cyan

mag

enta

yello

wbl

ack

An II, nr. 13, August 2009, 20 pagini

cyanmagentayellowblack

Ce a mai f\cut primaru’...?

ACTUALITATE

pag. 9

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]awww.primariaracari.ro

1155 AAuugguusstt 22000088 1155 AAuugguusstt 22000099

La un an de la apari]ie, Ziarul Prim\riei R\cari ureaz\cititorilor [i colaboratorilor mult\ s\n\tate, dorin]e

^mplinite [i un c\lduros La Multi Ani!Fie ca acest periodic s\ stea sub semnul reu[itelor [i

realiz\rii proiectelor ^ndr\zne]e!

Start ^n divizia D - Campionatul jude]ean

Dâmbovi]a.

SPORTPloile au f\cut din nou probleme

Precipita]iile abundente care au c\zut,peste ora[ul R\cari ^n luna august auprovocat neajunsuri locuitorilor dinlocalitatea Colacu si S\bie[ti. pag. 8

Atitudinea celui indiferent, un semnal de alarm\

Un ho] de lemne a fost prins de autorit\]i^n timp ce se îndrepta spre cas\ cu c\ru]a^nc\rcat\ cu lemne de foc. Poli]i[tii comunitari [i Poli]ia local\ dinora[ul R\cari l-au prins ^n flagrant!

Inaugurarea capelei din localitateaGhimpa]i, ora[ul R\cari.

~n data de 15 august, ^n ora[ul R\cari, ^nlocalitatea Ghimpa]i, unde se afl\ ostr\veche biseric\ din secolul XVIII, a fostinaugurat\ cu mic cu mare, o capel\ fru-moas\, construit\ la ini]iativa [i sus]inereaedilului ora[ului R\cari, domnul primarDr.Ing Marius Carave]eanu.

pag. 13,16,17~n jurul datei de 15 ale lunii ne ^ntâlnim prin inter-

mediul acestei “pun]i” de leg\tur\ ^ntre cet\]eni [iinstitu]ia Primarului a[a cum defineam ^n urm\ cu unan publica]ia lunar\ intitulat\ “Ziarul Prim\riei R\cari”.

Un an ^n care ne-am str\duit s\ transfer\m infor-ma]ia din sediul prim\riei ^n casele dumneavoastr\.

Nu de pu]ine ori am ^ntâlnit scene memorabile gen“Poiana lu' Iocan” ^n care erau dezb\tute teme cuprinse^n ziar. Am primit foarte multe mesaje de mul]umire [ifelicit\ri ^n ceea ce prive[te con]inutul ziarului, calitateaarticolelor care ne-au dat puterea s\ continu\m.

Nu am dus lips\ de cârcota[i, ceea ce ne bucur\pentru c\ [i criticile ne ajut\. ~i rug\m s\ stea cu ochiipe noi ^n continuare [i s\ ne critice, mul]umindu-leanticipat.

Nu dorim s\ concur\m presa central\, dar dorim s\fim citi]i de cât mai mul]i r\c\reni. Satisfac]ia esteimens\ când prime[ti o felicitare sau mul]umire pentruziar. E[ti mul]umit când un cârcota[ te “cearta”!~nseamn\ c\ a citit! {i chiar dac\ nu o recunoa[te,simte c\ ceva s-a schimbat [i mai devreme sau maitârziu va recunoa[te.

Am ^ncercat ^n acest an s\ acoperim toate cerin]elecititorilor, unele sosite prin po[ta scris\, altele electron-ic, unele direct, altele prin telefon sau cuponul din ziar.

Le mul]umim celor care ne-au cerut mai mult [i maimulte, cu ajutorul acestora reu[ind s\ ^mbun\t\]im dela num\r la num\r, calitatea ziarului [i s\ se fac\rezervari la apari]ia acestuia.Dup\ un an de experien]\ne str\duim s\ dezam\gim cât mai pu]ini cititori, dar v\rug\m s\ fi]i ^n continuare al\turi (cu laude dar [i cucritici) astfel ^ncât scopul informativ al acestui ziar s\ fieatins cu prisosin]\.

Doream ca [tirilor de la “Radio {an]” s\ nu le daur\spuns dar nu vreau ca acest lucru s\ fie tratat ca onep\sare chiar dac\ firesc era s\ ]i se spun\ verde-nfa]\ orice sup\rare.

POLI}IA COMUNITAR|: 0245-658611DEFEC}IUNI CURENT ELECTRIC: 0245-651464DERANJAMENTE TELEFONICE: 1921INFORMA}II ROMTELECOM: 1931CONSULTA}II FARMACIA RACARI: 0245-658073; FARMACIA GHERGANI:0245-658859PO{T|: 0245-658120CENTRUL MEDICAL R|CARI: 0245-658864CABLU {I INTERNET CATV: 0729754904

pag. 5

VENIM ~N AJUTORUL DUMNEAVOASTR| CU NUMERELE DE TELEFON

CARE OFER| SERVICII:

Dr.ing. Carave]eanu Marius FlorinPrimarul ora[ului R\cari

(urmare ^n pagina 2)

DUP| ANI DE A{TEPT|RI CENTRUL DE ASISTEN}|

MEDICO-SOCIAL| ~{IDESCHIDE POR}ILE PENTRU

PERSOANELE CARE AUNEVOIE DE O VORB| BUN| {I

ASISTEN}| SOCIAL| ORI MEDICAL| PE M|SUR|.

black

Actualitate August 2009 pagina 2Ziarul Prim\riei R\cari

ARTICOLUL 57Terenuri pentru construc]ii

(1) Prin imobil, ^n conformitate cu prevederileLegii, se ^n]elege teren [i/sau construc]ii. (2) Terenurile pentru construc]ii sunt cuprinse^n intravilanul localit\]ilor [i, ^n func]ie de des-tina]ie [i utilizare, pot fi:

a) terenuri ocupate - terenurile cu con-struc]ii de orice fel (supraterane ori subter-ane), clasificate potrivit legii, inclusiv ame-naj\rile aferente;

b) terenuri libere - terenurile f\r\ con-struc]ii, de orice fel (supraterane orisubterane), inclusiv amenaj\rile aferente;

c) terenuri aparent libere - terenurile f\r\cl\diri, asigurând func]iuni urbane de interespublic stabilite [i executate ^n bazaprevederilor documenta]iilor urbanistice legalaprobate (spa]iile verzi [i de protec]ie, locuride joac\ pentru copii, trasee ale re]elelortehnico-edilitare subterane - inclusiv zonelede protec]ie aferente , rezerve pentru l\rgireaori modernizarea c\ilor de comunica]ie etc.). (3) Autorizarea execut\rii lucr\rilor de con-struc]ii de orice fel pe terenurile descrise laalin. (2), este permis\ numai ^n strict\ core-lare cu respectarea func]iunilor stabilite prin

prevederile documenta]iilor de urbanismavizate [i aprobate, potrivit legii. (4) Pe terenurile din extravilan, ^n condi]iileLegii [i ale art. 90-103 din Legea fonduluifunciar nr. 18/1991, republicat\, cu modif-ic\rile [i complet\rile ulterioare, se pot exe-cuta lucr\ri pentru re]ele magistrale, c\i decomunica]ie, ^mbun\t\]iri funciare, re]ele detelecomunica]ii ori alte lucr\ri de infra-structur\, construc]ii/amenaj\ri pentru com-baterea [i prevenirea ac]iunii factorilor natu-rali distructivi de origine natural\ (inunda]ii,alunec\ri de teren), anexe gospod\re[ti aleexploata]iilor agricole, precum [i construc]ii [iamenaj\ri speciale. ARTICOLUL 58Terenuri destinate construirii,apar]inând domeniului public al statu-lui sau al unit\]ilor administrativ-teri-toriale (1) Potrivit prevederilor art. 13 alin. (2) dinLege, terenurile apartinând domeniului publical statului sau al unit\]ilor administrativ-terito-riale se concesioneaz\ numai ^n vederearealiz\rii de construc]ii ori de obiective de uz[i/sau interes public, potrivit legii. (2) ~n condi]iile legii, pe terenurile apartinând

domeniului public, persoanele fizice saujuridice pot realiza, ^n interes privat, numaiconstruc]ii cu caracter provizoriu, autorizate^n condi]iile Legii, pe amplasamente stabilite^n baza reglement\rilor documenta]iilorurbanistice aprobate. (3) Prin excep]ie de la prevederile alin. (1), sepot concesiona terenuri destinate construirii,^n condi]iile prevederilor art. 15 din Lege. ARTICOLUL 66Organe de control (1) Potrivit prevederilor art. 27 alin. (1)-(5) dinLege, organele de control ale consiliilorjude]ene [i ale prim\riilor au obliga]ia de aurm\ri respectarea disciplinei ^n domeniulautoriz\rii [i execut\rii lucr\rilor de construc]ii^n cadrul unit\]ilor administrativ-teritoriale,potrivit competen]elor stabilite de Lege. (2) Potrivit prevederilor art. 29 din Lege, con-trolul statului ^n amenajarea teritoriului,urbanism [i autorizarea execut\rii lucr\rilor deconstruc]ii se exercit\ pe ^ntregul teritoriu al]\rii de c\tre Inspectoratul de Stat ^nConstruc]ii, care dispune m\surile [i aplic\sanc]iunile prev\zute de Lege. (3) Abrogat.@

ARTICOLUL 67Abilit\ri de control ale organeloradministra]iei publice locale (1) Autorit\]ile administra]iei publice locale,prin organele proprii cu atribu]ii de control,potrivit legii, au obliga]ia de a organiza [i de aefectua permanent ac]iuni de control vizânddisciplina ^n autorizare pe raza unit\]ii admin-istrativ-teritoriale, potrivit competen]elor sta-bilite de Lege, privind:

a) emiterea autoriza]iilor; b) executarea lucr\rilor de construc]ii numai

pe baz\ de autoriza]ii valabile; c) executarea lucr\rilor de construc]ii cu

respectarea prevederilor autoriza]iilor de con-struire/desfiin]are [i a proiectelor tehnice. (2) Arhitectul-sef al jude]ului, ^n conformitatecu regulamentul de organizare [i func]ionarea consiliului jude]ean stabilit ^n temeiulprevederilor Legii nr. 215/2001, are atribu]iide control ^n unit\]ile administrativ-teritorialede pe raza jude]ului, atât cu privire larespectarea disciplinei ^n urbanism [i amena-jarea teritoriului, cât [i la autorizarea exe-cut\rii lucr\rilor de construc]ii, potrivitprevederilor art. 27 alin. (1), (2) si (4) dinLege.

E XE X T RT R A S D I N L E G E A N U M | R U L 5 0 / 1 9 9 1 A S D I N L E G E A N U M | R U L 5 0 / 1 9 9 1 C O N F O R M N O R M E L O R D E A P L I C A R EC O N F O R M N O R M E L O R D E A P L I C A R E

Referent, Alexandru Alexandru

Nout\]i:Parteneriatul agricol Produc\tor - Consumator

Revista Magazin Agricol [i asocia]ia pentru sus]inerea agri-culturii ]\r\ne[ti ASAT, au demarat o campanile de sprijinire aagricultorilor romani denumit\ “Parteneri Agricoli” prin careproduc\torii agricoli cu ferme de mici dimensiuni cu produserealizate f\r\ folosirea ^ngr\[\mintelor chimice (ecologice),^ncheie contracte directe, denumite parteneriat agricol cudiversi consumatori de la ora[.

Prin aceste parteneriate, consumatorii vor primi un cos delegume, fructe [i alte alimente produse la ]ar\, s\ptamanal.Pretul [i produsele din co[ se stabilesc prin negociere, la^nceputul anului, la ^ncheierea parteneriatului.

Micii produc\tori agricoli ^[i asum\ responsabilitatea cavor cultiva potrivit normelor ecologice, f\r\ ^ngra[\mintechimice, astfel ^ncat produsele s\ fie naturale [i s\n\toase.Oricand consumatorii pot merge s\ verifice la produc\tormodul ^n care sunt cultivate [i realizate produsele din co[uls\pt\manal pe care doresc s\-l primeasc\.

Prin acest parteneriat agricol, produc\torii [tiu de la^nceputul anului, ce [i cât trebuie s\ produc\ [i se asigur\ca-[i vor vinde recoltele, iar consumatorii au garan]ia c\ vormanca numai produse naturale [i s\n\toase pentru care vor

pl\ti un pre] negociat chiar de ei.Acest comer] prin parteneriat produc\tor-consumator a

fost lansat ^n Japonia ^n anii 1960, ^n 2001 a fost adoptat ^nFranta de so]ii Denise [i Daniel Vuillon, iar ^n 2008 ace[tia l-au lansat [i ^n Romania fondand “Asocia]ia pentruSus]inerea unei Agriculturi }\r\ne[ti” (ASAT), coordonatorulprogramului pentru Romania fiind Mihaela Vetan.

Co[ul s\pt\manal pe care familiile de consumatori ^lprimesc anul acesta, con]ine in jur de 30 de produse diferite,de la rosii, castraveti, ardei, la vinete, fasole verde, gulii,cartofi, verdeturi. Miere, etc. Produsele din co[ sunt ^n mareparte ecologice, aceasta fiind una dintre condi]iile pe care fer-mierii implica]i ^n proiect trebuie s\ le ^ndeplineasc\. Pre]ulunui co[ variaz\ ^ntre 27 si 60 de lei.

~n esen]\, principiile dup\ care se ghideaz\ comer]ul agri-col pe baz\ de parteneriat au la baz\ o ^n]elegere dintre pro-duc\tori [i consumatori.

Parteneriatul se ^ncheie direct de c\tre produc\tor cu maimul]i consumatori care vor s\ fie siguri c\ produsele agricolepe care le consum\ sunt s\n\toase [i proaspete. Astfelagricultorul livreaz\ consumatorilor pe baz\ de abonament, unco[ s\pt\mânal care cuprinde cele mai diverse produse agri-cole. Consumatorii au obliga]ia de a pl\ti co[ul la pre]ul nego-ciat de comun acord, la ^nceputul anului pentru ca fermieruls\ nu r\mân\ cu marfa nevândut\.

IMPORTANT:Prin acest sistem de comer] , agricultorul cultiv\ la sigur,

doar produse pe care le va vinde consumatorilor [i ^n canti-tatea cerut\ prin abonament. La randul lor, consumatorii [tiuc\ au, garantat ^n fiecare s\pt\mân\, produse agricoleproaspete, cultivate s\n\tos. ~n cazul ^n care o parte dinrecolt\ este distrus\ de inunda]ii, secet\ sau de alte cauzenaturale, consumatorii care sunt parteneri din acest sistem,pl\tesc totu[i pre]ul promis pentru acea recolt\, ajutându-lastfel pe fermier s\-[i continuie afacerea. Produc\torii agricolisau consumatorii interesa]i s\ fac\ parte din program trebuies\ contacteze coordonatorul de program. Mihaela VetanTelefon: 0741232602

Afl\m de la Centrul LAfl\m de la Centrul Local de Consultan]\ Agricol\- R\cariocal de Consultan]\ Agricol\- R\cariIng. Topora[ V

Constatând cu stupoare c\ “reporterii” de la “Radio{an]” sunt “oameni cu preten]ii” - m-am r\zgândit!

V\ salut [i v\ ascult, atunci când am timp! V\r\spund când pot!{i totu[i: - de ce nu se asfalteaz\ Tudor Vladimirescu

- pentru c\ anul acesta a fost prins, un tronson multmai mare de drum pentru reabilitare - R\cari -Ghimpa]i [i mai ales pentru faptul c\ prioritar estecanalizarea [i apoi asfaltarea; deci nu a[ fi alergatdegeaba ^n campanie - numai pentru “vopsirea [colii”;cu to]ii ne-am dori asfalt la poart\ ([i eu) dar s\ fimra]ionali [i s\ le facem ^n ordine.- De ce nu “demareaz\” lucr\rile pentru asfaltarea DC43 A R\cari - Ghimpa]i?Pentru c\ trebuie respectat\ legea!!!Pentru c\ trebuie respectate anumite etape, ne placsau nu ne plac, birocratice.

E u[or s\ spui c\ se “tergiverseaz\” [i nu “se d\ lapace odat\” (pace ne dorim cu to]ii) dar nu [tii c\ tre-

buie s\ cite[ti mii de pagini [i s\ dai solu]ia corect\pentru a evita “s\ dai cu subsemnatul” mai târziu.

“Nimic nou la actualul primar”, continu\ ce a^nceput predecesorul.- Nu prea am ce s\ continui pentru c\ pasarela pestecalea ferat\ s-a terminat, restul…a[a cum spunea unprieten...totul e nisip.

“De ce nu merg mai repede lucr\rile ^ncepute?”- Pentru c\ avem o “mân\” de oameni [i câteva utila-je la administrativ, iar ace[tia au [i dreptul la concedi-ul de odihn\.- {i ce nu s-a f\cut ^n 20 de ani s\ se fac\ ^n doi -imposibil.

“De ce nu vine prim\ria s\-mi fac\ [an]ul?” - Pentru c\ este obliga]ia proprietarului. Câte un “ame]it” vrea s\-i m\tur\m [i ^n curte.Niciodat\!

“De ce nu se dau amenzi pentru neefectuarealucr\rilor de desfundare a pode]elor [i decolmatare a[an]urilor?”

Se dau! Avem deja circa 30 de clien]i certa]i culegea, chiar [i cu cea a bunului sim] care trebuie s\treac\ pe la casierie.

{i vom continua! Am sperat c\ vom ob]ine rezultatecu vorba bun\, dar este foarte greu!

Cu apa ^n curte, cu [an]ul astupat, cu balastrul ^ndrum cet\]eanul strig\ “S\ vin\ Primaru' s\ scoat\apa!”A[teapt\-m\!

Unii mai sun\ [i la 112 [i ne facem de râs ^n totjude]ul c\ nu suntem ^n stare s\ facem [an]urile.

Pentru ceilal]i, tot respectul [i jos p\l\ria! Felicit\ri!{i nu uita]i: Concursul “Cea mai frumoas\

gospod\rie” continu\.~n decembrie - Marele premiu - Unelte agricole ^n

valoare de 200 leiSucces!

(urmare din pagina 1)

Dr.ing. Carave]eanu Marius FlorinPrimarul ora[ului R\cari

black

De interes general August 2009 pagina 3Ziarul Prim\riei R\cari

~n data de 12.08.2009, laorele 14:00, s-a desf\[urat[edin]a Consiliului local R\carila care au participat 14 con-silieri, unul absent motivat.Proiectele de hot\râri au fostdiscutate ^n cadrul comisiilorde specialitate, dup\ care s-atrecut la discutarea ^n plen [ivotarea lor.1. Hot\râre privind aprobarea efec-tu\rii lucr\rilor pentru obiectivul“Reabilitare termic\ a blocurilor A,A2, A3, A4, B, C, situate ^n ora[ulR\cari, jude]ul Dâmbovi]a.

Având ^n vedere numeroaselesolicit\ri ale autorit\]ii locale privindincluderea blocurilor din R\cari^ntr-un Program de reabilitare alMinisterului dezvolt\rii regionale [ilocuin]ei, construite anterior anului1990, s-a acceptat includerea ^nacest program a blocurilor din locali-tatea R\cari, cu finan]are ^n 2009.Pentru aceasta este necesar\prezenta hotarare pentru ^ntocmireadocumentatiei de baza in pro-movarea proiectului de finan]are.2. Hot\râre privind aprobarea indi-catorilor tehnico-economici [i astudiului de fezabilitate pentru obiec-tivul “Reabilitare termic\ a blocurilorA2, A3, A4 (str Aleea Pompierilor) A,B, C, (str. Ana Ipatescu) situate ^nR\cari, judetul Dâmbovi]a. Ca urmare a solicitarii inaintate decatre MDRL , executivul a promovatcererea de intocmire a SF pentrustabilirea pe fiecare unitate locativea indicatorilor tehico-economici cevizeaza prezenta hotarare, fiind iden-tificati astfel: 1. Blocul A - 250.378 mii lei 2. Blocul A 2 - 282.831 mii lei 3. Blocul A 3 - 256.318 mii lei 4. Blocul A 4 - 278.965 mii lei 5. Blocul B - 368.108 mii lei 6. Blocul C - 387.464 mii lei

In urma dezbaterilor atat incomisiile de specialitate, cat si inplenul consiliului a fost adoptatproiectul de hotarare in unanimitatede cei prezenti.3. Hot\râre privind aprobareapred\rii amplasamentului c\tre ANL- ^n vederea amplas\rii unui bloc delocuin]e, ^n ora[ul R\cari, localitateaGhergani, jude]ul Dâmbovi]a.

Având ^n vedere adresa ^naintat\de Agen]ia Na]ional\ de locuin]epentru includerea ^n finan]area peanul 2009 a blocului pentru tineri,s-a aprobat amplasamentul ^n str.Ion Ghica nr 204. Predareaamplasamentului este pentrufolosirea gratuita pe perioada execu-tarii construc]iilor de c\tre ANL.4. Hot\râre privind aprobarea^ntocmirii documenta]iei pentrufinan]area construirii unui bloc ^n

programul ANL. Este vorba despre^ntocmirea studiului de fezabilitate, astudiului geotehnic [idocumenta]iilor de urbanism [i ame-najarea teritorial\, PUG, PUZ, PUDpentru obiectivul blocuri de locuin]epentru tineri tip ANL.5. Hot\râre privind ^ntocmireadocumenta]iei de finan]are pentrucontinuarea lucrarilor la blocul D sit-uat ^n ora[ul R\cari, Aleea pompier-ilor (scar\ a blocului de poli]ie, nefi-nalizata). Consiliul Local al ora[uluiR\cari de]ine ^n patrimoniu o scar\de bloc (bl politie) cu un num\r de18 apartamente, aflate ^n stadiulde executare a lucr\rilor de finalizare(tencuieli, dot\ri, utilit\]ii, etc) imobilpentru care la nivelul autorit\]iilocale nu pot fi sus]inute financiarlucr\rile de finalizare.

Pentru aceasta este necesar\prezenta hot\râre , pentru ^nscriereaora[ului R\cari in “Programul definan]are pentru locuin]e sociale,program ce se afl\ ^n derulare ^ncadrul Ministerului Dezvolt\riiRegionale [i locuin]ei. Prin constru-irea acestor apartamente din bloculD, am putea satisface o parte dincererile de repartizare a uneilocuin]e, aflate ^n prezent la nivelulPrim\riei ora[ului R\cari.6. Hot\râre privind aprobareaobiectivului “^nfiin]are re]ea de ap\potabil\ ^n localit\]ile componenteale ora[ului R\cari respectivGhimpa]i, Colacu, S\bie[ti,B\l\ne[ti, St\ne[ti”.7. Hot\râre privind aprobarea indi-catorilor tehnico-economic [i astudiului de fezabilitate pentruobiectivul “^nfiin]are retea de ap\potabil\ ^n localita]ile componenteale ora[ului R\cari - Ghimpa]i,Colacu, St\ne[ti, S\bie[ti,B\l\ne[ti.

Valoarea estimat\ a investi]ieifiind de: 6.162.812 ron.

Cele 2 proiecte de hot\râri (6-7)au fost incluse pe ordinea de zi ^nregim de urgen]\, având ^n vedere capân\ la data de 15.08.2009,urmeaz\ a demara procedura deachizi]ie public\-procedura licita]ieideschise, pentru obiectivul“~nfiin]are re]ea apa potabil\ ^nlocalita]ile componente ale ora[uluiR\cari [i anume Ghimpa]i, Colacu,S\biesti, B\l\ne[ti [i St\ne[ti.8-9. Proiecte de hot\râri privindinvalidarea mandatelor de consilierpentru domnii Ni]\ Vasile - consilierPSD [i T\nase Mihai Cristian, con-silier PSD. ~n urma adresei nr.459/2009 ^naintat\ de organiza]iajude]ean\ PSD Dâmbovita prin carese aduce la cunostin]\ ConsiliuluiLocal R\cari, faptul ca domnii con-silieri T\nase Mihai Cristian [i Ni]\Vasile, precum [i membrii suplean]iLogofatu Liviu [i T\nase Vasile au

fost exclu[i din organiza]iaor\seneasc\ a PSD - R\cari. S-asolicitat ^n temeiul legii 393/2004,privind statutul ale[ilor locali, s\ seadopte o hot\râre prin care s\ se iaact de excluderea consilierilor locali:Ni]\ Vasile [i T\nase Mihai Cristian.Supuse la vot, individual, cele 2proiecte de hot\râre au c\zut; 5voturi pentru, restul de 9 consilieris-au ab]inut. Prin urmare, cei 2consilieri ^[i vor exercita deocam-dat\, ^n continuare, mandatul deconsilieri locali.10. Hotarare privind rectificareabugetului local. ~n conformitate cuprevederile HG nr 655 din MO nr.377/3.06.2009 s-a alocat suma de46.000 lei cu care s-a rectificatbugetul local pentru trimestrul III a.c[i a fost alocat\ pentru {coala cuclasele I-VIII R\cari pentru finalizarealucrarilor de construc]ie.

Rectificare buget cu suma total\de + 280 mii lei, astfel:- 100 mii lei pentru finantarea chel-

tuielilor de personal pentru CAMS -conf. contractului de asociere cuConsiliul judetean Dta - 234 mii lei chelt. pentrufunctionarea CAMS 11. Hot\râre privind modificareaRegulamentului de organizare [ifunc]ionare a C.A.M.S R\cari. Pentrupersoanele asistate social preluateatât de centrul medico-socialS\cuieni, cât [i de la alte centre,precum [i unele cazuri sociale dinora[ul R\cari, care nu pot sus]ineprin venituri proprii sau cucontribu]ia sus]in\torilor legali sumade 1000 lei/lunar pe bolnav, a fostnecesar a se stabili un num\r delocuri care s\ fie scutite sau redus\suma de contribu]ie, la internare.Prin aceast\ hot\râre se modific\Regulamentul de organizare [ifunc]ionare a centrului ^n sensul^ntroducerii de prevederi pentruasista]ii-cazuri sociale, ca num\rpermis, raportat la num\rul depaturi. Este o m\sur\ de protec]iesocial\ pentru ace[ti beneficiari.12. Hot\râre privind aprobareaRegulamentului de ordine interioar\a C.A.M.S R\cari. ActivitateaC.A.M.S R\cari va cunoa[te odezvoltare imediat\ prin primirea^ncepând cu luna august a.c [i aaltor bolnavi de la Centrul S\cuienial\turi de cei existen]i ^n centru.Pentru aceasta a fost necesar\adoptarea Regulamentului de OrdineInterioar\, care stabile[te normele,regulile ce trebuie respectate ^ncentru, atât de c\tre personalul caredeserve[te centrul cât [i de c\tre ceiasista]i. Acest a[ez\mânt, prin natu-ra serviciilor oferite trebuie s\ aibereguli de disciplin\ [i calitate speci-fice care se adreseaz\ oamenilor ^nsuferin]\ [i la o vârst\ c\reia trebuie

s\ le poarte al]ii de grij\. ~n acest sens, a fost alc\tuit

acest regulament, obligatoriu pentrucei care ofer\ aceste servicii, cât [ipentru cei care le primesc.13. Hot\râre privind ^ntroducerea ^npatrimoniul privat al ora[ului R\cari aimobilului (cl\dire [i teren aferent) -Dispensarul veterinar R\cari. Lasolicitarea dlui dr. Nicolae NeluOrlando, de a prelua [i administraacest imobil, ^n stare de degradare.

A fost adoptata hotararea prindaprobarea trecerii in patrimonialprivat al orasului Racari a imobiluluicu destinatia actual\ de DispensarVeterinar, urmand a fi inaintatedocumentatiile de aprobare si prelu-are prin protocol de la AgentiaDomeniilor Statului actual detin\torde drepturi asupra acestui imobil.

Dupa finalizarea procedurii de pre-luare se va inainta un proiect dehotarare catre CL pentru stabilireadestinatiei acestui imobil .14. Hot\râre privind acordarea descutiri de impozit pentru contribua-bili, persoane fizice. Au fost analizatecererile doamnelor Marin Elena [iMarin Floarea, din Mavrodin.

Având ^n vedere referatele^ntocmite de serviciul impozite [itaxe locale care a recomandatscutirea de la plat\ a impozitului pecl\diri [i terenul aferent pentruanul 2009 pentru ambele persoanemotivând lipsa veniturilor obtinute desolicitante, anchetele sociale, cât [iprevederile art. 286, al 1-3 din codfiscal, se accepta scutirea de impozit. 15. Informarea privind egalitateade sanse dintre barbati si femeisolicitata de catre Agentia Na]ional\privind Egalitatea de {anse ^ntre bar-bati si femei a fost amanata pentruca solicitantii sa fie convocati intr-oalta sedinta a consiliului local 16. Diverse. La acest punct au fostanalizate probleme curente ale vie]ii^n comunitate. Principalele subiecteabordate au fost ^n ceea ce privesteaspectele aparute ^n ultima lun\ cuocazia ploilor abundente, ^ntâlnite^n special ^n zona Deal Colacu, [iie[irea din satul S\bie[ti, precum [i^n zona obor cimitir R\cari.Executivul va aplica prevederilehot\rârii consiliului local coroboratecu legislatia ^n domeniu, pentruaplicarea sanc]iunilor pentru cei cenu respecta normele minime degospod\rire a localit\]ii, ^n specialpentru cei ce nu ^ntre]in spa]iulaferent domeniului public. Pân\ ^nprezent au fost aplicate numaisanc]iuni cu avertisment, dar ^nperioada urm\toare vor fi aplicate [ialte sanc]iuni contraven]ionale.

HOT|RÂRILE CONSILIULUI LOCAL R|CARI , ADOPTATE ~N {EDIN}A DIN 12.08.2009

cyanmagentayellowblack

De interes cet\]enesc August 2009 pagina 4Ziarul Prim\riei R\cari

Concursul nostru se intituleaz\ “Cea mai frumoas\ gospod\rie“, este o reeditare a celui din 2008, dar pentru a stimula spiritulcompetitiv vom promova, ^n fiecare luna, prin imagini cele mai reu[ite gospod\rii, pe localit\]i. Premiile sunt cunoscute: unelte agricole^n valoare de 200.00 lei care se acorda anual, ^n func]ie de punctaj; premiul este destinat pentru fiecare localitate.

~N URMA PROPUNERILOR CET|}ENILOR, LUNAR VOM EVIDEN}IA ~N PAGINILE PUBLICA}IEI LOCALE “CEA MAI FRUMOAS| STRAD|!”, AVÂND ~N VEDERE ASPECTUL ~NGRIJIT AL DOMENIULUI PUBLIC: {AN}URILE CUR|}ATE {I ADÂNCITE, IGIENIZAREA PODE}ELOR PRIN DESFUNDARE, PLANTAREA DE FLORI {I ARBU{TILOR ORNAMENTALI, VOPSIREA GARDURILOR.

Relu\m un subiect care a mai fost inclus^n paginile ziarului nostru, ac]iunilecet\]ene[ti de igienizare a domeniuluipublic, obliga]ie a tuturor locuitorilor.

Aceasta obligatie este cuprinsa in HCL nr.8/2008, prin care se statueaz\ obliga-tivitatea p\str\rii aspectului ^ngrijit allocalit\]ilor. V\ vom da o veste bun\, nebucur\m c\ mul]i conceta]eni de-ai no[tri au

^nceput s\ colaboreze cu administra]ialocal\, ^n sensul c\ s-au apucat de treab\:san]uri s\pate, spa]ii igienizate, pode]e des-fundate.

V\ vom prezenta ^n fiecare num\r câte ofotografie din fiecare localitate ^n care seprezint\ cea mai reu[it\ amenajare de pedomeniul public, la intrarea ^ntr-ogospod\rie.

Pr. Paroh Nicolae Mihai - Ghimpa]iBuia Marilena - S\bie[ti Coman Sabina - St\ne[ti

Albu Alexandru - B\l\ne[ti

Rotaru Nicolae - Ghergani

Tanase Elena - Colacu

Alexandru Irina- Mavrodin

Nicolae Maria - R\cari

De interes cet\]enesc August 2009 pagina 5Ziarul Prim\riei R\cari

...o bere pentru calu’ meu!!!

~n data de 20 iulie 2009, cet\]eanuldin imagine, D\nica Marian, zis{obolanu’, domiciliat ^n Mavrodin, ora[ulR\cari, a fost depistat de organele dePoli]ie Local\ [i Comunitar\, cu o canti-tate de lemne de 1,106 m cubi/lemne,din specia frasin, a c\ror provenien]\ nu aputut fi l\murit\. Iat\ c\ vin vremuri grelepentru concet\]enii rromi, c\rora li s-au

cam t\iat [i lor “sporurile”: de autoserviredin avutul public sau privat, de gratuitatecu orice pre] [i de la oricine...

N\ravul din fire, are lecuire [i avizamatorilor: Organele de Poli]ie Local\ [iComunitar\ sunt cu ochii pe voi cu legea[i pixul ^n mân\ [i a[teapt\ s\ surprind\faptele voastre.

Ho]ilor de lemne li s-au t\iat toate sporurile!

Ho]ii prin[i cu mâta-n

sac [i lemnele-n c\ru]\!

Trimite]i-ne informa]ii, fotografii, ^nregistr\ri audio sau video, orice poate deveni o [tire.Str. ana Ip\tescu 155; telefon: 0245-658.611; Mobil/mesaje: 0726077365/0768006972; Web: www.primariaracari.ro; e-mail: contact@primariaracari.ro

REDACTIA

POZA LUNII

Amice, ]i s-a ^nfundat! Nu maiface concuren]\ firmei de

colectare a gunoiului! Pentruca Poli]ia vegheaz\, iar

num\rul solicitan]ilor de con-tracte de gunoi, a crescut.

Vin vremuri grele, amice!

Varza Beat\!Sssarmalele careSssarmalele care

viseaz\, a[teptândviseaz\, a[teptând^n c\p\]âna de^n c\p\]âna devarz\ vremeavarz\ vremeapraznicelor depraznicelor de

s\rbatori, vor fis\rbatori, vor figata asortate cu ogata asortate cu o]uic\ pe m\sur\,]uic\ pe m\sur\,

gata ^mb\tategata ^mb\tatedatorit\ unor astfeldatorit\ unor astfelde persoane carede persoane care

^ncalc\ legea medi^ncalc\ legea medi--ului. Vidanja dinului. Vidanja din

imagine a deversatimagine a deversat- de aceast\ dat\ -- de aceast\ dat\ -o cantitate apreciao cantitate aprecia--bil\ de borhot debil\ de borhot de]uic\, umplând]uic\, umplând

zona cu un miroszona cu un mirosame]itorame]itor..

Primirea primilor locatari laad\postul pentru caii f\r\st\pân, c\rora li se ofer\

g\zduire, hran\, ap\, asis-ten]\ medical\, pân\ la

revendicare, ^n timp limitat,dup\ care se valorific\conform legisla]iei ^n

vigoare.~nc\lcarea articolului13, din Regulamentul defunc]ionare a Ad\postului

pentru caii f\r\ st\pân,con-stituie contraven]ie [i se

sanc]ioneaz\ cu amend\ de200 lei la care se adaug\

taxa de cazare ^n ad\post de50 de lei/zi, reprezentândcheltuielile de g\zduire.

Promisiune onorat\!

Cultur\ - ~nv\]\mânt August 2009 pagina 6Ziarul Prim\riei R\cari

black

Un subiect intens dezb\tut ^n aces-te zile, atat ^n presa scris\ cât [i ^ncea audio-vizual\, este cel legatde legile educa]iei, de asumarear\spunderii guvernamentale, deCodul educa]iei, etc. Pentru c\, sespune, sistemul nu este de cali-tate, nu este performant, [i atuncitrebuie s\-l schimb\m.

Din '90 ^ncoace, aproape ^n fiecarean, schimb\m câte ceva. Ba modali-tatea de finalizare a studiilor gimnaziale,ba modalitatea de admitere la liceu, bao prob\ - dou\ la examenul de bacalau-reat (de ex. Balaureatul din 2003 cândprobele orale erau notate cuadmis/respins, iar probele scrise, cuexcep]ia celei de Limba [i literaturaromân\, erau teste gril\, neconcludentepentru nivelul de cuno[tin]e al elevilor. ~nanul urm\tor s-a renun]at la un astfel deexamen. A fost doar un experiment.) Seschimb\ programe, se schimb\manuale, se vorbe[te de de conges-tionarea materiei. Dar, doar se vorbe[te!

Vrem ^nv\]\mânt de calitate, vremcopii bine preg\ti]i, dar nu ]inem cont defaptul c\ toate aceste modific\ri daupeste cap sistemul educa]ional.

Se ^ncepe un ciclu de ^nv\]\mânt, fieel primar, gimnazial sau liceal, f\r\ s\ se[tie cum se va finaliza, pentru c\ ^ntretimp legile se pot schimba. Acum, vrems\ aducem "modific\ri semnificative"tuturor modific\rilor anterioare. O schim-bare a schimb\rii. Astfel, ^n locul tezelorunice (care oricum nu erau relevante) seintroduce un "test structurat dup\ modelEuropean" prin care se vor verifica com-peten]ele ob]inute de elevi din mai multedomenii. Hai s\ fim serio[i! Unii eleviabia [tiu s\ citeasc\ [i s\ scrie ! Acela[itip de test se reg\se[te [i la finalizareaciclului primar, când copiii abia au^nv\]at s\ scrie [i s\ citeasc\. Nu to]i,evident!

~n ceea ce prive[te bacalaureatul,acesta va avea dou\ etape. Pe parcursulclasei a XII - a, vor fi evaluate ( De c\trecine? Probabil de profesorul de la clas\!A[a se mai fac [i ni[te economii la

buget!) prin verific\ri orale,competen]ele de comunicare ^n limbaromân\. Tot ^n clasa a XII-a vor fisus]inute dou\ examene de verificare acuno[tin]elor de folosire a computerului[i de limbi moderne. {i se spune c\aceste evaluari din timpul anului [colarsunt eliminatorii. (Cum adic\? ~l daiafar\, ^l la[i repetent, repet\ probele,sau doar nu mai are dreptul de a se^nscrie la examen?).

Profesori da]i afar\ din ^nv\]\mântpentru c\ nu mai corespund (daca psi-hologul consider\ c\ nu mai e[ti apt tepo]i trezi c\ e[ti pus pe liber pur [i sim-plu), bacalaureat modificat, manualestâlcite, umplutur\ de no]iuni pe care unelev este obligat s\ le asimileze, pro-grame [colare abracadabrante [i schim-bate din var\ pân\ ^n toamn\ [i iar de lacap\t. Acesta este sistemul de^nv\]\mânt românesc. Un sistem ce“turmenteaz\” nu doar bietul elev, ce nu[tie la ce s\ se a[tepte la finalizareaciclului de ^nv\]\mânt, ci [i pe profesori.~n aproape 20 de ani de DEMOCRA}IEs-au produs zeci de modific\ri. Modific\rice nu se mai termin\. Când vom avea [inoi ni[te legi care s\ asigure stabilitatea^n sistem? Genera]ii ^ntregi au fostcobaiul guvernan]ilor c\rora li se pare c\nu avem un ^nv\]\mânt de calitate [ipentru asta trebuie s\ schimb\m. Netrebuie ni[te legi clare [i stabile. Legicare s\ ]in\ cont de ce avem acum ^n^nv\]\mânt, dar [i de ce vom avea pesteun an, doi , trei …. Zece sau dou\zeci [is\ nu aib\ leg\tur\ cu orientarea politic\a celor de la guvernare.

Recunoa[tem, s-a investit destul demult ^n ultimii ani ^n educa]ie, ^n dotareacabinetelor, laboratoarelor, ^n fondul decarte, dar ^n resursa uman\ nuinveste[te nimeni. Suntem, ca pe vre-

mea de pân\ ^n '89, un sector nepro-ductiv. Oare ? Se uit\ c\ [coala produceinginerul ce construie[te, medicul cealin\ suferin]a, artistul ce ^ncânt\, infor-maticianul ce desfiin]eaz\ distan]ele,aviatorul ce cucere[te cerul… [i enu-merarea ar putea continua. {coala pro-duce OMUL f\r\ de care nu putem vorbide civiliza]ie. Domnilor guvernan]i, nusunte]i tot un produs al [colii? O [coal\pe care o subfinan]a]i? O [coala de lacare trebuie s\ mai lua]i, la rectificare,ni[te bani? Ca sunt prea mul]i!!!!!?????

Nu sunt bani pentru profesori, daravem bani pentru programul de ajutorarea elevilor numit “Bani de liceu” prin careunii elevi primesc lunar 180 RON(1.800.000 lei). Mai mult decât o burs\studen]easc\. Li se dau acesti bani f\r\s\ li se pretind\ rezultate bune la^nv\]\tur\, s\ nu aib\ corijen]e, s\ nur\mân\ repeten]i, s\ nu aib\ notasc\zut\ la purtare, etc.Unii elevi merit\ace[ti bani. Cei mai mul]i ^ns\ vin la[coal\ doar când se apropie ziua deburs\, {i crede]i c\-[i cump\r\ c\rti,caiete sau altceva pentru [coal\? As!Parfumuri, cosmetice, ]inute extrava-gante, telefoane [i câte altele aseme-nea. Asta ^n cazul ^n care nu contribuiefinanciar la m\rirea bugetului de venituride la "Hanul Galben". {i atunci? Pentruce atâta risip\?

De fiecare dat\ când se preg\te[te unact normativ se ia hot\rârea de a fisupus dezbaterii publice. Câte din obser-va]iile celor implica]i ^n procesul de^nv\]\mânt sunt luate ^n considerare?Observa]iile nu sunt f\cute la ^ntâm-plare, ci ^n urma unei experien]ecap\tate ^n activitatea desfa[urat\ zi dezi la [coal\. Cei care hot\r\sc destinele^nv\]\mântului românesc ar trebui s\coboare din "globul de sticl\" ^n care

s-au ^nchis ^n realit\]ile acestuia [i ^nfunc]ie de aceasta s\ stabileasc\ ceeste de f\cut pentru un ^nv\]\mânt decalitate.

Tot ce am scris rezult\ din experien]ade aproape trei decenii la catedr\. Amales meseria de dasc\l din pasiune, dindragoste pentru copii, de[i copiii cu carelucrez sunt adolescen]i. O meserie pecare am iubit-o. O meserie care, [i astao spun pentru cei care nu au tangen]\cu ^nv\]\mântul, nu se rezum\ la cele 5-6 ore de lucru la clasa, ci [i la alte multeore de: ^ntocmit planific\ri anuale [isemestriale, proiecte didactice, corectatlucr\ri, studiu individual, particip\ri ladiferite activit\]i ^n [coal\ sau ^n afara ei,[i multe, multe alte hârtii. {i o meseriecare nu ^nseamn\ "^nve]i o lec]ie pe careo spui toat\ via]a", am citat pe cinevacare "se pricepea" la ^nv\]\mânt. Laeduca]ie, politic\ [i fotbal doar se pri-cepe toat\ lumea!

Problemele sunt multe ^n ^nv\]\mânt[i din aceast\ cauz\ cred c\ estemomentul s\ se gândeasc\ profund lace este de f\cut cu acest pachet de legicu un asemenea impact social, careinfluen]eaz\ soarta a genera]ii ^ntregi decopii. El trebuie s\ aib\ consensultuturor factorilor implica]i-societatecivil\, profesori, p\rin]i, elevi. !n caz con-trar, [i aceste legi vor fi supuse unormodific\ri succesive, pe parcursulaplic\rii, [i nu vor crea stabilitatea [icoeren]a de care are nevoie cu adevaratsistemul educa]ional românesc.

Prof. AURICA ALIONTE E D U C A } I AE D U C A } I A ,,~ N C O T R O ?~ N C O T R O ?

~n anul 1869 vine în com. R\cari un om într'adev\rproviden]ial care avea s\ ridice modestul s\tuc la oînflorire neb\nuit\, f\când din el centrul comercial alregiunei întregi; acesta este Iorgu Dumitrescu. Acest omcu adev\rat excep]ional s'a n\scut în Câmpu-LungulMuscelului aproximativ pe la 1845 din p\rin]i ]\rani,Dumitru [i Maria. Cu ocazia unui târg de Sf. Ilie ce seface în Câmpu-Lung a v\zut pe un ]\ran furând marf\de la un negustor din Ploe[ti ce venise, aci cu pr\v\lie;a spus imediat faptul negustorului. Prin aceasta a atrasasup?-?i aten]ia acelui comerciant care l-a luat cu el laPloe[ti ca b\iat de pr\v\lie. Ani de zile a stat IorguDumitrescu în Ploe[ti ia acest negustor ce se numiaDumitrache; acesta se ducea în fiecare Duminic\ la bis-eric\ cu b\e]ii din pr\v\lia lui. Adesea povestea IorguDumitrescu în vremile din urm\ cum asculta cu drag întimpul slujbei pe un mare cânt\re] ploe[tean anumeZaharia Antinescu. F\cându-se b\iat mare IorguDumitrescu a plecat s\ fac\ însu[i comer]; a venit însatul R\cari în anul ce am ar\tat mai sus [i întov\r\[ia unor greci a deschis pr\v\lie în hanul de pemo[ia ce o cump\rase Dimache Serachitopol. Tov\r\[iacu acei greci i-a atras porecla din partea s\tenilor dinîmprejurimi de Gheorghe Grecu. Mai târziu cump\rând14 stj. din mo[ia mo[tenilor [i-a f\cut aci pr\v\lie pe

[oseaua mare unde a [i r\mas pân\ la sfâr[itul vie]ii lui.Iorgu Dumitrescu a fost dintre acei oameni cari creeaz\o localitate; prin priceperea [i munca lui s'a n\scut târ-gul R\cari format în cea mai mare parte din elevii lui,a[a c\ cu drept cuvânt poate fi numit ctitorul acestuitârg. O minte ager[ [i neobosit\, acest om a [tiut s\foloseasc\ toate împrejur\rile, a [tiut s\ se fac\ folosi-tor regiunei f\când s\ se îndrepte spre satul R\carilortoate trebuin]ele comerciale ale locuitorilor de prin pre-jur. In anul 1870 lucrându-se drumul de fier Bucure[ti -Pite[ti, Iorgu Dumitrescu a [tiut s\ aduc\ tot ce eranecesar numeroaselor echipe de lucr\tori ca alimente,îmbr\c\minte etc. Treptat comer]ul s'a desvoltat [i între-prinderea lui comercial\ deveni impun\toare; unadev\rat magazin universal cum greu puteai g\si chiarîn ora[e în acea vreme. Avea sec]ie de b\c\nie, demanufactur\, de c\v\fie, de chiristea, de fier\rie, decereale [i de cârcium\ cu un numeros personal [i cu ominunat\ organizare. Pe vremea când m\ îndoesc dac\se g\sea undeva în ]ar\ un magazin cu pre]uri cuadev\rat fixe, la Iorgu Dumitreseu fie care obiect aveamarcat pe o etichet\, pre]ul, care n'ar fi fost schimbatpentru nimic în lume.

Dac\ de pild\ cump\ra activul unui faliment [if\cându-[i socoteala c\ anume obiecte ce pe pia]\

costau 5 lei pe el îl costau 1 leu, le vindea cu un câ[tigra]ional de pild\ 1,50 lei. Evident c\ acest lucru duceafaima întreprinderii lui Iorgu Dumitrescu pân\ în celemai îndep\rtate col]uri creindu-i o atmosfer\ depoveste. In aproprierea Pa[telor, toate m\rfurile ce numai aveau prea mare c\utare ereau distribuite gratisb\trânilor [i s\racilor. În zilele de târg era în magazinullui Iorgu Dumitrescu o mi[care ce te uimea. În vremeacând nici pomeneal\ nu era de legea repausului dumini-cal, Iorgu Dumitrescu închidea pr\v\lia în zilele deDuminici [i s\rb\tori [i pornea cu tot personalul labiseric\ cântând atât la ducere cât [i la întoarcereimnuri religioase. Ce influen]\ a avut aceste adev\rateprocesiuni ale lui asupra marei mase ]\r\ne[ti se poateu[or în]elege. Se pare c\ spiritul religios al lui IorguDumitrescu s'ar datora, cel pu]in la început, preotuluigerman SebastianKneip, inventatorulcunoscutei cure. În toate verile Iorgu

Dumitrescu mergeaîn Germania undeurma cura sub chiardirec]iunea susar\tatului preot; dealtfel partizan [i cred-incios practicant alacestei cure a r\masIorgu Dumitrescupân\ la sfâr[itul vie]iilui.

M\rturii din Mo[nenii R\c\renide N.M Popescu R\careanu

Iorgu Dumitrescu

Informatii utile August 2009 pagina 7Ziarul Prim\riei R\cari

Numele: Dâmbovi]a. Apa [i ]inut de legend\ pe hart\ ]\rii.

Dup\ ce-si trage obarsiile din inima de piatra aCarpatilor, Dambovita strabate pe rand treptele tot maicoborate ale reliefului - munti, dealuri subcarpatice sipiemontane, campie. Reprezentativa limita geologicadintre Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali,Dambovita si-a sapat in rocile dure ale acestora, unadintre cele mai pitoresti vai montane din tara.

Cu izvoarele infipte in pieptul Fagarasului siIezerului, raul coboara de la 2240 m, dupa un lungdrum, la 25 m, in punctul de intalnire cu argesul. Intimp ce sectorul montan (70 km) si deluros (35 km)detin laolalta mai putin de doua cincimi din intregulcuprins al raului, cel de campie masoara singur 136 km(peste trei cincimi). Desi una din obarsii se afla inmasivul Fagarasului - cu piscurile cele mai inalte dintara (Moldoveanu - 2544 m si Negoiu - 2535) aceasta nuajunge aici decat la 2300 m (in varful Berivoiu Mare),cota cea mai inalta din bazin fiind atinsa in Varful Rosu(2469 m), din Muntii Iezer - Papusa.

Strabatand o vale Montana de o rara fru-musete, cu sectoare greu accesibile, Dambovita si aflu-entii sai si-au sapat, in calcarul din culoarul Rucar-Bran,cel mai mare complex de chei din tara, in numar depeste 20, a caror lungime insumata depaseste peste30 de km. Un al doilea complex de chei se afla laiesirea din munti, de data ceasta, sapate in gresii si

conglomerate, la bordure sud-vestica a Leaotei. De alt-fel, cursul montan al Dambovitei este format dintr-osuccesiune de sectoare inguste (chei si defilee) careindividualizeaza o suita de depresiuni. In peisaj seimpun, de asemenea, muntii, indeosebi maiestuoasacreasta calcaroasa a Pietrei Craiului, ce dominaimpunator valea Dambovitei pe o lungime apreciabila.

Cel mai complex este sectorul montan, datori-ta peisajului natural variat si atragator in acelasi timp,cat si asezarilor pitoresti de care sunt legate obiectiveetnografice si istorice de o inestimabila valoare. Inacest sens, mentionez de pilda, vestigiile geto-dacicede la Cetateni, cele romane de la Podu Dambovitei siRucar, precum si cele medieval din zona; lor li se adau-ga ineditele aspect legate de arhitectura si frumosulport muscelean.

Daca primele capitole ale Tarii Romanesti,Campulung si Curtea de Arges, sunt situate in bazinulArgesului - prima destul de aproape de valeaDambovitei -, urmatorul scaun domnesc, respectivTargovistea, desi pe Ialomita, se afla si ea la mica dis-tanta de firul Dambovitei, iar Bucurestiul, ultima siactuala capital, a aparut si s-a dezvoltat pana la stadi-ul de metropola, pe malul acestui rau. Astazi, inbazinul Dambovitei traieste 10,4% din populatia tarii,desi suprafata lui nu detine decat 1,16% din cea aRomaniei. Capitala concentreaza nu numai o maresuflare umana, dar si insemnate activitati politice, cul-tural-artistice, economice, etc. Puternica dezvoltare acapitalei a impus radical schimbari in regimul descurgere al apelor Dambovitei, aceasta reprezentand

astazi unul dintre raurile cu cele mai puternice influenteantropice din tara. Se preconizeaza ca in anii urmatoriDambovita sa fie inzestrata cu o salba de lacuri si lumi-ni.

Pe firul Dambovitei, al afluentilor sai, se tin lantzeci de sate, unele dintre ele cu nume de rezonantaistorica, geografica si turistica: Dambovicioara, PoduDambovitei, Rucar, Dragoslavele, Stoenesti, , Cetateni,Voinesti, Vacaresti, Nucet, Racari, Mogosoaia, Otopeni,Afumati, Cernica, Pasarea, etc.

Sursa acestor frumoase descrieri ce mi-auleganat atat mie cat si multora dintre concetatenii nos-tri, copilaria, tineretea, doresc sa conmtribuie la com-pletarea cunostintelor tineretului care le va citi si carealaturi de noi, participa la transmiterea traditiilorstrabune.

S\ ne cunoa[tem S\ ne cunoa[tem jude]ul, ora[ul [i oamenii.jude]ul, ora[ul [i oamenii.

Odinioar\ apele Dambovi]ei

05.08.2009 Traian Grigorescu, Tehnician Silvic, Consilier local

Întreb\rile din chestionarele pentru ob]inerea permisului de conducere, postate pe internet

Direc]ia Regim Permise de Conducere [i Înmatriculare a Vehiculelor pune la dispozi]ia publicului între-bãrile care se regãsesc în chestionarele oficiale pentru ob]inerea permisului de conducere, prin inter-mediul site-ului institu]iei, www.drpciv.ro, sec]iunea Servicii on-line. Înc\rcarea chestionarelor on-line sepoate realiza doar dupã autentificarea vizitatorului pe pagina principalã a site-ului, în prezent fiind disponi-bile chestionare pentru categoriile A [i B, în limba românã, urmând ca în perioada imediat urmãtoare sãfie introduse întrebãri pentru toate categoriile [i în limbile englezã, maghiarã, francezã [i germanã. Potrivitsursei citate, prin serviciul on-line se poate simula un examen real pentru ob]inerea permisului de con-ducere, prin generarea automatã a unui chestionar alcãtuit din fondul general de întrebãri.

~N A~N ATEN}IA P|RIN}ILTEN}IA P|RIN}ILOR CARE AUOR CARE AUCOPII CU PROBLEME CARDIACECOPII CU PROBLEME CARDIACEIn acest moment exista in ISRAEL o clinica medicala ce are ofundatie independenta ce strange fonduri internationale pentru aPLATI OPERATII DE CORD PENTRU COPII, IN ACEST MOMENTSUNT STRANSE FONDURI ENORME PENTRU CAZURILE DINROMANIA. DACA STITI PARINTI DISPERATI AI CAROR COPII NECE-SITA INTERVENTII CHIRURGICALE PE CORD TRANSMITETI-LEACEST MESAJ. EL POATE SALVA VIATA UNUI COPIL !! Site-ul fun-datiei este www.saveachildsheart.org

~n paginile unei reviste, un desen reprezenta doi extratere[tri ceurm\reau activit\]ile p\mântenilor. "Ce fac?" ^ntreab\ primul. "Seduc [i vin", ^i r\spunde al doilea. "Unde se duc?" "Nic\ieri! Pur [isimplu se duc [i vin".Via]a este o adev\rat\ curs\ de fond. Cu linie de plecare [i liniede sosire. Exist\ câ[tig\tori [i ^nvin[i. Suntem angaja]i ^n aceast\curs\, fie c\ vrem sau nu. Problema nu este dac\ iei startul saunu, ci dac\ ai s\ câ[tigi sau ai sa pierzi aceasta curs\ a vie]ii. "Celcare pleac\ aiurea, sigur ajunge aiurea", spune un proverb. Ca s\ câ[tig\m, trebuie sa avem o ]int\, un obiectiv, nu doar undute-vino f\r\ sens.Un exemplu de reu[it\ ne este descris pe paginile istoriei, cândcineva a privit ^n jurul lui cu dorin]a de a sluji aproapelui. Pe 24 iunie 1859, pe câmpul de lupt\ de la Solferino, se l\sanoaptea. Aproximativ 40.000 de solda]i mor]i sau r\ni]i z\ceau lap\mânt. Nimeni nu se ocupa de r\ni]i. Henri Dunant asista laaceasta tragedie. Era acolo ca observator, dar nu putea r\maneinactiv. F\r\ a mai pierde timpul, el se apuc\ de treab\,antrenând voluntari pentru a da ^ngrijire supravie]uitorilor. Vederear\ni]ilor gemând, singuri, ^n a[teptarea mor]ii care putea venidupa zile de chin, ^l r\scoli. Cinci ani mai târziu, datorit\ lui, luafiin]\ "Crucea ro[ie".S\ deschidem ochii, urechile, s\ ne uit\m ^n jur. Dac\ vrem s\servim Domnului [i oamenilor , se va g\si ceva de f\cut.

ALERG SPREALERG SPRE}INT|!}INT|!

Fotografierea digital\ a rezolvatuna dintre cele mai provoca-toare probleme ^n captareaimaginii: cum s\ faci fotografii macro f\r\ a te ajuta deechipament specializat. Acum po]i s\ te a[ezi la nivel,po]i s\ te murd\re[ti [i s\ te apropii de imagine pentrua face o fotografie macro, pe cale digital\ având [ansemaxime de succes. {tiu c\ nu sunt singurul care credec\ fotografierea macro este o activitate captivant\: s\ai posibilitatea s\ ajungi foarte aproape de imagine [is\ captezi ceea ce nu este vizibil cu ochiul liber, este oop]iune atractiv\. Nu este nimic mai satisf\c\tor decâts\ faci, cu ajutorul fotografierii macro, un print imenscu o insect\ sau orice obiect minuscul care pare atâtde mic pentru ochiul liber. Pentru a fotografia macro -^n afara faptului c\ ^]i trebuie o camer\ SLR - ^]i maitrebuie câteva elemente suplimentare care s\ te ajutes\ faci fotografii foarte m\rite pentru obiecte extrem demici. Ai putea ^ncepe prin plasarea unor lentile de diop-trii peste cele standard; asta ar aduce un plus deamplificare; ai putea, de asemenea, s\ instalezi tuburide extensie ^ntre lentilele normale [i camer\; ai puteas\ achizi]ionezi un set de lentile macro [i s\ le plasezi^ntre lentile [i camer\; ^n final ai putea s\ ^nveste[ti^ntr-un obiectiv scump - superb din punct de vedereoptic - cu lentile macro care au fost create pentrufotografierea macro; o alt\ op]iune este s\ fixezi un inelreversibil care s\ ^]i permit\ s\ potrive[ti lentilele^napoi; asta ar ^mbun\t\]i rezolu]ia de apropiere alentilelor [i ]i-ar permite s\ te apropii mult mai mult deimagine. Cu o camer\ digital\ - compact\ sau DSLR -vei r\mâne surprins de cât de u[or este s\ capteziimagini foarte, foarte mari pentru obiecte mici, chiardaca e[ti ^ncep\tor. De fapt, po]i s\ faci fotografiilemacro cât de simple sau cât de complexe dore[ti: chiar

[i cu un buget limitatpo]i achizi]iona ocamer\ digital\, cu aju-

torul c\reia s\ po]i fotografia lumea minuscul\ din fa]ata. Bine^n]eles, o camer\ digital\ mai scump\ ^]i ofer\mult mai multe posibilit\]i, deoarece ^i po]i ata[alentile de zoom. Ca alternativ\, po]i utiliza o camer\DSLR; vei fi surprins de cât de puternic\ se dovede[tea fi o astfel de camer\. Ce este o fotografie macro?Mai ^ntâi voi da o explica]ie pentru cei care nu suntfoarte experimenta]i ^n ceea ce prive[te istoriafotografierii [i tehnicile ei de baz\: termenul macro era^n trecut folosit ca referin]\ la fotografierea unei insectesau a unui obiect foarte mic, a c\rui dimensiune pefilm (24x36 mm) varia ^ntre 1:10 si 1:1 din m\rimeaobiectului real. Cu alte cuvinte, o furnic\ era mai marepe film decât ^n realitate. La momentul actual, un sen-zor CCD sau CMOS poate avea aproximativ 3 sau 4mm, deci defini]ia veche nu se mai potrive[te. ~nschimb, regulile necesare ob]inerii unei fotografiimacro reu[ite sunt ^nc\ valabile. ~n fotografiileobi[nuite, aparatul capteaz\ o imagine prin ajustareadistan]ei dintre lentil\ [i senzor, pentru a ob]ine ofocalizare cât mai bun\. Pentru subiecte ^ndep\rtate,cum ar fi peisajele, distan]a lentil\-senzor este minim\;pentru obiecte mai apropiate, cum ar fi oamenii, dis-tan]a lentil\-senzor este m\rit\. ~n fotografia macro, oimagine precis\ a unui obiect mic presupune c\ lenti-la se afl\ chiar mai departe. Din câte [tiu eu, la majori-tatea camerelor digitale sau DSLR, po]i selecta modulmacro. La unele camere, po]i selecta modul macrodintr-o comand\ extern\, ^n timp ce la altele trebuie s\accesezi meniul viewfinder.

Fotografia Macro!Fotografia Macro!

C.Niculae Ruben D.

Actualitate August 2009 pagina 8Ziarul Prim\riei R\cari

cyanmagentayellowblack

Precipita]iile abundente care au c\zut, peste ora[ul R\cari ^n luna august [i care au provocatneajun[uri locuitorilor din localitatea Colacu. S-au remarcat prin cantitatea mare de ap\ care a c\zut^ntr-o unitate de timp mic\. Cet\]enii de aici, la ^nceput neajutora]i, au fost surprin[i de modul rigurosde organizare a echipei de interven]ie ^n situa]ii de urgen]a coordonat\ de primarul ora[ului ^mpreun\cu salaria]i din prim\rie. ~n seara zilei de miercuri 05 august 2009, p\rea ca cerul se prav\le pestelocalitatea Colacu, astfel ^ncât echipa de la Prim\ria ora[ului a vegheat toat\ noaptea sprejoi, monitorizând situa]ia. Au fost s\pate [an]uri de scurgere, au fost desfundate pode]e,toate aceste lucr\ri au avut drept scop eliminarea pericolului de inunda]ie.

V\ inform\m c\ echipa pentru Situa]ii deUrgen]a din prim\ria R\cari a intervenitpentru a scoate apa din gospod\riile de pestr\zile afectate de ploi. Imaginile prezen-tate sunt din localit\]ile Colacu [i S\bie[ti,unde cantit\]ile mari de ap\ au pus ^n peri-col culturile din gospod\riile oamenilor.

R\coarea dimine]ii, aerul curat [i primitor te ^mbie la chef... Dup\ un somnbun [i odihnitor a]ipind ^n sunetul ploii f\r\ s\-]i pese c\ te poate lua apa,adormi lini[tit. {i aceasta pentru c\ primarul nu doarme ci vegheaz\..iar noine trezim odihni]i la minte [i la trup [i ne ^ncepem ziua senini, nep\s\tori [imereu deta[a]i lang\ un pahar de bere. A trecut viitura [i apoi, are cine s\ne poarte de grij\. Este o mentalitate p\guboas\, pentru c\ dezinteresul,lipsa de colaborare cu autorit\]ile, nep\sarea unora ingreuneaz\ punerea ^npractic\ a bunelor inten]ii pentru binele comunit\]ii.

SPORT August 2009 pagina 9

O MARE IUBIRE RENA{TE -CLUBUL SPORTIV R|CARI

ETAPA I 15.08.2009

3. PETROLUL TARGOVISTE - C. S RACARI

ETAPA II1. VOINTA POTLOGI - LUC. DARMANESTI2. PETROLUL TARGOVISTE3. C. S RACARI - COMERTUL VIISOARA4. VOINTA PIERSINARI - GAZ METAN FINTA5. A.S. DOICESTI - FLACAREA MORENI6. RAPID GEMENEA - TISEN METAN COLIBASI 7. GR.SC. AG. NUCET - GLORIA CORNESTI8. UNIREA COBIA - RECOLTA CROVU9. ATLETIC FIENI - F.C. POTLOGIETAPA III1. F.C. POTLOGI - UNIREA COBIA2. LUC. DARMANESTI - ATLETIC FIENI3. PETROLUL TARGOVISTE - VOINTA POTLOGI4. TISEN METAN COLIBASI - VOINTA PIERSINARI5. GAZ METAN FINTA - COMERTUL VIISOARA6. FLACAREA MORENI - RAPID GEMENEA7. GLORIA CORNESTI - A.S. DOICESTI8. RECOLTA CROVU - GR.SC. AG. NUCET9. C. S RACARIETAPA IV1. COMERTUL VIISOARA - TISEN METAN COLIBASI 2. VOINTA POTLOGI3. C. S RACARI - GAZ METAN FINTA4. VOINTA PIERSINARI - FLACAREA MORENI5. A.S. DOICESTI - RECOLTA CROVU6. RAPID GEMENEA - GLORIA CORNESTI7. GR.SC. AG. NUCET - F.C. POTLOGI8. UNIREA COBIA - LUC. DARMANESTI9. ATLETIC FIENI - PETROLUL TARGOVISTEETAPA V1. F.C. POTLOGI - A.S. DOICESTI2. LUC. DARMANESTI - GR.SC. AG. NUCET3. PETROLUL TARGOVISTE - UNIREA COBIA4. TISEN METAN COLIBASI - GAZ METAN FINTA5. FLACAREA MORENI - COMERTUL VIISOARA6. GLORIA CORNESTI - VOINTA PIERSINARI7. RECOLTA CROVU - RAPID GEMENEA8. VOINTA POTLOGI - C. S RACARI9. ATLETIC FIENI - ETAPA VI1. COMERTUL VIISOARA - GLORIA CORNESTI2. GAZ METAN FINTA - FLACAREA MORENI3. C. S RACARI - TISEN METAN COLIBASI 4. VOINTA PIERSINARI - RECOLTA CROVU5. A.S. DOICESTI - LUC. DARMANESTI6. RAPID GEMENEA - F.C. POTLOGI7. GR.SC. AG. NUCET - PETROLUL TARGOVISTE 8. UNIREA COBIA9. ATLETIC FIENI - VOINTA POTLOGIETAPA VII1. F.C. POTLOGI - VOINTA PIERSINARI2. LUC. DARMANESTI - RAPID GEMENEA3. PETROLUL TARGOVISTE - A.S. DOICESTI4. FLACAREA MORENI - TISEN METAN COLIBASI 5. GLORIA CORNESTI - GAZ METAN FINTA6. RECOLTA CROVU - COMERTUL VIISOARA7. VOINTA POTLOGI - UNIREA COBIA8. GR.SC. AG. NUCET9. ATLETIC FIENI - C. S RACARI

Liga a IV-a EDI}IA 2009-2010

~n prima etap\, echipa noastr\ a ^ntâlnit ^n meciul de fotbal, forma]ia PetrolulTârgovi[te, meci care s-a ^ncheiat cu un scor 6-0, iar la juniori rezultatul final a fost de3-2. Urm\toarea etap\ se va desf\[ura ^mpotriva echipei din Vii[oara. Toate meciurile

din divizia D, de pe teren propriu, se vor juca pe stadionul din T\rt\[e[ti.

Start ^n divizia D - Campionatul jude]ean Dâmbovi]a. Start ^n divizia D - Campionatul jude]ean Dâmbovi]a.

Pentru cei care doresc s\ joace fotbal la Clubul Sportiv R\cari, seniori [i junior, por]ile sunt deschise. V\ a[tept\m la Prim\ria ora[ului R\cari pentru ^nscrieri.

Aspecte din meci

Elasticitatea ^[iElasticitatea ^[ispune cuvânspune cuvân--tul. S\rituriletul. S\riturilela minge suntla minge sunt

floare la floare la ureche pentruureche pentrujuc\torii celorjuc\torii celordou\ echipe,dou\ echipe,

chiar dac\chiar dac\uneori esteuneori estemai greu s\mai greu s\

atingi mingea.atingi mingea.

Echipa de fotbal din R\cari (C.S. R\cari)s-au prezentat la primul meci din divizia Dcu un echipament de joc nou ^n care vaevolua ^n sezonul 2009-2010.

Ne dorim ca noul echipament s\ lepoarte noroc ^n noul sezon. Le ur\m mult\baft\ b\ie]ilor!

Juc\torii no[tri [i-au tras

echipament nou

VIATA SPIRITUALA August 2009 pagina 10

Mereu bat clopotele, clopotele bat mereu, dar lim-bajul lor este mereu diferit, e foarte important cum bat.Oamenii cunosc glasul clopotelor, ^l in]eleg [i ^l inter-preteaz\. Ei [tiu cel mai bine de ce bat, nu l-au auzit primaoar\. Muzica lor le este familiar\ [i reac]ia oamenilor este^n concordan]\ cu ea. Se vede dup\ chipurile lor: uneorile mângâie sufletele [i fe]ele sunt luminoase, alteori suntposomorâte [i ^ngrijorate. Ce bine ar fi dac\ clopotele arbate numai pentru mângâierea sufletelor!

Clopotele au b\tut [i ast\zi, au b\tut frumos [iduios, poate mai frumos ca oricând. Au b\tut [i ne-auuns sufletele cu miresme de s\rb\toare pentru c\anun]au pe românii de pretutindeni marea s\rb\toare a"Adormirii Maicii Domnului", iar pentru Ghimp\]eni b\teau[i pentru sfin]irea capelei din curtea bisericii Sf. Nicolae,la care au participat, cu mic cu mare, locuitorii satului [ioficialit\]i de la nivelul localit\]ii [i jude]ului.

Pentru noi aceast\ capel\ nu are numai o utili-tate la ^ndemâna oricui, ea reprezint\ ^n acela[i timp unloc de popas, un loc de preg\tire pentru "marea trecere"spre eternitate pe care n-au avut-o mo[ii [i str\mo[iino[tri.

Dac\ ne uit\m la "crucea monument" din centrulsatului, unde sunt inscrip]ionate peste 70 de nume deeroi, ^ncepând de la 1877 pana ^n 1989, ne d\m seamac\ fiecare dintre ele a scris cel putin o pagin\ din istorianeamului [i, mai ales, din istoria satului [i toate acesteadeoarece au fost ^nsufle]ite de profunde sentimente patri-

otice, dar [i de convingeri religioase.Pentru ei au sunat clopotele [i, ^n cântecul lor de

argint [i de bronz, au unit vibra]iile tuturor clopotelor din]ar\ [i din veacuri, au unit vibra]iile inimilor Ghimp\]enilorcu vibra]iile inimilor ^ntregului popor, dorin]a nedomolit\ [ilupta lor eroic\ pentru libertate [i independen]\. Plin\ afost via]a poporului român [i istoria satului nostru de sunet[i de clopote; ele salutau biruin]ele, ele ]ineau viecon[tiin]a datoriilor patriotice [i o ]in [i acum, ele anun]auna[terea copiilor [i jelesc mor]ii, ele alung\ ploile rele [iseceta. Când lipseau clopotele se b\teau toacele, f\cutedin lemnul cânt\tor al p\durilor ocrotitoare.

Plin\ a fost via]a Ghimp\]eanului de dragosteapentru p\mântul s\u [i al ]\rii [i de iubirea de libertate.

P\mântul fertil al spa]iului Ghimp\]ean a fostc\lcat de voievozi celebrii f\uritori de istorie [i de neam,Mihai Viteazul sau Vlad }epe[, ^n drumurile lor spre glorie.

Poate c\ ei au fost aceia care au s\dit ^nsufletele oamenilor idealul de libertate, spiritul de jertf\ [ide sacrificiu, cultul pentru munca bine f\cuta [i, mai ales,iubirea dintre oameni.

~n decembrie 1989 a sosit ziua gloriei. A sunatclopotul mare al istoriei. Au sunat clopotele izb\virii [iclopotele libert\tii. Istoria nu ne-a ocolit nici de aceastadat\, satul Ghimpa]i a mai dat ^nc\ o jertf\.

~n loc de ^ncheiere am dori s\ spunem c\ satulGhimpa]i era pân\ mai deun\zi "locul unde nu se ^ntam-pl\ niciodat\ nimic", un sat uitat de lume…

Odat\ cu schimbarea administra]iei locale, satulGhimpa]i a devenit locul unde multe se ^ntâmpl\, dar^ntampl\rile nu sunt ^ntâmpl\toare, ca s\ folosim un jocde cuvinte, ele sunt programate pe agenda de lucru aadministra]iei locale, a[a cum a fost planificat\ [is\rb\toarea de ast\zi, 15.august.2009, sfin]irea capeleidin curtea bisericii Sf. Nicolae din satul nostru pe care am^ndr\zni s\ o numim, capela "Sfânta Maria".

Privind ^n jurul nostru exist\ toate premisele ca ^nsatul Ghimpa]i s\ aib\ loc tot alte ^ntâmpl\rine^ntâmpl\toare, care vor reu[i ^nc\ o dat\ "s\ uneasc\tot Ghimp\]eanul ^n cuget [i ^n sim]iri" spre binele [i spreprogresul localit\]ii.

Profesor, Vasile V. T\nase,localitatea Ghimpa]i

Cu ocazia ^mplinirii a douazeci [i unu de ani,m\ a[ez s\ adun câteva gânduri pentru tine^n aceast\ zi. Azi ^mpline[ti dou\zeci [i unude ani. Ziua de azi nu e cu nimic remarca-bil\: ^nc\ se mai comit crime, au loc acci-dente de ma[in\, oameniii ^mb\trânesc,mor de foame, se ^mboln\vesc [i mor, copiiisunt maltrata]i, se duc r\zboaie, ]ara noas-tr\ [i lumea se ^ndreapt\ cu pa[i [i maigr\bi]i c\tre nesiguran]a secolului ^n caream intrat. Ce ^nseamn\ toate acestea? E[tinesigur cu privire la care este locul t\u? Te^nsp\imânt\ asta? Ca tata, ^mi este greu s\r\spund la toate aceste ^ntreb\ri sau chiarla vreuna din ele. Ca tat\l t\u, ^]i voi spuneurm\torul lucru: Eu [i mama ta am ^ncercats\ ^]i d\m, a[a cum am [tiut noi, un exem-plu de oameni ^ntegri. Ne-am ales ca pri-eteni [i cuno[tinte doar persoane cu un car-acter bun. Un caracter bun nu ^nseamn\ opersoana care nu a mai avut probleme, ci opersoan\ care ^ncearc\, ^n limita sl\biciu-nilor umane, s\ fac\ ce e bine. De aseme-nea, am ^ncercat s\ stabilim un sistem dereferin]\ pentru comportamentul de zi cu zi.Au fost stabilite reguli clare, iar atunci cândle-ai ^nc\lcat, am ^ncercat s\ te pedepsimcât se poate de obiectiv, niciodat\ cu cruz-ime. Am fost ^ntotdeauna gata s\-]iascult\m problemele [i s\-]i d\m un sfat,f\r\ s\ te judec\m, sper. Am fost [i noitineri, dar lumea ^n care tr\iam era diferit\din multe puncte de vedere. De aceea, am^ncercat s\ fim mai ^ng\duitori. Dincolo de

faptul ca te-am tratat frumos, ai avut ^ntot-deauna un ad\post deasupra capului [ihran\ nu ]i-a lipsit. ~n casa noastr\ prieteniit\i au fost mereu bineveni]i [i le-am acordat^ncredere. Ne-am str\duit s\ te sprijinim ^norice lucru erai interesat. De asemenea, am^ncercat s\ te l\s\m s\ iei singur decizii cuprivire la drumul t\u ^n via]\. Te-ai deprinss\ iei hot\râri inteligente. Ai ^nv\]at careeste diferen]a dintre bine [i r\u [i ai luathot\râri bune. Ai ^nv\]at s\ respec]igenera]iile dinaintea ta.

Ai ^nv\]at ca ^n via]\ s-ar putea s\ aimulte probleme, atât fizice cât [iemo]ionale, care afecteaz\ trupul [i sufletul,[i c\ felul ^n care ne raport\m la acesteprobleme este m\sura valorii noastre. ~nfelul acesta ai ^nv\]at ca mama ta estefoarte valoroas\ [i ai ajuns s\ ai pentrufemei respectul pe care ^l merit\. Ai ^nv\]atca majoritatea problemelor pot fi rezolvate [ica violen]a este o solu]ie regretabil\, derezolvare a lor. De asemenea ^nve]i una dincele mai importante lec]ii ale vie]ii …. inve]icât de multe lucruri nu [tii. To]i trebuie s\^nv\]\m zilnic asta – sau s\ suferim con-secin]ele ne^nv\]\rii acestui lucru. Iar astaduce la o alta lec]ie important\: nu trebuies\ ^ncet\m niciodat\ s\ ^nv\]\m. Iar acum,când ai ajuns ai vârsta când legea te con-

sider\ adult … esti deja om? Ce ^nseamn\„s\ fii om“? ~nseamn\ c\ po]i s\a ie[i ^nora[ [i s\ te ^mbe]i? ~nseamn\ ca aicâ[tigat trofee sportive? ~nseamn\ s\ airela]ii sexuale? S\ ai ma[ina ta? ~nseamn\ca nu mai trebuie s\ ascul]i de p\rin]i?~nseamn\ ca e[ti [i tu responsabil deviitorul t\rii tale? ~nseamn\ c\ ai mers lar\zboi [i ai omorât un alt soldat? R\spunsulmeu este: Poate s\ ^nsemne oricare dinaceste lucruri sau toate ^mpreun\. Dar ….^mi place s\ cred c\ ^nseamn\ mult maimult. ~mi place s\ cred c\ ^nseamn\ ca aiatins un punct din via]a ta ^n care e[ti sigurde calea pe care ai ales-o; s\ [tii c\ pentruc\ ceilal]i s\ te respecte trebuie s\ ^i

respec]i tu pe ei; s\ ^]i dai seama c\ nuconteaz\ dac\ tu ^i controlezi pe ceilalti, cidac\ ei aleg s\ urmeze conducerea ta; s\^n]elegi c\ dac\ ]i-ai p\tat reputa]ia, nu ]i-opo]i r\scump\ra cu to]i banii din lume, s\^ntelegi ca po]i s\ te a[tep]i ca mul]i s\ tetrateze mai r\u decât ^i tratezi tu, dar nupo]i niciodat\ s\ te a[tep]i s\ te tratezecineva mai bine decat ^l tratezi tu [i, ^n celedin urm\, s\ fii con[tient de faptul c\ exist\Dumnezeu [i El nu te va feri ^ntotdeauna denecazurile acestei vie]i, dar ca dac\ nu Iee[ti credincios va exista ^n sufletul t\u unloc gol. Singurul lucru pe care mai vreau s\]i-l spun este c\ te iubesc foarte mult [i c\^]i doresc tot binele pe care ]i-l poate oferivia]a [i cât mai pu]ine necazuri cu putin]\.Tatal tau,

Autor, Necunoscut

SCRISOARE C|TRE FIUL MEU

Glasul clopotelor…Glasul clopotelor…

- O FLOARE POATE PRODUCE UN VIS…- UN COPAC POATE DECLANSA O PADURE…- O PASARE POATE ANUNTA PRIMAVARA…- UN ZAMBET POATE INCEPE O PRIETENIE…- O IMBRATISARE POATE RIDICA UN SUFLET…- O STEA POATE CONDUCE UN VAPOR LA DESTINATIE…- UN VOT POATE SCHIMBA DIRECTIA UNEI NATIUNI...- O RAZA DE SOARE POATE APRINDE SPERANTA…- O LUMANARE POATE LUMINA IN INTUNERIC…- UN RAS POATE CUCERI ATENTIA…- UN PAS POATE DEMARA O CALATORIE…- UN CUVANT POATE CONSTITUI INCEPUTUL UNEI RUGACIUNI...- O SPERANTA POATE INALTA SPIRITUL...- O ATINGERE POATE DOVEDI ATENTIE...- O VOCE POATE VORBI CU INTELEPCIUNE…- O INIMA POATE CUNOASTE CEEA CE ESTE ADEVARAT…- O VIATA POATE FI ORIENTATA SPRE BINE SAU SPRE RAU…

TOTUL DEPINDE… DOAR DE TINE!

Totul depinde de tine1. Cump\tare: nu manca pân\ la^ngreunare.2. T\cere: nu vorbi decât ce poate fifolositor pentru tine [i pentru al]ii;fere[te-te de convorbiri de[arte.3. Ordine: fiecare lucru s\-[i aibe unloc; fiecare afacere un timp hot\rât.4. Hot\râre: fii decis a face ce e[tidator s\ faci, execut\ f\r\ amânareceea ce ai decis.5. Economie: nu cheltui nimic f\r\ afi necesar.6. Munca: nu pierde timpul ci ocup\-te ne^ncetat cu ce este folositor;ab]ine-te de la orice fapt\ de prisos.7. Sinceritate: fere[te-te de orice felde pref\c\torie, formeaz\-]i cuget\ridrepte [i sincere [i conformeaz\-te lor

când vorbe[ti.8. Dreptate: nu face r\u nim\nui,nu-i v\t\ma interesele [i nu ^ntârzias\-i faci binele la care te oblig\ datoria.9. Mod de ra]iune: fere[te-te deextreme, nu te sup\ra de nedrept\]ilecare ]i se fac, dac\ tu crezi c\ nu lemeri]i.10. Cur\]enie: nu suferi necura]ianici pe corp, nici pe haine, nici ^n cas\.11. Lini[te: nu te tulbura de nimicuri,nici de ^ntâmpl\ri obi[nuite de care tepo]i scapa.12. Castitate: nu te lasa ^n voiapl\cerilor trupe[ti.13. Umilin]a: imit\ pe Hristos ^naceasta privin]\.

Cele 13 principii ale lui Benjamin Franklin

Restitutio August 2009 pagina 11

Satul R\cari.Episodul IIProblema a[ez\rii omene[ti ce se cheam\ azicomuna R\cari se integreaz\ în problemageneral\ a popularii câmpii muntene. Acestelocuri cu câmpuri fertile, cu p\duri [i cursuride ape, au fost foarte de mult locuite; afar\de descoperirile ce s-au f\cut în preajmaBucure[tilor, dar chiar în regiunea învecinat\cu comuna R\cari s-au f\cut însemnatedescoperiri cari confirm\ aceasta. Astfel încomuna - Butimanu d-1 Ionel Petrescu pro-prietarul acelei mo[ii, un pasionat arheolog-amator a f\cut importante cercet\ridescoperind ol\rie preistoric\ [i instrumentede piatr\ din neolitic. Aceste a[ez\riomene[ti au pierit desigur f\r\ continuare dincauza vitregii vremurilor. Cine [tie de câte orise vor fi populat [i pustiit aceste regiuni. Învremea Dacilor cu singuran]\ câmpiile ]\riierau locuite; iat\ ce spune V. Pârvan în"Dacia civiliza]iile str\vechi din regiunileCarpato-Danubiene" la pagina 36 : "Cred c\nu ne mai e îng\duit s\ punem la îndoial\ c\poporul pe care îl cunoa[tem mai pe urm\sub numele iraniene de Daci sau Ge]i [i careera de neam tracic a locuit în Carpa]i de pela mijlocul mileniului al doilea a Chr.", [i lapag. 67 : "Ge]ii din Dacia infinit superiori princalitatea [i vechimea culturei lor erau înprimul rând agricultori. Pentru a se ap\raînpotriva sci]ilor au devenit [i ei c\l\re]i, celpu]in în stepa moldoveneasc\ [i muntean\;a[a-i cunoa[tem înc\ din sec. V a. Chr. laThucidide". La pagina 71 a aceleia[ilucr\ri citim: "Principala ocupa]ie a indigenilore agricultura" [i mai jos "rezult\ c\ între1400 [i 700 a. Chr. n-a fost în Dacianici o turburare mai grav\ [i c\ via]a ome-neasc\ a continuat s\ se desvolte în sensulunei prosperit\]i generale [i a unei maricre[teri de popula]ie. Sosirea Sci]ilor pe la700 a. Chr. a avut urm\ri dezastruoase. Sci]iiace[tia inferiori în cultur\ Dacilor sedesna]ionalizeaz\. Desigur c\ via]a deagricultori [i p\stori se continu\ în toat\câmpia ]\rii; s\p\turile f\cute confirm\aceasta. Când Alexandru Macedon treceDun\rea în sec. IV a Chr. în [esulMunteniei, g\se[te aci câmpii atât de întinsecultivate cu cereale încât osta[ii lui pentrua putea înainta se v\d sili]i s\ ]in\ suli]elecurmezi[ spre a putea culca spicelece leîmpiedecau mersul. Geto-Dacii în strâns\leg\tur\ cu occidentul sufer\ foarte detimpuriu o influen]\ roman\: "Dar noi amîncercat s\ demonstr\m în cap, IV pebaza descoperirilor arheologice f\cute înDacia c\ trebue s\ cont\m cu o p\trun-dere italic\ înc\ din sec. II-lea a Chr.[i c\ înc\ de pe vremea lui Burebistarivalul lui Iuliu Caezar, Dacia era plin\de "mercatores"' ca [i Galia [i Alpii Celtici".Din aceia[i lucrare a lui V . Pârvan rezult\c\ chiar limba latin\ nu era completnecunoscut\ în aceste p\r]i cu atâtmai mult cu cât între limba latin\ [ilimba Dacilor, ambele limbi indo-arice, tre-bue s\ fi fost chiar asem\n\ri. Astfel estefoarte probabil ca cuvântul românesc[arpe s\ fie de origin\ dac\, nu latin\;Indienii zic înc\ azi "sarp\" ; de asemenicuvântul drac care înseamn\ [i la Latini [ila Germani balaur, pe care Dacii îl aveau cape o zeitate purtându-l pe steaguri. Ha[deuîn ale lui "Principii de filologie comparat\ Ario-Europene -1875" spune cu drept cuvânt: "Intoate ]\rile [i în to]i timpii o schimbare dereligiune expunea pe zeii din vechiul Panteona deveni demoni în noua teogonie. Chiar laromâni necuratul Dracu, nu este decâtstr\lucitul Dracone de pe stindardeleDacilor". De ce Germanii au cuvântul Drache[i nu am admite c\ [i Dacii l-au avut ? De alt-fel aceste dou\ cuvinte - [i câte nu vor mai fi- încurc\ pe filologii no[tri, c\ci latinul ser-

pens ar fi trebuit s\ dea în române[te[erpinte [i latinul draco ar fi trebuit s\ deadr\cune, lucruri cari nu sânt ; [i atunci ca cuorice lucru c\ruia nu i se g\se[te explica]iase zice c\ fac excep]ie! De altfel azi înc\ înIndia, dup\ atâtea mii de ani de separa]ie apopoarelor arice se spune: Ap\, nor\, tat\,înc\, [i altele, cu exact aceea[i semnifica]ieca în limba noastr\.Dup\ cucerirea roman\ desigur c\ au fosta[ez\ri omene[ti în toat\ câmpia Daciei sidesigur c\ au r\mas în b\taea tuturor vân-turilor, [i dup\ retragerea lui Aurelian. Vijelian\v\lirilor barbare a împins cu siguran]\ pop-ula]ia pentru mult\ vreme în mun]i. De altfelDacii în[i[i [i-au avut principalele centre înmun]i; dovad\ sânt cet\]ile dace din mun]iiCugirului [i Or\[tie, cet\]i despre cari nu [tiude ce nu se vorbe[te [i nu sânt studiate câtar trebui. Strângerea la un loc a neamuluiromânesc a avut o foarte bun\ urmare ; af\cut ca poporul nostru s\ aib\ o unitateetnic\ ca nici un alt popor din lume cred, iaratunci când s-a rev\rsat din nou pe câmpiile]\rii ereau unul [i acela[ neam, cu aceia[ilimb\ [i cu acelea[i tradi]ii. {tiu Nica, State,Ion, Stanciul cu toat\ oblasta noastr\ [i amlucrat eu Mih\il\ v\taful [i cu Sambego;Mihai, Anton, Sanfira, Barbu" Inscrip]ia estetranscris\ pe coperta Evangheliei bisericii dincom. R\cari de tat\l mieu preotul. EconomMihail Popescu care o înso]e[te deurm\toarea not\: "Crucea care se afl\ îngr\dina D-lui Meitani a fost a[ezat\ pe dealîn curtea ]iganului Dumitru Ciotoi pe dreapta[oselei ce merge în fund la Grigore ParaschivMarin [i Vanghele Stan Nefliu; acolo aupomenit-o b\trânii no[tri [i a mutat-oDomnul Meitani într-o Duminic\ pe când sub-semnatul serviam Sf. Liturghie în biseric\.Aceasta s-a întâmplat în anul 1915 ; [i amscris ca s\ se [tie c\ nu a fost în gr\dina D-lui Meitani din început". Semneaz\ PreotParoh Econom Mihail Popescu, 1915. Tot înpreajma anului 1725 probabil c\ acela[ v\tafde b\rbieri a f\cut un pod temeinic pestemocirlosul râule] Ilfov\]ul. Din acel momentpunctul acela începe a se numi PodulB\rbierului. Acest pod a început s\ atrag\c\l?tori pe aci devenind un drum foarteumblat. Faptul acesta cred c\ a f\cut pemo[teni s\ mute satul din valea Colentinei peunde trecea Drumul Mare, la noul drum caret\ea în dou\ mo[ia lor. Un lucru curios estec\ unde a fost în vechime satul pe Colentinaeste un deal zis pân\ azi "Dealul Coconilor"sau "Casele Coconilor". S\tenii b\trâni spunc\ mult\ vreme se scotea de aci c\r\mizi.Cine vor fi fost ace[ti Coconi? In ]ar\ maiexist\ undeva o localitate numit\ PisculCoconilor.Pe malul stâng al Colentinei în dreptul satuluimo[tenilor se alc\tuise un sat boeresc deorigin\ mult mai nou\ [i care fiind al\turi deal mo[tenilor Ghimpa]i s-a numit [i el lotsatul Ghimpa]i. Mutând mo[tenii satul lor ladrumul cel nou unde se afl\ [i azi, numele deGhimpa]i a r\mas satului de pe stângaColentinei. Noul sat al mo[tenilor se g\seaacum f\r\ nume; cum în apropriere mo[iamo[tenilor era mai toat\ o b\ltoac\ format\din v\rs\turile Dâmbovi]ii ce atunci nu eracanalizat\ [i cum b\ltoac\ se pare c\ în aceavreme se zicea boanc\ sau boang\, satul afost numit Boanga. Localit\]i cu numele deBoanga se mai afl\ [i lâng\ târgul Potlogicum [i lâng\ ora[ul G\e[ti [i înseamn\ totloc b\ltos. Dintr-un document din 30Noembrie 1794 publicat în colec]ia lui V. A.Ureche afl\m c\ pân\ la facerea podului zisal b\rbierului peste Ilfov\]u drumul erea pe laFlore[ti [i Bo[ari, sat azi disp\rut; iar "dup\ce s-a închis drumul Flore[tilor [i s-a f\cutdrum pe la Podul B\rbierului, câte bairacetreceau de la Bucure[ti la Câmpu-Lung" toatetreceau pe la Podu-B\rbierului. Ispravniculjude]ului Dâmbovi]a a înfiin]at atunci loc deconac pentru ascherlii la Podul B\rbieruluinumind c\pitan [i conacciu pe un oarecare

Tudorache din satul Con]e[ti ; acest conaccum reese din acela[i document era trecut încondicile jude]ului înc\ din luna Martie 1789.Ispravnic al jude]ului fusese mai întâiClucerul Scarlat Câmpineanu iar mai apoiPaharnicul Alexandru. Conacciu [i C\pitan laFlore[ti era un oarecare Dumitru. Acestam\car c\ ascherlii nu mai treceau pe la el [ideci nu le mai da conac, totu[i încasa delalocuitori cele trebuincioase conacului. Inacela[i timp Tudorache c\pitan [i conacciu laPodu-B\rbierului se vedea obligat s\ deaconac ascherliilor c\ci "dup\ iu]eala vremeice era atunci îl b\teau spânzurat [i cereau s\le dea conac [i el a fost silit de nevoe [i le-adat cum se dovede[te din m\rturia de atâteasate", f\r\ îns\ s\ fi încasat ceva dela s\tenic\ci cele de cuviin]\ le încasase cum amspus, pe nedrept Dumitru dela Flore[ti. Acestlucru pricinue[te o jalb\ a lui Tudorache delaPodu-B\rbierului la Domnie contra luiDumitru dela Flore[ti; cercetarea o face Vel-Vornicul Brâncoveanu care constat\ drep-tatea lui Tudorache "pentru c\ m\rturia ceprin osebit tacrir adeverit de dumnealuiPaharnicul Alexandru se vede c\ i-au dat princarte de blestem s\tenii dela Corn\[el, [is\tenii dela Con]e[ti [i s\tenii din satulBoteni...face îndestul\ dovad\ c\ Tudoracheau f\cut cu adev\rat conac ascherliilor fundatunci C\pitan la "Podu-B\rbierului, con[cindcând la satul Ghergani ce este aproape dePodu-B\rbierului, când în satul Con]e[ti lacasa sa, [i pe la s\teni [i când la satul Botenice este al\turi cu Con]e[tii [i deosebit se maidovede[te dintr-aceast\ cercetare a dum-nealui Paharnicu Alexandru, tot dup\m\rturia s\tenilor c\ ei într-acea lun\ a luiMartie n-au dat dou\ rânduri de conace"adic\ [i pentru Podu-B\rbierului [i pentruFlore[ti. A[a fiind Vel-Vornicul Brâncoveanug\se[te întemeiat\ jalba lui Tudorache fiindde p\rere s\-i pl\teasc\ Dumitru taleri 332"pre]ul oilor, pâinilor, orzului [i fânului ce audat Tudorache la Ascherlii". (Doc. No. 52). Inacest document în care se arat\ satele dinlocalitate care trebuiau s\ contribue laîntre]inerea ascherliilor este curios c\ satulmo[tenilor nu este ar\tat nici cu numele deBoanga nici cu numele de R\cari de[i dindocumentul cu No. 32 se constat\ c\mutarea satului din valea Colentinei în punc-tul unde se afl\ azi era fapt împlinit în anul1787. În ce prive[te începuturile satuluiR\cari nu e de mirare ca s\ fi existat multmai dinainte acolo în aproprierea aceleiboange câteva colibe de cl\ca[i de aimo[tenilor ce se ocupau cu prinsul racilordespre cari b\trânii spun c\ abundau prinacele locuri joase pân\ la canalizareaDâmbovi]ei; ace[ti primi locuitori se vor finumit r\cani; faptul pare cu atât maiverosimil cu cât în doc. No. 30 [i 31 maimul]i martori figureaz\ cu titlul de p\scari, iarîn doc. No. 15 un martor semneaz\ chiarBadea R\caru ; de remarcat în aceste docu-mente c\ mo[tenii semneaz\ cu titlul lor demo[tean; ceilal]i nu. În documentul No. 32din 23 Iulie 1787 Dobre diaconul este ar\tatchiar ca fiind din satul Pescari pentru ca încelelalte documente s\ fie ar\tat c\ este"mo[nean de la R\cari", iar în documentulNo. 35 acela[i Dobre diaconul este ar\tat cafiind "dela Boanga" la 1794 Septembrie 11.Un alt document - o statistic\ a MitropoliiUngro-Vlahiei f\cut\ în anul 1810 [i aflat\ înmanuscrisul No. 1475 la Academia Ro-mân\, publicat\ de P\rintele Nicolae M.Popescu Profesor Universitar [i membru alAcademiei Ro-mâne, în 1914 în revistaBiserica Ortodox\ Român\ anul XXXVIII No. 5[i urm\torii - arat\ c\ în acel an 1810 existasatul Boanga având biseric\ de lemn [ipodoabele, vestmintele [i c\r]ile toate. Satulse compune din 62 de case cu 228 desuflete anume 104 b\rba]i [i 124 femei.Preo]i sânt doi: Preot {tefan sin Mu[at [iPreotul Samfir sin diaconul Do-bre de 45 ani- cel de care am vorbit mai sus, - globit n-a

fost, bun la citire, preo]it de prea sfin]itulMitropolit Dosoftei prin p\rintele Teofilact laleat 1798 Aug. 10 pentru biserica [i poporuldin numitul sat; preoteasa lui e Despa de ani38 ; mai este [i un diacon Costea sin dia-conul Dobre. Biserica de zid ce se afl\ azi încomuna R\cari credem c\ este f\cut\ pelocul celei de lemn; ea a fost construit\ înanul 1845, cum rezult\ din pisania respec-tiv\, de c\tre ob[tea satului f\r\ nici o alt\contribu]ie. Iat\ cuprinsul acestei pisanii:"Aceast\ sfânt\ [i dumnezeiasc\ biseric\ s-azidit în zilele Prea În\l]atului Domn G. DimitrieB. B. V. V. [i Prea Sfin]itului Mitropolit D. D.Neofit cu ajutorul ferici]ilor ctitori: Iano[, Danierei, Constandin ierei, Necula, Elenca, Radu,Stan, Ion, Ion, Radu, Ion, M\rg\rit ierei,Costache. 1845 Dec. 9".În clopotni]\ se afl\ dou\ clopote ; unulmai mic care poart\ pe el anul turn\rii luiîn excrip]ie; e anul 1796 în ]ifre arabe;pe clopot în inscrip]ie sânt dou\, nume Petre[i Mihai în litere chirilice.Acest clopot este deci cu 49 de ani mai vechidecât actuala biseric\ [i a sunat ceasurile derug\ciune [i în str\vechea bisericu]\ de lemnde care vorbe[te catagrafia Mitropoliei din1810. Al doilea clopot a fost f\cut prin sub-scrip]ie public\ prin 1900 în timpul [i prinst\ruin]a preotului Econom Mihail Popescu.Ambele clopote au fost rechizi]ionate deNem]i în timpul ocupa]iei pentru a fi transfor-mate din obiecte de cult cre[tin în arme deucidere. Clopotul cel mic din 1796 a impre-sionat pe ocupan]i prin vârsta lui venerabil\ [ia fost trimes, spre onoarea lor, dela Bucure[tiînapoi bisericii; cel\lalt a c\zut prad\ topitori-ilor germane. Dup\ r\zboi s-a turnat din nouun al doilea clopot mare care se afl\ [i azi.Biserica a fost ref\cut\ cu cheltuiala luiIorgu Dumitrescu în anul 1894, când s-a zidit[i clopotni]a actual\; pân\ atunci turnul primal bisericii servea de clopotni]\ clopotuluicelui mic, singur care exista la acea dat\. Cuocazia restaur\rii bisericei, s-a [i pictat dinnou în ulei vopsindu-se peste vechea pictur\în fresco cu care se împodobise biserica laconstruirea ei. Cred c\ aceast\ veche pic-tur\ a[teapt\ s[ fie scoas\ la iveal\ [i recon-stituit\ prin sp\larea celei de azi care n-arenici un fel de valoare.Afar\ de mo[ia Boanga Inghimpa]i amo[tenilor, mai apar în documente în comu-na R\cari urm\toarele mo[ii paralele cuprima c\tre m. noapte: 1) mo[ia zis\ aziFilipeasca pe care documentele mo[tenilor oarat\ st\pânit\ la 1750 de {ufarul Andrei;mai târziu e numit\ St\neasca ; 2) mo[iazis\ pe vremuri Roteasca ; 3) mo[ia lui IaneCupe]ul închinat\ de el Mân\stirei Sf.Gheorghe pentru care motiv se [i nume[tepân\ azi Sf. Gheorghe, [i în fine ultima lahotarul cu Ghergani e a 4-a, mo[iaPostelnicului Pecetescu; atât mo[ia lui IaneCupe]ul cat [i-a postelnicului Pecetescu suntst\pânite de s\teni prin împropriet\rirea dela1864.În 1766 Dumitrache Mora cump\r\ mo[iaRoteasca de la vara lui, Ilinca M\ncasca sor\cu Joi]a, fetele Manului C\pitan. DumitracheMora st\pâne[te împreun\ cu sora luiManda; aceasta are doi urma[i, Elenca [iMihail; Elenca are doi fii, Paraschiv [i Grigore;ace[tia împart la moartea mamei lor mo[iaîntre ei; partea lui Paraschiv se st\pâne[teazi de fiul lui, Nicolae Mora; partea lui GrigoreMora ce a fost C\pitan în o[tire, a trecut înmâinile bancherilor Eftimiu, de la cari prinanul 1903 a fost cump\rat\ de familiaZoe [i Gh. Meitani care o st\pâne[te [i azi.C\pitanul Grigore Mora a avut mai mul]i copiiprintre cari pe D-1 Mihail Mora distinsuladvocat [i publicist. La 1852 cump\r\ înlocalitate mo[ia lui Filipescu un anumeDimache Serachitopol de neam din Tesaliadin corn. Siracu; din documentele No. 44 [i47 se vede c\ în 1847 Filipescu era înc\ pro-prietarul acestei mo[ii.

S\ ne cunoa[tem localitateade N.M Popescu R\careanu

cyanmagentayellowblack

Actualitate August 2009 pagina 12Ziarul Prim\riei R\cari

Luna aceasta s-a ^mplinit 1 unde la apari]ia Ziarului Prim\riei

R\cari, ziar editat de c\trePrim\ria ora[ului R\cari [i

Consiliul Local R\cari. Acestaeste primul ziar local care

r\spunde nevoilor cet\]enilor.Apari]ia primului num\r, la 15

August 2008, a fost posibil\ sub^ndrumarea primarului Marius

Carave]eanu, fondatorul ziarului.

La mul]i ani, Ziarului Prim\riei R\cari, la un an de la apari]ie!

Vremea ^n R\cari - Prognoza meteo pe 15 zileVremea ^n R\cari - Prognoza meteo pe 15 zile

A venit vremea s\ ne amintim cum a ap\rut "Ziarul Prim\riei R\cari". ~n luna august a anului 2008, la ini]iati-va dl primar s-a format o echip\ de oameni, care au ^ncercat s\ realizeze un ziar pentru to]i r\c\renii. C\ldura eraaproape imposibil de suportat, ^n fa]\ era un domeniu necunoscut dar plin de provoc\ri. August, Septembrie,Octombrie…S\rb\torile de iarna au sosit iar paginile ziarului au continuat s\ creasc\ ^n num\r, con]inut [i frumuse]e.Informa]ii din majoritatea domeniilor importante, se g\sesc ^n aceste pagini.

Acest ziar a ^mplinit un an. Vrem s\ aib\ parte de cât mai mul]i, s\ fie con-tinuat cât mai mult timp de acum ^nainte. La Mul]i Ani ZIARULUI PRIM|RIEIR|CARI, colaboratorilor [i cititorilor no[tri!

Actualitate August 2009 pagina 13

Ce a mai f\cut primaru’Ce a mai f\cut primaru’ ...?...?A fost promovat\ ^n faza de evaluare de c\treMinisterul Dezvolt\rii Regionale [i Locuin]ei a

documenta]iei tehnice [i Proiectului tehnic pentruobiectivul Reabilitare C\min Cultural Ghimpa]i.

Au fost promovate dou\ proiecte privind Amenajarea unuiloc de joac\ pentru copii ^n satul Ghergani [i Amenajarea

unui loc de joac\ pentru copii ^n satul Mavrodin.

A fost promovat\ ^ntocmirea documenta]iei privind aprobarea finan]\rii dec\tre MDRL - prin Programul ANL - a obiectivului Reabilitare termic\ ablocurilor de locuin]e construite ^nainte de anul 1990, din ora[ul R\cari.

A fost finalizat Studiude Fezabilitate [i apro-barea indicatorilortehn ico-economic ipentru obiectivul~nfiin]are sistem de ali-mentare cu ap\ [ista]ie de tratare a apeipotabile ^n cartierele -Colacu, S\bie[ti,B\l\ne[ti, St\ne[ti [iGhimpa]i.

A fost promovat\ ^nSEAP - procedura deachizi]ie public\ prinlicita]ie deschis\ pen-tru obiectivul ~nfiin]aresistem de alimentarecu ap\ [i sta]ie detratare a apei potabile^n cartierele - Colacu,S\bie[ti, B\lane[ti,St\ne[ti [i Ghimpa]i.Termenul de depunerea ofertelor va fi ^n datade 09.09.2009, orele09,00.

A fost promovat\ documenta]ia pentruA fost promovat\ documenta]ia pentrupredarea amplasamentului c\tre ANL - ^npredarea amplasamentului c\tre ANL - ^n

suprafa]\ de 3347 mp situat ^n ora[ulsuprafa]\ de 3347 mp situat ^n ora[ulR\cari, Ghergani, jude]ul Dâmbovi]a ^nR\cari, Ghergani, jude]ul Dâmbovi]a ^n

vederea amplas\rii unui bloc de locuin]evederea amplas\rii unui bloc de locuin]epentru tineri - prin Programul ANL.pentru tineri - prin Programul ANL.

A fost finalizat\ procedura de evaluare a ofertelordepuse de participan]ii la licita]ia deschis\ din datade 07.08.2009 pentru obiectivul Modernizare DC43 A R\cari - Ghimpa]i - Butimanu

Primii pasi in functionarea CAMS - unitate de asistentamedico- sociala cu adresabilitate pentru persoanele cunevoi medicale , sociale si cu handicap , la inceputul luniiaugust fiind adusi primii pacienti in cadrul Centrului deAsistenta Medico-Sociala Racari , urmeaza ca in perioadaurmatoare sa fie transferati si pacientii de la Centrul deasistenta Sacuieni.

~nscriereaechipei

de fotbal CSR\cari, ^n divizia

DD atât pentru junioricat [i pentru

seniori.

VIA}A MEDICAL| August 2009 pagina 14Ziarul Prim\riei R\cari

black

Migrenele afecteaz\10% din popula]iaglobului. Femeile suntpredispuse riscului de a aveamigrene puternice mai mult decâtb\rba]ii, iar remediile medicamen-toase nu sunt ^ntotdeauna cele maipotrivite.

Stresul, consumul nervos, emo]iile put-ernice sau anxietatea sunt doar cateva din-tre cauzele migrenelor puternice.Netratate, ele pot dura de la 4 la 72 de orechiar. V\ recomand cateva remedii simplepentru alungarea durerilor nedorite de cap.Pauze mici [i desePersoanele care lucreaz\ foarte mult ^n fa]acalculatorului sau cele care trebuie s\petreac\ mult timp cu privirea fixata ^ntr-unloc sunt predispuse apari]iei migrenelor.

Pentru ele, pauzele de relaxare suntvitale. La fiecare 20 de minute, ochii tre-buie s\ se odihneasc\ [i, pentru foartepu]in timp, s\ nu se mai concentrezeasupra unui singur lucru sau ac]iune.

Perioadele scurte ^n care sunt alungate

tensiunile acumulate [i evitarea fix\riiprivirii ^ntr-un punct fix pentru mult timppot fi solu]ii eficiente pentru evitareamigrenelor.

Controlul ocular permanent este indicat^n cazul acestor persoane, iar mijloacele deevitare a obosirii ochiului, prin pauze scurtereprezint\ un remediu simplu ^mpotrivadurerilor de cap.

Evitarea schimb\rilor de temperatur\Organismul uman este foarte sensibil laschimb\rile bru[te de temperatur\. Primelesemne ale acestui fapt sunt durerile decap, care pot fi de nesuportat uneori.

Evitarea schimb\rilor de temperatur\,prin asigurarea unor diferen]e minore, pecare organismul s\ nu le resimt\ brusc,sunt benefice ^ntotdeauna.

~n sezonul rece, acoperirea capului este foarte important\. P\strarea unei tem-peraturi confortabile nu va influen]a ^n nici

un fel trecerea de la rece la cald, principalacauz\ pentru apari]ia migrenelor iarna.Masajul cranian

Persoanele care au o slujb\ de birouse confrunt\ foarte des cu migrenesup\r\toare. Camera neaerisit\, tem-peratura prea ridicat\ sau concentrareaasigur\ fondul prielnic aparitiei acestordureri.

Masajul cranian, ^n momentele depauz\ [i relaxare, poate reprezenta osolu]ie pentru ^ndep\rtearea cefaleei. Cu ochii ^nchi[i [i complet detensionat\, per-soana ^n cauza va ^ncerca s\ maseze tâm-plele circular, pentru cateva minute.Evitarea alimenta]iei d\un\toare

Mânc\rurile foarte condimentate, varzasau chiar scrumbia ^n exces [i preparatenecorespunz\tor, produc ten[iuni ale tâm-plelor. De aici pân\ la formarea de migreneeste un singur pas.

Gurmanzii care au ^ntâmpinat aseme-nea probleme pot evita consumul ^n exces[i pot ^nlocui aceste alimente cu alte

mânc\ruri preferate. Excesul de fructe [ilegume proaspete are numai efecte poz-itive asupra organismului [i acestea pot^nlocui alimentele d\un\toare.Controleaz\-]i migreneleDr. Carp Marioara

Dac\ a]i pus câteva kilograme bune înultimele s\pt\mâni, f\r\ s\ fi mâncat mainimic, ve]i fi tenta]i s\ da]i vina pe vârst\.Îns\ principalul vinovat ar putea fi, în reali-tate, stresul. Stresul foarte mare poate afec-ta concentrarea, luarea deciziilor [i compor-tamentul. Printre cele mai stresate persoanese num\r\ cei care lucreaz\ ca profesori saupoli]i[ti, arat\ un studiu realizat de InsitutuluiNational de S\n\tate Mintal\. Cercet\torii dela Universitatea Yale au descoperit c\ femeilefoarte stresate depun gr\simea în jurul taliei(acesta este tipul cel mai d\un\tor pentrubolile de inim\). Oamenii de [tiin]\ dau vinape nivelul cortizolului, secretat în momentelede tensiune, ca reac]ie de ap\rare a organis-mului. Acest hormon directioneaz\ mai mult\gr\sime c\tre depozitele din partea abdomi-nal\. Lucrurile stau la fel [i în cazul femeilorfoarte slabe. Cercet\torii avertizeaz\ c\degeaba încerc\m s\ ne înfomet\m. Numaisportul ne poate sc\pa de stres [i de kilo-gramele în plus. Recent, s-a descoperit c\organismul nostru reac]ioneaz\ la stres la felcum reac]ioneaz\ [i la o infec]ie – trimitecelule s\-l apere. Problema e c\, în timp cetoate aceste celule sunt concentrate într-unpunct, virusurile [i bacteriile î[i fac de cap. Înplus, un organism stresat se vindecã maigreu decât unul relaxat. Cercet\torii au

demonstrat c\ persoanelor care sunt impli-cate într-un conflict le ia cu 60% mai multtimp s\ li se vindece eventualele r\ni care leapar fa]\ de cât le-ar lua într-o perioad\ deliniste. O echip\ de cercet\tori sugereaz\ c\,atunci când e[ti stresat, pragul de suportabil-itate al durerii este mai mic. Acest lucru este

valabil în special pentru femei. De exemplu,femeile care sufer\ cu inima se plâng maimult de dureri în piept atunci când sunt stre-sate, în compara]ie cu b\rba]ii cardiaci.Stresul foarte mare poate afecta concen-trarea, luarea deciziilor [i comportamentul.Prin urmare, cu cât ave]i mai multe griji, cuatât cresc [ansele s\ provoca]i un accident.Cifrele arat\ cã unul din cinci oameni sufer\de stres din cauza locului de munc\, iarpeste o jum\tate de milion de persoane suntnevoite s\-[i ia liber pânã îsi rezolv\ aceast\problem\. Profesorii, poli]i[tii, managerii [ijurnali[tii sunt printre cei mai predispusi la

tulbur\ri psihice. Stresul, ritmul de via]\intens [i amenin]\rile pot provoca insomnii,depresii sau co[maruri, dar [i tulbur\ri psi-hice. Acesta este rezultatul unor studii real-izate de psihologii Insitutului National deS\n\tate Mintal\. De[i greu de crezut, per-soanele publice [i vedetele sunt cel mai pu]in

afectate de stres. Mai greu este cu cei careau de vândut doar imaginea [i încearc\ s\compenseze inteligen]a, explic\ psihologii.Pseudovedetele vor cu orice pre] s\ stealegate de televiziune [i pot s\ dezvolte opatologie a comunic\rii mimico-gestuale,ajungând [i la gesturi caraghioase, mai spunspeciali[tii. Stresul nu-i ocole[te nici pe man-ageri. “Orice persoan\ aflat\ ^ntr-o pozi]ie dedecizie este stresat\ suplimentar, deoarecerandamentul companiei depinde de deciziilepe care le ia. În plus, exist\ persoane caresunt avansate în func]ie [i care î[i dauseama c\ li s-au dat mai multe sarcini decât

pot duce, putând face diferite tipuri denevroze”, se arat\ în studiu. Printre cele maistresate persoane se num\r\ cei carelucreaz\ ca profesori sau poli]i[ti. Primii suntnevoi]i s\ se multumeasc\ cu satisfac]ii pro-fesionale mici, care dau na[tere la frustr\ri [icare, în final, pot duce la depresii majore, întimp ce, a doua categorie este nevoit\ s\suporte presiunile lumii interlope. Profesorii [ipoli]i[tii nu sunt scuti]i nici de afec]iunileaparatului vocal. De acelea[i afec]iuni suntviza]i [i preo]ii, avoca]ii [i telefonistele.Psihologii afirm\ c\ pauzele, sportul,plimb\rile, mersul la spectacole sau ie[irilecu prietenii sunt în m\sur\ s\ v\ elibereze destres. De asemenea, cei care î[i suprasolicit\aparatul vocal ar trebui s\ renun]e la fumat [is\ nu neglijeze orele de somn, când are locrepausul local [i general. Ei trebuie s\ reduc\vorbitul neprofesional, iar când ajung acas\este bine s\ evite certurile. Conform studiu-lui, cei mai ferici]i sunt cosmeticienii, preo]ii,florarii [i frizerii, iar cei mai neferici]i sunt far-maci[tii, juri[tii, func]ionarii. Studiul ademonstrat c\ profesioni[tii “în costum”,managerii sau intelectualii, sunt mai pu]insatisf\cu]i de via]a lor decât persoanele carealeg o carier\ voca]ional\. {i, a]i ghicit, prin-cipalul motiv al nefericirii pare s\ fie stresul.

SSSStttt rrrreeeessssuuuu llll ,,,, bbbbooooaaaa llll aaaa sssseeeeccccoooo lllluuuu lllluuuu iiii

Psiholog, Nil\ Livia

Cât de des este recomandatun control stomatologic derutin\? Este bine s\ faci o vizit\medicului dentist o dat\ la 6luni.De ce ?

Cu ocazia acestui control, mediculface o evaluare complet\ a cavit\]iibucale [i a tuturor problemelor ce potap\rea f\r\ ca pacien]ii s\-[i deaseama. Chiar dac\ [tii c\ nu ai nici oproblem\ sau dac\ ti le-ai rezolvat petoate cu ceva timp ^n urm\, e bine s\faci acest control din mai multemotive:- exist\ tipuri de carii ce se pot dez-volta ascuns (interdentar), carii pecare numai un medic dentist le poatedescoperi- medicul verific\ starea lucr\rilordentare ce au fost efectuate anterior

(plombe, coroane, pun]i, proteze) [idac\ este necesar intervine asupraacestora pentru a le repara sau^nlocui.- dentistul face un examen completatât al din]ilor cât [i a ]esuturilor^nvecinate (examen oncologic pre-ventiv realizat la nivelul - gingiilor,obrajilor, buzelor, limbii)- se evalueaz\ gradul de igiena den-tar\ al pacientului [i modul ^n careacesta ^[i ^ntre]ine aceast\ igien\prin tehnici de periaj. ~n cazul lipseiigienei sau a unei igiene deficitare,chiar ^n absen]a cariilor sauproblemelor gingivale, pacientul va fiinstruit ^n vederea ^mbun\t\]irii aces-teia.- nu ^n ultimul rând, ^n cazulprezen]ei tartrului la nivelul din]ilor,medicul realizeaz\ o [edin]\ dedetartraj pentru ^ndep\rtarea acestu-ia [i un periaj dentar profesional.

Controlul stomatologic periodic!Dr. Dumitru Andrei

Epistaxisul (sângerarea nazalâ) este un acci-dent obisnuit, mai ales la copii si poate fitratat foarte simplu. Apare de obicei carezultat al unor mici traumatisme cauzatede scobirea in nas sau suflarea nasului.Poate apare si in urma unei infectii amucoasei care determina uscare si aparitiade cruste.Epistaxisul este rareori serios, dar ocazionalpoate fi amenintator de viata, in special lapersoanele invarsta. Apare mai frecvent lapersoanele care iau aspirina, anticoagulante(medicamente care impiedica coagulareasangelui in vase) sau la pacientii cu bolihematologice.Daca epistaxisul apare frecvent (mai des deo data pe saptamana) poate fi un indiciu alunei alte probleme de sanatate, cum ar fihipertensiunea arteriala. Se recomandaconsultarea medicului de familie pentrumasurarea tensiunii arteriale si prescriereaunui tratament potrivit. De asemeni,

medicul poate preciza daca medicamentelepe care le ia pacientul pot determina apari-tia epistaxisului.Daca se suspecteaza o problema maiserioasa, se recomanda consultarea unuiORL-ist pentru efectuarea unor teste supli-mentare.

Primul ajutor ^n cazul epistaxisului (sângerarea nazal\)

ACTUALITATE August 2009 pagina 15Ziarul Prim\riei R\cari

P\rerea ta conteaz\...doar dac\ o spui!

Doamna Tudose Ioana, din R\cari:“Vreau pe aceast\ cale s\ v\ mul]umescpentru m\sura pe care a]i luat-o, de ainstala limitatoare de vitez\ pe stradaAna Ipatescu, deoarece ne-au cr\patcasele din cauza traficului rutier [i vitezeiexcesive. O idee genial\! S\ nu se mai circule cu motoscuterelepe trotuar, deoarece a ^nceput s\ sestrice. Este o lips\ de respect fa]\ depietoni [i fa]\ de munca celor ce vor olocalitate frumoas\ [i curat\. Propunamenzi.R|SPUNS:Mul]umim pentru aprecieri [i v\inform\m c\ Poli]ia local\ va veghea laeliminarea aspectelor nedorite, sesizate.Tot doamna Tudose Ioana dore[te “cato]i cet\]enii acestei localit\]i s\ fac\contracte pentru colectarea gunoiului [ide[eurilor menajere, nu s\ le arunce pestrad\ sau s\ le dea foc”.R|SPUNS:Conform hot\rârii de Consiliu nr 8/2008,autoritatea public\ local\, sanc]ioneaz\aruncarea gunoaielor cu amenzi ^ntre100 lei pentru persoane fizice si 300 leipentru persoane juridice.

Domnul Dumitru Andrei, R\cari “Deceva vreme ^n R\cari, persist\ un miros^ngrozitor de la ferma de porci dinapropiere. Asta se ^ntâmpl\ ^ndeosebi petimpul serii. Nu [tiu dac\ asta ]ine ^nvreun fel de administra]ia local\. ~ns\ amdorit s\ [ti]i. V\ mul]umesc!”R|SPUNS:Ne-am deplasat la fermele de porci ^ndiscu]ie, precum [i la abatorul pentrusacrificarea acestora [i am constatat c\firma ^n cauz\ are toate avizele de mediuprev\zute de legisla]ia ^n vigoare, dar dincauza unor disfunc]ionalit\]i ^n preluarearesturilor animale de c\tre firmaPROTAN, respectiv ^ntârzieri fa]\ de con-tractul ^ncheiat, au fost [i situa]ii de peurma c\rora s-a creat disconfort pentrulocuitorii unei anumite zone din locali-tatea R\cari. Am aten]ionat firmarespectiv\ s\ vegheze mai atent la pro-cesul de produc]ie. V\ ^ncredin]\m c\vom urm\ri ^n continuare evolu]iasitua]iei.

Domnul Rusu Ioan, din R\cari: “Cusatisfac]ie am cunoscut nemijlocit obun\ parte din masurile stabilite de c\treConsiliul local, ac]iunile pe care dum-neavoastr\ personal le-a]i ini]iat [i lafinalizarea c\rora a]i participat activ,reu[ind o schimbare benefic\ ^n adminis-trarea [i gospod\rirea ora[ului R\cari,dup\ alegerile locale din luna iunie2008.

Considerând ceea ce s-a realizat,drept o garan]ie pentru viitoare ^nf\ptuiri^n administrarea [i gospod\rirea ora[uluinostru, supun aten]iei dv [i a Consiliuluilocal, unele aspecte care ne afecteaz\s\n\tatea [i lini[tea, prezentând ^n final,unele propuneri pe care le-am formulat^n urma discu]iilor cu mai mul]i locuitoride pe strada noastr\."1. Domnul Rusu Ioan locuie[te pe stradaIorgu Dumitrescu [i este nemul]umit depraful provocat de circula]ia autove-

hiculelor pe aceastr\ strad\, de vitezaexcesiv\ [i de riscul producerii unor acci-dente la apari]ia neprev\zut\ a unor ani-male sc\pate de sub supraveghere.R|SPUNS:

~n scurt timp se va asfalta aceast\strad\ iar aspectele sesizate de dum-neavoastr\ vor deveni amintire. 2. Pe lâng\ neajunsurile provocate decircula]ia rutier\, domnul Rusu Ioan serefer\ [i la sursele de poluare fonic\ , laacei indivizi needuca]i, care deranjeaz\prin amplificarea muzicii la maximum,ne]inând cont de lini[tea oamenilor.R|SPUNS:

Comportamentul ^n raport cu semeniitine de educa]ie, care dac\ lipse[te, nuavem decât dou\ posibilit\]i: fie o facemprin metode specifice, dar dureaz\ preamult, fie trecem la aplicarea legii dec\tre Poli]ia local\ si cea Comunitar\,care au atribu]ii ^n acest sens.3. "Ziarul Prim\riei R\cari" este un ziar deinformare [i printre rubricile cuprinse ^nel se afl\ [i cea referitoare la Hot\rârileadoptate de Consiliul local. La dorin]adumneavoastr\ de a prezenta mai pelarg unele hot\râri de interes general v\d\m urm\torul r\spuns.R|SPUNS:

Vom corecta acest neajuns prin acor-darea unei aten]ii mai mari detaliilor unorhot\râri de interes general.4. Privind situa]ia ^ncas\rilor la bugetullocal, privind aportul contribuabililor laaceasta, v\ inform\m c\ vom prezentadate statistice privind ^ncas\rile, dar nuputem s\ cit\m nominal persoanele caresunt restan]iere sau au greut\]i ^nachitarea acestor impozite, ^ntrucâtdeontologia profesional\ [i legile ^nvigoare, ap\r\ imagine [i demnitateapersoanelor.Propunerile formulate de domnul RusuIoan ^n continuarea peti]iei adresatedomnului primar, sunt urm\toarele:- Adoptarea de c\tre Consiliul local, aunei hot\râri de limitare a vitezeivehiculelor pe strada Iorgu Dumitrescu [iinstalarea indicatoarelorcorespunz\toare, ^nso]ite de ac]iuni deverificare din partea Poli]iei; R|SPUNS: Propunerea dumneavoastr\va fi ^naintat\ spre analiz\, Consiliuluilocal.- Includerea ^ntr-o viitoare HCL a unorreguli (obliga]ii ale locuitorilor) ^n vedereadiminu\rii polu\rii fonice voluntare [iasigurarea unui grad sporit de lini[tepentru locuitori. R|SPUNS: Propunerea dumneavoastr\va fi ^naintat\ spre analiz\, Consiliuluilocal.- Publicarea ^n "Ziarul Prim\riei R\cari" aacelor hot\râri de interes general. R|SPUNS: Vom proceda conformdorin]ei dumneavoastr\, con[tien]i fiindc\ to]i suntem interesa]i ca semeniino[tri s\ cunoasc\ obliga]iile pe care leau, modul de ac]iune [i corectarea com-portamentului.- Publicarea periodic\, poate trimestrial^n "Ziarul Prim\riei R\cari", a situa]ieiachit\rii impozitelor [i taxelor locale, pesate [i chiar cu eviden]ierea unor buniplatnici (persoane fizice sau juridice) cât

[i cu men]ionarea unor restan]ieri saur\uplatnici, daca va fi cazul.

Propunerile dumneavoastr\ vor faceobiectul unor analize viitoare [i luarea dem\suri, ^n scurt timp, cu scopul^mbun\t\]irii activit\]ii noastre. V\mul]umim pentru preocuparea dumneav-oastr\ constant\ privind treburile comu-nit\]ii [i pentru sugestiile de un real folospentru noi.

Domnule primar v\ rog s\ viziona]iconsecin]ele ploii din data de 6.08.2009^n satul Colacu, [i trage]i consecin]elepentru cei care din cauza lor eu, familiaS, am fost inunda]i de familia Coman, zisMiladi a lui Belfer, pentru c\ nu a dorit s\^[i cure]e [antul de nisip, o ma[in\^ntreag\. Eu cum am fost anun]at amluat toat\ piatra de la poart\ [i amcur\]at [antul. V\ rog s\ lua]i m\suri [is\ dispune]i ca atare. FAMILIA M. VAMULTUMESC...R|SPUNS: Conform HCL nr 8/2008, to]icet\]enii au datoria s\ cure]e domeniulpublic de vegeta]ia ^n exces, s\ eliminepietri[ul, nisipul sau alte materiale de peacesta, cu atât mai mult din [an]uri, s\desfunde pode]ele pentru circula]iaapelor pluviale. V\ mul]umim pentrucolaborare [i sper\m ^n imbun\t\]ireasitua]iei cât mai grabnic.Bun\ ziua [i LA MUL}I ANI .

M\ numesc Daniel din sat Colacu, am36 ani [i a[ dori s\ v\ felicit pentrurealizarea site-ul prim\riei R|CARI, cevautil [i modern pentru cet\]enii ora[ului [inu numai.

Da]i-mi voie acum s\ v\ fac o prop-unere de subiect pt urm\toarea [edin]\de consiliu:

-a[ dori ca [coala din satul COLACU s\poarte numele de {COALA ''IVAN IOANA''^n cinstea celei care a fost profesor [idirector pentru [coala COLACU; ar fi unlucru care cred c\ ar bucura genera]ii deelevi care au trecut prin "mâna" domnieisale.

V\ mul]umesc, [i cred c\ ve]i anal-iza propunerea mea.

Felicit\ri pentru tot ce a]i f\cut ^na[a scurt timp de când sunte]i primar,gard la biserici, la [coli, gr\dini]e,etc,cur\]area [an]urilor [i a drumului c\tregar\, [i multe lucruri utile satului [icomunei. Dar mai ave]i unele lucruri de f\cut cumar fi;1- O problem\ cu care ne confrunt\msunt câinii de la gara Ghergani, pe dru-mul Colacului la porc\ria nou f\cut\,care atac\ orice persoan\ care trece prinzon\ [i din p\cate sunt copii [i femei ^nvârst\.2 A[ avea o rug\minte la dumneavoas-tr\, pentru a urm\ri mai ^ndeaproape pecei care fac gunoi sau ^l arunc\ pe mar-ginea drumului cum ar fi: ION TILIC|, IONPULIC|, ILIE FOC, [i mul]i al]ii care au cai[i vin la gar\ vinerea, s\ ia copii de latren, sau s\-i aduc\ la tren. 3 A[ mai dori s\ urm\ri]i [i cine car\piatra care se afl\ ^n fa]a {colii Colacu laora 5 diminea]a, GIC| AL LUI LEPCEA,care cred c\ are curtea pavat\ cu piatra[colii.

4 ~nc\ o problem\ pe care o aduc lacuno[tin]\ ar fi c\ a[ dori ca ziarulPrim\riei s\ ajung\ mai des [i la noi ̂n sat. 5 V-a[ ruga s\ analiza]i [i poate g\si]i osolu]ie pentru a pune bazele unui cabinetstomatologic la dispensarul Colacu, carecred [i sunt sigur c\ ar acoperi o mareparte din popula]ia localit\]ii care ar ben-eficia [i ar dori acest cabinet de MAREimportan]\. A[tept de la dumneavoastr\un r\spuns pe aceast\ adres\. V\mul\umesc anticipat. NU UITATI DERASPUNS.R|SPUNS:

Mul]umesc pentru ur\ri, [i pentruaprecieri privind site-ul Prim\riei R\cari.

Privind propunerea dumneavoastr\ deacordare a numelui doamnei profesor dematematic\ Ioana Ivan, {colii Colacu, v\inform\m c\ deja am avut o ini]iativ\ ^nacest sens, ^n [edin]a de consiliu dinluna iulie 2009, când proiectul dehot\râre nu a ob]inut num\rul de voturisuficient pentru aprobare. ~ntrucâtpropunerea noastr\ era justificat\, vomreveni ^ntr-o viitoare [edin]\ de consiliu,sus]inu]i fiind [i de dorin]a dumneavoas-tr\ cu un nou referat de motiva]ie privindaceast\ denumire.

Mul]umim pentru aprecieri referitor larealiz\rile de pân\ acum, inten]ion\m s\m\rim num\rul acestora [i prinrealizarea unor proiecte de mare anver-gur\, despre care ve]i afla, la timpulpotrivit, din paginile ziarului nostru, de pesite-ul prim\riei.

~n prezent se lucreaz\ intens la ame-najarea ad\postului pentru câini din stra-da Republicii, R\cari, loca]ie ^n care vor ficaza]i ^n condi]ii civilizate, câinii comuni-tari, care fac neajunsuri ^n mai multezone din ora[ul R\cari. Suntem de acordcu dumneavoastr\ c\ ace[tia reprezint\un pericol public [i vom veghea ca,perioada de amenajare a acestei loca]iis\ se scurteze pe cât posibil, pentru arezolva aceast\ problem\.

Cât prive[te exemplele date, vomsesiza Poli]ia Local\ [i Poli]iaComunitar\, pentru luarea de m\suri [iurm\rirea fenomenului prezentat ^n con-formitate cu HCL nr 8/2998.

Vom veghea ca numerele urm\toareale Ziarului Prim\riei R\cari, s\ ajung\ ^nfiecare gospod\rie, dar ave]i posibilitateas\ citi]i publica]ia [i pe site-ul Prim\rieiora[ului R\cari.

Cât prive[te propunerea de ^nfiin]area unui cabinet stomatologic, urmeaz\ s\vedem ce putem face pentru ca^ntr-adev\r, acesta este necesar. Cumul]umiri pentru colaborare [i cuaprecieri pentru preocuparea dumneav-oastr\ ^n ceea ce prive[te via]a ^n comu-nitate, v\ a[tept\m [i cu alte propuneri.

Actualitate August 2009 pagina 16Ziarul Prim\riei R\cari

Ce a mai f\cut primaru’Ce a mai f\cut primaru’ ...?...?Demararea lucr\rilorDemararea lucr\rilor

la localul noiila localul noiiprim\rii dinprim\rii dinGhimpa]i.Ghimpa]i.

Au ^nceput lucr\rile la localulnoii prim\rii, dispensar [i punctfarmaceutic pentru s\tenii dinGhimpa]i... Muncitorii au s\patfunda]ia iar acum preg\tescfierul-beton pentru turnareaacesteia. Aici se va ^n\l]a unedificiu nou, pentru comunitateadin Ghimpa]i cu un spa]iu pen-tru reprezentantul prim\riei ^nteritoriu, medicul de familie, [iun punct farmaceutic.

Un drum ce a[teapt\ de când lumea sa fie asfaltat, iat\ c\ va c\p\ta hain\ nou\. Au ^nceput lucr\rile la preg\tirea drumului pentru turn-area stratului de asfalt dintre localit\]ile R\cari [i Slobozia-Moar\. Utilaje grele lucreaz\ de zor pentru executarea lucr\rilor... Covorul asfaltic

va mângâia pneurile ma[inilor obosite de atâtea gropi.

Pentru un ora[ curat...Preocuparea actualei administra]ii a ora[ului R\cari are ^n centru asigurarea unui mediu cât mai s\n\tos [i curat. La ini]iativa primarului s-a derulat ^nc\ din luna martiea.c proiectul “Adopt\ un km!” la care au participat sute de voluntari, utilajele firmei Agromar R\cari ca sponsorizare ^n cadrul c\ruia am adunat tone de gunoaie. Suntemprintre pu]inele localit\ti din jude]ul Dâmbovi]a care am ^nchis, cu mijloace proprii [i la termen gropile de gunoi, r\spunzând directivei europene. Consiliul Jude]eanDâmbovi]a a venit ^n ajutorul ora[elor cu ma[ini performante, pe fonduri ISPA care fac munca a zeci de gunoieri [i la standarde europene. Vom avea asfaltul aspirat,sp\lat, m\turat, f\r\ cele mai mici gunoaie. R\mâne ca [i noi, cet\]enii ora[ului R\cari, s\ r\spundem printr-un comportament tot european de p\strare a cur\]eniei.

Drumul R\cari-Slobozia-Moar\.

Continuarealucr\rilor deamenajare aad\postuluipentrucâinii

comunitari,finalizarea bran[\riila energie, a ^mprej-muirii [i a drumuluide acces la aceast\loca]ie.

Executarea unor lucr\ri de infrastruc-tur\ ^n unele amplasamente aleora[ului R\cari [i ^n localit\]ile compo-nente pentru asigurarea scurgeriiapelor pluviale, ^n special ^n zoneleafectate de ploile toren]iale cazute ^nultima luna. Ex: zona Obor - CimitirR\cari, str. Republicii - Ana Ip\tescu,zona Deal Colacu, zona ie[ire S\bie[ti,zone care la ultimele ploi au fost afec-tate atât privind zona de infrastructur\cât [i gospod\rii ale popula]iei.

Actualitate August 2009 pagina 17Ziarul Prim\riei R\cari

Ce a mai f\cut primaru’Ce a mai f\cut primaru’ ...?...?

Zi de s\rb\toare pentru noi to]i, prilej de cin-stire [i tr\ire sufleteasc\. ~n data de 15 august, ^nora[ul R\cari, ^n localitatea Ghimpa]i, unde se afl\o str\veche biseric\ din secolul XVIII, am inaugu-rat cu mic, cu mare, peste 200 de enoria[i, ocapel\ frumoas\, construit\ la ini]iativa [isus]inerea edilului ora[ului R\cari, domnul primarDr.Ing Marius Carave]eanu. La eveniment au maiparticipat domnul senator Valentin Calcan, domnulprimar Alexandru Marian (comuna Con]e[ti), dom-nul Marius Lixandru, din partea CJ Dâmbovi]a,consilieri locali, salaria]i din prim\ria ora[uluiR\cari, preo]i din parohiile ora[ului R\cari, profe-sori, o numeroas\ adunare. ~ntr-o atmosfer\ delini[te [i bucurie spiritual\, soborul de preo]i a^ndeplinit cele necesare ^n astfel de ocazii, sprebucuria celor prezen]i. ~ncuvântul s\u,d o m n u lprimara

remarcat destoini-cia [i unitatea oamenilor din Ghimpa]i, ^n mijloculc\rora vine ^ntotdeauna cu pl\cere [i al\turi decare se simte ca ^ntr-o mare familie. Domnul pri-mar a amintit c\ ^n luna decembrie a.c, de SfântulNicolae, sunt invita]i s\ inaugureze localul noupentru dispensar, prim\rie [i punct farmaceutic,ale c\rui lucr\ri au ^nceput deja. Edilul ora[uluiR\cari mul]ume[te domnului senator ValentinCalcan [i domnului pre[edinte CJ Dâmbovi]a,Florin Popescu, pentru ajutorul constant [i sub-stan]ial acordat ora[ului R\cari. Cu to]ii ne-ambucurat de sfânta miruire dup\ care gospodinele

de aici, prin preotul paroh Nicolae Mihai, ne-auinvitat la o mas\ cu bucate gustoase, preg\tite cudragoste [i pricepere pentru oaspe]i. Am petrecutclipe deosebite cu to]ii, pentru care mul]umimbunului Dumnezeu, care ne-a s\dit ^n suflete [i cuaceast\ ocazie, unitatea, dragostea fa]\ deaproapele, d\ruirea pentru semeni.

Mul]umiri din partea comunit\]ii din Ghimpa]i pen-tru echipa de muncitori de la serviciul administra-tiv, condus de dl Ing. Manu Marian, care au par-ticipat la construc]ie amenajare [i cur\]enie.

La mul]i ani tuturor care ^si s\rb\toresc numele ^n aceast\ zi!

Inaugurarea capelei din localitatea Ghimpa]i,

ora[ul R\cari.15 august

2009

Gânduri de August...Acum când natura ne ^mbiecu miresme de pepene copt [ilivezile se ^mpodobesc cufructe multicolore, pr\znuindziua Sfintei Fecioare Maria,suntem cu to]ii p\rta[i la odubl\ bucurie: prazniculSfintei Fecioare Maria [i inau-gurarea capelei de la noi dinsat. Gândurile noastre se^ndreapt\ c\tre primarulora[ului [i preotul paroh alsatului dar [i c\tre cons\teniicare au g\tat aceast\ lucrarecu care ne mândrim.

Bunul Dumnezeu s\ ne aib\^n paz\! Educatoare, MioaraT\nase, Gr\dini]a Ghimpa]i.

Finalizarea lucrarilor de constructie si amenajare a Capelei de laBiserica “Adormirea Maicii Domnului” Ghimpati, obiectiv inaugurat indata de 15 08.2009 - cu ocazia Hramului Bisericii din satul Ghimpati.

- ~nceperea lucr\rilor pentru amenajarea terenului de sport din punctul Mavrodin -G\m\ne[ti ^n asociere cu Consiliul Local al comunei Con]e[ti.

- ~nceperea lucr\rilor pentru amenajarea terenului de sport din satul St\ne[ti.

Actualitate August 2009 pagina 18Ziarul Prim\riei R\cari

Termene de plat\:Semestrul I 31.03Semestrul II 30.09

Contribuabilul persoan\ fizic\ carepl\teste integral, ^nainte de 31 Martie,impozitul pe cl\diri [i taxa pe teren bene-ficiaz\ de o reducere (bonifica]ie) de 10%,conform prevederilor legale.

Neplat\ la termenul scadent aobliga]iilor de c\tre persoanele fizice [ipersoanele juridice, implic\ major\ri de^ntârziere de 0,01% pe zi ^ntârziere.

Contribuabilii sunt obliga]i s\ depun\declara]iile de impunere la comparti-mentele de specialitate ale autorit\]iloradministra]iei publice locale pe a c\rorraz\ teritorial\ se afl\ bunurile impozabilesau taxabile, dup\ caz, ^n termen de 30de zile de la data dobândirii acestora, ^nvederea determin\rii valorilor impozabile,precum [i a impozitelor sau taxelor afer-ente.

Verificarea datelor ^nscrise ^ndeclara]ia de impunere se face prin con-fruntare cu cele existente ^n registreleagricole sau ^n orice alte eviden]e speci-fice cadastrului imobiliar-edilitar, precum[i cu cele din eviden]a contabil\ a con-tribuabililor, dup\ caz.

~n cazurile contribuabililor care nudepun declara]ia de impunere potrivit dis-pozi]iilor legale, impozitul pe cl\diri sepoate stabili din oficiu pe baza eviden]elorprev\zute la alin. (4). Pentru mijloacelede transport declara]iile se depun, ^n ter-men de 30 de zile de la data dobândirii

acestora, la compartimentul de speciali-tate al autorit\]ii administra]iei publicelocale pe a carei raz\ teritorial\ contribua-bilii ^[i au domiciliul, sediul sau punctelede lucru, dupa caz.

Dac\ au intervenit schimb\ri careconduc la modificarea impozitului sau ataxei datorate, declara]iile de impunere sedepun ^n termen de 30 de zile.

Contribuabilii, persoane juridice,declar\ bunurile destinate [i depundeclara]ia de impunere pân\ la data de31 ianuarie a anului fiscal la comparti-mentul de specialitate al autorit\]iiadministra]iei publice locale pe a c\reiraz\ teritorial\ se afl\ cl\direa, terenul sauorice alte bunuri impozabile ori taxabile,dupa caz.

Despre plata taxelor

Violen]a domestic\ nu esteun fenomen singular, ci se manifest\sub forma mai multor tipare comporta-mentale coercitive exercitate deabuzator asupra victimei.Comportamentul violent cunoa[tediferite tipuri de manifest\ri:- abuz fizic - b\t\i, lovituri, t\ieturi, arsuri,asfixiere, pedepse inumane;- abuz emo]ional - jigniri, amenin]\ri verbaledesconsiderare, respingere;- abuz economic- agresorul aduce victimaintr-o pozi]ie financiar\ dependenta, el fiindcel care de]ine controlul financiar;- abuz psihologic - de[i duce la instalareafricii este o modalitate prin care abuzatorul seasigur\ c\ domin\ victima;- abuz sexual - între]inerea de raporturi sexu-ale prin constrângerea victimei sau profitândde imposibilitatea victimei de a se ap\ra saude a-[i exprima voin]a.CE TREBUIE S| FAC| VICTIMA UNEIAC}IUNI VIOLENTE?- Anun]\ Poli]ia prin intermediul SistemuluiNa]ional Unic pt. Apeluri de Urgen]\ - 112 -sau la tel. 0245 658575 - num\rul sec]ie dePolitie a orasului Racari;- depune o plângere! Aceasta trebuie s\con]in\: - numele, prenumele, calitatea sidomiciliul peti]ionarului; - descrierea faptei,situa]ia de fapt, expunerea cronologica afaptelor; - indicarea f\ptuitorului; - indicareamijloacelor de prob\;

- se prezint\ la INSTITUTUL DE MED-ICIN| LEGAL| TARGOVISTE pentrueliberarea certificatului medico-legal,element necesar pentru stabilireaagresiuni [i individualizarea pedep-sei agresorului;- se adreseaz\ institu]iilor [i organi-

za]ilor care ofer\ sprijin, consiliere [i ad\post.NU V| RETRAGE}I PLÂNGEREA!!! V\ am\gi]icrezând promisiunile lui c\ nu v\ va mai lovi,c\ nu va mai bea... F\-]i curaj, dac\ nu pen-tru tine, atunci pentru copiii t\i! Nu r\mâneîn suferin\? pentru cA “s\ nu creasc\ f\r\tat\ copiii”, le faci MAI MULT R|U! Nu uita!Violen]a domestic\ reprezint\ un domeniucare este considerat de poli]ie ca fiind oproblem\ grav\. La poli]ia de proximitate aora[ului R\cari ve]i g\si atât în]elegere cât [isprijin [i consiliere. Poli]ia de Proximitate tre-buie s\ înl\ture sentimentul insecurit\]ii per-sonale care devine din ce în ce mai puternic[i s\ v\ ajute s\ câ[tiga]i sentimentul de sig-uran]a [i încredere necesar. NU TE ZIDI ÎNT|CERE! SPUNE NU VIOLEN}EI!

In cadrul programului “SIGURAN}A TACONTEAZ|!”, Poli]ia de proximitate v\informeaz\: Gradul de securitate al locuin]eidvs. va spori considerabil dac\ fiecare mem-bru al familiei va lua în considerareurm\toarele recomand\rii:1. Amplasarea obiectelor de valoare în drep-tul ferestrei transforma locuin]a într-o vitrin\atractiv\ pentru al]ii [i nesigur\ pentru dvs.

2. Nu purta]i cheile atârnate prin brelocuri decureaua pantalonilor, în buzunarele lateralede pe mânecile gecilor sau chiar la gât. ~nacest fel oferi]i [i îi invita]i pe ho]i sa va fure.3. ~n cazul absen]elor îndelungate de ladomiciliu discuta]ii acest lucru numai cu per-soanele de încredere;

4. Biletele la u[\, coresponden]a neridicat\de la cutia po[tal\ sunt indicii ale absen]eidvs. din locuin]\;5. Evita]i serviciile oferite de mesageriiocazionali.6. Inainte de a invita un necunoscut în cas\gândi]i-v\ bine. Nu excludeti posibilitatea caaceasta s\ v\ creeze mari nepl\ceri;7. Lua]i m\surile necesare ca în permanen]\,holul sc\rilor s\ fie iluminat.8. Verifica]i prin vizor dac\ la u[a dvs. a sunatun cunoscut sau un necunoscut;9. Dac\ un necunoscut pretinde careprezint\ o institu]ie întredeschide]i u[a,atât cât v\ permite lan]ul de asigurare [iverifica]i legitima]ia. Dac\ nu distinge]isemne deosebite pe legitima]ie [i comporta-mentul persoanei este suspect, telefona]i lainstitu]ia care a emis legitima]ia pentru acere confirmarea.10. Unei menajere, pe lâng\ recomandarecere]i-i [i date de identitate.11. Educa]i copiii de a rezista tenta]iilor [irug\min]ilor venite din partea persoanelornecunoscute care sub diverse motive: UNPAHAR CU APA, UN CREION {I O HÂRTIE....ETC, p\trund în locuin]\.12. Nu oferi]i date am\nun]ite necunoscutedespre activitatea sau starea material\ a dvs. ANUN}Sigur vi s-a întâmplat de multe ori ca, exactcând v\ e somnul mai dulce, în miez denoapte, muzica vecinilor, ]ipetele [i h\rm\laiade afar\ sau pur [i simplu alarma unei ma[inicare nu vrea s\ se mai opreasc\ s\ v\ tulbu-re lini[tea. Dac\ vre]i s\ înceteze, primullucru pe care trebuie s\-l face]i este s\anun]a]i Poli]ia prin intermediul ServiciuluiUnic pt. Apeluri de Urgen]\ 112 sau lanum\rul de telefon 0245 658575.

Reclama]ia poate fi f\cut\ atât în scris, la

sediul poli]iei sau telefonic la num\rul unic112. ~n ambele cazuri cel care reclam\ tre-buie s\ dea am\nunte legate de locul [i cir-cumstan]ele evenimentului, precum [i datelesale de identificare. In aceste condi]ii,potrivit legii “tulburarea, far\ drept, a lini[tiilocatarilor prin producerea de zgomote cuorice aparat sau obiect, ori prin strig\te sau“alarm\” se amendeaz\ cu sume cuprinseîntre 200-1000 lei RON [i cei care “tulbur\”lini[tea locatarilor între orele 22:00-08:00prin zgomote, alarm\ sau prin folosireaoric\rui aparat, obiect sau instrument muzi-cal la intensitate mare, pot fi amenda]i cusume cuprinse între 500-1500 lei RON.Poli]ia de proximitate a Ora[ului R\cari v\a[teapt\ zilnic între orele 08:00-16:00 pen-tru consiliere în orice tip de probleme cu carev\ confrunta]i, în sprijinul dumneavoastr\fiind Ag.{ef R\dulescu Sergiu.“ÎMPREUN| PENTRU MAI MULT| SIGU-RAN}|!”

~MPREUN| S| ELIMIN|M VIOLEN}A

Poli]ia de ProximitateAg.{ef R\dulescu Sergiu

SSSS\\\\ pppprrrreeeevvvveeeennnn iiiimmmm eeee mmmmaaaa iiii uuuu[[[[oooorrrr

ddddeeeeccccââââtttt ssss\\\\ vvvv iiii nnnnddddeeeecccc\\\\mmmm!!!!

PENTRU PA{APOARTE:

PENTRU ACTE DE IDENTITATE:

IMPORTANT!Program audien]e la {eful B.P.C.E.P. R\cari:Luni între orele 10.00 - 12.00

Luni 08.30 - 12.00 primirea actelor13.00 - 14.00 eliberarea actelor

BIROUL PUBLIC COMUNITAR PENTRU EVIDEN}A

PERSOANELOR R|CARI, JUD. DÂMBOVI}A

PROGRAM DE LUCRU CU PUBLICUL

Mar]i 08.30 - 12.00 primirea actelor13.00 - 14.00 eliberarea actelor

Miercuri 08.30 - 12.00 primirea actelor13.00 - 14.00 eliberarea actelor

Vineri 08.30 - 12.00 primirea actelor13.00 - 14.00 eliberarea actelor

JOI - DEPLASARI PE TEREN

~n data de 10.08.2009 s-a lansat pagina web a Birouluipublic Comunitar de Evident\ a persoanelor R\cari. Aicipute]i afla informa]ii despre programul biroului, despre zilelede depunere a actelor pentru eliberarea buletinelor de iden-titate [i a pasapoartelor.

Adresa Biroului estehttp://www.primariaracari.ro/evidenta_populatiei.html

De interes general August 2009 pagina 19 Ziarul Prim\riei R\cari

S\rb\tori Ortodoxe - Rânduieli Biserice[ti -18.08.2009 - 19.09.2009

Str\zi ^n Ghimpati!Str\zi ^n Ghimpati!ORIZONTAL

VERTICAL

CC||SS||TTOORRII II

NN || SS CC UU }} II

DIN REGISTRELE ST|RII CIVILEDIN REGISTRELE ST|RII CIVILEIunie 2009

12345678910111213

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 131. GRADUL MILITAR AL EROULUI BARBU PETRE MAR-IAN2. AFEMEIAT - LICHIDARE - ULEI SFIN}IT3. ~N ZON|! -GRADUL MILITAR AL LUI ALEXANDRUIOAN CUZA (STRADA ~N GHIMPA}I) - TE... VEZI!4. STRAD|... CU FRUNZE MARI - NOROI (pop)5. APLECA}I PE MALUL RÂULUI COLENTINA (sing)-LEJER|6. INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN (sigla) TEMANOASTR| (sing) - LEAT7. ~NNOIT PE RAM - A VITALIZA FRUMOS8. TRECUT| PRIN COLENTINA - ~N URN|! - SETE! -BOT DE SUIN|9. VERS...CU CLOPO}EI. - ~NTÂMPL|TOR10. PENTRU TOTDEAUNA - POFTIM!- CA UN PE{TECHINEZESC11. BALAN}| - ~NV|}|MÂNT SECUNDAR12. DURITATE - NEBUN CU ACTE SAU F|R|13. PERIOADA SPECIAL| - AERISITE R|U - ~N VIA}|!

1. STRADA ... EDUCA}IEI - CRONICAR, PROMO-TOR AL LIMBII ROMÂNE (GRIGORE...)2. A INI}IA - O BAIE MIC|.3. NU - STRADA UNDE SE PUNE “TARA LA CALE”(nom sing)4.SCLIPIRE - CEART|5. DIMINUTIV DE LA ION - POARTA DE RESPIRA}IE6. RAU SI STRADA LA GHIMPATI - FISURA LASUPRAFA}|7. ORGANIZA}IE GUVERNAMENTAL| ANTITERORIST| RUS| (sigla)8. FORTIFIC| - ORGANIZA}IE GUVERNAMENTAL|ANTITERORIST| AMERICAN| (sigla)9. TREPTE DE MII DE ANI. - CÂNDVA - ZILEROMANE10. CAP|T - A UZA SUFICIENT11. ~N TEM|! - MOARTE INCIPIENT|! - RISIPIRIDIN PROSTIE.12. PRINDE B|TUT - ALTA STRAD|...CU CONOTA}IIBUCURE{TENE.13. ZBUCIUMAT FIZIC {I PSIHIC - URÂT R|U.

Gheorghe Andrei Catalin - 25.07.2009 Ionescu Alessia-Andreea - 14.07.2009Margeanu GeorgianaLacramioara -11.07.2009Coman Mihai-Vladut - 01.07.2009

Bineata Ivana - Colacu, 81 aniConstantinescu Floarea - Racari, 72 aniDinu Petre - Colacu, 80 aniMarin Lixandra - Ghimpati, 84 aniTudorache Niculae - Racari, 60 aniMarin Serban - Ghimpati , 63 aniMarin Maria - Colacu, 72 aniGhirita Elena - Colacu, 93 aniNicolae Dumitru - Ghimpati, 80 aniStefan Ion - Sabiesti, 86 ani

DDECECEESSEE

18 M Sf. Mucenici: Flor, Lavru, Polien si Leon 21 V Sf. Ap. Tadeu; Sf. Mc. Vasa; Sf. Mc. Donat diaconul, Romul preotul,Silvan diaconul si Venust 22 S Sf. Mucenici: Agatonic, Antuza, Zotic, Irineu si Or 23 D Sf. Sfintit Mucenic Irineu, Episcopul Lugdunului; +) Sf. Mucenic Lup;Odovania Praznicului Adormirii Maicii Domnului Duminica a 11-a dupa Rusalii; Ap. I Corinteni 9, 2-12; Ev. Matei 18, 23-35 (Pilda datornicului nemilostiv) ________________________________________24 L Sf. Sfintit Mucenic Eutihie; Sf. Mc. Tation 25 M Aducerea mostelor Sf. Ap. Vartolomeu; Sf. Ap. Tit 29 S (+) Taierea capului Sf. Prooroc Ioan Botezatorul; Cuv. Teodora (Post) 30 D Sf. Ier.: Alexandru, Ioan si Pavel cel Nou, PatriarhiiConstantinopolului; Duminica a 12-a dupa Rusalii; Ap. I Corinteni 10, 1-11; Ev. Matei 19, 16-26 (Tanarul bogat) ________________________________________31 L Punerea in racla a braului Maicii Domnului1 L + Cuv. Simion Stalpnicul si mama sa, Cuv. Marta. (Inceputul AnuluiNou Bisericesc) 5 V + Sf. Prooroc Zaharia, tatal Sf. Ioan Botezatorul; Sf. Mucenic Urban 6 S + Pomenirea Minunii Sf. Arhanghel Mihail in Colose; Sf. MucenicMacarie 7 D Inaintepraznuirea Nasterii Maicii Domnului; ________________________________________8 L (+) Nasterea Maicii Domnului 9 M Sfintii si Dreptii Parinti Ioachim si Ana; Sf. Mc. Severian; Sf. CuviosOnufrie de la Vorona; Cuv. Teofan Marturisitorul 11 J Cuv. Teodora din Alexandria; Cuv. Eufrosin 13 S + Inaintepraznuirea Inaltarii Sfintei Cruci; Sf. Sfintit Mc. CornelieSutasul; +) Cuv. Ioan de la Prislop 14 D (+) Inaltarea Sfintei Cruci (Post) Duminica Inaltarii Sfintei Cruci; Ap. I Corinteni 1, 18-24 Ev. Ioan 19, 6-11;13-20; 25-28; 31-35 (Judecarea si rastignirea lui Iisus) ________________________________________15 L +) Sf. Ier. Iosif cel Nou de la Partos; Sf. Mare Mucenic NichitaRomanul; Sf. Visarion, arhiepiscopul Larisei 19 V Sf. Mucenici: Trofim, Savatie si Dorimedont 20 S Sf. Mare Mc.Eustatie si sotia sa Teopista cu cei doi fii: Agapie si Teopist 21 D Sf.Apostol Codrat; Sf. Prooroc Iona. Odovania Praznicului Inaltarii Sfintei Cruci Duminica dupa Inaltarea Sfintei Cruci; Ap. Galateni 2, 16-20; Ev. Marcu 8,34-38; 9, 1 (Luarea Crucii si urmarea lui Hristos)

- Tanase Iamanei-Silviu cu Andreias Cornelia - 04.07.2009

- Trandafir Adrian cu Cazacu Roxana Elena -

04.07.2009

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

Ilie Georgian

E b

ine

s\ [

ti]i

!

Zi Data MEDIC DE GARDAMarti 18 DR. CARP MARIOARAMiercuri 19 DR. BIRSILA DANIELJoi 20 DR. CORNEANU CORINAVineri 21 DR. BIRSILA DANIELSambata 22 DR. MLADIN AURICADuminica 23 DR. CORNEANU CORINALuni 24 DR. BARBU RAZVANMarti 25 DR. MLADIN AURICAMiercuri 26 DR. CORNEANU CORINAJoi 27 DR. BARBU RAZVANVineri 28 DR. CORNEANU CORINASambata 29 DR. BARBU RAZVANDuminica 30 DR. CARP MARIOARALuni 31 DR. BARBU RAZVAN

Telefon:0245658864Medic coordonator - Carp Marioara

Program: Luni-Vineri intre orele 15-08 dimSambata si duminica: 24 din 24 de ore

REZOLVARE NR ANTERIOR.POD-NUCILOR-OPUS-TAPINA-SEMET-PADOC-TRISTA-TEMA-EATI-FIERAR-I-RUBENS-SI-TENOR-CAT-FUSEI-HULIT-ARC-EVA-ECO-SCUAR-TRIAT

Pentru situa]ii de urgent\ v\ oferim spre consultare pro-gramul Centrului medical de permanen]\,

str. Tudor Vladimirescu nr.17 B (Sta]ia de salvare) - R\cari

22 de cupluri s\rb\torim anul acesta 22 de cupluri s\rb\torim anul acesta dup\ 50 de ani de c\sniciedup\ 50 de ani de c\snicie

- Constantin Ion si Minodora -19.01.1959- Constantin Ion si Minodora -19.01.1959- Covrig Ion si P- Covrig Ion si Paraschiva - 29.01.1959araschiva - 29.01.1959- Dinc\ Ion [i Aurelia - 26.02.1959- Dinc\ Ion [i Aurelia - 26.02.1959- Anason Gh. [i Niculina - 14.03.1959- Anason Gh. [i Niculina - 14.03.1959- C\pri]\ Dobre [i Ana - 05.04.1959- C\pri]\ Dobre [i Ana - 05.04.1959- T- Tudor Gh. [i Elena - 12.07.1959udor Gh. [i Elena - 12.07.1959- T- Tudose Jianu [i Ioana - 27.09.1959udose Jianu [i Ioana - 27.09.1959- T\nase Niculae [i Irina - 15.11.1959- T\nase Niculae [i Irina - 15.11.1959- Dobre Ctin [i V- Dobre Ctin [i Vasilica - 01.03.1959asilica - 01.03.1959- Rogojinaru Marin si Elisabeta -05.03.1959- Rogojinaru Marin si Elisabeta -05.03.1959- Tilic\ Marin [i Maria - 18.03.1959- Tilic\ Marin [i Maria - 18.03.1959- P- Popescu Gh. [i Ileana - 23.03.1959opescu Gh. [i Ileana - 23.03.1959- Grigore Dumitru [i Maria - 26.09.1959- Grigore Dumitru [i Maria - 26.09.1959- Gheorghe Ion [i Maria - 22.12.1959- Gheorghe Ion [i Maria - 22.12.1959- Gavril\ Aurel [i Elena - 24.01.1959- Gavril\ Aurel [i Elena - 24.01.1959- Ion {erban [i Ioana - 24.01.1959- Ion {erban [i Ioana - 24.01.1959- Cristea Ch. [i Aurica - 27.01.1959- Cristea Ch. [i Aurica - 27.01.1959- {erban Gh. [i Angela - 14.03.1959- {erban Gh. [i Angela - 14.03.1959- Nicolae C- Nicolae C-tin [i Alexandra - 09.10.1959-tin [i Alexandra - 09.10.1959- Ion Marin [i Maria - 14.10.1959- Ion Marin [i Maria - 14.10.1959- Comusi Nicolae [i Maria - 15.11.1959- Comusi Nicolae [i Maria - 15.11.1959- Iordache Alexandru din Racari- Iordache Alexandru din Racari

LA ANUL, VOR~MPLINI

100 DE ANI!1. Nitulescu Aurica din Racari, nascuta 14 oct 19102. Nita Dumitrana - nascuta 08dec 1910 LLAA MMUULLTT II AANNII !!

Publicitate August 2009 pagina 20

S.C. MEGS.C. MEGA CONSTRUCT META CONSTRUCT METAL S.RAL S.R.L.LFabrica: {os Bucure[ti-Târgovi[te- DN.71

R\cari/Dâmbovi]a ROMANIATel./Fax: (004) 0245 658 285 -87

Mobil: 0721246802; www.megadoor.ro; office@megadoor.ro

SC GROUP M CONSTRUCTION AND TRADE COMPANY LIMITED SRLSC GROUP M. MARKETING CO SRLggmm

TTelefon: 021 316 70 60/021 316 70elefon: 021 316 70 60/021 316 7062/0724 232 512/0721 200 30462/0724 232 512/0721 200 304

www.groupm.ro Oras Racari,Sat GherganiJudetul Dambovita

Cabine de paza, constructii civile si industri-ale, locuri de joaca pentru copii, banci, cosuri

stradale, containere si ambarcatiuni

Firma Modrogeanu, Racari, strada Ana Ipatescu 36,vinde din stoc [i la comanda: scutere, ATV-uri, bici-

clete [i cu plata in rate. Asiguram si piese deschimb. Oferim garan]ie.

Tel: 0745423016/0762449233.

FF ii rrmmaa MMooddrrooggeeaannuu

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i AluminiuInstala]ii sanitare termice

[i electrice

Tel: 0723 584 507; 0767 858 301Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com

PRE}URI AVANTAJOASE

Farmacia Hepites SRLR\cari

Str. Ana Ipatescu

Tel:0245-658.073

Cele maicompetente

sfaturi, gratuit de lafarmacistul

primar Petre Marin.

FFarmacia armacia SC. TUDAL SRLSC. TUDAL SRL

Telefon 0245-658.859

Str. Ana Ip\tescu, nr. 65

O farmacie careO farmacie carer\spunde la toater\spunde la toate

suferin]ele suferin]ele dumneavoastr\dumneavoastr\

DD oo mm nn uu ll ee PP rr ii mm aa rr ,,

M\ numesc____________________[i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarelelucruri:_________________________________________________________________________________________________________________________________________

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsescîn urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

PP||RREERREEAA TTAA CCOONNTTEEAAZZ||.. .. ..ddooaarr ddaacc\\ oo ssppuuii !!

Luni 24, August 2009,^ncepând cu ora 09:00

pute]i beneficia de consult oftalmologicgratuit la sediul prim\riei

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes localdin partea dvs. la urmãtoarea adresã de e-mail: primar_racari@yahoo.com

Ziarul Prim\riei R\cari

Magazin Pesticide ofer\ pentru prim\vara anului 2009:

- Semin]e de calitate (legume, lucerna, porumb, gazon) etc.- Pesticide. - Consultan]\ - Gratuit- Furaje - concentrate pentru pasari

Adresa: Strada spre Ghimpati, nr 59- Deschis ^n fiecare zi inclusiv

Sâmbata [i Duminica. Telefon: 0788899800

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud.Dâmbovi]a,

Biroul IT.

Colectivul redac]ional:Colectivul redac]ional:Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar

Prof. Elena Craiciu, viceprimarProf. Ion Livede, consilier

Dr. Marioara Carp, colaborator

Procesare- TProcesare- TehnoredactareehnoredactareRuben Dumitru , IT

Niculae Constantin, ITRREEDDAACC}}IIAA

Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro

Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari:

www.primariaracari.ro

Tipografia CROMOMANPia]a Presei Libere

Bucure[tiISSN:1844-7678

CABINET STOMATOLOGICV| A{TEPT|M LA CABINETUL STOMATOLOGIC

(FARMACIA TUDAL, ETAJ I)TEL: 0724630875; 0769667897

INTRI FAR| TEAM|, IE{I F|R| DURERE

cyanmagentayellowblack

SC PRODLIGNUM SRLSOCIETSOCIETAATEA NOASTR| TEA NOASTR|

COMERCIALIZEAZ| TOACOMERCIALIZEAZ| TOAT| GAMA DET| GAMA DEBETOANE LA STBETOANE LA STANDARDE EUROPENEANDARDE EUROPENE

TELEFON, 0722.881.238TELEFON, 0722.881.238

Str. Industriilor, Ghergani

ELECTROTERAPIELASERTERAPIEULTRASONOTERAPIE

F|R| DURERI ARTICULAREDR. CARP MARIOARA

0245658250

~n fiecare an, la 16 august,s\rb\torim Ziua Ora[ului R\cari,prilej cu care ur\m La Mul]i Ani

tuturor concet\]enilor, colaborato-rilor [i edililor locali. 16 August16 Augustreprezint\ [i ziua de na[tere a

“prin]ului prozei române[ti memori-alistice”, ION GHICA.

Sf. Fecioara Maria, lucrarein ulei, executata de dna

Elena Enedin Ghergani

SC. Agromar R\cari,Dâmbovi]a, vinde din stoc

s\mân]\ de grâu [i orzproduc]ie 2009

Tel: 0745.219.111