Download - Teme Micro

Transcript
Page 1: Teme Micro

TEME MICROECONOMIE – 2009

TEMA 1.FPP si costul de oportunitate

1. Pentru a putea face rost de bani, Alexandra are doua posibilităţi: fie îşi ajutǎ sora cea mica la economie câştigând 300.000 lei sǎptǎmanal ; fie lucrează la sfârşit de sǎptǎmanǎ ca babysister câştigând 350.000 lei . Costul de oportunitate pentru ajutorul pe care Alexandra îl da sorei sale este:a) 300.000 lei; b) 350.000 lei; c) <1; d) >1; 650.000

2. Avem de-a face cu doua puncte de coordonate A (10, 30) si B (13, 25). Panta acestei curbe este egala cu :a) 1,66; b) -1,66; c) 0.6; d) -0,6; e)1.

3. Un punct situat în interiorul frontierei posibilităţilor de producţie arată că:a) producătorul nu foloseşte integral resurseleb) tehnologiile de fabricaţie nu sunt utilizate la capacitatea maximăc) producătorul dispune de resurse insuficiented) calitatea resurselor nu este corespunzătoaree) datorită unei conjuncturi nefavorabile, producătorul nu poate produce la capacitatea maximă.

4. Presupunem că în 8 ore producătorul A poate produce 20X sau 10Y iar producătorul B 24x sau 8Y. Arătaţi cum se specializează fiecare producător. Ce raporturi de schimb asigură un avantaj reciproc?

5. Într-un an o firmă poate produce pâine şi covrigi în următoarele variante:

Dacă costurile de oportunitate sunt CoB-C = 2 şi CoD-C=1/5, atunci:a) x = 28, y = 30; b) x = 18, y = 16; c) x = 24, y = 30; d) x = 30, y = 30; e) x = 30, y = 28.

6. Dacă costul de oportunitate al unei cantităţi de 20Y este 25X iar preţul unei unităţi din bunul Y este PY=25 u.m., atunci calculaţi preţul unei unităţi din bunul X.

7. Robinson Crusoe poate aduna 10 nuci de cocos sau poate prinde un peste in intervalul de o ora. Vineri poate strange 30 de nuci sau poate prinde 2 pesti in acelasi interval.a) care este costul de oportunitate al lui Crusoe daca alege sa prinda pestele; b) dar al lui Vineri? C) cine are avantaj absolut in prinderea pestelui; d) cine are avantaj comparativ in prinderea pestelui.

8. O economie poate produce aparate tv şi calculatoare în următoarele variante:

VarianteProduse

A B C D

Televizoare 0 24 32 40

A B C DPâine (mii buc) 0 18 x yCovrigi (mii buc) 60 42 30 0

1

Page 2: Teme Micro

Calculatoare 80 56 40 0

a. reprezentati grafic FPP;b. determinati costul oportun al primelor 32 de televizoare si pe cel al primelor 40 de calculatoare;c. care este costul de oportunitate al deplasarii economiei din punctul B in punctul C? Dar din

punctul C in punctul A?

9. Panta negativa a frontierei de productie semnifică : a) legea cresterii costurilor de oportunitate b) specializarea resurselor productive c) legea raritatii d) eficienta productiva e) legea cererii

10. Curba care arată combinaţiile de bunuri pe care economia poate să le producă pe termen scurt utilizând resursele disponibile este: a) funcţia de producţie; b) curba expansiunii producţiei; c) curba posibilităţilor de producţie; d) linia bugetului; e) curba de indiferenţă.

11. Costul de oportunitate reprezintă: a) costul contabil; b) costul informării în vederea încheierii unui contract; c) valoarea atribuită celei mai bune alternative la care se renunţă, atunci când se face o alegere; d) un concept similar ratei marginale de substituţie; e) un concept sinonim cu frontiera posibilităţilor de producţie.

12. Cand are loc o deplasare la dreapta a frontierei posibilităţilor de producţie, atunci: a) se consumă mai puţin din cele două bunuri; b) se consumă mai mult dintr-un bun şi mai puţin din celălalt bun; c) au apărut resurse şi tehnologii noi care permit creşterea producţiei din ambele bunuri; d) resursele deja existente sunt utilizate integral şi eficient; e) nici o variantă nu este corectă.

13. O economie poate produce 100 pâini şi 5 strunguri sau 80 pâini şi 7 strunguri. În cazul în care costul de oportunitate pentru strunguri (în raport cu pâinea) este crescător, care dintre următoarele combinaţii de pâini şi strunguri nu poate fi un punct pe curba posibilităţilor de producţie pentru economia respectivă: a) 94 pâini şi 6 strunguri; b) 93 pâini şi 6 strunguri; c) 92 pâini şi 6 strunguri; d) 91 pâini şi 6 strunguri; e) 89 pâini şi 6 strunguri.

14. Afirmaţia că “rata inflaţiei în România la sfârşitul lunii decembrie 2007 a fost de 6,6%” este: a) un enunţ pozitiv; b) un enunţ normativ; c) un enunţ nedemonstrabil; d) o ipoteză; e) concluzia unui model matematic.

15. Un punct situat în interiorul frontierei posibilităţilor de producţie arată că:a) producătorul nu foloseşte integral resursele;b) tehnologiile de fabricaţie nu sunt utilizate la capacitatea maximă ;c) producătorul dispune de resurse insuficiente ;d) calitatea resurselor nu este corespunzătoare ;e) datorită unei conjuncturi nefavorabile, producătorul nu poate produce la capacitatea maximă.

2

Page 3: Teme Micro

TEMA 2.Teoria consumatorului

1. Dacă preţul bunului X este cu 100% mai mare decât preţul bunului Y, atunci un consumator raţional alege: a) o cantitate din bunul X de 2 ori mai mare decât cantitatea din bunul Y; b) o cantitate din bunul X de 2 ori mai mică decât cantitatea din bunul Y; c) cantităţile din cele două

bunuri astfel încât ; d) cantităţile din cele două bunuri astfel încât ; e) cantităţile

din cele două bunuri pentru care utilităţile lor marginale sunt egale.

2. Un consumator are o funcţie de utilitate totală de tipul . Venitul disponibil de 16, iar preţurile celor două bunuri sunt şi . Programul de consum ce asigură echilibrul consumatorului este: a) 5X şi 2Y; b) 5X şi 5Y; c) 6X şi 5Y; d) 8X şi 4Y; e) 10X şi 3Y.

3. Dacă , atunci consumatorul realizează o creştere a utilităţii totale dacă: a) consumă mai

puţine unităţi din bunul A; b) consumă cantităţi egale din bunurile A şi B; c) consumă mai puţin din ambele bunuri; d) consumă mai mult din ambele bunuri; e) consumă mai multe unităţi din bunul A.

4. Panta curbei de indiferenţă este: a) raportul dintre preţurile bunurilor; b) unitară; c) raportul dintre utilitatea totală a bunului substituit şi utilitatea totală a bunului care îl substituie; d) raportul dintre utilitatea totală a bunului care substituie şi utilitatea totală a bunului substituit; e) rata marginală de substituţie în consum.

5. Curba coşurilor de consum care generează acelaşi nivel al utilităţii consumului se numeşte: a) linie a bugetului; b) curbă a cererii; c) curbă a ofertei; d) curbă de indiferenţă; e) izocost.

6. Consideram ca preţul bunului Giffen X scade, iar toate celelalte condiţii raman neschimbate. In aceasta situaţie ce putem spune despre efectul de substituţie (ES), efectul de venit (EV) si efectul total (ET):a. ES negativ, EV negativ,ET negativ; b) ES pozitiv, EV pozitiv, ET pozitiv; c) ES negativ, ET pozitiv, ET pozitiv; d) ES pozitiv, ET negativ, ET negativ; e) ES negativ, EV pozitiv, ET negativ.

7. Se cunoaşte funcţia utilităţii totale obţinută prin consumul a două bunuri UT(x,y) = 6x+4y+3. Care dintre afirmaţiile de mai jos este corectă ?a) rata marginală de substituţie a bunului Y prin bunul X este 2/3 şi bunurile sunt perfect complementare;

b) rata marginală de substituţie a bunului X prin bunul Y este 2/3 şi bunurile sunt perfect substituibile;c) rata marginală de substituţie a bunului X prin bunul Y este 3/4 şi bunurile sunt indiferente;d) rata marginală de substituţie a bunului Y prin bunul X este 2/3 şi bunurile sunt perfect substituibile.

8. Dacă rata marginală de substituţie a bunului B prin bunul A este RMSB/A =1/2 şi UmgA = 6, atunci utilitatea marginală obţinută prin consumul unei unităţi în plus din bunul B este:

a. 12 unităţi de utilitate; b) 3 unităţi de utilitate; c) 1/3unităţi de utilitate; d) 6 unităţi de utilitate.

9. Se cunosc: preţul bunului X este Px = 12 u.m., panta dreptei bugetului este egală cu 2 şi bugetul disponibil B = 10 u.m. Care dintre afirmaţiile de mai jos este corectă ?

3

Page 4: Teme Micro

a. Preţul bunului Y este Py = 6 u.m. iar ecuaţia dreptei bugetului este 10 = 6x + 12y;b. Preţul bunului Y este Py = 3 u.m. iar ecuaţia dreptei bugetului este 10 = 12x + 3y;c. Preţul bunului Y este Py = 6 u.m. iar ecuaţia dreptei bugetului este 10 = 12x + 6y;d. Preţul bunului Y este Py = 2 u.m. iar ecuaţia dreptei bugetului este 10 = 6x + 2y;

10. Dacă se modifică bugetul disponibil al consumatorului, caeteris paribus, atunci una din următoarele situaţii este posibilă:

a. curba de indiferenţă se deplasează la dreapta şi panta acesteia rămâne constantă;b. linia bugetului se deplasează la stânga şi panta acesteia scade dacă şi bugetul se reduce;c. linia bugetului se deplasează la dreapta şi panta acesteia creşte dacă şi bugetul creşte;d. dreapta bugetului se deplasează la stânga şi panta acesteia rămâne constantă dacă bugetul scade.

11. Un consumator raţional urmăreşte să-şi maximizeze satisfacţia resimţită prin consumul bunurilor X şi Y. Funcţia de utilitate este dată de relaţia U(X,Y)=x2+y2-8x-4y+15. Preţurile celor două bunuri sunt egale Px=Py=2 u.m., iar bugetul disponibil este B=20 u.m. Determinaţi:

a. cantităţile din bunurile X şi Y care maximizează satisfacţia totală în condiţiile constrângerii bugetare;

b. sporul de utilitate înregistrat ca urmare a modificării cu o unitate a bugetului disponibil.

12. Funcţia utilităţii totale a unui individ este UT=53Qx, unde Qx reprezintă cantitatea consumată din bunul X. În condiţiile în care Px=2 u.m., iar venitul disponibil al individului este Vd=200 u.m., utilitatea marginală a consumului din bunul X este: a) 2; b) 3; c) 1; d) 4; e) 5.

13. Curba coşurilor de consum care generează acelaşi nivel al utilităţii consumului se numeşte: a) linie a bugetului; b) curbă a cererii; c) curbă a ofertei; d) curbă de indiferenţă; e) izocost.

14. Un consumator are un venit disponibil de 14 u.m. Utilităţile marginale resimţite în urma consumului a două bunuri, X şi Y, sunt date de relaţiile , . Dacă preţurile celor două bunuri sunt , atunci programul de consum care asigură echilibrul consumatorului este: a) 3X şi 3Y; b) 3X şi 4Y; c) 3X şi 7Y; d) 4X şi 3Y; e) 7X şi 7Y.

15. Venitul disponibil al unui individ este de 360 u.m. El achiziţionează două bunuri la preţurile px=12 u.m. şi py = 9 u.m.. Dacă preţul lui X creşte de la 12 u.m. la 20 u.m. atunci: a)linia bugetului pentru acest consumator se deplasează spre dreapta; b)linia bugetului pentru acest consumator se deplasează spre stânga; c)linia bugetului pentru acest consumator nu se modifică; d) cantitatea achiziţionată din bunul X se reduce; d) cantitatea achiziţionată din bunul X creşte.

16. Linia bugetului ne arată: a) combinaţii de două bunuri ce se pot achiziţiona cu un anumit venit disponibil; b) preţurile la care pot fi produse două bunuri; c) diferite combinaţii de două resurse care îi permit unei ţări realizarea unei cantităţi date de producţie; d) diferite combinaţii de două resurse care îi permit unei ţări realizarea unor diferite cantităţi de producţie; e) diferitele combinaţii de două produse pe care o ţară le poate realiza cu resursele de care dispune.

17. Fie următoarea ecuaţie a bugetului 100 = 2X + 4Y. Panta liniei bugetului este:a) -2/4; b) 4; c) 2/4; d) 25; e) 1/4.

4

Page 5: Teme Micro

18. Funcţia utilităţii totale pentru un consumator este: U=(x+4)(y+6). Dacă Px=Py=10um, iar venitul de care dispune consumatorul este de 100 um. Sǎ se determine cantităţile din bunurile x şi y, care-i maximizează utilitatea sunt : a) x=3,y=7; b) x=6,y=4; c) x=4,y=6; d)x=7,y=3; e) x=5,y=5.

19. Deplasarea dreptei bugetului consumatorului spre dreapta, paralel cu cea iniţială, este determinata de: a) o scădere a venitului consumatorului; b) o creştere a preţului bunului X, conţinut în programul de consum;c) o scădere a preţului bunului Y, conţinut în programul de consum; d) o scadere a venitului consumatorului; e) o scădere în aceeaşi proporţie a preturilor celor doua bunuri X şi Y.

20. Un consumator cu un venit disponibil total de 20 u.m. isi construieste un program de consum format din doua bunuri x si y. UT=2x+y2-xy iar preturile celor doua bunuri sunt PX=2 PY=1. Programul de consum care va oferi satisfacţia maximă este : a) x=3, y=14; b) x=2, y=9 ; c) x=1, y=18 ; d) x=2, y=16 ; e) x=9, y=2.

21. Reprezentati grafic efectul de substitutie (ES) si efectul de venit (EV) intervenite la modificarea pretului bunului x, stiind ca ES = 3, iar EV = -1. Precizaţi cum se modifică preţul lui x şi totodată categoria din care face parte acesta.

22. a) Presupunem ca intregul buget (B) al unui consumator este cheltuit pentru bunurile x si y, Px si Py fiind preturile aferente. Scrieti ecuatia liniei bugetului, construiti dreapta bugetului si evidentiati grafic deplasarea acesteia ca urmare a modificării următorilor factori (caeteris paribus):

- guvernul impune o taxă unitara asupra lui y; - bugetul scade in aceeasi proportie cu preturile celor doua bunuri.

Cum se modifica panta liniei bugetului în fiecare caz?b) Daca ecuatia liniei bugetului este y = 10 – 2 x, aflati aflati rata marginala de substitutie a bunului x

cu bunul y (RMSx/y) la nivelul de echilibru al consumatorului.

23. Reprezentati grafic efectul de substitutie (ES) si efectul de venit (EV) ca urmare a modificarii pretului bunului x, stiind ca ES = - 3, iar EV = - 1. Precizaţi cum se modifică preţul lui x şi totodată categoria din care face parte acesta.

24. Reprezentati grafic efectul de substituţie (ES) si efectul de venit (EV) interventite la modificarea pretului bunului x, ştiind că ES = - 3, iar EV = 4. Precizaţi cum se modifică preţul lui x şi totodată categoria din care face parte acesta.

25. a) Presupunem ca intregul buget (B) al unui consumator este cheltuit pentru bunurile x si y, Px si Py fiind preturile aferente. Scrieti ecuatia liniei bugetului, construiti dreapta bugetului si evidentiati grafic deplasarea acesteia daca : i) guvernul stabileste o taxa pentru fiecare unitate vanduta din bunul x (caeteris paribus); ii) pretul bunului y scade (caeteris paribus); iii) preturile celor doua bunuri se majoreaza cu acelasi procent (caeteris paribus). Precizati ce se intampla cu panta liniei bugetului in fiecare din cele trei situatii.

b) Daca ecuatia liniei bugetului este y = 20 – 4 x, aflati RMSx/y la nivelul de echilibru al consumatorului.

5

Page 6: Teme Micro

TEMA 3.Cererea

1. Ketchup-ul poate fi considerat un bun ce se consuma impreuna cu hot-dog (complementar). Daca petul unui hot-dog creste, ce efect va avea asupra pietei ketchup-ului? Reprezentati grafic. Dar asupra rosiilor? Dar asupra sucului de rosii? Dar asupra sucului de portocale?

2. Untul si margarina sunt considerate a fi bunuri substituibile. Sa presupunem ca ar avea loc o crestere a pretului untului. Aratati pe baza unui grafic care sunt efectele pe piata untului respective margarinei. Explicati pe baza exemplului diferenta intre cantitatea ceruta si cerere.

3. Dacă la o creştere cu 10% a preţului o firmă îşi pierde un sfert din clientelă, cererea este:a) elastică; b) inelastică; c) cu elasticitate unitară.

4. Cererea poate înregistra o creştere în următoarele situaţii:a)când are loc o scădere a veniturilor consumatorilor; b)când scade numărul cumpărătorilor;c)când are loc o scădere a preţului bunurilor substituibile; d)în situaţia în care se anticipează o creştere a preţului.

5. Avem de-a face cu doua bunuri x si y perfect substituibile. Daca pretul bunului x va creste , ce se va întâmpla cu cantitatea ceruta si cea oferita din cele doua bunuri ?a)Cantitatea ceruta din bunul x va creste, iar cea din bunul y va scădea; b) Cantitatea ceruta din bunul x va scade, iar cea din bunul y va creste; c) Cantitatea ceruta din cele doua bunuri va creste; d) Cantitatea ceruta din cele doua bunuri va scădea.

6. Fie curba cererii: P=15-2Q. Sa se determine functiile :venitului total (VT), venitului mediu(VM) si venitului marginal (VMg).

7. O firma si-a estimat curba cererii pentru produsul sau ca fiind data de ecuaţia: Q=100-5P, unde Q este cantitatea vânduta , iar P este preţul unitar. Sa se determine:

a. Venitul total (VT), venitul marginal (VMg) si venitul mediu;b. Venitul maxim saptamanal pe care firma îl poate obţine;c. Sa se calculeze coeficientul elasticităţii cererii in funcţie de preţ , aplicând metoda elasticităţii

punct. Comentaţi rezultatul.

8. Cunoaşteţi că la un preţ de 10 u.m. venitul marginal este 5 u.m.. determinaţi elsticitatea cererii la preţ.

9. Fie următorul grafic:P D

A BE

F

QDacă graficul reprezintă piaţa autoturismelor, în ce punct ne vom deplasa dacă:

a) creşte preţul autoturismelor; b) creşte preţul benzinei; c) scade preţul anvelopelor;

6

Page 7: Teme Micro

d) scade preţul biletelor de tren; e) creşte preţul autoturismelor şi se ieftineşte transportul în comun.

10. Coeficientul de elasticitate încrucişată a cererii pentru bunul Y în raport cu preţul bunului X este de 0,25. Rezultă că: a) bunurile X şi Y sunt substituibile; b) bunurile X şi Y sunt complementare; c) bunurile X şi Y sunt normale; d) bunurile X şi Y sunt inferioare; e) bunurile X şi Y sunt impozitate.

11. Elasticitatea cererii pentru calculatoare este 2 în raport cu preţul şi 0,6 în raport cu veniturile cumpărătorilor. Creşterea cu 1% a veniturilor şi scăderea cu 1% a preţului generează: a) creşterea cererii cu 2,6%; b) creşterea cererii cu 1,4%; c) creşterea cererii cu 1%; d) reducerea cererii cu 1%; e) reducerea cererii cu 1,4%.

12. Dacă veniturile încasate se reduc cu 25% atunci când preţurile scad cu 30% cererea este: a) perfect elastică; b) cu elasticitate unitară; c) perfect inelastică; d) inelastică; e) elastică.

13. Pe piaţa aparatelor video s-au vândut 100.000 unităţi în anul 2005. Pe parcursul anului 20056s-au înregistrat următoarele evoluţii:

Preţul aparatelor video a crescut cu 10%Coeficientul elasticităţii cererii în raport de preţul aparatelor video EcpV = 1,5

Venitul consumatorilor a crescut cu 20%Coeficientul elasticităţii cererii în raport de venitul consumatorilor Ecv = 2

Preţul DVD playerelor a scăzut cu 15%Coeficientul elasticităţii cererii pentru aparate video în raport de preţul DVD – urilor EcAV/pDVD = 3

Preţul casetelor video creşte cu 5%Coeficientul elasticităţii cererii pentru aparate video în raport de preţul casetelor video EcAV/pCV = 0,8

Precizaţi cât a fost cantitatea cerută pe anul 2006 şi cum au evoluat încasările producătorilor.

14. Pe piaţa camerelor video digitale se vindeau, la momentul t0, 500.000 u. La momentul t1 cantitatea vândută era de numai 450.000 u. Dacă Ecp =1/3, atunci care dintre afirmaţiile de mai jos este corectă ?

a. preţul scade cu 10% şi veniturile încasate de producători scad;b. preţul scade cu 30% şi veniturile încasate de producători rămân neschimbate;c. preţul creşte cu 33% şi veniturile încasate de producători cresc;d. preţul creşte cu 30% şi veniturile încasate de producători cresc.

15. La momentul t0 cererea pentru aparate TV era de 10.000 u. Care a fost coeficientul elasticităţii în raport de venit dacă la o creştere a veniturilor consumatorilor cu 10% cererea devine 12.000 u. ?

16. Bunurile x şi y sunt complementare. Px scade, iar Py este constant. Cererea săptămânală pentru bunul y: a) creşte; b) scade; c) rămâne neschimbată. d) nu putem determina modificarea; e) scade dacă este un bun Giffen

17. Bunul „x” este un bun Giffen. Dacă venitul consumatorului scade, cererea pentru acest bun (caeteris paribus): a) creşte; b) scade; c) rămâne neschimbată. d) pe termen scurt scade; e) dacă este bun de lux creşte.

18. Dacă la creşterea cu 30% a preţului o firmă pierde 50% din cantitatea vândută, atunci cererea este: a) a) inelastică; b) elastică; c)cu elasticitate unitară; d) perfect elastică; e)perfect inelastică.

7

Page 8: Teme Micro

19. Deplasarea curbei cererii pentru un bun este determinatǎ de modificarea: 1) venitului consumatorilor; 2) preţului acelui bun; 3) preţului altor bunuri; 4) modificarea numărului consumatorilor; 5) modificarea preferinţelor consumatorilor.Alegeţi varianta corectă : a) 1+3+4+5; b) 2+3+4+5; c) 2+3+5; d) 2+4+5; e) 1+4+5.

20. Fie curba cererii P=20-2Q. Pentru Q=3, să se stabilească natura elasticităţii cererii: a)elastică; b) inelastică; c) unitară; d) perfect elastică; e) perfect inelastică.

21. La echilibru preţul este 10 u.m iar cantitatea 20 unităţi. Se ştie că în acest caz elasticitatea cererii funcţie de preţ este 2. Putem deduce din aceste date că forma generală a funcţiei cererii este:a) Qc= 40-4P b) Qc = 60 – 2P c) Qc= 60 – 4 P; d) Qc= 40 – P e) Qc= 60 – P.

22. Atunci când funcţia cererii are forma Qc= 250*1/P, cererea este :a)elastică;b)inelastica; c)perfect elastică;d)perfect inelastică; e) cu elasticitate unitară.

23. Daca la cresterea pretului cu 20 %, cheltuielile totale ale consumatorilor cresc cu 20%, atunci pe piata acestui bun cererea este : a) elastica; b) perfect inelastica;c) perfect elastica; d) cu elasticitate unitara; e) cu elasticitate pozitiva.

24. În situaţia în care cererea pentru produsele agricole este inelastică: a) reducerea preţurilor determină o creştere a veniturilor încasate de producători; b) reducerea preţurilor determină o reducere a veniturilor producătorilor; c) creşterea preţurilor determină o reducere a veniturilor producătorilor; d) creşterea preţurilor nu conduce la diferenţieri în veniturile producătorilor; e) procentul de reducere a preţurilor este mai mic decât cel de creştere a cererii.

25. În situaţia în care pe piaţă preţul unei mărfi creşte de la 100 la 120 de u.m., iar cererea zilnică se reduce de la 500 la 400 de unităţi există o cerere: a) elastică; b) inelastică; c) cu elasticitate unitară; d) perfect elastică; e) perfect inelastică.

26. Dacă elasticitatea cererii unui bun în raport cu preţul său este egală cu -3, la o creştere a preţului cu 20%, cererea: a) creşte cu 40%; b) scade cu 60%; c) creşte cu 20%; d) scade cu 10%; e) scade cu mai puţin de 10%.

27. a) Fie functia cererii pentru bunul x : Qcx = a – bPx + cV - d Py + e Pz + f Pax (unde V –venitul consumatorilor; Py - pretul bunului y; Pz - pretul bunului z; Pax – pretul anticipat al bunului x). Analizati influenta scaderii urmatorilor factori asupra cererii: Px, Py, Pax. Reprezentaţi grafic fiecare caz în parte.

b) Se cunoaste functia cererii pentru bunul x Qcx = 4 – Px - V + Pz, unde Px = 2 u.m.; Pz = 4 u.m.; V = 3 u.m. Calculati coeficientul elasticitatii cererii in functie de fiecare variabila. Incadrati bunul x in functie de venit si precizati natura bunurilor x si z.

28. a) La fiecare reducere a pretului unui bun cu 1 u.m., cantitatea ceruta creste cu 2 unitati. Pretul de echilibru de pe piata acestui bun este de 2 u.m., iar cantitatea de echilibru este de 4 unitati. Determinati: i) functia cererii; ii) Ecp la nivelul de echilibru al pietei.

29. a) Fie functia cererii pentru bunul x : Qcx = a – bPx - cV - d Py + e Pz + f Pax; (unde V – venitul consumatorilor; Py - pretul bunului y; Pz - pretul bunului z; Pax – pretul anticipat al bunului x). Analizati influenta scaderii urmatorilor factori asupra cererii : Px, V, Pz. Reprezentaţi grafic fiecare caz în parte.

8

Page 9: Teme Micro

b) Se cunoaste functia cererii pentru bunul x : Qx = 6 – Px + V - 2Pz, unde Px = 1 u.m.; Pz = 2 u.m.; V = 3 u.m. Calculati coeficientul elasticitatii cererii in functie de fiecare variabila. Incadrati bunul x in functie de venit si precizati natura bunurilor x si z.

30. Daca functia venitului marginal este VM = 10 – 2Q, aflati nivelul elasticitatii cererii in functie de pret stiind ca productia este de 2 unitati.

31.Ştiind că functia cererii de pe piata automobilelor este Qc= a – b P, pretul initial Po = 5 u.m. si cantitatea ceruta initiala Qo= 20, iar Kec/p= 25, nivelul constantelor a si b este: a) a=520 si b=100; b) b=520 si a=100; c) a= 110 si b= 240; d) a= 100 si b= 110; e) a=520 si b= 110.

9

Page 10: Teme Micro

TEMA 4.Teoria producatorului

1. Curba productivităţii marginale a unui factor de producţie intersectează axa factorului variabil de producţie în punctul pentru care: a) productivitatea medie a factorului respectiv de producţie este maximă; b) producţia totală este maximă; c) începe să se manifeste randamentul descrescător al factorului respectiv de producţie; d) producţia totală este minimă; d) productivitatea medie a factorului respectiv de producţie este egală cu productivitatea marginală a acestuia.

2. Atunci când costurile totale (CT) depind de producţie (Q) conform relaţiei CT=152Q: a) CFM=15; b) CVM=2Q; c) CmgCVM; d) CmgCVM; e) Cmg=CVM.

3. Faţă de costul contabil, costul economic: a) mai mare; b) mai mic; c) egal; d) mai mic, cu costurile explicite; e) mai mic, cu costurile implicite.

4. Atunci când costul total mediu pe termen lung al unei firme creşte, există: a) randamente crescătoare; b) randamente constante; c) economii de scară; d) dezeconomii de scară; e) scara minimă eficace.

5. Dacă un producător trebuie să utilizeze cantităţi de 4 ori mai mari din toţi factorii de producţie pentru a mări producţia de 3 ori, atunci funcţia de producţie are: a) randamente descrescătoare de scară; b) randamente crescătoare de scară; c) randamente constante de scară; d) proporţii fixe ale factorilor de producţie; e) izocuante liniare.

6. O firmă produce 200.000 de bucăţi anual, pe care le vinde la un preţ de 5 u.m./buc. Costurile explicite de producţie sunt de 750.000 u.m., iar costurile implicite, de 200.000 u.m. În aceste condiţii, profitul contabil şi economic sunt, respectiv: a) 200.000 u.m.; 25.000 u.m.; b) 150.000 u.m.; 50.000 u.m.; c) 125.000 u.m.; 75.000 u.m.; d) 100.000 u.m.; 50.000 u.m.; e) 250.000 u.m.; 50.000 u.m.

7. Funcţia de producţie a unei firme este de: f(X1,X2,X3)=AX1aX2

bX3c. Dacă (a+b+c)>1, atunci vom

avea randamente de scară: a) constante; b) descrescătoare; c) crescătoare; d) egale cu 12,22; e) egale cu 0.

8. Care este nivelul producţiei la care firma începe să obţină profit, dacă Preţ=600, Costuri fixe = 200.000, CVM=200 :

a) Q=500; b) Q=200; c) Q=100; d) Q=300; e) Q=400.

9. Când costul marginal devansează costul mediu au loc următoarele consecinţe:a)productivitatea marginală este constantă; b)productivitatea medie creşte; c)randamentele factoriale sunt descrescătoare; d)costul total mediu scade.

10.Curba de izoproducţie ne arata:a) ansamblul combinaţiilor de factori de producţie pentru care firma obţine un profit maxim;b) ansamblul combinaţiilor de factori de producţia pentru care firma obţine un cost total mediu min; c) ansamblul combinaţiilor de factori de producţia pentru care firma obţine aceeaşi producţie;

11. Daca preţul factorului munca scade , dreapta izocostului :

10

Page 11: Teme Micro

a) Se deplasează câtre stânga; b) Se deplasează câtre dreapta; c) Nu se modifica; d) Nici un răspuns nu este corect;

12. Costul implicit este: a. costul total; b. costul fix; c. costul variabil;d. costul oportun; e.costul marginal;

13. Fie funcţia : Q=AK0,9L0,2 .In acest caz , avem de-a face cu: a. randamente de scara crescătoare; b. randamente de scara descrescătoare; c. randamente de scara constante;

14. Functia costului total are urmatoarea forma :CT(Q)=12+20Q-8Q 2 +Q 3

Sa se determine :a. CV,CTM,CVM,Cmgb. Sa se determine volumul productia , stiind ca CVM este minim ?c. Sa se determine profitul , daca pretul de piata al unei unitati X este 10um ?

15. Fie funcţia costului total de forma: CT=Q2+6Q+100. În ce zonă a randamentelor marginale neproporţionale se află această firmă, când produce 10 unităţi?

16. Curba costului marginal pentru firma X, este :Cmg=4+3Q. Cunoscând că nivelul costurilor fixe este de 100, în ce zonă a randamentelor marginale se află această firmă când produce trei unităţi ?

17. Considerăm o firmă care urmăreşte minimizarea costurilor şi a cărei funcţie de producţie este: Q=2K1/2L1/2. Ştiind că preţul muncii este egal cu cel al capitalului şi este de 5 u.m., cât va produce firma pe termen scurt, dacă ea dispune de 4 unităţi de capital, astfel încât să-şi minimizeze costul total?

18. Producţia totală creşte cu o rată crescătoare atunci când:a. productivitatea marginală este mai mare decât productivitatea medie;b. productivitatea marginală este mai mică decât productivitatea medie;c. productivitatea medie este egală cu productivitatea marginală;d. productivitatea medie este mai mică decât productivitatea marginală până la nivelul la care

aceasta din urmă este maximă.

19. Procesul de producţie al obţinerii bunului X este descris de funcţia Q(L) = 6L2 + 3L + 54. Numărul de lucrători pe care firma trebuie să îi angajeze pentru a obţine productivitate medie maximă este:.....

20. Firma „Ana-Maria” foloseşte muncă şi capital într-un proces de producţie descris de funcţia Q = 3L0,7K. Care dintre afirmaţiile de mai jos este corectă?

a. productivitatea medie a muncii este maximă şi randamentele de scară sunt constante;b. productivitatea medie a capitalului este maximă şi randamentele de scară sunt crescătoare;c. productivitatea marginală a capitalului este maximă şi randamentele de scară sunt

descrescătoare;d. productivitatea marginală a capitalului este nulă şi randamentele de scară sunt crescătoare;

21. Firma „Maxim” şi-a propus să cheltuiască 120 u.m. pentru a maximiza producţia de costume. Funcţia de producţie a firmei este Q = 4KL + 12, iar preţurile factorilor sunt PL = 3 u.m. şi PK = 6 u.m. Cât capital şi câtă forţă de muncă trebuie să folosească firma pentru a-şi atinge obiectivul şi care va fi producţia optimă?

11

Page 12: Teme Micro

22. Funcţia costului total pentru firma „Beta” este dată de relaţia CT = 6Q2 + 4Q + 54. Care este nivelul producţiei pentru care costul total mediu este minim ?

23. .Firma „Costs” are funcţia costurilor totale de forma CT = 4Q3 - 16Q2 + 20Q + 30. Producţia pentru care costul variabil mediu este minim şi costul fix per unitatea de produs astfel obţinută sunt:

24. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată pentru funcţia de producţie , unde Q este

producţia, K este capitalul, iar L este forţa de muncă?: a) randamentele de scară sunt constante; b) randamentele de scară sunt descrescătoare; c) capitalul şi forţa de muncă se combină în proporţii fixe; d) producătorul nu poate maximiza profitul; e) principiul randamentelor descrescătoare ale factorilor nu este valabil.

25. Izocuanta reprezintă: a) ansamblul combinaţiilor de bunuri de consum pentru care consumatorul resimte aceeaşi utilitate economică; b) ansamblul combinaţiilor de factori de producţie pe care producătorul le poate utiliza cu aceleaşi cheltuieli; c) ansamblul combinaţiilor de factori de producţie pentru care producătorul obţine aceeaşi producţie; d) ansamblul combinaţiilor de două bunuri de consum pe care consumatorul le poate cumpăra cu aceleaşi venituri; e) producţia corespunzătoare preţului de echilibru de pe piaţă.

26. Productivitatea medie a unei firme cu 100 de salariaţi a fost de 25 buc./lucrător. Cu cât a crescut producţia firmei dacă productivitatea marginală este 30 de bucăţi iar numărul de lucrători a crescut cu 30%? a) 36%; b) 136%; c) 64%; d) 100%; e) 30%.

27. În situaţia în care costurile totale (CT) depind de producţie (Q) conform relaţiei CT=53Q2Q2: a)CF=53Q; b) CVM=32Q; c) CTM=32Q; d) CVM=3Q2Q2; e) CFM=(5/Q) 3.

28. Costul total CT al unui producător este dat de relaţia CT a b Q , unde Q este producţia, iar a şi b sunt constante pozitive. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată? a) costul total este constant; b) costul marginal este descrescător; c) costul marginal este egal cu costul total mediu; c) costul marginal este mai mare decât costul total mediu; d) costul marginal este mai mic decât costul total mediu; e) costul variabil total este constant.

29. Când producţia creşte cu 25%, CFM: a) scade cu 20%; b) creşte cu 20%; c) scade cu 25%; d) creşte cu 25%; e) nu se poate determina variaţia

30. Ştiind că, pentru o firmă, costurile evoluează conform funcţiei CT = 400 + 10Q (CT = costuri totale). Dacă preţul acelui bun este de 50 u.m., să se afle pragul de rentabilitate : a) 10 u.m.; b) 400 u.m.; c) 100 u.m.; d) 50 u.m.; e) 150 u.m.

31. Fie funcţia de producţie 0,60,4L10KY . În acest caz, randamentele de scară sunt: a) crescătoare; b)

descrescătoare; c) constante; d) întâi crescătoare şi apoi descrescătoare; e) întâi descrescătoare şi apoi crescătoare.

32. La creşterea producţiei cu 75%, costul variabil sporeşte cu 50%. Ce evoluţie apreciaţi că înregistrează costul total mediu? a) creşte; b) scade; c) nu se modifică; d) poate creşte, scade sau rămâne constant; e) informaţia este insuficientă pentru a determina evoluţia costului mediu.

12

Page 13: Teme Micro

33. Fie funcţia costului total CT = Q2 + 4. Să se determine nivelul costului total mediu minim: a) 4; b) 2; c) 16; d) -4; e) 6.

34. Fie ecuaţia izocostului de forma 100 = 4x + 2y. La nivelul de echilibru al producătorului, rata marginală de substituţie tehnică este: a) ½; b) - 4; c) ¼; d) 2; e)4.

35. Să presupunem că o firmă se confruntă cu următoarea situaţie privind raportul productivitate

marginală a factorilor şi preţurile acelor factori de producţie: . În condiţiile în care

acesta doreşte optimizarea combinării celor doi factori de producţie? a) va renunţa la o parte din salariaţi; b) va achiziţiona o cantitate mai mare din factorul capital; c) va creşte salariul (preţul) oferit angajaţilor săi; d) va angaja forţă de muncă suplimentară; e) a şi b.

36. Profitul contabil reprezintă: 1) diferenţa dintre venitul total şi costul de oportunitate; 2)diferenţa dintre costul explicit şi costul implicit; 3) diferenţa dintre venitul total şi costul contabil; 4) suma dintre costul implicit şi profitul economic; 5) nici una din variantele de mai sus nu este valabilă. Alegeţi varianta corectă : a) 1+2+3+4; b) 2+3; c) 3+4; d) 2+4; e) 5.

37. Panta izocuantei este reprezentată de: a) rata marginală de substituţie în consum; b) rata marginală de substituire tehnică; c) costul de oportunitate; d) costul implicit; e) nici un răspuns corect.

38. a) O firma dispune de 1000 um pentru achizitionarea factorilor de productie capital (K) si munca (L).

Funcţia de producţie este de forma Q = 10K1/2L1/2. Ştiind că pretul muncii (PL) este de 50 u.m., iar pretul capitalului (PK) este de 100 u.m., determinati nivelul productiei maxime in conditiile utilizarii intregii sume aflate la dispozitie.

39. Fie o funcţie de producţie Q = 5KL. Ştiind că PL = 5 u.m, iar PK = 10, determinaţi cantitatea de K şi L pe care o firmă trebuie să o utilizeze astfel încât să se obţină o producţie de 90 unităţi la un cost minim.

40. a) Fie o funcţie de producţie Q = 5KL. Ştiind că pretul muncii (PL) este de 5 u.m, iar pretul capitalului (PK) este de 10 u.m., determinaţi cantitatea de capital (K) şi munca (L) pe care o firmă trebuie să o utilizeze astfel încât să se obţină o producţie de 90 unităţi la un cost minim.

b) ştiind că raportul dintre productivităţile marginale (WM) şi preţurile factorilor muncă (L), respectiv

capital (K) este , cum va acţiona întreprinzătorul dacă urmăreşte optimizarea

combinării celor doi factori de producţie? Explicaţi.

TEMA 5.

13

Page 14: Teme Micro

Oferta si echilibrul pietei

1. Curba unei oferte perfect elastice este: a) crescătoare; b) verticală; c) descrescătoare; d) orizontală; e) paralelă cu axa preţului.

2. Curba unei oferte perfect inelastice este: a) paralelă cu axa cantităţii; b) crescătoare; c) verticală; d) descrescătoare; e) orizontală;

3. Oferta de piaţă exprimă:a. cantitatea de bunuri oferită pe piaţă la un anumit nivel al preţului;b. cantitatea de bunuri oferită şi achiziţionată de consumatori în funcţie de nivelul venitului;c. suma cantităţilor oferite individual de producători la diferite niveluri de preţ;d. cantitatea vândută pe piaţă de către producători într-o anumită perioadă de timp.

4. Creşterea cantităţii oferite dintr-un bun se datorează:a. creşterii veniturilor consumatorilor;b. reducerii costurilor de producţie a bunului respectiv;c. reducerii taxelor pentru importul acelui bun;d. creşterii preţului pe piaţa bunului.

5. Una dintre variantele de mai jos nu se referă la cauze care determină deplasarea curbei ofertei:a. preţul factorilor de producţie;b. taxele şi subvenţiile;c. preţul bunului;d. previziunile privind evoluţia viitoare a preţului.

6. Dacă se anticipează o creştere a preţului unui bun în perioada următoare atunci:a. oferta prezentă va creşte astfel încât în perioada următoare producătorii să aibă ce vinde la un

preţ mai mare;b. cererea prezentă se va reduce;c. oferta prezentă va scădea, producătorii urmărind să-şi maximizeze profiturile;d. cantitatea cerută în prezent se va mări consumatorii dorind să achiziţioneze bunul la un preţ mai

mic.7. Oferta se extinde atunci când : a) preţul bunului produs scade ; b) preţul celorlalte bunuri scade ;

c)preţul bunului produs creşte ; d) creşte numărul ofertanţilor ; e)scade costul producţiei.

8. Curba individuală a ofertei pe termen scurt pentru un producător prezent în ramură şi care acţionează pe piaţa cu concurenţă perfectă este zona costului marginal situată deasupra curbei : a) costului fix mediu ; b) încasării medii ; c) productivităţii medii ; d)costului variabil mediu ; e) costului total mediu.

9. În cazul unei oferte mai inelastice în raport de preţ decât cererea, introducerea unei taxe va afecta mai mult:

a. consumatorul, deoarece producătorul va transfera taxa în preţul de vânzare;b. producătorul, deoarece va încasa mult mai puţin în comparaţie cu cât trebuie să plătească în

plus consumatorul;c. statul care va încasa venituri mai mici;d. nici una dintre variantele de mai sus nu este corectă.

10. Pe o piata cererea si oferta sunt date de relatiile Qc=80-0,3P Qo=20+0,2P .Daca guvernul impune un pret maxim la jumatate din pretul care s-ar fi stabilit liber pe piata, sa se arate care va fi noua cantitate tranzactionata pe acea piata :a) 60 ; b) 120 ; c) 62 ; d) 44 ; e) 32.

14

Page 15: Teme Micro

11. Cantitatea de portocale oferită pe piaţă a fost la momentul t0 de 100 de tone la un preţ de 1000 u.m./tonă. În condiţiile modificării preţului la 1500 u.m./tonă cantitate oferită devine 120 tone. Care dintre afirmaţiile de mai jos este corectă?

a. oferta este elastică, Eop = 4;b. oferta este inelastică, Eop = 0,8;c. oferta este inelastică, Eop = 0,4;d. oferta este cu elasticitate unitară Eop = 1.

12. Coeficientul elasticităţii ofertei în raport de preţ este Eop = 1. Cum va evolua cantitatea oferită în funcţie de preţ în perioada următoare ?

a. oferta creşte cu 30% dacă preţurile cresc cu 30%;b. cantitatea oferită creşte cu 30% dacă preţurile cresc cu mai mult de 30%;c. cantitatea oferită creşte de 3 ori dacă preţurile cresc cu 200%;d. oferta creşte cu 25% dacă preţurile scad cu 25%.

13. Considerăm că piaţa bunului x se află în echilibru. Nivelul preţului este de 10 u.m. Curba ofertei este Qo=2P. Deducem din aceste date că oferta are o elasticitate de :a) 2 ; b) ½ ; c) 1 ; d) -1 ; e) nu se poate calcula.

14. Dacă elasticitatea cererii unui bun în raport cu preţul este –3, iar preţul scade cu 20%, atunci cantitatea cerută: a)scade cu 60%; b)scade cu 7%; c) nu se modifică; d)creşte cu 60%; e) creşte cu 7%.

15. Pentru un preţ de 1 000 u.m. o firmă doreşte să vândă 2 000 bucăţi dintr-un produs oarecare. Dacă preţul va creşte la 1 050 u.m., câte bucăţi va oferi firma respectivă, coeficientul elasticităţii ofertei fiind 3? : a) 2300 bucăţi; b) 2000 bucăţi; c) 1500 bucăţi; d) 3000 bucăţi; e) 2500 bucăţi.

16. Creşterea preţului grâului cu 50% determină creşterea cantităţii oferite cu 25%. În aceste condiţii, oferta de grâu este: a) elastică; b)inelastică; c)cu elasticitate unitară; d)atipică; e)variantele a-d sunt false.

17. Dacă oferta unui bun înregistrează creşteri succesive atunci care dintre situaţiile prezentate mai jos este posibilă ?

a. cererea este inelastică, veniturile încasate de producători cresc;b. oferta este elastică, veniturile încasate de producători scad;c. cererea este elastică, veniturile încasate de producători cresc;d. oferta este inelastică, veniturile încasate de producători rămân neschimbate.

18. Se cunosc curbele cererii şi ofertei pe piaţa unui bun ca fiind Qc = r – sP respectiv Qo = t + uP. Dacă Pe = 10 u.m., Qe = 20 u. Ecp = 3 şi Eop = 0,5 determinaţi funcţiile cererii şi ofertei.

19. Funcţiile cererii şi ofertei pentru bunul X sunt CX=20-2PX şi OX=10+3PX. Determinaţi:a. preţul şi cantitatea de echilibru;b. ce se întâmplă pe piaţa bunului X dacă statul impune un preţ de 5 u.m.?c. elaticităţile cererii şi ofertei pentru PX = 5 u.m.

20. Pe piaţa unui bun, cererea şi oferta sunt Qc=90-10P, Qo=10+6P, unde Q este cantitatea, iar P este preţul. Dacă guvernul impune un preţ de 6 unităţi monetare, atunci pe piaţa acelui bun apare un

15

Page 16: Teme Micro

surplus de: a) ofertă, de 16 unităţi; b) cerere, de 15 unităţi; c) cerere, de 16 unităţi; d) ofertă, de 15 unităţi; e) cerere, de 10 unităţi.

21. Funcţiile cererii şi ofertei de pe piaţa bunului X sunt Qc= 16-P şi Oo=3P. Daca guvernul impune o taxa la cumparator, T = 4 u.m.,calculati cat din taxa suporta cumparatorul si cat producatorul? a) 3 u.m. si 1 u.m.; b) 2 u.m. si 2 u.m.; c) 0 u.m. si 4 u.m.; d) 1 u.m. si 3 u.m; e) 4 u.m. si 0 u.m.

22. Ştiind ca functia cererii pentru bunul A este Qc= 100-2P , functia ofertei Qo=10+P si ca primaria impune o taxa T=15 u.m. pe fiecare unitate vanduta, sa se determine care este marimea veniturilor primariei din colectarea taxei , precum si pierderea sociala cauzata de colectarea taxelor: a)V= 45 u.m., PS= 75 u.m; b) V= 450 u.m., PS= 750 u.m; c) V= 35 u.m., PS= 750 u.m; d) V= 45 u.m., PS=175 u.m; e) V= 450 u.m., PS= 75 u.m.

23. Oferta unui bun înregistrează creşteri periodice. Cu ocazia fiecărei creşteri a ofertei, încasările totale ale ofertanţilor se reduc. Care dintre afirmaţiile următoare este în mod necesar adevărată? : a) bunul respectiv este normal; b) bunul respectiv este inferior; c) oferta bunului respectiv este inelastică; d) cererea pentru bunul respectiv este inelastică; e)cererea pentru bunul respectiv este elastică.

24. Cu cât cererea este mai elastică, cu atât:a) consumatorul suportă o parte mai mare din taxă ;b) producătorul suportă o parte mai mare din taxă ;c) veniturile producătorilor cresc mai mult când preţul scade ;d) veniturile producătorilor cresc mai puţin când preţul scade.

25. La fiecare scadere a pretului unui bun cu 2 u.m., cantitatea oferita scade cu 3 unitati. Pretul de echilibru de pe piata acestui bun este de 100 u.m., iar cantitatea de echilibru de 200 unitati. Determinati : i) functia ofertei; ii) Eop la nivelul de echilibru al pietei; iii) surplusul producatorului.

26. In graficul de mai jos se prezinta echilibrul pe piata unui bun inainte si dupa impunerea unei taxe pe fiecare unitate produsa :

P

9 I7 O

II IV E 5 III V 2 VI C

Q0 14 20

27. a) Funcţia ofertei pentru un bun este dată de relaţia Q = a + bP (a, b >0). Reprezentaţi grafic şi demonstraţi că, la orice punct de pe curba ofertei, elasticitatea este subunitară. b) Se dă următoarea funcţie a ofertei Q = 4 + 2P. Determinati panta curbei ofertei.

28. a) Se cunosc functiile cererii si ale ofertei pe piata bunului x : Qc = a – b P; Qof = c + d P. Pretul de echilibru este de 1 u.m., iar cantitatea de echilibru de 100 unitati. La nivelul de echilibru Eop = 0,4 ,

16

a) Analizati semnificatia economica a suprafetelor I, III si IV inainte si dupa impunerea unei taxe pe fiecare unitate vanduta;b) Calculati nivelul pierderii definitive ca urmare a impunerii taxei.

Page 17: Teme Micro

iar Ecp = 0,5. Se cere: i) determinati functiile cererii si ale ofertei; ii) aflati surplusul consumatorului si al producatorului;

b) Pe baza unui grafic, analizati cine suporta intr-o masura mai mare o taxa indirecta (acciza) daca cererea este mai elastica in raport cu pretul fata de oferta (Ecp >Eop).

29. a) Fie functia ofertei Qx = a + bPx – cT + d Py – e Pz + f S; (unde T - taxe; Py - pretul bunului y; Pz - pretul bunului z; S - subventii). Analizati influenta scaderii urmatorilor factori asupra ofertei : Px, T, Pz. Reprezentaţi grafic fiecare caz în parte.

b) Se cunoaste functia ofertei pentru bunul x : Q = 3 + 2 Px – 3 T – Py, unde Px = 3 u.m.; T = 2 u.m.; Py = 1 u.m. Calculati coeficientul elasticitatii ofertei in functie de fiecare variabila si precizati natura bunurilor x si y.

30. Se cunosc functiile cererii si ale ofertei pe piata bunului x : Qc = a – b P; Qof = c + d P. Pretul de echilibru este de 5, iar cantitatea de echilibru de 10. La nivelul de echilibru Eop = 0,5, iar Ecp = 1,5. Se cere: i) determinati functiile cererii si ale ofertei; ii) aflati surplusul consumatorului si al producatorului;

b) Analizati pe baza unui grafic cine beneficiaza intr-o masura mai mare de acordarea unei subventii daca oferta este mai elastica in raport cu pretul fata de cerere (Eop >Ecp). Explicaţi.

31. a) Fie functia ofertei Qx = a + bPx – cT - d Py + e Pz + f S (unde T - taxe; Py - pretul bunului y; Pz - pretul bunului z; S - subventii). Analizati influenta cresterii urmatorilor factori asupra ofertei : Px, Py, S. Reprezentaţi grafic fiecare caz in parte.

b) Se cunoaste functia ofertei pentru bunul x Qox = 3 + 2 Px + 3 Py – 4 Pz, unde Px = 2 u.m.; Py = 1 u.m.; Pz = 2 u.m. Calculati coeficientul elasticitatii ofertei in functie de fiecare variabila, precizand natura bunurilor x si y, pe de o parte, si a bunurilor x si z, pe de alta parte.

32. In graficul urmator se prezinta echilibrul pe piata unui bun inainte si dupa impunerea unei taxe pe fiecare unitate produsa :

P 8 I 6 O II VI 5 E III V 3 IV C

0 Q 3 6

33. a) O firma care produce bunul x are functia ofertei : Q = 10 + 2P. Pretul de echilibru de pe piata bunului x este de 4 u.m. Sa se determine : i) surplusul producatorului; ii) coeficientul Eop la nivelul de echilibru.

b) Analizati pe baza unui grafic cine suporta intr-o masura mai mare o taxa indirecta (acciza) daca oferta este mai putin elastica in raport cu pretul fata de cerere (Eop < Ecp).

17

a) Analizati semnificatia economica a suprafetelor III, V si IV inainte si dupa impunerea unei taxe pe fiecare unitate vanduta;

b) Calculati pierderea din surplusul consumatorului in favoarea bugetului de stat.

Page 18: Teme Micro

TEMA 6.Structuri ale pietei

1. a) O firmă monopol vinde bunul X pe piată. Curba cererii pieţei este dată de relaţia P = 12 – 0,1Q. Funcţia costului cu care se confruntă firma este CT = 90 + 2Q. Stiind ca firma urmareşte maximizarea profitului, determinaţi nivelul profitului aferent producţiei optime.

b) daca bunul X ar fi comercializat pe doua piete A si B, iar EcpA> EcpB, precizati pe care dintre piete firma va practica un pret mai mare.

2. a) Curba cererii pieţei unui monopol este dată de relaţia Q = 30 - P. Funcţia costului unitar pentru

firma respectiva este . Stiind ca firma urmareşte maximizarea

profitului, determinaţi nivelul profitului aferent producţiei optime.b) dacă monopolul practica preturi diferentiate pe doua piete A si B. Ecp pe piata A este 2, iar Ecp pe

piata B este 4. Determinati raportul preturilor practicate pe cele doua piete la nivelul productiei optime.

3. a) Un monopol urmăreşte maximizarea profitului obţinut din producţia bunului X. Funcţia cererii este Q = 25 – P; funcţia costului total are forma CT = 15 + 5Q. Determinaţi nivelul profitului aferent producţiei optime.

b) Monopolul practica preturi diferentiate pe doua piete A si B; Ecp pe piata A este de 2, iar Ecp pe piata B este 4. Determinati nivelul relativ al preturilor pe cele doua piete la nivelul productiei optime.

4. a) O firmă de monopol urmăreşte maximizarea profitului obţinut din producţia bunului X. Funcţia

cererii este Q = 25 – P; funcţia costului total mediu CTM = + 5. Stiind ca firma urmareşte

maximizarea profitului, determinaţi nivelul profitului aferent producţiei optime. b) sa presupunem că monopolul practica preturi diferentiate pe doua piete A si B; Ecp pe piata A este

de 4, iar Ecp pe piata B este 2. Determinati nivelul relativ al preturilor pe cele doua piete la nivelul productiei optime.

5. a) Presupunem ca o firma actioneaza pe o piata cu concurenta perfecta, pretul fiind de 20 um. Functia

costului total mediu este CTM = Q + 2 + . Determinati productia optima si profitul aferent

acesteia. b) pe baza informatiilor de la punctul a) reprezentati pe acelaşi grafic pretul (P), venitul marginal

(VM), costul marginal (CM) si costul total mediu (CTM). Evidentiati nivelul profitului. Cum vor reacţiona pe termen lung potenţiale firme concurente şi ce efect va avea decizia lor asupra preţului pieţei? Explicaţi.

6. a) Un monopol urmăreşte maximizarea profitului obţinut din producţia bunului X. Funcţia cererii este Q = 20 – 0,4P, iar funcţia costului total este CT = 20 + 30Q. Stiind ca firma urmareşte maximizarea profitului, determinaţi nivelul profitului aferent producţiei optime.

b) calculati puterea monopolista a firmei la nivelul productiei optime. 7. O firmă ce operează pe o piaţă cu concurenţă perfectă observă că produce la un nivel la care venitul

marginal este inferior costului marginal. Pentru a-şi maximiza profitul (sau reduce pierderile) firma ar trebui să: a) crească nivelul producţiei; b) crească preţul; c) iasă de pe piaţă; d) reducă preţul; e) reducă producţia.

18

Page 19: Teme Micro

8. Nu reprezintă trăsătură a pieţei cu concurenţă de tip oligopol: a) puţini ofertanţi cu forţă economică ridicată; b) fiecare producător poate influenţa condiţiile pieţei; c) numeroşi cumpărători cu forţă economică redusă; d) puţini cumpărători cu forţă economică ridicată; e) atomicitatea cererii.

9. În condiţii de monopol există următoarea relaţie între venitul mediu (VM) şi venitul marginal (Vmg) al firmei monopoliste: a) VM > Vmg; b) VM = Vmg; c) VM < Vmg; d) VM = Vmg – Cmg; e) VM = Vmg/3.

10. Un producător aflat în situaţia de monopol va decide creşterea producţiei când: a) costul marginal excede încasarea marginală; b) încasarea marginală excede costul marginal; c) costul marginal este egal cu încasarea marginală; d) încasarea marginală este negativă; e) toate cele de mai sus.

11. Printre caracteristicile concurenţei perfecte, regăsim: a) eterogenitatea produselor; b) firmele sunt „price makers”; c) existenţa unui număr mare de cumpărători şi a unui număr redus de producători; d) intrarea şi ieşirea liberă pe/de pe piaţă; e) firmele sunt adesea în poziţii de oligopol.

12. Egalitatea dintre preţ şi venitul marginal este o caracteristică a pieţei: a) de monopol; b) de monopson; c) de oligopol; d) monopolistică; e) cu concurenţă perfectă.

13. O firmă ce acţionează pe piaţa cu concurenţă perfectă va opta pentru stoparea temporară a producţiei atunci când: a) preţul este superior costului total mediu; b) preţul este inferior costului variabil mediu; c) preţul este inferior costului mediu, dar superior costului variabil mediu; d) preţul este superior venitului mediu; e) preţul este inferior costurilor fixe.

14. O firmă urmăreşte maximizarea profitului obţinut din producţia bunului X. Preţul pieţei este de 50 um; funcţia costului total are forma CTM = 15/Q + 5Q. Determinaţi producţia optimă şi nivelul profitului aferent acesteia : a)10 şi 140; b)15 şi 110; c)10 şi 250; d) 5 şi 110; e) 5 şi 250.

15. În condiţiile concurenţei perfecte, o firmă înregistrează pierderi atunci când egalitatea dintre venitul marginal şi costul marginal se realizează: a) sub curba costului mediu; b) la nivelul de minim al costului mediu; c) peste costul mediu; d) sub curba costului fix; e) nici una din cele de mai sus.

16. Situaţia în care două, trei sau patru firme asigură între 50%-95% din totalul vânzarilor este caracteristică: a) monopolului; b) pieţei cu concurenţă perfectă; c) oligopolului; d) oligopsonului; e) monopsonului.

17. Eficienţa maximă a alocării este reflectată de relaţia: a)P>Cmg ;b)P<Cmg ;c)P=Cmg ;d)P=CTMminim ;e)Nici un răspuns nu este corect

18. Se cunosc următoarele date privind o firmă care acţionează în condiţii apropiate concurenţei perfecte: Cmg=2+3Q, CF=40, iar profitul ţintă este de 110u.m. Determinaţi preţul şi cantitatea care permit obţinerea acestui profit.:a)P=20; Q=10;b)P=32; Q=10;c)P=30; Q=15;d)P=20; Q=15;e)P=10; Q=15.

19. În concurenţa pură şi perfectă, echilibrul firmei pe termen scurt se realizează când: a)Cmg = Vmg

>P;b)Cmg = Vmg =P;c)Vmg> P;d)Cmg = Vmg =P=CTM;e)Cmg > Vmg

19

Page 20: Teme Micro

20. O firma care acţioneazǎ pe o piaţǎ cu concurenţǎ perfectǎ va înceta sǎ mai producă atunci când:a) P>CVM;b) P<CTM;c) P<CVM;d) P=CTM;e) P>CTM.

21. În concurenţa monopolistică, starea de echilibru pe termen scurt este caracterizată de:a)Cmg = Vmg

<P;b)Cmg = Vmg =P;c)Vmg> P;d)Cmg = Vmg =P=CTM;e)Cmg > Vmg.

22. Pe piaţa cu concurenţă perfectă cererea pentru bunurile unui producător individual este: a) perfect inelastica; b) perfect elastică; c) cu elasticitate unitară ;d) elastică; e) inelastică.

23. Profitabilitatea pe termen lung a firmei monopolistice atrage noi firme pe piaţă fapt care determină:a. deplasarea la dreapta a curbei cererii;b. deplasarea la dreapta a curbei ofertei;c. deplasarea la stânga a curbei cererii;d. deplasarea la stânga a curbei ofertei.

20


Top Related