Transcript
Page 1: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

2

CUPRINS

CUPRINS........................................................................................................2 ARGUMENT ..................................................................................................4 CAPITOLUL 1. NOȚIUNI GENERALE DESPRE JOC.................................6

2.5.1. Clasificarea jocurilor didactice matematice ...................................38 2.5.2. Locul, rolul şi importanţa jocului didactic matematic ....................41

2.6. Metodologia organizării și integrării jocului didactic în structura lecțiilor.......................................................................................................43

CAPITOLUL 3. JOCURI MATEMATICE PROPUSE SPRE UTILIZARE ÎN CADRUL LECȚIILOR DE MATEMATICĂ................................................45

3.1. Ghicitori matematice ...........................................................................45 3.2. Poezii cu conținut terminologic matematic ..........................................46 3.3. Probleme distractive............................................................................47 3.4. Jocuri matematice ...............................................................................47

3.4.1. Reguli năzdrăvane ale jocurilor matematice ..................................48 3.4.2. Ce vârstă au persoanele, copacul, pelicanul? Câți șoareci a prins pisica? Câți boboci are gâsca?..................................................................48 3.4.3. Formează numere!.........................................................................49 3.4.4. Numere ascunse ............................................................................50 3.4.5. Calcule cu litere ............................................................................50 3.4.6. Geometrie cu numere ....................................................................51 3.4.7. Logica matematică (exerciții de așezare în spațiu / ordonare)........52 3.4.8. Prietenul meu, numărul necunoscut/ De-a detectivul Mate ............54 3.4.9. Calculăm cu litere/Mesajul cifrat...................................................54 3.4.10. Numere pare și impare ................................................................55 3.4.11. Jocuri cu bețe de chibrituri ..........................................................56 3.4.12. Colorăm, calculăm, comparăm și ne distrăm!..............................57 3.4.13. Un joc vechi de mii de ani - pătratul Tangram.............................59

1.1. Jocul - activitate specific umană............................................................6 1.2. Definiția și caracteristicile jocului.......................................................12 1.3. Importanţa şi funcţiile jocului..............................................................14 1.4. Clasificarea jocurilor ..........................................................................18 1.5. Elemente psihologice ale jocului .........................................................22 1.6. Elemente pedagogice ale jocului .........................................................24 CAPITOLUL 2. METODICA JOCULUI – COMPONENTĂ A DIDACTICII GENERALE ........................................................................27 2.1. Conținutul metodicii jocului ................................................................29 2.2. Importanța studierii metodicii jocului..................................................30 2.3. Conceptul de joc didactic. Definire şi caracterizare ............................30 2.4. Clasificarea jocurilor didactice ...........................................................34 2.5. Conceptul de joc didactic matematic ...................................................36

Page 2: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

3

4.2. Fișe de lucru.......................................................................................70 4.3. Observații metodice privind eficiența jocului didactic ........................72 4.4. Evaluarea ...........................................................................................75

4.4.1. Mijloace și tehnici de evaluare ......................................................75 4.4.2. Fișe de evaluare...............................................................................................87

4.1. Proiecte didactice, unde jocul didactic matematic este preponderent, indiferent de tipul de curriculum ( nucleu, aprofundat sau extins)..............61

3.4.14. Alte jocuri didactice ....................................................................59 CAPITOLUL 4. ASPECTE METODICE......................................................61

CONCLUZII ....................................................................................................................91 BIBLIOGRAFIE ..............................................................................................................95 ANEXE............................................................................................................................98

Page 3: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

4

ARGUMENT

În contextul noii societăţi, dreptul la educaţie a devenit realizabil pentru

Deschiderea spre cultură şi formarea capacităţilor necesare

achiziţionării noutăţilor se constituie în sarcini instructiv-educative de bază.

Ele mută accentul de la memorare-stocare-reproducere la însuşirea şi mânuirea

unor instrumente cum ar fi: gruparea, scrierea, compararea, generalizarea,

integrarea în sistem, restructurarea, mânuirea schemelor operatorii, a

schemelor relaţionale care să facă posibil contactul continuu cu ştiinţa, tehnica

şi, în general, cu cultura. Aceste cerinţe se manifestă în caracterul instrumental

al învăţământului primar şi necesită trecerea de la “educaţia prin efort … la

educarea efortului”. Aşadar o primă mutaţie s-a produs în sfera obiectivelor

fundamentale ale învăţământului primar, eficienţa sa mărindu-se în capacitatea

de a asigura şcolarizarea, în condiţii cât mai bune, pe treapta următoare.

Pentru a moderniza învăţământul, pentru a-l racorda la cerinţele epocii

contemporane, preocupările pentru ridicarea calităţii învăţământului

matematic ocupă un loc prioritar.

Introducerea, încă de la baza învăţământului, a unor concepte de mare

generalitate, concepte unificatoare pe tot parcursul învăţării matematicii, nu

presupune doar achiziţionarea acestora ca entităţi independente, ci cultivă o

nouă posibilitate de a gândi şi de a înţelege matematica prin: cunoaşterea

modurilor fundamentale de organizare a entităţilor matematice, sesizarea

relaţiilor fundamentale a proprietăţilor acestora, cunoaşterea dinamicii

relaţiilor matematice şi a clasificărilor lor.

Matematica modernă ia deci în consideraţie ansamblul structural al

ştiinţelor matematice, principiile fundamentale, relaţiile dintre entităţile

toţi copiii, iar nevoia de cultură - o condiţie a integrării sociale. În viziunea

pregătirii viitorilor iniţiatori de transformare, şcoala are sarcina de a înarma

tânăra generaţie cu cele mai noi cuceriri ale spiritului uman.

Page 4: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

5

matematice. În noile programe şcolare de matematică specifice şi altor sisteme

de învăţământ au fost introduse conceptele generale cu caracter unificator, ca:

structură, mulţime, relaţie ş.a. interpretate în spiritul logicii disciplinei

matematice. În lumea întreagă se consideră că, pentru a-i dezvălui copilului

încă de la început caracteristicile matematicii moderne şi pentru a-l învăţa să

gândească în spiritul ei, conceptele de “număr natural”, “operaţii cu numere

naturale”, trebuie fundamentate pe conceptul general de “mulţime”.

Interesul pentru jocurile didactice matematice precum și efectele pe care

le au acestea asupra elevilor în înțelegerea, asimilarea, fixarea, consolidarea și

recapitularea cunoștințelor, au constituit punctul de plecare pentru întocmirea

acestei lucrări.

Multe din lecțiile de consolidare și recapitulare a cunoștințelor

matematice devin la un moment dat obositoare prin folosirea acelorași tipuri

de exerciții și probleme, acelorași modalități de lucru cu elevii, uneori fără

niciun interes pentru aceștia și fără să aibă vreo contribuție la dezvoltarea

gândirii, a puterii de concentrare, a spiritului de observație.

În lucrare sunt descrise jocuri corespunzătoare conținutului diferitelor

teme din programa claselor I_IV la matematică, acestea fiind grupate pe clase.

Consider că întocmirea acestei lucrări mă va ajuta la perfecționarea mea

profesională, la realizarea unor lecții de matematică în care jocurile didactice

să reprezinte suportul atât de necesar pentru reușita acestora.

Introducând aceste exerciții, probleme, operații, calcule, în diverse

jocuri, cel mai adesea sub formă competitivă, elevii au participat cu

plăcere, cu interes, într-o atmosferă de bună dispoziție, dar mai ales cu o

nestăvilită dorință de a găsi cele mai variate soluții, de a rezolva corect și

rapid pentru a deveni câștigătorii întrecerilor. Astfel, aceste lecții s-au

transformat într-o „joacă serioasă”, așteptate cu nerăbdare și viu interes de

către elevi, care s-au implicat atât de mult în rezolvarea sarcinilor didactice,

încât chiar și cei mai timizi dintre ei au devenit concurenți de temut.

Page 5: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

6

CAPITOLUL 1. NOȚIUNI GENERALE DESPRE JOC

Prima vârstă a omului stă sub semnul jocului, care însă îl fascinează și

pe adult, prin frumuseţe și libertate. Vocaţia pentru joc desăvârșeste condiţia

omului de făuritor și înţelept, probându-i imaginaţia și spiritual creator.

1.1. Jocul - activitate specific umană

Jocul este un prim şi fundamental izvor al dezvoltării personalităţii

umane. Activitatea de joc reprezintă un ansamblul complex de acte, operaţii şi

acţiuni centrate în jurul unei teme principale şi care se scurge secvenţial; este o

stare de captivaţie totală şi de abandon faţă de presiunile din afară, de bucurie

reală şi plăcere, de angajare într-o lume imaginară a energiilor şi a încordărilor

proprii.

Fiecare om descoperă încă din copilărie ce înseamnă a te juca. Jocul

este ocupaţia preferată şi cea mai intensă a copiilor. Adulţii reneagă des şi

repede amintirile legate de această activitate. Ideea de „joc” ne arată, în sens

pozitiv, că trebuie să îndrăznim, că trebuie să luptăm, că trebuie să ne lăsăm

ademeniţi de această activitate . „A te juca” este o confruntare plăcută cu tine

însuţi, cu ceilalţi, cu diferite materiale şi procese şi cu mediul înconjurător.

Jocul nu este doar o temă culturală și literară, ci și, în bună măsură, un

mod de existență. Într-un anume fel, copilăria se confundă cu jocul. La această

vârstă jocul este o formă de participare benevolă la cadrul și convențiile

jocului. Joaca este depășită dintr-o nevoie de evadare, venită odată cu

înaintarea în vârstă, din imediat și de trecere într-o lume a împlinirilor virtuale.

Jocul înseamnă nu doar plăcere, ci și îndrazneală și risc, inteligență, vocație și

experiență, acesta fiind o activitate umană complexă, greu de cuprins într-o

definiție unitară și mulțumitoare, dată fiind marea diversitate a formelor sale

de manifestare.

Page 6: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

7

În societatea noastră modernă ideea de joc a decăzut. Limbajul curent

preferă acele sensuri ale cuvântului care trimit la o conotaţie negativă: „Este

doar un joc!”, „Înainte munca, după aceea urmează jocul!”, „Te joci cu mine?”

ş.a.m.d. Principiul performanţei, dobândirea prestigiului, comportamentul

concurenţial şi răsplata materială sunt astăzi motivaţiile principale pentru joc.

Valenţele legate de fantezie şi creativitate sunt lăsate la urmă.

Dar omul prin natura sa nu este îndreptat cu totul înspre satisfacerea

materială, ci el încearcă, din copilărie încă, să-şi construiască situaţii pline de

suspans, prin care să cunoască ceva nou, să se pregătească pentru viaţa cea de

toate zilele într-un mod cât mai creativ, reuşind astfel să-şi urmărească şi să-şi

împlinească ţelurile propuse în viaţă. Prin joc sunt încercate şi exersate moduri

de comportament în viaţă, sunt testate reacţii la diferite situaţii şi sunt formate

atitudini.

Copiii nu pot menţine suspansul pentru un timp mai îndelungat, de

aceea ei pot repeta situaţiile de joc la infinit, până ce au învăţat ceva din

acestea. Astfel jocul devine o metodă importantă de învăţare şi memorare. În

dezvoltarea fizică şi psihică a copiilor jocul ocupă un loc de frunte, fiecare

formă de joc fiind un act de învăţare. Jocul este o metodă, care are un mare

potenţial de formare şi dezvoltare a personalităţii complete (corp – raţiune –

suflet).

Pentru copil, jocul este o formă de activitate cu multiple implicaţii

psihologice şi pedagogice care contribuie la informarea şi formarea lui ca om;

jocul pune în mişcare toată fiinţa copilului, îi activează gândirea, îi reliefează

voinţa, îi înaripează fantezia şi-i ascute inteligenţa. De aceea s-a spus şi se

spune, pe bună dreptate, că „în joc încep să se pună bazele personalităţii şi

caracterului copilului” .

Copiii care sunt lipsiţi de posibilitatea de a se juca, fie din cauză că nu

au cu cine, fie din cauză că nu sunt obişnuiţi, rămân „săraci” atât sub aspectul

cognitiv, cât şi sub aspectul personalităţii. Jocul oferă copiilor condiţii

Page 7: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

8

inepuizabile de impresii care contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor despre

lume şi viaţă, formează şi dezvoltă în mod direct capacităţi observative, iar în

mod indirect jocul creează o mai mare antrenare, competenţă, deprinderi

active, măreşte capacitatea de înţelegere a situaţiilor complexe, creează

capacităţi de reţinere, dar şi de dozare a forţelor fizice şi spirituale, dezvoltă

caractere, deprinderi, înclinaţii, aspiraţii.

Există o strânsă relaţie între joc şi muncă, jocul fiind – aşa cum preciza

Jean Chateau – „o punte aruncată între copilărie şi vârsta matură” . Deşi jocul

evoluează mai ales în lumea ficţiunii pure, specifice numai visului, ca orice

altă formă a creativităţii şi fanteziei, el suportă o anumită presiune şi o

inducţie modelatoare ce vine din experienţa interacţiunii omului cu natura,

realizată mai ales prin muncă.

Importanţa deosebită a jocului pentru vârsta copilăriei este astăzi un

adevăr incontestabil. Fixându-i locul pe scara unei realităţi mai cuprinzătoare

decât preşcolaritatea, şi anume în ansamblul umanului, se poate spune că jocul

are un caracter universal. Astfel, jocul este o manifestare în care este evidentă

o luptă a contrariilor, un efort de depăşire cu rol de propulsare în procesul

obiectiv al dezvoltării.

„În anii copilăriei, jocul este o activitate centrală; odată cu intrarea

copilului în şcoală jocul trece de pe planul prim în al doilea plan, pentru ca la

tinereţe să devină o activitate de canalizare şi consum de energie, iar la

vârstele de muncă devine o activitate de reconfortare1.”

Jocul are caracter polivalent, fiind pentru copil şi muncă, şi artă, şi

realitate, şi fantezie. În acest sens, pedagogul elveţian E. Claparède precizează

că „jocul este însăşi viaţa”.

J. Piaget, referindu-se la evoluţia jocului, acordă un rol deosebit

factorului imitaţie, în timp ce alţi psihologi socotesc de maximă importanţă

Editura Hardiscom, Piteşti, 1997, p.26.

1 Cristea, Sorin - Pedagogie pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul didactic I, II şi reciclare,

Page 8: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

9

evoluţia proceselor de cunoaştere, trecerea de la planul concret al acţiunii la

cel abstract.

Jocul este „o asimilare a realului la activitatea proprie, oferindu-i aceste

activităţi alimentaţia necesară şi transformând realul în funcţie de multiplele

trebuinţe ale eului” .

Conform teoriei biologice, St. Hall asemăna jocul cu o repetare a

instinctelor şi formelor de viaţă primitivă, în ordinea cronologică a apariţiei

lor. Acestei teorii i se poate reproşa simplitatea explicaţiei, îngustimea locului

pe care-l oferă jocului în evoluţia individului.

De pe o poziţie, de asemenea biologizantă, Carr K. Groos consideră

jocul ca pe un exerciţiu pregătitor pentru viaţa adultului, un mijloc de exersare

a predispoziţiilor în scopul maturizării, iar H. Spencer şi Fr. Schiller

elaborează teoria surplusului de energie conform căreia jocul ar fi o modalitate

de a cheltui acest surplus. Aceste teorii sunt cu multe inconveniente deoarece

Karl Groos identifică jocul copiilor cu cel al animalelor, iar conform teoriei lui

H. Spencer nu vom putea răspunde pentru care motiv copilul se joacă şi atunci

când este obosit.

Teoria lui Edouard Claparède cu privire la joc îşi are rădăcinile în

„teoria exerciţiului pregătitor” pentru viaţa de adult a lui K. Groos. În acest

sens, Claparède afirmă că jocul este determinat, pe de o parte, de nevoile

copilului, iar pe de altă parte, de gradul dezvoltării sale organice; jocul este un

agent de dezvoltare, de expansiune a personalităţii în devenire.

Jocul satisface în cel mai înalt grad nevoia de mişcare şi de acţiune a

copilului; el deschide în faţa copilului nu doar universul activităţii, ci şi

universul extrem de variat al relaţiilor interumane, oferind prilejul de a

pătrunde în intimitatea acestora şi dezvoltând dorinţa copilului de a se

comporta ca adulţii. Prin joc copilul învaţă să cunoască lumea reală, îşi

dezvoltă şi restructurează întreaga viaţă psihică, dobândeşte încredere în

forţele proprii.

Page 9: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

10

Jean Chateau vede în joc o activitate fizică sau mintală gratuită,

realizată datorită plăcerii pe care o provoacă.

„Nu ne putem imagina copilăria fără râsetele şi jocurile sale. Sufletul şi

inteligenţa devin mari prin joc. Despre un copil nu se poate spune că el creşte

şi atât; trebuie să spunem că el se dezvoltă prin joc.”

Privitor la semnificaţia psihosocială şi pedagogică a jocului, Jan

Huizinga spune că jocul este un fenomen de cultură.

„Jocul – scrie savantul olandez – este o acţiune sau o activitate efectuată

de bună-voie, înăuntrul unor anumite limite stabilite, de timp şi de spaţiu, şi

după reguli acceptate de bună-voie, dar absolut obligatorii, având scopul în

sine însăşi şi fiind însoţită de un anumit sentiment de încordare şi de bucurie şi

de ideea că «este altfel» decât în viaţa obişnuită.”

Pedagogul rus K.D. Uşinschi a definit jocul ca pe o formă de activitate

liberă, prin care copilul îşi poate dezvolta capacităţile creatoare şi învaţă să îşi

cunoască posibilităţile proprii. De asemenea, acesta subliniază rolul mediului

social în determinarea conţinutului şi caracterului jocului.

În viziunea lui A.N. Leontiev, jocul este o activitate de tip fundamental,

cu rol hotărâtor în evoluţia copilului, constând în reflectarea şi reproducerea

vieţii reale, într-o modificare proprie copilului. Jocul este transpunerea în plan

imaginar a vieţii reale pe baza transfigurării realităţii, a prelucrării aspiraţiilor,

tendinţelor, dorinţelor copilului.

Pedagogul A.S. Makarenko arată că prin joc se realizează educaţia

viitorului om de acţiune. El stabileşte asemănările şi deosebirile dintre joc şi

muncă, precum şi raportul dintre cele două forme de activitate, subliniind

faptul că jocul are în viaţa copilului un rol la fel de mare ca şi munca,

activitatea sau serviciul la adulţi.

Jean Piaget consideră că jocul este o formă de activitate a cărei

motivaţie este nu adaptarea la real, ci asimilarea realului la „eul” său fără

constrângeri sau sancţiuni.

Page 10: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

11

În sistemul pedagogic al lui P.F. Leshaft, jocurile ocupă un loc foarte

important. El le atribuie un mare rol instructiv-educativ, văzând în acestea şi

un important mijloc de educaţie morală. Posibilitatea de a imita prin joc, de a

se manifesta creator, de a înţelege raporturile interindividuale dau posibilitatea

copilului să respecte nişte reguli bine stabilite, încadrându-l în regimul unui

comportament unanim acceptat.

Subliniind valoarea instructiv-educativă a jocului, N. K. Krupskaia arată

că prin joc se educă şi se formează la copii intelectul, voinţa şi caracterul.

Oricare ar fi natura şi orientarea acestor teorii asupra jocului (biologistă

sau sociologizantă), cert este că autorii sunt unanimi în a recunoaşte funcţiile

formative ale jocului. Într-adevăr, jocul are o semnificaţie funcţională

esenţială şi nu este un simplu amuzament.

„Copilul este serios pentru că prin succesul jocului îşi afirmă fiinţa, îşi

proclamă forţa şi autonomia” - afirma Jean Chateau.

Aruncându-ne o privire generală asupra a ceea ce reprezintă jocul în

viaţa şi activitatea oamenilor, îndeosebi în viaţa copiilor de vârstă preşcolară,

putem desprinde cu uşurinţă anumite note caracteristici şi definitorii:

a) jocul este o activitate specific umană deoarece numai oamenii îl

practică în adevăratul sens al cuvântului;

b) jocul este una din variatele activităţi ale oamenilor fiind determinat

de celelalte activităţi şi, bineînţeles, determinându-le pe toate acestea.

Învăţarea, munca şi creaţia nu s-ar realiza în lipsa jocului, după cum acesta nu

poate să nu fie purtătorul principalelor elemente psihologice de esenţă

neludică ale oricărei ocupaţii specific umane;

c) jocul este o activitate conştientă. Cel care îl practică îl conştientizează

ca atare şi nu-l confundă cu nici una dintre celelalte activităţi umane;

d) jocul introduce pe acela care-l practică în specificitatea lumii

imaginare pe care şi-o creează;

e) scopul jocului este acţiunea însăşi, capabilă să-i satisfacă imediat

Page 11: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

12

jucătorului dorinţele sau aspiraţiile proprii;

f) prin atingerea unui asemenea scop, se restabileşte echilibrul vieţii

psihice şi se stimulează funcţionalitatea de ansamblu a acesteia.

Sintetizând toate aceste note caracteristice, am putea defini jocul ca

explicat, câteodată în mod complementar, alteori contradictoriu, după cum

autorii au remarcat un aspect sau altul din provocarea la care incita copilăria.

fiind o activitate specific umană, dominantă în copilărie, prin care omul îşi

satisface imediat, după posibilităţi, propriile dorinţe, acţionând conştient şi

liber în lumea imaginară ce şi-o creează singur. Găsim informații despre joc,

în general, și despre jocul didactic, în special, atât în literatura de specialitate,

cât și în surse accesibile și foarte utile cum ar fi internetul, despre

definirea, tipurile, ritmurile și importanța jocului didactic.

1.2. Definiția și caracteristicile jocului

„Omul este un om întreg numai atunci când se joacă” (Fr. Schiller)

În literatura de specialitate, jocul este definit în moduri diferite și

„Jocul - scrie savantul olandez Jan Huizinga - este o acțiune sau o

activitate specifică, încărcată de sensuri și tensiuni, înlăuntrul unor anumite

limite stabilite, de timp și spațiu, și după reguli acceptate de bună voie și în

afara sferei de utilități sau necesității materiale, dar absolut obligatorii, având

scopul în sine însăși și fiind însoțită de un sentiment de încordare, înălțare,

voioșie, destindere și bucurie și de ideea că este altfel decât în viața obișnuită

(Homo ludens)”. Este un fenomen antropologic complex, care în forme

și conținuturi specifice, se afirmă la toate vârstele și în toate civilizațiile.

Din această definiție rezultă că jocul este o activitate specifică, opusă

acțiunilor de ordin practic. Precizarea că „jocul are scopul în sine”, trebuie

înțeleasă în sensul katian al „finalității fără scop”, numai în opoziție cu actele

utilitariste. Un alt paramentru referențial îl poate constitui proiecția în și prin

Page 12: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

13

Jocul este o școală deschisă, cu un program tot atât de bogat precum

este viața. Prin joc, viitorul este anticipat și pregătit. Se apreciază chiar că

jocul îndeplinește în viața copilului de 3-7 ani același rol ca munca la adulți.

Este forma specifică în care copilul își asimilează munca și se dezvoltă.

Este suficient să amintim concentrarea copilului prins în joc, precum și

gravitatea cu care el urmărește respectarea unor reguli sau lupta în care se

angajează pentru a câștiga. Copiii se joacă pentru a se juca.

Pentru a înțelege specificul jocului ca formă de activitate instructiv-

educativă, trebuie să cunoaștem și celelalte sensuri ce i se atribuie jocului,

cum ar fi: activitate specific umană, activitate dominantă la vârsta preșcolară,

factor hotărâtor în viața copilului preșcolar. Aceste sensuri indică, fie poziția

jocului în raport didactic cu celelalte forme de activitate specifice omului, fie

aportul jocului în procesul educației.

Jocul este o activitate specific umană, dominantă în copilărie, pentru că

numai oamenii îl practică în adevăratul sens al cuvântului. Este una dintre

variatele activități desfășurate de om, fiind în strânsă legătură cu acestea. Este

determinat de celelalte activități – învățarea, munca, dar în același timp este

puternic implicat în acestea. Învățarea, munca, creația, includ elemente de joc

și în același timp jocul este purtătorul unor importante elemente psihologice de

esență neludică ale celorlalte activități specific umane.

joc a unor stări și pulsiuni venind din adâncul ființei, din inconștientul

individului său colectivității, ceea ce conferă actului ludic o funcție catarctică,

de defulare și autoproiecție psihologică (Evseev Ivan, ”Jocurile tradiționale de

copii”).

Jocul este o formă de activitate bine gândită, necesară și indispensabilă

procesului educației, este o activitate prin care conținutul, forma și

funcționalitatea sa specifică nu se confundă cu nici o altă formă de activitate

instructiv-educativă, motiv pentru care nu poate fi suplinită și nici nu este în

măsură să suplinească pe una din ele.

Page 13: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

14

Jocul este o activitate bazală și o dimensiune esențială a omului.

Creativitatea ludică se înscrie drept constantă obligatorie a devenirii culturale

a individului și societății. Întrebările referitoare la originea jocului, la locul ce-

l ocupa ludicul printre alte activități și funcții specific umane țin de

problematica fundamentală a antropologiei și filozofiei culturii.

Multidimensionalitatea actului ludic face ca jocul să fie obiect de studiu

al istoriei culturii, etnologiei, psihologiei, esteticii, sociologiei, sau

matematicii, să suscite atât interesul reprezentanților unor științe pozitive, cât

și al cercetătorilor cu vocație interdisciplinară.

1.3. Importanţa şi funcţiile jocului2

Sub influenţa jocului se formează, se dezvoltă şi se restructurează

întreaga activitate psihică a copilului. Modul serios şi pasiunea cu care se

joacă copiii constituie indicatori ai dezvoltării şi perfecţionării proceselor de

cunoaştere.

Prin joc se dezvoltă personalitatea copilului, prin crearea şi rezolvarea

progresivă a diverse feluri de contradicţii:

a) între libertatea de acţiune şi conformarea la schema de joc;

b) între invitaţie şi iniţiativă;

c) între repetiţie şi variabilitate;

Viața diurnă a oamenilor se desfășoară în două forme de bază: muncă și

odihnă, aceasta din urmă asociată jocului și divertismentului. De aceea,

începând cu primele glosări filozofice pe tema jocului, se va lua în considerare

tocmai această diadă complementară în care se reflectă tendințele contrare ale

ființei umane: seriozitatea și amuzamentul, obligativitatea și libertatea,

utilitatea și gratuitatea, realismul și imaginația.

2 Onețiu, Sofia; Garboni, A. (1997), Exerciții și jocuri didactice pentru matematică, Editura The Best SRL, Alexandria, p. 43.

Page 14: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

15

d) între dorinţa de joc şi pregătirea prealabilă necesară;

e) între ceea ce este parţial cunoscut şi ceea ce se cunoaşte bine;

f) între absenţa vreunui rezultat material util şi bucuria jocului;

g) între operarea cu obiecte reale şi efectuarea de acţiuni simbolice;

h) între emoţiile dictate de rolul îndeplinit şi emoţia pozitivă provocată

de participarea la joc.

Putem afirma că, la vârsta preşcolarităţii, jocul oferă cadrul pentru efort

şi depăşire a unor obstacole, iar “moralitatea ludică” contribuie la geneza

comportamentului socio-moral, la asimilarea unor elemente de disciplină în

ansamblul expresiilor comportamentale ale copiilor. Important este că jocul le

oferă copiilor posibilitatea dezvăluirii naturii autentice a copilului, a forţelor

sale, observându-se o ultimă cerinţă spre afirmare.

Este suficient să priveşti copiii în timpul jocului pentru a-ţi face o

impresie referitoare la conduita acestora şi la particularităţile lor psihologice.

Unii copii se exprimă deschis, clar, dezinvolt, în timp ce alţii sunt mai reţinuţi,

mai puţin activi. Primii sunt mai uşor de cunoscut deoarece manifestările lor

sunt spontane, iar ceilalţi exprimă mai mascat trăsăturile lor interne.

Se poate afirma că, jocurile satisfac o anumită cerinţă implacabilă care

îl stimulează pe copil la o activitate permanentă.

Jocul contribuie la dezvoltarea intelectuală a copiilor, la formarea

percepţiilor de formă, mărime, spaţiu, timp, la educarea spiritului de

Valorificând disponibilităţile interne, jocul propulsează copilul pe

traiectoria progresului în dezvoltarea sa. Soluţiile adoptate în joc,

inventivitatea şi capacitatea de a găsi strategiile cele mai nimerite pentru

reuşita acţiunii odată cu corelarea cu partenerii de joc, denotă arta integrării

în colectivitate şi în viaţa socială. Cu cât un preşcolar este mai dezvoltat din

punct de vedere psihologic, cu atât se joacă mai mult, mai bine şi mai frumos,

se remarcă a fi un veritabil creator şi iniţiator de acţiuni, cu semnificaţii

multiple pentru evoluţia ulterioară.

Page 15: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

16

observaţie, a imaginaţiei creatoare, a gândirii şi nu în ultimul rând la

dezvoltarea limbajului.

Tot jocul este un mijloc eficient şi suficient pentru realizarea sarcinilor

educaţiei morale a copilului, contribuind la dezvoltarea stăpânirii de sine,

autocontrolului, spiritului de independenţă, disciplinei conştiente,

perseverenţei, precum şi a multor altor calităţi de voinţă şi trăsături de

caracter. Valoarea jocului se observă şi în dezvoltarea sociabilităţii, a spiritului

de colectivitate, a relaţiilor reciproce între copii.

Jocul îşi are importanţa sa în formarea colectivului de copii, în formarea

spiritului de independenţă, în formarea atitudinii pozitive faţă de muncă, în

corectarea unor abateri sesizate în comportamentul unor copii. Toate aceste

efecte educative se sprijină, ca pe un adevărat fundament, pe influenţa pe care

jocul o exercită asupra dezvoltării psihice a copilului, asupra personalităţii lui.

Jocul răspunde trebuinţei de creaţie a personalităţii, dar şi a sinelui în

raport cu viaţa şi ipostazele ei fericite.

Analiza jocului pune în evidenţă (oglindeşte) statutul mintal, cel afectiv,

cel de sănătate al copilului, dar şi structura experienţei şi a mediului de

cultură.

Prin toate jocurile, dar mai ales prin cele de mişcare, se creează

posibilităţi multiple de dezvoltare armonioasă a organismului. În plus, jocul

determină o stare de veselie, de bună dispoziţie, cu efecte benefice pe planul

dezvoltării. Prin jocurile de mişcare se realizează numeroase din sarcinile

educaţiei fizice.

Prin joc copilul dobândeşte deprinderi de autoservire, în scopul

satisfacerii trebuinţelor proprii şi odată formate acestea permit ca jocul să

devină mai complex cu o valoare formativă sporită.

Participând la joc, preşcolarul este iniţiat în tainele frumosului şi învaţă

să-l creeze, realizându-se astfel şi sarcini de educaţie estetice.

În concluzie, se poate spune că prin joc are loc o largă expansiune a

Page 16: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

17

Este bine cunoscut că acel copil care nu se joacă rămâne sărac din punct

de vedere cognitiv, afectiv, al întregii dezvoltări a personalităţii.

Ca şcoală a vieţii sociale, jocul face apel la optimismul specific vârstei,

la dorinţa copilului de a avea un rol, de a îndeplini o funcţie, de a avea o

poziţie în grup, de a se afirma şi de a-şi face datoria.

Diferite studii şi observaţii efectuate asupra jocului au evidenţiat faptul

că acesta îndeplineşte multiple funcţii.

jocului şi distracţiilor” stabileşte funcţiile jocului precizând că acestea se pot

grupa în funcţii esenţiale, secundare şi marginale.

personalităţii copilului, realizându-se o absorbţie uriaşă de experienţă şi trăire

de viaţă, de interiorizare şi de creaţie, conturarea de aspiraţii, dorinţe care se

manifestă direct în conduită şi reprezintă latura proiectivă a personalităţii.

Jocul îi permite individului să-şi realizeze „eul”, să-şi manifeste

personalitatea, să urmeze, pentru un moment, linia interesului său major,

atunci când nu o face prin alte activităţi.

J. Piaget stabileşte următoarele funcţii ale jocului:

1. funcţia de adoptare realizată pe cele două coordonate: asimilarea

realului la „eu” şi acomodarea, transformarea „eu-lui” în funcţie de

modelele exterioare;

2. funcţia catarctică, de descărcare energetică şi rezolvare a

conflictelor;

3. funcţia de socializare, constând în acomodarea copilului la

ceilalţi, asimilarea relaţiilor cu cei din jur la propriul „eu”;

4. funcţia de extindere a „eu-lui”, de satisfacere a multiplelor

trebuinţe ale copilului, de la trebuinţele cognitive de explorare a

mediului la cele de valorificare a potenţialului de care dispune, de la

trebuinţele perceptive şi motorii la cele de autoexprimare în plan

comportamental.

Psihologul Ursula Şchiopu în lucrarea „Probleme psihologice ale

Page 17: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

18

Funcţiile esenţiale ale jocului sunt următoarele:

funcţia de cunoaştere care se exprimă în asimilarea practică şi

mentală a caracteristicilor lumii şi vieţii;

funcţia formativ-educativă exprimată în faptul că jocul constituie

o şcoală a energiei, a educaţiei, a conduitei, a gesturilor, a imaginaţiei. Jocul

educă atenţia, abilităţile şi capacităţile fizice, trăsăturile de caracter

(perseverenţa, promptitudinea, spiritul de ordine), trăsături legate de atitudinea

faţă de colectiv (corectitudinea, spiritul de competiţie, de dreptate,

sociabilitatea, ş.a), modelează dimensiunile etice ale conduitei.

funcţia de exercitare complexă, stimulativă a mişcărilor (pusă în

evidenţă mai ales de Gross şi Carr) concretizată în contribuţia activă pe care

jocul o are la creşterea şi dezvoltarea complexă. Aceasta apare ca funcţie

principală în jocurile de mişcare, jocurile sportive, de competiţie şi ca funcţie

secundară în jocurile simple de mânuire, proprii copiilor mici. În perioada

copilăriei şi tinereţii este o funcţie principală, devenind ulterior marginală.

Printre funcţiile secundare ale jocului se înscriu următoarele:

funcţia de echilibru şi tonificare prin caracterul activ şi

compensator pe care-l întreţine jocul faţă de activităţile cu caracter tensional;

funcţia catarctică şi proiectivă;

funcţia distractivă.

Ca funcţie marginală este precizată funcţia terapeutică ce se manifestă

cu succes în cazuri maladive.

1.4. Clasificarea jocurilor

Clasificarea jocurilor a constituit şi constituie în continuare o

preocupare pentru mulţi specialişti, cu toate acestea, nu s-a ajuns la o

clasificare unanim acceptată, date fiind perspectiva din care au fost investigate

şi criteriile diferite care au stat la baza diferenţierii jocurilor. S-a operat, astfel,

Page 18: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

19

cu criterii multiple de clasificare, cum ar fi: conţinutul, forma, sarcina urmărită

cu prioritate, materialele folosite, ş.a.

În lucrarea „Probleme ale adaptării şcolare – ghid pentru perfecţionarea

activităţii educatoarelor şi învăţătorilor”, Editura All, Bucureşti 1999,

autoarea, Elvira Creţu realizează următoarea clasificare a jocurilor3:

jocuri în care sunt solicitate funcţiile psihofiziologice (senzoriale,

motorii, intelectuale);

jocuri tehnice (productive) care solicită fondul de reprezentări,

memoria, motricitatea şi care dezvăluie medii de viaţă (agricole, industriale,

meşteşugăreşti, şcoala);

jocuri care exersează relaţiile sociale (de familie, de grup şcolar);

jocuri artistice (desen, muzică, arte plastice, ş.a.)

J. Piaget abordează evoluţia jocului la copil şi realizează o interesantă

clasificare a jocurilor, concludentă pentru buna înţelegere a funcţiilor sale:

jocul exerciţiu – forma cea mai elementară a jocului, prezentă în

etapa inteligenţei senzorio-motorii şi constă în repetarea unei activităţi însuşite

anterior pe alte căi pentru plăcerea activităţii;

jocul cu reguli apare în stadiul gândirii preoperatorii (2-7 ani). Are

un rol deosebit în socializarea copilului, deoarece realizează înţelegerea

reciprocă prin intermediul cuvântului şi disciplinei;

jocul de construcţie care se dezvoltă pe baza jocului simbolic după

vârsta de 5-6 ani. Jocurile de construcţie apar ca jocuri integrate în

simbolismul ludic pentru ca mai târziu să devină autentice adaptări, rezolvări

3 Creţu, Elvira (1999), Probleme ale adaptării şcolare – ghid pentru perfecţionarea activităţii educatoarelor şi învăţătorilor, Editura All, Bucuresti, p. 49.

jocul simbolic (de imaginaţie) îndeplineşte în cea mai mare măsură

funcţia de adaptare. Permite asimilarea realului la „eul” copilului fără

constrângeri şi sancţiuni, asigură retrăirea unor realităţi transformate după

propriile trebuinţe;

Page 19: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

20

reprezintă de fapt o funcţie socială generalizată a adultului;

jocurile cu rol şi subiect în care copilul îşi asumă o funcţie socială

anume pe care o realizează prin acţiunile sale;

jocurile cu reguli care apar mai târziu, în cadrul lor copilul

jocurile de tranziţie spre activitatea de învăţare („jocurile de

graniţă”). Din această categorie fac parte: jocurile distractive, dramatizările,

jocurile sportive, jocurile didactice. Acestea pregătesc învăţarea, încep să

substituie procesul de joc cu învăţarea.

O clasificare mai complexă4 şi mai nuanţată, luând în considerare mai

multe criterii ce operează succesiv, realizează autoarele lucrării „Activităţi de

joc şi recreativ-distracţie. Manual pentru şcolile normale”.

Ursula Șchiopu face clasificarea după conținutul jocului:

de probleme, creaţii inteligente.

O clasificare a jocurilor realizează şi A.N. Leontiev, stabilind

următoarele tipuri:

jocurile cu rol în care prim plan apare rolul asumat de copil, care

subordonează unei ordini fixe şi raporturi între participanţi, includ o anumită

sarcină, au un mare rol în structurarea personalităţii şi în socializarea

copilului;

4 Barbu, H.; Popescu, E.;Şerban, F. (1993), Activităţi de joc şi recreativ-distractive, Editura Didactică şi Pedagogică, București, p. 35.

Page 20: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

21

a) Jocuri de reproducere a unor mici evenimente:

- jocuri cu subiect multiplu;

- jocuri cu subiect complex.

c) Jocuri de creație

d) Jocuri dramatice

Sorin Cristea efectuează clasificarea jocurilor5 după:

a) obiectivele prioritare:

- jocuri senzoriale (auditive, vizuale, motorii, tactile);

b) conținutul instruirii:

- jocuri matematice;

- jocuri muzicale;

- jocuri tehnologice (de aplicații, de construcții tehnice);

- jocuri sportive;

- jocuri lingvistive;

c) forma de exprimare:

- jocuri simbolice, de orientare, de sensibilizare, conceptuale, jocuri tip

ghicitori, de cuvinte încrucișate;

d) resursele folosite:

- jocuri materiale, orale, pe bază de întrebări, pe bază de fișe

individuale, pe calculator;

e) regulile instituite:

- jocuri cu reguli transmise prin tradiție, cu reguli inventate, jocuri

spontane, protocolare;

f) competentele psihologice stimulate:

5 Cristea, S. (1997), Pedagogie pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul didactic I, II şi reciclare, Editura Hardiscom, Piteşti, p. 58.

b) Jocuri de mișcare

- simple, cu caracter imitativ;

- cu reguli pentru fiecare etapă.

Page 21: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

22

- jocuri de mișcare, de observație, de atenție, de memorie, de gândire, de

limbaj, de creație.

1.5. Elemente psihologice ale jocului

Cercetările psihologice efectuate în secolul XX în problema jocului au

pus în evidență numeroase elemente psihologice care conturează această

formă de activitate specific umană.

Voi prezenta mai jos câteva din manifestările psihice ale copiilor și ale

oamenilor, în general, capabile să explice jocul și, mai ales, să arate de ce în

anii scolarității mici jocul se prefigurează ca o activitate dominantă, alături de

învățare.

b) în clădirea lumii imaginare, omul se folosește de capacitatea sa de a

transfigura realul în imaginar. În acest proces, el transfigurează selectiv realul,

după nevoi imediate și după posibilități proprii. Aceasta capacitate e suficient

de operantă la copilul ce depășește vârsta de 3 ani.

E vorba de acele elemente psihologice care definesc jocul în general și

care sunt suficient de operante la copiii de vârsta școlară. Prin prezența și

acțiunea acestor elemente, copiii ies „din anonimat” și ni se înfățișează ca

ființe cu personalitatea în formare, care gândesc, acționează motivat după

posibilități și aspiră la perfecțiune.

a) Oamenii se refugiază adeseori din lumea reală (obișnuită) în una pe

care și-o creează singuri („lumea lor”), care le aparține în exclusivitate, o lume

imaginară - supranumită de cercetători „paradisiacă”, unde restricțiile nu

sunt așa severe, iar motivația este intrinsecă, o lume fără grijile și

necazurile cotidiene. Omul poate face dovada că este capabil să-și creeze o

asemenea lume începând cu vârstă de 3 ani. De reținut este faptul că nimeni

nu-l învață pe copil cum să și-o creeze.

c) Omul este înzestrat cu capacitatea de a opera frecvent cu simboluri

Page 22: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

23

accesibile, adică cu semne atribuite obiectelor, acțiunilor și faptelor, care

desemnează altceva decât sunt toate acestea în realitate. El operează cu

cuvinte, cu obiecte și imagini ale acestora, cărora le acordă altă semnificație

decât care le aparține în exclusivitate.

d) Capacitatea omului de a acționa în spirit creativ în diferite situații

concrete de viață este definitorie pentru evoluția personalității sale. De altfel,

jocul adevărat, de la care se așteaptă și performanțe, nu poate fi decât creativ.

O comparație între creația obișnuită și creația ludică evidențiază cert specificul

și dimensiunile creației copilului școlar.

Creația este un proces care se sprijină pe cunoașterea științifică

temeinică a domeniului supus cercetării. În creația ludică e suficientă doar

informarea generală, empirică, nu lipsită de valoarea sa instrumentală

specifică.

Creația presupune logic saltul calitativ, ca urmare a unor acumulări

cantitative cerute de realizarea originală a unei idei bine conturate; creația

ludică se menține în baza acumulărilor cantitative, apropiindu-se mai mult sau

mai puțin de saltul calitativ, fără să atingă nici măcar pragul său minim.

Variantele existente în creație urmează întotdeauna un drum ascendent sub

aspectul perfecțiunii, până la găsirea variantei finale. În creația ludică,

variantele se disting prea puțin între ele și nu pregătesc varianta finală (chiar

dacă urmează o cale ascendentă sub aspectul perfecțiunii).

Creația presupune realizarea unei anumite variante, în timp ce în creația

ludică se pot încerca mai multe, aceasta pentru faptul, că în creația ludică,

nefiind prezentă conștiința creației, e prezentă doar ideea unei realizări de

moment.

Creația obișnuită are în vedere colectivitatea (pe cea prezentă și pe cea

viitoare), creația ludică, dimpotrivă, se limitează la satisfacția personală

imediată. Procesul creației nu este întotdeauna continuu, el comportând

deseori întreruperi și stagnări, fără să dăuneze actului în sine. Creația ludică e

Page 23: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

24

mereu dramatică, susținută și volubilă, stagnările și întreruperile îi dăunează și

îi micșorează atractivitatea.

Cu alte cuvinte, creația ludică a copilului este tot o creație, dar una

elementară. Se poate spune, fără exagerare, că este o improvizație autentică,

deoarece improvizația însăși este un act elementar de creație. În istoria

culturii, improvizația a precedat creația. În dezvoltarea individuală, prin

improvizație, se poate ajunge la creație; improvizând, copilul înaintează în

creație.

Toate aceste elemente psihologice pun în evidență esența jocului

prezent în conduita omului în general și cea a copilului în special.

1.6. Elemente pedagogice ale jocului

Jocul a început să fie definit nu atât prin natura sa, cât prin efectele sale

Faptul că există o literatură pedagogică ce sugerează normele de

utilizare a jocului în familie, grădinița, școala, precum și modele de jocuri,

faptul că au fost convocate congrese și simpozioane internaționale ce au avut

în intenție aspectele jocului, arată că problema jocului nu este o problemă

marginală.

Jocul ca element odihnitor poate fi explicat prin faptul că odihna nu

explică jocul, dar nu este mai puțin adevărat că jocul după muncă ne

Greșeala în creație înseamnă un stop, o reluare, un șir de încercări mai

mult sau mai puțin reușite, dimpotrivă, greșeala în creația ludică înseamnă o

nouă înflăcărare a imaginației, o creștere a interesului copilului pentru

activitate.

formative. Studiul conduitei ludice (de joc) a fost preluat de atât de specialiștii

în probleme psihologice dar și de specialiștii în probleme pedagogice.

Jocul înlătură plictiseala pricinuită de lipsa de acțiune: funcția jocului

este în acest caz, aceea de a introduce elemente pe care mediul nu le oferă.

Page 24: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

25

Jocul este și un agent de manifestare socială. Nu numai că exercita mai

dinainte la copil tendințe sociale, ci și pentru că le menține (reuniuni, serbări,

etc.)

Jocul, apare ca o activitate complexă a copiilor în care ei reflectă și

reproduc lumea, societatea, asimilându-le și prin aceasta adaptându-le la

odihnește. Este mai puțin vorba de un repaus devenit indispensabil după

oboseală, cât de o eliberare din constrângerea muncii. Jocul ne introduce într-o

altă „sferă”, trezește brusc acea parte din eul nostru refulată de necesitățile

muncii și în același timp face să țâșnească noi surse de energie, ceea ce ne dă

impresia că jocul ne-a „restaurat” organismul sleit. Pe de altă parte, se știe că

jocul, deși adesea practicat cu mai multă intensitate decât munca, ce obosește

mai puțin. Aceasta constituie o indicație foarte prețioasă pentru pedagogie.

Jocul este un agent de transmitere a ideilor, a obiceiurilor, de la o

generație la alta (legende, mituri, cântece, festivaluri istorice, ceremonii

religioase). Este vorba aici cu adevărat de o funcție accesorie. Se înțelege că

s-a folosit jocul care există deja, ca mijloc de educație populară, dar nu

nevoia de a menține tradițiile a creat instinctul jocului. Este interesant că

această valoare educativă a jocului a fost inconștient exploatată, chiar din

cea mai îndepărtata antichitate.

Problemele rolului educativ al jocului prezintă numeroase aspecte. Într-

un studiu interesant, L.S. Vigotski afirmă că activitatea de joc este formativă în

deplinul înțeles al cuvântului atunci când cerințele manifestate față de

copil (prin regulile sau sarcinile stabilite) depășesc cu puțin nivelul psihic al

copilului.

Jocul este un permanent și puternic izvor de conectare de relații sociale

la copii și tineri. Jocul se manifestă în numeroase feluri în viața socială. El se

practică activ, dar se poate consuma și pasiv. Unii copii se joacă, alții privesc

jocul primilor. În jurul celor care joacă un joc sportiv sau un joc competitiv ca

șahul, se creează mai întotdeauna un cerc de privitori, de suporteri.

Page 25: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

26

dimensiunile lor multiple.

Activitatea de joc pune în evidență permanența relativă a activității

copilului și, întrucât evoluția societății și a omului sunt fenomene deschise,

jocul ca o reflectare a acestora are și el o evoluție deschisă.

Page 26: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

27

Cea mai cuprinzătoare știință cu caracter aplicativ din sistemul științelor

dezvoltare, orientative (Decker Walter, „Curriculum and aims”)6:

1) de la grupurile mici spre grupurile tot mai numeroase;

2) de la grupurile instabile spre cele tot mai stabile;

3) de la jocurile fără subiect spre cele cu subiect;

4) de la șirul de episoade nelegate între ele spre jocul cu subiect și cu

CAPITOLUL 2. METODICA JOCULUI – COMPONENTĂ A

DIDACTICII GENERALE

pedagogice este, până în zilele noastre, didactica, supranumită de

întemeietorul ei, J. A. Comedius: „arta învățării”. Printre numeroasele

componente ale acestei științe este și metodica jocului, disciplină pedagogică

cu caracter teoretic-aplicativ.

Jocul didactic este integrat de taxonomia metodologică a procesului de

învățământ în cadrul metodelor didactice în care predomină acțiunea didactică

operațională/practică simulată. Aceste metode reproduc fenomene sau fapte

fictive exersate, însă, în „variante de experimentare” a instruirii care

stimulează participarea la activitate a (pre)școlarilor în ipostaze și roluri

multiple, adaptabile formativ la specificul fiecărei trepte și discipline de

învățământ. (Nicola Ioan, ”Tratat de pedagogie generală”)

„Metoda jocului didactic reprezintă o acțiune care valorifică la nivelul

instrucției finalitățile adaptive de tip recreativ, proprii activității umane în

general, în anumite momente ale evoluției sale ontogenetice, în mod special”

(Cristea Sorin, „Pedagogie pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul

didactic I, II și reciclare”). Psihologia jocului evidențiază importanța activării

acestei metode, mai ales în învățământul preșcolar și primar. Analiza sa

permite cadrului didactic valorificarea principalelor cinci direcții de

6 Decker, Walter Curriculum and aims, Teacher College, Columbia University, N.Y and London,

1996., p.67

Page 27: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

28

desfășurare sistematică;

5) de la reflectarea vieții personale și a ambianței apropiate, la

reflectarea evenimentelor vieții sociale.

Această metodă a jocului didactic dinamizează acțiunea didactică prin

intermediul motivațiilor ludice care sunt subordonate scopului activității de

predare – învățare - evaluare într-o perspectivă pronunțat formativă.

Valorificare pedagogică a resurselor ludice asigură evoluția jocului

didactic la niveluri metodologice situate și dincolo de sfera învățământului

preșcolar și primar.

Spre deosebire de alte discipline științifico-metodice cu caracter

aplicativ din afara didacticii generale, metodica jocului și-a făcut apariția mai

târziu în practica educațională.

fost identificată ca atare, el făcându-și vag prezența în preocuparea denumită

prin sintagma ”măiestrie pedagogică”7.

De la primele aprecieri pertinente despre joc și până la teoriile moderne

despre formarea prin joc a gândirii și a personalității copiilor școlari de diferite

vârste este un drum lung, de asidue căutări, care au contribuit treptat la

Obiectul de studiu al metodicii jocului este cercetarea modalităților de

implicare firească a acestuia în procesul instruirii și educării copiilor din ciclul

primar, aflați la vârsta specifică jocului, după cum atestă toate cercetările

științifice.

Multă vreme prezența jocului în procesul instruirii instituționalizate n-a

Ca obiect de studiu pentru pregătirea educatoarelor și a învățătorilor și

ca știință teoretico-aplicativă, metodica jocului și-a făcut apariția atunci când

specialiștii în domeniul educației au ajuns la concluzia că jocul, prin rolul pe

care îl îndeplinește în viața și activitatea oamenilor, trebuie să fie folosit cu

suficientă motivație în procesul educației, mai ales în cea a copiilor.

7 Neacșu, Ioan - Metodica predării matematicii la clasele I-IV, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1988, p.67

Page 28: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

29

modernizarea didacticii centrate pe joc și a didacticii în general.

Ca parte componentă a didacticii generale, metodica jocului respectă și

acesteia conținutul specific.8

2.1. Conținutul metodicii jocului

Aria de cuprindere a metodicii jocului este deosebit de largă,

diferențiată și profundă. Ea se constituie în linii generale, din două părți

distincte:

a) una cu caracter predominant teoretic;

b) alta cu caracter predominant practic-aplicativ.

a) Sub aspect teoretic, metodica jocului oferă principalele informații cu

privire la geneza și esența acestuia. Studiind-o, toți cei interesați află care sunt

elementele psihologice de bază ce facilitează jocul, cum apare și cum

evoluează el în viața omului, cum se diversifică și se corelează cu învățarea,

munca, creația și alte forme de activitate specific umană în copilărie și în

restul vieții oamenilor.

b) Sub aspect practic-aplicativ, metodica jocului arată cum se implică

promovează în mod creativ și consecvent ideile cu largă aplicabilitate ale

acestei științe, verificate în practică educațională de-a lungul timpului.

Totodată, studiind atent problemele formării armonioase a copiilor prin joc, ea

se ridică la adevăruri cu impact în didactică, îmbogățindu-i și perfectându-i

Metodica jocului mai oferă informații cu privire la didactica instruirii

prin joc, vizând direct activitățile instructiv-educativ specifice grădiniței și

școlii primare, de esență ludică, la alegere sau centrate pe învățarea dirijată,

prin toate acestea, jocul e aliniat la orientările metodologice moderne, cu

care el face corp comun în privința instruirii și educării.

8 Neacșu, Ioan - Metodica predării matematicii la clasele I-IV, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1988, p.67

Page 29: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

30

2.2. Importanța studierii metodicii jocului

Teoria și metodica jocului au un ecou în organizarea asistenței sociale a

copiilor, dar și în îmbunătățirea integrării elevilor în regimul școlar, făcând-o

mai lesnicioasă și mai eficientă.

Cu alte cuvinte, metodica jocului ne ajută să elaborăm anumite procedee

de învățare bazate pe joc, în care acesta nu se confundă în nici un caz cu joaca.

Înțelegem, cu ajutorul metodicii jocului, ca acesta e integrat organic în

viața și activitatea omului, iar joaca nu este altceva decât un simplu

divertisment al comportamentului uman.

2.3. Conceptul de joc didactic. Definire şi caracterizare

Jocul didactic9 – „acţiune ce valorifică la nivelul instrucţiei

finalităţile adaptative de tip recreativ propriu activităţii umane”.

9 Cristea S., - „Dicţionar de termeni pedagogici”, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998

acesta în conceperea științifică și metodică a învățământului actual, cum se

armonizează jocul cu învățarea dirijată, cum se îmbogățește și se adâncește

conținutul lui sub influența instruirii, care sunt formele pe care le îmbracă

jocul, precum și cum se realizează trecerea treptată de la jocul pur la ocupațiile

în spiritul jocului.

De altfel, practică de zi cu zi demonstrează formatorilor că simpla

alternare a activităților, deși e necesară, nu e suficientă pentru a înviora și

stimula activitatea de învățare, mai ales la vârsta claselor primare. Jocul

îndeplinește spectaculos această preocupare pedagogică. E o mare artă și, în

același timp, multă știință în a construi strategii de învățare la diferite categorii

de copii pe sistemul jocului. Numai cei care se familiarizează cu psihologia

jocului și cu metodologia lui în procesul instruirii pot obține performanțe.

Page 30: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

31

Jocul didactic10 – „specie de joc care îmbină armonios elementul

instructiv-educativ cu cel distractiv”.

Jocul didactic11 – „un mijloc de facilitare a trecerii copilului de la

activitatea dominantă de joc la cea de învăţare”

Jocul didactic12 – „un ansamblu de acţiuni şi activităţi care, pe baza

bunei dispoziţii şi a deconectării, realizează obiective ale educaţiei

intelectuale, morale, fizice, etc.

Termenul „didactic” asociat jocului accentuează componenta instructivă

a activităţii şi evidenţiază că acesta este organizat în vederea obţinerii unor

finalităţi de natură informativă şi formativă specifice procesului de

învăţământ.

Jocul didactic prezintă ca notă definitorie îmbinarea armonioasă a

elementului instructiv cu elementul distractiv, asigurând o unitate deplină între

sarcina didactică şi acţiunea de joc.

Această îmbinare a elementului instructiv-educativ cu cel distractiv face

ca, pe parcursul desfăşurării sale, copiii să trăiască stări afective complexe

care declanşează, stimulează, intensifică participarea la activitate, cresc

eficienţa acesteia şi contribuie la dezvoltarea diferitelor componente ale

personalităţii celor antrenaţi în joc.

Jocul didactic, încadrându-se în categoria jocurilor cu reguli, este definit

prin obligativitatea respectării regulilor care precizează căile ce trebuie urmate

de copii în desfăşurarea acţiunii ludice.

Jocurile didactice pot contribui la realizarea unor obiective educaţionale

variate şi complexe. Acestea pot viza dezvoltarea fizică a copilului în cazul

jocurilor motrice, sportive, sau dezvoltarea unor subsisteme ale vieţii psihice

(procesele psihice senzoriale, intelectuale, volitive, trăsături de personalitate, 10 Manolache A. şi colaboratorii – „Dicţionar de pedagogie”, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979 11 Bache H., Mateiaş A., Popescu E., Şerban F. – „Pedagogie preşcolară. Manual pentru şcolile normale”, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994 12 Păduraru V. şi colaboratorii – „Activităţi matematice în învăţământul preşcolar - Sinteze”, Edit. Polirom, Iaşi 1999

Page 31: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

32

ş.a.). De asemenea jocurile didactice pot contribui la rezolvarea unor sarcini

specifice educaţiei morale, estetice.

Prin jocul didactic se precizează, se consolidează, se sintetizează, se

evoluează şi se îmbogăţesc cunoştinţele copiilor, acestea sunt valorificate în

contexte noi, inedite.

Spre deosebire de alte tipuri de jocuri, jocul didactic are o structură

aparte. Elementele componente ale acestuia sunt:

scopul jocului

conţinutul jocului

sarcina didactică

regulile jocului

elementele de joc

Scopul jocului – reprezintă o finalitate generală spre care tinde jocul

respectiv şi se formulează pe baza obiectivelor de referinţă din programa

activităţilor instructiv-educative.

Scopurile jocului didactic pot fi diverse: consolidarea unor cunoştinţe

teoretice sau deprinderi, dezvoltarea capacităţii de exprimare, de orientare în

spaţiu şi timp, de discriminare a formelor, mărimilor, culorilor, de relaţionare

cu cei din jur, formarea unor trăsături morale, etc.

Conţinutul jocului – include totalitatea cunoştinţelor, priceperilor şi

deprinderilor cu care copiii operează în joc. Acestea au fost însuşite în

activităţile anterioare. Conţinutul poate fi extrem de divers: cunoştinţe despre

plante, animale, anotimpuri, viaţa şi activitatea oamenilor, cunoştinţe

matematice, istorice, geografice, conţinutul unor basme, poveşti, ş.a.

Conţinutul jocului trebuie să fie bine dozat, în funcţie de particularităţile

de vârstă ale copiilor, să fie accesibil şi atractiv.

Sarcina didactică indică ce anume trebuie să realizeze efectiv copiii pe

parcursul jocului pentru a realiza scopul propus. Se recomandă ca sarcina

didactică să fie formulată sub forma unui obiectiv operaţional, ajutându-l pe

Page 32: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

33

Sarcina didactică trebuie să fie în concordanţă cu nivelul de dezvoltare

al copilului, accesibilă şi, în acelaşi timp, să fie atractivă.

Regulile jocului concretizează sarcina didactică şi realizează legătura

dintre aceasta şi acţiunea jocului. Precizează care sunt căile pe care trebuie să

le urmeze copiii în desfăşurarea acţiunii ludice pentru realizarea sarcinii

didactice.

Sunt prestabilite şi obligatorii pentru toţi participanţii la joc şi

reglementează conduita şi acţiunile acestora în funcţie de structura particulară

a jocului didactic.

Regulile jocului prezintă o mare varietate:

indică acţiunile de joc;

precizează ordinea, succesiunea acestora;

reglementează acţiunile dintre copii;

stimulează sau inhibă anumite manifestări comportamentale.

Cu cât regulile sunt mai precise şi mai bine însuşite, cu atât sarcinile

didactice uşor de realizat, iar jocul este mai interesant şi mai distractiv.

Regulile trebuie să fie simple, uşor de reţinut prin formulare şi posibil

de respectat de către toţi copiii, accesibile.

Elementele de joc – includ căile, mijloacele folosite pentru a da o

coloratură plăcută, atractivă, distractivă activităţii desfăşurate.

Conceperea lor depinde în mare măsură de ingeniozitatea cadrului

didactic. Literatura de specialitate oferă o serie de sugestii în acest sens:

folosirea unor elemente surpriză, de aşteptare, întrecere individuală sau pe

echipe, mişcarea, ghicirea, recompensarea rezultatelor bune, penalizarea

greşelilor comise, ş.a.

copil să conştientizeze ce anume operaţii trebuie să efectueze. De asemenea se

recomandă ca sarcina didactică să nu solicite doar sau în primul rând, procese

numerice, ci să implice în rezolvarea sa şi gândirea (operaţiile acesteia),

imaginaţia, creativitatea copiilor.

Page 33: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

34

Sarcina cadrului didactic este de a găsi pentru fiecare joc, elemente de

joc cât mai variate, deosebite de cele folosite în activităţile anterioare, în caz

contrar existând riscul ca acestea să nu mai prezinte atractivitate pentru copii,

esenţa jocului fiind, în acest caz, compromisă.

Reuşita unui joc didactic depinde şi de materialele didactice utilizate în

joc. Acestea trebuie să fie adecvate conţinutului, variate şi atractive, uşor de

manevrat şi să provină din mediul apropiat, familiar copiilor (planşe, jetoane,

jucării, figuri geometrice, etc).

Atractivitatea şi eficienţa jocului depind de ingeniozitatea educatoarei

de a îmbina o sarcină educativă acceptabilă de către copii, nici prea grea, nici

prea uşoară, cu un joc simbolic sau cu reguli atrăgătoare. Elementele de joc

artificiale, nestimulative, îngreunează învăţarea şi plictisesc pe copii. Plăcerea

cu care participă copiii la joc este singura justificare a recurgerii la jocul

didactic.

2.4. Clasificarea jocurilor didactice

Marea varietate a jocurilor didactice practicate în grădiniţă şi şcoală a

impus necesitatea clasificării lor.

Există mai multe criterii de clasificare a jocurilor didactice:

1. După scopul educaţional urmărit:

a) jocuri de mişcare (jocuri motrice) - care urmăresc dezvoltarea

calităţilor, priceperilor şi deprinderilor motrice

b) jocuri ce vizează dezvoltarea psihică - acestea se pot clasifica în:

jocuri senzoriale ce vizează, în principal dezvoltarea sensibilităţii.

Se pot organiza jocuri diferite pentru:

* dezvoltarea sensibilităţii auditive;

* dezvoltarea sensibilităţii tactile şi chinestezice;

* dezvoltarea sensibilităţii vizuale;

Page 34: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

35

* dezvoltarea sensibilităţii gustativ - olfactive.

jocuri intelectuale care, la rândul lor, se pot diferenţia în:

* jocuri vizând precizarea, îmbogăţirea cunoştinţelor (jocuri

cognitive);

* jocuri de dezvoltare a capacităţii de comunicare orală sau scrisă;

* jocuri de exersare a pronunţiei corecte;

* jocuri de atenţie şi orientare spaţială;

* jocuri de dezvoltare a memoriei;

* jocuri de dezvoltare a gândirii;

* jocuri de dezvoltare a perspicacităţii;

* jocuri pentru dezvoltarea imaginaţiei şi creativităţii;

* jocuri pentru stimularea inhibiţiei voluntare şi a capacităţii de

autocontrol;

* jocuri de expresie afectivă.

2. După sarcina didactică urmărită cu prioritate, jocurile didactice se

împart în:

• jocuri pentru fixarea şi sistematizarea cunoştinţelor;

• jocuri de verificare şi evaluare a cunoştinţelor, priceperilor şi

deprinderilor;

• jocuri de transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe, care se folosesc

numai în cazuri deosebite.

3. După conţinut, jocurile didactice se pot grupa în:

• jocuri didactice pentru cunoaşterea mediului înconjurător;

• jocuri didactice pentru educarea limbajului - ce pot fi jocuri fonetice,

lexical - semantice, gramaticale;

• jocuri didactice cu conţinut matematic, jocuri logico - matematice;

• jocuri pentru însuşirea unor norme de comportament civilizat,

formarea unor deprinderi şi obişnuinţe de conduită morală, de circulaţie

Page 35: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

36

rutieră.

4. După prezenţa sau absenţa materialului didactic, deosebim:

• jocuri cu material didactic natural sau confecţionat: jucării, jocuri de

masă, imagini, diafilme, diapozitive, obiecte de uz casnic sau personal,

mozaicuri, materiale din natură (conuri de brad, ghinde, castane, frunze, flori,

scoici) ş.a.

• jocuri fără material didactic.

5. După locul pe care-l ocupă în activitate, jocurile didactice pot fi:

• jocuri organizate ca activitate de sine stătătoare;

• jocuri integrate în activitate, ca momente ale acesteia sau în

completarea ei.

2.5. Conceptul de joc didactic matematic

Cercetările făcute de specialişti în domeniu confirmă faptul că

introducerea cunoştinţelor matematice în învăţământul preşcolar și școlar este

cu atât mai eficientă cu cât se realizează devreme. Aceste cunoştinţe trebuie

introduse treptat, pornindu-se de la acţiunea în plan extern cu obiectele, la

formarea reprezentărilor şi abia apoi la utilizarea simbolurilor. Abordarea

matematicii în această manieră este accesibilă preşcolarilor şi răspunde

intenţiei de a-l determina pe copil să „descopere” matematica, trezindu-i

interesul şi atenţia.

Cunoscând faptul că jocul este activitatea fundamentală în grădiniţă,

este firesc că acesta să fie valorificat la maximum şi în predarea matematicii.

În şcoală însă, jocul trece pe planul secund, locul lui fiind luat de o altă formă

de activitate: învăţarea. Trecerea de la joc la învăţare se realizează prin

intermediul jocului didactic. Acesta ocupă un loc bine determinat în planul de

învăţământ al instituţiilor preşcolare, fiind cel mai indicat mijloc de

desfăşurare a activităţilor de matematică, dar şi a celor de cunoaştere a

Page 36: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

37

mediului şi de educarea limbajului.

Pornind de la definiţia dată în capitolul anterior jocului didactic, se

Ştiut fiind faptul că îmbinarea elementului instructiv cu cel distractiv în

jocul didactic duce la apariţia unor stări emoţionale complexe care stimulează

şi intensifică procesele de reflectare directă şi nemijlocită a realităţii, valoarea

practică a jocului didactic matematic constă în faptul că, în procesul

desfăşurării lui, copilul are posibilitatea aplicării cunoştinţelor însuşite,

exersării priceperilor şi deprinderilor formate.

Pornind de la elementele constitutive ale jocului didactic, şi jocul

didactic matematic cuprinde următoarele componente:

Scopul jocului – se formulează în concordanţă cu prevederile

programei activităţilor matematice. Scopul trebuie să se refere la probleme de

ordin cognitiv, dar şi formativ.

Exemplu:

Într-un joc în care se introduce o nouă formă geometrică ( ),

scopul este unul cognitiv, dar se are în vedere şi aspectul formativ exerciţii

de selecţie, abstractizare, generalizare.

Corect este ca într-un joc didactic matematic să se aducă în prim plan

unul din cele două aspecte, conştientizarea lui de către educatoare dându-i

acesteia posibilitatea să-l urmărească şi să-l atingă în desfăşurarea jocului.

Conţinutul matematic al jocului este subordonat

particularităţilor de vârstă şi sarcinii didactice. Conţinutul matematic se poate

poate spune că jocul didactic matematic este un tip specific de activitate prin

care educatoarea consolidează, precizează, chiar verifică cunoştinţele copiilor,

îmbogăţeşte sfera de cunoaştere matematice, pune în valoare şi antrenează

capacităţile creatoare ale acestora.

Într-un joc în care se urmăreşte predarea sau fixarea cunoştinţelor

despre o culoare (sau mai multe), se realizează un exerciţiu cu caracter

formativ analiză, comparaţie.

Page 37: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

38

referi la: mulţimi, operaţii cu mulţimi, elemente de logică, relaţii de ordine,

relaţii de echipotenţă, numere naturale, elemente de geometrie, unităţi de

măsură etc.

Sarcina didactică reprezintă esenţa activităţii, transpune la

nivelul copilului, scopul urmărit într-o activitate matematică. Trebuie să

antreneze intens operaţiile gândirii: analiza, sinteza, comparaţia,

abstractizarea, generalizarea.

Jocul matematic rezolvă cu succes o singură sarcină didactică.

Exemplu:

Regulile jocului arată copiilor cum să rezolve sarcina didactică

fiind condiţionate de conţinut şi de sarcina didactică.

Elementele de joc fac ca rezolvarea sarcinii didactice să fie

plăcută şi atractivă pentru copii.

2.5.1. Clasificarea jocurilor didactice matematice

Jocurile didactice matematice, în marea lor diversitate, se pot

clasifica după următoarele criterii:

a. în funcţie de scopul şi sarcina didactică

b. în funcţie de aportul lor formativ

A. În funcţie de scopul şi sarcina didactică, pot fi împărţite în:

a) După momentul în care se folosesc în cadrul lecţiei:

* jocuri didactice matematice ca lecţii de sine stătătoare;

* jocuri didactice matematice ca momente propriu zise ale

activităţii;

Jocul didactic „Găseşte locul potrivit” are ca scop:”Formarea

deprinderilor de a efectua operaţii cu mulţimi” iar sarcina

didactică este următoarea: „să formeze mulţimi după unul sau

două criterii”.

Page 38: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

39

* jocuri didactice matematice intercalate pe parcursul activităţii sau

la final.

b) După conţinutul capitolelor de însuşit:

* Jocuri matematice pentru aprofundarea cunoştinţelor specifice

unui capitol;

* Jocuri matematice specifice unei vârste sau grupe.

c) După materialul didactic:

* Jocuri didactice cu material didactic standard (confecţionat)

natural (din natură)

* Jocuri fără material didactic (orale, ghicitori, versuri, scenete,

cântece, povestiri)

B. În funcţie de aportul lor formativ (pot fi clasificate ţinând cont de acea

operaţie a gândirii căreia sarcina jocului i se adresează în mai mare măsură)

a) Jocuri pentru dezvoltarea capacităţii de analiză

Exemplu:

„Jocul negaţiei” prin care se urmăreşte să se nască la elevi ideea

negaţiei logice şi acest lucru se poate realiza numai printr-o analiză amănunţită

a tuturor atributelor pe care nu le are o piesă oarecare din trusa de figuri

logice.

„Completează şirul” în care copiii trebuie să deducă regula după

care se obţine un şir, analizând anterior termenii şirului.

b) Jocuri pentru dezvoltarea capacităţii de sinteză

Exemplu:

Jocurile matematice cu numere naturale

Jocuri didactice în care se efectuează operaţii cu numere

Exerciţiile de sinteză se introduc după efectuarea celor de analiză.

c) Jocuri didactice pentru dezvoltarea capacităţii de a efectua

comparaţii

Exemplu:

Page 39: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

40

descrescător

d) Jocuri didactice pentru dezvoltarea capacităţii de a efectua

abstractizări şi generalizări

Exemplu:

e) Jocuri didactice pentru dezvoltarea perspicacităţii care cuprind

sarcini cu un grad ridicat de dificultate şi care presupun un bagaj de cunoştinţe

temeinice şi o gândire logică.

Exemplu:

„Cine are acelaşi număr?” – corespondenţa între numărul de

obiecte şi cifră, formarea şirului numeric 1-10, utilizând şi cifrele

corespunzătoare.

Autorii clasifică jocul didactic matematic împărţindu-l în trei

categorii13:

1. Jocuri didactice de formare de mulţimi care implică exerciţii

de: grupare, separare, exemplificare care vor duce la dobândirea abilităţilor de

identificare, scriere, selectare şi formare de mulţimi.

2. Jocuri didactice de numeraţie care contribuie la consolidarea,

verificarea deprinderilor de aşezare în perechi, comparare, numărare

conştientă, de exersare a cardinalului şi ordinalului, de familiarizare cu

operaţiile matematice de formare a raţionamentelor de tip ipotetico-deductiv.

3. Jocuri logico-matematice care urmăresc familiarizarea copiilor

cu operaţiile cu mulţimi.

13 Antohe V., Gherghinoiu C., Obeadă M. în lucrarea: „Metodica predării matematicii. Jocul

didactic matematic. Suport de curs”, Brăila 2002.

Compararea cantitativă a două mulţimi

Recunoaşterea egalităţii / inegalităţii a două numere

Compararea numerelor şi ordonarea într-un şir crescător /

„Cine ştie, răspunde” cu sarcina de a compune numere, de a

compune exerciţii de adunare şi scădere cu rezultat dat.

Page 40: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

41

2.5.2. Locul, rolul şi importanţa jocului didactic matematic

Jocurile didactice organizate în lumina cerinţelor psihologiei învăţării

reprezintă un mijloc activ şi eficace de instruire a preşcolarilor. Acest tip de

activitate, cu un aparent aspect de divertisment, este, în fond, o activitate aptă

să răspundă unor importante obiective ale procesului instructiv-educativ.

Prin jocul didactic, copilul îşi angajează întreg potenţialul psihic, îşi

dezvoltă spiritul de cooperare, de echipă, îşi cultivă iniţiativa, voinţa,

inventivitatea, flexibilitatea gândirii.

Asimilarea cunoştinţelor matematice de la cea mai fragedă vârstă are o

importanţă deosebită, stimulând dezvoltarea intelectuală generală a copilului şi

influenţând pozitiv dinamica vieţii sale spirituale.

Prin jocul didactic se facilitează asimilarea cunoştinţelor matematice,

formarea unor deprinderi de calcul matematic, realizând îmbinarea armonioasă

între învăţare şi joc.

Folosirea jocului didactic în predarea matematicii are numeroase

avantaje pedagogice, cum ar fi:

constituie o tehnică atractivă de explicare a unor noţiuni

abstracte, dificil de predat pe alte căi;

angajează la lecţie şi copiii timizi şi pe cei slabi şi dezvoltă

spiritul de cooperare, ceea ce duce la creşterea gradului de coeziune a grupei

de elevi;

constituie o admirabilă modalitate de a-i determina pe copii să

participe activ la lecţie;

permite urmărirea progresului înregistrat de copil, permite

observaţii prognostice privind ritmurile individuale de maturizare intelectuală

şi afectivă;

observarea modului de manifestare a copilului în cadrul

activităţilor de joc didactic matematic permite aprecierea individualizată a

Page 41: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

42

momentului (vârstei) optim de intrare în clasa I, grupa pregătitoare fiind

recunoscută ca având drept obiective pe cele care vizează antrenarea raportului

pentru începerea şcolarităţii.

Jocul didactic matematic are un rol deosebit în amplificarea acţiunii

formative a grădiniţei, în primul rând prin faptul că poate fi inclus în structura

activităţii comune, realizând astfel o continuitate între activitatea de învăţare şi

cea de joc.

Jocul didactic matematic are o eficienţă formativă crescută în situaţia

consolidării şi verificării cunoştinţelor, în etapa predării procesului de învăţare

a unui joc nou constituind o sarcină complexă pentru copii.

Jocul didactic matematic este un mijloc eficient de evaluare, arătând în

ce măsură copiii şi-au însuşit cunoştinţele necesare, gradul de formare a

reprezentărilor matematice, a priceperilor şi deprinderilor de a realiza sarcinile

în succesiunea dată de educatoare, de a se integra în ritmul cerut, de a da

răspunsuri corecte şi prompte.

Jocul didactic matematic exercită o influenţă deosebită asupra

dezvoltării intelectuale a copiilor, asupra formării priceperilor (de grupare,

comparare, ordonare a mulţimilor), ajută la educarea spiritului de observaţie,

la exersarea operaţiilor gândirii (analiza, sinteza, comparaţia, clasificarea), la

dezvoltarea limbajului în general, a celui matematic în special, a imaginaţiei şi

atenţiei voluntare.

Numeroase jocuri organizează procesul perceperii analitico-sintetice a

însuşirilor caracteristice ale obiectelor (constituirea grupelor şi găsirea

asemănărilor dintre obiecte). Prin joc didactic matematic se dezvoltă percepţia

spaţiului („Unde au aşezat jucăria”).

De asemenea, jocul didactic matematic contribuie la realizarea

sarcinilor educaţiei morale: dezvoltarea stăpânirii de sine, a autocontrolului, a

spiritului de independenţă, a disciplinei conştiente, a perseverenţei, a unor

calităţi de voinţă şi caracter, aspecte atât de necesare în activitatea de învăţare

Page 42: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

43

a viitorului şcolar.

Restabilind un echilibru în activitatea copiilor, jocul didactic matematic

fortifică energiile intelectuale şi fizice ale acestora, constituind o prezenţă

indispensabilă în ritmul accentuat al activităţilor din grădiniţă.

2.6. Metodologia organizării și integrării jocului didactic în structura

lecțiilor

Organizarea și introducerea jocului didactic ca procedeu de bază în

îmbinarea activităților instructive cu cele educative la toate obiectele din plaja

orară și în diferite secvențe ale lecției, a constituit o preocupare permanentă a

dascălilor.

Pentru aceasta e necesar să fie respectate câteva cerințe de bază:

a) stabilirea prealabilă, riguroasă a conținutului jocului și amplasarea

judicioasă a acestuia în sistemul activității instructive;

b) accentuarea caracterului de responsabilitate și seriozitate ce trebuie

imprimat fiecărui elev, spre a se evita tendința de a considera activitatea o

distracție oarecare;

d) cunoașterea exactă de către învățător a regulilor și detaliilor jocului

pentru a-l organiza și desfășura degajat, adaptându-l la particularitățile clasei;

e) pregătirea materialului impus de conținutul și obiectivele urmărite

prin joc.

propuse prin joc;

2) comunicarea titlului jocului, a regulilor și a condițiilor de

c) beneficierea tuturor elevilor de informația ce reprezintă obiectul

jocului (rolurile în joc să fie schimbate, iar cerințele impuse în măsură egală

tuturor participanților);

În general, orice joc didactic parcurge următoarele etape:

1) activitatea introductivă - elevii sunt orientați în direcția sarcinii

Page 43: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

44

desfășurare; comunicarea regulilor impuse și asigurarea înțelegerii lor de către

toți elevii (în caz contrar, participarea nu va fi de 100%)

3) explicația și demonstrația - de claritatea și exactitatea lor

depinde atingerea obiectivelor propuse (deși, de regulă, se desfășoară

simultan, uneori se succed - explicația precede demonstrația, drumul

cunoașterii se parcurge deductiv, de la regulă la exemplu);

4) fixarea regulilor - se recomandă atunci când jocul are o acțiune mai

complicată, impunându-se o subliniere specială a regulilor;

5) executarea jocului - învățătorul poate conduce direct (are rol de

conducător al jocului) sau indirect (ia parte activă la joc), trebuind să imprime

jocului un anumit ritm, să mențină atmosfera de joc, să evite momentele de

stagnare, să urmărească comportarea elevilor, să activeze toți elevii la joc, să

urmărească dacă se respectă regulile etc;

6) încheierea jocului - se formulează concluzii și aprecieri, se fac

recomandări și evaluări cu caracter individual și general (uneori prin tehnici

Freinet sau de gândire critică, alteori prin metode tradiționale).

Page 44: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

45

CAPITOLUL 3. JOCURI MATEMATICE PROPUSE SPRE

UTILIZARE ÎN CADRUL LECȚIILOR DE MATEMATICĂ

În capitolul de față îmi propun să prezint jocuri, ghicitori și probleme

distractive folosite de mine, în cadrul lecțiilor de matematică, pentru însușirea

de către elevii ciclului primar a noțiunilor matematice. Ele pot fi utilizate în

activitatea la clasă, în munca independentă sau pe echipe, precum și în cadrul

opționalului „Matematica distractivă”.

starea activă a scoarței cerebrale. Jucându-se, elevii vor putea fi pregătiți să

devină niște „rezolvitori de probleme”, precum și „creatori de probleme”,

făuritori de decizii, așa cum le cere viața și organizarea complexă a societății

din mileniul trei.

3.1. Ghicitori matematice14

Ghicitorile matematice sunt cele care, prin rima lor plăcută, atrag, dar

14 Enache, M.;Tutulan, Gh.;Șerbu, C - 999 de exerciții și probleme pentru ciclul primar, Editura Porto-Franco, Galați, 1990

Această „culegere” a vizat următoarele aspecte:

- suport material în vederea realizării unui program de instruire;

- utilizarea informației asimilate în contexte situaționale diferite;

- dezvoltarea flexibilității spontane și adaptive, a fluenței ideative și,

mai ales, a fluenței asociative;

- dezvoltarea gândirii predictive de tip divergent și probabilistic;

- dezvoltarea formelor variate sub care se prezintă imaginația creatoare.

Conținutul este raportat la cerințele programei, energizează și întreține

conțin un exercițiu, o problemă sau termeni cheie ai limbajului matematic. Ele

stârnesc un viu interes, trezesc la viață și îndeamnă la muncă întreaga clasă,

chiar și pe cei care, din diferite motive psihologice, s-au îndepărtat de firul

Page 45: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

46

lecției. Prin dezlegarea lor se urmărește dezvoltarea gândirii matematice și

participarea elevilor cu plăcere la lecție. În anexa 1 sunt prezentate cateva

asemenea ghicitori matematice.

1. Un cocoş ţâfnos, vioi,

3.2. Poezii cu conținut terminologic matematic

Deoarece am observat că o mare parte din elevi întâmpină dificultăți în

însușirea terminologiei specifice, am creat niște catrene în care am introdus noțiuni

legate de operațiile matematice și aflarea necunoscutei.

Fiind rimate, ele au fost mult mai ușor de reținut și folosit, astfel încât toți

elevii au reușit să utilizeze corect limbajul matematic și să cunoască semnificația

matematică a noțiunilor de termen, sumă, descăzut, diferență, produs, factor,

deîmpărțit, împărțitor, cât. În anexa 2 sunt prezentate cateva asemenea poezii cu

conținut terminologic matematic.

1) Ca 2+ 2=4

S-a suit pe un butoi...

Şi de acolo număra

Tot ce- n curte el vedea:

Doi puiuţi şi două gâşte,

Un curcan şi trei răţuşte.

Câte păsări adunate

Se aflau în curte, frate !?

O știu și eu, o știi și tu

Și cred că știe fiecare:

Aceasta este-o adunare.

Page 46: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

47

3.3. Probleme distractive

Acestea creează o atmosferă de veselie, ele constituind exerciții mintale de

perspicacitate și de antrenare a capacităților de gândire, sunt odihnă activă a

intelectului elevilor, captându-le atenția și antrenându-i la dezlegarea lor. Se pot

folosi în orice moment al lecției, atunci când simțim că oboseala își spune cuvântul

sau pot constitui subiectul unei lecții întregi. În anexa 3 sunt prezentate noi modele

de probleme distractive.

Pisicile în cameră 1) Într-o cameră goală intră câteva pisici şi se aşează în colţurile camerei.

„Matematica15 e ca urcușul pe munte. Efortul e răsplătit de priveliști mărețe.

Ca și pe munte, ascensiunile în matematică sunt frumoase dacă nu ești obsedat doar

de locul unde vrei să ajungi și dacă ești în stare să savurezi tot ce întâlnești pe

parcurs.

Deoarece „lumea este guvernată de numere” (Pitagora), suntem obligați să le

trezim elevilor dragostea pentru ele, să-i învățăm să se „joace” cu operațiile și

conceptele abstracte, precum și să descopere calea de a da răspuns unor „probleme”

15 Barbu, H.; Popescu, E.;Şerban, F. - Activităţi de joc şi recreativ-distractive, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresţi, 1993, pag.39

Câte pisici au intrat în acea cameră, dacă fiecare pisică vede câte trei pisici ?

Răspuns: Camera are patru colţuri. Dacă fiecare din pisicile intrate în

cameră vede câte 3 pisici, înseamnă că în cameră au intrat 4 pisici.

3.4. Jocuri matematice

Cuvintele lui Solomon Marcus arată foarte bine rolul pe care îl îndeplinește

jocul matematic în însușirea, consolidarea și sistematizarea cunoștințelor din cadrul

științei numerelor.

Page 47: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

48

ce par imposibile la prima vedere.

3.4.1. Reguli năzdrăvane ale jocurilor matematice

• Sarcina didactică: completarea unor șiruri de numere alcătuite după

anumite reguli;

• Obiective:

a) să găsească regulile de formare a șirurilor;

b) să completeze șirurile cu numerele, imaginile sau corpurile

geometrice corespunzătoare;

c) să elimine din șiruri numerele care nu corespund;

d) să-și dezvolte gândirea logică, capacitatea de reprezentare și imaginația.

1) Completează casetele cu numerele care lipsesc:

a)

b)

1 3 7 9 11 21 39 45 47 49

Asemenea exemple de reguli năzdrăvane se găsesc și în anexa 4 .

3.4.2. Ce vârstă au persoanele, copacul, pelicanul? Câți șoareci a prins pisica? Câți boboci are gâsca?

• Sarcina didactică: recunoașterea cifrelor din desene și însumarea lor;

• Obiective:

a) să recunoască cifrele din desene;

20 21 25

Page 48: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

49

b) să calculeze vârsta ființelor, numărul șoriceilor și bobocilor, însumând

cifrele găsite.

3.4.3. Formează numere!

• Sarcina didactică: formarea numerelor de două, trei sau mai multe cifre;

• Obiective:

a) să formeze câte două numere de două, trei, patru, cinci, șase, șapte cifre

folosind cifrele păunului;

b) să scrie cu litere numerele formate.

Numărul format din Numărul scris cu litere

doua cifre

trei cifre

Page 49: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

50

3.4.4. Numere ascunse

• Sarcina didactică: scrierea în tabel a cifrelor din desene în ordine

crescătoare și descrescătoare și aflarea sumei lor pe verticală;

• Obiective:

a) să așeze crescător și descrescător cifrele din desene în tabel;

b) să calculeze suma numerelor înscrise pe verticală.

Ordine crescătoare

Ordine descrescătoare

Suma

Solutii: 357+ 129 = 486

D = 5, 0 = 7,I = 2 sau 3, E = 6 sau 9

SASE

UNA +

UNA

DOUA

DO

MI

SOL

NOTE

Soluții: 634 + 634 = 1268

528 + 528=1056

893 + 893=1786

80 + 45 + 907= 1032

40 + 85 + 907=1032

892 + 892 = 1784

527 + 527=1054

• Obiective:

a) să înlocuiască literele prin cifre pentru a obține calcule corecte.

3.4.5. Calcule cu litere • Sarcina didactică: reconstituirea unor calcule în scris;

OLT + DOI +

J I U DOI

A P E DOI

ABC + ABC BBA

Page 50: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

51

ELE EL

E

2EE

Soluții: A = 4, B = 9, C = 7

L = 9, E = 1

3.4.6. Geometrie cu numere • Sarcina didactică: completarea unor figuri geometrice cu numere

care respectă o regulă dată pentru a obține sumele cerute pe anumite direcții;

• Obiective:

a) să completeze cu numere potrivite figurile geometrice pentru a obține

sumele cerute pe anumite direcții;

b) să-și consolideze cunoștințele despre operațiile aritmetice;

c) să-și dezvolte calitățile atenției, viteza și corectitudinea calculului

capacitatea de reprezentare.

10

3

3 5

2 7

3

3 4

3

4 5

2 5

34 \ 14 15 4 8 10 7 9 13 2

Plasează în cerculețe numere de la 1 la 12 (o singură dată), astfel încât

suma numerelor din cele patru cerculețe de pe laturile steluței să fie egală cu

26.

Page 51: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

52

Soluție: 4 7 10 5

8 6

2 11 12 1

3

Așează în cerculețe numere naturale de la 0 la 5, astfel încât să obții

aceeași sumă pe fiecare din laturi; așează în cerculețe numere naturale de la 0 la 9,

astfel încât să obții suma 15 pe fiecare linie.

3.4.7. Logica matematică (exerciții de așezare în spațiu / ordonare)16

• Sarcina didactică: reconstituirea unor șiruri (sau ordonări), alcătuirea

unor clasamente după o serie de propoziții ce conțin informații;

Plasați-i corect la start știind că:

16 Onețiu, Sofia; Garboni, Achim - Exerciții și jocuri didactice pentru matematica, Editura The Best SRL, Alexandria, 1997, p.78

• Obiective:

a) să extragă din fiecare propoziție informația oferită;

b) să facă conexiuni logice între informațiile primite;

c) să reconstituie sau să alcătuiască ordonări, clasamente.

Andrei, Bogdan, Cornel, Daniel și Eugen se pregătesc să plece în cursă.

Page 52: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

53

Andrei se afla între Cornel și Eugen;

Eugen se află între Bogdan și Andrei;

Bogdan este alături de Daniel.

Căpitanul echipei de fotbal alcătuită din Andrei, Bogdan. Cornel, Daniel și

Eugen va fi cel mai în vârstă dintre ei.

• Bogdan: — Eu sunt mai tânăr doar decât Cornel.

• Eugen: — Eu sunt mai tânăr decât Bogdan și mai în vârstă decât Andrei.

• Daniel: — Eu sunt mai tânăr decât Bogdan și Cornel.

La un concurs de schi s-au realizat următoarele punctaje: 93, 67, 65. 50,

75, 39 puncte. Precizați clasamentul și punctele acumulate, știind că:

• Daniela s-a plasat între Bogdan și Eugen.

• Bogdan a câștigat și Corina a pierdut.

• Daniela are exact 10 puncte în plus față de Florin.

III I II IV V VI

Page 53: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

54

patru operații sau de formare a numerelor;

• Obiective:

a) să stabilească rolul îndeplinit de numărul necunoscut;

b) să aplice corect algoritmul de calcul specific fiecărei situații;

c) să afle corect numărul necunoscut în situații cunoscute sau atipice;

d) să verifice corectitudinea aflării necunoscutei.

Exemple cu numere necunoscute se regăsesc în anexa 5.

rezultatelor cu litere date și obținerea unor mesaje;

Obiective:

- să efectueze corect calculele;

- să asocieze litera din cod cu rezultatul obținut;

- să obțină și să citească mesajul, dezvoltându-și calitățile atenției și

spiritul de observație.

De ce este vesel Ionel?

Codul: A = 4; E = 6; L = 10; I = 8; I = 9; M = 12;N=14;R=18;S = 20;

Efectuând exercițiile în ordinea în care sunt scrise și apoi scriind

3.4.8. Prietenul meu, numărul necunoscut / De-a detectivul Mate • Sarcina didactică: aflarea necunoscutei în cadrul exercițiilor cu cele

3.4.9. Calculăm cu litere / Mesajul cifrat • Sarcina didactică: efectuarea corectă a unor calcule, asocierea

Page 54: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

55

rezultatele obținute în tabel (tot în ordinea obținerii lor), vei obține codul după

care poți descifra mesajul extratereștrilor.

32:8 + 6 = 63: 7: 3 = 81:9-8 = 24: 6 x 4 =

54: 9: 3 = 64: 8: 2 = 49: 7 + 0 = 30: 6 x 3 =

81 :9 - 3 = 36: 9 x 2 = 27:9+9 = 42: 6 x 2 =

28:7+1 = 56:7+ 1 = 45: 9 + 6 = 18: 6x0 =

a b C d e i 1 n o p r s t u v x

de imaginare, interesul pentru matematică.

Sipetul negustorului de perle

Un negustor de perle avea un sipet cu 9 despărțituri. Într-o zi, un alt

negustor l-a întrebat câte perle are în el.

— Nu știu, dar dacă număr pe fiecare latură, găsesc cel mai mic număr par

sumă pe toate laturile, dar una impară.

Cum a aranjat perlele în sipet matematicianul?

3.4.10. Numere pare și impare • Sarcina didactică: aplicarea informațiilor despre par - impar în situații

diferite, citirea și soluționarea unor probleme;

• Obiective:

a) Să găsească aplicații variate ale cunoștințelor matematice;

b) Să citească și să-și reprezinte corect conținutul unor probleme;

c) Să-și educe și să-și dezvolte calitățile atenției, puterea de reprezentare și

cuprins între10 și 20. În despărțitura din mijloc nu am nimic.

Un matematician le spuse:

— În sipet văd 31 de perle, dar aranjate altfel, cu numai 26 obțin aceeași

Page 55: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

56

Numărând din 4 în 4, descoperi traseul spre minge.

Numără descrescător din 3 în 3 și colorează drumul fluturelui spre floare!

3.4.11. Jocuri cu bețe de chibrituri • Sarcina didactică: obținerea unor figuri geometrice, egalități sau

cuvinte prin mișcarea bețelor de chibrituri, calcule cu cifre romane;

• Obiective:

a) să rezolve probleme folosind bețele de chibrituri;

b) să-și dezvolte spiritul de observație, flexibilitatea gândirii, calitățile

atenției, capacitatea de reprezentare și imaginare, ingeniozitatea;

c) să scrie cifre romane;

Page 56: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

57

d) să corecteze egalități în care apar cifrele romane.

1) Din cele 20 de chibrituri luați 6, astfel încât sa rămână 10.

3) Egalitățile sunt greșite. Mută câte un bețișor și vei obține rezultate

corecte.

4) Din aceste 3 bețișoare, oare poți face patru?

3.4.12. Colorăm, calculăm, comparăm și ne distrăm!17

• Sarcina didactică: consolidarea deprinderilor de calcul cu cele patru

operații și de comparare a numerelor;

2) Câte pătrate poți construi cu 12 bețe de chibrituri?

17 Enache, M.;Tutulan, Gh.;Șerbu, C - 999 de exerciții și probleme pentru ciclul primar, Editura Porto-Franco, Galați, 1990

Page 57: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

58

• Obiective:

a) să calculeze corect și rapid, respectând cerința dată;

b) să așeze corect semnele operațiilor matematice pentru a obține

verde albastru maro galben

29 – 7 =........ 22 – 7 =........ 24 – 19 =........ 30 – 7 =........

21 – 5 =....... 26 – 9 =....... 12 – 9 =........ 20 –16 =........

25 – 6 =....... 25 –17 =........ 20 – 18 =........ 25 –17 =........

20 – 8 =........ 13 – 4 =....... 21 – 2 – 9 =........

22 –16 =........ 21 – 3 =........ 20 – 9 =........

13 –13 =........ 14 – 7 =........ 25 – 5 =........

rezultate diferite pornind de la aceleași cifre;

c) să traseze corespondența între rezultat și operații;

d) să-și dezvolte calitățile atenției și interesul pentru matematică;

e) să compare două sau mai multe numere date.

În anexa 6 sunt relatate câteva asemenea exemple.

1. Colorează desenul respectând codul culorilor:

Page 58: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

59

3.4.13. Un joc vechi de mii de ani - pătratul Tangram

Sarcina didactică: obținerea unor animale, figuri umane, obiecte prin

decuparea și lipirea pieselor pătratului Tangram, dezvoltarea creativității;

Obiective:

a) să decupeze și să recunoască figurile componente ale pătratului Tangram;

b) să asambleze prin lipire părțile decupate pentru a obține animale,

obiecte, figuri umane;

c) să utilizeze la construirea desenelor toate cele șapte tanuri

(componente) ale pătratului Tangram;

d) să-și dezvolte creativitatea construind imagini diferite, dar folosind

aceleași piese

Reprezentarea grafică a pătratului Tangram este redactată in cadrul anexei

7.

3.4.14. Alte jocuri didactice18

1. Uneşte forma geometrică cu denumirea sa:

18 Enache, M.;Tutulan, Gh.;Șerbu, C - 999 de exerciții și probleme pentru ciclul primar, Editura Porto-Franco, Galați, 1990

cub con

dreptunghi triunghi cilindru sferă

pătrat

Page 59: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

60

2. Pentru fiecare instrument de măsură, încercuieşte mărimea pe care

o măsoară:

3. Uneşte fiecare operaţie cu rezultatul potrivit: 14 + 10 32 + 6 25- 5 29-20 46+ 13 48 – 21

20 9 24 27 38 59

4. Completează tabelul:

15 42 33 64 11 76 17 7

+12

+11

6. Calculează apoi colorează casetele cu rezultatul:

39

12 + 7 = 13 + 25 = 11 + 28 = 5 + 14 = 6 + 43 = 12 + 25 =

27

38

a) lungimea b) timpul c) capacitatea

a) masa b) lungimea c) timpul

a) valoarea b) masa c) capacitatea

13 +5 5 = 25 +3 2 = 54 + 13 = 15 +4 4= 46 + 22 = 14 +4 3 =

7

Page 60: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

61

O3 – să cunoască terminologia specifică operaţiei de adunare şi scădere;

O4 - să rezolve probleme cu două operaţii matematice aplicând adunarea şi

CAPITOLUL 4. ASPECTE METODICE

4.1. Proiecte didactice, unde jocul didactic matematic este preponderent,

indiferent de tipul de curriculum (nucleu, aprofundat sau extins)

Proiect didactic

Unitatea:

Data:

Institutor:

Clasa: a II-a

Disciplina: Matematica

Unitatea de învăţare: Recapitulare finală

Tema: Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0- 1000 cu trecere

peste ordin

Tipul: consolidare

Obiective operaţionale:

O1- să efectueze operaţii de adunare și scădere cu numere naturale de la 0

la 1000, fără și cu trecere peste ordin;

O2- să efectueze exerciţii care presupun efectuarea probei adunării,

scăderii;

scăderea numerelor naturale cu trecere peste ordin;

O5 – să afle termenul necunoscut dintr-o relaţie matematică;

O6 – să participe conștient, activ și cu interes la lecţie.

Strategia didactică: activ – participativă

a. Resurse procedurale: jocul didactic, observaţia, problematizarea, exerciţiul,

conversaţia.

Page 61: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

62

Aritmetica. Culegere de exerciţii şi probleme, C. Badea, D. Berechet, F.

Berechet, M. Gardin, F. Gardin, Editura Paralela 45, Piteşti 2001

d. Forme de organizare: activitate frontală, individuală, pe echipe.

Ob.

Dur

ata

Conţinutul lecţiei Resurse de organizare

Resurse procedurale

Resurse materiale

I. Moment organizatoric

1’

Asigurarea liniştii şi ordinii în clasă. Pregătirea materialelor de lucru.

frontal explicaţii

II. Verificarea cunoştinţelor anterioare

O1 10’

frontal frontal frontal frontal

Panou, jetoane cu numere, semne de comparare

b. Resurse materiale: planşă colorată cartonată, polistiren, jetoane, fişe de lucru,

tablă, cretă, bolduri, hârtie colorată

c. Resurse informaţionale:

Matematica – manual clasa a II a , Ștefan Pacearca, Mariana Mogoș, Editura

Aramis, Bucureşti 2004,

Mate 2000 + 4/5 ,”Exercitii , probleme, teste, jocuri”, clasa a II-a , A.

Dumitru, D. Bestiu, C. Grigore, Editura Paralela 45

Momentele Strategii didactice lecţiei

Pun elevilor următoarele întrebări: -Ce lecție ați avut de pregătit pentru astăzi? (Recapitulare finală- Numerele naturale de la 0-1000) -Ce este predecesorul unui număr? -Ce este succesorul unui număr? -Numește - predecesorul numerelor 234, 100, 45 -succesorul numerelor 567, 899,781 -Spune trei numere consecutive, care să cuprindă numărul 37! -Ce înțelegeti prin ordonare crescătoare, dar descrescătoare? Rog elevii să fie atenți la jetoanele ce reprezintă numere naturale pentru a le așeza în ordine crescătoare, apoi descrescătoare și să compare perechile de numere date. Joc cu jetoane: „Ordonează crescător numerele de pe jetoane” 945, 34, 456, 789, 123, 590, 8 „Ordonează descrescător numerele de pe jetoane” 14, 789 , 21, 990, 157, 620, 5 „Compară perechile de numere date, folosind semnele <, = , >. Prin metoda „Explozia stelară”, verific

conversaţia conversaţia examinatoare exerciţiul joc didactic jocul didactic

Page 62: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

63

III. Anunţarea temei şi a obiectivelor

frontal

IV. Dirijarea învăţării

O2 O5 O4 O3

30’

frontal frontal pe grupe

explicaţii concursul exerciţiul exerciţiul exerciţiul problematizarea

recompense panouri fişa de lucru fişa de lucru jetoane cu rezultatul corect

SUMA

DIFERENTA

+123 311

741

500

- 309

256

478

cunoștințele elevilor despre adunare și scădere, elevii trebuind să numească termenii matematici folosiți la adunare și scădere (plus, minus, termen, descăzut, scăzător, cu atât mai mult, cu atât mai puțin, rest, total)

2’ Pe baza metodei folosite fac trecerea la lecția nouă, anunțând elevii titlul lecţiei: „Adunarea şi scăderea numerelor naturale de la 0 la 1000 cu trecere peste ordin” - Exerciţii şi probleme Lecţia se va desfăşura sub formă de concurs între echipe. Voi alege 3 grupe a câte 5 elevi și îi rog să își aleagă numele pentru grupă. Cu o grupă se va lucra la nivel de clasa I , deoarece cuprinde elevi cu CES. Pentru fiecare exerciţiu rezolvat corect elevii vor primi recompensă câte o floare . Floricelele primite vor fi aşezate pe un suport. La sfârşitul orei se vor număra floricelele câştigate de fiecare echipă. Se va desemna câştigătorul. Exercițiul 1 (Anexa 1) Găsește rezultatul corect și lipește-l în casetă. Fiecare grupă primește o coală A4 ce cuprinde două scheme cu câte 3 și 2 exerciții de aflare a numărului necunoscut și un plic în care se găsesc numerele lipsă. Câștigă echipa ce a lipit corect într-un timp cât mai scurt (max. 10min).

Page 63: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

64

Pe grupe

V. Fixarea cunoștințelor

individual Explicația, observația, conversația , exercițiul

VI. Încheierea activității

Exercițiul Explicația Exercițiul Conversația, Problematizarea

Pentru grupa cu CES vor fi următoarele exerciții: 2+4= 10- 5= 4+5= 8- 2= 13+3= Exercițiul 2: Fiecare grupă primește o coală de polistiren, pe care este lipit un pom (cireș), pe ale cărui crengi sunt cireșe cu adunări și scăderi . Elevii trebuie să rezolve corect exercițiile și să facă corespondența între frunzele cu rezultatul corect și adunările și scăderile respective. (Anexa 2) Exercițiul 3: Se împarte câte o fișă fiecărei grupe cu câte 2 probleme de rezolvat. Echipa își alege un secretar care să scrie rezolvarea problemelor pe fișă. Câștigă echipa care a rezolvat corect fișa în maxim 5 minute. a) Din suma numerelor 250 și 345, scade diferența numerelor 197 și 38. b) Micșorează dublul numărului 330 cu cel mai mic număr natural scris cu 3 cifre diferite Pentru grupa cu CES a) Ana are 4 mere, iar fratele ei are 5 mere. Câte mere au cei doi frați în total? b) Pe un raft sunt 7 cărți. Se vând 3 cărți. Câte cărți rămân pe raft?

Fișa Panou polistiren Fișa Fișa

O1 5’ Rog elevii să își reia locul în bănci, după care împart câte o fișă ce conține un rebus (Anexa 3). Specific faptul că timpul de lucru este de 3 minute. La expirarea timpului, voi verifica cu ajutorul elevilor rezolvarea rebusului.

2’ Se va stabili echipa câştigătoare. Voi face aprecieri verbale la adresa tuturor elevilor și voi împărți fișele cu tema pentru acasă (Anexa 4).

Fișa rebus

frontal conversaţia Fișa

Page 64: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

65

ANEXA 1

ANEXA 1.1

2+4 = 10- 5=

4+5 = 8- 2=

13+3 =

500

- 309

256

+123 311

741

478

Page 65: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

66

ANEXA 2

Page 66: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

67

de matematică sunt niște ………

1. Primul ordin al unui număr

2. Formată din zece zeci.

3. Formată din zece sute.

4. Cel mai mic număr natural.

5. Numere cu soț.

6. Al doilea ordin al unui număr

A

1

2

3

4

5

6

ANEXA 3

Completând rebusul vei descoperi pe coloane A-B că prietenele noastre în ora

Page 67: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

68

ANEXA 4

TEMA

1. Alege rezultatul corect:

268+122 389 390 395

790- 29 760 759 761

2. Află termenul necunoscut:

a+270=461 a- 39=580

a= a=

a= a=

3. Află numărul:

a) cu 236 mai mare decât 346;

b) cu 59 mai mic ca 130.

Page 68: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

69

ANEXA 4.1

Tema pentru copiii cu CES

TEMA

1). Calculați folosind imaginile de mai jos:

2). Colorează rezultatul corect:

Page 69: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

70

4.2. Fișe de lucru

0

3 3

3

1

2

3

= = =

Fişa 1

Page 70: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

71

4 4

=

=

4

Fişa 2

44

= =

=

=

=

44

2

33

Page 71: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

72

În cadrul jocului are loc dezvoltarea tuturor laturilor personalităţii

copiilor: capacităţile intelectuale, calităţile motrice, spiritul creativ.

Jocul didactic este una din formele de învăţare cu cele mai bogate efecte

educative, un foarte bun mijloc de activizare a şcolarului mic şi de stimulare a

resurselor lui intelectuale.

Jocul didactic are bogate resurse de stimulare a creativităţii. Prin libertatea

de gândire şi acţiune, prin încrederea în puterile proprii, prin iniţiativă şi

cutezanţă, jocurile didactice devin, pe cât de valoroase, pe atât de plăcute. În joc

se dezvoltă curajul, perseverenţa, dârzenia, combativitatea, corectitudinea,

disciplina prin supunerea la regulile jocului, spiritul de cooperare, de viaţă în

colectiv, de comportare civilizată.

Jocul favorizează dezvoltarea aptitudinii imaginative la copii, a capacităţii

de a crea sisteme de imagini generalizate despre obiecte şi fenomene, precum şi

de a efectua diverse combinaţii mintale cu imaginile respective. În procesul

jocului, copilul dobândeşte numeroase şi variate cunoştinţe despre mediul

înconjurător prin care i se dezvoltă procesele psihice de reflectare directă şi

nemijlocită a realităţii: percepţiile, reprezentările, memoria, imaginaţia, limbajul,

gândirea.

Unele jocuri oferă posibilitatea tratării diferenţiate a elevilor. Sunt jocuri

şi exerciţii distractive care solicită diverse soluţii de rezolvare. Elevii cu

4.3. Observații metodice privind eficiența jocului didactic

La copii, aproape totul este un joc. “ A te întreba de ce se joacă copilul,

înseamnă a ne întreba de ce este copil. Copilăria serveşte pentru joc şi imitare”

(Claparède, Eduard- “Psihologia copilului şi psihologia experimentală”, E.D.P.,

Bucureşti, 1975). Prin joc copilul se dezvoltă, îşi coordonează fiinţa şi îi dă

vigoare.

Page 72: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

73

posibilităţi mai mari vor găsi o varietate de căi, soluţii mai ingenioase, iar cei cu

posibilităţi mai reduse vor fi ajutaţi să nu se descurajeze.

Jocurile realizate prin muncă independentă permit formarea unei imagini

clare asupra lacunelor elevilor sau a progreselor înregistrate, ajutând astfel la

preîntâmpinarea rămânerii în urmă la învăţătură şi stimularea unor aptitudini.

Unele jocuri pot evidenţia mai bine valoarea practică a cunoştinţelor

matematice: “La magazin”, “La librărie”, elevii efectuează operaţii matematice

subordonate unui joc practic, acela de a face cumpărături. Astfel de jocuri oferă

posibilitatea exersării elevilor într-o atitudine civilizată.

Atât latura informativă cât şi cea formativă a învăţământului pot fi

realizate mai temeinic şi mai plăcut prin intermediul jocului didactic. Jocul

didactic nu înseamnă “o joacă de copii”, el este o activitate serioasă, care

sprijină într-un mod fericit înţelegerea problemelor, fixarea şi formarea

deprinderilor durabile, împlinirea personalităţii elevilor.

Făcând prin învăţarea prin jocurile didactice un stil obişnuit de lucru cu

elevii, am putut constata nu numai progrese la învăţătură - mai ales cu elevii

slabi sau cu un ritm lent de lucru - ci şi o participare voluntară tot mai deschisă a

elevilor la lecţie, un interes sporit şi o evidentă plăcere pentru lecţiile în care

aşteptau jocuri de destindere.

Numărarea şi calculul nu reprezintă obligatoriu primul şi singurul mod de

a introduce matematica. Noţiunea de număr nu trebuie să fie abordată fără ca

gândirea să fi fost exersată dinainte de procesul de descoperire a relaţiilor din

realitate, de imaginare a altor relaţii în cadrul jocului.

Operând cu mulţimi, concretizate prin piesele trusei, obiectivul principal

este dezvoltarea unei gândiri cu calităţi deosebite, a unui limbaj cât mai adecvat

matematicii, valoarea lor răsfrângându-se şi asupra dezvoltării şi perfecţionării

tuturor proceselor psihice de cunoaştere.

Jocurile logico-matematice fac o legătură firească între matematica

Page 73: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

74

preşcolară şi cea şcolară prin intuirea şi înţelegerea noţiunii de mulţimi, relaţii,

până la pregătirea însuşirii noţiunii de număr.

Începute la grădiniţă, aceste jocuri se complică odată cu venirea copilului

la şcoală, când drumul lor continuă ascendent. Fără a neglija programa şcolară

sau capacitatea de efort şi înţelegere a copiilor de 6-7 ani, am abordat câteva

modalităţi personale de predare-învăţare. Astfel, am rezervat mai multe ore de

repetare a noţiunilor transmise, ştiut fiind faptul că “repetarea este mama

învăţării”. Pentru a evita monotonia, am realizat fixarea cunoştinţelor prin

folosirea unor jocuri diverse. Pentru a antrena întregul colectiv de elevi, am

utilizat de câte ori a fost necesar, fişele de muncă independentă.

Este cunoscut faptul că obiectivul principal al predării matematicii în

primele patru clase primare îl constituie învăţarea şi consolidarea celor patru

operaţii cu numere naturale, îmbogăţirea şi completarea cunoştinţelor şi

deprinderilor dobândite. La realizarea acestui obiectiv am ajuns numai printr-un

proces de predare-învăţare activă şi sistematică ce a facilitat participarea

conştientă a elevilor la deducerea principiilor de bază, la sesizarea caracterului

structurilor algebrice din care se deduc operaţiile cu mulţimea numerelor

naturale.

Procedând astfel, am creat condiţii favorabile realizării sarcinii de a

dezvolta efectiv deprinderi de abstractizare şi generalizare, de transfer al

cunoştinţelor de la un domeniu la altul.

Pentru consolidarea şi aprofundarea celor patru operaţii cu numere

naturale, am insistat asupra suportului logico-matematic al cunoştinţelor despre

mulţimi, ce se impun a fi actualizate şi precizate riguros. În acest scop, prin

exerciţii şi jocuri, am căutat să precizez noţiunile: mulţimea şi cardinalul ei,

mulţimea vidă, reuniunea, intersecţia, diferenţa a două mulţimi, etc. Am început

cu elevii numărări ale elementelor mulţimilor rezultate din operaţii, sugerându-le

găsirea legăturilor dintre cardinalul mulţimilor şi cardinalul mulţimii rezultate

Page 74: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

75

din operaţii. Toate aceste cunoştinţe au putut fi însuşite numai cu condiţia ca ele

să fie traduse în modul de a gândi al copilului, iar modalitatea cea mai eficientă

de organizare a acestor activităţi în scopul obţinerii unui randament maxim a

fost jocul didactic.

Situaţiile problematice puse în faţa copilului prin jocurile logice le solicită

un efort de gândire, exersând capacitatea de a aplica în practică cunoştinţele

matematice dobândite. Ele supun vederea la un antrenament sistematic,

asigurând o valoare operaţională cunoştinţelor acestora.

Prin practicarea jocurilor logice se acumulează o serie de experienţe ce

permit copiilor să integreze într-un sistem organic mulţimile, conceptele logice

şi, în final, numerele. Valoarea lor formativă sporeşte cu cât cel care le conduce

dă curs liber principiilor de bază care le călăuzeşte.

Jocul matematic este o formă de muncă independentă utilizată în

rezolvarea exerciţiilor şi în acelaşi timp, permite controlul înţelegerii şi al

învăţării, în condiţii de individualizare a învăţământului.

Se înţelege că jocurile didactice nu reprezintă un scop în sine, ci doar o

metodă de lucru alături de celelalte, la care învăţătorul – fără a abuza de ele –

apelează în diversele etape ale lecţiei şi eventual în afara orelor de clasă, în

cadrul activităţilor şcolare.

4.4. Evaluarea

4.4.1. Mijloace și tehnici de evaluare Evaluarea sau examinarea reprezintă actul didactic complex, integrat

întregului proces de învăţământ care urmăreşte măsurarea cantităţii cunoştinţelor

dobândite, ca şi valoarea, nivelul, performanţele şi eficienţa acestora la un

moment dat, oferind soluţii de perfecţionare a actului didactic. A evalua

rezultatele şcolare înseamnă a determina măsura în care obiectivele programului

de instruire au fost atinse, precum şi eficienţa metodelor de predare – învăţare.

Page 75: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

76

Acesta este punctul final dintr-o succesiune de acţiuni, precum:

Stabilirea scopurilor pedagogice;

Proiectarea şi executarea programului de realizare a scopurilor;

Măsurarea rezultatelor aplicării programului.

Relaţiile funcţionale dintre acţiunile de evaluare a rezultatelor şcolare, pe

de o parte, şi procesele de instruire şi educare, pe de altă parte, relevă funcţiile

fundamentale ale evaluării în activitatea şcolară.

Prima dintre acestea este de constatare şi apreciere a rezultatelor produse.

Următoarea vizează cunoaşterea factorilor şi situaţiilor care au condus la

obţinerea rezultatelor constatate, deci, o diagnosticare a activităţii desfăşurate.

Rostul evaluării rezultatelor şcolare nu se limitează, aşadar, la

cunoaşterea acestora şi la clasificarea şi ierarhizarea elevilor în funcţie de

performanţele obţinute, ci constă, mai ales, în a stabili elementele izbutite ale

procesului, precum şi aspectele nereuşite, punctele critice ce urmează să fie

remediate.

În continuare, constatarea şi diagnosticarea oferă, prin datele şi

informaţiile referitoare la starea procesului, sugestii pentru deciziile care

urmează a fi adoptate cu privire la desfăşurarea activităţii în etapele următoare şi

anticiparea rezultatelor posibile. Sub acest aspect, evaluarea îndeplineşte o

funcţie de predicţie (pronosticare).

Prin urmare, cunoaşterea rezultatelor, explicarea acestora prin factorii şi

condiţiile care le-au produs, precum şi prevederea desfăşurării activităţii în

secvenţele următoare, constituie sensul şi funcţiile esenţiale evaluării.

Aceste funcţii sunt complementare.

Evaluarea constituie o acţiune complexă care presupune realizarea mai

multor operaţii:

Măsurarea fenomenelor pe care le vizează evaluarea;

Interpretarea şi aprecierea datelor obţinute;

Page 76: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

77

Adoptarea deciziilor ameliorative.

Uneori, evaluarea este raportată numai la una din aceste operaţii, mai cu

seamă la aprecierea rezultatelor.

Măsurarea constă în utilizarea unor procedee prin care se stabileşte o

relaţie funcţională între un ansamblu de simboluri şi un ansamblu de obiecte,

subiecte sau evenimente, conform unei caracteristici observabile.

Aprecierea presupune emiterea unei judecăţi de valoare asupra

rezultatului unei măsurători, acordând o semnificaţie unui rezultat pe baza unui

criteriu sau a unei scări de valori.

Decizia reprezintă concluziile desprinse din interpretarea datelor evaluării

rezultatelor, mai ales din diagnosticarea activităţii care a produs rezultatele

constatate, precum şi măsurile preconizate pentru înlăturarea neajunsurilor, în

general pentru îmbunătăţirea activităţii în etapa următoare.

În desfăşurarea procesului evaluativ, măsurarea şi aprecierea (cele două

etape importante) capătă semnificaţii şi coerenţă în funcţie de metoda utilizată în

susţinerea acestui demers. În contextul metodologic ales pentru un anumit tip de

evaluare, instrumentul în sine devine partea operaţională relaţională cu sarcina

de lucru prin intermediul căreia elevul demonstrează abilităţi şi capacităţi

specifice situaţiei de învăţare sau de evaluare.

Instrumentul de evaluare este cel care pune în valoare atât obiectivele de

evaluare, cât şi demersul iniţiat pentru a atinge scopul propus, uneori reuşind

chiar o schimbare a modului de abordare a practicii evaluative curente sau a

celei de examen.

În funcţie de obiectivele educaţionale urmărite, se folosesc strategii de

evaluare variate, ce îmbină evaluarea continuă cu utilizarea diferitelor forme de

testare. Este esenţial ca aceste acţiuni de evaluare să fie judicios echilibrate,

păstrându-se cu măsură raportul dintre aspectele informative şi cele formative

cuprinse în obiectivele procesului de predare-învăţare.

Page 77: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

78

Folosirea echilibrată a strategiilor de evaluare menţionate impune, la

rândul ei, diversificarea tehnicilor şi a instrumentelor de evaluare:

metode tradiţionale:

- probe orale;

- probe scrise;

- probe practice.

metode alternative (complementare):

- observarea sistematică a elevilor;

- investigaţia;

- chestionarul;

- proiectul (miniproiectul);

- portofoliul;

- tema pentru acasă;

- tema de lucru în clasă;

- grile de evaluare;

- scale de evaluare;

- autoevaluarea.

A) Metodele tradiţionale

Progresul achiziţiilor în domeniul pedagogiei se realizează întotdeauna

pornind de la ceea ce practica pedagogică a confirmat ca eficient.

De aceea, în evaluarea continuă, metodele tradiţionale nu reprezintă ceva

vechi, perimat. Ele sunt considerate acele metode care au dobândit acest apelativ

datorită faptului că rămân cele mai des utilizate metode, cu condiţia de a se

asigura calitatea corespunzătoare a instrumentelor şi echilibrul între probele

scrise, orale şi practice, prin probă înţelegându-se orice instrument de evaluare

proiectat, administrat şi corectat de către învăţător.

Din categoria metodelor tradiţionale fac parte:

Probele orale;

Page 78: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

79

Probele scrise;

Probele practice.

a) Probele orale – reprezintă metoda cel mai des utilizată la clasă.

Unele dintre caracteristicile probelor orale pot fi percepute ca avantaje,

cum ar fi:

- flexibilitatea şi adecvarea individuală a modului de evaluare prin

posibilitatea de a alterna tipul întrebărilor şi gradul lor de dificultate în funcţie

de calitatea răspunsurilor oferite de către elev;

- posibilitatea de a clarifica şi corecta imediat eventualele erori sau

neînţelegeri ale elevului în raport cu un conţinut specific;

- formularea răspunsurilor urmărind logica şi dinamica unui discurs oral,

ceea ce oferă mai multă libertate de manifestare a originalităţii elevului, a

capacităţii sale de argumentare;

- posibilitatea dată învăţătorului de a realiza evaluări de ordin atitudinal

sau comportamental;

- stabilirea unei interacţiuni optime învăţător-elev.

Alte caracteristici trebuie văzute ca limite ale acestor probe, dintre care se

pot menţiona:

- diversele circumstanţe (factori externi) care pot influenţa obiectivitatea

evaluării atât din perspectiva învăţătorului, cât şi a elevului;

- nivelul scăzut de fidelitate şi validitate;

- consumul mare de timp, având în vedere că elevii sunt evaluaţi

individual.

b) Probele scrise – sunt practicate şi uneori chiar preferate, datorită

unora dintre avantajele lor imposibil de ignorat în condiţiile în care se doreşte

eficientizarea procesului de instruire şi creşterea gradului de obiectivitate în

apreciere. Ioan Cerghit consideră că probele scrise se datorează unor

“considerente obiective (număr redus de ore la unele discipline, programă şi

Page 79: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

80

clase aglomerate) cât şi unor considerente psihopedagogice deoarece lucrările

scrise dau posibilitatea elevilor să lucreze în ritm propriu, relevând mai pregnant

capacitatea lor de organizare a cunoştinţelor lor după un plan logic, expunere,

disciplină în gândire, deprindere de muncă, independenţă, putere de sinteză şi de

exprimare în scris etc.” Un alt avantaj al probelor scrise ar fi acela că au o

valoare de obiectivitate şi imparţialitate mai mare decât cele orale.

Probele scrise aduc desigur şi dezavantaje şi anume:

- oferă elevului o slabă retroinformare utilă;

- îngrădesc sever sfera cunoştinţelor ce urmează a fi verificate;

- lipseşte climatul psihologic şi cel afectiv.

c) Probele practice – oferă posibilitatea evaluării capacităţii elevilor de a

aplica cunoştinţele în practică, precum şi a gradului de stăpânire a priceperilor şi

a deprinderilor formate. Sunt cunoscute multiple forme de realizare: experienţe

de laborator, lucrări experimentale, desene, schiţe, grafice.

Activităţile practice oferă posibilitatea elevului de a-şi dezvolta atât

competenţele generale (comunicare, analiză, sinteză, evaluare), cât şi pe cele

specifice, aplicative (utilizarea datelor, a instrumentelor de lucru, interpretarea

rezultatelor).

Metodele tradiţionale de evaluare, concepute ca realizând un echilibru

între probele orale, scrise şi cele practice, constituie la momentul actual

elementele principale şi dominante în desfăşurarea actului evaluativ.

B) Metodele alternative (complementare)

Cele mai importante finalităţi ale evaluării procesului instructiv-educativ,

în ultimul timp, se concretizează în:

cunoştinţe şi capacităţi;

atitudini (practice, sociale, ştiinţifice);

interese;

capacitatea de a face aprecieri de valoare (opinii, adaptări atitudinale şi

Page 80: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

81

comportamentale).

Pornind de la această realitate, strategiile moderne de evaluare caută să

accentueze acea dimensiune a acţiunii evaluative care să ofere elevilor suficiente

şi variate posibilităţi de a demonstra ceea ce ştiu, dar, mai ales, ceea ce pot să

facă.

Principalele metode alternative sau complementare de evaluare al căror

potenţial formativ susţine individualizarea actului educaţional prin sprijinul

elevului sunt:

în timpul activităţii didactice este o tehnică de evaluare ce furnizează

învăţătorului o serie de informaţii, diverse şi complete, greu de obţinut prin

intermediul metodelor de evaluare tradiţională. Observarea este adeseori însoţită

de aprecierea verbală asupra activităţii/răspunsurilor elevilor.

Pentru a înregistra informaţiile de care are nevoie, învăţătorul are la

dispoziţie practic cinci modalităţi:

- fişa de observaţii curente;

- fişa de evaluare (calitativă);

- scara de clasificare;

- lista de control/verificare;

- fişa de caracterizare psiho-pedagogică (la final de ciclu).

Fişa de evaluare – este completată de către învăţător, în ea înregistrându-

se date factuale despre evenimentele cele mai importante pe care învăţătorul le

identifică în comportamentul sau în modul de acţiune al elevilor săi, precum şi

a) Observarea sistematică a activităţilor şi a comportamentului elevilor;

b) Investigaţia;

c) Proiectul;

d) Portofoliul;

e) Autoevaluarea.

a) Observarea sistematică a activităţilor şi a comportamentului elevilor

Page 81: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

82

interpretările învăţătorului asupra celor întâmplate.

Scara de clasificare – însumează un set de caracteristici

(comportamentale) ce trebuie supuse evaluării.

Lista de control/verificare – deşi pare asemănătoare cu scara de

clasificare ca manieră de structurare, se deosebeşte de aceasta prin faptul că prin

intermediul ei doar se constată prezenţa sau absenţa unui comportament, fără a

emite o judecată de valoare oricât de simplă.

b) Investigaţia - oferă elevului posibilitatea de a aplica în mod creator

cunoştinţele însuşite şi de a explora situaţii noi de învăţare pe parcursul unei ore

de curs. Metoda presupune definirea unei sarcini de lucru cu instrucţiuni precise,

înţelegerea acestora de către elevi înainte de a trece la rezolvarea propriu-zisă,

practică, prin care elevii îşi pot demonstra un întreg complex de cunoştinţe şi de

capacităţi.

c) Proiectul – este un demers evaluativ mai amplu, ce permite o apreciere

complexă şi nuanţată a învăţării, ajutând la identificarea unor calităţi individuale

ale elevilor. Este o formă de evaluare puternic motivantă pentru elevi, deşi

implică un volum de muncă sporit – inclusiv activitatea individuală în afara

clasei. Proiectul reprezintă o formă de evaluare complexă, ce conduce la

aprecierea unor capacităţi şi cunoştinţe superioare, precum:

- apropierea unor metode de investigaţie ştiinţifice;

- găsirea unor soluţii de rezolvare originale;

- organizarea şi sintetizarea materialului;

- generalizarea problemei;

- aplicarea soluţiei la un câmp mai vast de experienţe;

- prezentarea concluziilor.

d) Portofoliul – este un instrument de evaluare complex, ce include

experienţa şi rezultatele relevante obţinute prin celelalte metode de evaluare. El

reprezintă „cartea de vizită“ a elevului urmărind procesul global înregistrat de

Page 82: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

83

acesta, nu numai în ceea ce priveşte cunoştinţele achiziţionate pe o unitate mare

de timp, dar şi atitudinile acestuia; este un mijloc de a valoriza munca

individuală a elevului, acţionând ca factor al dezvoltării personalităţii,

rezervându-i elevului un rol activ în învăţare.

Portofoliul poate fi de două tipuri: portofoliu de învăţare şi de evaluare.

În funcţie de caracterul său, se modifică şi conţinutul acestuia. Portofoliul

surprinde şi evaluează elevul în complexitatea personalităţii sale, componentele

lui înscriindu-se în sfera interdisciplinarităţii.

e) O metodă de evaluare care dă rezultate din ce în ce mai bune este

autoevaluarea. Explicându-le elevilor criteriile de autoevaluare, oferindu-le

modele şi cerându-le să se autoevalueze, creşte gradul de conştientizare de către

aceştia a ţelurilor către care trebuie să tindă. S-a demonstrat că autoevaluarea

dublează cunoştinţele dobândite, dacă este folosită frecvent. Ea încurajează

obişnuinţa de autoanaliză, ceea ce este esenţial pentru perfecţionare, asigură

faptul că elevii preiau responsabilitatea învăţării, concentrează atenţia asupra

efortului şi stăruinţei. Autoevaluarea are drept scop să-i ajute pe elevi să-şi

dezvolte capacităţile de autocunoaştere şi de autoevaluare, să compare nivelul la

care au ajuns cu nivelul cerut de obiectivele învăţării şi de standardele

educaţionale, să-şi dezvolte un program propriu de învăţare, să-şi autoevalueze

şi valorizeze atitudini şi comportamente.

Unii teoreticieni includ examenele ca modalitate de evaluare externă în

lista metodelor alternative de evaluare. Examenele certifică, la sfârşit de ciclu

şcolar, cunoştinţele şi competenţele elevilor care le permit acestora să acceadă

într-o nouă formă de învăţământ, sau într-un ciclu şcolar superior. Ca

instrumente de evaluare, se folosesc testele standardizate sau nestandardizate,

interviul, probele orale.

În ceea ce priveşte tipurile de evaluare, după cantitatea de informaţii

încorporabile de către elevi şi după perspectiva temporală, se întâlnesc două

Page 83: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

84

tipuri de evaluare:

- evaluarea cumulativă, denumită şi sumativă – este cea care se

realizeză prin verificări parţiale de sondaj, pe parcursul programului, ce se

încheie cu aprecieri de bilanţ asupra rezultatelor.

- evaluarea formativă (continuă) – are loc pe tot parcursul

procesului didactic, realizându-se pe secvenţe mai mici, prin verificarea

performanţelor tuturor elevilor şi a conţinutului esenţial al materiei parcurse.

Această metodă are drept scop ameliorarea procesului de învăţare, permiţând

găsirea neajunsurilor, lipsurilor şi greutăţilor, ajungându-se astfel la

perfecţionarea activităţii didactice. Acest tip de evaluare creează relaţii de

cooperare între profesori şi elevi, dezvoltând atât capacitatea de evaluare, cât şi

cea de autoevaluare în rândul elevilor.

Evaluarea formativă este comentariul care oferă elevilor informaţii legate

de munca acestora pe toată durata parcurgerii unei lecţii. Aceste informaţii vor fi

folosite de către elevi pentru a-şi îmbunătăţi învăţarea.

De cele mai multe ori profesorul predă lecţia, fixează tema, o notează şi

apoi indică ce este incorect într-un mod mai mult sau mai puţin constructiv, dar

nu verifică dacă elevul şi-a îndreptat vreuna din deficienţe. Apoi profesorul trece

la următoarea lecţie.

O supoziţie obişnuită în spatele acestei metode este aceea că atât

cantitatea, cât şi calitatea învăţării depind de talent sau aptitudine, şi că rolul

evaluării este acela de a măsura această aptitudine. Dacă învăţarea are

deficienţe, acestea se datorează lipsei de aptitudine, de perspicacitate sau de

inteligenţă.

Se consideră că atât cantitatea, cât şi calitatea învăţării, depind de timpul

şi efortul depus pentru perfecţionare şi că rolul evaluării este acela de a

diagnostica deficienţele, în aşa fel încât timpul şi efortul să fie concentrate pe

perfecţionare. De fapt, prin depistarea exactă a deficienţelor şi concentrarea

Page 84: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

85

efortului asupra lor, perfecţionarea se poate face cu un efort minim. În cazul

unui rezultat nesatisfăcător, se cere un efort mai mare şi pe mai lungă durată.

Cercetătorii susţin însă că supoziţia bazată pe “timp şi efort” este

superioară celei bazate pe “talent”, chiar şi în domenii cum ar fi muzica, unde s-

ar putea presupune că talentul este important. “Talentul” este adesea un rezultat

al timpului şi efortului depus în învăţare, probabil datorită unui interes deosebit.

Profesorii din orient, de exemplu din ţările de pe coasta Pacificului, sunt

surprinşi de obsesia ţărilor vestice legată de talent. Sistemul lor de educaţie, atât

de reuşit, se bazează ferm pe modelul “depistării greşelilor şi îndreptării lor”.

Geoff Petty, autorul celui mai bine vândut ghid de predare – “Predarea

astăzi – Ghid Practic”, sugerează o abordare diferită. O lecţie este predată şi se

fixează o sarcină de lucru. Atât elevul, cât şi profesorul folosesc această sarcină

pentru a diagnostica deficienţele şi a fixa obiectivele pentru perfecţionare.

Această perfecţionare se monitorizează.

În noua sa carte – “Predarea bazată pe evidenţă”, Geoff Petty evidenţiază

două modalităţi principale de îmbunătăţire a procesului didactic şi implicit al

evaluării. Acestea sunt:

- prin autoevaluare; profesorul îşi descoperă calităţile şi slăbiciunile şi

acţionează asupra lor

- profesorul poate acţiona asupra principalilor factori care fac diferenţa în

învăţare:

învăţarea activă – oferă elevilor provocări şi le verifică progresul

feedback-ul – elevii trebuie să ştie ceea ce fac bine şi cum să

progreseze.

Profesorul John Hattie susţine că feedback-ul are cel mai mare efect în

evaluare. În accepţiunea acestuia, reluată şi de Geoff Petty în “Predarea astăzi”,

feedback-ul trebuie să includă:

medalii – sunt informaţii despre ceea ce elevul a realizat corect

Page 85: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

86

sarcini date – sunt informaţii despre ceea ce elevul trebuie să

îmbunătăţească sau să corecteze. Dacă profesorul fixează tehnici de învăţare,

acest fapt asigură un comentariu pozitiv chiar şi pentru elevii cu rezultate slabe.

îndeplinirea scopurilor finale – medaliile şi sarcinile trebuie oferite în

relaţie cu obiectivele, de obicei anunţate în avans. Dacă elevii sunt încurajaţi să

se autoevalueze şi să îşi fixeze singuri obiective pentru perfecţionare, atunci

profesorul poate face comentarii asupra progresului înregistrat de elevi din

punctul de vedere al acestor obiective.

Scopurile finale trebuie să fie foarte clare. Elevii trebuie să înţeleagă ce

se aşteaptă de la ei pentru notele primite. Comentariile pe care profesorul le face

ar trebui să fie doar atât, comentarii, nu critici. Ele trebuie să fie concentrate pe

tema dată, nu pe aptitudinile elevului, să privească în perspectivă, pozitiv şi

constructiv. Trebuie acceptat nivelul actual al elevilor şi evitată concurenţa sau

comparaţia cu alţi elevi. Un exemplu de comentariu constructiv ar fi acela al

încurajării elevilor să intre în competiţie cu tema dată şi cu ei înşişi.

S-a dovedit constant că notele îi fac pe cei care obţin rezultate scăzute să

îşi piardă motivaţia. De asemenea, notele nu reuşesc să îi facă pe cei cu rezultate

foarte bune să simtă provocarea unei concurenţe, făcându-i adesea să fie

mulţumiţi de sine. Deci, notarea trebuie evitată cu excepţia cazurilor absolut

necesare! Aceasta nu este uşor de realizat. Oricum, rar să fie necesar, şi aproape

niciodată de dorit, să se noteze fiecare activitate în parte.

O metodă neconvenţională care poate înlocui notarea permanentă sunt

comentariile concentrate pe învăţare: “recompense şi noi sarcini”. Recompense

pentru ceea ce elevii au făcut sau fac bine. Printre criterii sunt incluse efortul

stăruitor şi deprinderi bune de învăţare.

Noile sarcini sunt ceea ce au nevoie să facă elevii pentru a se perfecţiona.

Aceasta poate fi o perfecţionare a unei lucrări existente sau o temă nouă

(obiectiv de viitor) pentru următoarea lucrare.

Page 86: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

87

Alte metode neconvenţionale ar putea fi:

“lauda de tip sandviş”, adică: laudă, indicaţii constructive, apoi iar

laudă.

tehnicile de învăţare. Acestea constau într-o serie de teste uşoare

bazate pe probleme cheie şi fixate la fiecare patru sau şase săptămâni, cu teste de

recuperare pentru acei elevi care nu au trecut testele. Este un proces de durată,

dar dă rezultate foarte bune.

Metode de predare formative care “depistează greşelile, le corectează

şi urmăresc rezultatul final”.

Toate aceste metode complementare de evaluare asigură o alternativă la

formulele tradiţionale, a căror prezenţă este preponderentă în activitatea curentă

la clasă, oferind alte opţiuni metodologice şi instrumentale care îmbogăţesc

practica evaluativă.

Am încercat în referatul de faţă să fac o trecere în revistă a metodelor şi

tehnicilor de evaluare de la tradiţional la modern, dar am amintit şi o serie de

metode de evaluare mai puţin folosite deocamdată în învăţământul românesc.

Unele dintre acestea eu le-am folosit deja la clasă şi funcţionează. Încet, dar

sigur.

Recunosc, experienţa în învăţământul privat, bazat pe curriculum-ul

britanic, mi-a uşurat destul de mult munca la acest material.

Oricum ar fi, tradiţională sau modernă, bazată pe metode vechi sau noi,

convenţionale sau nu, evaluarea este un moment în cadrul învăţării, la fel de

important ca şi predarea, de aceea ea trebuie aplicată atât asupra elevilor, cât şi

asupra profesorilor. Cu alte cuvinte, în viitor avem nevoie de mai multe cadre

didactice care să fie capabile iniţial să se autoevalueze, iar apoi să aplice elevilor

metodele de evaluare adecvate fiecărui moment al lecţiei şi fiecărei discipline în

parte.

4.4.2. Fișe de evaluare

Page 87: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

88

405

........ ........ .........

846

…... …... …...

Numele şi prenumele: Data:

............................................... .......................

TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

CLASA a III-a

1. Scrie:

a) cu cifre numerele: b) cu litere numerele:

optsprezece -............. 53-......................................................

trei sute şapte-........... 600-..................................................

cinci sute doisprezece-........... 938-....................................................

2. Scrie numerele naturale:

a) de la 419 până la 427

............................................................................................................................

319

.........

. ......... .........

Calificativul:

b) cuprinse între 945 şi 935

................................................................................................................................

3.Precizează câte sute, zeci şi unităţi sunt în fiecare număr:

4.Compară perechile de numere (folosind semnele <, > sau = ):

26 ..........62 871..........817

104..........96 699..........799

486.........486 317..........213

Page 88: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

89

2. Calculează:

17+ 12= ………… 38-26 =…………

49+ 37=…………. 93-68 =…………

123+414=………… 587-362=……….

Figura geometrică

folosită

Numărul

CHIPUL OMULUI

3. Efectuează, apoi fă proba :

455+309=………… 997-844=………. 581- 290=……….

................................ ............................ ..............................

7. Află termenul necunoscut:

a+ 31=69 b- 123= 459 681-c = 351

a=……………. b=…………… c=……………….

a=…………… b=…………... c=……………….

8. Realizează chipul unui om din figurile geometrice învăţate, precizând

ce figuri aţi folosit şi câte.

9. Încercuieşte mărimea pe care o măsoară fiecare instrument de măsură:

a) capacitatea a) timpul

Page 89: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

90

b) lungimea b) masa

c) timpul c) capacitatea

d) lungimea

a) capacitatea a) lungimea

b) valoarea b) masa

c) lungimea c) timpul

d) valoarea

10. Rezolvă următoarea problemă:

Într-o bibliotecă, pe un raft se află 326 de cărţi. Pe un alt raft sunt cu 18

mai multe.

Câte cărţi sunt pe cele două rafturi?

Rezolvare:

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

11. Compune o problemă care să se rezolve printr-o operaţie de scădere.

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

Page 90: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

91

CONCLUZII

Pe parcursul anului şcolar 2010/2011 s-au studiat valenţele formative ale

jocului didactic în speranţa că vor fi luminate feţele, dar şi minţile copiilor,

uneori plictisiţi, rutinaţi de o învăţare searbădă a unor cunoştinţe rigide, aride.

Prin diversitatea de metode şi procedee folosite, am ajuns la concluzia că, dacă

preşcolarii vor fi pătrunşi de importanţa acestor cerinţe vor reflecta mai mult

asupra termenilor folosiţi - atunci când vor expune oral.

Jocul didactic utilizat în cadrul activităţilor cu conţinut matematic şi de

limbaj, a contribuit simţitor la îmbunătăţirea rezultatelor învăţării. În acelaşi

timp, a dovedit că utilizarea lui poate fi benefică atât asupra comportamentului

copiilor unii faţă de alţii, cât şi în ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea

gândirii.

Se poate spune că jocurile didactice nu sunt doar simple exerciţii care

propun copiilor spre rezolvare o situaţie, care implică accesarea unor informaţii

cunoscute de copii, ci ele presupun şi o atmosferă competiţională, care-i

stimulează pe copii în a rezolva problema într-un timp scurt. Un oarecare

exerciţiu poate fi transformat în joc didactic, atrăgându-1 pe copil. Jocul didactic

deschide calea uneia din cerinţele pedagogiei actuale: învăţarea activă prin forţe

proprii.

În urma cercetării desfăşurate s-a constatat că jocul didactic joacă un rol

important pentru copil, care pus în faţa unor situaţii date, diferite de exerciţii, are

ocazia să fie antrenat într-o atmosferă caldă, deschisă, în care îşi poate manifesta

rolul de copil care se joacă. Un copil care se joacă se implică mai mult în ceea ce

face, părându-i că de ceea ce face depinde viitorul său. Într-o anumită măsură se

Page 91: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

92

poate afirma că el îşi croieşte un viitor în care va putea face faţă cu uşurinţă la

diferite situaţii.

Jocul didactic stârneşte curiozitatea epistemică; copilul devine apt să-şi

aprecieze particularităţile şi performanţele, dorind să cunoască mai mult, vrând

ca performanţele sale să fie mai bune. Copilul va mobiliza în acest sens toate

resursele de care dispune pentru a înregistra succes în competiţia ludică cu

ceilalţi. Subliniem ideea că jocul didactic reprezintă o metodă de învăţământ cu

reale valenţe formative şi informative şi în consecinţă, are o contribuţie specifică

la perceperea şcolii nu ca o instituţie rigidă, ci ca un mediu care exercită

influenţe benefice asupra diferitelor laturi ale personalităţii copiilor. Copilul care

azi se joacă dar, totodată şi învaţă, va fi omul care mâine găseşte soluţii la

problemele cu care se confruntă, trăind adecvat într-o societate a competiţiei,

învăţarea se întemeiază pe achiziţiile spontane din anii preşcolarităţii, fără a

realiza o delimitare netă a acestor două faze. Jean Piaget a afirmat că „toate

conduitele comportă un aspect înnăscut şi unul dobândit dar nu se ştie unde se

află frontiera dintre ele ".

Prin utilizarea metodelor activ-participative în acest domeniu s-a

îmbunătăţit în mod semnificativ încrederea copiilor în capacitățile proprii,

obţinând rezultate bune în mod repetat, a crescut încrederea şi interesul pentru

învăţare. Prin introducerea acestor metode, copiii şi-au construit propriile

înţelesuri şi interpretări ale conţinuturilor instruirii datorită libertăţii de acţiune

pe care acestea le oferă, atât cadrelor didactice cât şi copiilor. Rezultatele

eficiente în munca la clasă depind în mare parte de pregătirea educatoarei, de

responsabilitatea şi maturitatea sa profesională, de spiritul novator de care

trebuie să dea dovadă.

Din practica mea şi din observaţiile asupra copiilor aflaţi în diverse

activități, voi prezenta câteva sugestii necesare, nu atât pentru reuşita jocului, cât

pentru influenţele pe care le voi exercita asupra întregului proces educaţional:

Page 92: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

93

-nevoia de a asigura în permanenţă o bună pregătire şi organizare a

jocului;

-atitudinea educatorului faţă de succesele sau insuccesele preşcolarilor, va

exercita o influenţă benefică sau nu asupra activităţii prezente sau viitoare, în

special la copiii cu posibilităţi mai limitate;

-stimulaţi sau antrenaţi la joc elevii aparent pasivi, vor demonstra că sunt

capabili de mai mult;

-este bine ca educatorul să elimine din vocabular, în special atunci când

apreciază rezultatele nesatisfăcătoare ale elevilor, cuvinte care i-ar putea inhiba,

traumatiza;

-de cele mai multe ori, nu copiii sunt vinovaţi de cadenţele manifestate;

-orice reuşită a preşcolarului, trebuie apreciată, încurajată, fiind rezultatul

propriilor posibilităţi.

Educatorul trebuie să apeleze într-o măsură cât mai mare la metodele

activ-participative de predare-învaţare, care îşi pot aduce un aport superior la

activizarea preşcolarilor, în special. Jocurile didactice au o mare valoare

instructiv educativă, aducându-şi contribuţia la dezvoltarea psihică a copiilor la

stimularea, formarea şi restructurarea întregii activități psihice, la însuşirea a

numeroase modalităţi noi de conduită, la educarea unor noi trăsături de

personalitate. De aceea metoda jocurilor trebuie să facă parte din strategiile

didactice de predare-învăţare.

La vârsta preşcolară, jocurile permit o trecere mai facilă a copiilor la

cerinţele şcolii, o adaptare școlară mai ușoară. De asemenea, ele ocupă o

pondere ridicată în cadrul activităţilor de la grădiniţă şi permit realizarea unei

odihne active a elevilor mici după efortul dificil din activitatea de învăţare

şcolară.

Page 93: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

94

Corelând aceste concluzii pot afirma că ipoteza de lucru stabilită la

începutul studiului aplicativ are un grad mare de plauzibilitate. În acest

experiment am demonstrat că mintea copiilor poate fi exersată, antrenându-i prin

diferite metode şi jocuri, dând frâu liber creativităţii, bunei dispoziţii şi

competiţiei.

„Cine nu ştie să se joace cu copii şi este destul de nepriceput ca să creadă

că acest amuzament este mai prejos de demnitatea sa, nu trebuie să se facă

educator"

(C.G. Salzmann)

Page 94: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

95

BIBLIOGRAFIE

1. Părtenie, Ancuța, Aprodu, M., Poveşti şi jocuri matematice distractive,

Editura Excelsior, Timişoara, 1998.

2. Barbu, H.; Popescu, E.;Şerban, F., Activităţi de joc şi recreativ-distractive,

Editura Didactică şi Pedagogică,

București, 1993.

3. Bădescu, Anina; Iaurum, Gabriela Să desluşim tainele matematicii (fișe de

lucru pentru claseleI-IV), Editura

Aramis, Bucureşti, 2003.

4. Bogdan, Mădălina Culegere de exerciţii şi probleme de

matematică pentru ciclul primar, Editura

Coresi, Bucureşti, 1996.

5. Călugăriţă, Angelica;Călugăriţă, C., Matematică (teste de evaluare și de

pregătire pentru concursurile școlare),

Editura Mondocart, Bucureşti, 1998.

6. Cojoacă, L.. Arghirescu, A. Cojoacă, M., Matematică distractivă pentru

clasele I-IV (seria opţionale), Editura

Carminis, Piteşti, 1999

7. Cristea, S., Pedagogie pentru pregătirea examenelor

de definitivat, gradul didactic I, II şi

reciclare, Editura Hardiscom, Piteşti,

1997.

8. Dăncilă, I., Dăncilă, E., Matematica - exerciţii şi probeme pentru

ciclul primar, Editura Teora, Bucureşti,

1997.

Page 95: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

96

9. Decker, W., Curriculum and aims, Teacher College,

Columbia University, N.Y and London,

1996.

10. Dumitru, V. G. Probleme și jocuri distractive pentru

copii, Editura Niculescu SRL, Bucureşti,

1995.

Matematică distractivă, Editura

Niculescu SRL, Bucureşti, 2002.

11. Dumitru, V., Rosu, M., Matematică distractivă, Editura All

Educaţional, Bucureşti,2000.

12. Dzitac, I., Mistor, M., 1500 de exerciții și probleme de

matematică pentru clasele I-IV, Editura

Convex, Oradea, 1992.

13. Enache, M., Tutulan, Gh., Șerbu, C., 999 de exerciții și probleme pentru

ciclul primar, Editura Porto-Franco,

Galați, 1990

14. Evseev, I., Jocurile tradiționale de copii, Editura

Excelsior, Timișoara,1994.

15. Iftime, G., Jocuri logice pentru preșcolari și școlari

mici (ediția a II-a),Editura Didactică și

Pedagogică, București, 1987.

16. Jinga, I., Negreț, I., Învățarea eficientă, Editura Editis,

București. 1994.

17. Neacșu, I., Metodica predării matematicii la

clasele I-IV, Editura Didactică și

Pedagogică, București, 1988.

18. Nicola, I., Tratat de pedagogic generală, Editura

Didactică și Pedagogică, București, 1996.

Page 96: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

97

Pădureanu,Victoria;Singer, M Matematica distractiva, Editura All

Educațional, București,2000.

21. Schneider, M., Schneider, Gh. A., Culegere de probleme de aritmetica

pentru clasele primare,Editura

Hyperion, Craiova, 1994

22. Stoica, Ana Creativitatea elevilor - posibilități de

cunoaștere și educare,Editura Didactica

si Pedagogica, București, 1983.

19. Onețiu, Sofia; Garboni, Achim Exerciții și jocuri didactice pentru

matematică, Editura The Best SRL,

Alexandria, 1997

20.

Page 97: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

98

ANEXE

ANEXA 1. Ghicitori matematice

1. Alexandra, o fetiţă

Ce-nvăţa la grădiniţă

Avea opt păpuşi odată

Şi voia să le împartă.

Una o dădu Mioarei,

Două Anei, surioarei,

Două duse la vecina,

Alte trei la Cătălina.

Câte păpuşi ea mai are?!

Să socoată fiecare !

2. Patru fluturaşi albaştri

Şi un greieraş micuţ,

Se jucau cu o albină,

Printre flori, într-un părcuţ.

Au venit şi două gâze,

Un gândac şi-o libelulă.

Ia să-mi spuneţi voi acuma

Câte-s oare împreună?

Dintre toate acestea însă

Unele s-au răzgândit

Libelula şi-a luat zborul

Şi-un gândac s-a rătăcit.

Câte-au mai rămas în parc

Să se joace. Aţi aflat ?

Page 98: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

99

Se afla un muşuroi.

De acolo tot ieşeau

Furnicuţe şi munceau.

Irinuca şi Costică

Le priveau şi numărau:

O furnică cu rochiţă,

Două mici cu băsmăluţă,

Patru cu papuci cu toc,

Câte oare-s la un loc ?

Zece şoricei poznaşi

Se hrănesc seară de seară

Cu covrigi şi papanaşi.

Când dori bunica însă

Să mănânce, că-i flămândă,

3. Lâng-un fir de usturoi

4. Anca este florăreasă.

Ea se duce azi în piaţă,

Ca să vândă floricele,

Să câştige bani pe ele.

În coş are mai de toate:

Două frezii, trei muşcate,

Doi crini albi şi-o garofiţă

Un bujor şi-o panseluţă.

Câte flori ai tu, Ancuţă ?

5.La bunica în cămară

Page 99: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

100

Nu găsi nimic. Şi-l puse

Pe Miorlau să stea la pândă.

Cu pisoiul nu-i de glumă...

El mâncă pe săturate

Şoricei.

Pe numărate:

Patru luni de dimineaţă,

Doi luni, iară, pe-nserat.

Unul marţi. Şi oare miercuri

Câţi mai are de mâncat?

6.Vine-o raţă pe un lac

7. Pe câmpie sunt doi miei.

Negrii şi cu clopoţei.

Unul alb născut în urmă

Se adaugă în turmă.

Vreau acum să-mi spui şi mie:

Câţi mieluţi sunt pe câmpie?

8. Am trei morcovi în paner

Şi unul în frigider

Câţi sunt toţi? Dacă vei ştii

Un măr galben vei primi.

Şi începe-a prinde peşte,

Apoi una mai soseşte.

Adunate câte fac?

Page 100: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

101

ANEXA 2. Poezii cu conținut terminologic matematic

9. Patru şoricei pe câmp

Ronţăie grâu şi porumb.

Dup-un timp mai vine unul

Câţi servesc acum dejunul?

1) Că sunt doi sau chiar mai mulți

Noi îi punem laolaltă

și atunci când socotim

Sigur termeni îi numim.

2) Când rezolvi o adunare

Și un rezultat la mână.

Și tu, un școlar cuminte,

Știi că se numește sumă.

3) Acum, însă faci scădere

Atenție la-nceput!

Numărul din care scazi

Se numește descăzut.

4) Cel pe care îl scădem

Din numitul descăzut,

E mai mic, e mai ușor

Și îi spunem scăzător.

5) Ai terminat acum scăderea

Iar rezultatului-i spui rest .

Tu n-ai greșit și nici Gbiță,

Dar el îi zice diferență.

6) Termenii și scăzătorul

Îi aflăm doar prin scădere.

Descăzutul, că-i mai mare,

Page 101: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

102

Îl aflăm prin adunare.

7) Însă atunci când înmulțești

Îl iei pe „a” de-atâtea ori,

Că-i „a” sau „b”, în cazul-acesta

Știm toți că se numesc factori.

8) Când înmulțirea este gata

Și rezultatul tu l-ai pus,

E bine ca să precizezi

Că evident, este-un produs.

9) Numărul care-l împarți

Se numește deîmpărțit,

Iar rezultatul împărțirii

Știm că se numește cât.

10) Mai avem la împărțire încă-un număr, da-i ușor,

Din atâtea noțiuni să ții minte: împărțitor.

Page 102: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

103

ANEXA 3. Probleme distractive

1) Purceluşii

Nişte purceluşi, pe cale Au pornit, în şir, la vale:

Unu-n frunte, doi în spate,

Între ei unu-i desparte:

Unu-n coada şirului

Şi doi înaintea lui.

Asta e o ghicitoare;

Câţi purcei, în şir, sunt oare ?

Răspuns: Dacă un purceluş este în frunte şi doi în spate, înseamnă că

2) Șase zile

Cine poate numi şase zile la rând, fără să spună data sau numele lor?

Răspuns: alaltăieri, ieri, azi, mâine, poimâine, răspoimâine.

3) Caprele ciobanului Un om a întâlnit un cioban care păştea nişte capre.

sunt trei purceluşi. Dar mai departe se spune că între ei este unul care-i

desparte. În cazul acesta unul este în frunte şi altul în spate: deci tot trei

purceluşi sunt. În ghicitoare se mai spune că unul este în coda şirului, iar doi

înaintea lui. Aşadar tot 3 purceluşi sunt. Oricum ar fi, arăți purceluşii, ei sunt

3 la număr.

şi capre şi iezi.

Răspuns: Cibanul avea 7 capre şi un ied.

- Câte capre ai? îl întreabă el.

- Ghiceşte şi dumneata, îi răspunde ciobanul: 7 sunt cu lapte, 8 cu

toate

Page 103: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

104

La începutul lecţiei, toţi elevii ştiau să rezolve problema.

Câţi elevi erau în clasă ?

Răspuns: Dacă cei 3 colegi, cărora Marioara le-a explicat problema,

au explicat-o, la rândul lor, la câte alţi 3 colegi, înseamnă că au explicat-o la

9 colegi. Dar aceşti 9 colegi au explicat-o, la rândul lor, la câte alţi 3.

Înseamnă că problema este cunoscută de încă alţi 27 colegi. Deci dacă

problema o ştiu acum Marioara, plus cei trei colegi cărora le-a explicat ea

problema, plus cei 9 cărora le-au explicat-o aceştia, plus cei 27 din urmă,

împreună fac 40 de elevi.

4) Câţi elevi erau ?

Marioara a rezolvat prima din clasă problema dată de învăţătoare. Ea a

explicat problema şi altor 3 colegi. Aceştia la rândul lor, au explicat-o mai

departe la câte alți 3 şi fiecare din aceştia la câte alţi 3.

5) Într-o casă locuiesc 2 tați și 2 fii. Câte persoane locuiesc în casă?

Răspuns: 3 (bunicul, tata, fiul)

6) Într-un coș sunt cinci mere. Cum poți să le împarți la cinci fetițe în

așa fel încât fiecare să primească un măr, dar și în coș să rămână unul ?

Răspuns: ultima fetiță ia coșul cu ultimul măr.

7) Ce este mai greu: un kilogram de fier sau unul de pene ?

Răspuns: cantitățile sunt egale.

8) Câte ouă se pot mânca dimineața pe stomacul gol ?

Răspuns: unul singur, apoi stomacul nu mai este gol.

9) Un bărbat se culcă la ora 22:00. Pune ceasul să sune la ora nouă

dimineața, neavând un ceas electronic. Cât timp are liniște ?

Răspuns: o oră

Page 104: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

105

rămas pe gard ?

Răspuns: nici una, s-au speriat de zgomot și au zburat.

12) Acum este ora zece noaptea. Afară-i urât și plouă. Crezi că peste 72

fie un singur cal să nu rămână grajduri libere ?

Răspuns:

S A P T E C A I

10) Un vânător venea spre casă cu rucsacul plin: avea doi iepuri, trei rațe

și patru fazani. Câte picioare veneau spre casă?

Răspuns: doar cele două ale vânătorului, restul erau în rucsac.

11) Pe un gard erau zece vrăbii. Un vânător împușcă una. Câte vrăbii au

de ore va fi vreme însorită ?

Răspuns: nu poate fi soare, deoarece va fi tot ora zece noaptea.

13) Cum poți împărți în mod egal patru mere la cinci copii ?

Răspuns: făcându-le compot.

14) Pe o masă sunt șase pahare. Primele trei sunt pline cu apă, iar

celelalte sunt goale. Așezați-le alternativ ( plin, gol, ...) mișcând un singur

pahar.

Răspuns: vărsați apa din al doilea pahar în al cincilea

15) Cum pot fi ținuți șapte cai în opt grajduri, astfel încât în fiecare să

16) Zugrăvitul apartamentului familiei noastre, compusă din patru

membri, costă cinci sute de lei. Cât ar trebui să plătim dacă familia noastră ar

avea opt membri ?

Răspuns: tot atât, deoarece prețul nu este legat de numărul de persoane

Page 105: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

106

17) Un calendar cu foi pentru fiecare zi arată 1 septembrie. Câte foi

trebuie rupte pentru ca el sa arate data de 31 ?

Răspuns: 60 de foi, 30 din septembrie și 30 din octombrie.

Page 106: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

107

ANEXA 4. Reguli năzdrăvane ale jocurilor matematice

1) Completează șirul de numere naturale:

0, 1, …., …., 4, …., 6, 7, …., …., 10.

…., 9, …., 7,…., 5, 4, …., …., 1, ….

2) Găsește vecinii:

…., 2, …. …., 8, …. …., 6, …. …., 1, …. …., 9, ….

3) Ce număr trebuie eliminat / așezat?

83 , 73 , 69 , 96 , 12 , 37 , 38

cioc deschis, cocoș, rață cu cioc închis)

5) Continuă şirul cu figuri potrivite:

▲►▼◄▲................................................................................................................

........................................................................................................................

...........................................................................................................

.........................................................................................................................

4) Încercuieste-1 pe cel care urmează în șir!

a) urs, vulpe, urs, vulpe, urs,... ........ (pisică, vulpe, urs):

b) cocoș, rață cu cioc deschis, cocoș, rață cu cioc închis ... …… (rață cu

Page 107: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

108

......................................................................................................................

╦ ╩ ╦ .......................................................................................................................

≤ ◊ ≥ .......................................................................................................................

(A) 23; (B) 36; (C) 15; (D) 25;

(E) 31 71

81

63

32

cinci numere enumerate urmează?

(A) 78; (B) 97; (C) 98; (D) 93; (E) 101

6) Care din numerele indicate completează a patra imagine, astfel încât regula

să fie valabilă și pentru ea?

17 18 36 9

7) Găsește o regula simplă pentru secvența următoare. Conform acestei reguli,

care dintre numerele de mai jos urmează?

(A)1;(B)3;(C)5;(D)10;(E)12

8) Numerele din camion sunt legate printr-o regulă simplă. Care din cele

Page 108: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

109

ANEXA 5. Prietenul meu, numărul necunoscut. De-a detectivul Mate.

Completează casetele:

Completează:

7-1-n=2

238

127 133 538

Factor Deîmpărțit 60 56

5 4

8

8-a 6-a a + 1 a + 3 a + 5 a 5 1 1 6 9

……. - 1 2

….. - ........ …...

63

99 - …….

……. - …...

Factor Împărțitor

Produs 392 Cât 8

Termen Descăzut

Suma 987 Diferența 789

Termen Scăzător

Page 109: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

110

7 Scrie pe fiecare colț al steluței numere formate din zeci, astfel încât suma

lor să fie 100.

Găsește numărul care se prezintă astfel:

• Sunt cel mai mic număr natural care adunat cu 3 dă un număr mai

mare decât 6.

• Sunt cel mai mare număr natural care scăzut din 7 dă un număr mai

mare decât 3.

• Sunt un număr situat între 50 și 70, la o distanță de 15 numere de

numărul 76.

18+

7 6

8

9 5

24

16+

10 9

8

4 5

25

9+

10 15

5

18

4

24

• Sunt un număr de două cifre, mai mare decât 40 și mai mic decât 51.

Suma cifrelor mele este 9.

• Sunt un număr care se împarte exact pe 24, sunt impar și diferit de 1.

• Nu sunt nici cel mai mic, nici cel mai mare număr scris cu cifrele 2, 2,

Completează căsuţele libere cu suma numerelor după model:

Page 110: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

111

Completează căsuţele piramidei adunând câte două numere:

ANEXA 6. Colorăm, calculăm, comparăm și ne distrăm!

1. Alege perechi de numere ale căror sume să fie cele din mijlocul florii.

Scrie-le în petale:

18

25

3 4 5 3 2 4 7 5

10 12 13 12

Page 111: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

112

2. Vreţi să aflaţi câţi paşi sunt până la floarea de nufăr? Urmăriţi

exerciţiile şi calculaţi:

osului ros anterior. Colorează ce oase alege Grivei!

3. Furnicile Tina și Mara trebuie să ajungă la mușuroi. Prima alege

calea din 2 în 2. Cealaltă caută la fiecare pas numere de două ori mai mari.

Colorați diferit drumurile lor.

4. Grivei trebuie să mănânce doar oasele care arată jumătatea numărului

Page 112: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

113

1. (4+2)x2=12 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

apoi numerotează frunzele.

5. Oachi

6. Flufy

7. Frunzele

Compune exerciții al căror rezultat să fie un număr de pe frunze,

Page 113: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

114

8. Robo

Numerele date sunt transformate de roboțel în numere de 5 ori mai

mici. Urmărește săgețile și scrie numerele date de Robo.

9. Colorează numerele care fac adevărate relațiile:

10. Colorați căsuțele ce ne conduc la rezultat!

Page 114: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

115

43, 38, 18,81,65,51.

Andrei 25kg

Bogdan 30kg

Costel 28kg

Daniela 29kg

Eugenia 28kg

Felicia 32kg

11. Completați etichetele scriind numerele următoare la locul potrivit: 60,

12. Cei șase copii au greutățile conform tabelului de mai jos. Asezați-i

pe leagăn astfel încât acesta să fie în echilibru.

Page 115: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

116

13. Grupați numerele de mai jos câte trei, iar suma fiecărui grup să fie 100.

14. Care dintre cele cinci orașe sunt cele mai apropiate între ele și care

sunt cele mai îndepărtate?

Page 116: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

117

ANEXA 7.Pătratul Tangram

Page 117: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

118

Page 118: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

119

fiecare fel.

2+6 3+5 4+4

3+4

2+4

1+1

0+1

1+3

0+5 1+4

2+2

3+0

2+3

2+0

ANEXA 8. Alte jocuri distractive

1. Colorează ținând cont de indicații: 1=gri, 2=roșu, 3=verde, 4=maro

5=galben, 6=roz, 7=albastru, 8=verde deschis.

2. Ce figuri geometrice recunoști în desenul alăturat? Spune câte sunt de

Page 119: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

120

15 - ............. ; 1996 - ............... ; 2005 - .................; 197 - ................ .

3. Desenează un brăduț folosind 4 triunghiuri și un dreptunghi. Model:

5. Desenează tot atâtea elemente câte indică numărul:

5 7 10

6. Scrie cu cifre romane următoarele numere:

4. Scrie numărul corespunzător fiecărei mulțimi:

Page 120: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

121

7. Scrie cu cifre arabe numerele scrise mai jos:

XXV - ..........; MDCXI - ......... ; MAMLIX - ..........; XCXII - ...........

Page 121: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

122

ANEXA 9. Fișe de lucru

FIȘA DE LUCRU

Numerele naturale de la 0 la 10

5 7 10

1. Scrie numărul corespunzător fiecărei mulțimi:

2. Desenează tot atâtea elemente câte indică numărul:

3. Completează șirul de numere naturale:

0, 1, …., …., 4, …., 6, 7, …., …., 10.

…., 9, …., 7,…., 5, 4, …., …., 1, ….

4. Găsește vecinii:

…., 2, …. …., 8, …. …., 6, …. …., 1, …. …., 9, ….

Page 122: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

123

Numerele naturale de la 30 la 100

1. Completaţi casetele cu numerele care lipsesc:

64______66 58_____60 41_______43

98______100 77______79 89________91

37_______39 35_______37 59_______61

2. Scrieţi numerele:

a) de la 48 la 55

____________________________________________________________

b) de la 86 la 94

____________________________________________________________

c) de la 33 la 41

____________________________________________________________

3. Subliniaţi numărul mai mare:

64 şi 46 69 şi 70

39 şi 19 43 şi 50

48 şi 58 89 şi 84

4. Ordonaţi şi scrieţi numerele de la cel mai mic la cel mai mare:

29, 54, 40, 51, 87, 94

Page 123: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

124

5. Scrieţi vecinii numerelor:

______ 33 _______ _________60 _________ _________41____

______ 79 ______ ______89 ________ _____99_______

Page 124: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

125

LABIRINT MATEMATIC

Descoperă în TABLOUL LITERELOR următoarele cuvinte: SUMĂ,

C A N H S U M A H O N S M R N A

P R O D U S I A L S R E T P I L

I M I R R C E D I F E R E N T A

C L T O M A L U T L V O Y I L H

A A E I D D T N E A O I C M T I

T B R M E E A A R B P M R P A N

M I M U S R M R E S T S U A E M

F L E O C E L E L C R G A R L U

E A N I A C F M Z A I C R T J L

R B P M Z E A R B Z M O T I A T

P A H I U O C M A A S R N R D I

L R H N T R T S M T T I R E N R

U E H U F T O S A O S B F E G E

S R B S M E R S E R B U M G U M

PRODUS, DIFERENŢĂ, REST, CÂT, MINUS, ORI, TERMEN, PLUS,

ADUNARE, DESCĂZUT, FACTOR, SCĂZĂTOR, ÎNMULŢIRE,

ÎMPĂRŢIRE, SCĂDERE

Page 125: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

126

MĂSURAREA TIMPULUI

- fişă de lucru la matematică -

1. Ionuţ este elev în clasa întâi. El începe cursurile şcolare la ora _____

şi le termină la ora _____ . După 5 ore, împreună cu părinţii, vizionează un

spectacol care durează 2 ore, adică începe la ora _____ şi se termină la ora

_____ . După spectacol întreaga familie se mai plimbă o oră şi se întoarce

acasă la ora _____ .

2. Cosmin s-a trezit la ora 7, iar frăţiorul său a mai dormit 2 ore şi

jumătate.

La ce oră s-a trezit frăţiorul lui Cosmin?

.......................................................................................................

3. Un tren pleacă din Craiova la ora 15 şi ajunge în Deva la ora 17. În

câte ore parcurge trenul aceasta distanţă?

.......................................................................................................

4. În orarul unui şcolar este trecută matematica în prima, a doua, a treia

şi a cincea zi a săptămânii, iar desenul în a doua şi a patra zi a săptămânii .

În ce zile are şcolarul matematica? ...........................................

În ce zile are orele de desen? ....................................................

5. Ieri, Mariana i-a spus prietenei sale: „ Îţi voi face o vizită poimâine ”.

Întâlnirea a fost amânată cu două zile .

Dacă astăzi este miercuri, precizează:

a) când trebuia făcută vizita → ..................................................

b) în ce zi se vor întâlni cele două prietene → ..........................

6. Ionuţ este mai mic decât Sorin cu 4 luni .

Page 126: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

127

Ştiind că Sorin s-a născut în luna februarie, precizează în ce lună s-a

născut Ionuţ . .................................................................

vineri, enumeră în ce lună sunt chemaţi spiriduşii şi în ce zi a săptămânii

sosesc aceştia .

.......................................................................................................

9. Bogdănel este născut în luna februarie şi are 7 anişori. Anul acesta

data de 1 februarie 2003 cade sâmbăta. Ştiind că Bogdan îşi aniversează ziua

de naştere în a treia zi de duminică a lunii, spuneţi pe ce dată s-a născut

copilul.

.......................................................................................................

7. Într-o scorbură erau 3 iepuraşi . Cel mijlociu este cu 5 luni mai în

vârstă decât cel mic şi cu 4 luni mai tânăr decât cel mare.

Ce diferenţă, în luni, este între iepurele cel mic şi iepurele cel mare?

.....................................................................................

8. Moş Crăciun îşi cheamă spiriduşii cu 6 luni înainte de a împărţi

darurile copiilor.

Ştiind că spiriduşii sosesc după 3 zile şi că Moşul i-a chemat într-o zi de

Page 127: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

128

FIȘĂ DE LUCRU

Figurile geometrice

1. Ce figuri geometrice recunoști în desenul alăturat? Spune câte sunt

de fiecare fel.

3. Dacă ai terminat, poți colora desenele !

2. Desenează un brăduț folosind 4 triunghiuri și un dreptunghi. Model:

Page 128: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

129

444

562

562 487

358

868

444

cifre: ________________________________________________

5. Calculaţi şi coloraţi! 444= roşu ; 562 =albastru;

487 =maro; 358= verde; 868=negru;

212+ 232= ………… 999 - 641 = ……………..

784 - 222 =……….. 253 + 234 = …………….

111+333 = ………… 151 + 411= ……………

425 + 443 = ……….

FIŞĂ DE LUCRU

1. Află suma perechilor de numere: 562 şi 345; 612 şi 176;

162 şi 627; 271 şi 418 ; 324 şi 562; 888 şi 111

_______________________ __________________________

_______________________ __________________________

_______________________ __________________________

_______________________ __________________________

2. Află diferenţa perechilor de numere: 453 şi 123; 788 şi 455;

769 şi 451; 564 şi 142;

_______________________ __________________________

_______________________ __________________________

3. Află suma vecinilor numărului 434:

_________________________________________________

4. Află diferenţa dintre cel mai mare şi cel mai mic număr scris cu trei

Page 129: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

130

Scrie câte figuri geometrice sunt din fiecare fel în desen, apoi

colorează desenul.

Fişă de lucru – Numere naturale 1000 – 1.000.000

( formare, scriere, citire)

milioanelor

clasa miilor clasa unităţilor

U S Z U S Z U

• cinci sute cincizeci de mii trei:__________________________________

• nouă sute de mii patruzeci şi trei: _______________________________

Figuri geometrice - Fişă de lucru distractivă

1. Scrie numerele date în tabel.9 273; 300 098; 1 000 000; 5 006; 945 313.

clasa

2. Scrie cu cifre numerele:

Page 130: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

131

• anul în care te-ai născut:_______=________________________________

• anul în care ne aflăm:_______ = _________________________________

mii

cifra miilor cifra zecilor

274 618

4 836

628 024

1 000 000

5. Folosind cifrele 7, 4, 0, 1, 6 scrie:

• cel mai mic număr scris cu cinci cifre:____________________

• cel mai mare număr scris cu cinci cifre:___________________

• scrie încă trei numere folosind toate cifrele date:____________

____________________________________________________

648; 555 055; 633 750; 76 006; 45 045.

7. Subliniaţi numerele impare: 843; 7 110; 89 722; 4 265; 67 007; 299

126; 647; 160 028; 11 011; 330 038.

• un milion: _________________________________________________

• cincizeci de mii o sută treisprezece:_____________________________

• patruzeci şi patru mii patru sute paisprezece:______________________

3. Scrie cu cifre şi cu litere:

4. Completează tabelul:

numărul cifra sutelor de

6. Subliniaţi numerele pare: 1 932; 6 657; 999 880; 6 248; 29 213; 13

Page 131: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

132

1.Completează casetele libere:

_________________________________________________________

_______________________________________________

Fişă de lucru – Numere naturale 1 000 – 1 000 000

( comparare, descompunere, compunere)

2. Descompune numerele de mai jos după model:

2851= 2 000 + 800 + 50 + 1 3 962=_______+_____+___+___ 7

529=_____+____+___+__ 3 003=_______+_____+___+___

3. Scrie semnul potrivit între perechile de numere date:(<;=; > ):

1 000___2 000 2 002___2 020 34 800___13 800

8 567___7 568 73 208___173 208 1 000 000 ___1 000

4. Scrie în ordine crescătoare numerele:

102 374; 20 483; 87 845; 67 430; 1 023; 109 054.

5. Scrie în ordine descrescătoare numerele:

12 345; 7 345; 4 506; 80 901; 222; 1 000.

____________________________________________________

____________________________________________________

Page 132: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

133

Fişă de lucru – Numere naturale 1 000 – 1 000 000

( comparare, descompunere,compunere)

1.Colorează cu galben baloanele pe care sunt scrise numere pare şi cu

roşu baloanele pe care sunt scrise numere impare:

8576 10 231 173 562 2 936

3 824 2 359 675 9 750

2. Scrie pe peştişori, în ordine crescătoare numerele date, apoi

–le după preferinţă:

707; 148 841; 27 653; 7 814; 1 356; 63.

colorează-i: 7 591 3 333 , 12 860 , 321 464 , 212.

3. Scrie pe flori, în ordine descrescătoare, numerele date, apoi colorează

Page 133: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

134

Fişă de lucru - Unităţi de măsură pentru capacitate

graficul de mai jos. Observă cu atenţie graficul şi rezolvă cerinţele:

1. Realizează corespondenţa dintre coloana întâi şi coloana a doua:

• unitatea principală • decalitrul, hectolitrul, kilolitrul

• submultiplii litrului • litrul

• multiplii litrului • dacilitrul, centilitrul, mililitrul

2. Completează unitatea de măsură corespunzătoare:

♦capacitatea unei găleţi=10___ ♦capacitatea unui pahar=200___

♦capacitatea unei pipete=5___ ♦capacitatea unui butoi=1____

♦ capacitatea unei cisterne = 10____

3. La o cantină se aduc în fiecare zi cantităţile de lapte prezentate în

a. Scrie ce cantitate de lapte s-a adus în fiecare zi:

• luni;_____l • marţi:_____l • miercuri:______l

• joi:______l • vineri:_____l • sâmbătă:______l

b. În care zi s-a adus cantitatea de lapte cea mai mare?

R:________________

c. În care zi s-a adus cantitatea cea mai mică de lapte?

R:________________

d. Ce cantitate de lapte s–a adus în total?

R:________________

Page 134: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

135

Fişă de lucru – Unități de măsură pentru timp

1. Completaţi:

• 1 minut = _____secunde • 1 săptămână =_____zile

• 1 an = ____ luni • 1 oră = _____ minute

• 1 lună = _____,_____ sau _____zile

• 1 an = _____sau_____zile

• Zilele săptămânii sunt:________________________________

_________________________________

• Lunile anului sunt:___________________________________

___________________________________________________

2. Ce oră indică ceasul? Scrie ora de pe ceasul electronic, ca

în exemplul dat:

3. Ştiind că pisica are durata medie de viaţă de 15 ani, ursul de 25 ani

şi maimuţa de 50 ani, ordonează cele trei animale în ordine crescătoare, după

durata de viaţă.

1_______________2________________3__________________

4.Tata călătoreşte de la Bacău la Timişoara o zi şi o noapte. Câte ore

călătoreşte tata? _____________________________________________

5. Ştiind că începi orele la şcoală la ora 8, că ai într-o zi patru lecţii care

durează fiecare câte 50 minute şi pauza dintre ele este de 10 minute, scrie:

a) Câte minute durează toate lecţiile?______________________

b) Câte minute durează cele 3 pauze dintre lecţii?____________

c) Câte minute stai la şcoală?____________________________

d) La ce oră pleci de la şcoală?___________________________

Page 135: Tipuri de Jocuri Didactice Matematice in Invatamantul Primar-final

136

FIȘĂ- Ordinea operațiilor

Efectuați respectând ordinea operațiilor, apoi colorați conform codului dat:

0 - verde deschis

12-galben

2 - verde închis

14-alb

4 - ros u

16-maro deschis

6-roz

18 - maro închis

8-gri

20 - albastru deschis

10-albastru închis


Top Related