ºi realã încântare

esteticã pe care o obþinem prinidentificarea cu eroii (de regulãpozitivi) acestor adevãrateeºantioane de viaþã. A scriecãrþi pentru copii este, de celemai multe ori, mult mai dificildecât a scrie un roman sau unvolum de versuri pentruadulþi…

Anastasia Popa este autoareaunor asemenea cãrþi: "Iana,vrãjitoarea poznaºã", "Excursieprin dicþionar", "Abecedarulviu", "Surprizele iepuraºului",Poveºtile iernii". Cãrþi educa-tive, utile, necesare, vitale pen-tru copiii noºtri pe care, uneori,trebuie sã-i "reeducãm" în spiri-tul revenirii la plãcutele lecturiale scrisului tipãrit ºi nu în spi-ritul excesului, pânã la intoxi-care, utilizãrii calculatoruluisau al imaginilor televizate…

Prof.Mihai Johann COZORICI

CÃRÞILE PENTRU COPII - O NECESITATE VITALÃ

Dincolo de latura instituþionalã, ºcoalareprezintã un ansamblu de suflete ºiminþi unite printr-o curiozitate intelec-tualã, dar ºi de dorinþa de a se impune,de a fi permanent primul între egali.

ªcoala pune în evidenþã spiritul decompetiþie, una din trãsãturile gene-ralumane, care manifestatã în sens pozitivconstituie un important factor de pro-gres.

Semnificative pentru elevi nu suntclãdirile sau locurile unde învaþã ci

emoþiile, trãirile prin care trec zi de zi ºimai ales persoanele care le îndrumãpaºii pe un drum care ascunde numaimistere.

Între vis ºi realitate ºcoala se con-fundã cu un zbor de pescãruºi deasupravalurilor înspumate ale mãrii, zburândpentru înãlþarea viselor dependenþi tot-deauna de timp. Razele de soare ºiscurtele furtuni de varã dau sens vieþiicare uneori pare o cireaºã amarã într-un destin ciudat.

Timpul, acest veºnic inamic al omu-lui, te face sã vezi ºcoala ca pe unbasm, o carte în care fiecare filãreprezintã o parte din sufletul tãu.Ajungând la ultimul capitol al acesteicãrþi, în care inocenþa ºi candoareaprimelor file se transformã în conºtiinþaºi responsabilitatea vieþii, din neguravremii strãlucesc momen-tele în care aisimþit cã trãieºti cu adevãrat, cã viaþaare un sens ºi cã visele pot prinde aripichiar dacã uneori pare imposibil.

Alãturi de acestea apar persoanelecare prin sprijin ºi încredere þi-au datforþa de a trece peste micile dezamã-

giri, deziluzii ºi de a te bucura cu ade-vãrat de visele îndeplinite.

Dupã trecerea timpului, trezindu-teca dintr-un vis conºtientizezi faptul cãnu e chiar uºor sã spui adio unor ani încare copilãria ºi adolescenþa se con-topesc în ceea ce numim ºcoalã.

În ultima clipã realizezi faptul cãînvãþând te înarmezi cu o fãclie care-þilumineazã paºii pentru tot restul vieþii

Cristina Mãdãlina OPRIªClasa a XII-a D

Grup ªcolarRomeo Constantinescu"

D U P Ã D O I S P R E Z E C E A N I

5

UNITATEA SPITALICEASCÃ CUINTERNARE CONTINUÃ ªI DE ZI

VÃLENII DE MUNTE

DOCUMENTELE POT FI CONSULTATE LA SEDIUL A.P.M. PRAHOVA, STR. GH. GR. CAN-

TACUZINO NR. 306, PLOIEªTI, DE LUNIPÂNÃ VINERI ÎNTRE ORELE 09,00 ªI 15,00.

DEPUNEREA DOCUMENTAÞIEITEHNICE ÎN VEDEREA OBÞINERIIAUTORIZAÞIEI DE MEDIU PENTRU

OBIECTIVUL:

SPITSPITAL ORêENESCAL ORêENESCCU AMPLASAMENTUL ÎN STR.

“NICOLAE IORGA” NR. 10

ANUNÞÃ

ANUNTFUNDAÞIA O. S. “ARMONIA”

ANUNÞÃ DESCHIDEREA FILIALEIDIN VÃLENII DE MUNTE

INFORMAÞII LA TELEFON 0723-246.121 SAU LA REDACÞIA PUBLICAÞIEI “VÃLENII”

Puþini dintre dumneavoastrã auavut, probabil, curiozitatea ºirãbdarea sã lectureze, cu nedi-

simulatã atenþie, o aºa zisã "operã"semnatã de senatorul P.R.M. CorneliuVadim Tudor. Am fãcut-o noi alegând,pentru ilustrarea pragului de "înaltã per-formanþã intelectualã" a senatorului-tri-bun, una dintre cãrþile mult îndrãgite deautor: "IDEALURI".

Trebuie sã recunosc faptul cã muncaa fost sisificã, dar efortul a meritat cãcinumai astfel mi-am putut da seama cese aflã dincolo de verva spumos-intelec-tualistã a unui politician abil al cãrui dis-curs vrãjeºte ºi înºealã deopotrivã, eplin de perle ºi putregaiuri totodatã. Ammai înþeles de ce are Corneliu VadimTudor o atât de visceralã urã împotrivaunor intelectuali de frunte ai elitei cul-turale româneºti precum sunt Patapie-vici, Pleºu, Liiceanu…

"… Brâncoveanu a fost victima uneiadin cele mai mari tragedii familiale dinistoria lumii…" (pag. 8), "Personal, eunu vãd în hrisovul (…) lui Vlad Þepeº dinanul 1459, actul de naºtere alaºezãrii…" (pag. 127), "Forþa dacilorajunsese atât de mare încât cel puþin îndouã rânduri a existat pericolul ca ei sã-i ocupe pe romani…" (pag. 61) etc.

Desprinse din volumul "Idealuri" allui Corneliu Vadim Tudor, aceste citateexprimã caracterul ludic ºi imatur alînzestrãrii autorului.

Publicistica semnatã de C.V.T., apre-ciatã, se pare, pentru originalitateapunctelor de vedere personale, intro-duce acea privire de sus, grãbitã ºiautoritarã, care îi dã posibilitatea sãrateze sistematic la modul duios sauagresiv. Or, este îndeobºte cunoscut, li-bertatea (în spaþiul ficþiunii) celui cescrie despre istorie nu poate fi totalãatunci când se porneºte de la DOCUMENTsau de la o personalitate a istoriei; eaeste cu atât mai limitatã cu cât docu-mentul, evenimentul sau personalitateasunt mai importante, mai sacre pentruistoria naþionalã.

Astfel ficþiunea funcþioneazã în dau-na adevãrului istoric deturnându-i sen-surile. A vorbi despre "tragedie fami-lialã" ar putea sã însemne, de pildã (fãrãsã fim ironici), a vorbi despre abandonulde familie, iar a neglija puterea ºi autori-tatea documentului sau a atribui dacilortendinþe expansioniste sunt acþiuni cali-ficabile în sfera delirului.

Nu poþi folosi istoria ca pretext pen-tru manifestarea calitãþilor (reale sauînchipuite) scriitoriceºti…

Din exemplu urmãtor se detaºeazãalte douã idei fanteziste care încep sãfie de acum caracteristice distinsului

publicist: "… viile, înmulþindu-se într-ovreme atât de mult ºi ameninþãtor pen-tru sãnãtatea fizicã ºi moralã a naþiei,încât Burebista, de comun acord cumarele preot Deceneu, care îºi aveasediul (sic!) într-o peºterã (…) le-a redusconsiderabil…" (pag. 62).

Avem, deci, naþiune în timpul luiBurebista, iar "înmulþirea viilor" prezin-tã un pericol pentru "sãnãtatea fizicã ºimoralã" a naþiei…

Existã în textele lui C.V.T. o anumitãîndârjire a spunerii ceea ce îl conduce,inevitabil, la verbalism - fondul ideatic,cât ºi punerea (corectã) în paginã acuvântului fiind supuse alteritãþii con-ceptuale ºi lingvistice: "…miraculoasajustiþie imanentã a istoriei…" (pag. 47),

"Avem o istorie bogatã, plinã de grozã-vii, dar ºi de fapte iradiante…" (pag. 8),"Unii (þãrani - n.n.) deveneau, ce-i drept,subiecte de studii etnografice, dar astanu-i încãlzea cu nimic". (pag. 134), "Dinvechea biografie a Bãrãganului (…) adispãrut (…) evadarea din istorie". (pag.136), "… tratatul de înþelepciune sãpatde Neagoe Basarab în imediata vecinã-tate a caprelor de munte…" (pag. 76)etc. Iar din secþiunea a doua a cãrþii,aceste versuri "antologice" sunt edifi-catoare: "/…/ bagã plumbii în miºei cã/prea fac strâmbãtate neicã/…/" ºi "/…/te-nþepeneºti în rouã/ ca o pildã frântã-ndouã…/" (pag. 201-202).

În condiþiile în care autorul dilatãproporþiile unor lucruri nesemnificative(astfel iau naºtere efectele de redun-danþã ce împovãreazã majoritatea arti-colelor sale) ºi afiºeazã un entuziasmnemotivat, strident, artificial, precum ºio greu mascatã improprietate a terme-nilor, textul se autonomizeazã ºi începesã funcþioneze singur caligrafiind ade-vãrate calambururi: "…Sfântul Nicolaecel cu sãgeata auritã în vârf". (pag.141), "…Îngânduratul Hamangiei…"

(pag. 67), "… imagine perfectã, holo-graficã aproape…" (pag. 54), "…actelede bãrbãþie superbã…" (pag. 163),"…complexul psihologiei…" (pag. 80),"…sã ne întoarcem înapoi…" (pag. 80)º.a.m.d.

Abilitatea nedisimulatã cu care C.V.T.intersecteazã timpul istoriei cu acela albiografiei individuale are ca efect nega-tiv accentuarea (în context) roluluideterminant al elementului autobiogra-fic: "Aceste rânduri sunt scrise de untânãr pe care gazetãria l-a furat sportu-lui (…). Am practicat aproape toate spor-turile, posibile ºi imposibile (sic!) atât cabãiat sãrac cât ºi ca sportiv de perfor-manþã, ca aruncãtor de suliþã". (pag.131). Discursul de mare falã despre sinenu se rezumã numai la acest citat (v.majoritatea textelor). Tânãrul pe care"gazetãria l-a furat sportului" se maiautodenumeºte: "tânãr creator", "om deculturã ºi artã" (pag. 77), "…tânãr poetcrescut în umbra fãrã pereche a mareluiEminescu…" (pag. 40). ªi pentru cã tot l-am pomenit pe Eminescu (ca sã intrãmîn firea cãrþii de faþã), acesta "…deopo-trivã de gigantic ca poet ºi ca autor decosmogonii…" (pag. 126), "… a aºternuttimpului una din celebrele sale scrisoripe malul heleºteului preschimbat acumîn ºtrand pentru angajaþii IFA…" (pag.111).

O atenþie specialã meritã, cred eu,articolul "Poezia de care avem nevoie",ilustrativ pentru pragurile de înaltã per-formanþã ale volumului. Nãvalnica (saunãrãvaºa) scriere demascã aici (ºi nunumai aici) acuitatea contradicþieiaflatã în raport de consecuþie cu vani-tatea manifestã a spunerii totale ºi, înconsecinþã, termenii în care autorulpune problema "poeziei de care avemnevoie" alcãtuiesc un extraordinaramestec de sensuri: "ªtiu o serie depoeþi - de altfel talentaþi - care îºi maipermit uneori sã se joace cu propriul lorhar: pe lângã faptul cã îºi creeazã sin-guri (sic!) un prejudiciu, ei mai consumãºi hârtie tipograficã…". Acesta ar fi(conform sugestiei oferite de text) polulpoeziei de care NU avem nevoie.

Sã vedem ce se aflã la celãlalt pol:"La celãlalt pol, cel al bizareriilor cãu-tate cu lumânarea, al câlþilor mestecaþidinadins (sic!), vom gãsi, dincolo demimetism, o condamnabilã lipsã depudoare civicã". Încurcând pistele , seînþelege cã aici Corneliu Vadim Tudor aterminat prin a se rãtãci…

Publicistica, se ºtie, respinge super-fetaþia îndoielnicã, stilul amfiguric,esopic, esoteric ºi promoveazã, fiindostilã verbalismului, concizia stilisticãºi acribia istoricã.

Gh. BURDUJAN

6

ä educatie

Cele mai reuºite scenarii aparþinvieþii. Peniþa, când cruce rãs-tignind clipa prezentã, când penelal trecutului, nu poate convingefãrã greutatea realului ºi valenþaconcretului, fãrã "aura" fapteloraievea, deja intrate în lãcaºul lor,în tiparul vremii. Aici, în peri-metrul acestui crâmpei alb, încare corabia sufletului a aruncatcu putere ancora Cuvântului,rãsar mereu germenii comu-nicãrii, ca încununare a condiþieiumane. Expresie a creºterii prin

educaþie, Cuvântul rãmâne "ba-gheta magicã" a pedagogului,intervenid strategic în ceea ceºcoala îºi propune: nu doar sãpregãteascã pentru viaþã, ci sã fieea însãºi viaþã.

Altfel spus, acceptând tradu-cerea în echivalenþe educative,pedagogului îi revine misiunea dea pune în miºcare reorganizarea,reconstrucþia ºi transformareacontinuã a elevului. Proces dedezvoltare a personalitãþii ºi deindividualizare vocaþionalã pe

fondul umanizãrii progresive prinsocializare, educaþia este în fapt oîncercare de autoevaluare, auten-tificare ºi identificare, un produsal raportãrii copilului la modeluladultului, ca pãrinte sau pedagog.În confruntarea neloialã cu multi-pli factori "din umbrã" care con-curã la formarea elevului, forþaeducativã se dovedeºte a fi atâtemanaþia modelului cultural pro-pus, cât mai ales a itineraruluiparcurs pânã la configurarea aces-tuia.

Pedagogul devine, în egalãmãsurã, matrice spiritualã ºi forþãmotrice educaþionalã. El este fac-torul dinamic valorificator alconþinutului cultural ºi social alunei epoci, pentru care "a trãi înspiritulalitatea instituþiei, a adop-ta idealurile ei, a creºte în tradiþiaei, a te integra tuturor acþiunilorei, înseamnã a câºtiga spirituali-tate de profesor".

Întors spre luminã, întreg sufle-tul sãu trebuie sã se schimbe per-petuu ºi sã sufere contopit cu cel

al "copilu-lui elev",cãci sufe-r i n þ anaºterii ºiî n n o i r i iprin edu-caþie seîmpleteºte esenþial cu vocaþia sa-crificiului.

Director adj. Camelia PETCU

Grup ªcolar Mãneciu

"Viaþa unei naþiuni nu efãcutã numai din zile de biru-inþã ºi de sãrbãtoare. Toatesuferinþele, toate lacrimile tre-cutului intrã ºi se fac una cubucuriile triumfului în com-poziþia aceasta misterioasãcare se cheamã sufletul unuineam, iar sufletul acesta tre-buie pãzit cu sfinþenie ca sãrãmâi întreg. Uitarea e unînceput de ruinã. Cu câtã grijãîºi strâng alte neamuricomoara lor de amintiri, oscrisoare, o fotografie, o cãli-marã, o hainã... scumperãmãºiþe de la oamenii lormari, de la eroii lor care, astfelslãviþi, sunt pururea de faþã"

Cuvintele lui Alexandru Vlahu-þã sunã mustrãtor pentru cei cerisipesc inconºtient o comoarã:patrimoniul cultural naþional. Elene aduc aminte cã Dumnezeulunei comunitãþi mici se mainumeºte ºi istorie localã, pãstratãprintr-un muzeu sau printr-omonografie sau cu sprijinul amân-durora...

Cartea cercetãtorilor Alexan-dru Barbu ºi Valeriu Neamþu"Hrisovul pãdurilor de brad" ajun-sã la ediþia a II-a (edituraPrinteuro, editura Publi-Sigmaprima ediþie) ne aduce aminte cãavem un nume ºi renume: Avem resurse verzi (pãdurea), cenuºii

(inteligenþele umane), albastre (apele curgãtoare strânse în bara-jul Mãneciu)...

Adunate cu migalã, argumenteleistorice, economice, culturale ºisociale ne conving cã avem unrost în marele mers al planetelor,cã meritãm sã existãm în acest"capãt al osiei lumii" (LucianBlaga). Trecutul ºi prezentul suntgaranþia viitorului. ªi dacã "oboalã învinsã e orice carte"- cuexpresia aceluiaºi Lucian Blaga,monografia comunei Mãneciueste o sumã a unor doruri ºidureri, a unor izbânzi ºi înfrân-geri, scrisã cu auriul solar, cualbul ce ne marcheazã tâmplele ºisufletul, inevitabil, cu roºultrandafiriu al marilor iubiri. Cuacea culoare inconfundabilã ce neaduce aminte cã ºi "cernealaînþeleptului valoreazã cât sângeleviteazului". Mulþumunid pentrulecþia de patriotism ºi iubire pen-tru lecþia de frumos asumat ºi deistorie, promitem sã continuãm otradiþie. Cele 50 de premiiobþinute de elevii Grupului ªcolarMãneciu Ungureni la istorie ºialte discipline socio-umane aratãdimensiunea europeanã ºi naþio-nalã a cestei mici localitãþi.Pentru cã aºa cum spunea un poetpe nedrept uitat, tot ce a privit i s-a pãrut unic, nu i-a dat voie sãmoarã.

Din ce am aflat cartea aceastaeste ºi un fragment de solidaritateumanã, pentru cã la apariþia ei aucontribuit sponsori din cele maivariate medii: industrie ºi turism(Ileana Pupezã), medicinã (MariaMota) ºi domeniul bancar (MirceaMoisescu), Biserica OrtodoxãRomânã (Aurelian Catrina ºi EmilMoisescu) - ºi lista poate conti-nua.

Importanþi sunt cu toþii cei careau contribuit la aceastã ctitorie desuflet - iar noi, cronicarii, am con-semnat evenimentul.

Alexandra POPA ºi Sabina TÃRLUNGEANU clasa a X-a A,Grupul ªcolar Mãneciu

" Un sacrificiu autentic presupune întrunirea unei duble valori ºi a unui dublu conþinut calitativ: al cauzei ºi al sacrificatorului." (Th. Mann)

“ S U F E R I N Þ A ” D E A F I P E D A G O G

O carte utilã pentru istoria localitãþii Mãneciu:

"Hrisovul pãdurilor de brad”.

CORNELIU VADIM TUDORªI SUPERFETAÞIA PUBLICISTICÃ

Fie cã nedorim sau nu,suntem cetãþenieuropeni. Tradiþiicomune, acelaºifenomen revolu-þionar, industrial,curente literarecomune, unesc eu-

ropenii care au dobândit conºtiinþaapartenenþei la acelaºi spaþiu. DarEuropa se caracterizeazã ºi printr-o frag-mentare politicã ce nu poate fi ignoratã.

Ce este Uniunea europeanã? Esteansamblul statelor care au drept obiec-tiv principal realizarea intrãrilor eco-nomice ºi politice în acest grup. MembriiParlamentului European sunt aleºi prinvot universal, în timpul alegeriloreuropene. Sesiunile sale plenare au loc

la Palatul European de la Bruxelles.Printre statele membre ale UniuniiEuropene, amintim: Franþa, Germania,Italia, Belgia, Luxemburg, Olanda,Anglia, Islanda, Danemarca, Grecia,Spania, Portugalia, Finlanda, Suedia.Din cele nouã limbi oficiale pe care lepromoveazã, cele mai utilizate sunt:engleza, franceza, germana.

Condiþiile pe care România trebuiesã le îndeplineascã pentru a atinge acestobiectiv major sunt: consolidarea insti-tuþiilor democratice, garantarea drep-turilor omului, protejarea drepturilorminoritãþilor, respectarea obligaþiilor castat membru al U.E. ºi crearea instituþi-ilor capabile sã asigure respectareaacestei legislaþii.

Consider cã aderarea României laU.E. prezintã multe avantaje: creºterea

economicã, realizarea Uniunii mo-netare, mai buna cooperare politicã,socialã, juridicã ºi culturalã, apariþia denoi locuri de muncã, posibilitatea de abeneficia de un puternic sprijin finan-ciar, intrarea în angrenajele politiceexterne ºi creºterea securitãþii.

Pentru cetãþeanul român, aceasta vaînsemna: libera circulaþie a oamenilor, acapitalului, a mãrfurilor, dispariþiatuturor frontierelor, posibilitatea de acãlãtori fãrã vizã, dreptul de a munci ºide a se stabili în orice þarã din U.E., omai bunã asistenþã medicalã ºi protecþiesocialã, creºterea nivelului de viaþã îngeneral.

Elena STAMA,cls aVII-a D

Grup ªcolar Mãneciu

7

ä Actualitate

FFARMAARMA CIA VERDE (VII)CIA VERDE (VII)

UN ALT ÎNCEPUT

Scoala, acest spaþiu cultu-ral al dãruitorilor ºi primi-torilor, ce îºi schimbã fãrã

încetare rolurile! ªcoala, fãrã locfix ºi fãrã de timp, rãsãrind peharta unei geografii spirituale,întruchipând de veacuri expresiaaceloraºi nevoi! Puterea ei de arenaºte cu fiecare 15 septembrieºi de a coagula esenþe spiritualeîn suflete de mentori ºi ucenici,ne pregãteºte de fiecare datã pen-tru un alt început.

Anul acesta, porþile ºcolii s-audeschis sub cupola toamnei unuinou an ºcolar mai plin de spe-

ranþã ºi cu puteri sporite, anumepregãtite pentru a-ºi primi cumse cuvine oaspeþii: preºedinteleConsiliului Judeþean, FlorinAnghel, subprefectul judeþuluiPrahova, Nicolae Alexandri,inspectorul general adjunctGheorghe Borovinã ºi reprezen-tanþi ai MEC, Merima Petrovici,director general adjunct CNFP,însoþitã de profesorul universitardr. Vasile Molan ºi doi experþi înstandarde, politici ºi metodologiieducaþionale, din Olanda ºiScoþia.

O ºcoalã care se dãruieºte cul-turii ºi oamenilor ei nu poate fi

decât luminã. Am învãþat sã pri-mim ca sã putem dãrui. Cãci nune putem limita la a preda regula,ci vrem sã dobândim pricepereade a modela excepþia, nu doar sãtransformãm elevii în depozitariai cunoºtinþelor noastre, ci maiales sã-i "contaminãm" cu ceea ceavem mai de preþ: puterea spiri-tului, uneltele voinþei ºi pri-ceperii, valorile morale. "Dacãexistã o medicinã a sufletelor,sensul ei rãsturnat faþã de medi-cina obiºnuitã, e de a îmbolnãvi."

Ne-am întâmpinat oaspeþii cudorinþa vie de a rememora pentruei istoria noastrã.

Le-am bucurat ochiul ºi inimaîn soarele lui septembrie ºi i-amfãcut pãrtaºii crezului ºi spe-ranþelor proprii. ªi ne vor fi isto-rie toþi acei care ni se alãturã înîncercarea de a desþeleni drumulspre culturã elevilor noºtri, de afi mesageri ai educaþiei, cea caredezmãrgineºte, îmblânzeºte gri-jile, rãutãþile ºi nesiguranþele,înnobileazã timpurile ºi locurile ºiîntemeiazã destine ºi vieþi su-fle-teºti.

Director prof, Gabriela DESPAN

Grup ªcolar Mãneciu

În zona noastrã sunt fâneþeºi pajiºti bogate în plante aro-mate, care dau miros plãcutfânului cosit. Fâneaþa este oasociaþie de plante ierboase(70% graminee, 20% legumi-noase si 10% celelalte planteînsoþitoare) aºa cum pãdureaeste o asociaþie de arbori.Lupta grea din pãdure pentruluminã este uneori mai aprigãîn fâneaþã, dându-i astfel o vari-aþie de plante de diferite talii.Plantele din fâneaþã nu se preagrãbesc sã aparã primãvara devreme. Primele care îºi aratãcolþii sunt gramineele, iar prinaprilie-mai încep sã se iveascãtoate plantele care alcãtuiescfâneaþa, iar în lunile iunie-iulie,apar neuitatele tablouri cereunesc multitudinea de flori,de forme ºi culori de neuitat.Omul le întrerupe viaþa cosin-du-le, ajungând astfel hranãbunã pentru animale iarna.Gramineele înfrãþesc repede ºise îndesesc dupã cosire în timpce celelalte plante se refac maigreu fie din rãdãcinile rãmaseîn pãmânt, fie din seminþelecare au apucat sã cadã. Dacãvara este lungã ºi bogatã în ploi

fâneaþa mai poate fi cositã odatã nu înainte de a-ºi lãsaplantele sãmânþa pe sol asi-gurându-ºi astfel prezenþa ºi înanul urmãtor.

Nimic nu poate fi mai atrãgã-tor ºi mai mulþumitor sufle-teºte decât o fâneaþã înfloritãîn toiul dezvoltãrii ei.

Frumuseþea ºi mireasma flo-rilor ne încântã privirea ºi neinfluenþeazã gândurile.

Cãtre toamnã, când celelalteplante cu flori s-au trecut,fâneþele sunt presãrate debrânduºa de toamnã (Col-chicum autumnale). Culoareapetalelor ca de ametist ne aducaminte de brânduºa de primã-varã (Crocus heuffelianus).Cea dintâi dã toamna numaifloarea ca o pâlnie lungitã, cupetalele puþin rãsfrânte.Frunzele ies în primãvarã cândse coace ºi fructul. E oburuianã otrãvitoare pe care

nu o pasc animalele, dar neatrage prin gingãºia ei înaintede a se aºterne zãpada.

Luminiþa MICLESCUGrup ªcolar Mãneciu

Integrarea Europeanª

Plantã erbacee, perenã, heliofilã, cu cerinþe ridicate faþãde umiditate, comunã prin pajiºti, fâneþe, pãºuni însorite,poieni, margini de pãdure, livezi. Se mai numeºte, anghe-linã, talpa - gâºtii, tata-caprei, urechiþa ursului etc.

Vegeteazã pe soluri revene-jilave. Rizom cilindric din carepornesc numeroase rãdãcini dese, subþiri, ramificate lavârf. Din rizom se formeazã o rozetã de frunze eliptic-ovale, cu suprafaþa reticulatã, vârful obtuz, marginea cre-natã sau ondulatã. Tulpina înaltã de 25-30 cm., poartã 6-18 flori galbene-aurii, grupate într-o umbrelã simplã.

Planta are importanþã terapeuticã în medicina umanã ºiveterinarã având proprietãþi farmacodinamice: fluidifiantal secreþiilor bronhice, emolient, expectorant, antiseptic,sedativ, sudorific, calmant, cicatrizant, hemostatic. Estefolositã pentru tratarea tusei, rinitelor, rinosinuzitei, pneu-moniei, tulburãrilor gastrointestinale, afecþiunilor renale ºivezicale.

Se recolteazã primãvara de timpuriu ºi în timpul înflori-tului. Se spalã într-un curent de apã. Se usucã la soare sauîn poduri învelite cu tablã, bine aerisite. Uscare artificialãla 40-50 grade celsius. Florile se recolteazã pe timp frumosdupã ora zece. Se usucã la umbrã într-un singur strat. Sepãstreazã în pungi sau saci de hârtie.Medicina umanã, uz intern: Pentru tratarea tusei dediverse etiologii, rinitelor, rinito-sinuzitelor, pneumoniei(adjuvant), bronºitei, gripei, guturaiului, durerilor de cap,nevralgii ºi ca tonic nervos, astmului bronºic, rãcelii. Uz extern: pentru combaterea hemoragiilor externe, cal-marea ºi tratarea rãnilor, cu efect cicatrizant, pentru cal-marea durerilor de mãsele ºi de cap.Medicina veterinarã, uz intern: Pentru tratarea afecþiunilorpulmonare, renale, cistitelor.Uz extern: Pentru tratarea zonelor traumatizate.Cataplasme locale cu decoct sau infuzie.

Prof. Viorel ALEXE

PRIN FPRIN FÂNEÞE.. .ÂNEÞE.. .

ªcoala, fãrãloc fix ºi fãrã de timp,

rãsãrind pe harta uneigeografii spirituale,

întruchipând deveacuri expresia acelo-raºi nevoi! Puterea ei

de a renaºte cu fiecare15 septembrie ºi de acoa-gula esenþe spiri-

tuale în suflete dementori ºi ucenici, nepregãteºte de fiecare

datã pentru un altînceput.

C I U BC I U B O Þ I CO Þ I C A - C U C U LA - C U C U L U IU I

8

SALA DE SPORT A ORAªULUI VÃLENIIDE MUNTE ÎNTRE VIS ªI REALITATE

TERMEN DE EXECUÞIE: 12 LUNITERMEN DE ÎNCEPERE: 18.04 2003

TERMEN DE FINALIZARE: 31.12.2006

UN SUBIECT LA CARE VOM REVENI

BENEF IC IAR : CONS I L IUL LOCALCONSTRUCTOR: S.C.“INDSERV” S.R.L.

CINEVA A GREªIT LA CALCULE:TREBUIA SA FIE DATÃ ÎN FOLOSINÞÃ

LA DATA DE 18.04.2004

Cu trei ani întârziere Sala de Sport a oraºului mai are mult pânã la finalizare...

"Mi-ar fi plãcut sã fiu profe-sor. Profesorul este fabricant deoameni. Profesorul seamãnã cuun tâmplar care ia un lemn mur-dar din noroi, îl spalã ºi facemobilã de lux" (Petre Þuþea).

Aºa am simþit de fiecare datãcând, mânã în mânã cu "bobocii"clasei I am intrat în ºcoalã, i-amprivit în ochi cu încredere ºi ampornit sã construiesc "mobila delux" cu mijloacele mele, înºcoala aceasta de la marginea

de nord a oraºului Vãlenii deMunte, ªcoala nr. 4.

ªi alãturi de mine reuºesc sãobþinã performanþe an de an,colegele mele, strãlucitele învã-þãtoare: Magdalena Buza, ElenaCãlin, Elena Oprica.

Într-o ºcoalã curatã, liniºtitã,cu un climat confortabil, eleviinoºtri ating performanþeleoricãror ºcoli cu dotare materia-lã superioarã, fiind participanþiºi premianþi ai concursurilor:"Olimpicii cunoaºterii", "Copiiimileniului 3", "Inteligenþe pra-hovene", evidenþiaþi în re-zolvarea problemelor din"Axioma".

Negreºit, performanþele seobþin doar dacã în fiecare clipãîþi propui sã faci "mobilã de lux".

Înv. Maria FULGAªcoala nr. 4

Vãlenii de Munte

OMUL SFINÞEªTE LOCUL

S-au împlinit mai bine de doiani de când la Grupul ªcolarAgromontan "Romeo Constan-tinescu" s-a înfiinþat Consiliul

Consultativ al Elevilor. Aceastãorganizaþie alcãtuitã din ºefi declasã a încercat pe parcursulcelor doi ani de existenþã sã

comunice cu tinerii, sã le afleproblemele ºi sã încerce sã-iajute.

C.C.E. a încercat sã ajute ºialþi copii, din afara ºcolii, mobi-lizând întreaga ºcoalã pentrustrângerea de fonduri destinatecopiilor din Valea Plopului.Astfel C.C.E. s-a deplasat la Valea

Plopului, în cursul anului 2006,cu o donaþie de fructe, jucãrii ºihaine. În afara donaþiilor, mem-brii C.C.E. din ºcoala noastã a

oferit copiilor de acolo un stropde afecþiune, dragoste ºiînþelegere.

Orice necunoscãtor ar spunecã acelor copii nu le lipseºtenimic, cã au tot ceea ce le trebuiepentru a creºte ºi pentru aînvãþa. Aºa ºi este. Din punct devedere material nu le lipseºtenimic. Pãrintele Tãnase are grijãde aceasta, dar ei, copiii, poatecã nici nu-ºi cunosc pãrinþii(mulþi dintre ei fiind abando-naþi).

Pãrintele Tãnase a organizato adevãratã campanie împotrivaavortului.

C.C.E. de la ºcoala noastrãsperã ca prin acþiunea sa sã fieun exemplu demn de urmat pen-tru ceilalþi. Douãzeci de elevi ºi-au deschis inima pentru ValeaPlopului.

Sorina COSTACHEClasa a VIII-a B

Gr. ªc. "R. Constantinescu"

UN ZÂMBETPENTRU VALEA

PLOPULUI