-
1
Unitatea si pluralitatea de infractiuni
I.Unitatea de infractiuni
Definitie :
Este o activitate infractionala desfasurata de O PERSOANA, printr-o SINGURA ACTIUNE
(INACTIUNE), sau MAI MULTE ASEMENEA ACTE ce decurg din natura faptei, sau care, PRIN
VOINTA LEGIUITORULUI, avand la baza ACEEASI REZOLUTIE INFRACTIONALA, intruneste
CONTINUTUL ACELEIASI INFRACTIUNI.
Elemente cheie : UNICIATEA CONTINUTULUI FAPTEI INCRIMINATE.
Caracterul de unicitate e determinat de unitatea naturala a faptei savarsite, sau prin
vointa legiuitorului.
De regula, majoritatea infractiunilor sunt savarsite printr-un singur act infractional, insa
exista cazuri in care legiuitorul a incriminat ca infractiune unica o pluralitate de actiuni
comise de faptuitor .
Plecand de la elementele cheie prezentate : avem unitate naturala de infractiuni si unitate
legala de infractiuni.
a) Def.Unitate Naturala :
Este incidenta forma de unitate naturala cand avem o singura actiune, ori inactiune,
suficienta, prin sine insasi, pt a realiza continutul infractiunii, un singur rezultat si o singura
vinovatie
Pe de alta parte, in cazul unitatii legale de infractiuni avem de-a face cu o creatie a legii,
prin reunirea in continutul aceleasi infractiuni a mai multor actiuni/inactiuni care isi pierd
individualitatea proprie.
F.I. : In ambele cazuri avem o pedeapsa unica.
Unitatea naturala de infractiune se prezinta sub urmatoarele forme:
Infractiune simpla
Cand elementul material al laturii obiective este format dintr-o singura
actiune/inactiune (lovirea, omorul, furtul, insulta, falsul, bigamia)
Atentie! Unicitatea actiunii specifice infractiunii simple nu presupune in mod obligatoriu
unicitatea actului material, actiunea e unica, insa ea se poate realiza prin mai multe acte,
ceea ce este esential ,este ca, in ansamblul lor, aceste acte constituie o singura fapta!
Bineinteles, actele respective trebuie sa se succeada de indata si in acelasi loc, numai asa
-
2
apar ca o unica realizare materiala a hotararii infractionale, ca proces unic de executie a
actiunii incriminate.
Infractiune continua
Executarea ei se prelungeste in timp, dupa momentul consumarii infractiunii, pana la
interventia unei noi manifestari contrare de vointa. De ex. pana cand infractorul pune capat
activitatii infractionale, sau pana cand se da o hotarare de condamnare, chiar nedefinitiva.
- poate fi savarsita prin omisiune, sau comisiune
Poate fi de rezultat ( furtul de curent electric), sau de pericol (portul fara drept de
decoratiuni, uniforme, arma, etc).
In functie de modul de realizare a actului de executare, infractiunea
continua poate fi :
Permanenta prin natura ei, presupune o desfasurare fara intrerupere a actului de
executare, de pilda detinerea fara drept de arme militare si a munitiei pt astfel de arme (
art. 279 Cod Penal)
F.i. aici : existenta unor intreruperi in actul de executare, urmate de reluarea activitatii
infractionale, atrage retinerea concursului de infractiuni, sau a infractiunii continuate.
Succesiva susceptibila, prin insasi natura ei, de anumite intreruperi firesti ale actului de executare, care nu afecteaza insa unitatea de infractiune, de ex. portul fara drept
de decoratii, uniforme, semne distinctive ale unui organ de stat. Art. 241 Cod Penal
Important de punctat : Spre deosebire de infractiunea continuata, in cazul infractiunii
continue succesive, prelungirea in timp a activitatii infractionale este datorata naturii actiunii, sau
inactiunii (asa numitul verbum regens al infractiunii, iar nu vointei faptuitorului.
Diferenta dintre momentul consumarii si momentul epuizarii :
Momentul consumarii : momentul savarsirii infractiunii actiunii/inactiunii, cel al epuizarii
cand actiunie/inactiunea inceteaza, fie datorita vointei faptuitorului, fie datorita unei imprejurari
straine, externe vointei faptuitorului.
De ex. in cazul infractiunii de abandon de familie, prin neplata pensiei de intretinere, daca
faptuitorul pune el insusi capat actelor omisive, indeplinindu-si obligatiile, ciclul infractional se
intreupe, fapta epuizandu-se pe data pronuntarii sentintei de catre instanta de fond.
NB : De momentul epuizarii se leaga inceperea termenului prescriptiei raspunderii penale, aplicarea legii penale in timp, etc.
Termenul de prescriptie a raspunderii penale in cazul infractiunilor continue curge de la data
incetarii actiunii/ inactiunii.
-
3
Din nou F.I. In cazul infractiunilor continue savarsite de catre minori, nu va fi avuta in vedere
pentru atragerea raspunderii, activitatea infractionala desfasurata inaintea implinirii varstei
de 14 ani, insa, daca infractiunea continua s-a consumat in timpul minoritatii (14-18 ani), dar
s-a epuizat dupa majorat, intregii unitati naturale infractionale i se va aplica regimul aferent
infractiunii savarsite de un major.
De asemenea, legea penala romana se va aplica si daca numai un singur act din cadrul
infractiunii continue a fost savarsit pe teritoriul Romaniei, sau daca pe acest teritoriu s-a
produs rezultatul infractiunii.
Pedeapsa
Este cea prevazuta de lege pentru fapta tipica, iar in functie de modalitatea de comitere, intindere in
timp, alte criterii prevazute de art. 72 Cod Penal, instanta poate aplica o pedeapsa orientata spre
maximul special.
Infractiune deviata are doua modalitati de savarsire :
1.Aberatio ictus
2.Error in rem,sau Error in personam
Aberatio ictus :
Faptuitorul a actionat impotriva unei persoane, sau lucru, ia , din cauza efectuarii in
mod defectuos a actelor de executare, sau ca urmare a unui eveniment neprevazut,
actiunea a fost deviata catre un alt subiect, sau obiect, ajungandu-se astfel la un alt rezultat
decat acela urmarit initial, insa de aceeasi natura cu acesta (se urmareste vatamarea unei
persoane, dar datorita schimbarii bruste a pozitiei acesteia in spatiu, se provoaca leziuni
unei alte persoane). Aceasta eroare nu inlatura caracterul penal al faptei !
Error in rem, sau Error in personam
Actiunea infractionala se indreapta din eroare asupra altui obiect/persoana, decat
acela/aceea aflata in reprezentarea faptuitorului.
-
4
b) Unitatea legala de infractiune
Def.
Este legala cand activitatea infractionala este unica prin vointa legiuitorului (infr.continuata,
complexa, progresiva, de obicei)
Infractiunea continuata
Def.clasica din Codul Penal din 1968:
Cand aceeasi persoana savarseste, la diferite intervale de timp, in realizarea aceleasi
rezolutii infractioanale, actiuni, sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul
aceleasi infractiuni.
Def noua
In cadrul Noului Cod Penal, in definitia legala a infractiunii continuate a fost
introdusa o noua conditie si anume unitatea de subiect pasiv. In baza codului din 1968,
instantele au adoptat teza pluralitatii subiectilor pasivi numai in cazul infractiunilor
impotriva patrimoniului. Instantele au statuat ca in cazul acestor infractiuni nu are
importanta persoana subiectului pasiv pentru existenta infractiunii continuate pentru ca se
produce un rezultat global, prin cumularea castigurilor si a prejudiciilor, care este specific
intregii activitati infractionale. Pe de alta parte, in cazul infractiunilor contra persoanei, s-a
statuat ca activitatea infractionala trebuie sa priveasca acelasi subiect pasiv, deoarece
motivele faptuitorului sunt strans legate de o anumita victima, neputand fi o singura
rezolutie cand sunt mai multe victime.
Noul Cod penal adopta solutia incompatibilitatii totale dintre unitatea infractiunii continuate
si pluralitatea de subiecti pasivi cu motivarea ca infr continuata a fost creata cu exceptie de
la aplicarea tratamentului sanctionator prevazut pt concursul de infractiuni si trebuie sa
ramana o exceptie.
Conditiile existentei unei infractiuni continuate :
Actiunile/inactiunile trebuie sa prezinte, fiecare in parte, continutul aceleasi
infractiuni, sa lezeze acelasi obiect juridic, aceasta unitate de continut e realizata chiar daca
unele actiuni/inactiuni imbraca forma consumata a infractiunii, iar altele au ramas in forma
de tentativa, daca exista cel putin o infractiune consumata, intreaga infractiune continuata
va fi considerata ca fiind savarsita in forma consumata.
Infractiunea continuata se savarseste numai cu intentie directa/indirecta, faptuitorul
trebuie sa aiba un plan de actiune in baza unitatii de rezolutie infractionala unica- aceasta
poate fi dedusa din modul de operare al infractorului, intervalul de timp scurt dintre actele
de executare, scopul urmarit.
-
5
Intervalele de timp trebuie sa fie mai mari decat intreruperile pe care le implica in
mod firesc savarsirea faptei, altfel se va retine existenta unei infractiuni simple, sau continue
succesive.
Actiunile/inactiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana si sa fie indreptate
impotriva aceluiasi subiect pasiv.
In sfarsit : infractiunile care nu pot fi savarsite in forma continuata :
Cele care au rezultat ireversibil : omorul spre ex.
Cele care se savarsesc din culpa pt ca nu poate exista o rezolutie infractionala unica.
Cele praeterintentionate intrucat rezultatul mai grav este produs din culpa ceea ce exclude
existenta rezolutiei infractionale unice.
Cele de obicei.
Cand se consuma ?
Infractiunea continuata se consuma in momentul savarsirii celei de-a 2 a
actiuni/inactiuni din componenta infractiunii.
Se eupizeaza la data savarsirii ultimei actiuni/inactiuni din componenta infractiunii.
Infractiunea complexa
Def.
Infractiunea in al carei continut intra ca element constitutiv, sau ca circumstanta
agravanta, o actiune/inactiune ce constituie, prin ea insasi, o fapta prevazuta de legea
penala.
In continutul unei infractiuni complexe poate intra o alta infractiunea complexa, de
pilda talharia care absoarbe furtul prin efractie.
Forme :
Are 2 forme
Infractiunea complexa forma de baza. In continutul ei intra, ca element constitutiv, o
actiune/inactiune care este in mod distinct prevazuta de norma de incriminare.
Se poate realiza :
- Prin reunirea a doua sau mai multe fapte prevazute in norma de incriminare, care isi
pierd astfel autonomia infractionala, formand o infractiune noua, distincta de cele
reunite de ex. in infractiunea de talharie sunt reunite furtul si vatamarea corporala.
-
6
- Prin absorbtie, forma tip constituie prin ea insasi o infractiune, care prin adaugarea
unor conditii suplimentare dobandeste caracter complex si o noua incadrare juridica ;
- De pilda infractiunea de purtare abuziva art.250 alin 3 Cod Penal : forma tip este
lovirea, sau alte acte de violenta prevazute in art. 180 Cod Penal, conditia
suplimentara este ca faptuitorul sa fie un functionar public aflat in exercitiul
atributiilor de serviciu.
- In cazul infractiunii complexe prin absorbtie este necesar ca infractiunea absorbanta
sa nu poata fi comisa in nici un caz fara comiterea infractiunii absorbite si sa aiba un
maxim special al pedepsei mai mare decat maximul special al pedepsei prevazute pt
sanctionarea faptei absorbite.
Infractiunea complexa, forma agravata
In continutul acesteia intra ca element circumstantial agravat, o actiune/inactiune care
reprezinta continutul unei alte infractiuni de ex. : in furtul calificat savarsit prin efractie, este
absorbita infractiunea de distrugere.
Structura :
Obiectul juridic.
Doua valori sociale de aceeasi natura, sau de naturi diferite, una principala, cealalta
secundara, in cazul infractiunii complexe vor exista intotdeauna doua obiecte juridice, unul
principal, altul secundar.
Elementul material din latura obiectiva consta in actiunile/inactiunile aferente faptelor
reunite, urmarea imediata consta in rezultatele faptelor absorbite, sau reunite.
Latura subiectiva. De regula faptuitorul actioneaza cu intentie in baza rezolutiei
infractionale unice, in cazul infr complexe, ca varianta agravata, forma de vinovatie este in
general praeterintentia : ex. violul care a avut ca urmare moartea victimei.
Infractiunea progresiva
Cea a carei urmari imediate se agraveaza prin amplificarea urmarii initiale, ori prin
producerea si a altor urmari ori prin suprapunerea unor alte urmari fara o noua interventie
din partea autorului, ex talharia urmata de moartea victimei.
Se poate comite cu orice forma de vinovatie.
Faptuitorul va fi tras la raspundere penala in raport de rezultatul mai grav care
determina si incadrarea juridica a faptei.
-
7
NB : In cazul succesiunii legilor penale in timp, legea aplicabila e cea de la momentul
comiterii activitatii infractionale (consumarii infractiunii), iar nu cea de la momentul
producerii rezultatului mai grav (epuizarii). Tot in functie de momentul consumarii, se va
determina retinerea starii de minoritate, momentul de la care incepe sa curga termenul
prescriptiei raspunderii penale, etc.
Infractiunea de obicei
Al carei element ,material se realizeaza prin repetarea faptei prevazute de norma de
incriminare de un nr suficient de ori incat sa indice obisnuinta persoanei in a o savarsi ex.
infractiunea de prostitutie, sau tulburarea folosintei locuintei.
Fiecare act material privit ut singuli, nu reprezinta relevanta infractionala, spre
deosebire de infractiunea continuata, insa, e necesar ca din ansamblul faptelor sa rezulte
obisnuinta.
Se comite numai cu intentie !
Tentativa nu este posibila la infractiunea de obicei !
Infractiunea de obicei nu poate fi savarsita in forma continuata !
Cand se consuma ?
In momentul in care, intr-un anumit interval de timp se realizeaza un numar suficient
de acte de executare identice, sau similare, care sa conduca, dincolo de orice dubiu, la
concluzia existentei unui obicei, unei deprinderi.
Epuizarea se produce la terminarea intregii activitati infractionale.
II.Pluralitatea de infractiuni
Notiune :
Reprezinta situatia in care o persoana savarseste mai multe infractiuni, inainte de
condamnarea definitiva pentru vreuna din ele, sau cand comite, din nou, o infractiune, dupa
ce a fost condamnat pentru o alta infractiune. Reglementare art. 38-45 Cod Penal.
Pluralitatea de infractiuni constituie o cauza de agravare a pedepsei, care nu trebuie
confundata cu circumstantele agravante, care fac parte din continutul concret al infractiunii.
-
8
Forme :
Concursul de infractiuni
Recidiva
Pluralitate intermediara
Exista o legatura intre infractiunile care formeaza o pluralitate de infractiuni, subiectul activ
fiind unic.
Sub aspectul laturii subiective :
Faptele care compun pluralitatea de infractiuni pot fi savarsite cu intentie directa,
sau indirecta, premeditata, sau repentina, culpa atunci cand fapta din culpa se sanctioneaza,
sau unele cu intentie, altele din culpa.
Legatura dintre infractiuni poate fi reala in rem, sau obiectiva, denumita si conexitate.
Conexitatea poate fi : cronologica- (infractiunile au fost savarsite in acelasi timp, sau
succesiv) topografica, sau de loc (savarsite in acelasi loc)
etiologica ( intre infractiuni exista o legatura de natura cauza-efect,
sau o infractiune reprezinta mijlocul de savarsire a celeilalte)
consencventionala (o infractiune a fost savarsita pentru a ascunde
alta infractiune)
Concursul de infractiuni
Def.
Acea forma a pluralitatii de infractiuni care consta in savarsirea de catre aceeasi
persoana a doua, sau mai multe infractiuni prin actiuni/inactiuni diferite, sau prin aceeasi
actiune/inactiune, inainte de a fi condamnat pentru vreuna din ele.
NB. Hotararea definitiva de condamnare pentru vreuna dintre infractiunile savarsite,
marcheaza hotarul dintre pluralitate si recidiva, respectiv pluralitatea intermediara.
Forme :
Concurs real (material)-
infr savarsite prin mai multe actiuni/inactiuni
Concurs ideal (formal)-
-
9
infr savarsite printr-o singura actiune/inactiune, care din cauza imprejurarilor in care s-a
produs, sau a urmarilor pe care le-a produs, realizeaza continutul mai multor infractiuni.
Conditiile esentiale de forma ale concursului de infractiuni :
- Savarsirea a doua, sau mai multe infractiuni (nu este obligatoriu ca toate
infractiunile sa aiba forma faptului consumat) cand infractiunile au forme diferite,
concursul se va numi eterogen, iar cand infractiunile sunt de aceeasi natura, intalnim
un concurs omogen.
Atentie, concursul omogen nu trebuie confundat cu infractiunea continuata, de care se
deosebeste prin pluralitatea de rezolutii infractionale.
Nu avem concurs de infractiuni atunci cand, desi au fost comise doua, sau mai multe
fapte prevazute de legea penala, unele dintre acestea au fost comise in conditiile existentei
unei cauze justificative, sau a unor cauze care inlatura imputabilitatea si doar o fapta singura
constituie infractiune.
- Infractiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana (unitate de subiect activ)
Atentie: Esential este ca infractiunile sa fie comise inainte de data ramanerii definitive a
hotararii de condamnare pentru vreuna din ele, chiar daca descoperirea lor ar fi ulterioara
acestei date.
- Infractiunile sa fie savarsite mai inainte de a interveni o condamnare definitiva
pentru vreuna din ele.
- Cel putin doua fapte prevazute de legea penala sa fie susceptibile de condamnare
Concursul real de infractiuni
Infractiunile concurente sunt savarsite prin actiuni/inactiuni distincte.
Infractiunile pot fi savarsite in acelasi loc, sau locuri diferite.
Forme :
Concursul real simplu (intre infractiunile care il compun nu exista legatura obiectiva)
Concursul real cu conexitate etiologica si cu conexitate consencventionala.
Etiologic :
de regula presupune infractiuni care se succed in timp, insa simultaneitatea nu e exclusa.
-
10
In toate cazurile, fara exceptie, infractiunile care il compun sunt savarsite cu
intentie !Atat infractiunea mijloc cat si infractiunea scop, nu pot fi decat intentionate. In
principiu, faptuitorul proiecteaza in primul rand scopul pe care il urmareste, abia pe urma
mijlocul prin care il va atinge.
Exemple : inselaciunea savarsita prin folosirea unui inscris oficial, ori sub semnatura privata,
cunoscand ca inscrisul e fals, violarea de domiciliu si apoi comiterea unui furt calificat prin
efractie.
Consencventional :
In varianta savarsirii unei infractiuni pentru ascunderea alteia, este posibila
savarsirea celei dintai in forma culpei, in timp ce infractiunea prin care se ascunde prima, nu
poate fi savarsita decat cu intentie ex. fals intelectual pentru ascunderea infractiunii de
neglijenta in serviciu.
Nu este exclusa nici ipoteza in care prima infractiune sa fie tot intentionata, ex.
talharia urmata de uciderea victimei in scopul ascunderii talhariei.
NB.Infractiunile aflate intr-un concurs consencventional nu se pot niciodata savarsi
simultan, ci doar succesiv.
Concursul ideal de infractiuni
O unitate aparenta de infractiun,i deoarece e savarsit printr-o singura
actiune/inactiune care din cauza imprejurarilor in care a avut loc, sau a urmarilor pe care le-
a produs, realizeaza continutul mai multor infractiuni.
Imprejurarile si urmarile la care face referire legiuitorul, sunt elemente care fac parte
din continuturile infractiunilor concurente, sunt acele date de fapt obiective si subiective
care confera actiunii, sau inactiunii potentialitatea producerii unor consecinte vatamatoare
ale unor valori sociale distincte, protejate de legea penala.
Ex. Exista concurs ideal daca inculpatul, savarsind infractiunea de talharie, a exercitat
violente impotriva unui functionar public, aflat in exercitiul functiunii, atat talharia, cat si
ultrajul fiind savarsite cu intentie directa.
Poate exista si sub forma de culpa pt toate infractiunile comise, sau combinatia
intentie-culpa. Situatia celui care trage cu arma intr-o persoana in care urmarea sa traga si
raneste inca o persoana din apropierea celei dintai.
NB.Nu se va retine concursul ideal cand legiuitorul a creat din infractiune o
infractiune complexa, precum in cazul omorului calificat asupra a doua, sau mai multe
persoane art.189 lit f) Cod Penal, sau uciderea din culpa prin care s-a cauzat moartea a
doua, sau mai multe persoane art.192, alin 3) Cod Penal.
-
11
Concursul ideal nu trebuie confundat nici cu infractiunile progresive la care
actiunea/inactiunea poate produce treptat, rezultate din ce in ce mai grave,
corespunzatoare unor infractiuni distincte, care absorb in mod natural, infractiunile mai
putin grave.
Sistemul sanctionator caracteristic concursului de infractiuni
In actualul Cod Penal este consacrat sistemul cumulului juridic care consta in
stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune concurenta, iar dupa stabilirea acestora, sa se
aplice pedeapsa cea mai grea, la care sa se poata adauga un spor (variabil si facultativ),
astfel incat pedeapsa rezultanta sa fie mai mica decat cumulul aritmetic al tuturor
pedepselor stabilite.
Potrivit Noului Cod Penal :
S-au adus modificari semnificative regimului sanctionator al concursului de
infractiuni, acesta devenind o cauza obligatorie de agravare a pedepsei, spre deosebire de
caracterul facultativ din actualul Cod. Din punct de vedere al regimului sanctionator al
concursului de infractiuni aferent Codului din 1968, acesta din urma constituie legea penala
mai favorabila.
Conform Noului Cod, cel mai adecvat sistem de sanctionare este cel al cumulului
juridic cu spor obligatoriu si fix.
In privinta pedepsei principale in caz e concurs de infractiuni, s-a optat pentru
sistemul absorbtiei in ipoteza in care pentru una dintre infractiunile concurente s-a aplicat
pedeapsa detentiunii pe viata, respectiv cumulul juridic cu spor obligatoriu si fix in cazul in
care pentru infractiunile concurente s-au aplicat numai pedepse cu amenda, ori o pedeapsa
cu inchisoarea si una cu amenda.
Daca au fost stabilite numai pedepse cu amenda, ori numai cu inchisoarea, se aplica
cumulul juridic, la fel ca in Codul penal in vigoare acum, cu deosebirea ca, la pedeapsa cea
mai grea se adauga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, cu conditia
ca pedeapsa rezultanta sa nu depaseasca maximul general al pedepsei inchisorii.
Aceasta din urma conditie, desi nu e prevazuta explicit de art. 39 Cod Penal, rezulta
din principiul legalitatii pedepselor.
Cand s-a stabilit o pedeapsa cu inchisoarea si una cu amenda, se aplica cea cu
inchisoarea, la care se adauga amenda in intregime, operand sistemul cumulului pedepselor.
Daca s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoare si mai multe cu amenda, se aplica
pedeapsa inchisorii cea mai grea, sporita cu o treime din totalul celorlalte pedepse cu
inchisoarea, la care se adauga pedeapsa celei mai mari amenzi, sporita cu o treime din
totalul celorlalte pedepse cu amenda.
-
12
In materia sanctionarii concursului, a fost introdusa o dispozitie de exceptie, care
permite ca in situatia comiterii mai multor fapte deosebit de grave, instanta, sa poata aplica
pedeapsa detentiei pe viata, chiar daca aceasta nu a fost stabilita pt nici una dintre
infractiunile concurente.
Descoperirea ulterioara a concursului de infractiuni
Exista aceasta situatie daca infractorul condamnat definitiv, este judecat ulterior
pentru o infractiune concurenta, sau daca, dupa ce o hotarare de condamnare a ramas
definitiva, se constata ca cel condamnat mai suferise o condamnare definitiva pentru o
infractiune concurenta.
Hotararea de condamnare definitiva se bucura de autoritate de lucru judecat ,
relativa, fiind in acest caz, o situatie de reindividualizare post judicium, pedeapsa
pronuntata nu poate fi mai usoara decat cea anterioara. Aceasta reindividualizare a
pedepsei are loc atunci cand infractiunile concurente nu au fost judecate toate deodata,
fiindca instanta, cu ocazia pronuntarii ,nu a cunoscut ca infractorul a mai savarsit o alta
infractiune.
Daca prin hotararea pronuntata ulterior pentru o infractiune concurenta,sau prin
hotararea de condamnare anterioara, infractorul e condamnat tot pentru un concurs de
infractiuni, deoarece toate infractiunile pentru care acesta a fost condamnat prin hotararile
respective sunt concurente, trebuie sa se aplice o pedeapsa unica. Astfel judecatorul nu va
contopi direct pedepsele rezultate, ca urmare a contopirii anterioare, ci va proceda mai intai
la descontopirea pedepselor rezultante, redand fiecarei pedepse individualitatea ei, dupa
care va proceda la contopirea lor in pedeapsa cea mai grea care va fi sporita cu o treime din
totalul celorlalte pedepse.
Ceea ce s-a executat integral, sau partial se scade din durata pedepsei aplicate
pentru infractiunile concurente.
Nu in ultimul rand, in contopirea pedepselor se tine seama si de pedeapsa aplicata
printr-o hotarare data in strainatate, daca aceasta a fost recunoscuta potrivit legii.
Recidiva
Este o cauza de agravare obligatorie a pedepsei, ci nu o circumstanta agravanta !
Pe de alta parte, recidivismul, ca fenomen criminologic, nu se limiteaza la recidiva legala,
reflectand perseverenta infractionala a infractorului.
-
13
Noul cod penal nu mai defineste distinct recidiva postcondamnatorie de recidiva
post executorie precum o face art.37 lit a) si b) din actualul Cod Penal, iar recidiva mica nu
mai exista in noua reglementare.
Legiuitorul a preferat o def. generala a recidivei, ca fiind starea in care dupa
ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an
si pana la reabilitare,sau implinirea termenului de reabilitare, condamnatul savarseste din
nou cu intentie, sau cu intentie depasita,o fapta pt care legea prevede pedeapsa inchisorii de
un an, sau mai mare.Fireste exista recidiva si in cazul in care una dintre pedepse este
detentiunea pe viata, art 41 Noul Cod Penal.
Pedeapsa aplicata prin hotararea de condamnare definitiva, constituie primul
termen al recidivei, iar infractiunea comisa dupa ramanerea definitiva a hotararii de
condamnare constituie al doilea termen.
NB. Nu orice infractiune savarsita ulterior constituie al doilea termen al recidivei, ci doar o
infractiune savarsita cu intentie, sau cu intentie depasita, pentru care legea prevede
pedeapsa inchisorii de 1 an, sau mai mare !
Conditiile generale ale recidivei :
Existenta unei condamnari definitive la pedeapsa inchisorii.
Condamnarea fiind una penala,condamnarile specifice altor ramuri de drept nu pot fi luate
in considerare.
FI.Daca se savarseste o noua infractiune dupa pronuntarea unei hotarari care nu se bucura
de autoritatea unui lucru judecat, devin incidente regulile concursului de infractiuni. Pentru
un concurs de infractiuni, are importanta pedeapsa rezultanta, care e aplicata pentru intreg
concursul, aceasta trebuie sa fie mai mare de un an !
Condamnarea trebuie sa aiba ca obiect numai infractiuni intentionate !
Daca primul termen al recidivei consta intr-o pedeapsa aplicata
Savarsirea unei noi infractiuni.
Noua infractiune sa fie savarsita pana la reabilitare, sau implinirea termenului de reabilitare
In prima ipoteza fiind vorba despre o condamnare pentru care a intervenit
reabilitarea, e firesc ca starea de recidiva sa nu se poata intemeia pe aceasta, deoarece
reabilitarea face sa inceteze toate decaderile, interdictiile si incapacitatile care decurg din
condamnare art.169 Cod Penal.
In a doua ipoteza, prin implinirea termenului de reabilitare, s-a avut in vedere
trecerea intervalului de timp cerut de lege pentru acordarea reabilitarii, interval scurs de la
-
14
executarea primei condamnari, de la gratierea sau prescrierea acesteia. Practic, face sa
dispara ideea de perseverenta infractionala, care sta la baza recidivei.
Unitate de subiect activ, condamnarea anterioara si noua infractiune sa priveasca acelasi
faptuitor.
Infractorul poate fi autor la prima si a doua infractiune, sau autor la savarsirea unei
infractiuni si instigator, sau complice la comiterea alteia.
Formele recidivei
Postcondamnatorie
A doua infractiune se savarseste inainte de executarea primei condamnari, in timpul
executarii acesteia, ori in stare de evadare.
Postexecutorie
Are loc dupa executarea de catre faptuitor in intregime a pedepsei pentru infractiunea
anterioara, sau dupa considerarea acesteia ca si executata.
Generala
Cand nu se prevede nici o conditie cu privire la genul, specia, sau tiparul particular de
infractiune, infractiunile putand fi de natura diferita.
Speciala
Cand se cere ca cele doua infractiuni care formeaza cei doi termeni ai sai sa fie de acelasi
gen, specie, sau tipar particular.
Absoluta
Existenta ei nu e conditionata de gravitatea primei condamnari
Relativa
Pedeapsa anterioara trebuie sa fie de o anumita gravitate pentru a dovedi perseverenta
infractionala a autorului.
Temporara
Cand a doua infractiune trebuie sa fie savarsita intr-un interval de timp de la condamnarea,
sau de la executarea pedepsei pt prima infractiune.
-
15
Perpetua
Noua infractiune poate fi comisa oricand dupa pronuntarea, sau executarea primei
condamnari
Mare
In cazul persoanei fizice : primul termen = o condamnare la pedeapsa cu inchisoarea care sa
depaseasca 6 luni conform actualului Cod, respectiv 1 an in reglementarea Noului Cod
Mica
Situatia in care primul termen e alcatuit dintr-un nr de condamnari definitive prevazute de
lege, cel putin 3 condamnari de pana in 6 luni, inclusiv, in reglementarea actualului Cod
Penal, in reglementarea noului Cod Penal, privitoare la pedepse privative de libertate.
Cu efect unic
Repetarea starii de recidiva nu antreneaza agravarea legala a raspunderii infractorului
indiferent daca inculpatul se afla la prima recidiva, sau este multiplu recidivist, va fi
sanctionat in aceleasi limite legale.
Cu efect progresiv
Tratament sanctionator diferentiat, el agravandu-se progresiv, potrivit legii cu fiecare
recidiva in parte.
Recidiva reglementata de noul cod penal este una cu efect unic !
Teritoriala
Primul termen este o condamnare pronuntata de organele din tara
Internationala
Primul termen este o condamnare pronuntata in strainatate.
Codul penal roman a reglementat ambele modalitati.
-
16
Condamnari care nu atrag starea de recidiva
Condamnarea pentru o fapta care nu mai e prevazuta ca infractiune de legea penala
art.42,lit a) Cod Penal.
Cu alte cuvinte, daca a fost dezincriminata, fapta nu mai poate constitui infractiune
deci nu mai poate fi primul termen al recidivei.
Noua lege prin care se dezincrimineaza fapta, trebuie sa intervina inainte de
executarea pedepsei pentru infractiunea ce se savarseste din nou si creeaza starea de
recidiva.
Condamnarea pentru o infractiune amnistiata
Nu exista recidiva daca infractiunea ce a fost savarsita mai inainte (primul termen al
recidivei) a fost amnistiata.
Se cere ca amnistia sa intervina inainte de executarea totala a pedepsei pentru noua
infractiune care constituie cel de-al doilea termen, daca amnistia intervine dupa executarea
pedepsei, aceasta ramane legal executata.
Daca infractiunea care constituie al doilea termen e amnistiata, nu va exista de
asemenea recidiva, deoarece noua infractiune nu e pedepsibila.
Infractiunile comise din culpa
In mod explicabil nu se mai face referire in noul cod la condamnarile savarsite pentru
infractiunile comise in timpul minoritatii, deoarece noul regim sanctionator pentru minori
este fundamentat doar pe masuri educative, acestea, chiar fiind privative de libertate, nu
constituie primul termen al recidivei.
Nici condamnarile pentru care s-a implinit termenul de reabilitare nu mai sunt
incluse in aceasta categorie deoarece rezulta din definitia recidivei ca noua infractiune
trebuie savarsita pana la reabilitare ,sau pana la implinirea termenului de reabilitare.
Recidiva postcondamnatorie
Noul cod nu mai defineste distinct recidiva postcondamnatorie, precum art.37 din
actualul Cod Penal.
Conditii referitoare la primul termen al recidivei
Unitate de subiect activ,
-
17
Sa existe o condamnare sau mai multe definitive ale infractorului la o pedeapsa de
detentiune pe viata, sau inchisorii mai mare de un an, indiferent dc aceasta pedeapsa e
aplicata pentru o singura infractiune, sau pentru un concurs.
Condamnarea sa nu se refere la cele care nu atrag starea de recidiva
Conditiile referitoare la al doilea termen
Savarsirea, din nou ,a unei infractiuni cu intentie, sau intentie depasita.
Pedeapsa pt infractiunea savarsita din nou sa fie detentiunea pe viata, sau inchisoarea de un
an, sau mai mare de un an.
Observam ca legiuitorul nu mai mentioneaza infractiunile comise in stare de evadare.
Recidiva postexecutorie
La fel ca in cazul recidivei postcondamnatorii, noul Cod Penal nu mai defineste
distinct recidiva postexecutorie precum art. 37 din actualul Cod Penal, noul cod se refera la
primul caz, in care noua infractiune este savarsita dupa ce pedeapsa anterioara a fost
executata si la al doilea caz in care noua infractiune este savarsita dupa ce pedeapsa
anterioara a fost considerata ca executata.
Astfel in legatura cu primul termen al acestui gen de recidiva sunt incidente
urmatoarele conditii :
Unitate de subiect activ
Sa existe o condamnare, sau mai multe definitive a faptuitorului la pedeapsa
detentiunii pe viata, sau cea a inchisorii mai mare de un an chiar daca aceasta pedeapsa e
aplicata pentru o singura infractiune, sau pt un concurs de infractiuni.
Condamnarea sa nu se refere la cele care nu atrag starea de recidiva
Pedeapsa anterioara sa fie executata in intregime, gratiata total, sau gratiat restul ei,
ori sa se fi prescris executarea acesteia aceasta fiind conditia care diferentiaza cele doua
forme de recidiva.
Conditiile pentru al doilea termen al recidivei postexecutorii
Savarsirea, din nou ,a unei infractiuni cu intentie, sau intentie depasita
Pedeapsa pentru infractiunea savarsita din nou sa fie detentiunea pe viata, sau
inchisoarea de 1 an sau mai mare de un an.
Elementul cheie al acestei forme este trecerea condamnatului prin intreaga faza a
executarii pedepsei anterioare.
-
18
Recidiva internationala
Valabila pentru ambele forme ale recidivei, atat pentru cea postcondamnatorie, cat
si pentru cea postexecutorie.
Grosso modo, pentru stabilirea starii de recidiva, se poate tine seama si de hotararea
pronuntata in strainatate pentru o fapta prevazuta si de legea penala romana, daca
hotararea de condamnare a fost recunoscuta potrivit dispozitiilor legii.
F.I. Retinerea acestei forme de recidive este, conform noului cod, obligatorie pentru
instantele romanesti si nu mai are un caracter facultativ, precum in actualul Cod Penal, noua
reglementare fiind de ordine imperativa, totusi conditionata de recunoasterea hotararii de
condamnare pronuntata in strainatate.
Recunoasterea acestor hotarari e reglementata la ora actuala prin Legea 302/2004
privind cooperarea internationala in materie penala.
Pentru existenta recidivei internationale trebuie sa fie indeplinite urmatoarele
conditii :
Dubla incriminare pentru infractiunile in privinta carora a intervenit condamnarea
definitiva ce constituie primul termen al recidivei, pronuntata in strainatate.
Hotararea pronuntata in strainatate sa fie recunoscuta in legea romana
Al doilea termen (infractiunea nou savarsita) sau condamnarea anterioara sa
indeplineasca conditiile necesare pentru recidiva postcondamnatorie, sau postexecutorie.
Daca infractiunea pentru care infractorul este condamnat in strainatate a fost
amnistiata in tara respectiva, nu se mai poate tine seama de condamnarea pronuntata la
stabilirea starii de recidiva.
Sanctionarea recidivei conform noului cod art. 43 alin 1-5
Noul Cod Penal a modificat substantial regimul sanctionator al celor doua tipuri de
recidiva.
Ideea urmarita a fost aceea de simplificare a regimului sanctionator al recidivei
recurgandu-se la cumulul aritmetic in cazul recidivei postcondamnatorii, respectiv la
majorarea legala a limitelor speciale de pedeapsa cu jumatate, in cazul recidivei
postexecutorii.
NB. Pentru ipoteza in care termenul al doilea al recidivei este alcatuit dintr-un concurs de
infractiuni, noul Cod Penal a stabilit un mod de aplicare al pedepsei diferit de cel existent
-
19
azi, aplicandu-se mai intai dispozitiile referitoare la concurs si apoi cele incidente la recidiva,
deoarece calitatea de recidivist trebuie sa atraga tratamentul specific acestei forme de
pluralitate.Tratamentul propus este mai putin sever decat cel care ar rezulta din aplicarea
mai intai a dispozitiilor privind recidiva, sau pluralitatea intermediara pt fiecare infractiune
in parte si apoi regulile concursului de infractiuni.
Potrivit art. 43 alin 3 din Noul Cod Penal, cand, inainte ca pedeapsa anterioara sa fi
fost executata, sau considerata ca executata, sunt savarsite mai multe infractiuni
concurente, dintre care , cel putin una se afla in stare de recidiva, pedepsele stabilite se
contopesc conform regulilor de la concursul de infractiuni, iar pedeapsa rezultata se adauga
la pedeapsa anterioara neexecutata, ori la restul ramas neexecutat din aceasta. Daca prin
insumarea pedepselor s-ar depasi cu mai mult de 10 ani maximul general al pedepsei
inchisorii, iar pentru cel putin una dintre infractiunile savarsite, pedeapsa prevazuta de lege
este inchisoarea de 20 de ani, sau mai mare, in locul pedepselor cu inchisoarea, se poate
aplica pedeapsa detentiunii pe viata.
In cazul recidivei postexecutorii nu mai poate fi aplicat acest model si pe cale de
consecinta, neexistand o alta prevedere legala, pentru fiecare infractiune concurenta
pedeapsa va fi stabilita intre limitele speciale majorate cu jumatate, dupa care pedepsele
astfel aplicate vor fi contopite dupa regulile privind concursul de infractiuni.
Descoperirea ulterioara a starii de recidiva
Se refera la ipoteza in care o persoana a fost condamnata definitiv fara ca instanta sa
fi avut la cunostinta faptul ca acea persoana este recidivista, astfel ca , la stabilirea pedepsei
nu a tinut cont de starea recidivei in care se afla.
Modificarea pedepsei poate avea loc numai daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele :
Starea de recidiva sa fie descoperita ulterior nu se poate vorbi despre incidenta
acestei conditii daca proba recidivei exista la dosarul cauzei deja.
Descoperirea starii de recidiva sa aiba loc dupa ramanerea definitiva a hotararii de
condamnare.
Starea de recidiva sa fi fost descoperita inainte ca pedeapsa pronuntata sa fi fost
executata, sau considerata ca executata, ca efect al unei cauze care inlatura executarea
pedepsei (gratierea totala, sau a restului de pedeapsa ori implinirea termenului de
prescriptie a executarii pedepsei.)
Daca starea de recidiva a fost descoperita dupa executarea, sau gratierea pedepsei,
ori dupa prescrierea acesteia, recalcularea pedepsei nu mai este posibila.
-
20
Pluralitatea intermediara
Exista atunci cand, dupa o condamnare definitiva a infractorului, pentru o infractiune
savarsita anterior, acesta savarseste din nou o infractiune, inainte de inceperea executarii
pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in stare de evadare si nu sunt intrunite conditiile
prevazute pentru recidiva.
Structura poate interveni in multe variante, dintre care fundamentale sunt 4 :
1.Condamnarea anterioara priveste o infractiune din culpa
2.Pedeapsa aplicata prin condamnarea anterioara este mai mica de 1 an, sau
amenda
3.Infractiunea savarsita ulterior este din culpa
4.Pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea noua este de un an inchisoare, sau
mai mica.
Ele pot fi intalnite intr-o maniera combinata.
Regimul sanctionator este identic cu cel de la concursul de infractiuni, astfel ca
pedeapsa pentru noua infractiune si pedeapsa anterioara se contopesc potrivit dispozitiilor
de la concursul de infractiuni.
NB. Pluralitatea intermediara a devenit in conditiile noului Cod Penal, o cauza de agravare
obligatorie a pedepsei, spre deosebire de actualul cod, care ii confera doar caracter de
cauza facultativa de agravare a pedepsei, fiind sub acest aspect o lege mai favorabila.
-
21
Pedepsele complementare, accesorii si masurile de siguranta in caz de
pluralitate de infractiuni
Noul Cod penal a adus o reglementare unitara pedepselor accesorii si masurilor de
siguranta in cazul tuturor formelor de pluralitate de infractiuni, o asemenea reglementare
existand in actualul Cod penal numai pentru pedepsele principale si masurile de siguranta si
doar in cazul concursului de infractiuni la care se facea trimitere in cazul recidivei
postcondamnatorii.
In cazul in care numai pentru una dintre infractiunile comise s-a stabilit si o pedeapsa
complementara, aceasta se aplica alaturi de pedeapsa principala.
Daca s-au stabilit mai multe pedepse complementare, pedepse accesorii, sau masuri
de siguranta, de natura diferita, sau chiar de aceeasi natura, dar cu continut diferit, acestea
se aplica alaturi de pedeapsa principala, operand in acest caz sistemul cumulului pedepselor
in toate cazurile de pluralitate de infractiuni.
Daca s-au stabilit mai multe pedepse complementare, pedepse accesorii, sau masuri
de siguranta de aceeasi natura, cu acelasi continut, in caz de concurs de infractiuni, sau de
pluralitate intermediara, se aplica sistemul absorbtiei, deci se aplica cea mai grea dintre
acestea.
In caz de recidiva, indiferent ca este postcondamnatorie, sau postexecutorie, daca pe
langa pedeapsa care constituie primul termen al recidivei a fost aplicata si o pedeapsa
complementara de aceeasi natura, cu acelasi continut cu pedeapsa complementara aplicata
pentru noua infractiune, se va aplica sistemul cumulului pedepselor, in sensul ca partea
neexecutata din pedeapsa complementara anterioara se adauga la pedeapsa deja stabilita
pentru noua infractiune.
In cazul contopirii ulterioare a pedepselor principale aplicate pentru infractiuni
concurente, partea din pedeapsa complementara executata pana la data contopirii
pedepselor principale, se scade din durata pedepsei complementare aplicate pe langa
pedeapsa rezultata.