Download - TF - Capitolul 6
-
8/17/2019 TF - Capitolul 6
1/22
-
8/17/2019 TF - Capitolul 6
2/22
Managementul fabricatiei produselor
M2.U3.2. '#iectivele unităţii de învăţare)ceastă unitate de nvăţare -i propune ca obiectiv principal4 pre#entarea
elementelor de ba#ă practice necesare proiectării succesiunii operaţiilor -i fa#elor
+de degro-are4 finisare -i nete#ire,4 necesare pentru prelucrarea prin a-c"iere a
suprafeţelor de revoluţie cilindrice -i conice interioare.
&a sf*r-itul parcurgerii acestei unităţi de nvăţare4 studenţii vor fi capabili să5
• descrie -i să e7plice sc"emele te"nologice posibile a fi utili#ate pentru
prelucrarea suprafeţelor de revoluţie cilindrice -i conice interioare prin5
burg"iere4 lărgire4 ad*ncire4 ale#are4 strun$ire4 bro-are4 rectificare4 "onuire4
lepuire<
• re#ume performanţele de preci#ie dimensional=geometrice ale
procedeelor de prelucrare prin a-c"iere a suprafeţelor de revoluţie cilindrice -i
conice interioare.
(urata edie de parcur!ere a priei unităţi de învăţare este de 2 ) 3 ore.
M2.U3.3. *ur!$ierea alezajelor
!urg"ierea se utili#ea#ă at*t la prelucrarea din plin a ale#a$elor4 dar -i n ca#ul lărgirii
acestora +scula fiind n acest ca# un burg"iu cu diametrul mai mare cu o anumită valoare dec*tdiametrul primului burg"iu,.
relucrarea din plin a metalelor cu burg"iu elicoidal din oţel rapid sau armat cu
plăcuţe din carburi metalice se utili#ea#ă4 apro7imativ p*nă la + ,- 4 dar n cele mai dese
ca#uri doar p*nă la +- / +0- >1?4 >3?4 >11?.
atorită forţelor a7iale mari de a-c"iere la prelucrarea găurilor cu diametre peste @3(
A %' mm se recomandă ca prelucrarea să se facă folosind două burg"ie4 asigur*ndu=se at*t o
productivitate mărită4 dar -i utili#area raţională a capacităţii ma-inii unelte de găurit.
6n acest ca# relaţia de legătură ntre diametrele celor două burg"ie este5
1 B +'4( ... '4, 24 +.1.,
unde 1 este diametrul primului burg"iu4 iar 2 A diametrul celui de=al doilea burg"iu egal cu
diametrul final al ale#a$ului de prelucrat.
Construcţia burg"ielor este standardi#ată p*nă la @ 8' mm< peste această valoare a
ale#a$ului de prelucrat se impune utili#area unor burg"ie de construcţie specială.
Precizia diensională a ale#a$elor prelucrate cu burg"iul corespunde treptelor de
toleranţă I12 +n ca#ul n care nu se utili#ea#ă buc-e de conducere, -i I11 +c*nd se folosesc
buc-i de conducere,. ugo#itatea suprafeţei prelucrate este cuprinsă ntre a B 12%0 ... 20 .
99
-
8/17/2019 TF - Capitolul 6
3/22
Managementul fabricatiei produselor
in punct de vedere al preciziei acro!eoetrice% aceasta este n general scă#ută4
abaterea cea mai des nt*lnită este nclinarea +abaterea de la rectilinitate, a7ei ale#a$ului +mai
ales n ca#ul ale#a$elor de lungimi mari,. Cau#ele care conduc la apariţia acestei abateri sunt5
lungimile diferite ale celor două tăi-uri +determinate de modul de ascuţire sau de u#ura
inegală a tăi-urilor,4 bătaia radială a burg"iului sau a arborelui ma-inii=unelte4 deformaţiile
elastice ale burg"iului n timpul prelucrării4 abaterea de la perpendicularitatea a7ei burg"iului
faţă de suprafaţa piesei ce se prelucrea#ă.
entru diminuarea acestei abateri geometrice se recomandă următoarele măsuri5
a, folosirea unor regimuri de a-c"iere optime +pentru obţinerea unor deformaţii
elastice mici,<
b, ascuţirea precisă a celor două tăi-uri<
c, utili#area unor găuri de centruire +la un diametru mai mic, e7ecutate preliminar
burg"ierii n operaţia curentă<d, g"idarea burg"iului cu a$utorul buc-elor de conducere<
e, utili#area burg"ierii cu piesa n mi-care de rotaţie pentru reali#area autocentrării
sculei.
!urg"ierea se poate reali#a4 n general5 pe aşina de !ăurit +fig. M2..1.a, +de masă4
cu coloană4 radiale4 n coordonate,4 pe strun!uri universale +fig. M2..1.b, sau MUC n
ca#ul producţiei de serie mică -i unicate< pe aşini)unelte a!re!at% sau strun!uri autoate%
n ca#ul producţiei de serie mare -i masă.
6n practica prelucrării prin burg"iere se pot aplica mai multe metode de lucru -i anume5
1, *ur!$ierea după trasaj% +fig. M2..2, care se caracteri#ea#ă prin faptul că nainte de
burg"iere se punctea#ă po#iţia găurilor cu a$utorul unui punctator n locurile trasate +preci#ia
de trasa$ este n limitele de '42 ... '43 mm,.
1''
4i!. M2. 5.2. 0c"ema de burg"iere după trasa$ 4i!. M2.5.3. 0c"ema de burg"iere a pieselor n stare asamblată
4i!. M2.5.1. 0c"eme de prelucrare a găurilor prin burg"iere
-
8/17/2019 TF - Capitolul 6
4/22
Managementul fabricatiei produselor
2, *ur!$ierea siultană a pieselor asa#late se utili#ea#ă pentru evitarea
necoincidenţei a7elor gurilor din piesele care se asamblea#ă reciproc. 6n piesa 1 +fig. M2..3,
găurile se e7ecută după trasa$ +sau cu dispo#itiv,4 apoi se asamblea#ă mpreună cu piesa 2 -i
se prelucrea#ă ale#a$ul n aceasta cu g"idarea burg"iului n ale#a$ul din piesa 1.
3, *ur!$ierea cu ajutorul dispozitivelor speciale% ca# n care piesa ocupă o po#iţie
bine determinată de ba#ele de a-e#are adoptate4 burg"iul este g"idat ntr=o buc-ă de g"idare
+fi7e sau sc"imbabile, obţin*ndu=se n acest ca# o preci#ie ridicată de po#iţie -i de formă a
găurilor prelucrate.
!uc-ele fi7e 1 +fig. M2..%.a, cu diametru mic se folosesc pentru g"idarea burg"ielor
cu diametre ntre % ... 8 mm.
Cele cu diametre mai mari se folosesc pentru g"idarea buc-elor sc"imbabile 2 +fig.
M2..%.b, put*ndu=se astfel e7ecuta mai multe prelucrări succesive ale găurii5 burg"iere4
lărgire4 ale#are.
4i!. M2.5.. Dorme constructive ale buc-elor de
conducere
0c"imbarea buc-ei 2 se face prin demontarea
-urubului 34 rotirea buc-ei -i e7tragerea acesteia din
buc-a fi7ă 1.
6n ca#ul prelucrării găurilor dispuse pe suprafeţe profilate4 se folosesc fie buc-e de
g"idare cu suprafaţă de capăt oblică4 pentru a
preveni alunecarea v*rfului burg"iului pe suprafaţa piesei la nceputul prelucrării +fig. M2..(.a,4 fie se
recomandă sc"imbarea formei piesei +fig. M2..(.b,
prin prelucrarea cu un ad*ncitor pentru lamare
+lamator, o suprafaţă plană normală faţă de a7a
găurii.
M2.U3.. 6ăr!irea alezajelor cilindrice
1'1
4i!. M2. 5.0. osibilităţi de prelucrare agăurilor pe suprafeţe profilate
-
8/17/2019 TF - Capitolul 6
5/22
Managementul fabricatiei produselor
)cest procedeu de prelucrare are drept scop mărirea diametrului unei găuri obţinute
prin burg"iere sau a uneia brute obţinute prin turnare4 for$are sau matriţare +fig. M2.., de la
un diametru iniţial ' la unul final pe ntreaga lungime &.
0e utili#ea#ă n acest scop lărgitoare elicoidale cu 3=% dinţi sau burg"ie +n primul ca#
se obţine o preci#ie mai bună -i o productivitate ridicată, g"idate n buc-i de g"idare >1?4
>11?4 >3?.
&ărgirea poate fi de de!roşare -i de finisare& cea de degro-are se aplică n general4 la
găuri brute4 asigur*nd o treaptă de toleranţă
dimensională I12 -i rugo#itatea 7 a 8 12%0 4 iar
cea de finisare se folose-te după lărgirea de
degro-are sau după burg"iere -i asigură o treaptă de
toleranţă I11 şi 7 a 8 12%0 / 5%3 .
&ărgirea se e7ecută pe acelea-i tipuri de ma-ini=unelte ca -i burg"ierea4 cu deosebirea că se
recomandă să se evite prelucrarea pe strung normal4
deoarece apar dificultăţi de centrare riguroasă a
lărgitorului pe a7a găurii.
M2.U3.0. 9d"ncirea :laarea; alezajelor cilindrice şi conice
Adâncirea alezajelor cilindrice
)d*ncirea este procedeul de prelucrare prin care se obţine o mărire a diametrului uneigăuri +ale#a$,4 dar nu pe ntreaga lungime & ci pe o porţiune limitată E +fig. M2../,4
suprafeţele obţinute fiind utili#ate ca loca-uri pentru capul -uruburilor sau ca dega$ări pentru
montarea unor -aibe4 inele elastice4 garnituri4 etc.
4i!. M2.5.
-
8/17/2019 TF - Capitolul 6
6/22
Managementul fabricatiei produselor
Adâncirea alezajelor conice
)d*ncirea conică +sau te-irea4 #encuirea, are drept scop e7ecutarea unei găuri conice
+te-itură, la e7tremitatea unui ale#a$ cilindric cu care este coa7ial +fig. M2..8,.
4i!. M2.5.,. 0c"ema ad*ncirii ale#a$elor conice
)ceastă prelucrare este necesară n practică4 de e7emplu4 pentru obţinerea unor
loca-uri corespun#ătoare capetelor unor -uruburi sau nituri4 unor supape de la motoarele cu
ardere internă4 etc.
0culele folosite sunt ad*ncitoare conice cu ung"iul la v*rf de ''4 9'' -i 12''4 cu coadă
cilindrică sau conică4 prevă#ute sau nu cu cep de g"idare +fi7 sau demontabil,.
entru diametre peste (' mm ad*ncitoarele sunt prevă#ute cu ale#a$4 aceasta n
vederea economisirii oţelului rapid din care se e7ecută scula. 6n ca#ul găurilor de diametre
mici4 p*nă la 8 ... 1' mm4 se recomandă ca te-irea găurilor să se facă utili#*nd burg"ie
elicoidale normale4 scurtate n urma u#urii -i reascuţite la ung"iul corespun#ător.
M2.U3.5. 9lezarea alezajelor cilindrice şi conice
)le#area repre#intă un procedeu de prelucrare finală a găurilor n vederea
mbunătăţirii pretenţiilor de preci#ie geometrică de formă -i de orientare a suprafeţei
prelucrate4 a preci#iei dimensionale -i a rugo#ităţii. 0e reali#ea#ă4 n cele mai dese ca#uri după
lărgire4 iar uneori c"iar după burg"iere +n acest ca# preci#ia de prelucrare este mult mai mică
deoarece lărgirea cu lărgitorul reali#ea#ă o uniformi#are a adaosului de prelucrare pe ntreaga
suprafaţă,.
9lezoarele se deose#esc de ad"ncitoare şi lăr!itoare prin faptul că au un nuăr
ai are de dinţi şi prelucrează cu ad"ncii ici de aşc$iere. entru evitarea apariţieivibraţiilor n timpul prelucrării se recomandă reali#area dinţilor ale#orului cu pas varia#il
+asigură o intrare -i o ie-ire mai lină din a-c"iere,.
rin ale#are cu ale#or cilindric sau conic +fig. M2..9.a -i b, se poate obţine o preci#ie
dimensională corespun#ătoare treptelor I< / I, -i o rugo#itate 7 a 8 3%2 ... -%, . 6n
anumite condiţii de prelucrare -i anume dacă prelucrarea anterioară -i ale#area se fac dintr=o
singură a-e#are -i fi7are a piesei pe ma-ina=unealtă4 iar prelucrarea se reali#ea#ă folosind 2 = 3
ale#oare succesive4 ultimul av*nd tăi-uri lepuite4 iar bătaia radială a dinţilor sculei +fi7ată ntre
v*rfuri, nu depă-e-te '4'1 mm4 se poate obţine o preci#ie dimensională n treapta I5 -irugo#itatea aB'4%Fm.
1'3
-
8/17/2019 TF - Capitolul 6
7/22
Managementul fabricatiei produselor
4i!. M2.5.=. 0c"ema de ale#are cilindrică -i conică
)le#area cu ale#orul se poate face fie
anual +mai rar, sau ecanic< cea manuală
se utili#ea#ă numai n producţia individuală
pentru calibrarea găurilor cu diametre mici +a>i 20 / 3- ,< ale#area mecanică se
folose-te n producţia de serie sau de unicate4 pentru
găuri al căror diametre -i toleranţe corespund cu cele
standardi#ate.
rin
ale#are nu se
corectează a#aterea de la rectilinitate şi de poziţie a
a7ei găurii4 deoarece n timpul a-c"ierii ale#orul estecentrat -i condus mai mult sau mai puţin precis de
ale#a$ul care se prelucrea#ă4 e7ecutat anterior printr=un
anumit procedeu +de aici importanţa care trebuie dată
asigurării unor condiţii de preci#ie impuse n
prelucrările anterioare ale#ării,.
entru a permite autocentrarea4 adică orientarea
ale#orului după suprafaţa ce se prelucrea#ă4 acesta nu
se fi7ea#ă rigid n arborele ma-inii unelte +de găurit4 deale#at -i fre#at=ori#ontale4 strunguri automate4 ma-ini
agregat,4 ci este antrenat n dese ca#uri prin intermediul
unei andrine oscilante% care asigură o legătură
elastică ntre sculă -i arborele principal +fig. M2..1',.
)stfel4 după cum se poate observa din fig. M2..1'4 n loca-ul conic al buc-ei 2 se fi7ea#ă
coada ale#orului4 iar porţiunea conică 3 a mandrinei se fi7ea#ă rigid n ale#a$ul conic al
arborelui principal al ma-inii=unelte.
Mi-carea de rotaţie de la arborele principal se transmite buc-ei 2 -i implicit ale#orului prin intermediul -tiftului 14 montat cu $oc n ale#a$ul corespun#ător. atorită acestui fapt scula
1'%
i!. M2.5.1- 0oluţia constructivă a uneimandrine oscilante pentru fi7area
ale#oarelor
-
8/17/2019 TF - Capitolul 6
8/22
Managementul fabricatiei produselor
are posibilitatea să se deplase#e radial faţă de arborele principal al ma-inii=unelte4
compens*nd astfel abaterea de la coa7ialitate dintre a7a găurii -i a7a ale#orului. Cepul %4 +din
oţel călit, fi7at n coada conică 3 a mandrinei are rolul de a prelua forţa a7ială ce apare n
timpul prelucrării.
6n ca#ul unei fi>ări ri!ide a ale#orului n arborele principal al ma-inii=unelte4 acesta
-i poate modifica at*t direcţia c*t -i po#iţia relativă faţă de a7a găurii e7ecutată anterior4 -i n
acest ca# e7istă posibilitatea apariţiei unei abateri de formă a ale#a$ului de la circularitate -i
cilindricitate +ntre ( A 8' Fm,.
)cest mod de fi7are rigidă a ale#orului se recomandă a fi folosit numai n ca#ul
prelucrării piesei din aceea-i a-e#are -i po#iţie prin lărgire -i ale#are. 6n acest ca#4 la
prelucrarea pe ma-ini unelte de ale#at sau de găurit4 ale#oarele sunt g"idate n buc-i de
conducere -i sunt montate pe bare port=sculă rigide +ale#oare cu ale#a$, spri$inite fără $oc n
buc-ele de g"idare +face e7cepţie ale#orul de finisare4 care n ma$oritatea ca#urilor esteneg"idat -i antrenat cu un port=ale#or oscilant,.
entru obţinerea unei preci#ii ridicate se recomandă următoarele valori ale adaosului
de prelucrare5 -%20 ... -%0 pe diametru la ale#area de degro-are -i -%-0 ... -%10 pe
diametru la ale#area de finisare +recomandări pentru diametre ale ale#orului cuprinse ntre ( ...
8' mm,.
Gite#a de a-c"iere la ale#are este4 n general mică5 astfel pentru oţel cu2
9' mmdaN r ≤σ 4 vite#a ma7imă admisă este de 12 ?in pentru obţinerea unei rugo#ităţi
7 a 8 1%5 -i minimă 5?in pentru 7 a 8 -%, .)le#oarele +de m*nă sau de ma-ină, sunt e7ecutate n două moduri5 fi7e +nereglabile,
sau reglabile la diametru.
Cele de ma-ină4 cu coadă cilindrică sau conică dintr=o bucată se folosesc pentru
diametre ale găurii p*nă la 3' mm< peste această dimensiune +p*nă la 8' mm, se folosesc
ale#oare de ma-ină cu ale#a$ n scopul economisirii materialului acestuia +oţel rapid,. Pentru
alezarea diaetrelor ari :- @ 1-- ; se recoandă utilizarea unor alezoare
re!la#ile cu dinţi deonta#ili +din oţel rapid sau carburi metalice, care au următoarele
avanta$e5
= posibilitatea prelucrării unei game dimensionale mai mari de ale#a$e cu aceea-i
sculă<
= posibilitatea compensării diametrului ale#orului la dimensiunea dorită4 n urma
u#urii -i reascuţirii acestuia.
omeniul de reglare al dimensiunii ale#orului este n general4 cuprins ntre -%15 ... 3
.
)le#oarele se e7ecută cu dinţi drepţi sau elicoidali< varianta a doua se recomandă
pentru ale#area suprafeţelor discontinue n vederea evitării apariţiei vibraţiilor.
1'(
-
8/17/2019 TF - Capitolul 6
9/22
Managementul fabricatiei produselor
M2.U3.
-
8/17/2019 TF - Capitolul 6
10/22
Managementul fabricatiei produselor
0emifabricatul +fig. M2..12, este fi7at n acest ca# n universal sau ntr=o mandrină cu
buc-ă elastică4 iar scula n bare portcuţit scurte4 care lucrea#ă n consolă sau lungi4 care pentru
rigidi#are se g"idea#ă ntr=o buc-ă4 fi7ată n partea din faţă a arborelui principal.
4i!. M2.5.12 0c"ema de prelucrare a ale#a$elor pe strung revolver 0trun$irea se poate face cu cuţitul a-e#at fie perpendicular pe a7a barei sau cu un ung"i
H : 9''4 +pentru intrare mai u-oară n a-c"iere -i regla$ mai fin a ad*ncimii de a-c"iere,< de
asemenea4 se poate folosi pentru cre-terea productivităţii4 prelucrarea cu mai multe scule prin
divi#area ad*ncimii de a-c"iere.
c; Atrunjirea interioară pe strun! carusel% se utili#ea#ă la prelucrarea pieselor cu
dimensiuni mari de gabarit5 carcase4 piese de revoluţie sau asimetrice cu greutate mare.
iesele de tip corpuri de revoluţie se a-ea#ă n acest ca# pe platou n următoarele
moduri5
= după o suprafaţă e7terioară -i una frontală<
= după o suprafaţă interioară -i una frontală4
iar prinderea +fi7area, se face cu a$utorul unor bacuri cu str*ngere simultană.
6n ca#ul prelucrării pieselor care nu sunt de revoluţie4 acestea se fi7ea#ă pe platou
folosind bride -i -uruburi cu acţionare independentă.
0culele +cuţitele, pot fi fi7ate n două moduri5 fie n portcuţite montate pe cărucioarele
verticale sau fi7ate n bare portcuţit +fig. M2..13,4 c*nd diametrul găurii strun$ite nu permite
căruciorului vertical să pătrundă n interiorul ale#a$ului4 sau c*nd anumite proeminenţe ale
piesei nu pot să asigure ca scula să ndepărte#e adaosul de prelucrare impus.
1'/
-
8/17/2019 TF - Capitolul 6
11/22
Managementul fabricatiei produselor
4i!. M2.5.13 0c"ema de prelucrare a ale#a$elor pe strung carusel
6n vederea cre-terii productivităţii4 de obicei strun$irea suprafeţelor cilindrice cu
diametre interioare mari +1''' ... 12'' mm, sau n trepte se recomandă să se facă cu două
scule care acţionea#ă simultan.
reci#ia dimensională obţinută la strun$irea interioară pe strunguri carusel corespunde
treptelor I= ... I11.
6n legătură cu strunjirea interioară a suprafeţelor conice% trebuie preci#at că aceasta
se reali#ea#ă pe strunguri normale cu a$utorul riglei de copiat4 cu cuţite late sau prin rotirea
saniei portcuţit< n ca#ul prelucrării pe strunguri revolver se folose-te strun$irea prin copiere
după -ablon sau pentru găuri conice precise4 prelucrarea din mai multe fa#e4 cu un complet de
scule fi7ate n capul revolver +strun$ire de degro-are a găurii cilindrice4 strun$ire cilindrică de
finisare4 lărgire cu lărgitor conic4 ale#are cu ale#or conic la dimensiunea finală,.
d; Atrunjirea interioară pe aşini unelte de alezat şi frezat orizontale
e astfel de ma-ini=unelte se prelucrea#ă4 n cele mai dese ca#uri4 ale#a$ele unor piese
turnate de dimensiuni mari -i de formă comple7ă4 care nu pot fi fi7ate4 de obicei -i rotite pe
ma-ini=unelte din grupa strungurilor. in această categorie de piese fac parte5 carcase4 batiuri4
blocuri motoare4 etc.
0c"ema de prelucrare a acestor tipuri de piese pe ma-ini unelte de ale#at -i fre#at
ori#ontale se pre#intă n fig. M2..1%.
Mi-carea principală de rotaţie este reali#ată fie de sculă +ns, iar cea de avans
longitudinal +sl, este efectuată fie de către arborele principal +fig. M2..1%.a,4 fie de masa pecare este fi7ată piesa +fig. M2..1%.b,.
Cuţitul pentru strun$ire interioară se fi7ea#ă4 de obicei ntr=unul din următoarele trei
moduri +funcţie de dimensiunile ale#a$ului de prelucrat,5 a, A n portcuţit pe platoul ma-inii=
unelte< b A ntr=un dorn portcuţit dispus n consolă< c, A ntr=o bară portcuţit rigidi#ată
suplimentar prin re#emare la unul sau la ambele capete.
4i!. M2.5.1 0c"eme de prelucrare a ale#a$elor prin strun$ire pe ma-ini de ale#at -i fre#at ori#ontale
relucrarea interioară n variantele a, -i b, se utili#ea#ă pentru ale#a$e scurte4 avansul
longitudinal fiind reali#at de masa ma-inii=unelte mpreună cu piesa +fig. M2..1%.b,4 iar n
ca#ul ale#a$elor lungi se folose-te varianta c,.
1'8
-
8/17/2019 TF - Capitolul 6
12/22
Managementul fabricatiei produselor
6n ca#ul n care bara portcuţit este g"idată la ambele capete4 mi-carea de rotaţie de la
arborele principal se prime-te prin intermediul unui cupla$ elastic4 necesar pentru a elimina +a
diminua,influenţa necoa7ialităţii arborelui principal -i barei de ale#at asupra preci#iei de
prelucrare.
relucrarea ale#a$elor pe ma-ini de ale#at -i fre#at ori#ontale se poate face n trei
moduri5 a, A după trasa$< b, A prin metoda coordonatelor< c, A prin a-e#area -i fi7area piesei n
dispo#itiv special.
relucrarea după trasa$ se folose-te pentru producţia individuală -i de serie mică4 ca#
n care preci#ia de centrare a arborelui principal n raport cu a7a ale#a$ului de prelucrat este de
ordinul #ecimilor de mm.
&a metoda de prelucrare după coordonate4 po#iţia a7ei găurilor se stabile-te prin
deplasarea mesei ma-inii=unelte mpreună cu piesa -i a arborelui principal pe direcţii
perpendiculare ntre ele4 măsurarea acestor deplasări reali#*ndu=se cu a$utorul unor calibre delungime -i limitatoare cu comparator sau cu rigle cu vernier e7istente n dotarea ma-inii
unelte.
6n acest ca#4 este necesară o recoltare a po#iţiei a7elor găurilor n raport cu a7ele unui
sistem de coordonate ce coincide cu ba#ele te"nologice ale piesei sau sunt legate prin
dimensiuni precise faţă de aceste ba#e.
M2.U3.,. 7ectificarea suprafeţelor cilindrice şi conice interioare
ectificarea suprafeţelor cilindrice -i conice interioare asigură o preci#ie dimensională
corespun#ătoare treptelor I1?4 >3?5
a, rectificare cu avans circular e7ecutat de piesă4 fi7ată n mandrina ma-inii=unelte<
b, rectificare cu avans circular e7ecutat de sculă pe ma-ini de rectificat interior
planetare<
c, rectificare interioară pe ma-ini de rectificat fără v*rfuri.
a;. 7ectificarea cu avans circular e>ecutat de
piesă este dintre cele trei metode pre#entate mai
sus cea mai des nt*lnită. 6n acest ca# +fig. M2..1(,4
piesa de prelucrat 1 se fi7ea#ă n universalul
ma-inii=unelte -i efectuea#ă mi-carea de rotaţie
n p4 iar scula abra#ivă 24 e7ecută mi-carea principală
de a-c"iere +mi-carea
1'9
4i!. M2.5.10 0c"ema rectificării interioare cuavansul circular al piesei -i longitudinal al sculei
-
8/17/2019 TF - Capitolul 6
13/22
Managementul fabricatiei produselor
de rotaţie n $urul a7ei sale ns, -i mi-cări rectilinii alternative de avans longitudinal s l -i
transversal st periodic4 după fiecare cursă simplă sau dublă longitudinală a sculei. 0ensurile de
rotaţie ale piesei -i sculei sunt opuse4 iar diametrul sculei abra#ive d sc se adoptă4 de obicei la
valoarea '4/ ... '49 din diametrul 5
dsc B +'4/ A '49, +.2,
atorită rigidităţii mici a arborelui portsculă abra#ivă dispus n consolă4 n special
pentru rectificarea găurilor de diametru mic -i lungime mare4 se recomandă adoptarea unor
valori mai mici ale avansului transversal -i longitudinal4 n raport cu cele folosite pentru
rectificarea e7terioară. e asemenea4 pentru diametre mici ale găurilor de prelucrat4 gama de
turaţii a ma-inii=unelte nu permite ntotdeauna obţinerea vite#ei optime de a-c"iere
corespun#ătoare rectificării clasice +3' ... 3(, ms.
atorită acestor particularităţi rectificarea interioară este mai puţin productivă4 mai
ales n ca#ul diametrelor mici de prelucrat.#; 7ectificarea pe aşini de rectificat interior planetare se utili#ea#ă pentru
prelucrarea găurilor de dimensiuni mari4 e7ecutate n corpuri comple7e4 care nu pot fi
antrenate n mi-care de rotaţie +sau dacă e7istă posibilitatea rotirii ar conduce la de#ec"ilibre
n mi-care cu influenţă imediată asupra stabilităţii procesului de a-c"iere -i implicit asupra
preci#iei de prelucrare,. 0c"ema de prelucrare n acest ca# se pre#intă n fig. M2..14 unde se
observă că piesa este fi7ată pe masa ma-inii=unelte4 iar arborele portsculă abra#ivă e7ecută
următoarele mi-cări5
4i!. M2.5.15 0c"ema rectificării interioare cu avans planetar al sculei
I A mi-carea principală de a-c"iere +rotaţie n $urul a7ei sale ns,< II A mi-carea planetară de
avans circular pe circumferinţa suprafeţei interioare a piesei n pl< III A mi-cări rectilinii
alternative de avans longitudinal n lungul a7ei găurii sl< IG A mi-carea de avans transversal st.
)ceastă metodă de prelucrare se caracteri#ea#ă prin productivitate mică< pentru
cre-terea productivităţii se recomandă folosirea altor procedee de prelucrare5 ale#area fină cu
cuţit +pentru piese netratate termic, sau "onuirea +pentru piese tratate termic,.
11'
-
8/17/2019 TF - Capitolul 6
14/22
Managementul fabricatiei produselor
d;. 7ectificarea pe aşini de rectificat interior fără v"rfuri se reali#ea#ă după
sc"ema pre#entată n fig. M2..1/. iesa de rectificat la interior 14 este g"idată -i spri$init pe
trei role4 +după ce n prealabil a fost rectificată -i suprafaţa e7terioară, denumite astfel5 rola 2
cu diametrul cel mai mare are rolul de antrenare a piesei n mi-care de rotaţie -i se nume-te
rolă conducătoare& rola de apăsare 3 apasă piesa de prelucrat pe rola 2 -i pe rola de
susţinere +spri$in, %.
0cula de rectificat e7ecută
mi-carea principală de a-c"iere
+rotaţie n $urul a7ei sale ns,4
mi-carea de avans longitudinal
alternativ sl -i mi-carea de avans de
pătrundere4 str .
upă terminarea prelucrării4 rolade apăsare 3 se retrage spre st*nga4
permiţ*nd eliberarea piesei -i
introducerea automată sau manuală a
următoarei piese.
Metoda de prelucrare pre#entată mai sus se recomandă a fi utili#ată pentru rectificarea
interioară a pieselor cu pereţi subţiri n producţia de serie< pentru prelucrarea n bune condiţii4
se impun abateri foarte mici ale concentricităţii suprafeţei cilindrice e7terioare faţă desuprafaţa ale#a$ului de prelucrat +din această cau#ă se recomandă n prealabil rectificarea
suprafeţei e7terioare a piesei,.
6n ca#ul rectificării interioare4 regimul de a-c"iere se caracteri#ea#ă prin următoarele
valori recomandate5
a, vite#a periferică a piesei se adoptă ntre (' ... 1(' mmin pentru ale#a$e cu
diametrul de 2' ... 3'' mm<
b, avansul longitudinal al sculei abra#ive se adoptă n fracţiuni din lăţimea ! a
acesteia -i anume5
= pentru rectificarea de degro-are sl B +'4 ... '48,!4 mm<
= pentru rectificarea de finisare sl B +'42 ... '43, !4 mm<
c, avansul transversal st pe cursă dublă se adoptă la valorile5
= pentru rectificarea de degro-are st B '4''2( ... '4''( mm<
= pentru rectificarea de finisare st B '4''1( ... '4''2( mm<
Rectificarea interioară a suprafeţelor conice
0uprafeţele conice interioare se pot rectifica fie pe ma-ini=unelte de rectificat
universale4 fie pe ma-ini=unelte de rectificat interior.
111
!. M2.5.1< 0c"ema rectificării interioare fără v*rfuri
-
8/17/2019 TF - Capitolul 6
15/22
Managementul fabricatiei produselor
6n primul ca#4 rectificarea conică interioară se reali#ea#ă cu a$utorul unei păpu-i
au7iliare portsculă abra#ivă care se montea#ă special pe ma-ină4 rotindu=se cu ung"iul
corespun#ător conicităţii piesei de prelucrat. )vansul longitudinal este efectuat de masa
ma-inii=unelte4 iar cel transversal de către păpu-a portsculă.
&a prelucrarea pe ma-ini de rectificat interior4 obţinerea conicităţii dorite se reali#ea#ă
prin rotirea păpu-ii portpiesă.
Mi-carea rectilinie=alternativă de avans longitudinal este e7ecutată de masa ma-inii=
unelte4 iar mi-carea de avans transversal se reali#ea#ă prin deplasarea păpu-ii portsculă
abra#ivă.
M2.U3.=. *roşarea suprafeţelor interioare
rocedeul de prelucrare prin bro-are a suprafeţelor interioare cilindrice sau profilate se
utili#ea#ă pentru suprafeţe netratate termic. )daosul de prelucrare se ndepărtea#ă dintr=osingură trecere a bro-ei trasă sau mpinsă n lungul suprafeţei de prelucrat >1?4 >3?4 >1/?.
0e pot bro-a ale#a$e cu dimensiuni cuprinse ntre 3 ... 3-- % nsă folosirea bro-elor
este n general4 economică p*nă la dimensiuni de apro>iativ ,- . !ro-ele cu dimensiuni
mai mici de 3 mm au o rigiditate mică4 iar cele cu dimensiuni peste 3'' mm4 sunt grele4
necesit*nd forţe mari de acţionare -i un consum ridicat de material scump.
rin bro-are se obţine o preci#ie dimensională corespun#ătoare treptei Iitatea construcţiei
bro-elor -i consum mare de oţel rapid -i de aici A costul ridicat& dificultatea #roşării
pieselor cu ri!iditate ică% deoarece la bro-are apar forţe de a-c"iere mari care pot deforma
elastic piesele ntr=o măsură importantă.
in punct de vedere al condiţiilor te"nice impuse cu privire la abaterile geometrice de
orientare -i po#iţie relativă a suprafeţelor prelucrate faţă de alte suprafeţe ale piesei4 se
deosebesc două tipuri de bro-are a ale#a$elor5 #roşare li#eră -i #roşare coordonată +forţată,.
6n ca#ul #roşării li#ere% ntruc*t abaterile de orientare -i po#iţie impusă suprafeţelor
piesei nu sunt semnificative4 nu este necesară fi7area piesei4 deoarece aceasta este apăsată pe
platoul ma-inii=unelte de bro-at de nsă-i scula +bro-a, n timpul cursei de lucru. e obicei4
112
-
8/17/2019 TF - Capitolul 6
16/22
Managementul fabricatiei produselor
bro-area liberă se folose-te atunci c*nd ale#a$ul prelucrat constituie ba#ă te"nologică pentru
prelucrările ulterioare ale celorlalte suprafeţe ale piesei.
&a #roşarea coordonată +forţată,4 ntruc*t trebuie obţinute anumite condiţii te"nice
ale abaterilor de orientare -i po#iţie ale suprafeţelor piesei4 aceasta se fi7ea#ă precis -i rigid
ntr=un dispo#itiv special pe ma-ina=unealtă4 iar scula este g"idată de=alungul cursei de lucru.
entru bro-are se pot folosi aşini de #roşat orizontale sau verticale +acestea
ocup*nd un spaţiu de 2=3 ori mai mic,4 iar a-e#area piesei se poate face pe un suport ri!id
+fig. M2..18, sau pe un suport sferic autocentrant +fig. M2..19,.
4i!. M2.5.1, !ro-area suprafeţelor interioare cu
fi7area piesei pe un suport rigid
4i!. M2.5.1= !ro-area suprafeţelor interioare
cu fi7area piesei pe suport autocentrant
rimul mod de a-e#are a piesei +fig. M2..18, se folose-te c*nd suprafaţa frontală de
a-e#are a piesei este prelucrată4 n prealabil din aceea-i a-e#are cu cea iniţială a ale#a$ului4
asigur*ndu=se astfel o bună preci#ie geometrică de la perpendicularitate dintre suprafaţa
frontală -i a7a găurii ce urmea#ă a fi bro-ată.
6n ca#ul n care această abatere este mare +mai ales la semifabricate, se folose-te
pentru a-e#area piesei un suport sferic autocentrant +fig. M2..19,.
in punct de vedere al sculelor utili#ate pentru bro-area găurilor acestea pot fi5 #roşe
norale acţionate prin tragere -i #roşe)poanson acţionate prin mpingere +acestea din urmă
sunt mult mai scurte5 1(' ... 3'' mm,.entru bro-ele normale4 lungimea ma7imă recomandată este 1''' ... 1('' mm< peste
această lungime re#ultată din proiectare se prevăd seturi de bro-e4 fiecare ndepărt*nd un
anumit adaos de prelucrare.
6n procesul de bro-are se folosesc următoarele tipuri de lic$ide de aşc$iereB pentru
piese din oţel se utili#ea#ă petrol sulfonat4 emulsie sau ulei vegetal4 iar pentru prelucrarea
pieselor din fontă sau bron# A bro-area se face fără răcire sau folosind uleiuri industriale
mi7te. rin utili#area lic"idelor de a-c"iere se mic-orea#ă forţa de a-c"iere cu 2' A 3' faţă
de bro-area uscată cu consecinţe favorabile asupra preci#iei de prelucrare.
113
-
8/17/2019 TF - Capitolul 6
17/22
Managementul fabricatiei produselor
7e!iul de aşc$iere se caracteri#ea#ă prin următorii doi parametrii5 avansul pe dinte
sd -i vite#a de a-c"iere v.
entru avansul pe dinte4 se recomandă pentru bro-e rotunde valori ntre -%-2 ... -%-0
.
Gite#a de a-c"iere se stabile-te4 n principal n funcţie de preci#ia dimensională -i
rugo#itatea suprafeţei prelucrate -i apoi de caracteristicile fi#ico=mecanice ale materialului
piesei -i sculei.
Informativ4 valorile optime recomandate pentru vite#a de a-c"iere la bro-are sunt
cuprinse ntre 2 ... ?in.
M2.U3.1-. Procedee de netezire a suprafeţelor cilindrice interioare
)ceste procedee au drept scop fie cre-terea preci#iei dimensionale -i
macrogeometrice4 fie mbunătăţirea calităţii suprafeţelor prelucrate. Jete#irea suprafeţelor cilindrice interioare se poate reali#a prin următoarele procedee5 strunjire interioară de
netezire% $onuire% lepuire% superfinisare% etc. >1?4 >11?4 >3?.
6.8.1. Strunjirea interioară de netezire
)cest procedeu asigură reali#area unei preci#ii dimensionale corespun#ătoare treptelor
I5 ... I
-
8/17/2019 TF - Capitolul 6
18/22
Managementul fabricatiei produselor
Jete#irea ale#a$elor prin "onuire se reali#ea#ă pentru suprafeţele tratate termic pe
ma-ini de "onuit cu o sculă de construcţie specială denumită $on% sc"ema principială a
procedeului fiind pre#entată n fi!. M2.5.2- >1?4 >3?.
Eonul este prevă#ut cu un număr de 3 ... 12 bare abra#ive cu granulaţie fină4 din
electrocorindon +pentru piese din oţel, -i carbură de siliciu +pentru piese din fontă,4 montate
elastic pe un arbore -i av*nd posibilitatea de a putea fi apăsate simultan pe pereţii ale#a$ului
+prin intermediul unor arcuri,.
4i!. M2.5.2-. 0c"ema principială a procedeului de "onuire
upă cum se poate observa din fig. M2..2'4 capul de "onuit e7ecută o mi-care
continuă de rotaţie ns ntr=un singur sens -i o mi-care de avans sl rectilinie A alternativă4 piesa
fiind fi7ă.
6e!ătura capului de $onuit cu ar#orele principal se face prin intermediul unuicuplaj articulat permiţ*nd astfel autocentrarea $onului după ale#a$ul de prelucrat.
in această cau#ă4 prin "onuire se mbunătăţe-te numai calitatea suprafeţei< preci#ia
dimensională răm*ne practic constantă -i se mic-orea#ă abaterile geometrice de formă de la
circularitate -i cilindricitate +oralitatea -i conicitatea,4 fără să se corecte#e abaterea de po#iţie
a a7ei găurii.
)nterior "onuirii ale#a$ul se prelucrea#ă prin ale#are4 strun$ire de finisare sau
rectificare4 n funcţie de condiţiile te"nice impuse piesei.
6n procesul de "onuire4 traiectoriile granulelor abra#ive dau na-tere pe suprafaţa găuriila o reţea fină de canale elicoidale4 care după desfă-urarea n plan formea#ă un ung"i 2 H +fig.
M2..2', favorabil menţinerii un timp c*t mai ndelungat a uleiului ntre aceste ri#uri4 pentru
mic-orarea u#urii dintre ale#a$ -i arbore n deplasarea lor relativă.
Ung"iul H se calculea#ă cu relaţia5
rot
ar
v
vtg ⋅=α 4 +.3,
n care vr.a este vite#a mi-cării rectilinii alternative4 iar vrot A vite#a mi-cării de rotaţie a
"onului.
11(
-
8/17/2019 TF - Capitolul 6
19/22
Managementul fabricatiei produselor
Galoarea ung"iului H influenţea#ă mărimea ru!ozităţii suprafeţei -i productivităţii
prelucrării. )stfel4 pentru valori mici ale lui H se mbunătăţe-te calitatea suprafeţei4 nsă se
mic-orea#ă productivitatea4 iar pentru valori mari ale lui H are loc o intensificare a
autoascuţirii barelor abra#ive4 productivitatea cre-te4 nsă se nrăutăţe-te calitatea suprafeţei.
Ca -i strun$irea de nete#ire4 "onuirea se e7ecută n două fa#e5 pentru prima fa#ă
+degro-are, se recomandă să se ia t! 8 -%30 ... -%5%; iar pentru "onuirea finală +finisare, t!
8 -%10 ... -%20;. Kranulaţia barelor abra#ive se recomandă să fie ntre M1 ... M%4 pentru
prima fa#ă -i M28 ... M/ pentru fa#a finală.
in punct de vedere al regimului de a-c"iere4 mai nt*i se stabile-te -i se adoptă vite#a
de rotaţie +' ... /( mmin pentru piese din fontă -i bron# -i 2' ... 3( mmin pentru piese din
oţel călit,4 apoi se adoptă vite#a mi-cării rectilinii alternative pentru a obţine ung"iul H dorit4
aceasta fiind dependentă -i de lungimea cursei de lucru +tabelul .1.,.
abelul .1.Galorile recomandate pentru vite#a mi-cării rectilinii alternative vr.a n
funcţie de lungimea cursei "onului
&ungimea cursei4 mm 1' ... (' (' ... 1(' este 1('
Gite#a vr.a >mmin? ( ... 1' 12 ... 1 18 ... 22
&a vite#e rectilinii alternative mai mari dec*t cele recomandate cresc forţele de inerţie
ale sistemului sculei cu influenţe nefavorabile asupra preci#iei de prelucrare.
&ungimea cursei de lucru &c a "onului se determină pe ba#a sc"emei4 pre#entată n fig.M2..215ll2&& dc −⋅+= 4 +.%,
unde ld este lungimea de depă-ire +necesară
pentru evitarea mic-orării diametrului ale#a$ului
la capete4 care se ia apro7imativ <3
1l ⋅ lungimea
barelor abra#ive l se adoptă n funcţie de
lungimea găurii &5
l B +'4( L '4/(, . & +.(,resiunea de apăsare a barelor abra#ive pe
pereţii ale#a$ului se recomandă a fi de 1 L %
daJcm2 la prima fa#ă de "onuire -i '4( L 2
daJcm2 la "onuirea finală.
Eonuirea se e7ecută n pre#enţa unor lic"ide de a-c"iere5 pentru fontă A un amestec de
9' petrol -i 1' ulei industrial< pentru oţel A un amestec de (' petrol -i (' ulei
industrial.
11
4i!. M2.5.21 0c"ema de calcul aursei de lucru a "onului
-
8/17/2019 TF - Capitolul 6
20/22
Managementul fabricatiei produselor
rin "onuire +aplicabilă la prelucrarea finală a cămă-ilor de cilindri ale motoarelor
autove"iculelor, se obţine o preci#ie dimensională n trepte I5 ... I
-
8/17/2019 TF - Capitolul 6
21/22
Managementul fabricatiei produselor
cilindrice -i conice interioare sunt5 burg"ierea4 lărgirea4 strun$irea4 iar pentru
finisare5 ale#area4 strun$irea4 bro-area +numai pentru suprafeţe cilindrice, -i
rectificare.
• entru mbunătăţirea4 n special a rugo#ităţii suprafeţei prelucrate se
utili#ea#ă4 după ca# următoarele procedeele de nete#ire5 strun$irea4 "onuirea4
lepuirea.
M2.U3.12. est de evaluare a cunoştinţelor
1. Care sunt procedeele de prelucrare de degro-are -i finisare a suprafeţelor
cilindrice interioare
2. iferenţa dintre prelucrarea de lăr!ire -i ad"ncire a unui ale#a$<3. reci#aţi tipurile de aşini)unelte pe care se pot prelucra ale#a$ele<
. Care sunt etodele de rectificare a suprafeţelor cilindrice -i domeniile de
utili#are a acestora
0. reci#aţi diferenţe dintre elementele sistemului te"nologic de prelucrare la
rectificarea fără v"rfuri a ar#orilor -i alezajelor&
5. Care sunt procedeele de netezire a suprafeţelor cilindrice interioare
-
8/17/2019 TF - Capitolul 6
22/22
Managementul fabricatiei produselor