Calatorie prin AsiaIndia Nepal China Japonia - ThailandaIndiaIndia ocupa pozitia centrala intre zona uscata si cea tropicala a Asiei, astfel incat varietatea peisajului nu estedeloc surprinzatoare. La nord se invecineaza cu maretii imala!a, la vest cu desertul Thar si cu podisurile fertiledin nordul Indiei, iar de-a lun"ul coastei sudice se intind #untii $ati care incadreaza podisul %eccan la est si lavest. In ciuda coastei de & '(( )m, porturile *une sunt rare. Cu toate acestea, India a atras imi"rantii datoritareputatiei ei ca taram al *o"atiilor naturale si al comorilor neasemuite.A+ezare "eo"rafic,India este o -ar, .n sudul Asiei. India se afl, pe locul & .n ierarhia -,rilor dup, suprafa-,, pe locul doi dup, num,rullocuitorilor +i este democra-ia cu cei mai mul-i locuitori. /elief0e teritoriul Indiei se deose*esc trei mari re"iuni naturale1 re"iunea mun-ilor .nal-i, C2mpia Indo-$an"etic, +i 0odi+ul %eccan. /e"iunea mun-ilor .nal-i, situat, .n nordul +i nord-estul -,rii cuprinde cea mai mare parte a mun-ilor 3ara)orum +i o parte a mun-ilor imalaia. #un-ii .nal-i sunt acoperi-i de z,pezi persistente, au numero+i "he-ari +i sunt puternic fra"menta-i de cursurile de ap,. C2mpia Indo-$an"etic, este aluvial,, joas,, neted,. /elieful Indiei peninsulare este constituit din .ntinsul 0odi+ %eccan, cu mar"ini a*rupte la *aza c,rora se ",sesc c2mpii litorale. Cel mai important r2u al Indiei este $an"ele.ClimaTropical,, musonic,, cu diferite nuan-e, .n func-ie de altitudine +i de dispozi-ia reliefului. TurismC,min al civiliza-ei hinduse a v,ii, centru al importante drumuri comerciale +i vaste imperii, India a jucat un rol major .n istoria umanit,-ii. 4rahmanismul, hinduismul, si)hismul, *udismul +i janismul .+i au ori"inea .n India, .n timp ce islamismul +i cre+tinismul se *ucur, de o *o"at, tradi-ie aici.5e mai poate aminti c, India este -ara de ori"ine a piperului.6ra+e importante16L% %7LI, partea veche a orasului, im*ina in mod impresionant si atractiv, detaliile si *o"atia motivelor reli"ioase hindus cu maretia si impozanta constructiilor musulmane.N78 %7LI, partea moderna a orasului, reprezinta o im*inare interesanta si atractiva a stilurilor vestice si orientale, aplicate vechilor structuri arhitecturale deja e9istente in India. Templul hindus Laxami Naravan, cunoscut si su* numele de Birla Mandir. Construit in epoca moderna a orasului, in Ne: %elhi, acesta este cel mai mare, cel mai frumos si cel mai vizitat templu hindus din. 7lementele de structura arhitecturale specifice culturii hindus sunt foarte ele"ant puse in evidenta de marmura al*a, caramidarosie, si *ijuterii din aur masiv cu pietrele pretioaseTemplul este inconjurat de o "radina frumoasa, *o"ata in motive arhitecturale reprezentand fauna si flora Indiei. 0rintre sim*olurile hindi folosite apare si SVASTIKA, sim*ol al prosperitatii, care l-a impresionat pe itler in ale"erea sim*olului nazist. Aici, ca si in toate celelalte o*iectivele reli"ioase vizitate in India, a trebuie sa va descaltati la intrare. Red Frt ;n patrat cu latura de ? metri, din marmura nea"ra, permanent impodo*it cu flori aduse de cei care vin sa isi arate respectul fata de mentorul lor, in mijlocul caruia se inalta un suport inchis in sticla, adapostind flacara vesnica, menita sa reaminteasca tuturor care viziteaza mormantul ca #ahatma $andhi, prin caldura si *unatatea sufletului sau va trai etern.In orase, sunt putine auto*uze, dar lipsa lor este inlocuita cu succes de foarte multe, incredi*il de multe vehicule pe trei roti, actionate cu motor sau pedalier, purtand numele de RIKS#A.M$MBAI% &st Bmba', este capitala statului indian #aharashtra +i este cel mai populat ora+ indian. #um*ai este situat pe o insul, .n apropierea coastei coastei vestice a Indiei. Cu () miliane de lcuitri este a treia ceamai mare *n+ metrplitan+ din lume, iar .mpreun, cu ora+ele satelite .nvecinate formeaz, una dintre cele mai populate a"lomer,ri ur*ane,AI-$R, un oras cu populatie de peste @ milioane de locuitori, intins pe orizontala, nu si pe verticala, avand in mijloc partea veche a rasului% numita si -in. /it'% datrita culrii r* care im*raca aproape toate cladirile. 0in) Cit!, este o cetate construit, pe o suprafata de & ha, avand & laturi, & porti de acces, fiecare din ele indreptandu-se spre un oras si purtand numele acestuia, mai putin poarta #aharajahului. 6rasul Jaipur se distin"e ca un centru economic puternic, care a e9portat si e9porta, cantitati uriase de marmura de *una calitate, al*a si nea"ra, dar si pietre pretioase.TA, MA#ALCele*ru monument construit de catre 5hah Jahan, ca un cadou menit sa demonstreze dra"ostea lui catre sotia favorita, #umtaz #ahal. #armura al*a a fost transportata cu elefantii tocmai din /ahajastan si pietrele pretioase au fost aduse din toate colturile lumii. Tot ce se re"aseste in Taj #ahal este construit din *locuri masive de marmura. Indienii% ca si alte ppare% au di&erite animale0simbl carra li se inchina sau pe care le cnsidera sacre.>n e9emplu de templu dedicat animalelor este Karni Mata din India. Templu are o poveste interesanta. 6 zei-, se duce la o .nchisoare pentru a-+i scoate un supus de acolo. Aama, zeul mor-ii o prinde +i o infometeaz,, aceasta moare +i se re.ncarneaz, .ntr-un +o*olan. %e atunci, toti supu+ii zei-ei care mor se re.ncarneaz, .n +o*olani.Templu este vizitat de mii de oameni, iar so*olanii sunt ca la ei acasa aici. Templul este +i un focar de infec-ie, deoarece +o*olanii sunt plini de micro*i. Turi+tii care nu sunt aten-i pot pleca acas, cu un suvenir1 o *oal,. %e+i locul este cur,-at de an"aja-i, medicii veterinari sfatuiesc vizitatorii s, ocoleasc, acest templu.IN1IA este si patria maimutelr. /edau in continuare dintr-un articol aparut in presa, referitor la aceste animale12-entru ca in India maimutele sunt la ele acasa% acestea &iind din ce in ce mai lipsite de inhibitii% a"un3and sa subtili*e*e chiar si 3entile turistilr% autritatile indiene au &acutselectie la san3e% din 45 de maimute lan3ur ale3and (6% cele mai a3resive% care vr imprastia haitele de maimute 7maidane*e8.#aimutele lan"ur sunt dusmani naturali pentru cetele de maimute ce *at strazile capitalei indiene, cele din urma fiind de-a dreptul terifiate de primatele mai mari si mai a"resive, relateaza %iscover! Ne:s. Totusi, reli"ia ocroteste si onoreaza toate primatele, motiv pentru care cele care fura sau chiar ranesc oamenii nu pot fi atinse, ele fiind considerate incarnari ale lui #anuman% 9eul Maimuta. %aca turistii sunt adesea amuzati de actele maimutelor maidaneze, autoritatie locale iau pro*lema foarte in serios. In B((&, o hoarda de maimute l-a atacat pe vice-primarul din Ne: %elhi, acesta murind dupa ce a cazut depe o terasa, in timp ce se lupta cu maimutele. InIndiaVA/Aasteconsiderataunanimal sacru. Caunavertisment pentrucei careve-i ajun"epeacelemelea"uriC nu cere-i la nici un restaurant preparate din carne de vitaD %e fapt o mare parte a popula-iei hinduseeste ve"etariana +i asta pentru c, reli"ia hinduista propov,duie+te respectul pentru toate formele de via-a. Acestlucru este u+or de interes daca ne "2ndim la faptul ca ei cred in reincarnare. /eincarnarea se poate face si infiin-e inferioare, pentru cei care nu au o )arma foarte *una. %eci oricare dintre animale poate fi o rud, sau unprieten r,posat. Nu tre*uie s, va face-i, .ns,, pro*leme. 0reparatele lor ve"etariene sunt deose*it de "ustoase +inu ve-i sim-i lipsa c,rnii. S:R-II, pe de alta parte, in special co*rele, sunt un sim*ol al prosperitatii si desi te poti intersecta cu ele si innatura, cu si"uranta le poti privi mai indeaproape in orase. Co*rele sunt tinute in cosuri, veninul le este scos si tepoti apropia destul de mult. Continuam cu ele&antul din #ampi, pe nume La)shmi ;zeitate indiana a *unastarii=, pe care in"rijitorul lui il spalain fiecare dimineata in rau, timp de mai *ine de o ora, su* privirile incantate ale turistilor dar si ale localnicilor.Acestia din urma arunca monede in apa pentru noroc sau chiar ale" sa fie stropiticu apa de catre elefant intimpul EdusuluiF lor zilnic In"rijitorul il duce apoi in fata propriei case, unde il picteaza pe frunte, trompa si picioare cu insemnele si culoriletraditionale si se indreapta impreuna spre templul din centrul orasului.%esi un pic neo*isnuit sa fii asaltat de vaci si maimute pentru *anane sau sa te intalnesti cu un elefant in timp ceiti faci cumparaturilein*azar,respectul celordeaici pentruanimalesi modul incareisi ducviataincomunreusesc sa it ofere un sentiment foarte placut.Nepal /e"atul Nepal este una din cele mai muntoase tari din lume. Isi datoreaza renumele maiestrosilor #unti imala!asi celui mai inalt varf, 7verest. Nu doar alpinistii sunt atrasi de 7verest. Cu un peisaj ma"nific, mar"init de cele mai inalte varfuri din lume, avandla *aza jun"la a*urinda si plina de viata sal*atica, tara are de toate pentru fiecare. 0e lan"a munti spectaculosi,numai *uni pentru alpinism si trasee, in Nepal se afla templele culturilor antice *udiste si hinduiste. Cultura plinadeculoaresi oamenii prietenosi auavut desuferit inultimii ani, dincauzare*eliunii maoiste, careaduslascadereanumarului deturisti. Totusi situatiapoliticas-asta*ilizat, iarNepalul ateaptavizitatorii cuoprimirecalduroasa.$aditi-va intotdeauna la vreme daca planuiti o calatorie in Nepal1%in fe*ruarie pana in aprilie, sfarsitul sezonului secetos, este iar o perioada *una sa va aflati in Nepal1 vremeaeste calda si multe din frumoasele flori ale Nepalului infloresc, insa praful poate reduce izi*ilitatea si placerea de acalatori.-rincipalele atractii turisticeG Admirati ma"ia 3athmandu, capitala si centrul comercial, cultural si de afaceri al re"atului. In 0iata %ur*ar admirati colectia de temple si altare, vechiul 0alat /e"al si statuia lui anuman, Heul #aimuta.G Asistati la festivalurile colorate nepaleze. 0rimavala, la festivalul oli, toata lumea este pictata cu vopsea si se ridica o um*rela uriasa in piata %ur*ar, apoi i se da foc. Toamna, Jatra include aparitia zeitei 3umari %evi.G ul ei% i0au spus c+ 8se a&l+ An urm+trul turnJ. Aceasta a mers din turn An turn p?n+la cap+tul *idului. La &inalul *idului aceasta a a&lat ceea ce i se Ant?mplase s>ului ei % a Anceputs+ pl?n3+ at?t de tare Anc?t lacrimile ei au creatbre@+ An 9id. Asta*i% acl este un templu incinstea ei. 79ist,unmaratoncaresedesf,+oar,de-alun"ul +i chiar pe#areleHidChinezesc. #aratonulpresupune urcarea +i co*or2rea a cel putin @.&(( de sc,ri de c,tre participan-i. %in p,cate, #arele Hid Chinezesc, se afl,, pe anumite por-iuni, .ntr-o avansat, stare de de"radare.%e"radarea se datoarez, factorilor naturali 1 v2nt, cicluri repetate de .n"he--dez"he- dar +i oamenilorcare .l vandalizeaz, su* diverse forme 1 v?n*area de pr>iuni mici din *id sub &rm+ de suvenir.Shan3hai ;.n chinez, pronun-at Sanhai= este cel mai mare ora+ din China +i un centru important comercial .n Asia. 6ra+ul are o popula-ie de N@,' milioane de locuitori ;B.N@@ locuitoriT)mB=. 5han"hai a devenit rapid un important ora+ comercial. La ora actual,, ora+ul se m2ndre+te deja cu peste Iie, majoritatea .n noul cartier 0udon".Mn B((&, 5han"hai avea al doilea z"2rie-nori ca .n,l-ime din lume, dupa Taipei N(N, +i anume Shan3hai Krld Fiancial /enter cu ie ma3netic+=, care .n prezent face China este una din -,rile cu cea mai *o"at, &aun+ din lume. Mn China mai tr,iesc peste '(.((( de specii de neverte*rate +i circa N'( ((( de specii de insecte.Am putea sa aducem ca e9emple de animale de pe teritoriul Chinei urmatoarele1 #arele panda, maimu-a *lond,, ti"rul uanan, cocorul cu cre+tet ro+u, delfinul cu aripioare al*e, ali"atorul Aan"tzi +i alte vreo sut, de specii de animale considerate rare .n .ntrea"a lume. Marele panda, cu "reutatea ma9im, de N@' de )", a devenit sim*olul protec-iei animalelor s,l*atice din lume, tr,ind .n prezent pu-in peste N((( de e9emplare, fiind un animal e9trem de rar.>rsii 0anda ajun" .n lun"ime p.n, la N,' mi apro9imativ &' cm .n .n,l ime. #asculii sunt cu N(-B(V mai mari dec2t femelele. 0anda este una dintre speciile de ur i care au cea mai lun", coad,, care ar putea ajun"e p2n, la '-P cm lun"ime si tr,iesc p2n, la B'-@( de ani.>rsii 0anda consum, e9clusiv frunzei l,stari de *am*us. 4am*usul este o plant, dulce cu cre tere .nalt,, pe care ursul 0anda o m,run e te cu "reutate. %in ii ursului 0anda, ce ini ial erau propice smul"eriii m,run irii c,rnii, au evoluat ulterior aplatiz2ndu-se, devenind specializa i .n m,cinat pentru a aduce hrana la o consisten , de past,.Ti3rul chine* de sudeste su*specia de ti"ri cu cea mai proast, situa ie ecolo"ic,, care, pro*a*il, nu mai e9ist,.n s,l*,ticie. Num,rul foarte sc,zut al indivizilor acestei su*specii e responsa*ilitatea lui #ao Hedon", care a declarat .n NW'W ti"rul chinez de sud drept specie d,un,toare. Le"ea care interzicea v2n,toarea acestor ti"ri a venit a*ia .n NW&&, c2nd num,rul acestora era deja de cca ?((, dar v2n,toarea a continuat pentru c, oamenii .nc, vedeau .n ti"ru un animal d,un,tor. Mncep2nd cu anul B((K, autorit, ile chineze .ntreprind m,suri operativepentru reintroducerea ti"rilor chinezi de sud .n mediul lor de via ,. /crul cu cre@tetul r@u, av.nd lun"imea ma9im, de peste N,B m, are penele al*e +i cre+tetul "ol de culoare ro+ie, fiind apreciat .n Asia de 5ud ca sim*ol al lon"evit,-ii. 0refera locurile cu mult, umiditate 1 mla+ini, r2uri, c2mpii umede, lacuri de acvacultur,, riziere.5unt o specie .n pericol, fiindc, ast,zi nu mai e9ist, dec2t B&'( de e9emplare, iar num,rul lor este .n continu, sc,dere, din cauza v2n,torii dar +i din cauza distru"erii locurilor de cui*,rit.Are penajul al*, cu v2rful aripilor, "2tul +i picioaarele ne"re. 0e cre+tet are o por-iune care nu este acoperit, depene, dar care are o frumoas, culoare ro+ie, .ntocmai ca *,sm,lu-a 5cufi-ei /o+ii. #ai are un cioc lun", ascu-it +i"al*en de care se foloseste ca de un harpon. C2nd pescuiestese scufunda pe jum,tate +i alear"a .n c,utareapr,zii pe+ti +i micu-e neverte*rate acvatice.7ste o pas,re omnivor,, deci m,n2nca de toate 1 pe+ti,amfi*ieni,insecte, roz,toare, dar +i iar*,, trestie +i "r,un-e.Tr,ieste .n stol.Mn z*or, stolul ia forma unui triun"hi isoscel, ca s, despice v,zduhul mai u+or. 0e p,m2nt, sestr2n" mai mul-i si isi sta*ilesc ni+te paznici. 0ruden-a lor a fost consacrat, .n hiero"life ca simol al vi"ilen-ei.0rim,vara, .n sezonulde cui*,rit are loc parada nup-ial,. Aceasta este foarte cunoscut, datorit, ritualului dedans, care cuprinde reveren-e, r,suciri +i salturi. 0artenerii r,m2n deseori .mpreun, p2n, la moartea unuia din ei.%e aceea, ei sunt +i un sim*ol al iu*irii +i al fidelit,-ii. 1el&inul cu aripiare albe, cunoscut +i su* numele de porcul de Aan"tzi, este una din cele dou, specii de delfini de ap, dulce din lume. 0rimul e9emplar capturat .n NWK( .n inal% teatrul E.abu.i% N% bunra.u% ra.u3F% tradi>ii diverse Ensen% sent% ceremnia ceaiului% arhitectur+% 3r+dini% s+biiF% @i buc+t+rie.I.ebana este tehnic, artistic, de aranjare a florilor ;.n vase= dup, anumite principii, arta aranjamentelor florale .n stil japonez, arta ta*lourilor vii.Aranjarea florilor este o e9presie a vitalit, ii, a competi iei ne.ntrerupte dintre via ,i moarte, o art, .nc,rcat, de sim*oluri care a devenit o parte indispensa*il, a interioarelor japoneze. 0l,cerea pentru aranjarea florilor caut, s, e9prime pacea sufleteasc,, echili*rul din natur,i al naturii cu omul. >n samurai putea s, fie preocupat deac iunile sale mai mult dec2t orice dar .n acela i timp putea ",si o mare satisfac iei lini te sufleteasc, privind o modest, floare, .ntr-un tot at2t de modest vas.0otrivit unei anumite concep ii estetice, aranjamentul nu tre*uie s, copieze natura, ci s, o corecteze.Asimetria este a*solut necesar, pentru ca un aranjament I)e*ana s, fie atractiv. Japonezii consider, mai interesant un copac .ndoit, r,sucit, scor*uros dec2t unul crescut normal.Iasele constituie o parte important, a aranjamentuluii tre*uie alese cu aten ie. 7le pot fi din sticl,, ceramic,, metal, lemn sau piatr,i pot avea diverse culori. 0entru ca tulpinile s, nu se r,sfire, ele se fi9eaz, pe suporturi.La .nceput, acestea au fost confec ionate din paie de orez, le"ate .n m,nunchiuri.

/eremnia ceaiului7sen a ceremoniei ceaiului este armonia. Aceast, tradi ie a fost .nceput, de c,lu",rii *udi ti acum &(( de ani. B(( de ani mai t2rziu, 5en no /i)!u a transformat simpla ceremonie conceput, de c,lu",ri .ntr-un adev,rat ritual.%ecora iunile care .nso esc aceast, ceremonie sunt de o*icei simple. Instrumentele de pre",tire sunt aranjate .n stil ceremonios de c,tre "azd,, reflect2nd armonia valorilor ceaiului. To i invita ii folosesc aceea i ce cu ,, .n fa a c,reia fac o plec,ciune, o rotesc cu o "estic, precis,i apoi o "olesc prin .n"hi ituri micii rare. %up, terminarea lichidului, mar"inea ce tii estetears, cu de"etele. Tradi ia cere ca invita ii s, adreseze "azdei complimentei .ntre*,ri,i s, admire decorul, instrumentelei m,iestria prepar,rii. Cu timpul, aceast, ceremonie a evoluati a condus la apari ia teismului, care .n esen , cere celui ini iat puterea de a p,trundei a aprecia savoarea ceaiului, dari a ceremonialului propriu-zis,i de a se *ucura de lucrurile simple.

>n periplu prin ThailandaRe3atul Thailandei este una din cele mai frumoase -,ri din Asia de 5ud-7st, *ucur2ndu-se de plaje super*e .n sud, de o jun"l, lu9uriant, .n nord +i de un peisaj ur*an *o"at .n capitala 4an")o). Toate acestea, al,turi de ospitalitatea pentru care thailandezii sunt renumi-i pe continentul asiatic, au f,cut din Thailanda o destina-ie tot mai popular, .n r2ndul turi+tilor.Numele oficial al -,rii - -rathet Thai - .nseamn, Jt,r2mul oamenilor li*eriJ, thailandezii m2ndrindu-se cu faptul c, -ara lor este sin"ura din Asia de 5ud-7st care nu a fost colonizat, de puterile europene.7Mara 9?mbetului7% a+a cum este supranumit, Thailanda, a cunoscut o dezvoltare e9traordinar, .n ultima jum,tate de secol, iar acest lucru nu este nic,ieri mai vizi*il dec2t .n 4an")o). %up, cel de-al doilea r,z*oi mondial, capitala Thailandei a fost principalul centru al cre+terii economice, milioane de cet,-eni din mediul rural mut2ndu-se aici .n c,utarea unui viitor mai *un. 4an")o)-ul este un ora+ al contrastelor care sintetizeaz, pe deplin spiritul Asiei. Numele oficial al capitalei Thailandei este Krung Thep Mahanakhon Amon Rattanakosin Mahintharayutthaya Mahadilok Phop Noppharat Ratchathani Burirom domratchani!et Mahasathan Amon Phiman A!atan Sathit Sakkathattiya "itsanukam Prasit% aceasta fiind cea mai lun", denumire a vreunui ora+ de pe "lo*, .ns, locanicii .i spun Krun3 Thep - adic, 7ra@ul An3erilr7.>n turist .n 4an")o) va descoperi un ora+ .n care modernitatea +i tradi-ia se amestec, la fiecare pas, de la temple tradi-ionale +i palate istorice p2n, la z"2rie-nori "i"ant +i centre comerciale de lu9.Capitala Thailandei este locul perfect pentru familiarizarea cu un aspect esen-ial al culturii locale1 reli"ia *udist,. Apro9imativ W'V dintre thailandezi practic, *udismul, iar aceast, credin-, cere fiec,rui *,r*at ca, pentru o scurt, perioad, din via-a sa, s, devin, c,lu",r.Mn 4an")o) se ",se+te unul dintre cele mai importante temple *udiste din -ar,, Kat -h. 6 structur, comple9,, ce se .ntinde pe K(.((( de metri p,tra-i, 8at 0ho ",zduie+te o statuie "i"ant ce-l .nf,-i+eaz, pe 4uddha .ntins. Aceasta m,soar, ?P de metri .n lun"ime, fiind .n .ntre"ime placat, cu aur.>n moment ideal pentru a vizita acest templu este diminea-a, c2nd pute-i evita "rupurile de turi+ti de peste zi +i ave-i +ansa de a asista la o ceremonie *udist,. Mnainte de a porni spre templu, nu uita-i s, v, .m*r,ca-i astfel .nc2t s, ave-i umerii @i 3enunchii acperi>i - altfel nu v, va fi permis accesul. %e asemenea, deoarece reli"ia le interzice c,lu",rilor orice fel de contact fizic cu femeile, este recomandat s, nu v, apropia-i de ei foarte mult.%espre templul 8at 0ho se spune c, ar fi locul de na+tere al cele*rului masa" tradi>inal thailande*, aici afl2ndu-se principalul centru de instruire din ora+. %ac, dori-i s, .ncerca-i masajul thailandez, acesta este locul cel mai potrivit.Mn apropiere se ",se+te +i -alatul Re3al, cel mai vizitat o*iectiv turistic din Thailanda. Chiar dac, nu mai este re+edin-a oficial, a monarhului, numeroase ceremonii oficiale au loc aici .n fiecare an.Mn cadrul comple9ului re"al se ",se+te +i Kat -hra Kae;, cel mai sacru dintre cele 46.666 de temple budiste din Thailanda. /l+direa 3+*duie@testatuie din "ad ce0l An&+>i@ea*+ pe Buddha% cnsiderat+repre*entare sacr+% pe care dar re3elepate atin3e. Mn fiecare an, la .nceputul celor @ anotimpuri ale Thailandei ;vara, iarna +i anotimpul ploios=, re"ele ia parte la o ceremonie sacr,, .n care sunt schim*ate ve+mintele statuii. /itualul este unul e9trem de important, statuia oferind protec-ie na-iunii +i totodat, le"itimitate re"elui ca de-in,tor al puterii.%up, ce ve-i .ncheia vizita prin vastul comple9 re"al ve-i sim-i cu si"uran-, nevoia de a savura o mas, copioas,.#2ncareathailandez,estevestit,.n.ntrea"alume, iar.n4an")o)opute-i savura.nmii derestaurantecuspecific local. %ac, dori-i s, sim-i-i cu adev,ra-i spiritul locului, m2nc2nd la fel ca milioane de localnici, pute-i optapentru specialit,-ile tradi-ionale oferite de v2nz,torii am*ulan-i. Ie-i avea nenum,rate op-iuni1 supatradi-ional, tom yam kung ;cu crevete +i lemon grass=, fri",rui de pui sau vit, preparate pe loc, t,i-ei cu ou saucele*ra koong den - o salat, picant, cu crevete de ap, dulce ;vii An mmentul prepar+rii=.6 alt, e9perien-, fascinant, pe care o pute-i tr,i .n capitala Thailandei este o croazier, de-a lun"ul r2ului Chao0hra!a. 6 c,l,torie pe aceast, arter, a ora+ului v, va permite s, admira-i numeroase temple, *iserici +i moscheir,sfirate pe malurile r2ului. %intre acestea se eviden-iaz, Kat Arun ;Templulr,s,ritului=, unuldin simblurileBan3..0ului. #omentul ideal pentrua-l o*servaesteseara, atunci c2ndestesc,ldat .ntr-ospectaculoas,lumin, aurie./2ul Chao 0hra!a este traversat de numeroase poduri ce poart, numele fo+tilor monarhi ai re"atului. 0e -,rm pute-i surprinde contrastul tipic ora+ului, .n care hotelurile lu9oase sunt a+ezate l2n", casele tradi-ionale.5eara este o*li"atoriu s, vizita-i -atpn3, cea mai cunoscut, zon, de distrac-ie a 4an")o)-ului. Nu p,r,si-i 4an")o)-ul f,r, a .ncerca o e9perien-, tipic, acestei metropole asiatice1 o c,l,torie .ntr-un tu.0tu., unvehicul cu @ ro-i tipic acestui ora+. Nu v, sfii-i s, ne"ocia-i cu +oferul .nainte de a porni .n curs,, iar apoi fi-i pre",ti-i pentru o c,l,torie z"omotoas, - numele de Jtu) tu)J vine de la sunetul scos de motorul acestor mini-ta9i-uri.Su.hthai% lcul de ri3ine al thailande*ilrLa o or, de z*or de 4an")o) se ",se+te un loc unic .n Thailanda1 Su.hthai. 0arcul Istoric 5u)hothai este una din comorile mai pu-in cunoscute ale Asiei de 5ud-7st, .n ciuda faptului c, a fost inclus de c,tre >N75C6 .n 0atrimoniul #ondial .n NWWN.5u)hothai a fost capitala primului /e"at al 5iamului .n secolele al UIII-lea +i al UII-lea, iar monumentele care se p,streaz, .n 0arcul Istoric ilustreaz, un stil unic al arhitecturii thailandeze. Mn zona istoric,, o suprafa-, de apro9imativ &( de )ilometri p,tra-i, se ",sesc NW@ de ruine - statui ale lui 4uddha, temple, stupe +i alte cl,diri istorice../hian3 Mai% capitala nrduluiChian" #ai este al doilea ora+ ca m,rime al Thailandei +i totodat, cea mai important, a+ezare din nordul -,rii. Mn Chian" #ai se ",sesc peste @(( de temple *udiste, aproape la fel de multe ca .n 4an")o), un ora+ mult mai mare. Acest lucru se datoreaz, faptului c,, de-a lun"ul istoriei, Chian" #ai a jucat un rol important .n aceast, re"iune, fiind principalul centru comercial, reli"ios +i cultural.Cel mai faimos templu din zon, este 1i Suthep, situat pe un deal ce ofer, o panoram, super*, asupra ora+ului.Cum a fost ales locul .n care a fost construit acest templu, ce dateaz, de la N@K@R Le"enda spune c, o relicv, a lui 4uddha a fost pus, pe spatele unui elefant al*, sacru, c,ruia i s-a dat drumul .n jun"la din apropiere. 7lefantul a c,utat p2n, a ajuns la acest punct, moment .n care a -ipat puternic, a .nconjurat locul, iar apoi s-a a+ezat +i a murit.7lefan-ii joac, .n continuare un rol important .n Chian" #ai, iar cei ce doresc s,-i vad, pe viu o pot face la Tab+rade :le&an>i /hian3 1a. Iizitatorii pot asista la *aia pe care elefan-ii o fac .n r2ul 3:ai Aai +i la un spectacol inedit .n care elefan-ii deplaseaz, trunchiuri de copaci +i picteaz,.