@ Edirura EIKON
Bucuregti, Str. Smochinului nr'. B, sector 1,.
cod pogtal 031310, RomAnia
Difuzare / disribugie carte: tel/fax 02I348 1474nrobil.: 0733 L3l 145,0728 084 802e-mail : difuzar e@ edituraeikon.ro
Redacgia: tel: 021 348 14 7 4
mobil' 0728 084802,0733 I3l 145
e-mail : [email protected], wwwedituraeikon.ro
Editura Eikon esre acreditari de Consiliul Nagional
al Cercetlrii $tiingifice din invlglmAntul Superior(cNCSrs)
Descrierea CIP este disponibih la Biblioteca Nagionali a
RomAniei
ISBN: 978-606-7 Ir-g I 4-5
Tehnoredactor: Mihiigi Stroe .
Editor: Valendn Ajder
Gheorghe Novac
UMANISMSIUMANIZARE
KoSBucuregti, 2018
CUPRINS
LJmanismul disjunctiv
LJmanizare gi dezumanizare in capitalism
)
59
:t i:tti:_tiFi]:iEryt::i "
UMANISMUL DISJUNCTIY
Patria mea este lumea intreagi.
Dante Alighier:it)
{.lmanismul constituie una din marile pro-
bleme ale omenirii. Ea existl ins5. numai datoriti
unei absenEe fiingiale a omului. ,,Daci oamenii s-ar
nagte oameni, spune Jean-.Frangois Lyotard, la fel
cum pisicile se nasc pisici (dupi numai cAteva ore ),
n-ar 6, nu zic de dorit, ceea ce e o alti chesdun!,
ci doar posibil, si-i educim. Ci trebuie s5. e ducim
copiii, asta e o imprejurare care nu provine decit
din faptul ci nu sunt formagi de citre. naturi, cinu sunt programati. Institutiile care constituie
cultura qin locul acestui deficit nativ."z) DiferenEa
dintre oameni gi animale e cd primii igi dobAndesc
specificul doar in urma unui proces destul de
Iung, complicat gi dificil. Mai mult, din cauzi ci
institugiile de care vorbeste filosoful fiancez sunt
constituite tot din oameni cu acelasi defect nativ,
cultura insisi, ca ;i educatia, sunt marcate de un
risc fundamental. Acela ci, in pofida eforturilor
depuse de piiingi, profesori si societate, marea
majoritate a oamenilor nu ajung, nici dupi o viaci
intreagi, sI poati fi numigi 6in9e umane, adici in-
divizi ale ciror fapte sunt umanisre. Prin urmare,
acfiuni cu efecte bune pentru toti oamenii fer|. a
fi diunitoare niciunui alt om. Cei mai mulgi fac
lucruri favorabile numai unora din ei, celor din ca-
"' ' '" :astfelins5.tegorla,,al mel sau ,,a1 noftrl , care sunt
numai fiindci sunt rele pentru toti oamenii, adici
prin natura lor, fiind folosite irnpotriva altora, ,,ai! .ttllll SaU ,,al lor
Desi par foarte simpli, ugor de inEeie s, termenii
umanism gi umanist prezinti o multime de com-
plicagii. De aceea, pentru a nu pluti intr-un tirimconfuzional, se cuvine si facem cAteva precizlri.
CuvAntul umanist, spune Tzvetan Todorov, are
mai multe sensuri, dar la prima vedere ,,se referi.
la doctrinele ce consideri omul ca punct de ple-
care gi de sosire al acgiunilor umane; e vorba de
doctrine <<antropocentrice>>, a;a cum altele sunt
teocentrice, aga cum altele pun in centrul lor na-
tura sau tradidile." Prima separafie, adaugi. el, cea
dintre teologic ;i antropologic, a fost flcuti de
Montaigne,la care termenul ,,apare, poate Pentru
prima dati in francezt'.3) E vorba de pasajul din
eseul LVI din cartea I, Despre rugdciune, in care
gAnditorul spune ci e o gregedi care se vede mai
ugor atunci ,,cAnd teologii scriu prea omenegte, de-
clt cAnd umanigtii scriu pre a puqin te ologiceste ."4)
Ezitarealui Todorov e intemeiati, fiindci autorii
Noului dicpionar eti.mologlc 1i. istoric Larousse din
1964 plerseazl. aparigia terrrienului cu 41 de'ani
mai devreme, in 1539Ia Gruget.t)Problema e insi
alta. Eseistutr francez de origine bulgarl defineste
un termen nehmurit (umanist) prin altul (uman)
la fel de imprecis sau, rni rog, care necesiti anumi-
te specificagii.
Lafelde riscantl e afrmaEia sa, ficuti pe pagi-
na urmitoare celei citate, ci ,,lJmanismul este ide-
ologia ce stila baza statelor democratice moderne,
dar tocmai aceasti omniprezenfi il face invizibil
sau fad." $i eu, care credeam, in naivitatea mea, ci
aceste state au labazLdemocratia. Cit despre om-
niprezengi, si fim seriogi: intemeierea imperiilor
coloniale, ca si iau doar un singur factor, numai cu
umanism'nu s-a ficut. Daci avem in vedere doar
cAteva din cele mai semnificative deficiente ale
acestor state, umanismul e ,,invizibil sau fad" nu
din cauza amintiti, ci datoriti mai degrabi. slabei
sale insertii in tesitura faptelor sociale, mai ales
politice si econo-mice, cel mai rnult suGrind dinacea.sti cauzd. categoriile si clasele sociale defavo-
rizate. Arglrmenrul lui Todorov vine in conditiile
cind, cll zece ani mai inainte, el releva cXteva dinhibele generale promovare in acesre societiri. MaiintAi etnocentrismul, adicl vointa de ,,a ridica inmod neperrnis valorile proprii societicii cireia iiapartin la rangul de valori universale." ideologie
care in Franta s-a concrerizat in,,spiritul clasic']
reprezentat de mari autori, intre care Pascal gi La
Bruydre. Apoi lasisrnul, care in plan comporta-
mental e ,,cot'rsriruit cel mai adesca din uri gi dis-
preg fali de persoanele ce au caracrere fizice bine
definite 9i difbrire de ale noastre", iar in cel ideolo-
gic e sustinut pe diverse planuri deJ.-A. Gobineau,
Ernest Renan, Hipolyte Taine si Gusrave Le Bon.
in fine, nationalismul cu cele doua specii ale sale,
definite de Antonin Armud asrfel: cel cultural ,,incare se afir.mi trisitura specific5. a unei nagiuni si a
operelor acelei natiuni" si cei civic ,,cate,in forrna
sa cgoisti, se transformi in sovinism si se traduce
B
prin lupte vamale si rizboaie economice atunci
cAnd nu este rizboi total."6)
Eseistul francez e, desigur, congtient de ase-
menea derive inumane satt, in termenii sii, antiu-
maniste. Cici, explici el, ,,existi mai multe feluri
de a fi antiumanist: Bonald sau Taine resping
(din nrotive diferite) autonomia pe care o ate eu;
Pascal refuzl, printre altele, finalitatea pe care o
reprezinti tu; Gobineau, Renan sau Baudelaire se
opun universalitigii de care se bucuri el." (s.a.). De
asemenea, umanistii stiu ci,,oamenii nL1 sunt nea-
pirat buni, ci sunt une ori capabili de ce e mai riu."
,,Departe de a ignora ce all insemnat Auschwitz
;i KolAma, umanisrnul modern chiar pleaci de
la acestea; el nu este nici trufa;, nici credul,"
Autorul define;te utnanismul prin trei trislturi:
apartenenta ,,tuturor oamenilor" la aceea;i spe-
cie biologici, sociabilitatea gi ,,posibilitarea dc-a
face aiegeri diferite'l Aceste trisituri,, continlri
el, constituie ceea ce se numeste ,,naturi umani".
Ele ,,nu sunt valorizate ca a[are ; insi, atunci cAnd
umani;tii adaugi acestei antropolgii rninimale o
morali 9i o politicS., opliunea lor se indre apti citre
valori confbrme acestei <<naturi>>, si nu sple unclc
pur artificiale, produse ale unei voinEe arbirrare."
Pe de alti parte, ,,{.lmanismul nu este in nici un
fel impotriva tehnicii ca arare, ci este impotriva
tehnicii care lncere azra s5. mai fie mijloc penrru a
deveni Scop."7)
Aceste sustineri au nevoie, in opinia mea, de
nnele clarificiri. Astfel, cele rreipronume persona-
le au rolul de a sugera ci umanismul trebuie sI se
refere la toti oamenii, cum spune si prima sa carac-
teristici. Din nefericire, acesr deziderar este arnplu
ignorat in practica vietii. Aceasta relevi doar un
umanism grupal gi opozitional, in care omul din
propriul grup esre preguit si apirat, iar cel al alnri
grup, clispretuit si atacar. Problema cea rnai dificilia.celor care vorbesc despre umanisrn o reprezin-
ti insi ,,natlrra umani". Felul in care e gXnditisugereazi", atAt la Tbdorov, ced ;i in majoritatea
textelor cu aceastS. temi, ci ar fi constituiti doar
din elemente pozitive, favorabile omului si viegii
sociale. Faptele de tipul Auschwitz si KolAma sunt
considerate probabil accidente istorice. Ele nu
fac parte, dupi ei, din natura umani. Cele douitrisituri frindamentale ale acesteia, sociabilitatea
si rationalicatea, afirmate inci de Aristotel, sunt
t0
fiagmentate in lumea re ali de tendinte opuse, spre
singuritate si egoism, spre corupfie, necumpLtare,
risc ;i lipsi de misuri. Or, e greu de negat ci si
acestea sunt trisituri specifice oamenilor, chiar
daci nu tuturor sau nu tot rimpul. Apoi de natura
umani gin ;i viciile, pl'cclrm si o scrie de trisituri
negative, intre care cele mai evidente sunt: agre-
sivitatea (conflicte, crime, rizboile etc), pasiunea
pentru putere 9i avere, doringa de distinctie (in
sens de separagie). CAt privegte tehnica, proble-
ma cea mai grav5. nu e faptr-rl ci mijloacele devin
scopuri, cAt mai degrabi aceea ci o buni parte a
tt
sriinlei 9i tehnicii au scopuri distructive, asa cum
",..rn intre aga istorie a armamentului, de la piatri,
big ;i arc la bombele nucleare. Stiinga si tehnica
nefaste sunt cele care atesti cel mai pregnant inu-
manismul oamenilor, faptul ci natura lor este un
amestec de bine si de riu.
O perspectivi diferiti asupra umanismului adu-
ce Martin He idegger. Briefilber de?l,,HLtrnAnisn?Lts"
(1946), caqi Sein und Zeit (1927),sunt indreptate
impotriva umanismului tradigional, atAt a celui
clasic; cit gi a celor susginute de fenomenologie 9i
existentialism. Oricinc citeqte titlul primci Iucrlri
lt
se va intreba ce inseamnS. ghilimelele ce inviluie
cuvinttl umanism. Cred ci acestea au dou5. sen-
suri; unul depreciativ, privitor la umanismul ante-r
rior, care, in opinia filosofului, nu e cel adevirat, ci
este o iluzie; al doilea apreciativ, avAnd ca referent
propria conceptie despre umanism, care este unul
adevlrat, adici mai originag mai profund decAt cel
dinainte. Aceste sensuri nu pot fi insi intelese f5.ri
a prezenta teoria sa in principalele sale articulagii
si, pe cAt se poate, in cuvintele sale.
Ofensiva criticS. a filosofului porneste de la
faptul cI ,,determinirile umaniste cele mai inalte
ale esenge i omului nu dau inci. searna de adevarata
demnitate a omtrlui", iar vechiul umanism ,,nu
pretuieste inci indeajuns humani.tas a. omului."
Ceea ce nu inseamni cl el ,,trece de partea a ceea
ce este opus umanului gi promoveazi inumanul,
ci justifici neomenia gi ci injoseste demnitatea
omului." Aceasti polemici. derivS. din convingerea
c[,,Esenta omului consti in faptul ci el reprezin-
ti mai mult decAt simplul om, in misura in care
acesta e conceput ca fiingl vie dotati cu ra{iune."
,,Acest <<mai rnrrlt>> inseamni: mai originar si,
de aceea, in esen;l mai esential." Aici intervine
12
noutetea adusl de Heidegger. Originarul invocat
apare in condigia apriorici a omului ca ec-sistengi.
,,Ceea ce omul este - adic5. in llmbalul traditio-
nal al metafizicii <<esenta>> omului - rezidi in
ec-sistenqa lui." Acest concept nu e insi identic
nici cu cel ,,radigional de existentia, care iuseamni
realitate, spre deosebire de esentia ca posibilitate."
Propozitia din Fiiny,i ;i. tirnp,,<<Esenta>> Dasein-
ului se afli in existenga sa" vrea si spuni ci ,,omul
fiinqeazl, in aqa fel incAt el este acest <<deschis>r
(das ,.Darr), adicelocul de deschidere aI FiinEei."
Dupi continut,,ec-sistenta'inseamnl situare itr
af ard, (Hi n a us - s t e h e n), intru adevirul Fiin gei." D in
acehsti perspectivi ,,esenta nu.se determini nici
din esse esentiae, nici din esse existe,ntiae, ci din
€c-staticul D as e in-tIui. Ca fi ind acela. cdre ec-sisti
i;i asumi omul fiinga-in-deschis (Da-sein),;i anu-
me preluind in <<grijitt deschisul (das Da), caloc
de deschidere al Fiingei." Prin urmare, ,,C)mul nu
este stipenul fiingirii lcum susgin filosofia gi uma-
nismul tradiEionale - n.n.]. Omul este pistorui
Fiingei." Adici, el ,,locuie;te in apropierea Fiintei",
,,este vecinul FiinEei" si are in griji deschiderea ce
ii este esentiali si pe care i-o impune si Iui insusi.s)
t3
Cele spuse explici demersul lui Heidegger
impotriva moduiui traditional in care a fost gin-diti natula uman5. Pentru filopoful german, spun
Kleininger si Liiceariu, ,,intreaga istorie a filosofiei
occidentale" nu este decit o imensi. si lungi iluzie:
,,crezind ci mediteazL x:upra. Fiingei (Sei.n), ea
nu a fhcut decAt si gAndeascl, mAn5. in mAni. cu
$tiin[a, realitatea care i se oferi. omului ca obiect al
actiunii sale ;i care nu este curioscutl decAt penrru
a fi transformati si dominatl. (Seiendes). in loc silase lucrurile s,if.e;i si le gindeasci in fiinta lor
netulburatl de spectrul vreunei fapte, gAndirea
occidentali le-a ficut doar si existe in sfera ..teh-
nicii>> si a <<practicii>." Ea ,,a sfArsit prin a trida
gindirea esenTiald, punXndu-se in slujba gLndlrii
ef c ace i' (s. a. ). Ca urmare,,,1-Jmanismul radigional
nu este decAt efectul derivat al acestei iluzii majo-
re: omul nu apare aici in calitatea lui de gAnditor
si rostitor al FiinEei, ci in aceea, degradati, de cen-
tru si stipAn al fiintarii."e) Aceste susgineri relevi
ci intreaga viziune heideggeriani privind esenga
omului, generati de cele doui concepte de bazi
(ec-sistengi 9i deschidere), poate fi definiti printrei aspecte de fond: nu fine de realitate, ci de ceva
14
deasupra sau dinaintea ei, este piasati in planul
imaginarului, al lui trebuie, gi este o utopie, adici
un mod de a fi inaccesibil oamenilor reali ca tip
exclusiv de existenEi. Acesta e la fel de pretengios
ca gi cele 10 porunci. Nici el, nici acestea nu Pot
fi respectate riguros de vreun om in carne 9i oase.
Prima trisituri e atestati, de altfel, de -Walter
Biemel si traducitorii textului siu despre uma-
nism. Cel dintAi relevi faprul ci,,ec-sistenfa <<nu
este conceputi aici cu semnificagie existengialisci,
ca stridanie a omului de a fi el insugi prin proiec-
tarea de sine in sfera posibilitigilor, ci este gindita
ca situare in afari, in Lichtung, in acel deschis
care nu este creat de om gi nici nu este rezultatul
activititii sale, dar care totu;i constituie temeiul
oricirei creafii sau oricirei activitS.gi>." Ceilalgi
subliniazi faptul ci ,,Nu este cazul ca Dasein sd'
fie tradus cu ..reaiitate umani>>, deoarece aceasta
poate insemna foarte bine ;i existenga umani ca
uitare a FiinEei, pe cAnd Dasein este ipostaza pri-
vilegiatS. a omului care triiegte in orizoutul Fiingei
gi in grija de a o gAndi gi rosti adecvat. Das Dasein
este deci omul proiectat de Fiingi Penffu a ^vea
griji de Fiingi (..omul ca pistor al Fiingei") gi
15