Transcript
Page 1: Zamolxe și Kogaionul.docx

Zamolxe s,i Kogaionul

“Muntele care se ascunde privirilor” nu se vrea o formulare metaforică, ci o realitate a cărei acceptare s,i înt,elegere îl ancorează într-un spat ,iu geografic determinat în contextul unor legi fizice. Este vorba de Muntele Gugu (2.291 m) din Masivul T, arcu-Godeanu, semn de hotar, convergent, pentru cele trei provincii istorice: Banatul, Ardealul s,i Oltenia, care constituiau arealul spiritualităt,ii s,i politicului geto-dacilor, dar s,i a ceea ce avea să fie Dacia Felix, după cucerirea de către imperiu. Personajul Zalmoxis (denumire dată de Herodot (484-425 î.d.h.) în “Istorii”) sau Zamolxis (după Strabon (63 î.d.h. -19 d.h.) în “Geografia”) pare a se regăsi sub această denumire de-a lungul secolelor în formele de manifestare spirituală la geto-daci, precum s ,i la traci, cu un specific aparte pentru teritoriile nord-dunărene, prin personaje cu rol de mari preot,i, care s-au identificat cu zeul suprem al cărui nume l-au împrumutat. Herodot, părintele istoriei, îl plasează pe unul din aces ,ti Zalmoxis ca s,i contemporan cu Pitagora, iar pentru a-i da o dimensiune perenă, adaugă: “...mi se pare, însă, că el a trăit cu mult,i ani înainte de Pitagora” (Istorii. IV. 96).

Personajul Zalmoxis, contemporan cu Pitagora, era considerat un reformator, pentru că el, prin învăt,ăturile pe care le propovăduia, a adus “zalmoxianismul” mai aproape de puterea de înt,elegere a poporului, popor care l-a cinstit ca pe unul “vrednic de domnie”, adică de a conduce, a sfătui. În baza afirmat ,iilor lui Herodot cu privire la Zalmoxis, despre care spune - legat de natura lui umană - că “fiind doar un muritor, a fost rob, în Samos, robul lui Pitagora”, se pot formula câteva idei:

• Cunoscând că Pitagora (cca 580 - 500 î.d.h.) a făcut călătorii de studii în Iudeea, Persia, Fenicia, Egipt, apoi Sparta s ,i Creta, se pare că l-ar fi întâlnit pe acel epopt în zalmoxianism (epopt=în Grecia antică era un init ,iat în cultul secret eleusin) în călătoria din Egipt, unde, conform lui Strabon, deprinsese cunos,tint,e astronomice de la init,iat,ii (preot,ii) de acolo. Este posibil ca Pitagora s,i epoptul în zalmoxianism, care va deveni un Zamolxis, să se fi apropiat ca dascăl-învăt ,ăcel s,i nu neapărat ca stăpân-sclav. Trebuie subliniat că s,i la epopt,ii în zalmoxianism călătoriile de studii erau relativ curente, dacă se au în vedere cele scrise de Lucian de Samosata în “Scitul sau oaspetele”, unde este vorba de Toxaris - figură

1

Page 2: Zamolxe și Kogaionul.docx

legendară- care a vizitat Atena în vremea lui Solon (sec VII î.d.h.), cu mult înaintea lui Anacharsis.

• Init,ierea va fi durat până la anul 531 î.d.h., când Pitagora emigrează în Italia meridională, la Crotona, unde fundează o comunitate religioasă s ,i politică, datorită căreia cetatea obt,ine supremat,ia în regiune, devenind un model, ulterior, s,i pentru Tarent s,i Siracuza. Aici este posibil ca epoptul în zalmoxianism, devenit colaborator apropiat lui Pitagora, să se fi “îmbogăt,it”(cf. Herodot. IV. 95), ca după aceea “... să se întoarcă în patria lui, unde a clădit o casă pentru adunarea bărbat ,ilor, în care îi punea să benchetuiască pe fruntas,ii t,ării, învăt,ându-i...” (Herodot). Ceea ce pare o certitudine în relat,ia celor doi, este faptul că getul a fost profund marcat de cunos,tiint,ele astronomice învăt,ate în Egipt s,i la Samos, la care se adaugă init ,ierea făcută de Pitagora în matematică s ,i filozofie. Herodot subliniază: “Zalmoxis avuse legături cu grecii s ,i cu Pitagora, un însemnat gânditor al acestora...” Pitagora i-a transmis getului - ca o premieră pentru lumea sa - realitatea că matematica este o s ,tiint,ă demonstrativă, iar numerele sunt principiul, rădăcina s ,i sursa tuturor lucrurilor. Atent,ia s-a concentrat asupra numărului 10, care apărea sub forma unui triunghi, cu laturile alcătuite din patru unităt ,i (tetraktys). În cosmologie, Pitagora îi va fi transmis că numărul avea un rol esent ,ial, el constituind partea rat,ională a universului, granit,a lui cu infinitul. Ceea ce s-a păstrat din toate acestea, implantate de Zalmoxisul secolului VI î.d.h. în structura spirituală a geto-dacilor nord-dunăreni, ca formă de gândire s,i concept,ie, independent de elementele filozofice s,i s,tiint,ifice, a fost o profundă religiozitate. Trebuie ment,ionat că în acea perioadă istorică, când noul Zalmoxis reforma religia geto-dacilor, tulburător, în întreaga lume antică se întâmplau lucruri deosebite, decisive pentru istoria umanităt,ii:

• La Babilon, în timpul lui Nabucodonosor, se construia (între 605-526 î.d.h.) zigguratul Etemenaki, cunoscut ca “Turnul lui Babel”, în mod cert s ,i cu rol de observator astronomic.

• Trăia s,i crea filozoful chinez Lao-Tse (604-531 î.d.h.), întemeietorul daoismului.

2

Page 3: Zamolxe și Kogaionul.docx

• Trăia s,i crea Zarathustra (599-522 î.d.h.), filozof s ,i întemeietor al religiei iraniene.

• Trăia S, akya-muni, adică Gauthama Buddha (555-486 î.d.h.), întemeietorul budismului.

• Trăia filozoful s,i moralistul Kon -Fu -Tzî (551 - 479 î.d.h.), întemeietorul confucianismului.

• Se scriau cele mai vechi părt,i ale Bibliei, parte redactate în sec. VI î.d.h.

• În Capitoliul din Roma se instala un simbol de origine etruscă,“Lupoaica”, devenită simbolul cetăt,ii Eterne.

O explicat,ie la aparit,ia aceastei incredibile liste de reformatori s ,i reforme, ar putea fi cele spuse de Diodor din Sicilia (?-21 d.h.): “Într-adevăr, se povestes ,te la arieni că Zarathustra a făcut să se creadă că o zeitate bună i-a dat legile întocmite de el. La as,a-numit,ii get,i, care se cred nemuritori, Zamolxis sust,ine s,i el că a intrat în legături cu zeit ,a Hestia, iar la iudei Moise cu divinitatea căreia îi spune Iahve...”(“Biblioteca istorică” 1. 94. 2.)

După întoarcerea acasă, ZAMOLXE avea să construiască amintita “casă” în care-i aduna pe puternicii t,ării, punându-i să “benchetuiască”, cert fiind vorba de mese rituale, învăt,ându-i că sunt nemuritori. Această “casă” trebuie să se fi aflat într-o zonă accesibilă s,i frecventată. Herodot specifică, legat de casa în care marele preot făcea cunoscute învăt ,ăturile sale în “adunarea bărbat,ilor”, că era o construct,ie cu caracter public s,i amintes,te că noul Zamolxis a poruncit să i se construiască apoi s,i o locuint,ă subpământeanâ, de uz personal, în care avea să trăiască timp de trei ani, făcând prorociri bazate pe semne ceres ,ti s,i primind numele de zeu, după care s-a retras, “petrecându-s,i viat,a într-o pes,teră...”

Între perioada de locuire în acel centru unde era “casa bărbat ,ilor” s,i retragere, din textele lui Herodot s,i Strabon se constată că a existat o perioadă de locuire de trei ani într-o locuint,ă subpământeană, care a însemnat prorociri pe bază de semne ceres,ti, ceea ce ne poate duce la concluzia că acea locuint ,ă ar fi putut fi un observator astronomic, construit undeva într-o zonă favorabilă observării mersului astrelor s,i planetelor, care nu putea fi decât un munte, devenit o zonă sacră.

3

Page 4: Zamolxe și Kogaionul.docx

De-a lungul timpului, au fost numeroase propuneri ale istoricilor în legătură cu “zona sacră” sau “muntele sacru”, în mai tot lant ,ul Carpat,ilor, cum ar fi Munt,ii Călimani (M. Sadoveanu) sau Vf. Omul (N. Densus ,ianu). Împotriva acestor variante de amplasare a Kogaionului - muntele sfânt - s-au ridicat obiect ,ii legate de faptul că muntele în cauză trebuia să fie, neapărat, “un munte ascuns”, as ,a cum pretind vechile tradit,ii. În legătură cu localizarea Kogaionului (Cogaenum, Kogaionon, Gogaionul), trebuie amintit că majoritatea istoricilor, urmând pe Constantin s,i Hadrian Daicoviciu, sust ,in ideea că muntele “Kogaionon” al dacilor este Dealul Muncelului (Dealul Grădis ,tei), din Munt,ii Orăs,tiei, cu complexul său de sanctuare. Istorici de seamă ca C. C. Giurescu s ,i Dinu C. Giurescu par a admite că Cogheonul ar fi actualul munte Gugu, bazat, în principal, pe existent,a unei pes,teri situată aproape de vârf, adusă în atent,ie de naturalistul Alexandru Borza în anul 1942, dar s ,i pe o similitudine de fonetism: Cogheon, Coghen, Gugu, atât pentru munte, cât s,i pentru apa care curge în preajma lui (amintită de Strabon). Conform vechilor tradit,ii, o însus,ire a muntelui sacru trebuia să fie aceea de a se ascunde privirilor, dar nu într-o banală ceat,ă, care ar exclude ideea de supranatural. Or, un asemenea fenomen, real, a fost descris: “... acest cel mai înalt pisc al masivului Godeanu uneori se ascunde. Dacă vii din Retezat spre apus s,i e senin s,i soarele străluces,te în sens avantajos, Gugu poate fi învăluit în ceat,ă, sau cine s,tie cum s,i în ce, fiindcă pentru vedere apar numai cerul s,i orizontul, ca s,i cum muntele ar fi străveziu. Nu se întâmplă totdeauna aceasta, poate destul de rar, dar uneori muntele Gugu se ascunde.” (Victor Kernbach-“Muntele ascuns al lui Zamolxis”, România pitorească nr. 7/1972).

Înainte de a da o explicat,ie acceptului de egalitate între “muntele sacru” s,iVf. Gugu, trebuie subliniat că este vorba de un fenomen optic de totală refract,ie a luminii, care se produce în anumite condit ,ii meteo. El se datorează straturilor de aer, cu densităt ,i diferite, care se “pliază” pe versant ,ii estici ai munt,ilor din zonă, în condit,ii de calm atmosferic local. Fenomenul, de o deosebită complexitate, poate fi explicat prin rolul de factor determinant ce-l are “centrul de frig local”, generat de prezent ,a a două căldări glaciare în imediata apropiere a vârfului Gugu s,i a vârfului Cracul Pes,terii, care modifică densitatea stratului de aer s,i, implicit, indicele de refract ,ie. Un alt fenomen asociat acestui “centru” este cel de drenare a nebulozităt ,ii (ceat,ă, nori) de pe versantul estic al celor două vârfuri sub forma unui condens în albia pârâului Branului. Pe versantul vestic, fenomenul determină precipitat ,ii, care

4

Page 5: Zamolxe și Kogaionul.docx

alimentează pârâul Izvorul Gugului. În aceste condit ,ii, mai ales deasupra versantului răsăritean, este frecvent cer senin.

Caracteristicile ment,ionate conferă locului o trăsătură de “sacralitate”, dar mai ales versantului estic îi oferă condit,ii ce permit observarea cerului. Conexând cele de mai sus cu afirmat ,ia lui Strabon legată de faptul că Zamolxis “întemeiat pe semne ceres,ti, făcea prorociri...”, se pot avansa următoarele: - În perioada în care Zamolxis “îi învăt,a pe fruntas,ii t,ării”, în sec VI î.d.h., în zona paralelei 45, clima Europei se răcise considerabil (dovadă studiile de climatologie istorică, pe baza mis,cărilor ghet,arului Fernau), rezultând s,i o nebulozitate accentuată s,i de lungă durată, ceea ce ridica probleme în privint,a amplasării unui observator astronomic.

• Zamolxis a căutat un loc, de unde, în ciuda condit ,iilor neprielnice, să poată observa nestingherit cerul. Acest loc a fost găsit, era “o locuint ,ă subpământeană”, în fapt o crevasă naturală în apropierea vârfului muntelui, care a fost modificată, pentru a obt ,ine un coridor din care se putea observa cerul într-o anumită dechidere unghiulară.

• După ce lucrarea a fost terminată, Zamolxis “dispare din mijlocul tracilor, coborând în locuint,a lui de sub pământ. A trăit acolo trei ani. Tracii doreau mult să-l mai aibă, jelindu-l ca pe un mort. În al patrulea an, el le-a apărut s,i astfel Zamolxis făcu vrednice de crezare învăt ,ăturile lui...”(Herodot. IV. 95).

Des,i vreme de trei ani a lăsat să se creadă că este mort, ca apoi să apară iar în comunitate, se pare că Zamolxis nu a urmărit o “reînviere” care să întărească învăt,ăturile lui despre nemurire, ci cu totul altceva. Scopul autoizolării de trei ani a fost observarea unui anumit fenomen ceresc, considerat de o deosebită important,ă. Locuint,a subpământeană, ca un observator astronomic s ,i poate ca o construct,ie ce permitea urmărirea astrelor s ,i ziua, pentru că, des,i fântânarii se feresc să o spună, se s ,tie că din fundul fântânilor adânci se poate vedea s ,i ziua licărirea stelelor, datorită reflexiei razelor de lumină sub un anumit unghi de incident,ă în mediul dat. În plus, dacă lumina soarelui n-ar “estompa” în timpul zilei cerul, atunci s-ar putea observa cum în 24 de ore constelat ,iile zodiacului se perindă una după alta, la o oră s,i jumătate, deasupra orizontului.

5

Page 6: Zamolxe și Kogaionul.docx

Terenul ales, un “amfiteatru” cu “amplificare” naturală, datorită orografiei locului, ar fi putut să fi fost incinta sacră, unde, după reaparit ,ie, se asista la

“revenirile” zeului s,i de unde acesta îs,i făcea cunoscute învăt,ăturile s,i prorocirile pe baza observat,iilor astronomice. Referitor la aceste cunos,tiinte, ele erau extrem de avansate pentru acea epocă, iar Iordanes (sec. VI d.h.), istoric al got,ilor, atrage atent,ia că geto-dacii, în timpul regelui Burebista s ,i a marelui preot Deceneu, cunos,teau “teoria celor douăsprezece semne ale zodiacului, cum cres,te s,i scade orbita Lunii, cu cât globul de foc al Soarelui întrece măsura globului pământesc, sub ce nume s ,i sub ce semne cele treisute s,i patruzeci s,i sase de stele trec în drumul lor cel repede de la răsărit la apus, spre a se apropia sau depărta de polul ceresc, eclipsele solare, rotat ,ia cerului, regulile prestabilite ale astrelor care se grăbesc să atingă regiunea orientală s ,i sunt duse înapoi în regiunea occidentală”. Este ceva, nu? Amplasarea “observatorului astronomic” din Gugu, semnalat pentru prima dată de Alexandru Borza (“Sanctuarul Dacilor”, Publicat,iile Institutului Social Banat-Cris,ana, Timis,oara, 1942), permite observarea cerului pe o deschidere de cca. 160 grade, pe direct,ia de la NE la S. În situat,ia dată, în perioada solstit,iului de iarnă se putea observa Constelat,ia Gemenii, care prin orbita ei culminează deasupra orizontului de sud. Cerul nocturn din solstit ,iul de vară permitea observarea culminat,iei Constelat,iei Săgetătorului, tot deasupra orizontului sudic, ea având orbita cea mai joasă dintre toate constelat ,iile zodiacului. Între orbitele celor două constelat,ii, se înscriu orbitele celorlalte constelat ,ii zodiacale. Vârful Cracul Gugului cu “observatorul astronomic” îs ,i primes,te astfel încă o legitimitate.

Trebuie subliniat că la o încercare, astăzi, de a se reconstitui “cerul” observat de Zamolxis, ar apărea probleme majore, datorită precesiei echinoct ,iilor în timpul celor peste 2.500 de ani trecut,i, în care punctul vernal s,i semnele zodiacului s-au deplasat în sens retrograd cu cca. 28 de grade fat,ă de constelat,iile zodiacale. În ce prives,te “observatorul”, acesta este o crevasă amenajată în Vf. Cracul Gugului, dimensiunile fiind: lungime 10m, lăt,ime 2 m, înălt,ime 2-3 m, coordonatele geografice fiind 45° 16’ 54’‘latitudine nordică s ,i 22° 42’ 44” longitudine estică, altitudinea fiind de de 2.150 m. Accesul nu este deloc facil, muntele putând fi abordat dinspre vest, dar mai ales dinspre est, unde se găsesc s,i astăzi stânele, care acum două milenii s,i jumătate “asigurau” probabil pe cel de la “observator”. Acolo se poate ajunge venind doar pe plaiuri, pe creste, dinspre (fapt semnificativ) Depresiunea Hat,eg, Valea Jiului sau Valea Cernei.

6

Page 7: Zamolxe și Kogaionul.docx

Piscul secundar al vârfului Gugu - Cracul Pes ,terii - este alcătuit din blocuri de granit dezagregate, peisajul oferit de clivajul rocilor dizlocate s ,i prăvălite de climatul aspru de altitudine, fiind spectaculos. Cu toată inaccesibilitatea muntelui s,i duritatea rocilor, “pes,tera” sugerează o muncă titanică de amenajare, intrarea amintind de o poartă megalitică. Realizarea construct ,iei subpământene a marelui preot a necesitat calcule s ,i eforturi, care nu puteau avea decât o motivat,ie - o credint,ă intensă, capabilă să mobilizeze energii spirituale s,i materiale la un înalt nivel... În afară de acel “comfort astronomic” necesar, locul trebuia să mai cont,ină s,i unele simboluri ale marelui preot, cum ar fi tringhiul dreptunghic format de cele trei vârfuri, posibile elemente de triangulat,ie pentru măsurători ceres,ti.Considerat zeu, reformator al religiei sau profet, Zalmoxis întrupează geniul religios al daco-get,ilor, pentru că, în ultimă instant,ă el reprezintă spiritualitatea autohtonilor, a acelor strămos,i aproape mitici, învins,i de romani. Literatura îi atribuie sensuri simbolice, de figură aurorală a spat ,iului mitic românesc. În poemul Memento mori, Eminescu îl prezintă în ipostaza de zeu războinic:

S, i Zamolxe, cu uraganul cel bătrân, prin drum de nouri Mis ,că

caii lui de fulger s,i-a lui car.

Înves,mântat cu hlamidă albă, Zamolxe conduce os ,tirea dacă împotriva romanilor; portretul său este realizat în replică la cel al lui Zeus:

Ca o negur-argintie barba lui flutură-n soare,

Pletele-n furtună-nflate albe ard ca o ninsoare,

Colt,uroasa lui coroană e ca fulger împietrit, Împletit

cu stele albastre. Răsturnat în car cu rune, Cu-a lui

mână arată drumul la os,tirile-i bătrâne S, i de dor de

bătălie crunt e ochiul strălucit.

În poemul Gemenii apare ca zeu al armoniei, însot,it de lună s,i soare: În

capul mesei s,ade Zamolxe, zeul getic, Ce lesne urcă lumea cu umăru-i

atletic. În dreapta lui sub vălul de ceat,ă mândrul soare, În stânga-i s,ade

luna sfioasă, zâmbitoare....

7

Page 8: Zamolxe și Kogaionul.docx

Tot ca zeu suprem, capabil să readucă viat ,a în trupul înghet,at de moarte este înfăt,is,at s,i în poemul Strigoii. Lucian Blaga scrie o dramă întitulată Zamolxe, în care abordează problema nas,terii religiilor; subintitulată mit păgân, scrierea sa îl prezintă pe Zamolxe ca profet izgonit din cetate pentru că propăvăduies ,te credint,a în Marele Orb; timp de s,apte ani trăies,te într-o pes,teră din mijlocul pădurii. Între timp, ideile lui se răspândesc în cetate. Simt ,indu-se amenint,at de noua religie, marele mag al dacilor hotărăs ,te să-l transforme pe Zamolxe în zeu. Îi comandă o statuie, iar când profetul se reântoarce în postura de străin sălbăticit găses,te lumea adunată la templu pentru a-i înălt ,a statuia. Magul îi explică acest demers:

Poporul se răzbună fără să

vrea fără să s,tie. Ai încercat

să-l scapi de zei S, i azi ît,i ai s,i

tu un chip de piatră printre

ei!

Furios pe manevra preotului, îs,i distruge statuia stârnind revolta mult,imii care îl ucide cu bucăt,i din statuie. În final, lumea recunoas ,te în cel mort pe Zamolxe s,i realizează că prin moartea sa le-a fost redat Dumnezeul Orb. Blaga sugerează discret că înstituirea unei ordini religioase are nevoie de o jertfă; de altfel, în singurătatea pes,terii sale Zamolxe primes,te mai multe semne care îi vestesc sacrificiul.

Put,ine referint,e antice descriu, nu întotdeauna la fel, zeul suprem al dacoget,ilor, Zamolxis prezentându-l fie ca pe o divinitate htonică, fie personificând cerul său prin cumul de atribute: erou civilizator, zeu mesianic, învăt,ător s,i judecător al oamenilor vii s ,i gazdă cerească prielnică s,i mântuitoare a mort,ilor, arătându-ne deci o divinitate totală.

Comentatorii istoriei dacilor au ocolit adesea tocmai elementele din care se poate deduce, cu minimă incertitudine, că Zamolxe a fost un erou nat ,ional, unul din acele personaje ilustre pe care mitologia le numes ,te init,iat,i, ceea ce se întâmplă de obicei în epoca de formare a miturilor, când, după disparit ,ia sa, eroul, care a fost învăt,ător s,i judecător al poporului său, a fost transformat în zeu.

8

Page 9: Zamolxe și Kogaionul.docx

Izvoarele antice sunt put,ine s,i incerte: “astfel se spune că un oarecare get, numit Zamolxe, a fost sclavul lui Pitagora. De la filosof a obt ,inut oarecare informat,ii despre fenomenele ceres,ti, în timpul peregrinării sale în Egipt. Întors în patrie, Zamolxe a dobândit respectul cârmuitorilor s ,i pe al poporului, ca tălmăcitor al fenomenelor ceres,ti. În cele din urmă a izbutit să-l convingă pe rege să s,i-l facă asociat, ca pe un om ce avea însus ,irea de a dezvălui voint,a zeilor. La început i s-a încredint ,at doar funct,ia de sacerdot al celui mai venerat dintre zeii lor, iar apoi l-au proclamat zeu pe el însus ,i. Zamolxe s,i-a ales o anume pes,teră, inaccesibilă tuturor celorlalt,i, s,i acolo îs,i petrecea viat,a, întâlnindu-se rar cu oamenii, afară de rege s ,i de dregătorii lui. Regele, când a văzut că oamenii sunt mult mai supus ,i fat,ă de el decât mai înainte, ca fat ,ă de unul care le dă porunci după îndemnul zeilor, i-a dat tot sprijinul. Acest obicei a dăinuit până în vremea noastră; după datină, mereu se găsea un astfel de om care ajungea sfetnicul regelui, iar la get ,i acest om era chiar numit zeu. Până s ,i muntele cu pes,tera a fost socotit sfânt s ,i as,a îl s,i numesc. Numele lui este Kogaionon, la fel ca al râului care curge pe lângă el. Apoi când peste get ,i a ajuns să domnească Burebista, împotriva căruia divinul Cezar s-a pregătit să pornească o expedit,ie, această cinste o t,inea Deceneu. Iar practica pythagoreică de a se abt,ine de la carne a rămas la ei ca o poruncă dată de Zamolxe” (Strabon, Geografia, VII, 3, 5)

“După aceea am aflat de la helenii care locuiesc în Hellespont s ,i în Pont, că acest Zamolxis ar fi trăit în Samos ca sclav al lui Pitagora, fiul lui Mnesachos. Dobândind, după aceea libertate, ar fi strâns multă bogăt ,ie s,i astfel, cu averea câs,tigată, s-ar fi întors, printre ai săi, bogat. Deoarece tracii trăiau în cumplită sărăcie s,i erau lipsit,i de învăt,ătură, acest Zamolxe, întru-cât trăise printre eleni, îndeosebi în preajma lui Pitagora, omul cel mai înt ,elept al Helladei, cunoscând astfel modul de viat,ă ionian s,i nis,te moravuri mai de soi decât cele din Tracia, a cerut să i se clădească o sală de primire unde le oferea ospet ,e, cetăt,enilor de vază; în timpul ospet,elor, îi învăt,a că nici el, nici oaspet,ii săi, nici urmas,ii lor, nu vor muri vreodată, ci numai se vor muta într-un loc unde, trăind de-a pururi, vor avea parte de toate bunătăt,ile. În tot acest răstimp, cât îs,i găzduia oaspet,ii vorbindu-le astfel, poruncise să i se facă o locuint ,ă subterană. Când locuint,a a fost gata, el a dispărut dintre traci, coborând în adâncimea încăperilor subterane, unde a stat ascuns trei ani. Tracii l-au regretat s ,i l-au bocit ca pe un mort. Dar în al patrulea an, a apărut iarăs ,i dinaintea tracilor, făcându-i astfel să creadă tot ce le spunea. Iată ce istorisesc helenii că ar fi făcut. Întrucât îl

9

Page 10: Zamolxe și Kogaionul.docx

prives,te pe Zamolxe, ca s,i locuint,a lui de sub pământ, eu nici nu tăgăduiesc toate câte s-au spus, nici nu le cred însă prea mult. Cred totus ,i că acesta a trăit mult înainte de Pitagora. Dar de nu va fi fost Zamolxe decât un om ori nu va fi fost decât un zeu de pe meleagurile Get ,iei, îl părăsesc” (Herodot, Istorii, IV, 95,96)

“La fel este s,i acum cu descântecul nostru. L-am învăt ,at acolo, în armată, de la unul dintre medicii traci ai lui Zamolxe, despre care se spune că îi fac pe oameni nemuritori. Iar acel trac mă încredint,ă că au dreptate confrat,ii săi din Hellada să sprijin ceea ce ziceau adineauri. Dar, a adăugat el, Zamolxe, care e regele nostru, dovedes,te, ca un zeu ce este, că tot as ,a cum nu se cuvine să încercăm a vindeca ochii fără să fi vindecat capul, nici să tămăduim capul fără să t ,inem seama de trup, cu atât mai mult nu trebuie să încercăm a vindeca trupul fără a căuta să tămăduim sufletul; pricina pentru care cele mai multe boli nu se supun artei medicilor Helladei este că ei nesocotesc întregul, pe care ar trebui să-l îngrijească, iar dacă acestui întreg nu-i merge bine, nu poate să-i meargă bine nici părt,ii.” (Platon, Charmides, 156, Socrate într-un dialog platonician.)

“Zamolxe pretindea că lui îi dăduse legile Hestia” (Diodor din Sicilia) Zamolxe

mai este amintit de Apulius, de Lucian din Samosata, de Enea din

Gaza, Origene (Contra Celsum, III, 54), Porphirius (232-304), Iamblichos, Iulian Apostatul, Hesychios din Alexandria, Clement Alexandrinul (Stromateis, V, 213), Iordanes (Getica, V, 40). În plus, Platon îl mai compară pe Zamolxe cu hiperboreul Abaris, socotindu-i pe amândoi mari mes,teri în arta incantat,iei.

Din reperele antice se poate trasa un contur al personalităt ,ii de zeu a lui Zamolxe care ca daimon get (Herodot) avea un raport cu un sistem de mistere init,iatice (magia psihomedicală - [Platon] s ,i mitul unităt,ii trup-spirit [divinitate - omenire] confirmată de trimiterea la calendarul specific dacic, s ,i de asemenea cu trimiterea la doctrina orfică) s ,i de lipsa totală a thanatofobiei la geto-daci, subliniază caracterul cu desăvârs,ire original al lui Zamolxe în panteonul lumii antice. Caracterul de zeu urano-solar este subliniat de lipsa acoperis ,urilor la templele dacice, zeul era adorat pe vârfuri de munte (Kogaion), de ritualul funerar (incinerarea sugerează ridicarea la cer odată cu fumul) s ,i cu atât mai mult de ritualul trimiterii solului la Zamolxe, care soli, aruncat ,i fiind în sus ca să cadă în sulit,e, se credea că vor ajunge sus la zeu în cer nu ca umbre ci corporal (trupul lor era împiedicat să moară având contact cu pământul s ,i desigur după

10

Page 11: Zamolxe și Kogaionul.docx

jertfă trupul era ars pe rug). Herodot ne arată s ,i ritualul trimiterii solului: “tot la al cincilea an, ei (geto-dacii) trimit la Zamolxe un sol, tras la sort ,i, cu poruncă să-i facă cunoscute lucrurile de care, de fiecare dată, au nevoie. Iată cum îl trimit pe sol. Unii dintre ei primesc poruncă să t ,ină trei sulit,e (cu vârful în sus), iar alt,ii, apucând de mâini s,i de picioare pe cel ce urmează să fie trimis la Zamolxe s,i ridicându-l în sus îl aruncă în sulit ,e. Dacă străpuns de sulit,e acesta moare, get,ii socot că zeul le este binevoitor. Iar dacă nu moare, aduc învinuiri solului zicând că este un om ticălos s,i, după învinuirile aduse, trimit pe altul, căruia îi dau însărcinări încă fiind în viat,ă. Aceias,i traci, când tună s,i fulgeră, trag cu săget,ile în sus, spre cer, s,i amenint,ă divinitatea (care provoacă aceste fenomene) deoarece ei cred că nu există alt zeu în afară de al lor” (Herodot, Istorii, IV, 94) Multitudinea de aspecte ne pot ajuta să construim un portet mitic, astfelZamolxe a fost: DAIMON GETIC (Herodot), INIT , IAT (Strabon, Iordanes, Herodot), MEDIC PSIHOTERAPEUT (Platon), LEGISLATOR (Diodor din Sicilia), PROFET (Strabon), MARE PREOT S, I REFORMATOR RELIGIOS (Herodot, Iordanes, Strabon), ZEUL CARPATIC AL NEMURIRII (Al. Busuioceanu), ZEU TOTEMIC URS (R.Vulcănescu), ZEUL-MOs, (N. Densus,ianu). În linii mari doctrina zamolxiană respectă următoarele principii: nemurirea ca atare (Herodot) sau imortalitatea sufletului (neexistând credint,a celtică în metempsihoză); vindecarea prin corelat,ia trup-spirit ceea ce indică omul integral (Platon); ascetismul: urmărind să nu folosească nimic viu în hrană; predicarea curajului cel put ,in la ktistai (Strabon); cunoas,terea astrelor(Iordanes); morala dreptăt,ii s,i a cinstei (Herodot).

După unii scriitori, Zamolxis a fost daimon getic (Herodot) sclav al luiPytagora (Herodot, Strabon, Celsus, Origene), înt ,elept init,iat (Strabon, Iordanes), înt,elept prepitagoreic (Herodot), erou civilizator zeificat (Herodot,Strabon), mag s,i medic psihoterapeut sau rege ajuns zeu (Platon), legislator(Diodor din Sicilia), filosof savant (Iordanes), profet (Strabon), reformator religios cultural s,i politic (Herodot, Iordanes), mare preot al divinităt ,ii dacogetice supreme (Strabon), personaj mort s,i înviat (Celsus), divinitate feminină (Suidas), Hiperboreu (Clemet Alexandrinul), s ,aman (E. R. Dodds), zeu dyonisiac după modelul Sabazius (G. G. Tocilescu), zeu celest s ,i atmosferic (V. Pârvan), zeu uranian (M. Eliade), zeu urano-solar evoluat dintr-un zeu htonic (H. Daicoviciu), zeu htonic (I. I. Russu), divinitate init ,iatică (T. Herseni), profet htonic, naturist s,i init,iatic al unui zeu suprem (R. Florescu), zeul carpatic al

11

Page 12: Zamolxe și Kogaionul.docx

nemuririi (Al. Busuioceanu), zeu totemic întruchipând ursul (R. Vulcănescu), un zeu care reapare periodic (Al. Popescu), Zeul-Mos , (N. Densus,ianu, R. Vulcănescu).

Este cert că acest cult a influent,at sau a fost influent,at de celt,i. O dată la 4(5) ani se sacrifică un sol. Sacrificiul nu se producea pe pământ ci în aer, iar solul era ales în urma unor teste. Dacă solul nu murea, era învinuit s,i se trimitea alt sol.

Doctrina zamolxiană avea, în linii mari, următoarele principii:

• nemurirea ca atare (sau numai imortalitatea sufletului).

• vindecarea prin corelat,ia trup-suflet

• ascetismul

• predicarea curajului, mai ales la casta ktistailor, ai căror membrii erau lipsit,i de teamă

• cunoas,terea astrelor

• morala dreptăt,ii s,i a cinstei

Conturul personalităt,ii marelui zeu dac este absolut original în panteonul antic european, prin sistemul de mistere init,iatice, magia psihomedicală, mitul unităt,ii spirit-trup, respectiv divinitate-umanitate (confirmat de trimiterea rituală a solului în cer), mitul unităt ,ii astrale (confirmat de calendarul specific al dacilor) ca s,i absent,a totală a thanatofobiei (confirmată de cons ,tiint,a dacilor că, init,iat,i întru Zamolxe ei ajung nemuritori cu adevărat). Urme ale cultului zamolxian se găsesc în folclorul românesc (Mos ,ii; Caloianul), dar dintre toate cultele antice, acestea s-au pretat cel mai mult la cres ,tinare. Cres,tinismul ortodox a preluat, odată cu enorias,ii s,i majoritatea conceptelor zamolxiene, trecerea făcându-se lin s,i organic. Populat,ia locală nu a fost cres,tinată cu edicte sau cu fort,a s,i nici nu a cunoscut războaiele religioase.

SIMILITUDINI

Zamolxis învăt,a că “nici el s,i nici adept,ii săi, nici unul din urmas,ii acestora nu vor muri, ci vor merge într-un loc anume, unde vor trăi pururi s,i vor avea parte de toate bunătăt,urile lumii” (Fontes, II, 19). Iisus Christos învăt,a: “cel ce crede în mine, chiar de va muri va trăi. Eu le dau viat,a ves,nică s,i nu vor pieri niciodată

12

Page 13: Zamolxe și Kogaionul.docx

[...] dar cei răi vor merge la osânda ves,nică, iar drept,ii la viat,a ves,nică” (Ev. Matei, 25, 46).

MOS, TENITORII STELELOR

Herto Valus (aprox. 683 î.d.h)

Cam la amurg, în jurul focului

Artemis s,i suratele ei

Bătrâni, bărbat,i, femei, copii

Veghează în mila cerului Tot

întrebând-o Artemis spune:

Fericit,i cei cutezători

Că a lor este victoria

În plaiurile cele sfinte

Fericit,i cei ce plâng, că aceia

În dalbe ceruri se vor mângâia

Fericit,i cei blânzi, că aceia Vor

mos,teni întreg pământul.

Fericit,i acei ce flămânzesc

S, i acei ce însetează de s ,tiinþă, Că

aceia se vor sătura

S, i niciodată nu vor mai răbda

Fericit,i aceia care muncesc

Pământul făcându-l grădină

Că ei vor culege roadele

În grădinile cerurilor

Fericit,i vor fi cei milostivi Că

aceia se vor mântui

Fericit,i cei curat,i în suflet

13

Page 14: Zamolxe și Kogaionul.docx

Că s-or hrăni doar cu lumină

Fericit,i făcătorii de pace

Că fiii cerului se vor chema

Fericit,i cei prigonit,i pentru

Dreptate, că a lor este cerul. Fericit ,i

vet,i fi voi, init,iat,i

În Legământul Tainic s,i Nou Că

voi vet,i bea din Apa vie

S, i vet,i găta renas,terile Primind

pe veci ca mos,tenire

Fiecare câte o stea în dar Veghind Divina Rânduire Investit,i cu glorie s,i dar!

Herto Valus Cartea Secretă

PREDICA DE PE MUNTE A LUI IISUS (aprox. 30 en.)

Văzând mult,imile, Iisus

S-a suit în munte s,i as,ezându-se,

Ucenicii lui au venit la el, S,

i deschizându-s,i gura Îi

învăt,ă zicând:

Fericit,i cei săraci cu duhul

Că a lor este împărăt,ia cerurilor,

Fericit,i cei ce plâng că aceia

Se vor mângâia,

Fericit,i cei blânzi, că aceia

Vor mos,teni pământul Fericit,i

cei ce flămânzesc

S, i însetează de dreptate,

14

Page 15: Zamolxe și Kogaionul.docx

Că aceia se vor sătura

Fericit,i cei milostivi

Că aceia se vor milui,

Fericit,i cei curat,i cu inima

Că aceia vor vedea pe Dumnezeu

Fericit,i făcătorii de pace Că aceia fiii

lui D-zeu se vor chema

Fericit,i cei prigonit,i pentru dreptate

Că a lor este împărăt,ia cerurilor

Fericit,i vet,i fi voi când vă vor ocărâ

S, i vă vor prigoni s,i vor zice tot Cuvântul

rău împotriva voastră, Mint,ind din pricina

mea.

Bucurat,i-vă s,i vă veselit,i Că plata

voastră multă este În ceruri, că

as,a au prigonit s,i Pe proorocii cei

dinainte de voi.

Noul testament; Evanghelia după Matei cap. 5, 1-12

(scrisă aprox. sec 3 e.n.)

”Niciodată adoratorii lui Zalmoxis n-au înt,eles să cedeze fără luptă”, afirmă un istoric contemporan. Această credint,ă în nădejdea existent,ei războinice vine din adâncul unui crez deosebit de alte popoare ale timpului. Vasile Pârvan îl surprinde esent,ial în Getica ”...sufletul e nemuritor”. Trupul e o împiedicare pentru suflet de a se bucura de nemurire: de aceea el nu are nici un pret ,, poftele lui nu trebuie ascultate, la război el trebuie judecat fără părere de rău. Omul nu poate ajunge la nemurire decât curăt,ându-se de orice fel de patimi, carnea, vinul, femeile sunt o murdărire a sufletului. Prin asceză s ,i monoteism, dacii respectau precepte cres,tine înainte de cres,tinism.”

15

Page 16: Zamolxe și Kogaionul.docx

Pentru daci, odiseea sfântului Andrei a venit în întâmpinarea ethosului zamolxist. O viziune a modelelor exemplare confirmată de Porphirios atunci când relatează că pe Zamolxis, daco-get ,ii ”îl adoră ca pe Heracles”. Ni se dezvăluie astfel s,i un alt aspect al principiului zamolxist, care duce la existent ,a unui cult al eroismului ”la cele mai războinice populat ,ii” - cum numea Pliniu cel Tânăr pe strămos,ii nos,tri. Istoriografia a dat numeroase valent,e timpului: ciclic, spirală, vertical. Mircea Eliade vorbea despre un timp al oamenilor cavernelor precum s,i de unul al grecilor ca un timp ciclic, mitic al eternei reîntoarcei. Pierre Chaunu în lucrarea sa “Istorie s,i decadent,ă” creionează un timp al verticalităt,ii, considerând timpul iudeo-cres,tin, timpul nostru contemporan.

”Din traci s-au născut românii” spunea Mihai Eminescu, intuind esent ,a etnică a poporului român. Românii au mos,tenit de la daci, ramura nordică a tracilor, tipul s,i trăsăturile de suflet întru Zamolxis.

Constantin Brâncus,i, sculptorul român al universalităt ,ii, l-a mos,tenit s,i a însuflet,it într-o binecunoscută sculptură a sa, ”Cumint ,enia Pământului”, o trăsătură ingenuă de bun simt, încarnat din spiritul neamului nostru. Popor cu adânci rădăcini t,ărănes,ti, în spat,iul mioritic, românii au cultivat bunul simt ,, smerenia, buna vecinătate. Peste ei, de-a lungul istoriei au trecut toate invaziile barbare din spat,iul euro-asiatic. Ei au rămas aici ca o piatră din muntele Kogaionullui. Această trăinicie telurică izvorăs ,te din originea milenară, de la începutul viet,ii umane, a strămos,ilor neamului românesc, pe aceste meleaguri carpato-danubiano-pontice. Din această experient,ă milenară s-a născut înt,elepciunea ”Cumint,enia Pământului”.

Viat,a pe aceste meleaguri ”gură de rai” a fost supusă permanentei incursiuni barbaro-satanice. Daco-românii s-au apărat, războit, răsculat, numai atunci când ”a ajuns cut,itul la os”.

O altă fat,etă a spiritului nostru o găsim în acel weltanschaung războinic, haiducesc, ”a se face nemuritor” (Herodot): care este sufletul zamolxist, sub semnul lupului. Lup -”daos”- este numele de origine indo-europeană a dacilor ca temelie a ”Cumint,eniei Pământului”.

De la daci, românii au mos,tenit această sinteză între ”cumint ,enia pământului” s,i spiritul trăirii războinice. Ovidiu, exilatul de la Tomis, a intuit această trăire spirituală în cele două poeme din ”Tristele” s,i ”Scrisori din Pont”. Iată versurile din ”Tristele”, dacii: au glas aspru/chip sălbatic, s ,i sunt cea mai adevărată

16

Page 17: Zamolxe și Kogaionul.docx

întruchipare a lui Marte/ Părul s,i barba lor n-au fost tunse niciodată/ Mâna lor dreaptă e totdeauna gata să înfingă cut ,itul / pe care îl are legat la s ,old orice barbar. În ”Scrisori din Pont” Ovidiu spunea: ”...un bătrân, care întâmplător se afla în acea adunare, / răspunse vorbelor mele astfel, / S , i noi, bunule oaspe, cunoas,tem numele prieteniei, / noi care locuim departe de voi, la Pont s ,i la Istru”.

Prin această mos,tenire ancestrală zamolxistă românii s-au ridicat întotdeauna la luptă, răzvrătire, război de câte ori fiint ,a lor a fost agresată de factori externi. Astfel, din adâncul metafizic al trăirii românes ,ti s-au născut simboluri nat,ionale unice, colectivităt,i unite în individualitate, personaje tragice prin destinul lor: Burebista, Decebal, Gelu, Mircea, S , tefan, Mihai, Horea, Tudor, Avram Iancu, Antonescu. Sunt numai suflete din s,irul lung ai eroilor neamului. Românii au creat propriul lor timp, cel al trăirii telurice, chtonice ancestrale, metafizice - Timpul transcendent,ei ce leagă pe Pământ s,i în Ceruri omul s,i neamul cu Dumnezeu într-o trinitate a ves,niciei. Iisus ne-a relevat că neamurile se înfăt,is,ează în fat,a Domnului, neamurile ca o creat ,ie firească divină ves,nică opuse contopirii cosmopolite, federative.

Urmând linia individ-neam-Dumnezeu, unită prin fort ,a esent,ială a iubirii cres,tine avem o contopire a împlinirii individului s ,i neamului într-o unitate inseparabilă. Învierea s,i misionarismul individului au cont,inut numai atunci când omul se jertfes,te pentru mântuirea sufletului neamului său.

Iisus ne-a relevat puterea sacrificiului. Pentru neam sacrificiul eroului reprezintă mântuirea sufletului colectiv. În acest fel se explică sacrificiul individual al celui mai bun s,i frumos fiu al neamului, pe altarul credint ,ei lui Zamolxis (fapt consemnat de Herodot) pentru victoria în război - Fiint ,a Omului pentru perenitatea fiint,ei Neamului, într-o simbioză indestructibilă.

Pentru români, urmas,ii dacilor, mitul, credint,a în Zamolxis, în ”a te face nemuritor” se substituie Vechiului Testament, devenind temelia înt ,elegerii s,i trăirii fires,ti a sensurilor Noului Testament. Rădăcina ancestrală zamolxistă este un izvor spiritual ce dăruies,te viat,a perpetuă spiritualităt,ii noastre ortodoxe. Pornind de la această adorare a lui Zamolxis de către vechii daci, putem descoperi căi nebănuite ale sufletului strămos,ilor nos,tri.

Dacii sunt cel mai deosebit popor din spat ,iul european s,i universal. O sinteză unică de cultură s,i civilizat,ie originară. Ei sunt după Nicolae Densus ,ianu obârs,ia

17

Page 18: Zamolxe și Kogaionul.docx

pantheonului grec, scuar al zeilor. Dacii ”cum îs ,i spun ei îns,is,i s,i cum le zic s,i romanii” (Dio Cassius), au fost cu sigurant ,ă ”cei mai viteji s,i mai drept,i dintre traci” (Herodot). Originea lor a născut multe controverse, dar datorită cercetărilor din ultimii ani, în special ale lui Nicolae Miulescu prin cartea ”Dacia - T, ara Zeilor” s-au dezvelit multe secrete despre trecutul strămos ,ilor nos,tri. Nicolae Miulescu afirmă că populat ,ia continentului nostru are la bază două mari grupuri de europeni care, având aceleas ,i rădăcini de la omul erei glaciare, s-au diferent,iat unul de celălalt până au format astfel două mari familii înrudite. Ramura nordică, pe care o numim baltică - masuriană (...) popoarele germanice s,i cele slave (...), cea de-a doua ramură, ramura de sud, era formată din acea populat,ie care s-a dezvoltat în bazinele mai joase s ,i a devenit ceea ce am numit noi carpato-dunărenii (carpato-istrieni)... ”Dacii s-au născut sub semnul lupului, al războiului, încă din timpuri imemorabile, legendare.” Grupul carpato-dunărean, dezvoltându-se ca un prim nucleu în t ,ara din jurul munt,ilor (...) de unde cele mai frumoase râuri se îndreptau spre Dunăre (Istrul), care le aduna în apele ei curgătoare, după ce a adoptat viat ,a de tip pastoral a început să se simtă tot mai înghesuit între dealurile natale” (Nicolae Miulescu). As ,a cum grecii au prin Homer, legenda războaielor Troiei, Nicolae Miulescu vine cu teoria unui război, un fel de Goterdamerung al dacilor sust ,inând o cucerire de către strămos,ii nos,tri a subcontinentului indian, aducând pentru această afirmat ,ie dovezi de asemănare între limba dacă s,i cea sanscrită. Nicolae Miulescu as,ează epopeea războinică din Mahabharata s,i Ramayana la originea spiritului războinic al dacilor.

Ion Horat,iu Cris,an în ”Civilizat,ia geto-dacilor” vorbes,te despre influent,a miceniană asupra caracteristicilor armelor de luptă dace în epoca bronzului. Dar mergând pe linia teoretică care o impune Nicolae Densus ,ianu în ”Dacia preistorică” vom putea sust,ine că topoarele de luptă din tezaurul de la T , ufălău sau sabia de la Peris,ani - toate cu profunde caractere miceniene - după I. H. Cris,an - pot fi considerate prin teoria lui Nicolae Densus ,ianu ca originare din spat,iul carpato-dunărean. Un model al mijloacelor de luptă pe care micenienii, vechi greci, îl preiau de la daci. În acest mod au preluat s ,i orfismul sau sământ,a filosofică a lui Pitagora.

Dacii - în semnul lupului - după o ipoteză a lui I. H. Cris ,an îs,i trag denumirea ”dintr-un cuvânt - daca - ce ar fi desemnat un pumnal scurt cu lama curbă, armä specifică a geto-dacilor, numai că un asemenea cuvânt nu este atestat în texte

18

Page 19: Zamolxe și Kogaionul.docx

literare sau inscript,ii. Arma specifică dacilor în textele de limba latină se numes,te sica. ”Mai degrabă există o apropiere între denumirea dacilor cu indo-europenismul ”dhaukos”, ce înseamnă lup. Deci această asemănare justifică apropierea pe care o face I. H. Cris,an, că ”legătura între numele dacilor prin lup sugerează originea totemică ce ar putea fi sust ,inută s,i de stindardele în formă de cap de lup întâlnite pe Columna lui Traian sau pe ceramică”.

La daci religia se interferă într-o sinteză inseparabilă cu doctrina militară. Herodot remarca două lucruri la daci: ”dacă ar avea a singură conducere s ,i sar înt,elege între ei ar fi după părerea mea de neînfrânt s ,i cu mult mai puternici decât toate semint,iile pământului” s,i faptul că ”stăpânesc mes,tes,ugul de a te face nemuritor (...) s,i faptul că ei nu mor s,i că cel care piere se duce la Zalmoxis”. Numai această credint ,ă organică explică marile victorii ale dacilor în luptele cu scit,ii, persanii, macedonenii, celt,ii sau romanii.

Sunt interesante de analizat două texte ale unui istoric antic, Strabon, pentru a surprinde strânsa legătură între cele trei elemente de rezistent ,ă ale neamului dac: Zamolxis, rege, armată. Strabon face următoarele referiri la Burebista:”...ajungând în fruntea neamului său, care era istovit de războaie dese, getul Burebista i-a înălt,at atât de mult prin exercit ,ii, abt,inerea de la vin s,i ascultare fat,ă de porunci, încât în ultimii ani s-a făcut un stat puternic s ,i a supus get,ilor cea mai mare parte din populat ,iile vecine. Ba încă a ajuns să fie temut s ,i de romani”. Denumirea de get,i a fost dată dacilor de greci care aveau obiceiul să dea denumiri diferite de numele pe care s,i-l dădeau popoarele sies,i. După Strabon, dacii se numeau ”daoi”. Iar o tradit ,ie consemnată de Hesychios ne informează ca daos era numele frigian al lupului. După Mircea Eliade dacii se numeau ei îns,is,i mai demult ”lupi” sau ”cei care sunt asemeni lupilor, cei ce seamănă cu lupii”. Tot după Eliade numele lor etnic derivă foarte probabil din iranianul ”dahoe”, ce înseamnă ”lup”. Lupul în antichitate era simbolul ”fugarului”, o ipoteză susceptibilă de a explica numele dacilor scoate în evident,ă capacitatea de a se transforma în lupi (...). Imitarea rituală a lupului caracterizează îndeosebi init,ierile militare s,i prin urmare ale acelor Männerbunde, confreriile secrete de războinici” (Mircea Eliade).

Eliade afirmă că datorită eroismului s,i tenacităt,ii tineretului războinic al unui trib, epitetul lor ritual ”lupii” a devenit numele întregului trib! Mai departe Eliade crede că ”epitetul acestor tineri imigrant,i victorios,i a fost acceptat de aborigenii învins,i s,i supus,i. Continuând putem afirma că numele lor de daci

19

Page 20: Zamolxe și Kogaionul.docx

vine de la un grup de tineri războinici răzvrătit ,i, purtători de sabie, care la romani sunt cunoscut,i ca haiduci ce impun societăt,ii dacice epitetul lor ritual de lupi. Conducătorul acestui grup a fost probabil un tânăr cu numele de Zamolxis, care a dăruit dacilor un principiu religios ascetic monoteist, monogam, precum s,i credint,a în nemurire; un principiu compatibil cu spiritul războinic al oamenilor locului. S-a creat astfel o stare de spirit unificatoare care a dus la ivirea unei armate invincibile cu un rol hotărâtor în formarea statului dac centralizat al lui Burebista. Această credint ,ă nas,te tipul de rege - zeu - conducător suprem al armatei.

Remarcabilă este descoperirea în anii 50 ai secolului XX a unei inscript ,ii datând din jurul anului 300 înainte de Hristos, cu numele regelui dac Zalmodegekos. Aceste nume ale regelui sintetizează funct ,ia politică de rege cu cea spirituală întru Zamolxe. Regele dac devine simbolul unui principiu spiritual s ,i credint,ei în nemurire s,i vitejie. O dată cu Burebista se produc mutat ,ii importante privind rolul regelui în spiritualitatea dacică. Cu două secole înainte de Burebista, după victoriile lui Dromichaites împotriva lui Lisimah, datorită influent ,elor negative ale coloniilor greces,ti de la Pontul Euxin asupra moravurilor s ,i credint,ei dacilor se remarcă o decădere a spiritului combativ din cadrul armatei dace al războinicilor lupi.

Această pervertire a credint,ei tradit,ionale dace s-a sfârs,it odată cu Burebista. Perioada o putem încadra cronologic între 290 s,i 80 înainte de Hristos. Încă pe vremea lui Dromichaites, cel care l-a învins pe regele macedonian, Diodor din Sicilia ne arată cum dacii i-au cinstit pe prizonierii macedoneni cu mese bogate, iar ei des,i erau învingători au păstrat atitudine rezervată s,i modestă deoarece Zamolxe nu avea nevoie de sclavi ai plăcerilor ci de oameni robus,ti, puternici, capabili să îndure foametea s,i setea, să reziste durerilor fizice s,i să înfrunte moartea cu neasemuit curaj.

Dacii, as,a cum ne arată Jordanes după victoria asupra generalului roman Fuscus ”i-au numit pe conducătorii lor semizei, adică ”anzi” s ,i nu simpli oameni.” Porphirios relatează că pe Zamolxe, dacii “îl adoră ca pe Heracles”. Odată cu Burebista are loc o renas,tere a credint,ei tradit,ionale dace. Burebista cu ajutorul marelui preot Deceneu repune în drepturi vechea religie a lui Zamolxe, vechile rituri tradit,ionale, oarecum uitate s,i datorită războaiebor intestine între daci, precum s,i a influent,ei celt,ilor. În vremea lui Burebista are loc o revolut ,ie a fondului autohton autentic. Strabon în Geografia arată că Deceneu era ”bărbat

20

Page 21: Zamolxe și Kogaionul.docx

vrăjitor, care umblase prin Egipt s ,i învăt,ase oarecare semne de proorocire, lăsând a se crede că îi sunt cunoscute tainele divine. După câtva timp era socotit chiar zeu (...). Ca dovadă de cât îl ascultau get ,ii, e că s-au lăsat convins ,i să-s,i stârpească viile s,i să-s,i ducă viat,a fără vin”. Relatarea ne dovedes,te că Zamolxe era un principiu, o stare de spirit, ascetică, unificatoare, creatoare de religie s ,i stat. Deducem din text cum dacii înlătură influent ,ele orgiastice ale cultului lui Dyonisos, care contribuiau la o scădere a combativităt,ii războinice. În acea perioadă are loc o regenerare morală prin Zamolxe.

Grigore Tocilescu afirmă că în Dacia ar fi existat familia poligamă. Burebista s ,i Deceneu au interzis-o, tocmai pentru a feri de moles,eală soldatul dac. S-a dus o luptă acută împotriva dezintegrării s,i disolut,iei valorilor tradit,ionale dace, de sorginte zamolxistă. Pe Deceneu îl interpretăm ca pe un restaurator, nu ca pe un creator de religie. Odată cu epoca lui Burebista, regele păstrează funct ,ia politică s,i militară, dar pierde din prerogativele spirituale, care trec în seama marelui preot Deceneu, care devine un fel de patriarh al dacilor funct,ia spirituală ce precede Patriarhia ortodoxă la români.

În jurul anului 80, înainte de Christos, a avut loc o revigorare a spiritului războinic al dacilor. Ovidiu îl surprinde în Tristele. Spirit războinic, Zamolxe, personaj consubstant,ial, a dăruit Daciei o religie compatibilă cu sufletul războinic al strămos,ilor nos,tri. Zamolxe precede eroii nos,tri nat,ionali, Mircea, S, tefan, Mihai, Horea, Tudor, Avram Iancu, Antonescu s ,i bineînt,eles s,i multi alt,ii. Aces,ti eroi au ceva din spiritul de sacrificiu al haiducului, din acel ceva jertfit întru nemurirea lui Zamolxe.

Numeroase sunt reprezentările călăret,ului pe plăcut,ele de argilă de la Letnit,a. El este îmbrăcat în armură, cu sulit,a în mână, atacând un urs ce stă înaintea calului. S, i sub cal este reprezentat un lup. Acest personaj îl putem considera o reprezentare a lui Zamolxe sub chip de Sfântu Gheorghe.

Dacii s-au cres,tinat repede s,i datorită preceptelor lui Zamolxe: monoteism, nemurire, lumea de dincolo, care au făcut din daci cres ,tini înainte de cres,tinism, iar din Marele Preot, un patriarh înainte de patriarhie.

Poporul român, urmas,ul dacilor, a preluat matricea de la Zamolxe într-o treime mitică a spiritualităt,ii neamului sintetizată în ciobanul din Miorit ,a, care acceptă moartea cu seninătatea unui dac, a Mes ,terului Manole ce-s,i sacrifică cea mai dragă fiint,ă pentru biserica cres,tină, simbol al temeliei s ,i trăiniciei neamului românesc. Nu în ultimul rând Zamolxe se regăses ,te în Toma Alimos, ca spirit de

21

Page 22: Zamolxe și Kogaionul.docx

dreptate, revoltă s,i neatârnare cres,tină - un Zamolxe ce revine azi în sufletele noastre.

(notă personală din 2015: conform unor profet ,ii prezente, Zamolxe va conduce din nou Dacia în 2060)

22


Top Related