Universitatea din București
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Specializarea Sociologie
București, noiembrie 2015
Suntem ceea ce bem sau bem ceea ce
suntem?
Analiza de conținut a unor spoturi publicitare la apă, cafea și coniac
Profesor:
Drd. Corina Brăgaru
Autor: Chirica Lavinia-Mihaela,
An 2, Seria 1, Grupa 2
Proiect de cercetare – Explicație sociologică, Sociologie, UB, 2015
2
Cuprins
1 Rezumat ................................................................................................................................... 3
2 Introducere ............................................................................................................................... 5
3 Întrebarea de cercetare și concepte .......................................................................................... 5
4 Metodologie ............................................................................................................................. 7
5 Rezultate și interpretare ........................................................................................................... 8
6 Concluzii ................................................................................................................................ 22
7 Bibliografie ............................................................................................................................ 24
8 Anexă. Lista reclamelor studiate ........................................................................................... 25
Proiect de cercetare – Explicație sociologică, Sociologie, UB, 2015
3
1 Rezumat
Într-o lume a audio-vizualului, imaginea și sunetul sunt indispensabile in interacțiunile
zilnice, dintre indivizi. Mesajele pe care ni le transmitem fac de cele mai multe ori apel la
imagine și la sunet, iar dezvoltarea continuă a mijloacelor mass-media de comunicare (internet,
televizor, presă) conduce la distribuire la scală mare a acestui tip de mesaje. Evident,
comunicarea îndeplinește mai multe scopuri, însă cel de care ne legăm în contextul audio-
vizualului la scară largă este cel al publicității. Cu alte cuvinte, în această lucrare voi discuta
despre ceea ce transmit reclamele video sau spoturile publicitare, făcând referire la trei categorii
de produse: apa, cafeaua și coniacul.
Practic, interesul pentru această temă a apărut o dată cu întrebarea: în afară de a prezenta
un produs și de a persuada un posibil cumpărător să îl achiziționeze, ce altceva mai face un spot
publicitar? Reușește un spot publicitar să aducă în fața telespectatorului o anumită imagine a
societății? Poate o reclamă să conducă la perpetuarea unor stereotipuri legate de egalitatea (sau
inegalitatea) de gen și vârstă în societate, prin prezentarea unor anumite ipostaze (sau imagini)
ale masculinităților și feminităților? Grafează reclama o imagine standard, stereotipică, a
posibilului cumpărător al unui anumit tip de produs, asociind spre exemplu un anumit gen și o
anumită categorie de vârstă, unui produs anume?
Întrebările de cercetare ale acestui proiect sunt două la număr și invită la o privire
sociologică asupra spoturilor publicitare la apă, cafea și coniac. Prima întrebare își dorește să
identifice dacă fiecărui tip de băutură studiat (apă, cafea, coniac) îi este atribuit un anumit gen
(masculin sau feminin). Discutăm despre această atribuire în intersecționalitate cu vârsta, cu
scopul de a descoperi care sunt stereotipurile de gen și vârstă promovate în spoturile studiate. Cu
scopul identificării acestor stereotipuri, va fi analizată reprezentarea de gen și vârstă a actorilor
din reclamele studiate, din punctul de vedere al distribuției actorilor în funcție de gen, vârstă,
poziția ocupată în cadrul reclamei precum și din punctul de vedere al dinamicității actorilor.
Caracterul pasiv sau activ al actorilor (dinamicitatea lor) mi se pare relevant pentru analiză,
deoarece poate completa concluzia privind asocierea dintre o categorie de produs și genul sau
vârsta personajelor analizate.
A doua întrebare își pune problema identificării genului asociat spoturilor publicitare la
apă. Cu alte cuvinte, care este genul predominant în reclamele la apă? În spoturile publicitare la
apă apar mai des femei sau apar mai des bărbați, sau distribuția în funcție de gen a actorilor în
Proiect de cercetare – Explicație sociologică, Sociologie, UB, 2015
4
reclamele la apă este echilibrată? Desigur, readucem în discuție intersecționalitatea dintre
categoriile de gen și categoriile de vârstă ale personajelor din reclamele la apă, pentru a vedea
care sunt categoriile predominante prezentate în reclamele la apă.
Proiectul de față reprezintă un model de analiză de conținut cantitativă a 42 de spoturi
publicitare realizate pentru trei categorii de produse: apă, cafea și coniac. În funcție de țara de
difuzare, din punct de vedere geografic aceste spoturi au fost difuzate în interiorul României (21
reclame) și în afara României (sau în restul Europei - 21 reclame). În cele ce urmează, voi face o
comparație intercategorială, între reclamele celor trei categorii de produse studiate (apă, coniac,
respectiv cafea), din perspectiva geniului, a vârstei, a poziției personajelor prezentate și a
dinamicității acestora.
În primă instanță, voi analiza principalele caracteristici ale reclamelor, fără a face
trimitere la vreo clasificare, cu scopul de a extrage principalele caracteristici ale actorilor
acestora. Mai apoi, voi compara reclamele din punctul de vedere al spațiului geografic în care au
fost difuzate; astfel voi compara reclamele difuzate în interiorul României cu cele difuzate în
afara României, pentru a putea observa posibilele diferențe și asemănări între spoturi difuzate în
spații geografice diferite. În cele din urmă, voi purcede către o comparație intercategorială, între
cele trei categorii de produse, indiferent de țara de difuzare. Pe viitor, doresc să lărgesc orizontul
cercetării printr-o analiză intracategorială (între reclamele la aceeași categorie de produse, dar
difuzate în țări diferite).
În ceea ce privește rezultatele principale ale analizei, mă aștept ca într-adevăr fiecare
categorie de produs să fie legată strâns de un anumit gen. Astfel, mă aștept ca genul masculin să
fie des asociat cu reclamele la coniac, în timp ce genul feminin va fi asociat cu reclamele la
cafea. În ceea ce privește reclamele la apă, mă aștept ca acestea să fie asociate cu personaje de
gen feminin. De asemenea, categoriile de vârstă predominante vor fi, cel mai probabil, cele medii
(tineri, adulți), categoriile extreme (copii, bătrânii) fiind puțin spre deloc reprezentate.
Proiect de cercetare – Explicație sociologică, Sociologie, UB, 2015
5
2 Introducere
Tema de cercetare a acestui proiect este aceea a identificării genului și vârstei atribuite
actorilor în cele 42 de reclame studiate la cafea, apă și coniac. Această temă este relevantă în
primul rând din punct de vedere didactic și academic, prin creșterea corpului de informații din
domeniul studiilor de gen și chiar a studiilor privind stereotipurile. Astfel, prin observarea
reprezentărilor promovate în reclame pot fi identificate imagini stereotipice, capabile să
perpetueze prejudecăți sau atitudini discriminatorii la adresa unui anumit grup. Scopul cercetării
este de a identifica în ce măsură acest lucru se întâmplă, adică în ce măsură reclamele
promovează aceste imagini stereotipice, în campaniile lor de promovare, în funcție de produsul
promovat (apă, cafea, coniac). În consecință, concluzia cercetării poate fi utilă în sensul
îmbogățirii resurselor de informații din domeniu.
Acest proiect este realizat drept exercițiu de cercetare în cadrul cursului și al seminarului
de Explicație Sociologică, în contextul primului semestru al anului universitar 2015-2016, sub
supervizarea unor cadre profesorale ale Facultății de Sociologie și Asistență Socială,
Universitatea din București.
3 Întrebarea de cercetare și concepte
Acest proiect gravitează în jurul a două mari întrebări de cercetare, care pot avea alte sub-
ramuri. Prima dintre ele dorește să observe dacă există o legătură între tipul de băutură studiat
(apă, cafea, coniac) și un anumit gen încadrat într-o anumită categorie de vârstă. Cu alte cuvinte,
doresc să aflu dacă fiecărui tip de băutură studiat îi estre atribuit un gen, în reclamele supuse
studiului. De asemenea, genul este privit în raport de intersecționalitate cu vârsta actorilor, cele
două dimensiuni grafând o imagine schițată, a consumatorului atribuit unei anumite băuturi.
Dacă această ipoteză, cea a atribuirii unui gen și a unei categorii de vârstă, băuturilor studiate, va
fi validă, sunt de interes genul și vârsta atribuite actorilor în reclamele la apă.
Plecând de la premisa că este posibil ca reclamele la coniac să portretizeze mai degrabă
reprezentări ale masculinităților, iar reclamele la cafea, mai degrabă reprezentări ale
feminităților, apare întrebarea legată de un produs considerat a fi neutru din punct de vedere al
genului și al vârstei, tocmai din cauza primordialității și a utilizării sale pe o scală largă: apa.
Astfel, cât de genizate sunt reclamele studiate la apă? Distribuția reprezentărilor de gen și vârstă
Proiect de cercetare – Explicație sociologică, Sociologie, UB, 2015
6
prezintă un anumit echilibru, sau din contră, în reclamele la apă sunt prezentate mai degrabă
anumite categorii de vârstă sau anumite genuri?
În ceea ce privește cadrul teoretic consultat în cadrul cercetării, acesta este alcătuit din
articole și studii privind genul (și reprezentările sale) și fenomenul de ageing, intersecționalitatea
celor două concepte (gen și vârstă), precum și lucrări care fac referire la concepte
psihosociologice, precum stereotipurile.
Intersecționalitatea dintre vârstă și gen pune sub lumina reflectoarelor anumite
reprezentări stereotipice ale masculinităților și feminităților, identificate de către Goffman și
numite în Gender Advertisments (1976). Spre exemplu, una dintre cele mai reprezentative
imagini ale actorilor tineri de gen feminin este cea care exprimă delicatețe, gingășie, pasivitate,
hiperbolizând anumite caracteristici feminine și transformându-le în standard de feminitate.
Conform lui Goffman (1976), ideea de „feminine touch”, în care femeia se folosește de propriul
corp, sexualizat, pentru a promova diverse produse, este un exemplu des întâlnit, reprezentând
așadar un stereotip perpetuat în reclamele publicitare.
Vorbim, așadar, despre stereotipuri promovate în spoturile publicitare studiate, legate atât
de vârstă, cât și de gen. În cercetarea de față, identificarea posibilelor stereotipuri este făcută pe
baza unor indicatori care fac referire la cele două dimensiuni discutate (categorii de gen și
vârstă). Astfel, în analiza actorilor din reclame, a fost acordată atenție poziției personajelor
(principal sau secundar) și dinamicității acestuia (activ sau pasiv). Acești doi indicatori sunt puși
în relație cu genul și cu vârsta actorilor (încadrată într-una din cele 5 categorii de vârstă), dar și
cu tipul de produs (cafea, apă, coniac) și țara în care este sau a fost difuzată reclama. Luând în
calcul aceste lucruri, putem observa dacă anumite stereotipuri sunt promovate, precum cel al
persoanei în vârstă care afișează o atitudine pasivă, sau cea a bărbatului tânăr activ, creionat în
spațiu deschis. În plus, putem compara aceste reprezentări în funcție de țara de difuzare a
reclamelor, pentru o imagine de ansamblu clarificată.
Cu privire la reprezentările de vârstă din reclamele studiate, putem vorbi foarte ușor
despre conceptul de ageism. Termenul de ageism folosit în această cercetare este utilizat cu
sensul indicat de către Loredana Ivan și face referire „la toate categoriile de vârstă şi descrie
stereotipuri, prejudecăţi sau discriminare socială ale unui grup de vârstă faţă de altul” (Ivan,
2015, pp. 69). În contextul reclamelor studiate, este interesant acest concept în sensul
descoperirii măsurii în care anumite grupuri de vârstă sunt preferate în reclamele publicitare în
Proiect de cercetare – Explicație sociologică, Sociologie, UB, 2015
7
detrimentul altor grupuri de vârstă, luând în calcul tipul de produs promovat și țara în care spotul
este difuzat. La o cercetare mai profundă, am putea vorbi doar despre vârstism perpetuat în
reclamele studiate, existent prin excluderea persoanelor în vârstă din reclame, în favoarea
actorilor mai tineri. Comparativ cu ageismul, vârstismul acționează către o restrângere a sferei
conceptuale, prin orientarea atenției către persoanele în vârstă (Ivan, 2015, p. 67).
4 Metodologie
Metoda de cercetare utilizată în acest proiect este aceea a analizei de conținut a 42 de spoturi
publicitare la cafea, apă, coniac. Spoturile aparțin unui număr de 4 branduri care au fost difuzate
în România (Dorna – apă; Jacobs, Doncafe – cafea; Unirea – coniac) și alte 5 branduri difuzate în
afara României (Jacobs – cafea, Hennessy, Remy Martin – coniac, Volvic, Fiji – apă). Acestea
au fost distribuite în mod egal, câte 14 spoturi pentru fiecare tip de produs, jumătate dintre ele
fiind difuzate în România, iar jumătate dintre ele în afara României.
Spoturile au fost vizualizate pe platformele on-line YouTube și Vimeo, iar criteriul de
selecție a fost relativ aleatoriu (în ceea ce privește reclamele difuzate în România, am selectat
acele branduri pe care sora mea le consumă sau le cunoaște și mi le-a indicat, iar în ceea ce
privește spoturile difuzate în afara României, am căutat pe Google topul european pe fiecare
categorie de produs, apoi am căutat reclame la rezultatele găsite. Aceste topuri sunt reprezentate
de articole de pe internet, găsite în urma inserării, în motorul de căutare Google, a frazelor „top
10 water”, „top 10 cognac” și „top 10 coffee”. Apoi a fost deschis primul articol la fiecare
categorie și selectate 3 produse dintre cele menționate1. Mai apoi, la acele produse au fost căutate
spoturile publicitare).
1 Top 10 Bottled Waters, disponibil online la http://www.gayot.com/lifestyle/health/top10-bottled-water/main.html,
accesat în data de 28 noiembrie 2015.
Top 10 Best Coffee Brands in the World, disponibil online la http://www.allbesttop10.com/top-10-best-coffee-brands-
world-2015/, accesat în date de 28 noiembrie 2015.
Top 10 Best Cognac in the World, disponibil online la http://www.gayot.com/spirits/top10cognacs/main.html, accesat
în data de 28 noiembrie 2015.
Proiect de cercetare – Explicație sociologică, Sociologie, UB, 2015
8
5 Rezultate și interpretare
În urma analizei de conținut la care au fost supuse cele 42 de spoturi publicitare la cafea,
coniac și apă, au fost extrase rezultatele ce urmează a fi prezentate în continuare. Pentru început,
în scopul creării unei imagini generale, au fost analizate toate reclamele, fără a fi diferențiate în
funcție de tipul produsului sau țara de difuzare.
Numărul total de actori identificați în spoturile publicitare studiate (235 actori) a fost
clasificat în funcție de gen în trei categorii: gen feminin, gen masculin și personaje colective. În
ultima categorie intră acele grupuri de personaje secundare care apar în spotul publicitar mai
puțin de 2 secunde și care depășesc un număr de 5 actori, lucruri ce fac imposibilă descrierea mai
pe larg a acestora. În ceea ce privește categoriile de vârstă, acestea sunt șase la număr, grupate
astfel: bebeluși (0-2 ani), copii (3-11 ani), adolescenți (12-19 ani), tineri (20-30 ani), adulți (31-
55 ani), bătrâni (mai mult de 55 ani). Vârsta a fost aproximată în funcție de caracteristicile fizice
ale actorilor, pe care le-am considerat ca marcând apartenența unui actor la o anumită categorie
de vârstă (spre exemple, actorii cu părul alb, cu riduri au fost încadrați în categoria de vârstă
„bătrâni” etc).
Acestea fiind spuse, în ceea ce privește distribuția în funcție de gen și vârstă a actorilor în
reclamele studiate, aceasta se arată a fi neuniformă, atât în ceea ce privește vârsta, dar și genul
actorilor. Astfel, conform tabelului 1 putem observa faptul că din numărul total de 235 de
personaje, 133 (56.59%) sunt actori de gen masculin. De asemenea, 132 dintre cei 235 de actori
(56.17%) aparțin grupei de vârstă a tinerilor. Poate fi observată deci o preferință, exprimată în
cadrul spoturilor publicitare, către persoane tinere, dar și către actori de gen masculin.
Bebeluși Copii Adolescenți Tineri Adulți Bătrâni Total
Masculin 0 5 4 71 44 9 133
Feminin 1 6 7 48 15 4 81
Pers. Colectiv 0 1 1 13 6 0 21
Total 1 12 12 132 65 13 235
Tabelul 1: Distribuția în funcție de gen și vârstă a actorilor din totalul reclamelor studiate.
Actorii de gen masculin apar în reclame de 133 de ori, adică în 56.59% dintre cazuri, în
timp ce femeile apar de 81 de ori, adică în 34.46% dintre cazuri. Aceste proporții indică o
distribuție inegală în funcție de gen a actorilor din spoturile publicitare studiate. Distribuția
inegală se păstrează și atunci când actorii sunt priviți din perspectiva vârstei. Astfel, 133 de
Proiect de cercetare – Explicație sociologică, Sociologie, UB, 2015
9
actori dintre cei 235 (adică 57.44%) aparțin grupei de vârstă a persoanelor tinere, în timp ce doar
21 actori din numărul total de 235 sunt persoane în vârstă (8.95%). Restul categoriilor de vârstă
sunt chiar mai slab reprezentate în cadrul spoturilor studiate, conform datelor din graficul 1.
Grafic 1: Distribuția în funcție de gen și vârstă a actorilor din totalul reclamelor studiate.
Dincolo de frecvența personajelor, un alt aspect important care trebuie avut în vedere
atunci când intră în discuție actorii din reclamele studiate este poziția acestora; putem identifica,
astfel, personaje principale și personaje secundare, în funcție de atribuțiile deținute în cadrul
reclamei. Personajele principale sunt cele care se adresează privitorului, verbal sau non-verbal,
sunt cele care apar în reclamă mai mult de 5 secunde și care nu se rezumă la a fi umbre de
fundal, ci se implică activ în scenariul reclamei. Personajele secundare sunt cele care apar în
reclame fugitiv, fără a avea un impact asupra privitorului, neadresându-se acestuia în nici un fel,
fiind utilizate mai degrabă ca instrumente de umplere a fundalului.
5 4
71
44
9
1 6 7
48
15
4 1 1
13
6
0
10
20
30
40
50
60
70
80
Bebeluși Copii Adolescenți Tineri Adulți Bătrâni
Masculin
Feminin
Colectiv
Proiect de cercetare – Explicație sociologică, Sociologie, UB, 2015
10
Bebeluși Copii Adolescenți Tineri Adulți Bătrâni Total
Personaje
principale
Masculin 0 0 0 31 19 5 55
Feminin 0 2 1 21 4 0 28
Colectiv 0 0 0 0 0 0 0
Total 0 2 1 52 23 5 83
Personaje
secundare
Masculin 0 5 4 39 26 4 78
Feminin 1 4 6 27 6 4 48
Colectiv 0 1 1 13 6 0 21
Total 1 10 11 80 38 8 147
Tabel 2: Distribuția personajelor în funcție de gen, vârstă și poziția ocupată în cadrul reclamelor
studiate (personaj principal, personaj secundar)
Conform tabelului 2, putem observa faptul că, din punctul de vedere al genului actorilor,
personajele masculine dețin 66.26% dintre rolurile principale, în timp ce femeile ocupă poziții
centrale doar în 33.73% dintre cazuri. Poate fi observat faptul că o treime dintre rolurile
principale existente în reclamele studiate aparțin actorilor de gen feminin, în timp ce două treimi
dintre aceste roluri sunt destinate actorilor de gen masculin. Distribuția actorilor în roluri
principale și secundare este, din punctul de vedere al vârstei, cu atât mai neuniform împărțită
între categoriile de vârstă, rolurile principale adresându-se în exclusivitate categoriile „tineri” și
„adulți”. Astfel, o analiză amănunțită a distribuției pozițiilor ocupate de către actori în reclame,
din punctul de vedere al vârstei este total nevalidă, având în vedere faptul că doar două categorii
dintre cele șase categorii de vârstă sunt reprezentate în aceste poziții: tinerii și adulții. Asta
plasează actorii care nu au o vârstă medie (tineri, bătrâni etc) în afara ariei centrale,
deposedându-i de atribuții, neinvestindu-i cu nici un fel de responsabilitate sau putere de a se afla
în fruntea acțiunii reclamei. Revenim la termenul de ageism pentru a sublinia felul în care atât
actorii în vârstă, cât și cei foarte tineri nu sunt prezentați ca fiind relevanți pentru anumite scene
din viața societății, nefiind reprezentați în reclame ca având poziții centrale, ci mai degrabă ca
fiind utili pentru umplerea spațiului de fundal.
În ceea ce privește reprezentarea personajelor în rolurile secundare în reclamele studiate,
din nou actorii de gen masculin (53.06%) apar în această poziție mai frecvent decât cei de gen
feminin (32.06%). În poziția de personaj secundar apare și personajul colectiv (14.28%), care nu
ocupă nici o poziție centrală, ci doar secundară, în reclamele studiate.
Observăm, așadar, cum distribuția în funcție de genul și poziția ocupată de către actori în
cadrul reclamelor se păstrează în aceeași notă a dezechilibrului între actorii de gen masculin și
Proiect de cercetare – Explicație sociologică, Sociologie, UB, 2015
11
cei de gen feminin. Ușor observabil este faptul că primii dintre aceștia ocupă mai degrabă poziții
centrale decât secundare, în timp ce ultimii pot fi vizualizați mai degrabă ca făcând parte din
decor decât ca fiind protagoniștii reclamelor.
Pentru a întări felul în care actorii de gen masculin, precum și cei de gen feminin sunt
reprezentați în reclamele studiate, am hotărât să mă opresc asupra unui singur indicator, cel a
dinamicității. Astfel, am considerat că un personaj este dinamic în măsura în care se implică
activ în activități care sugerează o postură energică (activități sportive, plimbări, realizarea unui
efort fizic efectiv). Un personaj este pasiv în cazul în care este prezentat ca neimplicându-se activ
în nici un fel de activitate, reprezentând mai degrabă o figură care îi privește pe alții realizând
diverse activități. În ceea ce privește o imagine de ansamblu a dinamicității actorilor din
reclamele studiate, din tabelul poate fi ușor observat faptul că bărbații sunt prezentați mai
degrabă într-o postură activă decât pasivă, numărul actorilor activi de gen masculin fiind aproape
de două ori mai mare decât numărul actorilor activi de gen feminin.
Activ Pasiv Total
Feminin 45 36 81
Masculin 84 49 133
Colectiv 13 8 21
Total 142 93 235
Tabel 3: Distribuția actorilor din reclamele studiate în funcție de gen și de nivelul de
dinamicitate
În ceea ce privește o analiză comparativă a spoturilor publicitare difuzate în România și a
celor difuzate în restul Europei, vom observa ca inegalitatea distribuției actorilor în funcție de
gen persistă, fiind mai mare în cazul reclamelor difuzate în România. Cu alte cuvinte, raportul
dintre numărul de actori de gen feminin și cei de gen masculin este de 24/45 în cazul reclamelor
difuzate în România, în timp ce în reclamele difuzate în Europa, acest raport este de 33/43.
Aceste valori indică faptul că în cazul reclamelor difuzate în Europa, distribuția în funcție de gen
este relativ echilibrată, sau cel puțin tinde către o distribuție echilibrată, comparativ cu reclamele
din România, în care bărbații apar cu o frecvență mai mare (vezi grafic 2).
Proiect de cercetare – Explicație sociologică, Sociologie, UB, 2015
12
Grafic 2: Distribuția actorilor în funcție de gen; comparație între reclamele difuzate în România
și reclamele difuzate în restul Europei.
O privire atentă asupra distribuției personajelor în funcție de vârstă ne va releva faptul că
de această dată, reclamele difuzate în România prezintă o mai mare diversitate a grupelor de
vârstă, în timp ce reclamele difuzate în Europa sunt axate doar pe grupele de vârstă „tineri” și
„adulți”. Cu toate că ambele categorii de reclame sunt departe de a prezenta o distribuție egală a
actorilor în funcție de vârstă, spoturile difuzate în România prezintă actori din toate cele 6
categorii de vârstă menționate (bebeluși, copii, adolescenți, tineri, bătrâni), în timp ce la cealaltă
categorie, grupele de vârstă „bebeluși” și „adolescenți” lipsesc cu desăvârșire.
Vizualizând graficul 3, putem identifica fenomenul de ageism, prin preferința pentru
actori care aparțin doar unor anumite grupe de vârstă (cazul grupelor de vârstă „tineri’ cu 122 de
actori din numărul total de 235 de apariții și „adulți”– 65 de cazuri din numărul total de 235 de
actori). În același timp, restul grupelor de vârstă sunt fie extrem de slab reprezentate („copii” și
„adolescenți” aduc împreună 24 de actori din numărul total de 235), fie nu sunt reprezentate
aproape deloc („bebeluși” – 1 actor din 235). De asemenea, vârstismul este și el prezent, prin
simpla nereprezentare, în rândul actorilor din spoturilor publicitare, a persoanelor în vârstă
(categoria „bătrâni” având 13 apariții din 235).
90
43 48
33
10 11
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
România Europa
Masculin
Feminin
Colectiv
Proiect de cercetare – Explicație sociologică, Sociologie, UB, 2015
13
Grafic 3: Distribuția actorilor în funcție de vârstă; comparație între spoturile publicitare
difuzate în România și cele difuzate în Europa.
Cu privire la distribuția actorilor în funcție de gen și poziția ocupată în cadrul reclamelor
studiate (grafic 4), o comparație între spoturile publicitare difuzate în România, precum și cele
difuzate în restul Europei arată faptul că în cazul reclamelor difuzate în România diferența dintre
numărul de actori de gen feminin și numărul de actori de gen masculin este considerabil mai
vizibilă decât în cazul reclamelor difuzate în Europa. Astfel, în cazul poziției de personaj
principal, în reclamele difuzate în Europa numărul de femei este egal cu numărul de bărbați, în
timp ce în cazul reclamelor din România numărul bărbaților depășește dublul numărului femeilor
prezente în reclame. Cu alte cuvinte, raportul dintre actorii de gen masculin și cei de gen feminin
prezentați în roluri principale în reclamele difuzate în Europa este de 1/1, în timp ce în cazul
reclamelor difuzate în România acesta este de aproximativ 2/1.
Poziția de personaj secundar aduce după sine aceeași poveste, însă de această dată atât în
cazul reclamelor din România, cât și a celor din Europa: numărul bărbaților este mai mare decât
cel al femeilor prezente în reclamele studiate. Asta reconfirmă suprareprezentarea actorilor de
gen masculin și subreprezentarea celor de gen feminin în reclamele studiate, indiferent de locul
de difuzare al acestora.
1
9
3
12
78
54
38
27
10
3
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
România Europa
Bebeluși
Copii
Adolescenți
Tineri
Adulți
Bătrâni
Proiect de cercetare – Explicație sociologică, Sociologie, UB, 2015
14
Grafic 4: Distribuția personajelor în funcție de gen, poziția ocupată în reclamă și țara de difuzare
a reclamei.
Dacă privim la ipostazele în care personajele sunt prezentate în reclamele studiate (grafic
5), comparând spoturile difuzate în România cu cele difuzate în restul Europei, putem observa
faptul că în ambele cazuri, bărbații sunt reprezentați a fi mai degrabă activi, iar femeile mai
degrabă pasive. O altă observație interesantă este aceea că femeile sunt reprezentate a fi mai
degrabă pasive datorită numărului scăzut de roluri principale pe care le au, nu datorită faptului că
ar fi cel mai adesea reprezentate ca fiind pasive. Cu alte cuvinte, bărbații dețin cea mai mare
frecvență atât la capitolul „personaje active”, cât și la capitolul „personaje pasive”, lucru
intrigant, explicat prin faptul că actorii de gen masculin sunt mai frecvenți decât cei de gen
feminin, putând astfel să ocupe mai multe poziții, fie ele principale sau secundare, decât aceștia.
30
48
13
42
20
28
13
20
11 10
0
10
20
30
40
50
60
Personaje secundare Europa
Personaje secundare România
Personaje principale Europa
Personaje principale România
Masculin
Feminin
Colectiv
Proiect de cercetare – Explicație sociologică, Sociologie, UB, 2015
15
Grafic 5: Distribuția actorilor din reclamele studiate în funcție de dinamicitate, gen și țara
de difuzare a reclamelor.
După ce am trecut în revistă principalele caracteristici ale reclamelor luate per total,
consider că este momentul să pășim către o analiză comparativă mai detaliată a spoturilor
studiate. Astfel, începem analiza comparativă intercategorială, făcând o comparație între
reclamele la cafea, cele la apă și cele la coniac, indiferent de spațiul geografic în care au fost
difuzate.
În tabelul următor (tabelul 2) poate fi vizualizată frecvența actorilor din reclamele la apă,
cafea, respectiv coniac, din perspectiva vârstei și a genului. Poate fi observat faptul că în
reclamele studiate apare un număr relativ egal de actori în toate cele trei categorii de produse (au
fost identificați 76 de actori la reclamele la apă, 79 de actori la reclamele la cafea și 80 de actori
la reclamele la coniac).
55
29
35
14
30
15 18 18
4 6 7
4
0
10
20
30
40
50
60
Personaje active România
Personaje active Europa
Personaje pasive România
Personaje pasive Europa
Masculin
Feminin
Colectiv
Proiect de cercetare – Explicație sociologică, Sociologie, UB, 2015
16
Categorii
reclame
Gen
personaje
Bebeluși Copii Adolescenți Tineri Adulți Bătrâni Total
Reclame
Apă
Masculin 0 1 4 30 6 1 41
Feminin 1 1 3 21 2 1 29
Colectiv 0 0 0 4 1 0 5
Total 1 2 7 55 9 2 76
Reclame
Cafea
Masculin 0 4 0 18 10 3 35
Feminin 0 5 4 15 11 3 38
Colectiv 0 1 1 4 0 0 6
Total 0 10 5 37 21 6 79
Reclame
Coniac
Masculin 0 0 0 23 28 5 56
Feminin 0 0 0 12 2 0 14
Colectiv 0 0 0 5 5 0 10
Total 0 0 0 40 35 5 80
Tabelul 3: Distribuție actorilor în funcție de gen și vârstă în reclamele studiate, din prisma
fiecărei categorii de produs (apă, cafea, respectiv coniac).
Privind reclamele aparținând celor trei categorii de produse din perspectiva genului
(graficul 6), observăm cu ușurință o distribuție inegală a actorilor în funcție de gen, mai ales în
reclamele la apă și în cele la coniac, în care predomină prezența personajelor de gen masculin.
Astfel, raportul dintre personajele de gen masculin în reclamele la apă este de 41/29, iar în
reclamele la coniac este de 56/14.
Grafic 6: Distribuția actorilor în funcție de gen în cadrul reclamelor la cafea, apă,
respectiv coniac.
35
41
56
38
29
14
6 5 3
0
10
20
30
40
50
60
Cafea Apă Coniac
Masculin
Feminin
Colectiv
Proiect de cercetare – Explicație sociologică, Sociologie, UB, 2015
17
Cea mai mare discrepanță dintre numărul de actori de gen feminin și numărul de actori de
gen masculin poate fi observată în cadrul reclamelor la coniac, în care 70% din numărul total de
personaje sunt de gen masculin, pe când doar 17.5% dintre actori sunt de gen feminin (restul de
12.5% fiind personaje colective). Acest lucru subliniază o posibilă asociere între tipul de produs
– coniac, băutură alcoolică prin definiție - și un anumit gen – genul masculin.
În ceea ce privește reclamele la apă, diferența dintre frecvența actorilor de gen masculin
și a celor de gen feminin este mai mică, însă departe de a fi echilibrată. Astfel, 53.95% dintre
actorii prezenți în reclamele la apă sunt de gen masculin, în timp ce 38.15% sunt actori de gen
feminin (restul de 6.57% sunt personaje colective).
Pe de altă parte, reclamele la cafea nu se încadrează în direcția indicată de celelalte două
categorii de produse, în care prezența masculină predomină, din două motive: în primul rând,
distribuția personajelor în funcție de gen este relativ echilibrată, comparativ cu celelalte două
categorii de produse, raportul personajelor de gen masculin și a personajelor de gen feminin fiind
de 35/38. În plus, în contrast cu reclamele din celelalte două categorii de produse, în care
personajele masculine apar cu o frecvență mai mare, în cadrul reclamelor la cafea, actorii de gen
feminin sunt mai frecvenți decât actorii de gen masculin. Astfel, din numărul total de actori din
reclamele la cafea, 48.10% sunt personaje de gen feminin, în timp ce 44.30% sunt personaje de
gen masculin. Acest lucru sugerează o asociere destul de firavă între produsul studiat – cafea - și
personaje de gen feminin.
Din punctul de vedere al vârstei actorilor din reclamele studiate (grafic 7) distribuția se
arată a fi la fel de inegală în cazul tuturor celor trei categorii de produse. Poate fi observată o
preferință către actorii de vârstă medie (tineri), în toate reclamele studiate, categorie de vârstă
urmată îndeaproape de cea a „adulților”.
Proiect de cercetare – Explicație sociologică, Sociologie, UB, 2015
18
Grafic 7: Distribuția actorilor în funcție ce vârstă în reclamele studiate
În ceea ce privește reclamele la coniac, prezența exclusivă a actorilor tineri, adulți și
bătrâni este justificată de specificul produsului; fiind băutură alcoolică, neadresându-se
adolescenților, sau copiilor, este legitim ca actorii din spoturile la coniac să nu fie decât de vârstă
adultă. Astfel, dacă plecăm de la premisa că în cazul coniacului, distribuția actorilor în funcție de
vârstă ar trebui să înceapă cu vârsta legală de la care unui individ îi este permis consumul de
alcool (18 ani), putem observa un relativ echilibru al frecvenței categoriilor de vârstă, cu
mențiunea că este foarte slab reprezentată categoria de vârstă „bătrâni”. Astfel, dintre cele trei
categorii de vârstă de peste 18 ani, 50% dintre actori aparțin categoriei de vârstă „tineri”, 43.75%
aparțin categoriei „adulți”, și doar 6.25% aparțin categoriei „bătrâni”. Preferința pentru
categoriile de vârstă mai tinere denotă existența vârstismului în reclamele la coniac studiate.
În cadrul reclamelor la apă, se observă de departe faptul că cea mai reprezentată categorie
de vârstă este cea a „tinerilor”, actorii din această categorie apărând în proporție de 72.66% în
cadrul reclamelor la apă studiate. Următoarele categorii reprezentate sunt cea a „adulților”
(11.84%) și cea a „adolescenților” (9.21%), urmate de categoriile „copii” și „bătrâni”, fiecare
având o frecvență de 2.63%. Demn de menționat este faptul că în cadrul reclamelor la apă apare
singurul actor care se încadrează în categoria de vârstă „bebeluși”, astfel, reclamele la apă
1 2
10 7
5
55
37 40
9
21
35
2
6 5
0
10
20
30
40
50
60
Reclame Apă Reclame Cafea Reclame Coniac
Bebeluși
Copii
Adolescenți
Tineri
Adulți
Bătrâni
Proiect de cercetare – Explicație sociologică, Sociologie, UB, 2015
19
prezentând actori aparținând tuturor categoriilor de vârstă, comparativ cu celelalte două categorii
de produse, chiar dacă distribuția actorilor în funcție de vârstă nu este una uniformă.
În ceea ce privește reclamele la cafea, situația se păstrează în dezechilibru, din punctul de
vedere al distribuției actorilor în funcție de vârstă. Și în acest caz, actorii aparținând grupei de
vârstă „tineri” dețin monopolul, reprezentând 46.83% din numărul total de actori, actorii din
categoria de vârstă „adulți” apar cu o frecvență de 26.58%, cei din categoria „bătrâni” apar în
7.59% dintre cazuri, cei din categoria „copii” apar în proporție de 12.65%, iar actorii din
categoria „adolescenți” apar în 6.32% dintre cazuri. Este demn de menționat faptul că diferența
dintre prima categorie de vârstă (tineri) și următoarea (în cazul acesta, adulți) este mai mică în
cadrul reclamelor la cafea, decât în cazul reclamelor la apă (72.66% și 11.84% în cazul
reclamelor la apă, comparativ cu 46.83% și 26.58% în cazul reclamelor la cafea).
De asemenea, comparând reclamele la cafea și la apă, dincolo de aceeași preferință pentru actorii
aparținând categoriilor „tineri” și „adulți”, putem observa existența reprezentării adolescenților și
a copiilor. În ceea ce privește categoria de vârstă „copii”, aceasta este reprezentată într-o măsură
mai mare în cadrul reclamelor la cafea, decât în cazul reclamelor la apă. Astfel, în reclamele la
cafea au fost identificați 10 actori aparținând grupei de vârstă „copii”, în timp ce în cadrul
reclamelor la apă apar doar 2 actori din aceeași categorie.
Tabelul 3 arată felul în care actorii sunt distribuiți în rolurile de personaje principale sau
personaje secundare, în funcție de genul acestora și de categoria de produs la care a fost realizată
reclama. Poate fi observat faptul că în cazul reclamelor la coniac, numărul personajelor
masculine este mai mare decât numărul personajelor feminine, indiferent de poziția ocupată în
reclamă. Cumva, asta se răsfrânge și asupra distribuției rolurilor personajelor, actorii de gen
masculin ocupând atât roluri principale, cât și roluri secundare, în proporție mai mare decât
femeile. Astfel, dintre rolurile principale, 92.10% aparțin actorilor de gen masculin, în timp ce
doar 7.9% revin actorilor de gen feminin. Observăm, astfel, cum coniacul, băutură alcoolică
fiind, este aproape exclusiv asociată cu genul masculin, prin prezentarea personajelor de acest
gen ca fiind consumatoare sau creatoare de povești în jurul acestui produs.
În reclamele la cafea, în care, deși sunt mai puține numeric decât actorii de gen masculin,
personajele de gen feminin ocupă cu o frecvență mai mare poziții centrale în spoturile
publicitare. Astfel, femeile ocupă poziții centrale în reclamele la cafea în 61.53% dintre cazuri, în
timp ce bărbaților le revin roluri principale în 38.46% dintre cazuri.
Proiect de cercetare – Explicație sociologică, Sociologie, UB, 2015
20
În cazul spoturilor publicitare la apă, pozițiile centrale sunt ocupate într-o măsură relativ
egală, atât de femei cât și de bărbați, echilibrul între distribuția pozițiilor în funcție de genul
actorilor fiind mult mai echilibrată de această dată. Cu privire la personajele secundare, bărbații
ocupă primul loc la toate categoriile de produse, actorii de gen masculin fiind astfel reprezentați
într-un număr mai mare, comparativ cu actorii de gen feminin.
Categorii reclame Gen personaje Personaje principale Personaje secundare
Reclame
Apă
Masculin 11 31
Feminin 13 16
Colectiv 0 5
Total 24 52
Reclame
Cafea
Masculin 10 25
Feminin 16 22
Colectiv 0 6
Total 26 53
Reclame
Coniac
Masculin 35 22
Feminin 3 10
Colectiv 0 10
Total 38 42
Tabel 3: Distribuția actorilor în funcție de gen, poziția ocupată și categoria de produs în
reclamele studiate
Caracterul de personaj pasiv sau activ al unui personaj poate fi analizat și din punctul de
vedere al categoriei produsului pentru care a fost realizat spotul publicitar. Realizând o astfel de
comparație, tragem concluzia că actorii de gen feminin sunt reprezentați ca fiind activi într-un
număr mai mare decât ceilalți actori, în cadrul reclamelor la cafea. Cu toate că diferența dintre
numărul de actori activi de gen masculin (40%) și numărul de actori activi de gen feminin
(46.51%) din numărul total de personaje active nu este foarte mare, reclamele la cafea reprezintă
singura categorie de produse dintre cele studiate în care personajele de gen feminin sunt active
într-o măsură mai mare decât restul personajelor.
În cadrul reclamelor la coniac, diferența dintre personajele active masculine și
personajele active feminine este covărșitoare. În acest caz, bărbații sunt reprezentați ca fiind
activi cu o frecvență de 72.3%, în timp ce femeile dețin doar o proporție de 19.14%. Această
diferență poate fi explicată și prin numărul mic de actori de gen feminin reprezentați în reclamele
la coniac.
Proiect de cercetare – Explicație sociologică, Sociologie, UB, 2015
21
Dacă aducem în discuție reclamele la apă, diferența mare dintre actorii activi de gen
masculin și cei activi de gen feminin se păstrează. Astfel, 30.76% dintre personajele active
reprezentate în reclamele la apă sunt actori de gen feminin, în timp ce 63.46% dintre aceste sunt
actori de gen masculin.
Cafea Activ Pasiv
Reclame Cafea Feminin 20 18
Masculin 17 18
Colectiv 6 0
Total 43 36
Reclame Coniac Feminin 9 5
Masculin 34 22
Colectiv 4 6
Total 47 33
Reclame Apă Feminin 16 13
Masculin 33 9
Colectiv 3 2
Total 52 24
Tabel 4: Distribuția actorilor în funcția de gen, categoria de produs și caracterul pasiv sau
activ al acestora
Proiect de cercetare – Explicație sociologică, Sociologie, UB, 2015
22
6 Concluzii
Conform celor 42 de reclame studiate, aparținând celor trei categorii de produse de
interes pentru această cercetare (apă, coniac, cafea), au fost țesute concluziile ce urmează a fi
așternute în continuare. Astfel, în ceea ce privește întrebările de cercetare, în urma analizei poate
fi trasă o concluzie legată de asocierea dintre o categorie de produs și un anumit gen.
În primul rând, de departe cea mai evidentă asociere este ce dintre coniac și actorii de gen
masculin. Această asociere este susținută atât de prezența crescută a personajelor de gen
masculin în cadrul reclamelor la coniac (70%), cât și de faptul că aceștia dețin aproximativ 93%
dintre pozițiile principale existente în spoturi. În plus, bărbații sunt prezentați ca implicându-se
activ, având o postură dinamică în cadrul reclamelor, în contrast cu actorii de gen feminin,
pasivi. Acest lucru sugerează faptul ca genul masculin, caracterizat de dinamicitate și de control
asupra diverselor situații, se simte la el acasă în cadrul reclamelor la coniac. În ceea ce privește
vârsta actorilor din reclamele la coniac, limita inferioară a acesteia o reprezintă vârsta legală
după care un individ are voie să consume alcool, astfel că cea mai reprezentată grupă de vârstă
este cea a tinerilor, urmată de cea a adulților.
În ceea ce privește reclamele la cafea, balanța se înclină ușor în favoarea actorilor de gen
feminin, care dețin de această dată cele mai multe poziții centrale (48.10%), cu câteva puncte
procentuale mai multe decât cele deținute de actorii de gen masculin (44.30%). Cu toate că
numărul bărbaților este mai mare decât cel al femeilor în reclamele la cafea (38/35), actorii de
gen feminin sunt totuși cei mai activi când vine vorba despre consumarea acestui produs. Deși
categoria de vârstă cea mai reprezentată este cea a tinerilor, noutatea adusă de spoturile din
această categorie este aceea că în scenă intră și grupe de vârstă precum cea a copiilor și
adolescenților, aproape toate grupele de vârstă (mai puțin cea a bebelușilor) fiind reprezentată în
reclamele la cafea. Însă cea mai reprezentativă imagine prezentată în aceste spoturi este aceea a
femeii de vârstă medie, plină de energie și activă.
Discuția despre reclamele la apă poate fi puțin mai complexă, deci mai interesantă prin
acest atribut al ei. Din punctul de vedere al distribuției în funcție de gen, actorii de gen masculin
domină în cadrul reclamelor la apă (41 de actori de gen masculin, comparativ cu 29 de actori de
gen feminin). Cu toate acestea, dacă privim către distribuția personajelor în funcție de poziția
deținută în cadrul reclamelor, putem observa cum actorii de gen feminin dețin cu 2 poziții
principale mai mult decât cei de gen masculin, în cadrul acestor spoturi. Astfel, din numărul total
Proiect de cercetare – Explicație sociologică, Sociologie, UB, 2015
23
de personaje principal în reclamele la apă, 13 sunt de gen feminin și 1 sunt de gen masculin. Pe
de altă parte, dinamicitatea actorilor este mai mare în rândul celor de gen masculin, femeia fiind
prezentată într-o măsură foarte mare ca fiind pasivă, lipsită de activitate, martor. Astfel, 30.76%
dintre personajele active reprezentate în reclamele la apă sunt actori de gen feminin, în timp ce
63.46% dintre aceste sunt actori de gen masculin.
Astfel, nu pot trage o concluzie precisă în ceea ce privește legătura dintre reclamele la
apă și un anume gen, pentru ca deși bărbații sunt majoritari și activi, femeile sunt mai degrabă în
poziții principale. În ceea ce privește vârsta actorilor, se păstrează înclinația către reprezentarea
actorilor tineri, însă în reclamele la apă sunt reprezentate toate categoriile de vârstă, chiar dacă
neuniform. În acest context, caracterul novator al reclamelor la apă este dat de faptul că aduc în
scenă un bebeluș, singurul identificat în totalul de 42 de spoturi analizate.
În toate reclamele studiate a fost subliniat în repetate rânduri atât ageismul cât și
vârstismul, prin preferința pentru categoriile de vârstă medii (tineri și adulți) și lipsa de
reprezentativitate a celorlalte categorii (copii, adolescenți, bătrâni). În plus, am arătat cum
femeile sunt prezentate mai degrabă in ipostaze pasive și poziții secundare, sugerând acea
„feminine touch” despre care vorbea Goffman.
Ca o scurtă, foarte scurtă intervenție personală, nu știu în ce măsură suntem ceea ce bem,
dar știu că ni se recomandă să bem ceea ce (credem că) suntem, prin spoturile publicitare.
Astfel, dacă suntem femei, active, mereu grăbite, vom primi mai degrabă cafea decât coniac, iar
dacă suntem bărbați – tineri sau adulți – activi, având mereu lucrurile sub control, ne-ar sta bine
cu un coniac în față. Cât despre apă, apa nu ne cere să fim nicicum, căci se adresează tuturor; dar
dacă ar fi să vorbim în termenii reclamelor, bei apă dacă ești o femeie suavă, pasivă, martoră a
ceea ce se întâmplă datorită activității și a puterii de control a bărbatului.
Proiect de cercetare – Explicație sociologică, Sociologie, UB, 2015
24
7 Bibliografie
Goffman, Erving (1976), Gender Advertisments, Harper and Row Publisher, New York
Grunberg, Laura (1999), România – o țară discret sexistă în Feminism, numerele 71 și
72, Editura Sfera Politicii, București
Grunberg, Laura (2011), Gen și societate în Vlăsceanu, L. (coord.), Sociologie (2011),
Polirom, Iași
Ivan, Loredana (2015), O analiză psihosociologică a conceptului de ageism în Psihologie
Socială (Social Psychology), nr. 35/ 2015 (disponibil online la adresa www.ceeol.com) accesat
în data de 10 noiembrie, 2015
Proiect de cercetare – Explicație sociologică, Sociologie, UB, 2015
25
8 Anexă. Lista reclamelor studiate
Tip
produs
Companie Brand Link Tip
produs
1 Apă Coca-Cola Dorna https://www.youtube.com/watch?v=nP7QAyWdKZs A1
2 Apă Group Danone Volvic https://www.youtube.com/watch?v=uh-R4nrFalU A10
3 Apă Group Danone Volvic https://www.youtube.com/watch?v=XdsL8wv1IOI A11
4 Apă Natural Waters
of Viti Ltd.
Fiji https://www.youtube.com/watch?v=WQgmf-mciVw A12
5 Apă Natural Waters
of Viti Ltd.
Fiji https://www.youtube.com/watch?v=aGRo8mv79B0 A13
6 Apă Natural Waters
of Viti Ltd.
Fiji https://www.youtube.com/watch?v=m___wuWRDM4 A14
7 Apă Coca-Cola Dorna https://www.youtube.com/watch?v=-xE6mndLSjc A2
8 Apă Coca-Cola Dorna https://www.youtube.com/watch?v=ZDGmTG02QnA A3
9 Apă Coca-Cola Dorna https://www.youtube.com/watch?v=8eSMIilXl_c A4
10 Apă Coca-Cola Dorna https://www.youtube.com/watch?v=pNWIZTdHJO8 A5
11 Apă Coca-Cola Dorna https://www.youtube.com/watch?v=XZyjOPDp9fY A6
12 Apă Coca-Cola Dorna https://www.youtube.com/watch?v=DxVS59gLW0M A7
13 Apă Coca-Cola Dorna https://www.youtube.com/watch?v=4C0FMj5-QP8 A8
14 Apă Group Danone Volvic https://www.youtube.com/watch?v=AiYYDSivdRk A9
15 Coniac Euroavipo Grup Unirea https://www.youtube.com/watch?v=7rJO6Zfj7S8 B1
16 Coniac Euroavipo Grup Unirea https://www.youtube.com/watch?v=Diiec_tqJao B2
17 Coniac Euroavipo Grup Unirea https://www.youtube.com/watch?v=r7bmCeGHCHc B3
18 Coniac Euroavipo Grup Unirea https://www.youtube.com/watch?v=1v11ToOLW0s B4
19 Coniac Euroavipo Grup Unirea https://www.youtube.com/watch?v=FbJPb2jarV4 B5
20 Coniac Euroavipo Grup Unirea https://www.youtube.com/watch?v=Fvo5nMnus1w B6
21 Coniac Euroavipo Grup Unirea https://www.youtube.com/watch?v=Er8C9-dt96w B7
22 Coniac LVMH Hennessy https://www.youtube.com/watch?v=U5g7nDB65-E B8
23 Coniac LVMH Hennessy https://www.youtube.com/watch?v=7pF9UvDLNqc B9
24 Coniac LVMH Hennessy https://www.youtube.com/watch?v=1HtScA0L0sg B10
25 Coniac LVMH Hennessy https://www.youtube.com/watch?v=ljwwtx9y25Y B11
26 Coniac Remy Martin Remy Martin https://www.youtube.com/watch?v=_sMpFXOi0qI B12
27 Coniac Remy Martin Remy Martin https://www.youtube.com/watch?v=VoYadYbxGkE B13
28 Coniac Remy Martin Remy Martin https://vimeo.com/104509924 B14
29 Cafea Kraft Foods Jacobs https://www.youtube.com/watch?v=2qS1ZSqwIgM C1
30 Cafea Kraft Foods Jacobs https://www.youtube.com/watch?v=aclGYqb4MPw C2
31 Cafea Kraft Foods Jacobs https://www.youtube.com/watch?v=cEl-qWv1CJs C3
32 Cafea Kraft Foods Jacobs https://www.youtube.com/watch?v=W5sRok1rUvE C4
33 Cafea Kraft Foods Jacobs https://www.youtube.com/watch?v=UI3-FkQvDT4 C5
34 Cafea Kraft Foods Jacobs https://www.youtube.com/watch?v=eJk7R_c4HD8 C6
35 Cafea Kraft Foods Jacobs https://www.youtube.com/watch?v=R6z2OKBrD2c C7
36 Cafea Kraft Foods Jacobs https://www.youtube.com/watch?v=ZaPz_4he2mE C8
Proiect de cercetare – Explicație sociologică, Sociologie, UB, 2015
26
Tip
produs
Companie Brand Link Tip
produs
37 Cafea Kraft Foods Jacobs https://www.youtube.com/watch?v=E0wMHrJ-hBE C9
38 Cafea Kraft Foods Jacobs https://www.youtube.com/watch?v=vsNpcyW-c6s C10
39 Cafea Mendelez Doncafe https://www.youtube.com/watch?v=Mf4hh1n9L4g C11
40 Cafea Mendelez Doncafe https://www.youtube.com/watch?v=ifVQ1rCR8Ow C12
41 Cafea Mendelez Doncafe https://www.youtube.com/watch?v=lq6EQE7G8zQ C13
42 Cafea Mendelez Doncafe https://www.youtube.com/watch?v=YTsY9iUh9Nk C14