TRCI
ttesti orienta,
instrumentepsihoterapie
Po
CA
de
TO$$RAT PESESC}IIMI
Iraducere din endezi de Codrula Cuc
Cuprins
Prefafa din partea colaboratorului 15
Prefafi pentru a doua edilie in limba romini 17
Prefafa autorului 19
Partea I. Introducere la teoria poveqtilor 25
Capitolul 1. Despre curajul de a risca o incercare 27
Capitolul2. Psihoterapia populari in Orientul Mijlociu 29
Capitolul 3. O mie gi una de nopfi 31
Capitolul4. Psihoterapia pozitive 34
Capitolul 5. Psihoterapia transculturali 46
Capitolul 6. Povegtile ca instrument in psihoterapie 48
Capitolul T. Funcliile povegtilor 50
Capitolul S. Repere pentru cititor 60
Capitolul 9. Sursele pove;tilor 62
Capitolul 10. Personajul preferat in literaturaOrientului Mijlociu 64
Capitolul 11. Autocunoa$terea 67
Partea a II-a. Povegtile in practici 69
Capitolul 1. Parabole 71
Capitolul2. Dilema qi speranfa medicilor 88
Capitolul 3. Sexualitate gi cisnicie 108
Capitolul 4. Povegti in psihoterapie 732
Capitolul 5. O coleclie de povegti pentru reflecfie 174
S:hige biografice 185
BibUografie 189
Lista pove$tilor
Negustorul qi papagalul
Nu totul dintr-odatiAmAnarea
Cele trei figurine de aur
Comoara cunoagterii
Cele doui jumitili ale vieliiDi-i mina taO gridini pe terasa de pe acoperiq gi doui lumi
Jumitatea de adevirProfetul gi lingurile lungiAmeninfareaPregul corect
Despre diferenla dintre porfile oragului gi guri
Cioara gi papagalul
Cimila perfecti
Crede in Dumnezeu gi leagi-fi cimila bine
MAncitorul de curmale
Cirturarul gi conducitorul de cimileHopl sincerRugiciunea potrivitiFariseul gi vamegul
BArna din propriul ochi
Vestitorul soarelui
5
2L
29
31
34
37
43
46
48
50
58
60
62
64
67
77
72
73
75
75
76
77
77
p:lllllllllltr'Poveqti orientale ca instrumente de psihoterapie
r{08$xlT PtSE$flrruA1r
Umbre pe cadranul solarinvilitorul, un gridinarRelalia dintre suflet gi corp
Criza ca oportunitateJudecata lui Solomon
Dreptatea din Viafa de ApoiCe il deosebegte pe Hakim de Profet?Miracolul rubinuluiNecazurile impirtigiteMagicianulVisul-doringiPe cine si crezi?
Hakimul le gtie pe toate
Tratament pe cii ocoliteinlelepciunea hakimului
,,Vindecarea" califuluiTratamentul corect
Cine spune A trebuie si spuni qi B
Cima;a unui om fericitCaftanul infometatVizitatorii gi elefantulO poveste de drumDespre norocul de a avea doui sotiiCuiburile murdareDoi prieteni gi patru femeiCisitoria, ca o floareCompara{iile gchiopiteaziFierul nu este intotdeauna tare
Cincizeci de ani de polite;e
78
79
79
81
83
85
85
88
90
91
93
95
96
97
98
101
103
1.04
105
to7108
110
113
116
119
127
L22
125
126
Secretul seminlei 128
t29Vribioiul-piunCurajul de a spune adevirul 132
Un motiv si fii recunoscitdr 134
Rizbunarea omului care spune mereu da 137
Un model bun 141
Barba de lAni 1"43
Cumpitare costisitoare 145
Secretul birbii lungi 148Un om, un cuvAnt 150
Slujitorulvinetei 152Sarcofagul de sticli 154
Despre cioarl gi piun 157
Niciun maestru nu pici din cer 159
Eqti atotqtiutor! 161
Sunt la fel de puternic ca acum patruzeci de ani 163
Delirul vindecat 165
Un judecitor inlelept 168
Alt program lung 169
Pilonii de aur ai cortului 172
Dificultatea de a face lucrurile bine pentru toati lumea 174
Uleiul de trandafiri al celui ce curifi canalul I75Ce are omul are L76
Rcazemul pentru aducere aminte 176
Rccompensa pentru curifenie 177
Despre viafa eterni 177
lndatoririle impirlite 178
tnlclepciunea maestrului l7gRAzbunare tdrzie L79
Poveqti orientale ca instrumente de psihoterapie
[0$$nAI PI$t8Cfl0til
Partea intunecati a soareluiO afacere buniTeoria qi practica ln cunoagterea oamenilorValoarea unei perle
Mullahul cel politicos
180
180
181
L82
183
1
Defpre cqrai ul de
a nsca 0 rncSrcareUn rege i;i puse curtenii la tncercare pentru un post impor-tant. Numerogi oameni puternici gi tngelepfi se aflau tn jurul lui.inyelepfilor - spuse regele -, am o problemd, ;i weau sd vdd care
dintre voi este tn stare sd o rezolve." ii conduse pe oameni la o ugd
enormd, mai mare decdt vdzuse cineva weodatd. Regele le explicd.:
.Aicivedegi cea mai mare ;i cea mai grea u;d din regatul meu. Care
dintre voi poate sd o deschidd?" Unii dintre curteni scuturard doardin cap. Alfii, care se numdrau printre cei inlelepgi, se uitard. la u;d.
mai d.e aproape, dar recunoscurd cd nu pot sd o deschidd. Cdndinyelep;ii spuserd asta, restul cugii consimli cd aceastd problemd era
vrea dificil de rezolvat. Un singurvizir se duse la u;d. O examind cu
ochii ;i cu degetele, incercd mai multe modalitdgi de a o deschide si,in cele din urmd, o trase cu o smuciturd puternicd. $i uga se deschise.
.Rrsese ldsatd intredeschisd numai, nu tnchisd complet, ;i nimic alt-:eva nu fusese necesar, decdt bundvoinla de a realiza ceva ;i curajulde a acliona cu indrdzneald. Regele spuse: ,!ei primi postul de la,erte, pentru cd tu nu te bizui doar pe ceea ce vezi sau auzi; tu igi puigropriile puteri in joc ;i rtsti o incercare*.
in ultimii ani am adunat o serie de mituri gi fabule orientalermai ales persane). Am ales aceste mituri pentru ci ele arati
Poveqti orienlale ca instrumente de psihoterapie
t0s$ntT Ptstscflt0it
conflicte interioare gi neinlelegeri intre oameni, elucidAnd ca-
uzele qi rezultatele acestor probleme. Faptul ci m-am orientatspre pove$ti orientale nu este fundamental important. in multeprivinfe, miturile gi inlelepciunea orientali si cea occidental5 au
ridicini comune; ele s-au separat ln principal ca rezultat al ten-siunilor istorico-politice.
Tindem si privim poveqtile, basmele, povestirile, miturile siparabolele ca domeniu propriu copiilor. Existd ceva invechit inele. Acea bunici ce spune povegti, in Vest, pare si apar,tini trecu-tului, in aceeagi misuri cu povestitorul profesionist din Orient.Aceasti evolulie ar putea avea de-a face cu faptul ci povegtile gi
miturile se adreseazi mai pufin rafiunii, logicii simple ;i, prinurrnare, principiului realizirii, dec6t intuiliei gi fanteziei. Mult;vreme, povegtile au fost folosite in mod tradilional in educatie.Erau mijloace prin care se transmiteau si se ancorau in congtiinfaumani valori, concepfii morale gi modele de comportament.Valoarea lor considerabili de divertisment le-a ficut potrivitepentru acest lucru. Ele erau mierea ce indulcea chiar qi cea maiamari lecfie gi o ficea interesanti.
,,Morala" povegtilor este transmisi in moduri variate. Uneorieste vizibili imediat; alteori este deghizati, ascunsi sau abiainsinuati.
2
P
I
ih qte 1ap iaS
0
r
pu
ren
ara rntul Mijlociu
AMANAREA
Un om care fusese condamnat la moarte se aruncd implordnd lapicioarele hakimului, cel mai inalt judecdtor. Dar acesta nu dddu cre-
zare anvintelor lui gi rut gdsi martoi pentra nainafilia lui. Hakimulera imuabil ca justiliatnsdgi. Cdnil toate rugdminfile omului se do-
vedird tn zadar, el ceru sd i se indeplineascd doinla de pe urmd. E
ufor, se gdnili judecdtorul, sd ardli o ultimd tngdduinld cuiva care
std in fafa moflii. $i, oricum, mila este cea mai bund cale ile a-filua o piatrd de pe inimd pentru un act de dreptate care - anm gtie
toatd lumea - poate sd iasd prost. ,Care este doinpa ta?" tntrebdjudecdtorul. ,Stdpdne, singura mea doinyd este sd fiu ldsat sd spun
rugdciunea din doud pdrli (Dorekaat)." Hakimulfdcuun gest de ge-
nerozitote gi ti acceptd doinga. Dar omul se uitd numai la judecdtor
cu ochi temdtor. Niciun crnAnt nu ie;ea de pe buzele sale. Judecdtorul
tgi pierdu rdbdarea gi intrebd rdstit: ,De ce nu spui rugdciunea?"
,Stdpdne, rdspunse omul, nu md simt in siguranpd. Cine tmi poate
@ =illlliilllil
Poveqti orientale ca inslrumsnte de psihoterapie
il0$$[tI Pt$Escilfliil
garanta cd sabia groaznicd. a cdldului nu-mi va reteza capul inaintesd-mi termin rugdciunea?" ,,Bine", rdspunse judecdtorul, tntor-cdndu-se spre oamenii cate erau de fafd. ,Jur pe Allah Si pe profegi cdnu li se va intdmpla nimic cdtd. weme nu gi-ai terminat rugd.ciunea."Omul cdzu in genunchi, i;i tnclind capul cdtre Rdsdit gi t;i tncepurugdciunea. Dupd pima parte, se sdltd brusc gi nu mai continud. sdse roage. ,Ce tnseamnd asta?" intrebd furios juilecdtorul. ,lrei sdsimgi deja sabia ilreptd{iipe gdtul tdu?" ,,Stdpane, ai jurattnfa[aluiAllah cd voi putea sd lmi rostesc rugd.ciunea din doud pd\i tnainte deexecafie. Am terminat pima parte, dar tocmai m-am decis sd arteptsd" spun cea de-a doua parte peste doudzeci;i cinci de ani."
ln lirile orientale, povegtile au fost indelung folosite pentrua preda lecliile viefii. Aceasti functie este impletiti cu plicereagi amuzamentul. Cel mai adesea, povestitorii gi dervigii erau ceicare aduceau oamenilor povestile, ajutAnd astfel la satisfacereaunei nevoi majore de informare, identificare gi de sprijin intratarea problemelor viefii. Povegtile erau alcituite partial dinzicitorr religioase provenite din Coran; altele erau direct legatede interacliunea umani. Ele au preluat funcgia sfaturilor bune gia misurilor severe. Oamenii se intAlneau in cafenele, in saloanespecial ficute pentru povestit sau in mari reuniuni de familie, maiales joia seara, deoarece vinerea este zi de sirbitoare in Orient.Unele povesti erau narate; altele erau cdntate sau reprezentatedramatic. Prin aceste abordiri, ele stArneau sentimentele ascul-tetorilor, care pldngeau sau rAdeau pe parcurs in mod spontan.Din cAte gtiu eu, acesta era inainte singurul eveniment public iacare birbalii gi femeile - cele din urmi acoperite masiv cu viluri,desigur - puteau participa lmpreuni.
3
0
d
mr8 unaI nOp
CELE TREI FIGURIl\E DE AUR
Odatd, un rege wu sd testeze istelimea ;i zubtilitatea regelui vecin ;idiscerndmdntul poporului aceluia. A;a cd ti trimise regelui trei ftgu-ine de aur, toate cu aceea;itnfdfi;are;i an aceea;i greutate. Regele
trebuia sd afle care dintre ele era cea mai pregioasd.
Impreund ca supu;ii sdi, regele se uitdlafiguine, darfuincapabilsd vadd cea mai micd diferenfd tntre ele. Chiar ;i cei mai tnlelepfidin linut erau gata sd garanteze cd nu era nicio diferenfd. Era de-
pimant pentru rege sd se gdndeasca la ru;inea de a avea un regatunde nimeni nu era suficient de luminat pentru a cumpdni valoilediferite ale figurinelor. Intreaga lard luase parte la eveniment ;i tofioamenii fdcaserd tot ce le sta tn putere. Cdnd erau pe punctul de a
renunlo., un tdndr le trimise vorbd din tnchisoare. Va stabik diferenya,
dacd tl vor ldsa numai sd vadd figuinele. Regele puse sd fie adus lapalat ;i ii preda figuinele. Tdndrul le examind foarte atent. in cele
din urmd, stabili faptul cd toate trei figuinele aveau o micd gaurdtn ureche. Cercetdnd mai departe, introduse un fir sub;ire de argint.Descopei cd, la pima figuind, firuI apdru din nou pin gurd. La a
SI
tiI
@ -lllllilllril,Poveqti orientale ca instrumente de psihoterapie
il0$sRu Ir$r$cItflAil
doua figurind, Flntl ieSi pin cealaltd ureche. In a treia, firuI ieSi pdndla urmd pin buric. Dupd ce se gdndi pufin la aceasta, se tntoarsela rege.
,Indlgimea Voastrd, spuse el, cred cd. solugia acestei ghicitoi stdtnaintea noastrd ca o carte deschisd. Trebuia doar sd tncercdm sdcitim aceastd carte. Vedefi, afa cum fiecare om este difent de toficeilalpi, a;a fi,ecare dintre aceste figuine este unicd. pin ea tnsd.Si.Prima ne aminteste de oamenii care dau fuga Si repovestesc ceea ce
tocmai au auzit, A d.oua figuind este ca persoana cdreia ve;tile tiintrd pe o ureche ;i ii ies pe cealaltd. Cea de-a treia, insd, seamdnd
foarte mult cu o persoand care pdstreazd. pentru sine ceea ce aude
;i lasd sd*i migte inima. Stdpdne! Pornind de aici ar trebui sd judecivaloareafiguinelor Pe cine fr-ai dori drept confident? pe cel care nupoate fine nimic pentra sine? Pe cel ce-;i considerd cuvintele cu nimicmai insemnate decdt yilnfiil? Sau pe cel care este pdstrdtor demn delncredere al ctnintelor tale?"
Ca element de terapie populari, povegtile s-au ocupat deconflictele interioare cu mult inainte ca psihoterapia si devini odisciplini gtiinlifici. Existi nenumirate exemple cum povegtileau fost folosite pentru a trata problemele viefii qi, in sensul celmai larg al cuvintului, ca psihoterapie. Probabil cel mai cunos-cut dintre aceste exemple este colecfia de povegti O mie gi unade nop[i, a ciror poveste-cadru arati cum povegtile erau folositepentru a ajuta la vindecarea unui conducitor bolnav psihic.Povestea poate fi priviti din doui puncte de vedere: in primulrAnd, este tratamentul cu succes al sultanului bolnav de citreisteala $eherezada. in al doilea rind, povegtile sunt tratamentepentru cititori gi ascultitori, care, pe misuri ce refin confinutulpovegtilor, trag invifiminte din ele gi le incorporeazi in propri-ile gAnduri. $i alte povetti au acelagi efect, indiferent daci vin dinzone culturale orientale, europene sau din alte zone.
Pe lAngi valoarea lor de I'art pour l'art, genuri precumpovegtile, basmele, miturile, fabulele, parabolele, producfiile
artistice, poezia, glumele gi aga mai departe sunt unelte de tera-pie qi pedagogie populari, unelte cu care oamenii s-au ajutat pe
sine cu mult inainte de dezvoltarea psihoterapiei. Totul mi duce
la lntrebarea: nu pot fi folosite aceste unelte, in mod intenfionatqi congtient, gi in tratamentul terapeutic al conflictelor qi inpsihologia practici, firi a fi respinse ca fleacuri copiliregti sau
curiozitifi nostalgice, avAnd nimic altceva decAt valoare senti-mentali? in practica mea medicali, seminarii gi cursuri, am des-
coperit firi incetare ci parabolele qi povegtile orientale sunt cele
care ii vorbesc ascultitorului sau pacientului. Pentru mine, suntimagini transpuse in limbaj. EIe conduc la infelegere 9i ajuti ladezvoltarea abilitefii de a empatiza.
Mulli oameni se simt impovirafi excesiv cAnd se confrunti cu
conceptele abstracte ;i cu teoriile psihoterapiei. De weme ce psi-
hoterapia nu se desfigoari doar intre specialigti, ci reprezinti o
punte citre pacienfi, nonspecialigti, este esenfial ca terapia si fiecomprehensibili. Comprehensiunea poate fi stimulati prin po-
vestea mitologici, prin imaginea verbali. Ea leagi confinuturi gi
evenimente spirituale, umane gi sociale gi oferi posibile solugii.
Fiind independent de lumea nemijlociti a experienlei pacien-
tului qi nedeclan;Andu-i rezistenp la dezviluirea slibiciunilorlui, exemplul mitologic, folosit congtient, poate ajuta pacientul
si dezvolte o noui atitudine fali de conflictele sale. ingelegerea
acestui fapt m-a determinat si includ in procesul terapeuticrefleclia metaforici, precum gi poveqti mitologice gi fabule, ca
mijloace ale comprehensiunii.
fi+
P
p
sihoterapiaVAoziti
COMOARA CUNOASTERII
Tractorul unui fermier nu mai mergea. Toate tncercdile fermieruluiSi ale pietenilor sdi de a-l repara ddduserd gre;. In cele din urmd,
fermierul ajunse sd cheme un specialist. Omul examind. tractorul,activti demarorul, deschise capota gi se uitd atent la tot, Pdnd laurmd, lud un ciocan. Cu o singurd. loviturd intr-o anumitd parte amotorului, tl fdca sd" meargd din nou. Motorul zumzdi ca si cumn-ar fi fost niciodatd defect. Dar, cdnd fermierul vd.zu nota de platda expertului, se infuie foarte tare. ,Cum, yrei cincizeci de tomani',cdnd tot ce ai fdcut a fost o loviturd ca ciocanul?" ,,Dragd prietene,rdspunse omul, pentru lovitura cu ciocanul am calculat numai untoman. Dar trebuie sd. cer patruzeci gi noud de tomani pentru ;tiinpamea unde sd lovesc."
Din 1968, am lucrat la un nou concept de autoajutorare si psi-hoterapie (analizi diferenfiali), pe care o numesc Psihoterapie
* Veche monedi a Iranului, inlocuiti in 1932 cu rialul, un toman fiind egalcu 1-O riali. (N.red.)
pozitiva. Pentru ci principiile 9i tehnicile acestei metode sunt
explicate in detaliu in cartea mea Psihoterapie pozitivd. Teoie gi
practicd, voi da aici numai un rezumat.
Psihoterapia pozitivi are trei aspecte:
a) Punct de plecare Pozitivb) Proceduri legate de confinutc) Cele cinci faze a1e psihoterapiei pozitive.
A) PtJNCTUL DE PLECARE POZITIV
Termenul de ,,psihoterapie pozitivi" ar trebui si indice gAn-
direa transculturali. Conform semnificaliei originare (lat. posi-
tum), ,,pozitiv" inseamni ,factual" , ,dat". Bolile, tulburirile 9iincercirile nereugite de a rezolva probleme nu sunt singurele
lucruri care sunt factuale gi date; printre lucrurile date se numiri
;i capacitifile gi posibilita!ile pe care le are fiecare persoani,posibilitefi care ii permit si giseasci solulii noi, diferite ;i poate
chiar mai bune. Nu am aderat, prin urmare, la evaluirile obignuite
ale conflictelor, bolilor Ei simptomelor. in schimb, am incercat siluim in considerare alte evaluiri ale problemelor 9i si le privim
intr-o noui lumini. Este deosebit de important si amintim cipacientul nu aduce cu el doar boala; el aduce, de asemenea, 9i ca-
pacitatea de a o invinge. Aici este sarcina terapeutului si il ajute.
in punctul de plecare pozitiv, existi o incercare de a lucra cu pa-
cientul pentru a transmite posibilite,ti qi solulii alternative, care,
pAni ln acel moment, s-au aflat dincolo de orizontul conqtiinlei.
Acestea ne inglduie si ne schimbim perspectiva gi si ne inspirimdin alte modele de gindire decAt cele care ne-au linut inilial cap-
tivi in vechile noastre conflicte. De exemplu, cAnd soful, solia sau
un prieten ne-a fost infidel, avem multe ,,remedii" la indemAni,fiecare producAnd o consecinfi proprie. Putem folosi o puqci sau
un cufit pentru a restabili ,,dreptatea" 9i ,,onoarea". Putem si ne