ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
TRIBUNALUL MARAMUREŞ
RAPORTUL DE BILANŢ AL
T R I B U N A L U L U I M A R A M U R E Ş
PE ANUL 2 0 1 3
INTRODUCERE
Justiţia se realizează în România prin instanţele judecătoreşti,
organizate într-o structură piramidală, puterea judecătorească fiind exercitată
de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti
stabilite de lege, potrivit prevederilor art. 126 din Constituţia României şi
art. 1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
Tribunalele constituie cea de a treia verigă din sistemul instanţelor
judecătoreşti, fiind instanţe cu personalitate juridică organizate la nivelul
fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti.
Analizând cadrul legal de funcţionare a sistemului judiciar din
România, se poate constata că actuala organizare judiciară urmăreşte, în
principal, îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie, garantarea independenţei
efective a sistemului judiciar, precum şi asigurarea transparenţei actului de
justiţie, sporirea eficienţei modului de funcţionare a justiţiei ca serviciu
public şi responsabilizarea fiecărui magistrat cu privire la modul de
exercitare a propriilor atribuţii, garantarea liberului acces la justiţie,
prevenirea şi combaterea corupţiei din sistemul judiciar, acestea fiind direcţii
de acţiune prevăzute în Strategia de reformă a sistemului judiciar pe perioada
2005-2007, aprobată prin HG 232/2005.
Dezvoltarea şi eficientizarea sistemului judiciar, creşterea standardului
de calitate al actului de justiţie, funcţionarea mecanismelor statului de drept
şi lupta împotriva corupţiei au constituit şi constituie obiective primordiale,
1
pentru realizarea acestor deziderate fiind elaborat Planul de acţiune pentru
îndeplinirea condiţionalităţilor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare,
avându-se în vedere şi noua ordine juridică rezultată din aderarea României
la Uniunea Europeană începând cu data de 1 ianuarie 2007.
Strategia de reformă a sistemului judiciar, are ca obiectiv final
asigurarea unui înalt grad de competenţă a sistemului judiciar cu tot ceea ce
înseamnă aceasta: decizii corecte şi disponibile publicului, proceduri
desfăşurate în termen optim, personal incoruptibil, practică judiciară unitară,
ceea ce presupune asigurarea unui cadru legislativ coerent, îmbunătăţirea
calităţii actului de justiţie, printr-o specializare reală şi efectivă a
judecătorilor, asigurarea repartizării aleatorii a cauzelor, atenuarea
dezechilibrelor existente în privinţa volumului de cauze şi a încărcăturii pe
judecător, asigurarea unui climat mai bun de muncă.
În contextul aderării României la Uniunea Europeană, reforma
sistemului judiciar implică atât cunoaşterea şi aplicarea normelor interne, dar
în acelaşi timp, cunoaşterea şi aplicarea direct şi prioritar a legislaţiei
comunitare, în cauzele deduse judecăţii, ori de câte ori există neconcordanţe
între acestea şi dreptul intern.
2
SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND SITUAŢIA INSTANŢEI
ÎN ANUL 2013
În conformitate cu principiile organizatorice consacrate prin
Constituţie, dar şi prin dispoziţiile Legii nr.304/2004 privind organizarea
judiciară, conducerea tribunalului are obligaţia de a asigura atât buna
organizare şi desfăşurare a activităţii tribunalului cât şi a instanţelor din
circumscripţia acestuia şi în consecinţă, prezentarea activităţii tribunalului şi
analiza activităţii acestuia nu pot fi limitate numai la nivelul acestei instanţe,
ci trebuie extinse, cel puţin sub anumite aspecte şi asupra instanţelor din
circumscripţia sa, precum şi asupra relaţiilor care se stabilesc între acestea şi
tribunal în complexul proces de exercitare a competenţelor judiciare.
Tribunalul Maramureş este instanţă cu personalitate juridică
organizată la nivelul judeţului Maramureş şi se află în circumscripţia Curţii
de Apel Cluj, alături de Tribunalul Cluj, Tribunalul Specializat Cluj,
Tribunalul Bistriţa-Năsăud şi Tribunalul Sălaj.
În cadrul tribunalului funcţionează trei secţii: Secţia penală, Secţia I
civilă, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ultima
reorganizată în conformitate cu dispoziţiile art. 225 alin. 1 din Legea nr.
71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil,
prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru
judecători nr. 654 din 31.08.2011.
Dintre acestea, Secţia penală şi Secţia a II-a civilă, de contencios
administrativ şi fiscal îşi desfăşoară activitatea în clădirea „Palatul de
Justiţie”, situată în Baia Mare, Bd. Republicii nr. 2A, imobil dat în folosinţă
în anul 2000 şi în care se află şi sediul Judecătoriei Baia Mare.
3
În cursul anului 2011 au fost finalizate lucrările de reabilitare,
amenajare şi extindere a sediului vechi al Tribunalului Maramureş, finanţate
din fondurile alocate proiectului „Reforma sistemului judiciar” prin acordul
de împrumut încheiat între Guvernul României şi Banca Internaţională
pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, astfel încât prin ordinul de serviciu nr.
1442/26.05.2011 al preşedintelui Tribunalului Maramureş s-a dispus ca
activitatea Secţiei I civile să se desfăşoare începând cu data de 01.06.2011 în
imobilul situat în Baia Mare, str. Crişan nr. 3.
De asemenea, în cadrul tribunalului în aceeaşi clădire în care îşi
desfăşoară activitatea Secţia penală şi Secţia a II-a civilă, de contencios
administrativ şi fiscal, sunt organizate şi funcţionează următoarele
compartimente auxiliare: compartimentul financiar-contabil, compartimentul
administrativ, grefa, registratura, arhiva, biblioteca, biroul de informare şi
relaţii publice, compartimentul de executări penale, compartimentul de
informatică juridică.
În cadrul Tribunalului Maramureş funcţionează compartimentul pentru
aplicarea apostilei şi Serviciul de probaţiune, precum şi Biroul local pentru
expertize judiciare tehnice şi contabile.
În circumscripţia tribunalului sunt cuprinse în prezent 5 judecătorii:
Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Vişeu de Sus, Dragomireşti şi Târgu Lăpuş.
Judecătoria Vişeu de Sus îşi desfăşoară activitatea în sediul dat în
folosinţă în cursul anului 2011, imobilul fiind supus unor ample lucrări de
reabilitare, amenajare şi extindere, finanţate din fondurile alocate aceluiaşi
proiect „Reforma sistemului judiciar”, astfel încât în prezent oferă condiţii
optime de muncă, la un standard de calitate foarte înalt.
4
În ceea ce priveşte sediul Judecătoriei Sighetu Marmaţiei, în luna
decembrie 2011, a fost avizată de către Consiliul Tehnico-Economic al
Ministerului Justiţiei documentaţia (expertiza tehnică, studiul geo şi releveul
clădirii) necesară pentru demararea reparaţiilor capitale la acest imobil. Cu
toate acestea, din cauza constrângerilor bugetare generalizate la nivelul
întregului sistem judiciar şi până în prezent nu au fost alocate fonduri pentru
realizarea efectivă a următoarelor etape ale proiectului, deşi s-au făcut noi
demersuri în acest sens.
În concluzie, este de remarcat faptul că situaţia sediilor de instanţă de
care dispun tribunalul şi judecătoriile arondate este foarte bună, soluţiile
constructive adoptate în anii anteriori dovedindu-şi încă eficienţa. Aceasta,
chiar dacă majorarea schemelor de personal la unele instanţe apare ca o
necesitate ce nu poate fi evitată, în condiţiile în care insuficienţa spaţiilor din
incinta celor două sedii ale tribunalului a devenit pregnantă în ultima
perioadă, în raport de intrarea în vigoare a celor două noi coduri de
procedură, civilă şi penală, şi reclamă măsuri administrative importante.
Potrivit statelor de funcţii şi de personal, la data de 01.01.2013
instanţele din judeţul Maramureş erau încadrate cu 252 de posturi din care
erau ocupate 237 de posturi, iar 15 posturi erau vacante rezultând un grad de
ocupare de 94,05%.
Din totalul de 68 posturi de judecător erau ocupate 60 posturi, iar 8
posturi erau vacante, din care: 4 posturi de judecător la Judecătoria Baia
Mare, 1 post de judecător la Judecătoria Sighetu Marmaţiei, 1 post de
judecător la Judecătoria Vişeu de Sus, 1 post de judecător la Judecătoria
Dragomireşti, 1 post de judecător la Judecătoria Târgu Lăpuş.
5
Un important instrument de îmbunătăţire a activităţii îl reprezintă
procesul de informatizare a Tribunalului Maramureş şi a instanţelor
arondate, acesta având rostul de a favoriza şi consolida atât performanţa
juridică, în principal prin asigurarea accesului judecătorilor la programele de
legislaţie şi jurisprudenţa, cât şi pe cea administrativă a instanţelor. În
prezent situaţia echipamentelor informatice aflate în funcţiune la nivelul
Tribunalului Maramureş şi a celorlalte instanţe aflate în circumscripţia sa se
prezintă astfel: 41 de servere, 286 staţii de lucru (calculatoare), 10 laptopuri,
80 de imprimante, 7 multifuncţionale (xerox), 10 scanere, 9 info-chioşcuri, 2
videoproiectoare, 10 sisteme de înregistrare şi monitorizare video, 3 sisteme
de înregistrare şi audiere a martorilor cu identitate ascunsă şi 17 sisteme
informatice integrate de înregistrate a şedinţelor de judecată.
Dotarea tehnică disponibilă acoperă la limita necesarul instanţelor de
judecată, acestea fiind uzate atât fizic, cât şi moral. Momentan nu există nici
un contract de service pentru echipamentele din dotare, întreţinerea lor fiind
dificilă ţinând cont că bugetul alocat pieselor de schimb este foarte mic. Cele
mai multe defecţiuni s-au înregistrat la imprimante, ca urmare s-a încheiat
contractul de custodie nr.259 din 21.03.2013 cu ECO CART HOLDING
SRL, prin care s-au închiriat un număr de 31 imprimante Lexmark T640DN,
5 multifuncţionale Lexmark X642 şi 4 copiatoare HP 9000, contract derulat
cu succes pe parcursul anului 2013.
În cursul anului 2012 s-a demarat implementarea proiectului “Sistemul
informatic integrat de înregistrare a şedinţelor de judecată (SIIISJ)”, proiect
realizat în 4 etape, ultima etapă de testare în condiţii reale de lucru fiind
finalizată în luna februarie 2013, astfel că începând cu luna martie sistemul a
devenit funcţional la toate instanţele arondate Tribunalului Maramureş.
6
Tot în luna februarie, odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod de
procedură civilă s-a implementat versiunea 4.4 Ecris, versiune care pune în
concordanţă reglementările noului act normativ cu modul de înregistrare şi
repartizare a dosarelor în sistem informatizat.
Pe lângă aplicaţia Ecris, instanţele din raza Tribunalului Maramureş
mai utilizează o gamă largă de baze de date pentru legislaţie şi jurisprudenţă,
dintre care amintim: Lex Expert, Buletinul Jurisprudenţei Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, abonamente la Monitorul Oficial în format electronic,
culegeri trimestriale şi anuale de jurisprudenţă ale curţilor de apel etc. De
asemenea sunt menţinute încă în funcţiune o serie de aplicaţii mai vechi, pe
platformă Lotus Notes, dintre care amintim: evidenţa personalului, evidenţa
fundaţiilor, asociaţiilor şi federaţiilor (FAF), apostila. Printre aplicaţiile
specifice domeniului economico-financiar şi contabil amintim
implementarea unui nou modul de mijloace fixe.
În vederea eficientizării activităţii de arhivare electronică a
documentelor referitoare la dosarele înregistrate pe rolul instanţei, s-a
renunţat la aplicaţia Histoire de arhivare electronică implementată în anul
2009 şi prin Ordinul de serviciu nr.5 din 02.04.2013 privind reorganizarea
acestei activităţi s-a dispus scanarea tuturor documentelor de îndată ce au
fost înregistrate, cu excepţia celor referitoare la dosarele ce au obiect taxele
de poluare şi ataşarea lor în Ecris ca şi ataşamente la documentele din dosar.
Acest mod de arhivare are ca finalitate accesul justiţiabililor la dosarele
instanţelor din raza Tribunalului Maramureş prin intermediul site-ului Curţii
de Apel Cluj www.curteadeapelcluj.ro unde în cadrul aplicaţiei Info Dosar,
implementată în 17.03.2013 se permite accesul părţilor pe documentele din
dosare prin intermediul unei parole comunicate.
7
De asemenea, în luna octombrie a anului 2013, la iniţiativa conducerii
Judecătoriei Baia Mare, s-a implementat aplicaţia Intranet la nivelul
Tribunalului Maramureş şi al instanţelor din circumscripţia acestora sub
denumirea „Portal intranet TRMM”. Prin aceasta s-a urmărit reunirea
informaţiilor relevante privind activitatea judecătorilor şi personalului
auxiliar din cadrul tribunalului şi al instanţelor arondate, iar scopul său a
constat în structurarea informaţiilor pe categorii, facilitând astfel
identificarea şi accesarea ei rapidă. Aplicaţia respectivă este accesibilă
exclusiv judecătorilor, grefierilor şi personalului conex din cadrul
tribunalului şi judecătoriilor arondate, conţine trei categorii principale de
informaţii (de natură administrativă, de natură juridică şi legături cu site-uri
juridice relevante), urmărindu-se stabilirea unui contact direct între
conducerea tribunalului, a instanţelor arondate şi personalul aferent, pentru
că a creat posibilitatea sesizării unor disfuncţionalităţi, dar şi a formulării
unor propuneri de îmbunătăţire a activităţii manageriale.
În luna noiembrie, doi specialişti IT şi doi grefieri au participat la
cursurile e-learning pe platforma AeL, organizate de firma Siveco Romania,
iar în perioada următoare va avea loc implementarea sistemului de
e-learning şi organizarea de cursuri de instruire în cadrul tuturor instanţelor.
Programul pentru stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea
calităţii activităţii în instanţe, aprobat de Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii prin Hotărârea nr.945/04.11.2010 a fost continuat şi în anul
2013, urmărirea lui efectuându-se prin aplicaţiile proprii.
8
CAPITOLUL I - STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2013
Secţiunea 1- Activitatea instanţei
1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii/complete
specializate/materii
Tribunalul Maramureş
În cursul anului 2013 Tribunalul Maramureş şi instanţele din
circumscripţia acestuia au avut de soluţionat 46.750 dosare, din care 12.515
dosare au reprezentat stocul rămas la sfârşitul anului 2012, iar 36.291 dosare
au fost înregistrate pe parcurs.
Comparativ cu anii precedenţi, respectiv faţă de 48.294 dosare în 2011
şi 48.015 dosare în 2012, se constată o scădere de 2,63% a numărului de
cauze de soluţionat faţă de anul 2012 şi, de asemenea, o scădere de 3,19%
faţă de anul 2011.
9
La sfârşitul anului 2013 au rămas nesoluţionate un număr de 11.625
dosare, din care 2.056 cauze suspendate, constatându-se astfel o scădere a
stocului ce se va înregistra la începutul anului 2014, faţă de cel existent în
anul precedent.
Tribunalul Maramureş şi-a început activitatea în anul 2013 cu un stoc
de 4.452 dosare, mai mare decât cel de la începutul anului 2012, care a fost
de 4.161 dosare.
Dintre cauzele aflate în stoc la începutul anului 2013, 1.559 dosare se
aflau pe rolul Secţiei I civilă, 2.649 dosare pe rolul Secţiei a II-a civilă, de
contencios administrativ şi fiscal şi 244 dosare pe rolul Secţiei penale.
Pe faze procesuale, din totalul de 4.452 dosare în stoc la începutul
anului 2013, 3.287 erau cauze directe, 177 cauze în apel şi 988 cauze în
recurs.
Pe materii, structura cauzelor aflate în stoc la începutul anului 2013
era următoarea:
- 4.208 cauze în materie civilă, din care 3.062 cauze directe, 175 cauze
în apel şi 971 cauze în recurs;
- 244 cauze în materie penală, din care 225 cauze directe, 2 cauze în
apel şi 17 cauze în recurs.
În cursul anului 2013, la Tribunalul Maramureş s-au înregistrat 12.491
cauze, faţă de 14.017 cauze în anul 2012, astfel că volumul cauzelor nou
înregistrate a scăzut cu 10,88% faţă de anul 2012 şi a scăzut cu 13,64 % faţă
de anul 2011 .
Comparativ cu anul 2011 (14.195 de cauze), scăderea numărului
cauzelor nou înregistrate în 2013 – 12.491 dosare - este de 12%, dar
reprezintă o scădere de 10,88% faţă de cauzele nou înregistrate în 2012 -
14.017 dosare.
10
Pe secţii, situaţia cauzelor nou înregistrate este următoarea:
- la Secţia I civilă: 3.162 cauze în anul 2013 faţă de 3.548 cauze în
2012, în scădere cu 10,88 %;
- la Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal: 8.205
cauze în anul 2013 faţă de 9.363 cauze în anul 2012, în scădere cu 12,36%;
- la Secţia penală: 1.124 cauze în 2013 faţă de 1.106 cauze în 2012, în
creştere cu 1,63%.
Pe faze procesuale, structura cauzelor înregistrate în anul 2013 este
următoarea:
- 9.414 cauze directe în 2013, faţă de 11.168 cauze directe înregistrate
în anul 2012, în scădere cu 15,70%;
- 699 cauze în apel în 2013, faţă de 325 cauze în apel, înregistrate în
anul 2012, în creştere cu 115,07%;
- 2.378 cauze în recurs în 2013, faţă de 2.524 cauze în recurs
înregistrate în anul 2012, în scădere cu 5,78%.
Pe materii, situaţia cauzelor înregistrate în cursul anului 2013 se
prezintă astfel:
11
- 11.367 cauze în materie civilă în 2013, faţă de 12.911 cauze în
aceeaşi materie înregistrate în anul 2012, din care: 8.610 cauze directe faţă
de 10.453; 698 cauze în apel faţă de 321 şi 2.059 cauze în recurs faţă de
2.137 în anul 2012;
- 1.124 cauze în materie penală în 2013, faţă de 1.106 cauze în aceeaşi
materie înregistrate în anul 2012, din care: 804 cauze directe faţă de 715;
1 cauză în apel faţă de 4 şi 319 cauze în recurs faţă de 387 cauze în anul
2012.
Pe materii şi în raport de specializare, datele statistice la Tribunalul
Maramureş se prezintă după cum urmează:
materie stoc înregistrate soluţionate suspendate civil 624 837 977 93 penal 244 1124 1075 - minori şi familie 212 428 390 26 comercial 873 2668 2558 252 contencios administrativ şi fiscal
1742 5537 6541 87
litigii de muncă şi asigurări sociale
771 1897 1602 186
În cursul anului 2013, Tribunalul Maramureş a avut de soluţionat un
număr de 16.299 dosare, faţă de 17.598 dosare în anul 2012, în scădere cu
7,38 %.
Pe secţii situaţia cauzelor de soluţionat (categorie în care nu sunt
cuprinse cauzele suspendate) se prezintă astfel:
- la Secţia I civilă: 4.416 cauze faţă de 4.482 cauze în anul 2012, în
scădere cu 1,47 %;
- la Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal: 10.515
cauze faţă de 11.825 cauze în anul 2012, în scădere cu 11,07%.
- la Secţia penală: 1.368 cauze faţă de 1.291 cauze în anul 2012, în
creştere cu 5,96%.
12
Pe faze procesuale, structura cauzelor de soluţionat este următoarea:
- 12.204 cauze directe faţă de 13.696 cauze în anul 2012, în scădere cu
10,89%;
- 848 cauze în apel faţă de 495 cauze în anul 2012, în creştere cu 71,31
%;
- 3.247 cauze în recurs faţă de 3.407 cauze în anul 2012, în scădere cu
4,69%.
Pe materii, situaţia cauzelor de soluţionat se prezintă astfel:
- 14.931 cauze în materie civilă faţă de 16.307 cauze în anul 2012, în
scădere cu 8,44% din care: 11.175 cauze directe faţă de 12.816 cauze, 845
cauze în apel faţă de 488 cauze şi 2.911 cauze în recurs faţă de 3.003 cauze
în anul 2012;
- 1.368 cauze în materie penală faţă de 1.291 cauze în anul 2012, în
creştere cu 5,96%, din care: 1.029 cauze directe faţă de 880 cauze, 3 cauze în
apel faţă de 7 cauze şi 336 cauze în recurs faţă de 404 cauze în anul 2012.
13
Judecătorii
Cele cinci instanţe de fond din circumscripţia Tribunalului
Maramureş şi-au început activitatea în anul 2013 cu un stoc de 8.063 dosare,
mai mare decât stocul existent la începutul anului 2012, care a fost de 7.216
dosare. În cursul anului, pe rolul judecătoriilor s-au înregistrat 23.800 cauze,
faţă de 24.735 în anul precedent, în scădere cu 3,78% şi au avut de
soluţionat 30.451 cauze, faţă de 30.417 cauze în anul 2012, în creştere cu
0,11%.
La Judecătoria Baia Mare, situaţia se prezintă astfel:
La un stoc de 5.464 cauze s-au adăugat 15.419 cauze înregistrate,
astfel că numărul cauzelor de soluţionat a fost de 19.957, faţă de 19.654 în
anul 2012, în creştere cu 1,54%.
Din totalul de 19.957 cauze de soluţionat, 16.421 erau cauze în
materie civilă, faţă de 16.087 cauze în 2012 (în creştere cu 2,07%), iar 3.536
cauze erau în materie penală, faţă de 3.567 cauze în 2012 (în scădere cu 0,87
%).
14
La Judecătoria Sighetu Marmaţiei, la un stoc de 1.274 cauze s-au
adăugat 3.209 cauze, astfel că numărul cauzelor de soluţionat a fost de 4.231
cauze, faţă de 4.601 cauze în 2012, în scădere cu 8,04%.
Din cele 4.231 cauze de soluţionat, 3.476 cauze erau în materie civilă,
iar 755 cauze erau în materie penală.
La Judecătoria Vişeu de Sus, la un stoc de 910 cauze s-au adăugat
2.711 cauze nou înregistrate, astfel că numărul cauzelor de soluţionat a fost
de 3.477 cauze faţă de 4.013 cauze în 2012, în scădere cu 13,35%.
Din totalul de 3.477 cauze de soluţionat, 2.952 cauze erau în materie
civilă, iar 525 cauze erau în materie penală.
15
La Judecătoria Dragomireşti, la un stoc de 135 cauze s-au adăugat
1.665 cauze nou înregistrate, astfel că numărul cauzelor de soluţionat a fost
de 1.742 cauze faţă de 1.012 cauze în 2012, în creştere cu 72,13%. Din cele
1.742 cauze de soluţionat, 1.591 cauze erau în materie civilă, iar 151 cauze
erau în materie penală.
16
La Judecătoria Târgu Lăpuş la un stoc de 280 cauze s-au adăugat 796
dosare nou înregistrate, astfel că numărul cauzelor de soluţionat a fost de
1.044 dosare faţă de 1.137 dosare în 2012, în scădere cu 8,17%.
Din cele 1.044 cauze de soluţionat, 905 erau cauze în materie civilă,
iar 139 erau în materie penală.
Volumul de activitate pe materii la nivelul judecătoriilor se prezintă
după cum urmează:
JUDECĂTORIA BAIA MAREmaterie stoc înregistrate soluţionate suspendatecivil 3372 9923 9769 625penal 679 2857 3014 -minori şi familie
783 854 1015 166
comercial 622 1780 1806 135litigii de muncă şi asigurări sociale
8 5 3 -
JUDECĂTORIA SIGHETU MARMAŢIEImaterie stoc înregistrate soluţionate suspendatecivil 841 2121 2201 182
17
penal 215 540 572 -minori şi familie
166 356 364 35
comercial 47 190 155 33litigii de muncă şi asigurări sociale
5 2 3 2
JUDECĂTORIA VIŞEU DE SUSmaterie stoc înregistrate soluţionate suspendatecivil 470 1736 1812 113penal 108 418 425 1minori şi familie
125 433 426 21
comercial 25 124 123 9litigii de muncă şi asigurări sociale
- - - -
JUDECĂTORIA DRAGOMIREŞTImaterie stoc înregistrate soluţionate suspendatecivil 104 1434 1368 52penal 16 136 129 1minori şi familie
14 85 85 5
comercial 1 10 10 -litigii de muncă şi asigurări sociale
- - - -
JUDECĂTORIA TG. LĂPUŞmaterie stoc înregistrate soluţionate suspendatecivil 194 496 480 22penal 17 122 102 -minori şi familie
42 112 104 7
comercial 27 66 72 3litigii de muncă şi asigurări sociale
- - - -
1.2. Încărcătura pe judecător
În cursul anului 2013, încărcătura cauzelor de soluţionat pe judecător a
fost la instanţele din circumscripţia Tribunalului Maramureş, în medie, de
18
832 cauze, iar pe categorii de instanţe, la judecătorii de 937 cauze de
soluţionat pe judecător şi de 688 cauze de soluţionat pe judecător la tribunal.
La judecătorii, peste media de 937 cauze de soluţionat pe judecător s-
au situat Judecătoria Vişeu de Sus, cu 1.207 cauze, Judecătoria Baia Mare,
cu 994 cauze, iar sub medie, Judecătoriile Dragomireşti cu 900 cauze,
Sighetu Marmaţiei cu 747 cauze, Târgu Lăpuş cu 538 cauze de soluţionat pe
judecător.
Pe ansamblu, încărcătura cauzelor soluţionate a fost de 630 cauze pe
judecător, iar pe categorii de instanţe, de 707 cauze pe judecător la
judecătorii şi de 526 cauze pe judecător la tribunal.
În anul 2012, la judecătorii încărcătura cauzelor de soluţionat a fost de
999 cauze pe judecător, iar a celor soluţionate de 747 cauze pe judecător.
La tribunal, în anul 2012, încărcătura cauzelor de soluţionat a fost de
727 cauze pe judecător, iar a celor soluţionate, de 549 cauze pe judecător.
În consecinţă, faţă de anul precedent, la judecătorii încărcătura
cauzelor de soluţionat pe judecător a scăzut uşor, de la 999 cauze la 937
cauze, iar a cauzelor soluţionate a scăzut de la 747 cauze la 707 cauze.
La tribunal, încărcătura cauzelor de soluţionat pe judecător a scăzut de
la 727 cauze în 2012, la 688 cauze în 2013, iar a cauzelor soluţionate, de la
549 cauze în 2012, la 526 cauze în 2013.
1.3. Operativitatea pe instanţă, pe secţii/complete specializate, în
diferitele materii şi pe judecători
Tribunalul Maramureş
În ceea ce priveşte numărul dosarelor soluţionate, se constată că în
anul 2011 au fost soluţionate 38.755 de cauze, în anul 2012 – 37.614 dosare
soluţionate, iar în anul 2013 – 37.181 cauze, ceea ce înseamnă o scădere cu
un procent de 1,15% faţă de 2012, şi o scădere faţă de anul 2011 de 4,06%.
19
În anul 2013 instanţele din judeţul Maramureş au realizat o
operativitate generală de soluţionare a cauzelor de 79,54% faţă de 78,33% în
2012 şi faţă de 80,24% cât a fost în anul 2011.
În anul 2013, instanţele din judeţul Maramureş au soluţionat un număr
de 24.038 cauze faţă de 23.888 cauze în anul 2012 şi faţă de 25.309 în anul
2011, în creştere cu 0,62% faţă de anul 2012. Astfel, judecătoriile au realizat
în anul 2013 o operativitate de 78,94%, mai mare decât cea de 78,53% din
2012 şi mai redusă faţă de cea din 2011 de 81,04%.
Din totalul de 16.299 cauze aflate pe rol, Tribunalul Maramureş a
soluţionat 13.143 cauze faţă de 13.726 în anul anterior, în scădere cu 4,24%,
procentul de operativitate fiind în 2013 de 80,64 % faţă de 77,99% în 2012.
Pe secţii, operativitatea de soluţionare a cauzelor se prezintă astfel:
- la Secţia I civilă, din totalul de 4.416 cauze aflate pe rol s-au
soluţionat 2.969 cauze (faţă de 3.280 cauze în 2012), realizându-se o
operativitate de 67,24 %, mai mică decât cea din anul 2012, care a fost de
73,18%;
20
- la Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, din totalul
de 10.515 cauze aflate pe rol s-au soluţionat 9.099 cauze (faţă de 9.399 cauze
în 2012), realizându-se o operativitate de 86,53%, mai mare decât cea din
anul 2012, care a fost de 79,48%;
- la Secţia penală, din totalul de 1.368 cauze aflate pe rol s-au
soluţionat 1.075 cauze (faţă de 1.047 cauze în anul 2012), realizându-se o
operativitate de 78,59 %, mai scăzută decât cea din anul 2012, care a fost de
81,09%.
Din datele rezultate din raportul predefinit din aplicaţia Ecris
pentru perioada 01.01.2013-31.12.2013, operativitatea generală a
Tribunalului Maramureş în soluţionarea cauzelor este de 65%, procent
calculat la 12.866 dosare finalizate, stoc iniţial 7.593, dosare intrate
12.687, 455 dosare suspendate.
De asemenea, din datele rezultate din raportul predefinit din
aplicaţia Ecris pentru perioada 01.01.2013-31.12.2013, operativitatea pe
secţii în soluţionarea cauzelor se prezintă astfel:
- la Secţia I civilă – 61%, procent calculat la 2.971 dosare
finalizate, stoc iniţial 1.636, dosare intrate 3.422, 205 dosare suspendate;
- la Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal - 64%,
procent calculat la 8.778 dosare finalizate, stoc iniţial 5.826, dosare
intrate 8.173, 247 dosare suspendate;
- la Secţia penală – 91%, procent calculat la 1.111 dosare
finalizate, stoc iniţial 135, dosare intrate 1.092, 0 dosare suspendate.
Facem precizarea că diferenţele destul de mari de procente care apar
între datele statistice rezultate din evidenţele scriptice şi cele generate de
aplicaţia Ecris în rapoartele predefinite sunt explicabile prin aceea că
programul respectiv se raportează, în ceea ce priveşte dosarele soluţionate,
doar la dosarele care au fost soluţionate de instanţă şi ale căror documente
finale au fost închise până la sfârşitul perioadei de referinţă.
21
Pe faze procesuale, operativitatea de soluţionare a cauzelor a fost
următoarea:
- din totalul de 12.204 cauze directe (13.696 cauze în 2012) s-au
soluţionat 10.265 cauze (10.876 în 2012), realizându-se o operativitate de
84,12 % , mai mare faţă de cea din anul 2012, care a fost de 79,41%;
- din totalul de 848 cauze în apel (495 în 2012) s-au soluţionat 481
cauze (339 în 2012), realizându-se o operativitate de 56,73% (68,48% în
2012);
- din totalul de 3.247 cauze în recurs (3.407 în 2012) s-au soluţionat
2.397 cauze (2.511 în 2012), realizându-se o operativitate de 73,83% (73,70
% în 2012).
Pe materii, operativitatea de soluţionare a cauzelor se prezintă astfel:
În materie civilă, din totalul de 14.931 cauze (16.307 cauze în anul
2012) s-au soluţionat 12.068 cauze (12.679 cauze în anul 2012), realizându-
se o operativitate de 80,83 % (77,75 % în anul 2012).
Din cele 11.175 cauze directe în materie civilă (12.816 cauze în anul
2012) s-au soluţionat 9.497 cauze (10.221 cauze în anul 2012),
realizându-se o operativitate de 84,99 % (79,75 % în anul 2012).
Din cele 845 cauze în apel în materie civilă (488 cauze în 2012) s-au
soluţionat 479 cauze (334 cauze în 2012), realizându-se o operativitate de
56,69 % (68,44% în 2012).
Din cele 2.911 cauze în recurs în materie civilă (3.003 cauze în 2012)
s-au soluţionat 2.092 cauze (2.124 cauze în 2012), realizându-se o
operativitate de 71,87% (70,73% în 2012).
În materie penală, din totalul de 1.368 cauze de soluţionat (1.291
cauze în 2012) s-au soluţionat 1.075 cauze (1.047 cauze în 2012),
realizându-se o operativitate de 78,59 % (81,09 % în 2012).
Din cele 1.029 cauze directe în materie penală (880 cauze în 2012)
s-au soluţionat 768 cauze (655 cauze în 2012), realizându-se o operativitate
de 74,64 % (74,43% în 2012).
22
Din cele 3 cauze în apel în materie penală (7 cauze în 2012) s-au
soluţionat 2 cauze (5 cauze în 2012), realizându-se o operativitate de
66,67% (71,42% în anul 2012).
Din cele 336 cauze în recurs în materie penală (404 cauze în 2012)
au fost soluţionate 305 cauze (387 cauze în anul 2012) realizându-se o
operativitate de 90,77% (95,79% în anul 2012).
Tot pe materii şi pe specializări, operativitatea la nivelul Tribunalului
Maramureş se prezintă după cum urmează:
materie procent (%)civil 66,88penal 78,58minori şi familie 60,94comercial 77,78contencios administrativ şi fiscal 90,95litigii de muncă şi asigurări sociale 60,05
Operativitatea pe judecător la Tribunalul Maramureş
La Tribunalul Maramureş, operativitatea de soluţionare a cauzelor pe
judecător, se prezintă astfel:
- la Secţia I civilă, operativitatea generală a fost de 67,23% (mai
scăzută decât operativitatea pe instanţă, care a fost de 80,64%), peste această
operativitate situându-se cea a judecătorilor: Ciucă Viorica (79,59%), Codrea
Maria (69,46%), Waltner Daniela (84,69%), Giuroiu Brânduşa (80,00 %),
Ţiplea Daniela (68,91%), Stamate Tămăşan Alina (77,59 %), Pop Gabriela
(70,60%), Pop Mihai Bogdan (73,48%), iar sub medie, Haidu Dorina
Mihaela (32,98%) şi Lihet Cristina (35%). Conform datelor rezultate din
raportul predefinit din aplicaţia Ecris operativitatea pe Secţia I civilă este
de 61%, iar procentele de operativitatea pe judecători se prezintă astfel :
Ciucă Viorica (81%), Codrea Maria (79%), Waltner Daniela (71%),
Giuroiu Brânduşa (87 %), Ţiplea Daniela (65%), Stamate Tămăşan Alina
(72 %), Pop Gabriela (65%), Pop Mihai Bogdan (71%), Haidu Dorina
Mihaela (60%) şi Lihet Cristina (25,5%).
23
- la Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, care a
realizat o operativitate generală de 86,53% (mai ridicată decât operativitatea
pe instanţă, care a fost de 80,64%), peste această operativitate situându-se
cea a judecătorilor: Simon Antoniu (88,18%), Gondor Oresia (97,44%),
Balint Camelia (90,48%), Alb Codruţa (98,88%), Soare-Farc Anda
(98,52%), Simon Ligia (98,64%), iar sub medie, Lihet Cristina (82,86%),
Borcutean Nela (64,39%), Ielciu Viorica (78,13%), Oltean Simona
(80,29%), Pavel Maria (75,37%), Giuroiu Cătălin (76,45%), Hoban Mihaela
(78,41%), Fiţigău Vasile (77,98%), Pop Virginia (82,01%), Opriş Crina
(70,79%). Conform datelor rezultate din raportul predefinit din aplicaţia
Ecris operativitatea pe Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi
fiscal este de 64%, iar procentele de operativitatea pe judecători se prezintă
astfel : Lihet Cristina - 97%; Simon Antoniu (75%); Borcutean Nela (62%);
Ielciu Viorica (81%); Oltean Simona (80%); Pavel Maria (76%); Hoban
Mihaela (75%); Fiţigău Vasile (70%); Pop Virginia (70%); Opriş Crina
(64%); Giuroiu Cătălin (64%); Gondor Oresia (106%); Balint Camelia
(98%); Alb Codruţa (108%); Soare-Farc Anda (104%); Simon Ligia
(107%).
- la Secţia penală, care a realizat o operativitate pe secţie de 78,59 %
(mai scăzută decât operativitatea pe instanţă, care a fost de 80,64%), s-a
situat peste operativitatea medie, cea a judecătorilor: Lihet Cristina (100%),
Rus Andrei (91,85%), Gondor Oresia ( 91,53%), Soare-Farc Anda (88,76%),
Balint Camelia ( 87,03%), Alb Codruţa (87,61%), Simon Ligia (87,92%).
Conform datelor rezultate din raportul predefinit din aplicaţia Ecris
operativitatea pe Secţia penală este de 91%, iar procentele de operativitatea
pe judecători se prezintă astfel : Lihet Cristina - 100%; Rus Andrei 92%;
Gondor Oresia 94%; Soare-Farc Anda – 96%; Balint Camelia – 95%; Alb
Codruţa – 89%; Simon Ligia – 91%.
24
Operativitatea de soluţionare a cauzelor la judecătorii
Judecătoriile au avut de soluţionat 30.451 cauze faţă de 30.417 cauze
în 2012, în creştere cu 0,11%. În total, judecătoriile din circumscripţia
tribunalului au soluţionat un număr de 24.038 cauze faţă de 23.888 cauze în
anul 2012, în creştere cu 0,62%. În acest context, operativitatea generală de
soluţionare a cauzelor la nivelul judecătoriilor a fost de 78,94%, în uşoară
creştere faţă de anul precedent, când a fost de 78,53%.
Pe instanţe, situaţia se prezintă astfel:
Judecătoria Baia Mare
În cursul anului 2013, din totalul de 19.957 cauze au fost soluţionate
15.607 cauze, realizându-se o operativitate de 78,21% faţă de 77,14% în anul
precedent.
La Judecătoria Baia Mare s-a înregistrat o uşoară creştere a
operativităţii în materie civilă, din totalul de 16.421 cauze fiind soluţionate
25
12.593 cauze şi obţinându-se o operativitate de 76,69 % (faţă de 76,29% în
anul 2012).
În materie penală, din totalul de 3.536 cauze au fost soluţionate 3.014
cauze, obţinându-se o operativitate de 85,24%, în creştere faţă de anul
precedent, când a fost de 80,96%.
materie procent (%)civil 77,10penal 85,23minori şi familie 69,00comercial 79,66litigii de muncă şi asigurări sociale 23,07
Judecătoria Sighetu Marmaţiei
În cursul anului 2013, din totalul de 4.231 cauze s-au soluţionat 3.295
cauze, faţă de 3.598 cauze în 2012, obţinându-se o operativitate de 77,88 %,
în uşoară scădere faţă de anul precedent, care a fost de 78,20%.
La Judecătoria Sighetu Marmaţiei s-a înregistrat o scădere a
operativităţii de soluţionare a cauzelor în materie civilă, din totalul de 3.476
cauze au fost soluţionate 2.723 cauze, fiind înregistrată o operativitate de
78,34% faţă de 79,90 % în anul 2012.
În materie penală, operativitatea de soluţionare a cauzelor a crescut,
din totalul de 755 cauze au fost soluţionate 572 cauze, fiind înregistrată o
operativitate de 75,77 % faţă de 68,38% în anul 2012.
materie procent (%)civil 79,18penal 75,77minori şi familie 74,75comercial 75,98litigii de muncă şi asigurări sociale 60,00
Judecătoria Vişeu de Sus
26
În cursul anului 2013, din totalul de 3.477 cauze s-au soluţionat 2.786
cauze, obţinându-se o operativitate de 80,13%, în scădere faţă de cea din
anul precedent, care a fost de 81,85 %.
La Judecătoria Vişeu de Sus, a scăzut operativitatea de soluţionare în
materie civilă, din totalul de 2.952 cauze de natură civilă s-au soluţionat
2.361 cauze, realizându-se o operativitate de 79,98% faţă de 82,48% faţă de
anul precedent.
La Judecătoria Vişeu de Sus, a crescut operativitatea de soluţionare în
materie penală, din totalul de 525 cauze s-au soluţionat 425 dosare,
realizându-se o operativitate de 80,96 % faţă de 77,21% în anul precedent.
materie procent (%)civil 86,58penal 80,96minori şi familie 79,33comercial 87,86litigii de muncă şi asigurări sociale -
Judecătoria Dragomireşti
În cursul anului 2013, din totalul de 1.742 cauze s-au soluţionat 1.592
cauze, faţă de 928 cauze în 2012, realizându-se o operativitate de 91,39%,
mai scăzută faţă de anul precedent, când a fost de 91,69%.
La Judecătoria Dragomireşti s-a înregistrat o scădere a operativităţii în
materie civilă, din totalul de 1.591 cauze fiind soluţionate 1.463 cauze, fiind
înregistrată o operativitate de 91,96% faţă de 92,07% în anul 2012.
În materie penală, operativitatea a scăzut, din totalul de 151 cauze
fiind soluţionate 129 cauze, fiind înregistrată o operativitate de 85,43% faţă
de 89,36% în anul precedent.
materie procent (%)civil 92,05penal 85,43minori şi familie 90,42comercial 90,90litigii de muncă şi asigurări sociale -
27
Judecătoria Târgu Lăpuş
În cursul anului 2013, din totalul de 1.044 cauze s-au soluţionat 758
cauze, faţă de 915 cauze în 2012, realizându-se o operativitate de 72,61%, în
scădere faţă de anul precedent, când a fost de 80,47%.
Operativitatea de soluţionare a cauzelor a scăzut în materie civilă, din
totalul de 905 cauze au fost soluţionate 656 cauze, faţă de 794 cauze în 2012,
fiind înregistrată o operativitate de 72,49% faţă de 79,47% în anul precedent.
În materie penală, operativitatea de soluţionare a scăzut, din totalul de
139 cauze au fost soluţionate 102 cauze, faţă de 121 cauze în 2012, fiind
înregistrată o operativitate de 73,38% faţă de 87,68% în anul 2012.
materie procent (%)civil 71,86penal 73,38minori şi familie 70,75comercial 80,00litigii de muncă şi asigurări sociale -
În acest capitol referitor la volumul de activitate al instanţei,
menţionăm că este oportună evidenţierea şi a rezultatelor obţinute de
Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Maramureş, organism
specializat înfiinţat sub autoritatea Ministerului Justiţiei, în vederea
reintegrării sociale a persoanelor care au săvârşit infracţiuni, menţinute în
stare de libertate şi a supravegherii executării obligaţiilor stabilite de instanţa
de judecată în sarcina acestora.
Prin referatele de evaluare întocmite, Serviciul de probaţiune sprijină
instanţele în activitatea de individualizare a sancţiunilor aplicate, întrucât
prin informaţiile furnizate judecătorului în aceste documente se pune accent
pe stabilirea unui raport echilibrat între profilul psihosocial al inculpaţilor şi
perspectivele acestora de reintegrare în societate.
28
În cursul anului 2013 consilierii Serviciului de probaţiune de pe lângă
Tribunalul Maramureş au întocmit un număr de 189 de referate de evaluare,
iar comparativ cu anul precedent, creşterea procentuală pe acest segment al
activităţii este de 8,62%.
Un număr de 164 de referate de evaluare au fost solicitate/întocmite în
baza art.482 Cod procedură penală pentru învinuiţi/inculpaţi minori, iar 25
de referate de evaluare au fost solicitate/întocmite pentru inculpaţi majori.
Întocmirea documentelor s-a realizat la solicitarea instanţelor de judecată
într-un număr de 123 de cazuri.
Ca o componentă esenţială a activităţii desfăşurate de acest serviciu,
„supravegherea persoanelor condamnate, menţinute în stare de libertate” s-a
constatat că au fost înregistrate în evidenţa serviciului un număr de 115
cazuri noi de supraveghere faţă de anul precedent (106), creşterea
procentuală înregistrată pe acest segment de activitate fiind de 8,49% .
Dintre cauzele nou intrate 96 de sentinţe penale au fost pronunţate pentru
inculpaţi majori, iar 19 sentinţe au fost pronunţate pentru inculpaţi minori.
Punerea în executare/monitorizarea obligaţiei de a presta o activitate
neremunerată potrivit prevederilor art.103 alin.3 lit.c Cod penal a fost
efectuată în cazul a 4 minori sancţionaţi.
În ceea ce priveşte asistenţa şi consilierea persoanelor supravegheate,
în anul 2013 au fost acordate astfel de servicii pe baza cererii formulate în
acest scop pentru 9 persoane supravegheate aflate în evidenţa serviciului.
În cursul anului 2013 a fost acordată consilieră psihologică în
condiţiile prevăzute de Legea nr.211/2004 pentru două persoane - victime
minore.
1.4. Managementul resurselor umane
Tribunalul Maramureş şi judecătoriile din circumscripţia acestuia sunt
încadrate cu numărul de posturi de judecător necesar exercitării şi
29
îndeplinirii atribuţiilor legale, dar desfăşurarea normală a activităţii a fost
perturbată de numărul mare de posturi vacante.
Astfel, la începutul anului 2013, din totalul de 68 posturi de judecător
erau ocupate efectiv 60 de posturi, iar 8 posturi erau vacante, gradul de
ocupare fiind de 88,24 %.
Distribuţia celor 8 posturi vacante de judecător era următoarea:
- 4 posturi de judecător la Judecătoria Baia Mare;
- 1 post de judecător la Judecătoria Sighetu Marmaţiei;
- 1 post de judecător la Judecătoria Vişeu de Sus;
- 1 post de judecător la Judecătoria Dragomireşti;
- 1 post de judecător la Judecătoria Târgu Lăpuş.
La Tribunalul Maramureş în cursul anului 2013 au avut loc mişcări
de personal ce au dus la modificarea gradul de ocupare de la 100% la
89,66%.
Dacă la începutul anului 2013 toate cele 27 de posturi din schemă erau
ocupate, la sfârşitul anului 2013 din cele 29 posturi în schemă au fost
ocupate 26, cele 3 posturi vacante rezultând din suplimentarea schemei
tribunalului cu 2 posturi vacante de judecător la data de 06.02.2013 prin
Ordin a Ministerului Justiţiei nr. 501/C/06.02.2013, posturi ce au rămas
neocupate şi vacantarea unui post de judecător la data de 01.05.2013 ca
urmare a promovării la instanţă superioară, respectiv Curtea de Apel Oradea
a doamnei judecător Haidu Dorina Mihaela.
La data de 04.12.2013 a revenit în activitate la tribunal domnul
judecător Costin Emil, ca urmare a încetării detaşării pentru o perioadă de 1
an la Ministerul Justiţiei, astfel că numărul efectiv de judecători la data de
31.12.2013 a fost de 26.
La Judecătoria Baia Mare în cursul anului 2013 au avut loc mişcări
de personal ce au dus la modificarea gradul de ocupare de la 82,61% la
100%.
30
Din totalul de 23 de posturi de judecător prevăzute în schemă, la
începutul anului 2013 erau ocupate 19, iar 4 posturi erau vacante, din care 1
post aferent funcţiei de conducere de vicepreşedinte.
În decursul anului 2013 cele 4 posturi vacante s-au ocupat astfel: 1
post ocupat la data de 23.05.2013, prin examen de admitere în magistratură,
a domnului judecător Marcu Iacob Cătălin, 2 posturi ocupate la data de
01.07.2013 prin repartiţie de la INM a 2 judecători stagiari Manole
Alexandra şi Neamţ Ioan Ilieş şi ocuparea postului vacant de vicepreşedinte
judecătorie ca urmare a numirii pentru o perioadă de 3 ani în această funcţie
a domnului judecător Stamate Tămăşan Nicolae şi transferat de la
Judecătoria Satu Mare.
Au avut loc şi alte mişcări de personal care au modificat numărul de
judecători efectiv în activitate, astfel: la data de 21.02.013 a revenit în
activitate din concediu de creştere a copilului, doamna judecător Francisc
Viana Liana; a fost suspendată activitatea, la cerere, pentru concediu fără
plată în perioada 24.06.2013 – 30.08.2013 pentru domnul judecător Pop
Cosmin Cristian.
La Judecătoria Sighetu Marmaţiei din totalul de 7 posturi de
judecător din schemă la începutul anului 2013, 6 posturi erau ocupate şi un
post vacant, gradul de ocupare fiind de 85,71% .
În cursul anului 2013 s-a vacantat un post în urma transferului la
Judecătoria Rupea a doamnei judecător Cojocaru Vanessa Georgina
începând cu data de 01.03.2013. Astfel că, cele 2 posturi vacante de
judecător au fost ocupate la datele de 23.05.2013 şi la 21.12.2013 prin
examen de admitere în magistratură şi numirea în funcţie a judecătorilor Stan
Cristina Mariana şi Guluţă Cristian Romică, gradul de ocupare ajungând la
sfârşitul anului 2013 la 100%.
La Judecătoria Vişeu de Sus din totalul de 5 posturi de judecător din
schemă la începutul anului 2013, 4 posturi erau ocupate şi un post vacant,
gradul de ocupare fiind de 80,00% .
31
Postul vacant de judecător a rezultat ca urmare a pensionării la limită
de vârstă a domnului judecător Hojda Toader, eliberat din funcţie la data de
01.01.2013.
Acest post vacant a fost ocupat la data de 21.12.2013 prin examen de
admitere în magistratură şi numirea în funcţie a judecătoarei Mândru Mirela
Daniela, gradul de ocupare ajungând la sfârşitul anului 2013 la 100%.
Începând cu data de 05.08.2013 activitatea doamnei judecător
Langtaler Ana Maria a fost suspendată pentru concediu de creştere a
copilului, astfel că la sfârşitul anului 2013 numărul de judecători, efectiv în
activitate, a fost de 4.
La Judecătoria Dragomireşti din totalul de 3 posturi aprobate în
statul de funcţii şi de personal, doar 2 posturi au fost ocupate pe întreg anul
2013, gradul de ocupare fiind de 66,67%.
Pentru perioada 01.07.2013 – 01.09.2013 s-a modificat numărul de
judecători din schemă prin transferul temporar a postului vacant de judecător
de la Judecătoria Dragomireşti la Judecătoria Zalău potrivit Hotărârii
Plenului CSM nr.681/27.06.2013 şi a Ordinului Misterului Justiţiei
nr.212/C/04.07.2013.
La Judecătoria Târgu Lăpuş din totalul de 3 posturi de judecător din
schemă la începutul anului 2013, 2 posturi erau ocupate şi un post vacant,
gradul de ocupare fiind de 66,67% .
Postul vacant de judecător a fost ocupat la data de 23.05.2013 prin
examen de admitere în magistratură, de către domnul judecător Agop
Mircea.
Ulterior, la data de 15.07.2013 şi-a încetat activitatea doamna Blaga
Cristina, ca urmare a promovării în funcţie de conducere la Judecătoria Făget
şi transferată la această instanţă, astfel că la sfârşitul anului 2013 situaţia
posturilor de judecători a rămas neschimbată.
În consecinţă, în urma acestor mişcări de personal, la data de
31.12.2013, Tribunalului Maramureş şi instanţelor aflate în circumscripţia
32
acestuia le erau alocate un număr de 70 posturi de judecător, din care 65 erau
ocupate, iar 5 vacante, rezultând un grad de ocupare de 92,86%, mai mare
faţă de începutul anului cu 4,62% procent reprezentat de ocuparea în cursul
anului 2013 a 3 posturi vacante. Cele 5 posturi vacante existente la sfârşitul
anului 2013 sunt repartizate astfel: 3 posturi vacante la Tribunalul
Maramureş, 1 post vacant la Judecătoria Dragomireşti şi 1 post vacant la
Judecătoria Târgu Lăpuş – aferent funcţiei de conducere de preşedinte
judecătorie.
În urma examenelor sau concursurilor ce au avut loc în anul 2013 se
va ocupa 1 post la Judecătoria Târgu Lăpuş prin transfer de la Judecătoria
Sector 6 ca urmare a numirii în funcţia de preşedinte a doamnei Grama Elena
începând cu data de 01.01.2014 şi 1 post vacant de judecător la Tribunalul
Maramureş ca urmare a promovării la instanţă superioară a domnului Danci
Dorin judecător la Judecătoria Baia Mare începând cu data de 15.01.2014.
În ceea ce priveşte situaţia funcţiilor de conducere la nivelul
instanţelor din judeţul Maramureş, în cursul anului 2013 au avut loc
următoarele mişcări:
- începând cu data de 01.01.2013 domnul judecător Rus Andrei
Claudiu a fost reinvestit în funcţia de vicepreşedinte al Tribunalului
Maramureş pentru o perioadă de 3 ani, potrivit Hotărârii Secţiei pentru
judecători a C.S.M. nr. 958/13.12.2012;
- la data de 01.01.2013 a expirat mandatul de preşedinte al judecătoriei
Baia Mare a domnului judecător Giuroiu Cătălin, acesta revenind în funcţia
de judecător de tribunal la Tribunalul Maramureş, prin transfer de la
Judecătoria Baia Mare;
- la data de 01.01.2013 domnul judecător Francisc Ovidiu a fost numit
în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Baia Mare prin Hotărârea Secţiei
pentru judecători a C.S.M. nr. 959/13.12.2012 pe o perioadă de 3 ani;
- la data de 01.01.2013 a încetat delegarea în funcţia de vicepreşedinte
al Judecătoriei Baia Mare a domnului judecător Francisc Ovidiu; funcţia a
33
fost ocupată prin promovare în funcţie de conducere şi numirea pentru o
perioadă de 3 ani a domnului judecător Stamate Tămăşan Nicolae potrivit
Hotărârii Secţiei pentru Judecători a C.S.M. nr. 641/27.06.2013;
- la data de 01.01.2013 prin Hotărârea Secţiei pentru Judecători a
C.S.M. nr.963/13.12.2012 a fost numită doamna judecător Ulici Loredana
Gabriela în funcţia de preşedinte la Judecătoria Sighetu Marmaţiei pentru o
perioadă de 3 ani;
- la data de 01.01.2013 domnul judecător Hojda Toader, preşedintele
Judecătoriei Vişeu de Sus a fost eliberat din funcţia de preşedinte, prin
pensionare; cu aceeaşi dată a fost numită doamna judecător Şimon Mariana,
prin Hotărârea Secţiei pentru judecători a C.S.M. nr. 964/13.12.2012.
- la data de 15.07.2013 a expirat mandatul de 3 ani în funcţia de
preşedinte al judecătoriei Dragomireşti a doamnei judecător Burnar Livia,
aceasta fiind delegată pentru o perioadă de 6 luni până la ocuparea funcţiei
prin numire, potrivit Hotărârii Secţiei pentru Judecători a C.S.M. nr.
469/28.05.2013; de asemenea, prin Hotărârea Secţiei pentru Judecători a
C.S.M. nr.1056/03.12.2013 a fost prelungită delegarea doamnei judecător
începând cu data de 15 ianuarie 2014 pe o perioadă de 6 luni.
La Judecătoria Târgu Lăpuş a fost prelungită delegarea în funcţia de
preşedinte pentru o perioadă de 6 luni până la ocuparea funcţiei prin numire
doamna judecător Blaga Cristina prin Hotărârea Secţiei pentru Judecători a
C.S.M. nr. 317 / 17.04.2013.
La data de 15.07.2013 doamnei Blaga Cristina i-a încetat delegarea în
funcţia de conducere, ca urmare a transferului la Judecătoria Făget.
Începând cu data de 15.07.2013 domnul Tulici Daniel Mihai a
exercitat atribuţiile specifice funcţiei de conducere de preşedinte al
Judecătoria Târgu Lăpuş până la ocuparea funcţiei, potrivit Ordinului de
serviciu al preşedintelui Tribunalului Maramureş nr. 10/28.06.2013.
Prin Hotărârea CSM nr.819/25.09.2013 doamna Grama Elena –
judecător la Judecătoria Sector 6 a fost delegată în funcţia de conducere de
34
preşedinte judecătorie până la ocuparea funcţiei prin concurs, dar nu mai
mult de 6 luni, încetând astfel exercitarea atribuţiilor de preşedinte al
domnului judecător Tulici Daniel Mihai.
Prin concursul organizat la data de 10.11.2013 postul vacant de
preşedinte va fi ocupat de doamna Grama Elena prin numire pentru o
perioadă de 3 ani începând cu data de 01.01.2014.
Situaţia grefierilor şi a celorlalte categorii de personal
Din totalul de 139 posturi de personal auxiliar prevăzute în schemă la
începutul anului 2013, erau vacante 4 posturi (toate de grefier), rezultând un
grad de ocupare de 96,46%.
Distribuţia celor 4 posturi vacante era următoarea:
-2 posturi vacante de grefier cu studii medii la Tribunalul Maramureş,
posturi ce au fost transferate de la Judecătoria Sighetu Marmaţiei în anul
2012 şi care erau vacante din anul 2010;
-1 post vacant de grefier cu studii medii la Judecătoria Baia Mare, post
vacant din anul 2009;
-1 post vacant de grefier cu studii superioare juridice la Judecătoria
Vişeu de Sus , post vacant din data de 01.01.2013.
La Tribunalul Maramureş în cursul anului 2013 au avut loc mişcări
de personal auxiliar de specialitate, în principal grefieri, ce au dus la
modificarea gradului de ocupare de la 95,45%, existent la data de
01.01.2013, la un procent de 100%, existent la sfârşitul anului şi aceasta în
condiţiile în care schema de personal auxiliar de specialitate a crescut cu un
număr de 5 posturi care ulterior au fost ocupate (4 grefieri şi 1 grefier
arhivar).
Astfel că, la începutul anului 2013 în statul de funcţii şi de personal
erau aprobate 44 posturi de personal auxiliar de specialitate, din care 31
grefieri, 1 grefier statistician, 4 grefieri arhivari şi 3 grefieri registratori, iar la
sfârşitul anului 2013 erau aprobate şi ocupate 49 de posturi de personal
35
auxiliar de specialitate, din care 35 grefieri, 5 grefieri arhivari, 3 grefieri
registratori şi 1 grefier statistician.
La data de 12.01.2013 prin Ordinul MJ nr. 137/C/12.01.2013 s-au
transformat posturile vacante de grefier cu studii medii în grefier cu studii
superioare juridice şi rezervate spre ocupare cu absolvenţi SNG.
În luna februarie 2013 prin Ordinul MJ nr. 501/C/06.02.2013 s-a
suplimentat schema cu 2 posturi de grefieri cu studii superioare juridice. În
aceeaşi perioadă s-a vacantat la Tribunalul Maramureş 1 post de grefier cu
studii medii, ca urmare a pensionării titularului.
Prin Ordinul MJ nr. 2456/C/19.08.2013 s-a suplimentat schema cu 2
posturi de grefieri, din care 1 post de grefier cu studii superioare, prin
transferul acestora de la Judecătoria Baia Mare şi Judecătoria Vişeu de Sus.
Cele 7 posturi vacante, 2 posturi de grefier cu studii medii şi 5 posturi
de grefier cu studii superioare, s-au ocupat prin toate modalităţile prevăzute
de lege astfel:
- ocuparea prin transfer a unui post de grefier cu studii superioare
juridice de la Tribunalul Cluj;
- ocuparea unui post de grefier cu studii superioare juridice prin
repartiţie de la SNG;
- ocuparea unui post de grefier cu studii superioare juridice prin
concurs organizat de Curtea de Apel Cluj;
- ocuparea unui post de grefier cu studii superioare juridice prin
concurs de promovare la instanţă superioară;
- ocuparea a 2 posturi de grefier cu studii medii şi a unui post de
grefier cu studii superioare prin definitivare pe durată determinată, pe post
vacant, a persoanelor ce ocupau posturi pe durată determinată.
În raport de numărul posturilor de grefier vacante (4 posturi) şi de
creşterea volumului de activitate, cu consecinţe directe asupra încărcăturii cu
dosare/grefier, în cursul anului 2013, conducerea Tribunalului Maramureş a
propus preşedintelui Curţii de Apel Cluj detaşarea unor grefieri de la
36
instanţele aflate în circumscripţia tribunalului. Au fost detaşaţi sau li s-a
prelungit detaşare unui număr de patru grefieri de la instanţele de fond,
respectiv: un grefier de la Judecătoria Târgu Lăpuş, un grefier de la
Judecătoria Vişeu şi 2 grefieri de la Judecătoria Baia Mare.
În ceea ce privesc mişcările ce au avut loc la nivelul posturilor de
grefier arhivar şi grefier registrator putem menţiona că prin Ordinul MJ nr.
2456/C/19.08.2013 s-a suplimentat schema cu 1 post de grefier arhivar, în
urma transformării unui post vacant de personal contractual de la Judecătoria
Târgu Lăpuş în grefier arhivar şi transferat în statul de funcţii al tribunalului.
Şi acest post a fost ocupat prin valorificare rezultate concurs, astfel că
la sfârşitul anului 2013 în cadrul compartimentului arhivă-registratură a
Tribunalului Maramureş îşi desfăşurau activitatea 5 grefieri arhivari, din care
1 a fost angajat pe durată determinată pe postul titularei aflată concediu de
creştere a copilului şi 4 grefier registratori, din care 1 grefier registrator este
detaşat de la Judecătoria Vişeu de Sus fiind încadrat pe durată determinată pe
postul titularei aflată în concediu creştere copil.
La Judecătoria Baia Mare în cursul anului 2013 au avut loc mişcări
de personal auxiliar de specialitate, în principal grefieri, ce au dus la
modificarea gradul de ocupare de la 97,87%, existent la data de 01.01.2013,
la un procent de 100% existent la sfârşitul anului.
Astfel că, la începutul anului 2013 în statul de funcţii şi de personal
erau aprobate 47 posturi de personal auxiliar de specialitate, din care 41
grefieri, 4 grefieri arhivari şi 2 grefieri registratori, iar la sfârşitul anului
2013 erau aprobate şi ocupate 46 de posturi de personal auxiliar de
specialitate, din care 40 grefieri, 4 grefieri arhivari şi 2 grefieri registratori.
Micşorarea numărului de grefieri s-a datorat faptului că acest post a
fost transferat în schema Tribunalul Maramureş.
În cursul anului 2013 s-au vacantat 2 posturi de grefier cu studii
superioare, 1 grefier s-a transferat la Judecătoria Alba Iulia şi 1 grefier (care
a fost detaşat la tribunal) a promovat la Tribunalul Maramureş.
37
Cele 3 posturi vacante existente s-au ocupat prin concurs organizat de
Curtea de Apel Cluj în urma stabilirii rezultatelor finale dar şi prin
valorificare rezultate concurs.
La sfârşitul anului 2013, din numărul total de grefieri 2 sunt detaşaţi la
Tribunalul Maramureş şi 1 grefier este încadrat pe durată nedeterminată cu
timp parţial de lucru, norma întreagă de 8 ore fiind completată prin de un
grefier numit pe durată determinată pentru 4 ore pe zi.
La Judecătoria Vişeu de Sus în cursul anului 2013 au avut loc
mişcări de personal auxiliar de specialitate, în principal grefieri, ce au dus la
modificarea gradul de ocupare de la 94,12%, existent la data de 01.01.2013,
la un procent de 100% existent la sfârşitul anului.
Astfel că, la începutul anului 2013 în statul de funcţii şi de personal
erau aprobate 17 posturi de personal auxiliar de specialitate, din care 15
grefieri, 1 grefier arhivari şi 1 grefier registrator, iar la sfârşitul anului 2013
erau aprobate şi ocupate 16 de posturi de personal auxiliar de specialitate,
din care 14 grefieri, 1 grefieri arhivari şi 1 grefieri registratori.
Creşterea gradului de ocupare s-a datorat faptului că singurul post
vacant de grefier cu studii superioare juridice s-a transferat la Tribunalul
Maramureş. Din cei 14 grefieri funcţionează doar 13 grefieri pentru că din
luna septembrie a anului 2011 un grefier este detaşat la Judecătoria Cluj-
Napoca.
În consecinţă, la sfârşitul anului 2013 toate cele 142 posturi de
personal auxiliar de specialitate aprobate erau şi ocupate, gradul de
ocupare fiind de 100%, în condiţiile în care s-a suplimentat schema de
personal cu 3 posturi (2 grefieri+1 grefier arhivar) şi s-au ocupat cele 4
posturi vacante existente la începutul anului 2013.
În ceea ce priveşte personalul conex angajat la Tribunalul Maramureş
şi instanţele arondate acestuia au avut loc mişcări dar nu au influenţat gradul
de ocupare de 100% .
38
În cursul anului 2013 s-au vacantat 2 posturi de agent procedural, 1
post la Tribunalul Maramureş vacant ca urmare a pensionării titularului şi 1
post la Judecătoria Baia Mare vacantat ca urmare a demisiei titularului
postului. Aceste posturi s-au ocupat prin concurs organizat de Curtea de
Apel Cluj, iar numirea s-a făcut în urma stabilirii rezultatelor finale şi prin
valorificare rezultate concurs.
La nivelul instanţelor din judeţul Maramureş, din totalul de 115
posturi de grefier, la sfârşitul anului 2013 erau ocupate cu 76 posturi de
grefier cu studii superioare şi 39 posturi de grefier cu studii medii.
În ceea ce priveşte situaţia funcţiilor de conducere de personal
auxiliar de specialitate la nivelul instanţelor din judeţul Maramureş, în
cursul anului 2013 au avut loc următoarele mişcări:
- la data de 01.01.2013 a expirat delegarea doamnei grefier Nechita
Alina Dana în funcţia de conducere de grefier şef al Secţiei penale a
Tribunalului Maramureş; în această funcţie a fost numită doamna grefier
Ionescu Laura pentru o perioadă de 5 ani, începând cu data de 01.01.2013, în
urma stabilirii rezultatelor finale ale concursului organizat în acest sens de
Curtea de Apel Cluj în 12.12.2012;
- la data de 15.02.2013 a devenit vacantă funcţia de conducere de
specialist IT şef la Tribunalul Maramureş, ca urmare a expirării mandatului
de 3 ani al doamnei Saitoş Felicia, iar în perioada 15.02.2013 – 01.04.2013 a
ocupat această funcţie prin delegare; în baza procesului verbal al concursului
de ocupare a acestei funcţii organizat de Curtea de Apel Cluj în data de
29.03.2013 doamna Saitoş Felicia a fost reinvestită în funcţia de conducere
pentru o perioadă de 3 ani începând cu data de 01.04.2013;
- la data de 01.04.2013 a devenit vacantă funcţia de conducere de
grefier şef al Secţiei a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal, ca
urmare a demisiei celui numit; în această funcţie a fost numită doamna
grefier Stoenescu Claudia pentru o perioadă de 5 ani, începând cu data de
39
10.05.2013, în urma stabilirii rezultatelor finale ale concursului organizat în
acest sens de Curtea de Apel Cluj în data de 29.04.2013;
- la data de 01.07.2013 a devenit vacantă funcţia de conducere de
grefier şef al Secţiei civile din cadrul Judecătoriei Baia Mare, ca urmare a
expirării mandatului de 5 ani al doamnei grefiere Tomoiagă Măriuţa, iar în
perioada 01.07.2013 – 10.09.2013 a ocupat această funcţie prin delegare; în
urma stabilirii rezultatelor finale ale concursului organizat în acest sens de
Curtea de Apel Cluj în data de 03.09.2013 doamna Tomoiagă Măriuţa a fost
numită pentru o perioadă de 5 ani începând cu data de 10.09.2013;
- la data de 01.07.2013 a devenit vacantă funcţia de conducere de
grefier şef al Judecătoriei Vişeu de Sus, ca urmare a expirării mandatului de
5 ani al doamnei grefiere Ulici Mărioara, iar în perioada 01.07.2013 –
10.09.2013 a ocupat această funcţie prin delegare; în urma stabilirii
rezultatelor finale ale concursului organizat în acest sens de Curtea de Apel
Cluj în data de 03.09.2013 doamna Ulici Mărioara a fost numită pentru o
perioadă de 5 ani începând cu data de 10.09.2013;
În datele de 29.03.2013 şi 09.12.2013 Tribunalul Maramureş a
organizat examene de definitivare în funcţie a personalului auxiliar de
specialitate care au împlinit 6 luni de la data angajării, pentru 1 grefier
debutant, 2 grefieri arhivari debutanţi şi 1 grefier registrator de debutant.
Tot în anul 2013, conducerea tribunalului a formulat solicitări către
Curtea de Apel Cluj pentru organizarea de concursuri pentru ocuparea
posturilor vacante de agent procedural, grefier, specialist IT din cadrul
tribunalului şi a instanţelor din circumscripţia acestuia, solicitări care au fost
soluţionate favorabil prin susţinerea unor asemenea concursuri la datele de
19.02.2013, 18-19.06.2013, 18-22.11.2013.
Pe linia aceloraşi demersuri, se înscrie şi solicitarea Tribunalului
Maramureş pentru ocuparea prin transfer a postului vacant de consilier la
Departamentul economico-financiar al Tribunalului Maramureş, de
organizarea examenului de promovare în trepte şi grade profesionale
40
superioare susţinut la data de 19.02.2013, de organizarea examenului de
promovare din grefier cu studii medii în grefier cu studii superioare susţinut
la data de 10.01.2013, de organizarea examenului de promovare la instanţă
superioară susţinut la data de 08.11.2013.
De asemenea, toate solicitările Tribunalului Maramureş către Curtea
de Apel Cluj cu privire la propunerile de ocupare a posturilor vacante
temporar prin continuarea activităţii persoanelor încadrate pe durată
determinată sau prin valorificare rezultate concursuri şi, după caz, detaşarea
acestora în funcţie de necesităţi la acest tribunal, au fost soluţionate
favorabil.
Sub aspectul calităţii managementului desfăşurat la nivelul acestui
tribunal şi al instanţelor arondate se constată că în cursul anului 2013
colegiile de conducere şi preşedinţii de instanţe au gestionat în mod
corespunzător resursele umane disponibile, prin repartizarea echitabilă şi
echilibrată a judecătorilor şi grefierilor pe secţii, complete şi compartimente,
în funcţie de volumul de activitate, specializare, pregătire profesională,
(competenţe şi aptitudini reale), planificarea tuturor activităţilor
(programarea şedinţelor de judecată, programarea activităţii în perioada
vacanţei judecătoreşti, planificarea de permanenţă a judecătorilor, a
concediilor de odihnă, programarea activităţilor de pregătire profesională,
planificarea judecătorilor de serviciu), repartizarea echilibrată şi echitabilă a
atribuţiilor de serviciu şi stabilirea de obiective şi sarcini concrete pentru
personalul instanţei.
Adunarea generală a judecătorilor tribunalului şi colegiile de
conducere au fost convocate anual, respectiv lunar sau ori de câte ori a fost
necesar în vederea luării deciziilor impuse de competenţa acestora şi pentru
asigurarea bunei funcţionări a tribunalului.
În cursul anului 2013 Colegiul de conducere al tribunalului a
pronunţat un număr de 32 de hotărâri, aspect care poate fi considerat
41
sugestiv din punctul de vedere al implicării acestui organ colectiv de
conducere în actul de decizie.
Hotărârile Colegiului de conducere au vizat probleme referitoare la:
repartizarea sarcinilor de coordonare şi control a activităţii personalului
auxiliar şi din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ,
repartizarea cauzelor în aplicaţia Ecris, modificarea termenelor de repartizare
a cauzelor, aplicarea programului pentru stabilirea volumului optim de
muncă, pentru asigurarea calităţii activităţii instanţei, stabilirea componenţei
completelor de judecată şi a completelor specializate şi programarea acestora
în şedinţe de judecată, aprobarea planificărilor judecătorilor de permanenţă,
propuneri de delegare a unor judecători în funcţia de preşedinte la instanţele
de fond, aprobarea măsurilor operative privind organizarea şi desfăşurarea
activităţii de judecată la cele două secţii civile ale tribunalului ca urmare a
intrării în vigoare a Noului Cod de procedură civilă, implementarea aplicaţiei
Intranet la Tribunalul Maramureş şi instanţele arondate acestuia.
În cursul anului 2013, Colegiul de conducere al tribunalului a acţionat
în vederea unei eficientizări a activităţii administrativ-judiciare, în limitele
de competenţă prevăzute de actele normative în vigoare prin dezbaterea cu
seriozitate, implicare şi bună-credinţă a problemelor intervenite cu privire la
repartizarea echitabilă şi în raport cu nevoile instanţei cât şi mai oportună a
judecătorilor pe secţii. În acelaşi spirit, conducerea tribunalului a urmărit
alocarea optimă a personalului auxiliar şi conex în cadrul secţiilor, serviciilor
şi compartimentelor instanţei, caracterul optim al multora dintre deciziile
manageriale adoptate fiind confirmată de rezultatele obţinute.
Transparenţa deciziilor luate s-a asigurat prin ponderea însemnată a
deciziilor colective, dar şi ca urmare consultării magistraţilor instanţei direct
sau prin intermediul preşedinţilor de secţii.
În realizarea atribuţiilor ce le revin, preşedintele, vicepreşedintele şi
cei trei preşedinţi de secţii au coordonat în mod corespunzător activitatea
magistraţilor şi a personalului auxiliar. Inclusiv în perioada vacanţei
42
judecătoreşti s-a asigurat buna funcţionare a instanţei prin planificarea
riguroasă a concediilor de odihnă în condiţiile unui volum considerabil de
activitate şi a numărului redus de judecători care funcţionează în instanţă în
perioada respectivă.
De asemenea, pentru o mai bună gestionare a cauzelor înregistrate pe
Noul Cod de procedură civilă şi pentru a evita dificultăţile care ar putea
apărea în contextul aplicării acestor noi dispoziţii legale, la începutul anului
2013, prin Hotărârea nr.3 din 13 februarie 2013, Colegiul de conducere a
aprobat blocarea de la alimentare a completelor speciale constituite cu
judecători din cadrul Secţiei penale înfiinţate prin Hotărârea nr.11/2011 şi
menţinute prin Hotărârea nr.29/2012, precum şi a celor 10 complete
înfiinţate pentru anul 2014, prin Hotărârea nr.29/2012 în materia
contenciosului-administrativ şi fiscal la Secţia a II-a civilă, de contencios
administrativ şi fiscal, doar pentru soluţionarea cauzelor având ca obiect
restituire taxe de poluare, înmatriculare fără plata taxei.
Menţionăm totuşi faptul că în cursul anului 2013 judecătorii din cadrul
Secţiei penale au participat la judecarea şi soluţionarea cauzelor având
obiectele menţionate la sus, înregistrate la Secţia a II-a civilă, de contencios
administrativ şi fiscal la completele speciale, situaţia cu privire la acestea
prezentându-se astfel: 1.546 de dosare de soluţionat, 1.494 dosare
soluţionare, 1.908 dosare rulate, iar în prezent pe rolul acestor complete au
rămas în total doar 23 de dosare.
Secţiunea a 2-a – Infrastructura şi capacitatea instituţională a
instanţei
Tribunalul Maramureş are arondate 5 judecătorii, respectiv:
Judecătoria Baia Mare, Judecătoria Sighetu Marmaţiei, Judecătoria Vişeu de
Sus, Judecătoria Dragomireşti şi Judecătoria Târgu Lăpuş.
În cadrul Tribunalului Maramureş funcţionează de asemenea 3 secţii:
Secţia Penală, Secţia I Civilă şi Secţia a II –a Civilă de Contencios
Administrativ şi Fiscal.
43
Tribunalul Maramureş mai deţine un număr de 6 clădiri, toate clădirile
în care funcţionează instanţele din judeţul Maramureş sunt proprietate a
statului român şi aflate în administrarea Ministerului Justiţiei.
Clădirea care a aparţinut Judecătoriei Şomcuta Mare, instanţă care a
fost desfiinţată în anul 2011, a fost transmisă cu titlu gratuit Consiliului
Local Şomcuta Mare prin Protocolul încheiat în 17 decembrie 2013, în baza
H.G. 875/14.11.2013.
În cadrul Palatului de Justiţie, dat în folosinţă în anul 2000 şi situat pe
B-dul Republicii din Baia Mare, funcţionează două din cele trei secţii ale
Tribunalului Maramureş (Secţia Penală şi Secţia a II –a Civilă de Contencios
Administrativ şi Fiscal), Judecătoria Baia Mare, Serviciul de Probaţiune de
pe lângă Tribunalul Maramureş, Biroul Local pentru Expertize Judiciare
Tehnice şi Contabile, precum şi următoarele compartimente auxiliare:
compartimentul financiar-contabil, compartimentul administrativ, grefa,
registratura, arhiva, biblioteca, biroul de informare şi relaţii publice,
compartimentul de executări penale, compartimentul de informatică juridică,
compartimentul pentru aplicarea apostilei.
Sediul tribunalului dispune de camere speciale aflate la demisol
utilizate pentru arhive vechi şi arhive curente, însă spaţiile pentru arhivarea
dosarelor sunt neîncăpătoare din cauza creşterii impresionabile a numărului
de dosare din ultimii 3-4 ani motiv pentru care, în vederea eliberării spaţiilor
de arhivare, începând cu luna septembrie a anului 2013 s-a demarat o
procedură de selecţie/inventariere a dosarelor aflate la compartimentul arhivă
de la ambele sedii ale tribunalului, care s-a finalizat şi a vizat anii 1995,
1996, 1998, 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009,
2010, 2011 (la Secţia I civilă), iar la sediul tribunalului – 2008, 2009.
De asemenea, încă de la data 01.01.2013 tribunalul a preluat în
folosinţă spaţiul de 50 de metrii pătraţi situat în incinta Palatului de Justiţie
Baia Mare, spaţiu eliberat în urma expirării contractului de închiriere nr.1222
din 03.06.2005 încheiat cu o societate comercială. Prin această măsură s-a
44
urmărit asigurarea spaţiului de arhivare necesar pentru dosarele civile
înregistrate sub imperiul noului Cod de procedură civilă, dosare ce au fost
arhivate pe complete de judecată şi apoi pe termene de judecată.
Secţia I Civilă funcţionează în sediul vechi al tribunalului, situat pe
strada Crişan din Baia Mare, imobil ce a fost reabilitat şi extins în cadrul
unui proiect finanţat din fonduri externe şi dat în folosinţă în anul 2011.
Concomitent cu lucrările de reabilitare ale sediului Secţiei I Civile a
tribunalului a fost realizată şi extinderea şi reabilitarea sediului Judecătoriei
Vişeu de Sus tot din fonduri externe, lucrări ce au fost finalizate în anul
2011.
De asemenea sediile Judecătoriilor Dragomireşti şi Târgu Lăpuş sunt
corespunzătoare asigurând condiţii optime pentru desfăşurarea activităţii.
În cursul anului 2013 s-a reuşit dotarea clădirii Judecătoriei
Dragomireşti cu un nou rezervor de combustibil pentru centrala termică,
fonduri alocate la dotări investiţii şi de asemenea achiziţionarea a două
centrale termice noi pentru Palatul Justiţiei din Baia Mare şi pentru clădirea
Judecătoriei Sighetu Marmaţiei.
Important de menţionat în ceea ce priveşte sediul acestei judecătorii
(Sighetul Marmaţiei), este că acest imobil necesită lucrări de reparaţii
capitale pentru care în luna decembrie 2011, a fost avizată de către Consiliul
Tehnico - Economic al Ministerului Justiţiei documentaţia (expertiza
tehnică, studiul geo şi releveul clădirii) necesară pentru demararea acestor
lucrări. Cu toate acestea, nici în anul 2013 nu au fost alocate fonduri cu
această destinaţie, din cauza constrângerilor bugetare generalizate la nivelul
întregului sistem judiciar, deşi prin propunerile de buget formulate au fost
solicitate fonduri în acest sens.
În consecinţă, sub aspectul fondului imobiliar existent, se poate
aprecia că Tribunalul Maramureş şi instanţele aflate în circumscripţia
acestuia dispun de sedii corespunzătoare, mai puţin sediul Judecătoriei
Sighetul Marmaţiei, aşa cum am arătat mai sus.
45
În ceea ce priveşte bugetul Tribunalului Maramureş, în anul 2013
acesta a fost de 24.809.490 lei din care 22.728.859 lei pentru cheltuielile de
personal, 1.952.808 lei pentru bunuri şi servicii, 123.741 lei la cheltuieli de
capital şi 4.082 pentru acţiuni de sănătate.
Bugetul alocat în acest an a fost cu 18,60% mai mare decât bugetul
anului 2012, care a fost de 20.918.734 lei, creşterea regăsindu-se la
cheltuielile de personal şi la cele de capital (investiţii), la categoria de
cheltuieli cu bunuri şi servicii înregistrându-se o scădere semnificativă faţă
de 2012.
Astfel la cheltuielile de personal bugetul a fost mai mare cu 22,25%
faţă de anul 2012, respectiv 22.728.859 lei faţă de 18.592.600 lei.
1806853516174000
1889035
20918734
185926002319134
2480949022728859
1952808
0 5000000 10000000 15000000 20000000 25000000
2011
2012
2013
Anul
Evoluţia bugetului alocat
Buget Total Cheltuieli de personal Bunuri și servicii
Creşterea cheltuielilor de personal în 2013 faţă de 2012, are
următoarele cauze:
- ocuparea majorităţii posturilor vacante existente la finele anului
2012, precum şi creşteri salariale acordate ca urmare a îndeplinirii unor
condiţii de vechime în muncă sau specialitate;
- de asemenea s-a alocat suma de 3.294.753 lei pentru plata unor
drepturi salariale restante acordate în baza unor hotărâri judecătoreşti,
46
reprezentând tranşa de 10% aferentă anului 2013, faţă de anul 2012 când s-a
acordat un procent de 5% din aceste drepturi, adică 1.574.082 lei.
Cu toate că bugetul a crescut la acest titlu, fondurile alocate nu au fost
suficiente pentru plata unor drepturi de personal cum ar fi călătoriile
magistraţilor şi medicamente, care au rămas restante, urmând a se achita în
2014.
La cheltuielile cu bunuri şi servicii s-a înregistrat o scădere
semnificativă de 27,77%, de la 2.319.134 lei în 2012 la 1.952.808 lei în anul
2013, în sumă absolută 366.326 lei, fiind mult sub necesităţile reale ale
instituţiei, în condiţiile în care la 1 februarie 2013 a intrat în vigoare noul cod
de procedură civilă, generând cheltuieli suplimentare cu plicuri, coperte de
dosare, toner, servicii de corespondenţă, etc. Astfel, scăderea bugetului la
bunuri şi servicii a generat o serie de efecte care au afectat negativ
activitatea, cum ar fi:
- greutăţi în aprovizionarea cu materiale de procedură, care reprezintă
ponderea;
- întârzieri la plata furnizorilor de utilităţi şi materiale, precum şi la
plata unor servicii dispuse de instanţe (onorarii din oficiu, traduceri, ajutor
public judiciar, servicii de medicină legală);
- aprovizionarea deficitară cu materiale de curăţenie şi de întreţinere;
- aprovizionarea deficitară cu bonuri de combustibil pentru
autoturismele din dotare;
- decontarea cu foarte mare întârziere a cheltuielilor de transport şi
cazare în delegaţie pentru personalul instituţiei;
- asigurarea deficitară de servicii de întreţinere şi reparaţii pentru
echipamentele IT şi pentru centralele termice, în condiţiile în care
prevederile bugetare nu au permis încheierea unor contracte de întreţinere şi
reparaţii;
- neefectuarea unor mici lucrări de reparaţii şi întreţinere la clădiri, la
care s-a renunţat din lipsa fondurilor.
47
Pentru reparaţii curente s-a alocat pe parcursul anului suma de 24.000
lei, însă s-a renunţat la efectuarea reparaţiilor planificate, întrucât prevederile
insuficiente la alte aliniate a determinat repartizarea sumei respective prin
virările de credite ce s-au efectuat, pe alte aliniate de cheltuieli, pentru plata
unor bunuri şi servicii considerate mai importante în desfăşurarea activităţii.
S-a alocat, de asemenea, suma de 4.082 lei pentru acţiuni de sănătate,
sumă cu care s-a efectuat controlul de medicina muncii pentru personalul
instanţelor din judeţ pentru care nu a fost efectuat în anul 2012.
În ceea ce priveşte cheltuielile de capital, aşa cum am arătat mai sus,
s-a alocat suma de 123.741 lei pentru dotări, sumă cu care s-a reuşit
înlocuirea centralelor termice la clădirile Palatului Justiţiei din Baia Mare şi
a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei, crescând astfel randamentul la încălzirea
acestor clădiri de la 70% la 92%. De asemenea a fost achiziţionat un rezervor
de combustibil lichid pentru centrala termică a Judecătoriei Dragomireşti,
realizându-se astfel o îmbunătăţire a aprovizionării centralei cu combustibil
şi, în acelaşi timp, încadrarea în prevederile legale privind protecţia mediului
şi PSI.
Nu au fost alocate fonduri nici în acest an pentru reparaţii capitale
astfel că nu a putut fi continuată proiectarea lucrării de reparaţii capitale la
Judecătoria Sighetu Marmaţiei, pentru care a fost avizată expertiza tehnică în
anul 2010.
În concluzie se constată că în 2013 resursele materiale cu care a
funcţionat instituţia, au fost mai degrabă insuficiente, în special la bunuri şi
servicii, cu consecinţele pe care le-am arătat mai sus, astfel că în anul 2014
se impune continuarea demersurilor pentru îmbunătăţirea finanţării instituţiei
şi asigurarea resurselor suficiente dar, în special, pentru alocarea lor la timp
în vederea derulării procedurilor de achiziţie specifice.
De asemenea se impune obţinerea fondurilor pentru continuarea
proiectării la lucrarea de reparaţii capitale de la Judecătoria Sighetu
Marmaţiei.
48
Secţiunea a 3-a – Calitatea actului de justiţie
3.1. Accesul la justiţie
Dreptul de acces la justiţie şi la un proces echitabil, garantat prin art. 6
din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului constituie o caracteristică
esenţială a oricărei societăţi democratice.
Procedura judiciară este deseori atât de complexă, îndelungată şi
costisitoare încât persoanele particulare – şi mai ales persoanele defavorizate
economic sau social – se confruntă cu dificultăţi serioase în exercitarea
drepturilor lor.
Toate aceste obstacole pot fi înlăturate prin simplificarea procedurilor
şi a documentelor folosite în cadrul acestora, accelerarea activităţii de
judecată, reducerea costului justiţiei precum şi prin crearea unui sistem
eficient de asistenţă judiciară şi consultanţă juridică.
Simplificarea procedurilor presupune încurajarea soluţionării
conflictelor pe cale amiabilă înainte de demararea procedurilor judiciare,
concilierea părţilor, prezentarea actelor de procedură sub o formă simplă şi
folosirea unui limbaj pe înţelesul părţilor şi publicului, posibilitatea folosirii
interpreţilor.
Accelerarea înfăptuirii actului de justiţie se poate realiza prin
reducerea numărului înfăţişărilor, eliminarea procedurilor învechite,
încadrarea instanţelor cu personal suficient, aplicarea de sancţiuni părţilor
care nu au îndeplinit un act procedural în termenul limită impus de lege sau
judecător, sancţionarea martorilor în caz de absenţă nejustificată,
sancţionarea experţilor care nu-şi depun raportul în termenul fixat, rolul activ
al judecătorului în desfăşurarea rapidă a procedurilor, precum şi prin
introducerea în legislaţie a unor proceduri flexibile şi operative, menţinând
în acelaşi timp toate regulile tradiţionale de procedură ce garantează calitatea
justiţiei într-o societate democratică.
În cursul anului 2013 la nivelul tribunalului şi a judecătoriilor din
circumscripţia acestuia au fost luate măsurile necesare pentru îmbunătăţirea
49
accesului liber la justiţie. Astfel, în conformitate cu dispoziţiile legale s-au
luat măsuri pentru protecţia şi asistenţa victimelor unor categorii de
infracţiuni, informarea părţilor cu privire la avantajele folosirii procedurii de
mediere, informarea părţilor cu privire la drepturile şi obligaţiile ce le revin
în raport de calitatea lor din proces, afişarea la sediul instanţelor şi
distribuirea de ghiduri privind procedurile judiciare precum şi a altor
informaţii de interes pentru justiţiabili.
În ceea ce priveşte folosirea metodelor alternative de rezolvare a
litigiilor s-a acordat o atenţie deosebită medierii, instituţie consacrată de
dispoziţiile art.7201 din Codul de procedură civilă şi considerată salvatoare
în ceea ce priveşte degrevarea instanţelor şi care, după datele statistice
întocmite la nivelul judeţului Maramureş, nu a produs rezultatul scontat. Au
existat iniţiative în sensul promovării medierii la nivelul instanţelor din
judeţul Maramureş, concretizate prin organizarea unei întâlniri având ca
temă „Medierea - Metodă alternativă de soluţionare a conflictelor” la sediul
Tribunalului Maramureş în data de 12.04.2013 în parteneriat cu Centrul de
Mediere Baia Mare, eveniment la care au participat în calitate de invitaţi un
judecător de la Curtea de Apel Craiova, membru activ în cadrul GEMME –
Secţiunea Română, Preşedintele Uniunii Centrelor de Mediere din România,
membru în conducerea Consiliului de Mediere, expert evaluator pe probleme
ADR la Parlamentul European şi membru fondator în Centrul Mediatorilor
Baia Mare, Preşedintele Centrului Mediatorilor Baia Mare, precum şi
judecători din cadrul tribunalului şi de la instanţele de fond, procurori din
cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureş şi din cadrul
Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare, avocaţi din cadrul Baroului
Maramureş şi mediatori din cadrul organizaţiilor de profil atât din judeţ, cât
şi din judeţele limitrofe. În cadrul evenimentului au fost prezentate teme de
interes pentru practica judiciară în materie de mediere, cum ar fi rolul
judecătorului şi al avocatului în procedura medierii.
50
Din datele statistice întocmite la nivelul judeţului Maramureş a
rezultat că numărul total al cauzelor aflate pe rolul instanţei care au fost
soluţionate în cursului anului 2013 ca urmare a recurgerii la procedura
medierii a fost nesemnificativ, respectiv: 2 cauze având ca obiect pretenţii la
Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului
Maramureş, 15 cauze civile la Judecătoria Baia Mare, 7 cauze civile la
Judecătoria Sighetu Marmaţiei, 6 cauze civile la Judecătoria Vişeu de Sus şi
4 cauze civile la Judecătoria Dragomireşti.
De asemenea, s-au luat măsuri pentru a se asigura accesul la justiţie al
persoanelor aflate în situaţie de mare dificultate materială.
Ca atare, în cauzele penale în care apărarea este obligatorie potrivit
Codului de procedură penală, la instanţele din circumscripţia tribunalului s-a
acordat asistenţă juridică în 3.045 cauze, cuantumul total al onorariilor
plătite fiind de 693.255 lei.
În alte cauze decât cele penale, s-a acordat ajutor public judiciar
conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, în
următoarele forme:
- pentru plata onorariilor experţilor judiciari sau interpreţilor, în 50 de
cauze, cuantumul total al sumelor plătite fiind de 39.463,15 lei;
- pentru plata onorariului executorului judecătoresc, într-o cauză,
cuantumul sumei plătite fiind de 1.000 lei;
- reduceri sau scutiri de la plata taxelor judiciare de timbru în 210 de
cauze, suma totală fiind de 739.691,82 lei;
- asigurarea asistenţei juridice prin avocat, în 14 cauze, suma totală
fiind de 3.300 lei.
În majoritatea situaţiilor de admitere a cererilor de acordare a
ajutorului public judiciar, instanţele investite cu soluţionarea unor astfel de
cereri au avut în vedere că accesul la justiţie trebuie să fie efectiv şi că în
anumite situaţii şi condiţii susţinerea din partea statului, din resurse
financiare publice, este chiar necesară întrucât costurile unei proceduri
51
judiciare nu trebuie să constituie un motiv de a nu se apela la justiţie pentru
realizarea sau apărarea unui drept.
Judecătorii Secţiei penale a Tribunalului Maramureş au admis cererile
de acordare a asistenţei juridice gratuite în 5 cauze (altele decât cele în care
asistenţa juridică este obligatorie).
O altă garanţie a asigurării accesului liber la justiţie o constituie
funcţionarea în cadrul fiecărei instanţe a unui Birou de informare şi relaţii
publice, printre atribuţiile acestuia enumerându-se şi analizarea cererilor
privind informaţiile publice şi transmiterea răspunsurilor către solicitanţi în
termenele legale.
Totodată, a existat o preocupare permanentă pentru a permite
justiţiabililor şi profesioniştilor din sistemul judiciar să obţină informaţii
privind jurisprudenţa relevantă a tribunalului, activitatea instanţei, dosarele
aflate pe rol şi termenele acestora prin intermediul portalului instanţei şi a
info-chioşcurilor instalate în sediul principal al tribunalului.
3.2. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor
pronunţate. Indicele de desfiinţare
Căile de atac oferă pentru subiecţii procesuali posibilitatea îndreptării
greşelilor cuprinse într-o hotărâre, uneori acestea fiind cauzate de părţi, care
prin denaturările şi reticenţele lor nu i-au informat corect şi complet pe
judecători, alteori chiar de judecători care nu şi-au exercitat rolul activ, nu au
apreciat corect situaţia de fapt ori au aplicat sau interpretat legea într-un mod
greşit.
Existenţa căilor de atac constituie o garanţie a dreptului la apărare, dă
certitudine părţilor că o hotărâre greşită va putea fi desfiinţată şi că dreptul
lor nu este compromis prin pronunţarea unei hotărâri nelegale şi
netemeinice.
În cursul anului 2013, Tribunalul Maramureş a pronunţat în primă
instanţă şi în apel 10.746 hotărâri (faţă de 11.215 hotărâri în 2012), din care
52
au fost atacate 2.343 hotărâri, ponderea atacabilităţii hotărârilor fiind de
21,80% (faţă de 17,20 % în anul 2012).
Pe faze procesuale, din cele 10.265 hotărâri pronunţate în primă
instanţă au fost atacate 2.273 hotărâri, ponderea atacabilităţii hotărârilor
fiind de 22,15% (faţă de 16,43% în anul 2012), iar din cele 481 hotărâri
pronunţate în apel, au fost atacate 70 de hotărâri, ponderea atacabilităţii
fiind de 14,56% (faţă de 42,18% în anul 2012).
La acest indicator, situaţia judecătoriilor din circumscripţia
Tribunalului Maramureş este următoarea:
- din cele 15.607 hotărâri pronunţate de Judecătoria Baia Mare au
fost atacate 2.231 hotărâri, ponderea atacabilităţii fiind de 14,30% (faţă de
9,55% în anul 2012).
- din cele 3.295 hotărâri pronunţate de Judecătoria Sighetu
Marmaţiei au fost atacate 502 hotărâri, ponderea atacabilităţii fiind de
15,24% (faţă de 16,81 % în anul 2012).
- din cele 2.786 hotărâri pronunţate de Judecătoria Vişeu de Sus au
fost atacate 618 hotărâri, ponderea atacabilităţii fiind de 22,19% (faţă de
16,99% în anul 2012).
- din cele 1.592 hotărâri pronunţate de Judecătoria Dragomireşti au
fost atacate 178 hotărâri, ponderea atacabilităţii fiind de 11,18% (faţă de
13,14% în anul 2012).
- din cele 758 hotărâri pronunţate de Judecătoria Târgu Lăpuş au
fost atacate 141 hotărâri, ponderea atacabilităţii fiind de 18,61% (faţă de
18,03% în anul 2012).
În cursul anului 2013 din totalul de 13.143 hotărâri pronunţate de
Tribunalul Maramureş au fost modificate, desfiinţate ori casate în căile de
atac 627 hotărâri (183 în anul 2012), indicele de casare fiind de 4,77% (faţă
de 1,34%, în anul 2012).
Pe secţii, situaţia este următoarea:
53
- din totalul de 2.969 hotărâri pronunţate de Secţia I-a civilă au fost
desfiinţate sau modificate în căile de atac 147 hotărâri, indicele de casare
fiind de 4,96 % (faţă de 1,92% în anul 2012);
- din totalul de 9.099 hotărâri pronunţate de Secţia a II-a civilă, de
contencios administrativ şi fiscal au fost desfiinţate sau modificate în căile
de atac 456 hotărâri, indicele de casare fiind de 5,02% (faţă de 1,23 % în
anul 2012).
- din totalul de 1.075 hotărâri pronunţate de Secţia penală au fost
desfiinţate sau modificate în căile de atac 24 hotărâri, indicele de casare fiind
de 2,24% (faţă de 0,48% în anul 2012).
Pe instanţe, situaţia se prezintă astfel:
- la Judecătoria Baia Mare, din totalul de 15.607 hotărâri pronunţate
au fost desfiinţate, modificate ori casate în căile de atac 417 hotărâri, indicele
de casare fiind de 2,68% (1,82 % în anul 2012).
- la Judecătoria Sighetu Marmaţiei, din totalul de 3.295 hotărâri
pronunţate au fost desfiinţate, modificate ori casate în căile de atac 103
hotărâri, indicele de casare fiind de 3,13% (4,28% în anul 2012).
- la Judecătoria Vişeu de Sus, din totalul de 2.786 hotărâri
pronunţate au fost desfiinţate, modificate ori casate în căile de atac 101
hotărâri, indicele de casare fiind de 3,63% (3,60% în anul 2012).
- la Judecătoria Dragomireşti, din totalul de 1.592 hotărâri
pronunţate au fost desfiinţate, modificate ori casate în căile de atac 44
hotărâri, indicele de casare fiind de 2,76% (4,20% în anul 2012).
- la Judecătoria Târgu Lăpuş, din totalul de 758 hotărâri pronunţate
au fost desfiinţate, modificate ori casate în căile de atac 34 hotărâri, indicele
de casare fiind de 4,49% (6,01% în anul 2012).
În ce priveşte activitatea tribunalului, ca instanţă de control judiciar,
situaţia se prezintă astfel:
- în penal, în cele 2 cauze judecate în apel, au fost respinse apelurile;
54
- în penal, din 305 cauze judecate în recurs, s-au admis recursurile în
60 de cauze, din care în 49 cauze s-a modificat hotărârea, iar în 11 cauze s-a
dispus trimiterea spre rejudecare, indicele de casare fiind de 19,68%;
- în civil, din 319 cauze judecate în apel, s-au admis apelurile în 133
cauze, din care în 103 cauze s-a modificat hotărârea, iar în 30 de cauze s-a
dispus trimiterea spre rejudecare, indicele de casare fiind de 41,70%;
- în civil, din 634 cauze judecate în recurs, s-au admis recursurile în
239 cauze, din care în 111 cauze s-a modificat hotărârea, iar în 128 cauze s-a
dispus trimiterea spre rejudecare, indicele de casare fiind de 37,70%;
- în comercial, din 160 cauze soluţionate în apel, s-au admis apelurile
în 75 cauze, din care în 75 cauze s-a modificat hotărârea, însă fără a se
dispune trimiterea vreuneia dintre cauze spre rejudecare, indicele de casare
fiind de 46,88%;
- în comercial, din 1.458 cauze soluţionate în recurs, s-au admis
recursurile în 221 cauze, din care în 176 cauze s-a modificat hotărârea, iar în
45 de cauze s-a dispus trimiterea spre rejudecare, indicele de casare fiind de
15,16 %.
În consecinţă, din totalul de 2.878 cauze soluţionate în căile de atac de
tribunal, s-au admis căile de atac în 728 de cauze, din care, în 514 hotărârea
a fost modificată, iar în 214 de cauze s-a dispus trimiterea spre rejudecare,
indicele general de casare fiind de 25,30% (faţă de 26,32% în anul 2012).
Principalele motive pentru care au fost desfiinţate sau modificate
hotărârile în căile de atac sunt următoarele: interpretarea greşită sau
încălcarea normelor care reglementează desfăşurarea procedurii sancţionate
de cele mai multe ori cu nulitate absolută şi implicit desfiinţarea sau casarea
hotărârilor pronunţate (citarea părţilor, garantarea dreptului la apărare,
competenţa materială, compunerea instanţei, necercetarea fondului cauzei,
nemotivarea hotărârii ori existenţa unor contradicţii evidente între motivare
şi dispozitiv), nesocotirea drepturilor procesuale ale părţilor; judecarea
formală prin lipsa activităţii de cercetare judecătorească şi implicit
55
neadministrarea probelor pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele aşa
cum prevăd dispoziţiile legale,
lipsa de diligenţă a părţii interesate în administrarea cauzei (necunoaşterea
drepturilor şi obligaţiilor procedurale, nepropunerea sau nefurnizarea de
mijloace de probă pertinente), aprecierea necorespunzătoare a probelor sau
probaţiune insuficientă administrată, neverificarea legitimării procesuale a
părţilor, practica neunitară.
Pentru diminuarea procentajului hotărârilor judecătoreşti desfiinţate
sau modificate în căile de atac sunt necesare următoarele măsuri: pregătirea
temeinică a şedinţelor de judecată, însuşirea şi aprofundarea rapidă a
modificărilor legislative mai ales în contextul amplelor modificări intervenite
în materie civilă, de procedură civilă, în materie penală şi procedură penală
în raport de intrarea în vigoare a Noului Cod penal şi Noului Cod de
procedură penală, însuşirea riguroasă şi implementarea rapidă a
modificărilor legislative, dar şi a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie în recursul în interesul legii, participarea în contextul
intrării vigoare a Noilor coduri la şedinţele de formare şi pregătire
profesională organizată la nivelul fiecărei instanţe şi mai ales a celor
organizate de instanţele de control judiciar, prelucrarea în cadrul şedinţelor
lunare a practicii instanţelor de control judiciar, aprofundarea cunoaşterii
reglementărilor internaţionale la care Statul Român este parte şi a
jurisprudenţei instanţelor internaţionale în vederea garantării exercitării
drepturilor afectate de norme interne neconforme, îmbunătăţirea şi
actualizarea cunoştinţelor profesionale, perfecţionarea profesională continuă,
determinarea şi formarea atitudinii manageriale individuale a fiecărui
magistrat, organizarea unor seminarii sau întâlniri pe teme profesionale.
Toate aceste măsuri ar trebui să constituie reale obiective pentru
preşedinţii de secţii din cadrul tribunalului, precum şi pentru preşedinţii
instanţelor de fond în vederea îmbunătăţirii calităţii actului de justiţie.
56
3.3. Elemente statistice privind durata de soluţionare a cauzelor
(inclusiv pe materii)
Potrivit datelor statistice, în cursul anului 2013 durata de soluţionare a
cauzelor a fost rezonabilă în raport de volumul de activitate al fiecărei
instanţe, numărul posturilor ocupate, numărul experţilor, specificul
procedurilor şi mijloacele procedurale de intervenţie puse la dispoziţia
judecătorului.
Din cele 13.143 cauze soluţionate de tribunal în anul 2013, 10.481
cauze (79,75%) aveau o vechime între 0-6 luni, 2.246 cauze (17,09%) aveau
o vechime între 6-12 luni, iar 416 cauze (3,17%) aveau peste un an vechime.
Structura celor 416 cauze mai vechi de un an este următoarea:
- 408 cauze în materie civilă şi comercială, din care 352 cauze directe,
35 cauze în apel şi 21 cauze în recurs;
- 8 cauze în materie penală, acestea fiind cauze directe.
Din cele 3.800 cauze rămase în stoc la tribunal (la sfârşitul anului
2013) 1.600 cauze aveau o vechime între 0-6 luni; 1.175 cauze între 6-12
luni (737 cauze directe, 85 cauze în apel şi 353 cauze în recurs) şi 381
cauze mai vechi de un an (304 cauze directe, 53 cauze în apel şi 24 cauze în
recurs), iar 644 cauze sunt suspendate.
Pe materii şi faze procesuale, structura cauzelor mai vechi de un an se
prezintă astfel:
- din cele 373 cauze în materie civilă, 296 sunt cauze directe, 53 cauze
în apel şi 24 cauze în recurs;
- din cele 8 cauze în materie penală, 8 sunt cauze directe.
Din volumul cauzelor de soluţionat, cele 1.175 cauze cu o vechime
între 6-12 luni rămase nesoluţionate la sfârşitul anului reprezintă 7,21%, iar
cele 381 cauze cu o vechime mai mare de un an reprezintă 2,34%.
Faţă de anul precedent, numărul cauzelor rămase nesoluţionate la
sfârşitul perioadei de referinţă a scăzut cu 14,65 % (de la 4.452 cauze în
57
2012, la 3.800 în anul 2013), iar al cauzelor mai vechi de un an a crescut cu
15,80 % (de la 329 cauze în 2012 la 381 cauze în 2013).
La judecătorii, din cele 7.825 cauze existente în stoc la sfârşitul
anului, 3.423 cauze aveau o vechime între 0-6 luni, 1.899 cauze între 6-12
luni, 1.091 cauze aveau o vechime peste un an, iar 1.412 cauze erau
suspendate.
Din cele 1.091 cauze mai vechi de un an, 1.022 sunt cauze civile, iar
69 sunt cauze penale.
Pe instanţe de judecată, situaţia cauzelor mai vechi de un an aflate în
stoc la sfârşitul anului 2013 se prezintă astfel:
- 700 cauze pe rolul Judecătoriei Baia Mare (608 cauze în 2012, în
creştere cu 15,13 %), din care 670 cauze civile (592 cauze în 2012) şi 30
cauze penale (16 cauze în 2012).
- 246 cauze pe rolul Judecătoriei Sighetu Marmaţiei (242 cauze în
2012, în creştere cu 1,65 %), din care 215 cauze civile (201 cauze în 2012) şi
31 cauze penale (41 cauze în 2012).
- 97 cauze pe rolul Judecătoriei Vişeu de Sus (79 cauze în 2012, în
creştere cu 22,78 %), din care 91 cauze civile (75 cauze în 2012) şi 6 cauze
penale (4 cauze în 2012).
- 9 cauze pe rolul Judecătoriei Dragomireşti (10 cauze în 2012, în
scădere cu 10%), din care 9 cauze civile (10 cauze în 2012) şi 0 cauze
penale (0 cauze în 2012).
- 39 cauze pe rolul Judecătoriei Târgu Lăpuş (28 cauze în 2012, în
creştere cu 39,29%), din care 37 cauze civile (27 cauze în 2012) şi 2 cauze
penale (o cauză în 2012).
Din examinarea cauzelor mai vechi aflate pe rolul tribunalului şi
instanţelor din circumscripţia acestuia, rezultă că durata de soluţionare a
acestora a fost influenţată, în marea lor majoritate de factori obiectivi sau de
factori imputabili părţilor, avocaţilor ori altor participanţi la procedura
judiciară, respectiv:
58
- implementarea de îndată la nivelul secţiilor civile a Noului cod de
procedură, prin înfiinţarea de complete noi cu consecinţa alocării unui timp
suplimentar pentru verificarea şi regularizarea cererilor (în special în materia
taxei de poluare), respectiv studierea dosarelor şi participarea la şedinţele de
judecată pe noul cod în paralel cu vechiul cod, cu asigurarea programului
privind volumul optim de muncă la nivelul instanţei;
- acordarea unor termene mai lungi în cauzele în care părţile au
domiciliul în străinătate;
- volumul mare de activitate, în special în cazul Secţiei a II-a civilă,
de contencios administrativ şi fiscal, cu consecinţa stabilirii unor termene de
judecată mai lungi, în special în căile de atac;
- nerespectarea de către părţi a îndatoririlor procesuale;
- în materia procedurii insolvenţei se menţin în continuare
dificultăţile legate de lichidarea activelor sau recuperarea creanţelor
debitorului;
- efectuarea cu mare întârziere a lucrărilor de expertize judiciare,
explicabilă prin numărul redus al experţilor judiciari, afluxul de expertize
încuviinţate de instanţe şi multiplele obiecţiuni şi completări la rapoartele
întocmite;
- neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a procedurilor de
comunicare a înscrisurilor, de citare sau de executare a mandatelor de
aducere;
- netransferarea inculpaţilor la termenul de judecată fixat pe motiv că
au afaceri judiciare şi la alte instanţe;
- rezilierea contractelor de asistenţă judiciară;
- acordarea unor termene mai lungi în cauzele în care părţile au
domiciliul în străinătate;
- exercitarea cu rea-credinţă a drepturilor procesuale atât de către
inculpaţi, cât şi de către apărătorii acestora.
59
În raport de aceşti factori, s-au luat măsuri pentru monitorizarea
situaţiei dosarelor care înregistrează o durată de soluţionare care depăşeşte o
perioadă rezonabilă, urmărindu-se identificarea modalităţilor concrete de
accelerare a procedurilor, printre care, realizarea unui mai bun management
de caz de către judecători, exercitarea unui control mai riguros asupra
motivelor de amânare invocate de părţi, luarea măsurilor de refacere a
procedurilor de citare şi comunicare, comunicarea între termene a actelor de
procedură.
În acest context, trebuie precizat că prin Hotărârea nr.32 din
18.12.2013 a Colegiului de conducere al Tribunalului Maramureş s-a
aprobat, la propunerea preşedintelui de secţie şi după consultarea
judecătorilor secţiei, reorganizarea acesteia în sensul specializării
judecătorilor atât în materia insolvenţei, cât şi în materia contenciosului
administrativ. Prin această măsură s-a urmărit un dublu obiectiv, anume
creşterea calităţii actului de justiţie, respectiv, în acord cu unul dintre
principiile fundamentale ale procesului civil, soluţionarea cauzelor într-
un termen optim şi previzibil, asigurându-se astfel în concret dreptul la un
proces echitabil.Şi în anul 2013 conducerea Tribunalului Maramureş şi a instanţelor de
fond s-a preocupat pentru punerea în aplicare a măsurilor dispuse prin
Hotărârea nr.788/2011 a C.S.M., respectiv actualizarea bazei de date
referitoare la cauzele mai vechi de un an înregistrate pe rolul tribunalului şi
judecătoriilor aferente, întocmirea şi raportarea la termenele stabilite a
hotărârilor judecătoreşti neredactate în termenul legal, întocmirea situaţiei
statistice a dosarelor mai vechi de 5 ani prin raportare la data primului act de
sesizare al instanţei de fond, actualizarea şi transmiterea acestei situaţii la
Curtea de Apel Cluj la termenele stabilite şi recent.
Având în vedere adresa nr. 565/IJ/427/2012 a Consiliului Superior al
Magistraturii, la nivelul tribunalului şi al instanţelor de fond au fost luate
măsurile necesare pentru completarea situaţiei statistice privind dosarele mai
60
vechi de un an în sistem, a căror raportare se realizează semestrial şi pe
categorii de vechime, respectiv: cauze cu o vechime între 1 şi 3 ani, cauze cu
o vechime între 3 şi 5 ani, cauze cu o vechime între 5 şi 10 ani şi cauze mai
vechi de 10 ani în sistem.
În anul 2013 judecătorii acestui tribunal au manifestat un interes
permanent în soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, scop în care s-a
analizat periodic situaţia cauzelor mai vechi de un an, a hotărârilor
neredactate în termenele legale, cu evidenţierea motivelor care au determinat
depăşirea acestora, dar şi a mijloacelor şi metodelor necesare a fi dispuse în
scopul soluţionării cauzelor într-un termen optim.
Totodată, pentru a se încuraja recurgerea de către justiţiabili la
asistenţă juridică calificată, au fost asigurate condiţiile necesare în incinta
Palatului de Justiţie pentru consultarea tabloului avocaţilor şi au fost luate
măsuri pentru informarea acestora despre condiţiile în care pot apela la
procedurile de mediere, fiind create astfel premisele pentru o mai bună
desfăşurare a actului de justiţie.
3.4. Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul
instanţei
Principala vulnerabilitate cu care se confruntă sistemul judiciar,
inclusiv instanţele din circumscripţia tribunalului, cu incidenţă asupra
calităţii actului de justiţie şi credibilităţii acesteia, este practica judiciară
neunitară.
Având în vedere modificările semnificative ale legislaţiei din ultima
perioadă, atât în materie civilă în sens larg, cât şi în materie penală,
determinate în principal de adoptarea noilor coduri, vulnerabilitatea
menţionată riscă să se perpetueze şi reclamă adoptarea unor măsuri eficiente
de remediere.
În contextul în care unificarea practicii judiciare constituie o
necesitate, la nivelul Tribunalului Maramureş, în conformitate cu dispoziţiile
61
art. 261 din Regulamentul de odine interioară al instanţelor judecătoreşti, au
fost organizate lunar întruniri profesionale ale judecătorilor separat pe secţii,
în care au fost supuse dezbaterii problemele de drept care au condus la
pronunţarea unor soluţii diferite. De asemenea, prin ordin de serviciu al
preşedintelui Tribunalului Maramureş au fost numiţi judecători delegaţi
pentru măsurile privind unificarea practicii, aceeaşi măsură fiind dispusă şi
la instanţele din circumscripţia tribunalului în conformitate cu dispoziţiile
art. 29 din Regulament, aceştia întocmind lunar referate privind probleme de
drept rezolvate în mod neunitar.În realizarea aceluiaşi deziderat, tot în cursul anului 2013 au fost
organizate la sediul Tribunalului Maramureş 4 întruniri la care au participat
judecători din cadrul instanţelor aflate în circumscripţia tribunalului, fiind
supuse dezbaterii probleme de drept de actualitate, evenimentele fiind
apreciate pozitiv de toţi participanţii.
Menţionăm, în acest sens, că în luna octombrie 2013 a fost organizată
la Baia Mare întâlnirea profesională trimestrială a judecătorilor din raza
Curţii de Apei Cluj la care au participat preşedintele Secţiei a II-a civilă, de
contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Cluj, judecători din cadrul
acestei secţii a instanţei de control judiciar, judecători de la Tribunalele
Maramureş, Sălaj, Bistriţa Năsăud, Tribunalul Specializat Cluj, precum şi
judecători din cadrul judecătoriilor arondate Tribunalului Maramureş, fiind
supuse dezbaterii probleme de actualitate, în materiile de drept civil,
procesual civil, insolvenţă, contencios administrativ şi fiscal şi societar,
evenimentul fiind apreciat pozitiv de toţi participanţii.
În scopul unificării practicii judiciare, în cursul anului 2013 s-a
acţionat pentru:
- specializarea activităţii de judecată şi pregătirea profesională
specializată a judecătorilor, prin concentrarea temelor dezbătute în cadrul
şedinţelor de învăţământ profesional asupra instituţiilor procesuale introduse
prin Noul cod de procedură;
62
- asigurarea accesului magistraţilor la jurisprudenţă, prin conectarea
la bazele de date specifice şi prin achiziţionarea de lucrări şi publicaţii de
specialitate;
- asigurarea accesului magistraţilor la bazele de date informatice
privind Registrul Comerţului şi Buletinul Procedurilor de Insolvenţă;
- identificarea problemelor de drept apărute în soluţionarea cauzelor ce au
determinat practică neunitara şi discutarea acestora, după caz, în adunările
generale ale judecătorilor ori în şedinţele de învăţământ profesional;
- organizarea unor întruniri trimestriale la nivelul tribunalului, destinate
uniformizării modului de interpretare a dispoziţiilor legale nou apărute şi
unificării practicii judiciare;
- stimularea şi asigurarea participării judecătorilor la şedinţele de
uniformizare a aplicării legii, organizate de Curtea de Apel Cluj, în special în
legătură cu aplicarea dispoziţiilor noului Cod civil şi noului Cod de
procedură civilă precum şi a noului Cod penal şi noului Cod de procedură
penală;
- specializarea activităţii de judecată şi pregătirea profesională
specializată a judecătorilor, prin concentrarea temelor dezbătute în cadrul
şedinţelor de învăţământ profesional asupra unor probleme concrete;
- asigurarea accesului magistraţilor la jurisprudenţă, prin conectarea la
bazele de date specifice şi prin achiziţionarea de lucrări şi publicaţii de
specialitate;
- asigurarea accesului magistraţilor la bazele de date informatice
privind Registrul Comerţului şi Buletinul Procedurilor de Insolvenţă;
- identificarea problemelor de drept apărute în soluţionarea cauzelor
ce au determinat practică neunitară şi discutarea acestora, după caz, în
adunările generale ale judecătorilor ori în şedinţele de învăţământ
profesional;
- organizarea unor întruniri trimestriale la nivelul tribunalului, la care
au fost invitaţi şi judecătorii din cadrul Curţii de Apel Cluj, destinate
63
uniformizării modului de interpretare a dispoziţiilor legale nou apărute şi
unificării practicii judiciare;
- stimularea şi asigurarea participării judecătorilor la şedinţele de
uniformizare a aplicării legii, organizate de Curtea de Apel Cluj, în special în
legătură cu aplicarea dispoziţiilor noului Cod civil şi noului Cod de
procedură civilă precum şi a noului Cod penal şi noului Cod de procedură
penală.
În perspectiva iminentei intrări în vigoare a noilor coduri, penal şi de
procedură penală, au fost organizate în luna decembrie 2013 şi respectiv,
ianuarie 2014 întruniri profesionale cu o frecvenţă săptămânală, la care au
participat judecători specializaţi în materie penală, urmărindu-se o
uniformizare a modului de interpretare şi aplicare a noilor reglementări.
3.5 Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor şi personalului
auxiliar
Potrivit art. 35 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul
judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continuă constituie
garanţia independenţei şi imparţialităţii acestora în exercitarea funcţiei, iar
responsabilitatea pentru această formare revine Institutului Naţional al
Magistraturii, conducătorilor de instanţe la care aceştia îşi desfăşoară
activitatea, precum şi fiecărui judecător prin studiu individual.
O justiţie de calitate necesită o formare profesională de calitate,
obiectivul acesteia fiind pregătirea unor magistraţi cu o vocaţie europeană,
capabili să facă faţă unei justiţii europene comune, în contextul în care
societatea modernă impune noi standarde în relaţia dintre magistraţi şi
public, acesta din urmă având exigenţe din ce în ce mai mari în ceea ce
priveşte deontologia profesională a magistratului, transparenţa şi calitatea
actului de justiţie.
64
Programul de formare continuă a judecătorilor pentru anul 2013 a fost
aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.
147/13.02.2013.
Judecătorii care au participat la cursurile de formare continuă
organizate de Institutul Naţional al Magistraturii au apreciat calitatea şi
diversitatea cursurilor oferite precum şi metodele pedagogice moderne
utilizate. De un deosebit interes s-au bucurat în rândul judecătorilor
seminarile de pregătire în domeniul aplicării noului Cod penal şi noului Cod
de procedură penală, eforturile de a fi puse la dispoziţia magistraţilor, în mod
gratuit, în format electronic sau de hârtie a unor materiale fiind remarcabile.
În paralel cu programul de formare profesională la nivel centralizat, au
fost desfăşurate programe de formare şi în cadrul Curţii de Apel Cluj,
precum şi al instanţelor conform Programului de formare continuă
descentralizată, aprobat prin aceeaşi hotărâre a Plenului Consiliului Superior
al Magistraturii, constând în consultări, dezbateri, sesiuni şi seminarii, unde
au fost abordate teme din următoarele domenii: practică neunitară,
reglementările Noului Cod civil şi Cod de procedură civilă, Noului Cod
penal şi Cod de procedură penală.
La nivelul Tribunalului Maramureş, în considerarea dispoziţiilor art. 5
şi 15 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 322/2005 pentru
aprobarea Regulamentului privind modul de desfăşurare a cursurilor de
formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor au fost
organizate întruniri trimestriale având ca teme unificarea practicii judiciare şi
a modului de interpretare şi aplicare a modificărilor legislative survenite.
Modificările legislative majore intervenite în sistemul de drept
românesc în cursul anului 2013 precum şi acelea preconizate pentru anul
2014 au făcut ca pregătirea judecătorilor în privinţa acestora să rămână
obiectivul principal pentru anul 2013.
65
În total, în cursul anului 2013, un număr de 49 de judecători au
participat la 136 acţiuni de formare profesională continuă, situaţia pe instanţe
fiind următoarea:
- la Tribunalul Maramureş, 23 judecători au participat la 53 de
seminarii;
- la Judecătoria Baia Mare, 13 judecători au participat la 19 seminarii;
- la Judecătoria Sighetu Marmaţiei, 6 judecători au participat la 13
seminarii;
- la Judecătoria Vişeu de Sus, 4 judecători au participat la 13
seminarii;
- la Judecătoria Dragomireşti, 2 judecători au participat la 13
seminarii;
- la Judecătoria Târgu Lăpuş, 1 judecător a participat la 2 seminarii.
Cu titlu de exemplu, judecătorii din circumscripţia Tribunalului
Maramureş au participat la seminarii având ca teme Noul Cod penal, Noul
Cod civil, Noul Cod de procedură civilă, Formare profesională în materia
recuperării creanţelor, organizate la Baia Mare, Cluj Napoca sau Bucureşti.
Menţionăm faptul că au participat la seminarii internaţionale doi
judecători ai Tribunalului Maramureş din cadrul Secţiei a II-a civile, de
contencios administrativ şi fiscal, fiind selectaţi pentru a participa la
programul de schimb de magistraţi între statele europene intitulat
„Programul de schimb al autorităţilor judiciare” organizat de Institutul
Naţional al Magistraturii în colaborare cu Reţeaua Europeană de Formare
Judiciară (EJTN) şi finanţat de Comisia Europeană. Programul a fost iniţiat
de Parlamentul European în anul 2005 cu scopul dezvoltării încrederii
reciproce între autorităţile judiciare ale statelor europene, precum şi a unei
mai bune cunoaşteri a sistemelor juridice existente în cadrul Uniunii
Europene şi propune magistraţilor ţărilor participante stagii de pregătire în
25 de state europene, aceştia fiind selectaţi de instituţia de formare din statul
participant (în cazul ţării noastre de Institutul Naţional al Magistraturii) în
66
funcţie de anumite criterii, cum ar fi relevanţa programului pentru activitatea
profesională, cunoaşterea limbii străine în care se desfăşoară stagiul şi
disponibilitatea magistratului de a disemina informaţiile la care va avea
acces. Astfel, cei doi judecători au optat şi au fost selecţionaţi pentru a
participa la stagiile de pregătire din Franţa, stagiu ce s-a desfăşurat la
Tribunalul Administrativ Poitiers în cursul lunii mai, în limba franceză, iar
cel de-al doilea stagiu s-a desfăşurat în luna septembrie în Austria în limba
engleză. Deşi este o bună formă de a actualiza cunoştinţele judecătorilor,
formarea continuă constând în seminarii organizate pe durata a 2-3 zile este
insuficientă pentru realizarea unei bune pregătiri a magistraţilor în domenii
de mare interes practic, cum sunt noile modificări legislative, extrem de
consistente, precum şi cele în materia drepturilor omului şi dreptului
comunitar, care presupun un studiu constant şi de anvergură.
Cu toate acestea, este de remarcat efortul depus de factorii de resort
pentru a se asigura accesul magistraţilor la baze de date legislative şi
jurisprudenţiale, efort care, corelat cu alocarea de către Curtea de Apel Cluj a
resurselor necesare pentru organizarea sistemului de videoconferinţe, s-a
dovedit extrem de eficient.
Programul de formare profesională continuă a personalului auxiliar de
specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti a fost aprobat prin Hotărârea
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1173/13.12.2012, iar în
cursul anului 2013, un număr de 46 de grefieri au participat la un număr de
54 de acţiuni de formare.
Pe instanţe, situaţia se prezintă astfel:
- la Tribunalul Maramureş, 15 grefieri au participat la 18 seminarii;
- la Judecătoria Baia Mare, 15 grefieri au participat la 16 seminarii;
- la Judecătoria Sighetu Marmaţiei, 4 grefieri au participat la 6
seminarii;
- la Judecătoria Vişeu de Sus, 7 grefieri au participat la 7 seminarii;
- la Judecătoria Dragomireşti, 3 grefieri au participat la 5 seminarii;
67
- la Judecătoria Târgu Lăpuş, 2 grefieri au participat la 2 seminarii.
În completarea formării continue coordonată de Şcoala Naţională de
Grefieri, la nivelul fiecărei instanţe s-au organizat trimestrial întruniri de
pregătire profesională a personalului auxiliar de specialitate sub îndrumarea
judecătorului desemnat de preşedintele fiecărei instanţe judecătoreşti.
CAPITOLUL II - PRINCIPALELE MODIFICĂRI
LEGISLATIVE CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI
ÎN CURSUL ANULUI 2013
În cursul anului 2013, prin actele normative adoptate, s-a continuat
efortul de armonizare a legislaţiei interne cu cea europeană, de completare a
cadrului legislativ privind reforma sistemului judiciar în scopul adoptării
celor mai bune practici europene, asigurării transparenţei actului de justiţie şi
perfecţionării cooperării judiciare în interiorul spaţiului european de
libertate, securitate şi justiţie.
Legislaţia adoptată în acest scop a avut un impact pozitiv asupra
instanţelor, dar în această perioadă activitatea acestora a fost profund
afectată de constrângerile financiar-bugetare impuse prin măsurile adoptate
în scopul diminuării efectelor crizei economice.
Dintre actele normative adoptate în cursul anului 2013 care au avut
impact asupra activităţii, organizării, funcţionării ori managementului
instanţelor de judecată, asupra activităţii de judecată desfăşurată în materie
civilă sau penală, statutului magistraţilor, menţionăm următoarele:- Codul de procedură civilă aprobat prin Legea nr.134/2010 astfel cum
a fost modificată şi completată prin Legea nr.76/2012 pentru punerea în
aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în
Monitorul Oficial nr.365 din 30 mai 2012, modificată prin O.U.G.
nr.44/2012, publicată în Monitorul Oficial nr.606 din 23 august 2012,
aprobată prin Legea nr.206/2012;
68
- O.U.G. nr.4/2013 care la art.2 din Legea nr.192/2006 privind
medierea şi organizarea profesiei de mediator a introdus alin.13 şi 14,
dispoziţii legale prin care s-a inclus obligaţia de informare cu privire la
avantajele medierii şi în aria activităţilor profesionale a altor profesii cum
sunt aceea de magistrat, avocat, consilier juridic sau notar;
- Legea nr.2/2013 care a vizat, între altele, degrevarea Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie şi în mod corelativ, sporirea competenţei în materie de
contencios administrativ a tribunalelor (spre exemplu, în materia funcţiei
publice, a protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu handicap, etc.).
În raport de aceste dispoziţii legale la nivelul Tribunalului Maramureş
s-au luat măsuri de natură administrativă, încă din luna iulie a anului 2012,
dar şi la începutul anului 2013, în vederea punerii în aplicare a Noului Cod
de procedură civilă (modificarea structurii completelor de judecată,
recompartimentarea unor săli de judecată în vederea transformării lor în
Camere de consiliu), astfel că, începând cu data de 15 februarie 2013, au
devenit funcţionale completele înfiinţate sub imperiul Noului Cod de
procedură, în paralel cu cele care funcţionează pe vechiul Cod de procedură
civilă.
În contextul adoptării noului Cod de procedură civilă, s-a constatat că
cel puţin la nivelul Secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal
dispoziţiile procedurale au avut un efect benefic sub aspectul disciplinării
participanţilor la procesul civil, al stabilirii cadrului procesual in limine litis,
al flexibilizării stabilirii primului termen de judecată de către judecător, al
celerităţii administrării probatoriului, aceste efecte pozitive fiind mai vizibile
în materia contenciosului administrativ.
- Legea nr.214 din 28 iunie 2013 pentru aprobarea Ordonanţei de
Urgenţă a Guvernului nr.4/2013 privind modificarea Legii nr.76/2012 pentru
punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă,
precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe;
69
- Legea nr.54 din 14 martie 2013 pentru aprobarea Ordonanţei de
Urgenţă a Guvernului nr.120/2011 privind prorogarea unor termene şi pentru
modificarea şi completarea unor acte normative;
- Ordonanţa de Urgenţă nr.49 din 29 mai 2013 pentru modificarea
nr.37, precum şi pentru prorogarea termenelor prevăzute la art.35 alin. (2) şi
art.38din Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul
serviciilor sociale;
- Legea nr.257 din 26 septembrie 2013 pentru modificarea şi
completarea Legii nr.272/2004 Legii nr.272/2004 privind protecţia şi
promovarea drepturilor copilului;
- Legea nr. 165 din 16 mai 2013 privind măsurile pentru finalizarea
procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în
mod abuziv în perioada regimului comunist în România;
- Legea nr.368 din 18 decembrie 2013 pentru modificarea şi
completarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului
de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod
abuziv în perioada regimului comunist în România;
- Ordonanţa de Urgenţă nr. 115 din 23 decembrie 2013 pentru
instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situaţia prevăzută la art.6
alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea
procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în
mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi pentru
prorogarea unor termene;
- Legea nr.337 din 10 decembrie 2013 pentru modificarea alin.1 al
art.11 al cap.II din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în
domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, precum
şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.26/1990 privind registrul
comerţului;
70
- Legea nr.127 din 26 aprilie 2013 privind aprobarea Ordonanţei de
Urgenţă a Guvernului nr.121/2011 pentru modificarea şi completarea unor
acte normative;
- Ordinul Ministerului Justiţiei nr. 359/C/2013 privind aprobarea
formularelor utilizate în procedura cu privire la cererile de valoare redusă
prevăzută de art. 1025 – 1032 din Legea 134/2010 privind Codul de
procedură civilă;
-O.U.G nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată in
Monitorul Oficial al României nr.392 din 29 iunie 2013 care a fost adoptată
având în vedere modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil
prin Codul de procedură civilă, precum şi pentru punerea în aplicare a noilor
instituţii adoptate prin Codul civil; - O.U.G. nr.9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule
publicată în Monitorul Oficial nr.l19 din 4 martie 2013 care a înlăturat
discriminările constatate de CJUE în această materie;
- Legea nr.255/2013 prin care au fost aduse modificări la numeroase
acte normative importante (Noul Cod de procedură penală, Legea nr.31/1990
privind societăţile comerciale, Legea nr.188/1999 privind Statutul
funcţionarilor publici, Legea nr.78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi
sancţionarea faptelor de corupţie, Ordonanţa Guvernului nr.92/2003 privind
Codul de procedură fiscală, etc.). Potrivit art.103 din această lege atât Noul
Cod de procedură penală, cât şi legea de punere în aplicare a acestuia vor
intra în vigoare la data de 01 februarie 2014;
- Legea nr.2/2013 – principalele modificări vizate de aceasta se referă la
două instituţii importante în procedura penală: strămutarea şi recursul;
- Legea nr.300/2013 privind cooperarea judiciară în materie penală –
care aduce modificări sistemului actual de extrădare şi procedurii de emitere
a mandatului european de arestare;
- Legea nr.296/2013 care modifică şi completează Legea nr.304/2004
privind organizarea judiciară, care precizează că tribunalele specializate
71
preiau cauzele de competenţa tribunalului în domeniile în care funcţionează,
iar data la care vor începe aceste instanţe să funcţioneze, judeţele şi
localităţile în care îşi vor desfăşura activitatea, precum şi domeniile în care
vor funcţiona, vor fi stabilite în mod eşalonat prin Ordin al Ministrului
Justiţiei;
-O.U.G. nr.48/2013 pentru completarea Legii nr.303/2004 privind
Statutul judecătorilor şi procurorilor care menţionează că în situaţia
vacantării funcţiilor de conducere la nivelul instanţei supreme prin expirarea
mandatului, există posibilitatea depunerii candidaturilor pentru funcţiile de
conducere anterior împlinirii termenului pentru care sunt realizate numirile;
- Legea nr.50 din 14 martie 2013 care modifică Legea nr.241/2005
pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale;
- H.G. nr.520/27.07.2013 publicată în Monitorul Oficial
nr.473/30.07.2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală. Începând cu data intrării in vigoare a hotărârii, s-au
înfiinţat în subordinea A.N.A.F. direcţiile regionale ale finanţelor publice,
instituţii publice cu personalitate juridică, iar în cadrul acestora funcţionează,
ca structuri fără personalitate juridică administraţii judeţene ale finanţelor
publice şi servicii fiscale municipale şi orăşeneşti, precum şi birouri fiscale
comunale; au fost desfiinţate administraţiile financiare teritoriale (Baia
Mare, Sighetu Marmaţiei, Şomcuta Mare, Târgu Lăpuş, Vişeu de Sus); acest
act normativ a avut impact în cauzele civile şi penale în care una din părţi era
A.N.A.F. ori fosta Direcţie Generală a Finanţelor Publice Maramureş
întrucât s-a impus ca toate actele de procedură să fie comunicate
Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Maramureş - fosta Direcţie
Generală a Finanţelor Publice Maramureş, instituţie care reprezintă în
teritoriu interesele Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Cluj-
Napoca;
- Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.48/2013
care modifică şi completează Regulamentul de ordine interioară al
72
instanţelor judecătoreşti, introducând precizări referitoare la transpunerea
cauzei de la o secţie la alta în cadrul aceleiaşi instanţe, la obligaţia instituită
în sarcina grefierului de şedinţă în materie civilă de a comunica părţilor
hotărârea în copie după redactare şi semnare de judecător, şi care introduce
în cuprinsul regulamentului o nouă secţiune referitoare la psihologul
instanţei care va funcţiona în cadrul fiecărei curţi de apel;
- Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.160 din
13 februarie 2013 care introduce în regulament o nouă secţiune intitulată
dispoziţii tranzitorii referitoare la activitatea de judecată desfăşurate în
procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a Legii nr.2/2013
privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi
pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de
procedură civilă şi până la data de 31 decembrie 2015;
- Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
nr.545/2013 care modifică şi completează Regulamentul privind organizarea
şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor
aprobat prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr.621/2006;
- Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
nr.654/2013 care modifică şi completează Regulamentul privind evaluarea
activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor aprobat prin Hotărârea
Plenului CSM nr.676/2007;
- Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
nr.711/2013 care modifică şi completează Regulamentul de ordine interioară
al instanţelor judecătoreşti şi care introduce precizări referitoare la
repartizarea spre soluţionare a propunerilor de arestare preventivă în cauzele
cu mai mulţi învinuiţi/inculpaţi, iar alte prevederi se referă la repartizarea
dosarelor în cazul unor incidente procedurale cu privire la membrii unor
complete de judecată;
- Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
nr.832/2013 care modifică şi completează Regulamentul privind organizarea
73
concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, modificările au în
vedere normele privind promovarea pe loc a magistraţilor;
- Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
nr.878/2013 care modifică şi completează Regulamentul de ordine interioară
al instanţelor judecătoreşti, modificări prin care se abrogă dispoziţiile cu
privire la atribuţia preşedintelui tribunalului de numire a grefierilor-arhivari
şi registratorilor de la tribunal şi judecătoriile din circumscripţia acestuia,
precum şi dispoziţia referitoare la atribuţia colegiului de conducerea de a
promova în funcţii de conducere informaticienii şefi, primii grefieri, grefieri
şefi, grefieri şefi de secţii şi grefieri arhivari şefi şi se înfiinţează un nou
registru – Registrul de evidenţă al cauzelor suspendate. O altă modificare
importantă a fost aceea că au fost abrogate dispoziţiile art.115 din
Regulament care prevedeau că repartizarea cauzei pentru rejudecare se va
face cu respectarea procedurii de repartizare aleatorie.
- Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
nr.881/2013 care modifică şi completează Regulamentul privind evaluarea
activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, modificare care
introduce în cuprinsul acestui regulament prevederea referitoare la obligaţia
instituită în sarcina comisiei de evaluare de a asista anual la cel puţin o
şedinţă de judecată condusă de judecătorul evaluat şi de a întocmi un
proces-verbal în care să se menţioneze abilităţile acestuia de comunicare
clară şi logică;
- Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
nr.1080/2013 care modifică şi completează Regulamentul de ordine
interioară al instanţelor judecătoreşti, modificări care introduc în regulament
un nou paragraf referitor la judecătorii cu atribuţii privind activitatea de
notificare sau comunicare în statele membre a actelor judiciare şi
extrajudiciare în materie civilă sau comercială, care soluţionează cererile
având acest obiect. Se introduc noi prevederi referitoare la programul de
74
lucru al judecătorului, stabilindu-se că acesta este flexibil şi că poate să
difere de programul de lucru al instanţei;
- Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
nr.1170/2013 care modifică şi completează Regulamentul de organizare şi
desfăşurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţie de
conducere a judecătorului şi procurorului, modificări care introduc noi
precizări despre proiectul cu privire la exercitarea atribuţiilor specifice
funcţiei de conducere.
Principalele acte normative care au avut influenţe asupra activităţii şi
managementului departamentului economico – administrativ şi financiar în
anul 2013 sunt următoarele:
- Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 84 din 12 decembrie 2012
privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013,
prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-
bugetare;
- Hotărârea Guvernului nr.23 din 22 ianuarie 2013 pentru stabilirea
salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată;
- Legea nr. 5 din 21 februarie 2013 - legea bugetului de stat pe anul
2013;
- Legea nr. 6 din 21 februarie 2013 - legea bugetului asigurărilor
sociale de stat pe anul 2013;
- Ordonanţa Guvernului nr. 8 din 23 ianuarie 2013 pentru modificarea
şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor
măsuri financiar-fiscale;
- Legea nr.193 din 26 iunie 2013 privind aprobarea Ordonanţei de
Urgenţă a Guvernului nr. 77/2012 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări
publice şi a contractelor de concesiune de servicii;
75
- Hotărârea Guvernului nr. 698 din 11 septembrie 2013 privind
înfiinţarea pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a unei activităţi
finanţate integral din venituri proprii şi pentru modificarea şi completarea
Hotărârii Guvernului nr. 257/2005 privind înfiinţarea pe lângă Ministerul
Justiţiei a unei activităţi finanţate integral din venituri proprii.
CAPITOLUL III - INDEPENDENŢĂ ŞI RĂSPUNDERE,
INTEGRITATE ŞI TRANSPARENŢĂ
Secţiunea 1 - Independenţa judecătorilor instanţei în cursul anului
2013
Independenţa judiciară este o cerinţă de bază pentru aplicarea legii şi o
garanţie fundamentală pentru un proces corect. Prin urmare, judecătorul va
sprijini şi exemplifica independenţa judiciară atât în aspectele sale
individuale, cât şi instituţionale.
Independenţa judiciară nu este un privilegiu sau o prerogativă a unui
judecător, ci semnifică responsabilitatea impusă fiecărui judecător pentru a-i
permite acestuia să soluţioneze un litigiu în mod onest şi imparţial în baza
legii şi a probelor, fără presiune sau influenţă externă şi fără teamă de
intervenţie din partea nimănui.
Foarte strâns de conceptul de „independenţă” este cel de
„imparţialitate”, dar ele sunt totuşi separate şi distincte.
„Imparţialitatea” se referă la starea de spirit sau atitudinea instanţei în
raport cu problemele şi părţile dintr-un anumit caz, iar conceptul de
„independenţă” reflectă sau materializează valoarea constituţională
tradiţională a lipsei oricărei ingerinţe în activitatea de judecată.
Independenţa este precondiţia pentru imparţialitate, o cerinţă pentru
atingerea obiectivului imparţialităţii. Imparţialitatea este calitatea
fundamentală cerută unui judecător şi atributul esenţial al sistemului judiciar.
Instanţele au o misiune fundamentală într-un stat de drept şi au nevoie
pentru a-şi îndeplini în mod corespunzător atribuţiile, de încrederea opiniei
76
publice fiind necesar ca magistraţii să fie protejaţi împotriva unor atacuri
grave şi nefundamentale.
Pe de altă parte, trebuie avut în vedere faptul că, urmare a obligaţiilor
de discreţie şi reţinere impuse de standardele de conduită conforme cu
onoarea şi demnitatea profesiei, magistraţii au posibilităţi limitate de a
răspunde acuzaţiilor ce li se aduc.
De aceea, prin anumite acte normative în vigoare atributele esenţiale
ale puterii judecătoreşti sunt respectate şi garantate. În acest sens prin
dispoziţiile art.30 alin.2 din Legea nr.317/2004 republicată cu modificările şi
completările ulterioare, s-a dat posibilitatea judecătorului sau procurorului de
a se adresa Consiliului Superior al Magistraturii, atunci când independenţa,
imparţialitatea sau reputaţia profesională i-au fost afectate în vreun anumit
mod, pentru a se lua măsurile corespunzătoare potrivit legii.
În cursul anului 2013 nici un magistrat din cadrul Tribunalului
Maramureş nu a uzat de aceste dispoziţii legale în sensul de a se adresa
Consiliului Superior al Magistraturii în vederea apărării reputaţiei sale
profesionale.
Secţiunea a 2-a – Aspecte privind răspunderea personalului
instanţei (penală, disciplinară, etc.)
În anul 2013 la nivelul Tribunalului Maramureş nu au existat
probleme deosebite în ceea ce priveşte comportamentul judecătorilor
instanţei şi nu au fost semnalate acte sau fapte de natură să pună la îndoială
demnitatea profesiei de magistrat.
Personalul auxiliar al tribunalului şi-a îndeplinit obligaţiile de serviciu
în mod adecvat şi nu a fost sesizat nici un aspect negativ în ceea ce priveşte
activitatea desfăşurată în anul 2013 la compartimentele de specialitate din
cadrul instanţei.
În ceea ce priveşte răspunderea disciplinară, în cursul anului 2013 nu
au fost aplicate sancţiuni disciplinare nici unui judecător de la instanţele din
77
circumscripţia tribunalului şi nici la nivelul personalului auxiliar de
specialitate.
Secţiunea a 3-a - Aspecte privind integritatea personalului şi
asigurarea transparenţei la nivelul instanţei
Încrederea în sistemul judiciar se bazează nu doar pe competenţa şi
vrednicia membrilor săi, ci şi pe integritatea şi probitatea morală a acestora.
Justiţiabilul îi pretinde judecătorului să aibă o conduită mult mai înaltă
decât cea cerută cetăţenilor obişnuiţi, standarde de conduită mai riguroase
decât cele ale societăţii în ansamblu, în fapt o conduită efectiv ireproşabilă.
Justiţia care se desfăşoară în condiţii de netransparenţă, apatică în
realizarea principiului publicităţii, la un moment dat devine susceptibilă de
abuzuri, limitând posibilitatea societăţii să contribuie la menţinerea
baremului de comportament etic al judecătorilor. Atunci când justiţia se
înfăptuieşte într-un cadru opac, deseori în spatele lui se ascunde o
deontologie judiciară compromisă.
Pentru a evita astfel de situaţii, trebuie asigurată în mod real
transparenţa justiţiei. Magistraţii trebuie să fie interesaţi ca publicul să
cunoască ceea ce se întâmplă în instanţe, ei trebuie să fie deschişi şi activi în
comunicarea cu societatea. Justiţia nu trebuie văzută ca un sistem închis,
obtuz. Ea este un serviciu public, atribut cu care judecătorii trebuie să se
obişnuiască. Fiind un serviciu în slujba societăţii, publicul are tot dreptul să
se intereseze de activitatea şi calitatea acesteia. Ca urmare, trebuie să se
asigure accesul publicului la informaţiile care privesc desfăşurarea şedinţelor
de judecată.
În vederea asigurării respectării principiului transparenţei activităţii de
înfăptuire a justiţiei, Tribunalul Maramureş a continuat şi în 2013 eforturile
în vederea comunicării informaţiilor de interes public ce vizează activitatea
de judecată, prin asigurarea viabilităţii canalelor de comunicare, astfel încât
societatea locală să conştientizeze rolul justiţiei într-un stat de drept.
78
În cursul anului 2013, la Biroul de informare şi relaţii publice s-au
înregistrat:
- 59 de cereri formulate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul
acces la informaţiile de interes public (acelaşi număr de cereri ca şi cele
înregistrate în 2012);
- 61 de petiţii (faţă de 56 în 2012);
- 32 de comunicate de presă, acreditări şi adrese diverse (la fel ca şi în
2012).
Săptămânal, s-au înregistrat în medie 15 solicitări verbale de
informaţii de interes public.
Din cele 59 de cereri privind accesul la informaţiile de interes public,
30 au fost formulate de persoane fizice, 20 de către ziarişti din presa locală şi
centrală, iar 9 cereri au fost formulate de persoane juridice.
În format electronic s-au înregistrat 46 de cereri, pe suport de hârtie
fiind înregistrate un număr de 13 cereri.
Au fost respinse, total sau în parte, 15 cereri, din care 5 deoarece s-a
constatat că informaţiile solicitate erau exceptate de la liberul acces al
publicului, 9 cereri fiind respinse din alte motive, cum ar fi neachitarea
taxelor judiciare necesare eliberării copiilor din dosare.
În ceea ce priveşte petiţiile, prin intermediul acestora, în general,
petiţionarii au semnalat conducerii Tribunalului Maramureş aspecte legate de
soluţionarea cauzelor şi de funcţionarea instanţelor, ori au solicitat primirea
în audienţă.
Un număr de 8 petiţii au avut un conţinut indescifrabil sau
neinteligibil, petiţionarii primind răspuns în acest sens, iar 7 petiţii au fost
conexate/clasate, conform legii.
În Registrul de intrări-ieşiri al Biroului de informare s-au înregistrat 23
de comunicate de presă formulate cu privire la soluţiile pronunţate de
instanţă în dosare considerate de interes pentru opinia publică şi cu privire la
79
aspecte legate de funcţionarea instanţelor de judecată, 5 cereri de acreditare
şi acreditările emise şi 4 adrese diverse.
Pe parcursul anului 2013 nu s-a înregistrat nicio reclamaţie
administrativă ori plângere în instanţă împotriva expertului din cadrul
Biroului de informare, relaţia cu justiţiabilii şi cu reprezentanţii mass-media
decurgând normal.
Pe linia asigurării transparenţei actului de justiţie şi a stabilirii unei
relaţii de încredere între cei care îl înfăptuiesc şi beneficiarii acestuia, se
înscrie şi organizarea, anual, a „Zilei Uşilor Deschise”, eveniment ce în
cursul anului 2013 s-a desfăşurat la data de 25 octombrie în cadrul Secţiei I
civile a Tribunalului Maramureş. Manifestarea s-a concretizat în vizitarea
acestui sediu al instanţei de către grupuri de studenţi, elevi şi cetăţeni, care
au avut acces în toate birourile şi spaţiile care în mod obişnuit nu sunt
destinate publicului şi au beneficiat de explicaţii, răspunsuri şi lămuriri din
partea unei echipe de judecători şi grefieri desemnaţi în acest scop.
Protecţia datelor cu caracter personal, reglementată prin Legea nr.
677/2001 priveşte, într-o formă generică, dreptul persoanei fizice de a-i fi
apărate acele caracteristici ce conduc la identificarea sa şi obligaţia
corelativă a statului de a adopta măsuri adecvate pentru o protecţie eficientă.
Niciuna dintre instanţe nu s-a confruntat cu situaţii de exercitare de
către persoanele vizate a dreptului de acces la date, a dreptului de intervenţie,
dreptului de opoziţie şi dreptului de informare reglementate de Legea nr.
677/2001.
În cadrul fiecărei instanţe s-au luat măsuri tehnice şi organizatorice
pentru protejarea datelor cu caracter personal în acord cu cerinţele minime de
securitate a prelucrării datelor cu caracter personal.
Pe rolul instanţelor nu au fost înregistrate litigii având ca obiect
apărarea datelor cu caracter personal.
80
CAPITOLUL IV - ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA
SPAŢIULUI EUROPEAN ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ
În privinţa cooperării judiciare internaţionale cu autorităţile similare
din spaţiul Uniunii Europene sediul materiei se găseşte în Legea nr.302/2004
privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, iar în materie
civilă şi comercială în legea nr.189/2003.
În urma modificării Tratatului de instituire a Comunităţii Europene
prin Tratatul de la Amsterdam, Comunitatea Europeană a dobândit
competenţa de a legifera în domeniul "cooperării judiciare în materie civilă"
(art.65 TCE-Amsterdam). În temeiul acestei dispoziţii au fost adoptate mai
multe regulamente comunitare printre care şi Regulamentul nr.44/2001
privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în
materie civilă şi comercială din 22 decembrie 2000, intrat în vigoare la data
de 22 decembrie 2000.
După cum rezultă din preambulul Regulamentului, acesta are ca scop
adoptarea de dispoziţii care să unifice normele referitoare la conflictele de
competenţă în materie civilă şi comercială şi la simplificarea formalităţilor în
vederea recunoaşterii şi executării rapide şi simple a hotărârilor provenind
din statele membre.
O altă modalitate de cooperare dintre instanţele naţionale şi Curtea de
Justiţie a Uniunii Europene este procedura hotărârilor preliminare prevăzută
de art. 267 TFUE (ex – art. 234 TCE) care permite instanţelor naţionale ca,
în cursul unui litigiu aflat pe rol, să pună întrebări Curţii de Justiţie privind
interpretarea sau validitatea unei norme comunitare, înainte de a pronunţa
hotărârea în litigiul respectiv.
La nivelul Tribunalului Maramureş în anul 2013 s-a adresat o primă
întrebare preliminară Curţii de Justiţie a Uniunii Europene privind
interpretarea Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe
valoare adăugară.
81
Pe de altă parte, judecătorii Secţiei a II-a civilă, de contencios
administrativ şi fiscal au invocat şi aplicat hotărâri preliminare pronunţate de
către Curtea de Justiţie (spre exemplu, Hotărârea din 10 iulie 2008,
Sosnowska, C25/07, Hotărârea din 6 iulie 2006, Kittel şi Recolta Recycling,
C 439/04 şi C 440/04, Hotărârea din 30 septembrie 2010, Uszodaepito,
C392/09,CJUE, Hotărârea Gabalfrisa, din 21 martie 2000, C 110/98-C
147/93, Hotărârea Ecotrade din 8 mai 2008 cauzele conexe C-95/07 şi C-
96/07, Hotărârea Bockemuhl C-90/02, Hotărârea Jeunehomme C - 123 şi
330/87 Hotărârea CJUE Reisdorf C-85/95, Mahageben şi David, C-80/11 şi
C-142/11, Bonik, C-285/11, Gabor Toth, C-324-U) în cauzele de competenţa
secţiei.
Un alt instrument juridic în materia cooperării şi care priveşte direct
tribunalul, ca instanţă competentă să aplice procedura insolvenţei, este
Regulamentul Consiliului (CE) nr.1346/2000 din 29 mai 2000 privind
procedurile de insolvenţă.
Regulamentul se aplică procedurilor de insolvenţă indiferent dacă
debitorul este o persoană fizică sau juridică, un comerciant sau o persoană
particulară.
Regulamentul permite deschiderea procedurii principale de insolvenţă
în statul membru în care se află centrul intereselor principale ale debitorului.
Aceste proceduri au o întindere universală şi includ toate bunurile
debitorului şi includ toate bunurile debitorului. Este permisă şi deschiderea
de proceduri secundare paralele cu procedura principală, în statul membru în
care debitorul are un sediu. Efectele procedurii secundare se limitează la
bunurile situate în statul respectiv.
La nivelul Tribunalului Maramureş nu s-au înregistrat cauze de
insolvenţă cu efecte transfrontaliere prevăzute de Regulament.Având în vedere că integrarea României în Uniunea Europeană a avut
drept consecinţă aplicarea unui număr important de programe de cooperare
internaţională pentru modernizarea sistemului judiciar şi că România s-a
82
angajat să sprijine politicile publice concentrate pe crearea unui cadrul
legislativ care să îmbunătăţească eficienţa sistemului judiciar în raport cu
sistemele celorlalte state membre şi Tribunalul Maramureş şi instanţele
judecătoreşti din circumscripţia acestuia şi-au respectat obligaţia de a asigura
un nivel de reacţie ridicat a solicitările de cooperare judiciară internaţională
în materie penală şi civilă.
Prin Strategia de dezvoltare a justiţiei ca serviciu public pe anii 2010-
2014 România, ca stat membru al Uniunii Europene şi prin intermediul
Ministerului Justiţiei, şi-a asumat o serie de obiective de agendă europeană,
constând în participarea activă la Consiliile Justiţie şi Afaceri Interne şi
elaborare de instrumente de drept al Uniunii Europene. Sub aspectul
implementării agendei europene au fost obţinute de către instanţe, în comun
cu Ministerul, progrese notabile cum ar fi aplicarea mandatului european de
arestare.
Recent ţara noastră a contribuit la elaborarea agendei europene pe
justiţie şi afaceri interne pentru următorii cinci ani, adoptată în decembrie
2009 prin Programul Stockholm, program prin care România s-a angajat să
sprijine politicile publice concentrate pe crearea unui cadrul legislativ care să
garanteze respectarea intereselor şi a drepturilor cetăţeanului în raport cu
sistemul judiciar.
Principalele linii de acţiune în realizarea acestui obiectiv vizează
implicarea activă în procesul de elaborare a planului de acţiune european
pentru implementarea Programului Stockholm şi adoptarea măsurilor
corelative la nivel naţional şi consolidarea aplicării efective a contractului
direct între autorităţile judiciare române şi ale celorlalte state membre ale
Uniunii Europene în aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a
hotărârilor judecătoreşti.
Politicile în materie penală s-au concretizat în modificările aduse Legii
nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală
83
prin Legea nr. 300/2013 prin care au fost transpuse în dreptul intern în
număr de cinci decizii-cadru adoptate la nivelul Uniunii Europene.
Prin adoptarea acestui act normativ a fost eliminată procedura emiterii
mandatului de urmărire internaţională de către instanţe, iar în privinţa
mandatului european de arestare se instituie o procedură administrativă,
instanţa pronunţându-se prin încheiere în cazul în care apreciază că nu sunt
îndeplinite cerinţele prevăzute de lege.
Din perspectiva transmiterii mandatului european de arestare instanţa
emitentă se adresează în mod direct autorităţii judiciare străine competente şi
numai în mod subsecvent va apela la C.C.P.I. - Interpol, SIRENE, MJ, RJ
sau Eurojust, fapt ce presupune în mod inerent responsabilitate sporită şi
eforturi susţinute din partea judecătorilor delegaţi la Compartimentul
executări penale.
În acest context în anul 2013, Tribunalul Maramureş - Secţia penală a
soluţionat cinci cereri de comisie rogatorie internaţională formulate de
autorităţile din Olanda, dintre care o cauză a fost admisă, trei cauze au fost
respinse, iar într-o cauză s-a dispus scoaterea de pe rol şi trimiterea spre
competentă soluţionare la procuror.
În cursul anului 2013 la Secţia penală a Tribunalului Maramureş au
fost emise 8 mandate europene de arestare, toate în scopul executării
pedepsei închisorii, iar în aceeaşi perioadă un număr de 6 mandate europene
de arestare au fost puse în executare, inclusiv din cele emise de tribunal în
anii anteriori. De asemenea, în perioada de referinţă tribunalul a dat curs
unui număr de 8 solicitări privind emiterea unui număr de 8 mandate de
urmărire internaţională.
Situaţia mandatelor europene emise se comunică, trimestrial, la
Ministerul Justiţiei - Serviciul Cooperare Judiciară internaţională în materie
penală, conform circularei cu numărul 19466 din 28.02.2013.
În cursul anului 2013 au fost semnalate impedimente în două cazuri în
executarea mandatelor europene de arestare.
84
Astfel, într-una din situaţii, deşi persoana condamnată a fost arestată în
Portugalia în data de 5.09.2012 şi a fost trimis în mod direct, autorităţilor
portugheze, mandatul european de arestare tradus în limba portugheză iar
ulterior le-au fost comunicate toate relaţiile şi copiile cerute, până la această
dată nu s-a comunicat data când persoana condamnată va fi predată în
România în vederea executării pedepsei; s-au solicitat relaţii şi de la Biroul
SIRENE Bucureşti pentru a comunica date privind situaţia condamnatului,
neprimindu-se în răspuns până în prezent.
În cel de-al doilea caz, persoana cu privire la care s-a emis mandatul
european de arestare pe baza mandatului de arestare preventivă, a fost
arestată în Marea Britanie la data de 18.03.2013, anterior fiind trimis în mod
direct autorităţilor britanice mandatul european de arestare tradus în limba
engleză; s-au făcut mai multe reveniri la Biroul Naţional Interpol pentru a
comunica situaţia inculpatei primindu-se o adresă prin care se comunică
faptul că inculpata a fost eliberată pe cauţiune, fără a avea informaţii privind
data predării către România, iar ulterior s-a comunicat faptul că s-a fixat un
nou termen de audiere a inculpatei la 10.12.2013; până în prezent alte date
nu au fost comunicate.
Rolul instanţei în dezvoltarea spaţiului european şi cooperarea
internaţională se regăseşte şi în procedura rejudecării celor judecaţi în lipsă
în caz de extrădare, prevăzută de dispoziţiile art.5221 Cod procedură penală
care garantează respectarea dreptului la apărare şi la asigurarea unui proces
echitabil.
Pe rolul Secţiei penale a Tribunalului Maramureş în cursul anului
2013 a existat o cerere de rejudecare după extrădare, care a fost deja
soluţionată, fiind respinsă ca inadmisibilă, sentinţa însă nefiind definitivă,
dosarul aflându-se pe rolul Curţii de Apel Cluj în apel.
La Tribunalul Maramureş a existat un singur caz de comisie rogatorie
internaţională vizând recunoaşterea sancţiunilor pecuniare, respectiv
cheltuielile judiciare la care a fost obligat un inculpatul, cererea fiind trimisă
85
autorităţilor italiene (în speţă către Procuratura Generală de pe lângă Curtea
de Apel Sassari) în faza de executare, întrucât inculpatul este cetăţean italian.
S-au ataşat: certificatul întocmit de judecătorul delegat (certificat prev. la art.
4 din Decizia-cadru 2005/214/JAI a Consiliului privind aplicarea principiului
recunoaşterii reciproce a sancţiunilor financiare), extras din sentinţa penală
prin care inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat, extras din
decizia penală din calea de atac a recursului prin care inculpatul a fost de
asemenea obligat la cheltuieli judiciare, extras din Codul de procedură
penală referitor la articolele care reglementează plata cheltuielilor judiciare
avansate de stat în caz de condamnare şi în celelalte cazuri; Procuratura
Generală de pe lângă Curtea de Apel Sassari a comunicat faptul că Italia nu a
aplicat încă Decizia-cadru 2005/214/JAI privind aplicarea principiului
recunoaşterii reciproce a sancţiunilor financiare, prin urmare nu poate da
curs cererii. Urmează a se analiza de către judecătorul delegat de la Biroul
executări penale dacă sunt necesare alte demersuri în acest caz şi dacă se va
impune încunoştiinţarea Ministerului Justiţiei prin Direcţia Drept
Internaţional şi Tratate. Potrivit dispoziţiilor art.5 şi 6 din Legea nr.302/2004
privind Cooperarea judiciară internaţională în materie penală, în lipsa unei
convenţii internaţionale, cooperarea judiciară se poate efectua în virtutea
curtoaziei internaţionale, la cererea transmisă pe cale diplomatică de către
statul solicitant şi cu asigurarea scrisă a reciprocităţii dată de autoritatea
competentă a acelui stat, iar în cazul în care statul român formulează o cerere
în condiţiile prezentei legi, în baza curtoaziei internaţionale, asigurarea
reciprocităţii va fi dată de către ministrul justiţiei, pentru fiecare caz, ori de
câte ori va fi necesar, la cererea motivată a autorităţii judiciare române
competente.
86
CAPITOLUL V - RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI
CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU
SOCIETATEA CIVILĂ
În perioada analizată a existat o bună colaborare cu Consiliul Superior
al Magistraturii, Curtea de Apel Cluj, parchetele de pe lângă instanţe,
precum şi cu organele de poliţie, organismele profesionale ale avocaţilor,
notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecătoreşti, experţilor şi
interpreţilor, şi alte instituţii şi organizaţii care, deşi sunt externe sistemului
judiciar, influenţează în mod semnificativ, direct şi indirect, funcţionarea şi
performanţele acestuia.
În ceea ce priveşte raporturile dintre instanţă şi Curtea de Apel Cluj,
am remarcat soluţionarea cu celeritate a solicitărilor noastre în vederea
delegării unor judecători în funcţii de conducere până la ocuparea acestora
cu caracter definitiv, iar raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii a
vizat în special măsurile luate de acest organism cu privire la activitatea
instanţelor, examenele de promovare în funcţiile de execuţie şi de conducere,
delegarea, detaşarea şi transferul judecătorilor, verificarea sesizărilor primite
de la justiţiabili şi activitatea de inspecţie judiciară.
Ar fi necesar însă, în vederea unei colaborări eficiente, ca pentru
comunicarea datelor şi informaţiilor solicitate instanţelor de către C.S.M. să
se acorde un termen rezonabil pentru a evita încărcarea acestora cu o
activitate administrativă dificil de gestionat, mai ales în perioada vacanţei
judecătoreşti. Precizăm că această activitate implică un efort uman
considerabil, fiind necesară degrevarea temporară a unor grefieri de
activităţile de judecată şi conexe acestora pentru a se conforma realizării
unor astfel de situaţii.
Relaţia instituţională dintre instanţe şi celelalte autorităţi şi instituţii s-
a bazat pe respect şi bună credinţă iar judecătorii au adoptat o atitudine
demnă şi civilizată faţă de toţi participanţii la procedurile judiciare.
87
În aceste condiţii relaţia dintre instanţe şi parchete precum şi dintre
judecători şi procurori a fost normală, lipsită de tensiuni şi rivalităţi,
desfăşurându-se în conformitate cu dispoziţiile legale.
Întemeiată pe principiul transparenţei actului de justiţie, dar, totodată,
şi al respectării drepturilor persoanelor implicate în procedurile judiciare,
cooperarea cu mass-media s-a consolidat în cursul anului 2013, purtătorul de
cuvânt al instanţei şi expertul în relaţii publice considerând că informarea
corectă, rapidă şi completă a acesteia sprijină înţelegerea justiţiei de către
opinia publică, în timp ce identificarea semnalelor critice reprezintă un
imbold necesar îmbunătăţirii funcţionării sistemului judiciar.
Petiţiile adresate conducerii instanţelor au fost soluţionate cu
respectarea dispoziţiilor legale, sub coordonarea preşedintelui sau
vicepreşedintelui tribunalului şi avându-se în vedere faptul că nu pot
constitui obiect al vreunei verificări administrative soluţiile pronunţate de
judecători, controlul cu privire la legalitatea şi temeinicia acestora
realizându-se exclusiv prin căile de atac prevăzute de lege.
O colaborare bună a existat şi cu baroul de avocaţi, această categorie
profesională contribuind în mod decisiv la înfăptuirea unui act de justiţie de
calitate. Sporadic, unii din reprezentanţii acestei profesii au dat dovadă şi de
atitudini neprofesionale şi subordonându-se integral intereselor clienţilor, nu
s-au prezentat la termenele fixate, nu şi-au desemnat substituenţi în astfel de
cazuri, au formulat în mod repetat cereri de amânare, de suplimentare a
probatoriului ori de recuzare, în scopul tergiversării cauzelor. Nu au fost
semnalate cazuri de desemnare cu întârziere a avocaţilor din oficiu, de
neprezentare ori de insuficientă pregătire a acestora.
Dificultăţi au existat în raporturile cu experţii topografi, ca urmare a
nedepunerii lucrărilor de expertiză la termen, mulţi dintre ei, pe fondul lipsei
de comunicare cu instanţa, fiind amendaţi de mai multe ori. Astfel, în cursul
anului 2013, judecătorii Tribunalului Maramureş au amendat un număr de 12
experţi într-un număr de 12 cauze, cuantumul amenzilor aplicate ridicându-
88
se la suma de 5.900 lei. În ceea ce priveşte judecătoriile, situaţia amenzilor
aplicate experţilor se prezintă astfel:
- la Judecătoria Baia Mare în 22 de cauze au fost amendaţi 20 de
experţi, cuantumul amenzilor aplicate ridicându-se la suma de 10.400 lei;
- la Judecătoria Sighetu Marmaţiei în 22 de cauze au fost amendaţi 8
de experţi, cuantumul amenzilor aplicate ridicându-se la suma de 10.950 lei;
- la Judecătoria Vişeu de Sus în 26 de cauze au fost amendaţi 13 de
experţi, cuantumul amenzilor aplicate ridicându-se la suma de 11.300 lei;
- la Judecătoria Dragomireşti în 4 de cauze au fost amendaţi 4 de
experţi, cuantumul amenzilor aplicate ridicându-se la suma de 1.400 lei;
- la Judecătoria Târgu Lăpuş în 12 de cauze au fost amendaţi 12 de
experţi, cuantumul amenzilor aplicate ridicându-se la suma de 5.900 lei.
Astfel, judecătorii Tribunalului Maramureş şi ai instanţelor
judecătoreşti din circumscripţia acestuia în cursul anului 2013 au amendat 78
de experţi, într-un număr de 98 de cauze, totalul amenzilor aplicate fiind de
45.850 lei.
Această situaţie se datorează supraaglomerării activităţii experţilor
topografi, cei 24 de experţi topografi activi din cadrul Biroului local de
expertize efectuând în anul 2013 un număr de 306 expertize topografice,
fiecărui expert fiindu-i repartizate în medie 13 lucrări de expertiză de
persoană pe an.
Menţionăm că în cursul anului 2013 s-au efectuat un număr de 733
expertize judiciare din care 548 expertize tehnice şi 185 expertize contabile.
89
CAPITOLUL VI - CONCLUZII PRIVIND PROGRESELE
ÎNREGISTRATE, VULNERABILITĂŢILE IDENTIFICATE ŞI
MĂSURILE LUATE SAU PROPUSE PENTRU REMEDIEREA
ACESTORA
Examinarea comparativă a datelor statistice aferente anilor 2011 –
2013 evidenţiază:
- o descreştere uşoară a volumului de cauze înregistrate în anul 2013
(12.491 cauze) faţă de anul 2012 (14.017 cauze), înregistrându-se o scădere
de 10,89% ceea ce reprezintă 1.526 de dosare mai puţin;
- o descreştere faţă de anul 2011 (14.195 cauzei), înregistrându-se o
scădere de 12,00% ceea ce reprezintă 1.704 de dosare mai puţin;
În concret, pe materii sub aspectul numărului de cauze nou înregistrate
la secţiile tribunalului situaţia se prezintă după cum urmează:
- la Secţia I-a civilă în anul 2013 s-au înregistrat 3.162 dosare (faţă de
3.548 dosare în anul 2012 şi 3.354 dosare în anul 2011), fiind înregistrată o
descreştere faţă de anul 2012 cu 386 dosare (în scădere cu 10,88%), iar faţă
de anul 2011 o descreştere cu 192 (în scădere cu 5,72%);
- la Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-au
înregistrat 8.205 dosare (faţă de 9.363 dosare în anul 2012 şi 9.748 dosare
în anul 2011), fiind înregistrată o descreştere faţă de anul 2012 cu 1.158
dosare (12,37%), iar faţă de anul 2011 o descreştere cu 1.543 dosare (în
scădere cu 15,83%);
- la Secţia penală s-au înregistrat 1.124 dosare (faţă de 1.106 dosare în
anul 2012 şi 1.093 dosare în anul 2011), fiind înregistrată o creştere faţă de
anul 2012 cu 18 dosare (1,63%), iar faţă de anul 2011 o creştere cu 31
dosare (în creştere cu 2,84%).
În ceea ce priveşte volumul mediu de cauze de soluţionat
(stoc+intrate), în anul 2013 acesta a fost de 17.210 dosare, iar în anul 2012 a
fost de 18.178 dosare. În 2013 pe rol au existat cu 1.299 dosare mai puţin
90
(6,79%) faţă de 2012, iar volumul mediu cauze de soluţionat/judecător a
crescut de la 727 în anul 2012 la 688 în anul 2013 (în descreştere cu 5,36%).
În anul 2013 au fost soluţionate un număr de 13.143 cauze faţă de
13.726 cauze soluţionate în anul 2012. Deşi în anul 2013 au fost soluţionate
cu 583 dosare mai mult (în descreştere cu 4,24%), volumul mediu de cauze
soluţionate/judecător a scăzut cu 4,19%.
În anul 2013 au fost înregistrate 12.491 dosare, cu 1.526 dosare mai
puţin decât în anul 2012 când au fost înregistrate 14.017 dosare (în
descreştere cu 10,89%), iar faţă de anul 2011, când au fost înregistrate
14.195 dosare, s-a înregistrat o scădere de 12,00% - fiind înregistrate cu
1.704 dosare mai puţin.
În cursul anului 2013 principalele obiecte ale dosarelor în care a fost
înregistrată o creştere semnificativă a volumului de activitate la tribunal au
vizat plângerile formulate împotriva proceselor-verbale de contravenţie
(regimul circulaţiei pe drumurile publice) şi pretenţiile sub 2.000 de lei, toate
soluţionate în calea de atac a recursului, iar litigiile în care a fost înregistrată
o diminuare semnificativă a volumului de activitate la tribunal au vizat
taxele de poluare şi de primă înmatriculare soluţionate de tribunal ca instanţă
de fond în materia contenciosului administrativ şi fiscal.
De precizat este faptul că în anul 2013 numărul cauzelor înregistrate în
materia taxelor pentru emisii poluante la Secţia a II-a civilă, de contencios
administrativ şi fiscal pe completele în componenţa cărora au fost desemnaţi
doar judecători din cadrul acestei secţii a scăzut de la 3.863 cauze
înregistrate în anul 2012 la 3.546 cauze în anul 2013 înregistrându-se cu 317
cauze mai puţin (o descreştere de 8,93%). Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în
ceea ce priveşte cauzele având ca obiect taxele de primă înmatriculare,
înregistrându-se în anul 2013 - 442 cauze faţă de 257 cauze în anul 2012 cu
185 cauze mai puţin faţă de anul precedent (o descreştere 71,98%). Din cele
3546 dosare, 1.205 dosare au fost înregistrate în perioada 01.01.2013-
15.02.2013 şi repartizate completelor constituite la Secţia a II-a civilă, de
91
contencios administrativ şi fiscal în componenţa cărora au fost desemnaţi
judecători de la Secţia penală, care au mai avut pe rol încă 341 dosare cu
acelaşi obiect înregistrate în cursul anului 2012.
Din totalul de 3.546 de dosare, s-au soluţionat 2.077 dosare,
realizându-se astfel o operativitate de 58,57%
Chiar dacă volumul de activitate în general a înregistrat o scădere
uşoară, aceasta nu s-a reflectat constant şi în activitatea Secţiei a II-a civile,
de contencios administrativ şi fiscal deoarece în cursul anului 2013 unele
complete de judecată de la această secţie au fost programate în şedinţă în
mod frecvent cu peste 80 de cauze (de exemplu: completul nr.1 LCP
recurs+Complet cont.adm.nr.2 recurs+NCPC cont.adm.nr.2 recurs
constituite din judecătorii Pavel Maria, Hoban Mihaela şi Giuroiu Cătălin au
avut pe rol 109 dosare în şedinţa din 07.06.2013, 99 dosare în şedinţa din
13.09.2013 şi 100 dosare în şedinţa din 08.11.2013; completul nr.3 LCP
recurs+Complet cont.adm.nr.4 recurs+NCPC cont.adm.nr.4 recurs
constituite din judecătorii Ielciu Viorica, Oltean Simona şi Opriş Crina au
avut pe rol 99 dosare în şedinţa din 27.09.2013, 96 dosare în şedinţa din
25.10.2013; completul nr.5 LCP recurs+Complet cont.adm.nr.6 recurs
constituite din judecătorii Borcutean Nela, Fiţigău Vasile, Pop Virginia au
avut pe rol 108 dosare în şedinţa din 04.10.2013, 99 dosare în şedinţa din
01.11.2013 şi 92 dosare în şedinţa din 29.11.2013).
Activitatea celor două secţii civile ale tribunalului a fost influenţată în
anul 2013 de fluctuaţiile de personal judecătoresc, respectiv: la Secţia a II-a
civilă, de contencios administrativ şi fiscal a fost repartizat în cursul lunii
ianuarie domnul judecător Giuroiu Cătălin, judecător cu grad de tribunal,
transferat de la Judecătoria Baia Mare ca urmare a expirării mandatului de
preşedinte la această instanţă, iar domnul judecător Emil Costin, detaşat la
Ministerul Justiţiei în data de 03 decembrie 2012 a revenit la tribunal abia în
data de 04 decembrie 2013; în data de 01.05.2013 doamna judecător Haidu
92
Dorina Mihaela a fost promovată în urma susţinerii examenului de
promovare la instanţă superioară, respectiv la Curtea de Apel Oradea.
În vederea asigurării imparţialităţii judecătorilor şi a protejării
competenţei profesionale a acestora, Programul pentru stabilirea volumului
optim de muncă şi asigurarea calităţii activităţii în instanţe, aprobat de Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 945/04.11.2010 a
continuat să fie aplicat la această instanţă şi în cursul anului 2013 având în
vedere Hotărârea nr.161 din 13 februarie 2013 a Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii.
S-a apreciat de către Colegiul de conducere al acestei instanţe ca fiind
temeinic justificată continuarea Programului în discuţie şi pe parcursul
anului 2013 cu atât mai mult cu cât în contextul intrării în vigoare a Noului
Cod de procedură civilă se preconiza o creştere considerabilă a volumului de
activitate la nivelul tuturor instanţelor (tribunal şi judecătorii) sub multiple
aspecte (creşterea numărului cauzelor de soluţionat în special a celor
înregistrate pe vechiul Cod de procedură civilă, dar şi a sporirii tipurilor de
activităţi ce trebuie efectuate pe fiecare dosar în parte). Aceste aspecte
puteau genera disfuncţionalităţi majore sau chiar blocaje pentru că o
perioadă însemnată de timp cele două coduri au coexistat şi vor coexista
administrativ şi procedural influenţând nu numai actul de judecată, dar şi
organizarea instanţelor şi vor majora considerabil eforturile la care vor fi
supuşi judecătorii şi grefierii.
Prin măsurile luate de Colegiul de conducere al tribunalului, respectiv
stabilirea unui punctaj în limite rezonabile pentru fiecare complet configurat
pentru cauzele înregistrate pe Noul Cod de procedură civilă la cele două
secţii civile ale tribunalului s-a urmărit fluidizarea circuitului instanţei printr-
o gestionare corespunzătoare a volumului de dosare care s-au înregistrat pe
ambele coduri, păstrarea unei încărcături rezonabile pe magistrat/grefier, dar
şi creşterea calităţii actului de justiţie.
93
Potrivit Programului, încărcătura maximă pe judecător, reprezentând
norma de lucru anuală, este de 5.060 puncte de încărcare/judecător, dar au
fost situaţii în care această normă a fost depăşită.
La Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, domnul
judecător Fiţigău Vasile a cumulat 7.519 puncte de încărcare, doamna
judecător Hoban Mihaela a cumulat 6.890 puncte de încărcare, doamna
judecător Pavel Maria a cumulat 6.674 puncte de încărcare, doamna
judecător Pop Virginia a cumulat 6.846 puncte de încărcare, iar la Secţia I-a
civilă doamna judecător Ciucă Viorica a cumulat 5.728 puncte de încărcare,
doamna judecător Codrea Maria a cumulat 6.275 puncte de încărcare,
doamna judecător Giuroiu Brânduşa a cumulat 5.410 puncte de încărcare.
Prin măsurile adoptate s-a urmărit reducerea la un număr rezonabil a
volumului de dosare rulate în şedinţele de judecată în care erau programaţi
judecătorii celor două secţii civile ale tribunalului, mai ales în activitatea
desfăşurată pe completele de fond, avându-se în vedere că intrarea în vigoare
a noului Cod de procedură civilă a implicat o creştere considerabilă a
volumului de activitate în materie civilă la nivelul tuturor instanţelor de
judecată, sub aspectul duratei activităţilor administrative stabilite prin prisma
Noului Cod de procedură civilă care este cu mult mai mare faţă de
activităţile judiciare ce erau preponderente în activitatea grefierului de
şedinţă înainte de implementarea noului act normativ.
Pe baza celor sesizate cu ocazia punerii în aplicare a Noului Cod
de procedură civilă, la nivelul secţiilor civile ale Tribunalului Maramureş s-
au conturat anumite aspecte negative referitoare la:
În ce priveşte procedura de citare/comunicare, noul cod a reformat
maniera de citare a părţilor si de comunicare a înscrisurilor, în scopul
eficientizării acestor proceduri. Cu toate acestea, în forma nou reglementată,
procedura de citare durează mai mult şi sunt implicate mai multe subiecte
pentru monitorizarea stadiului procedurii de citare/comunicare, iar timpii
alocaţi de personalul auxiliar de specialitate pentru îndeplinirea tuturor
94
operaţiunilor necesare este mult mai mare, comparativ cu timpul alocat
anterior potrivit vechiului cod de procedură civilă.
Eficientizarea procedurii de comunicare a actelor de procedura, nu
a putut fi obţinută şi nu se va obţine atâta timp cat, din punct de vedere
logistic, economic şi al resurselor umane, nu a fost pregătită introducerea
acestor dispoziţii.
S-au înregistrat greutăţi şi în operarea în programul ECRIS, aceste
aspecte fiind discutate de fiecare preşedinte de secţie în parte cu conducerea
instanţei şi cu compartimentul IT de specialitate, fiind remediate de la caz la
caz.
Raportat la volumul mare de activitate al secţiilor, termenul de
recomandare acordat în cauzele de fond este exagerat de mare, astfel că s-a
luat măsura regularizării cu prioritate a acestor cererii, dar acest fapt a dus la
supraîncărcarea completelor de judecată.
S-a constatat de asemenea că dosarele înregistrate după intrarea în
vigoare a noului cod de procedură civilă nu se regăsesc în datele statistice ca
dosare rulate, decât după fixarea primului termen de judecată, iar pentru
perioada anterioară, respectiv pentru perioada regularizării, deşi se lucrează
în dosare, acestea se regăsesc doar ca dosare în stoc. În felul acesta a crescut
numărul dosarelor aflate în stoc la finele anului 2013, aspect care a dus la
scăderea considerabilă a indicelui de operativitate la nivelul secţiei şi
implicit la nivelul instanţei.
Au fost sesizate aspecte de practică neunitară privind instituţia
curatorului special şi instituţia medierii, problemele de drept generate fiind
sesizate şi puse în discuţie cu ocazia întâlnirilor profesionale trimestriale cu
judecătorii din materie civilă de la nivelul curţii de apel.
Pe baza datelor statistice prezentate în capitolele anterioare privind
volumul de activitate, operativitatea şi încărcătura pe judecător, şi nu în
ultimul rând având în vedere intrarea în vigoare a dispoziţiilor noului Cod de
procedură civilă, se poate concluziona că schemele de personal (judecători şi
95
personal auxiliar) ale tribunalului şi a instanţelor din circumscripţia acestuia
necesită o reevaluare.
Datele prezentate sintetic în cuprinsul prezentului material de bilanţ
însumează eforturile tuturor judecătorilor şi a personalului auxiliar din cadrul
Tribunalului Maramureş şi instanţelor arondate, care au participat nemijlocit
la înfăptuirea actului de justiţie, deoarece fără aportul concret şi consistent al
acestora orice măsură sau directivă cu putere decizională în organizarea si
funcţionarea mecanismelor justiţiei, ar rămâne fără efect în planul realităţilor
de fapt.
Este bine cunoscut faptul că randamentul general al instanţelor este dat
în principal de activitatea concretă a judecătorilor si personalului auxiliar
care concură la înfăptuirea actului de justiţie însă randamentul este direct
influenţat de modul de organizare a activităţii instanţei şi comunicarea
existentă între membrii colectivului.
Din această perspectivă conducerea tribunalului a acţionat şi în 2013 şi
va acţiona în continuare pentru creşterea operativităţii şi a reducerii dosarelor
mai vechi prin responsabilizarea factorilor de conducere (preşedinţii de
secţie, colegiu de conducere, prim grefier şi grefierii de secţie); elaborarea
unor planuri de acţiune pentru implementarea noilor coduri de procedură;
gestionarea şi organizarea eficientă a resurselor umane cu stimularea
procesului de comunicare; motivarea personalului pentru implicarea activă şi
responsabilă în realizarea atribuţiunilor de serviciu în scopul creşterii calităţii
actului de justiţie, asigurarea transparenţei activităţii desfăşurate de către
instanţă.
Anul 2013 nu poate fi caracterizat ca un an foarte dificil pentru
Tribunalul Maramureş şi instanţele arondate, luându-se în considerare că
volumul de activitate a înregistrat o scădere nesemnificativă, dar procentul
de operativitate în soluţionarea cauzelor a crescut.
În contextul în care în anul 2013 a intrat în vigoare Noul Cod de
procedură civilă iar în anul 2014 va fi implementat şi Noul Cod de procedură
96
penală, menţinerea calităţii activităţii judiciare la cote ridicate este un
obiectiv greu de atins fără suplimentarea schemei de personal astfel încât
încărcătura de cauze pe judecător/grefier să fie conformă normelor de
muncă, iar judecătorii să poată aloca suficient timp pentru actualizarea
cunoştinţelor profesionale, pregătirea corespunzătoare a fiecărei şedinţe de
judecată şi motivării corespunzătoare a hotărârilor în termenele legale.
În aceste condiţii, apreciem că rezultatele obţinute de instanţele din
judeţul Maramureş în anul 2013 sunt în măsură să reflecte calitatea ridicată a
actului de justiţie concretizată în soluţionarea unui volum mare de cauze şi în
legalitatea şi temeinicia soluţiilor pronunţate.
PREŞEDINTELE TRIBUNALULUI MARAMUREŞ
LIHET CRISTINA LAURA
97
Cuprins
INTRODUCERE…………………………………………………….…….1
SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND SITUAŢIA INSTANŢEI ÎN ANUL 2013…………………...……………………………………….……3
CAPITOLUL I - STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2013……........…....9
Secţiunea 1 - Activitatea instanţei …………………………....…....9
1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii/complete specializate/materii………………………………………….……………….9
1.2. Încărcătura pe judecător …………………......………….…..18
1.3. Operativitatea pe instanţă, pe secţii/complete specializate, în diferitele materii şi pe judecători …………….....................….................... 19
1.4. Managementul resurselor umane …………………………... 29
Secţiunea a 2-a – Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei……………………………………………………………………43
Secţiunea a 3-a – Calitatea actului de justiţie…..........…………...49
3.1. Accesul la justiţie ...............................…………………… ..49
3.2. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare ……......................………….............................…. ..52
3.3. Elemente statistice privind durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii)………………………………….....…………............. 57
3.4. Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei……………………………………………………………..……...61
3.5 Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor şi personalului auxiliar……………………………….…………………….……………....64
CAPITOLUL II - PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI ÎN CURSUL ANULUI 2013………………….......………………………………………68
98
CAPITOLUL III - INDEPENDENŢĂ ŞI RĂSPUNDERE, INTEGRITATE ŞI TRANSPARENŢĂ….....……………......………….76
Secţiunea 1 - Independenţa judecătorilor instanţei în cursul anului 2013…………………………..………………………………………...…..76
Secţiunea a 2-a – Aspecte privind răspunderea personalului instanţei (penală, disciplinară, etc.)……………………………………... 77
Secţiunea a 3-a - Aspecte privind integritatea personalului şi asigurarea transparenţei la nivelul instanţei …………......……….……78
CAPITOLUL IV - ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ ………………………………………………………..…………………....81
CAPITOLUL V - RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ……………………………………………..……87
CAPITOLUL VI - CONCLUZII PRIVIND PROGRESELE ÎNREGISTRATE, VULNERABILITĂŢILE IDENTIFICATE ŞI MĂSURILE LUATE SAU PROPUSE PENTRU REMEDIEREA ACESTORA……………………………………………………..……..…90
Anexe
99