Download - Substantiv+articol
-
8/17/2019 Substantiv+articol
1/19
259
3. MORFOLOGIA
3.1. SUBSTANTIVUL
3.1.0. CLASIFICARE
•după sens: substantive comune om, câine, cheie, frig
subst. proprii România, Bucure şti, Dunăre, Ion, Ana
•după formă : simple apă , pâine, măr, floare, soare, gur ă , tigru, leu
compuse floarea-soarelui,
Locuţiuni substantivale aducere-aminte = amintire
dare de seamă = raport
3.1.1. GENUL •masculin (m.) bă rbat •feminin (f.) femeie
•neutru (n.) televizor
3.1.1.1. Genul natural m. bă rbat, băiat, frate, soldat, cocoş , lup, câine, bouf. femeie, fată , soră , găină , vacă
3.1.1.2. Genul gramatical
m.
•lunile anului ianuarie, februarie, martie...
•cifre, litere, note muzicale unu, doi, trei,... un A, un B, un C,... un do, un re, un mi,...
•nume de arbori mă r, pă r, nuc, prun, cais, cireş , piersic, brad, stejar, fag, plop
f. •anotimpurile primăvară , vară , toamnă , iarnă •zilele săptămânii luni, mar ţ i, miercuri, joi, vineri, sâmbă tă , duminică •părţile zilei diminea ţă , amiază , după-amiază , după-masă , seară , noapte, zi •nume de fructe pară , nucă , prună , caisă , cireaşă , piersică , că pşună , portocal ă ,
mandarină , banană , l ă mâie•substantive provenite din infinitive lungi
aş teptare, mâncare, pl ă cere, durere, putere, vedere, ieşire, întâlnire, coborâre
n.
•nume de lucruri (obiecte) caiet, pix, dulap, ecran, hotel, camion, radio, teatru
•subst. provenite din supin coafat, fumat, tuns, ras, cules, vopsit, plâns, râs•simţurile auz, vă z, miros, gust, pipăit•culorile alb, negru, albastru, galben, roşu, verde, maro, mov, gri
sg. pl. sg. pl.
m. f.
un băiat doi băie ţ i o fat ă două fete
un frate doi fra ţ i o sor ă două surori
-
8/17/2019 Substantiv+articol
2/19
260
n.
un ora ş două ora şe
un taxi două taxiuri
3.1.1.3. Terminaţii după genuri
3.1.1.3.1. La singular, substantivele masculine şi neutre au terminaţiile următoare :
cons. m. bărba t , profeso r , medi c , po ştaş , şe f , biolo g , po m , ur s , elev , so ţ n. apara t , televizo r , be c , dula p , coş , che f, dru m, creio n, cur s , pi x , bă ţ , prân z
-u m. socr u , ministr u , membr u , negr u , mulatr u , maistr u , arbitr u , metr u , litr u
n. teatr u , registr u , timbr u , semestr u , membr u , exemplu , centr u , filtr u
-eu m. leu , zeu , dumnezeu
n. muzeu , liceu , eseu , ghi şeu , portmoneu , procedeu -ău m. flăcău , şalău
n. fer ăstr ău , r ău , t ămbălău
-ou m. bou , erou
n. ou, tablou , metrou , birou , stilou , sacou , tricou , ecou , cadou
-iu -ium. fiu , camionagiu , gagiu
n. interviu , pustiu , pariu , sicriu , chipiu
-iu exerci ţ iu , spa ţ iu , teritoriu , criteriu , consiliu , concediu , indiciu
-e m. frat e , părint e , pre şedint e , oaspet e , câine , iepur e , peret e , pieptene
n. nume , prenume , spat e , foarfece , lapt e
-i m. ochi , unchi , genunchi , rinichi , mu şchi
n. ochi , unghi , triunghi , trunchi , meci , ghiveci
-ai/-ei/-âi/-oi/-uim. mai , cobai , ardei , tei , lămâi , usturoi , pui
n. pai , tramvai , ceai , nai , obicei , chei , ulei , călcâi , gunoi , soi , r ă zboi , cui
Masculine în -ă tat ă , popă , papă , pa şă , buliba şă
Neutre în -o radi o , vide o , zer o
-i taxi , schi
Rezumat Majoritatea substantivelor m. şi n. se termină în consoană. Cele mai multe neutre sunt inanimate.
Neutrele se recunosc după terminaţii ca:
-(m)ent departament, instrument, accent, curent, moment, talent
-(m)ânt cuvânt, pământ, mormânt
-et/ ă t capăt, lacăt, strigăt, sunet, urlet, tr ăsnet
-aj bagaj, ambalaj, personaj, avantaj, reportaj, pavajMai sunt în general neutre monosilabicele în consoană:
arc, cer, dar, foc, gât, lac, loc, cap, nas, pat, pix, zid, zar, cioc, ceas, bloc, dor
Membru, ochi etc. au variante de gen şi sensuri diferite.
3.1.1.3.2. Sunt feminine substantivele terminate în :
-ă doamnă , albină , vază , problemă , fat ă , masă , fa ţ ă , ma şină , u şă , gre şeală , strad ă ,gar ă , treabă , brânză
-
8/17/2019 Substantiv+articol
3/19
261
-e voce , cart e , frunt e , minge , pâine , pasăr e , lume , mar e , scrisoar e , sărbătoar e ,
eroar e , floar e , culoare, sar e , carne , vreme, vale , dragost e
-toare directoar e , învăţătoar e , muncitoar e , dansatoare, autoare
-oare onoare, favoare
-are plecar e , scular e , culcar e , a şteptar e , mâncar e
-ere durer e , plăcer e , veder e , căder e , aver e , scrier e , plânger e
-ire privir e , citir e , întâlnir e , venir e , sosir e , iubir e , fericir e
-âre hot ărâr e , coborâr e-iune na ţ iune , uniune , misiune
-tate universitat e , facultat e , bunătat e , r ăutat e , greutat e , varietat e
-ie -ie [je] femeie , cheie , foaie , oaie , ploaie , baie , lămâie , voie
-ie [ie] doctorie , prostie , bucurie , pălărie , farfurie , so ţ ie , farmacie
-ie [ie] familie , istorie , memorie , specie , mizerie , rochie , unghie , bacterie
-ee idee , alee , diaree
-a pijam a , basm a , baclav a , nug a , sarm a , mahal a
-ea/-ia cafe a , st ea , măse a , chifte a , perde a , canape a , salte a , du şume a , şose a
-i zi , luni , mar ţ i , miercur i , joi , viner i, tant i.
Rezumat: Toate femininele se termină în vocale, ă fiind vocala specifică.
3.1.1.3.3. Substantive perechi: masculin - feminin
un student o studentă un doctor o doctori ţă un lup o lupoaică
Masculin > feminin
La masculinele terminate în consoană, se adaugă:
-ă un prieten o prietenă un profes or o profes oar ă un bunic o bunică un veri ş or o veri ş oar ă un olandez o olandeză un secretar o secretar ă
Obs. Terminaţia -u a masculinelor devine -ă la feminine: un socr u o soacr ă
-că se adaugă la masculinele în -ian / -ean (care arată locul de origine):
un bucure ştean o bucure ştean că (din Bucureşti)un ardelean o ardelean că (din Ardeal) un moldovean o moldovean că (din Moldova)un or ăşean o or ăşean că (de la oraş)un ţăran o ţăran că (de la ţară)
un român o român că (din România)
Atenţie! Terminaţia – oaică se adaugă la substantivele masculine de apartenenţă etnică:
un grec o grec oaică (din Grecia)un francez o fran ţ uz oaică (din Franţa)
sau se adaugă la consoana finală / înlocuieşte o vocală la unele nume de animale:
un lup o lup oaică un leu o le oaică
-
8/17/2019 Substantiv+articol
4/19
262
-i ţă se adaugă la nume de profesiuni sau ocupaţii masculine terminate mai ales în:
-or/-ar :
un doctor o doctor i ţă un şcolar o şcolăr i ţă un pictor o pictor i ţă un actor o actr i ţă
-easă / esă formează feminine desemnând soţia sau meseria:
un bucătar o bucăt ăr easă un negru o negr esă un croitor o croitor easă un prin ţ o prin ţ esă
-toare* înlocuieşte terminaţia -tor* de la masculin :
un vânză tor o vânză toare
un direc tor o direc toare
*a nu se confunda cu - tor (n.) şi - toare (f.) care desemnează instrumente, aparate,
instalaţii, maşini:uscă tor, acumulator, încă rcă tor, ascu ţ itoare
Perechi cu forme diferite la m. şi f.:
un bă rbat o femeie un cocoş o găină un băiat o fată un cal o iapă un tată o mamă un bou o vacă un so ţ o so ţ ie un fiu o fiică
3.1.2. NUMĂRUL
singular (sg.) plural (pl.)
m. un elev doi elevi f. o elevă două eleve n. un taxi două taxiuri
3.1.2.1. Formarea pluralului
3.1.2.1.1.
Substantive masculine
Substantivele masculine formează pluralul cu terminaţia -i care se adaugă singularului sau care
înlocuieşte de obicei o terminaţie vocalică de la singular.
-i se adaugă la consoana finală de la sg.
un profesor doi profesor i un pom doi pomi
Obs.
-i final modifică scrierea sau pronunţarea consoanei/vocalei precedente.
un papu c doi papu ci c / ci v. G 1.1.1. ALTERNANŢE VOCALICE
-
8/17/2019 Substantiv+articol
5/19
263
un cole g doi cole gi g / gi v. G 1.1.2. ALTERNANŢE CONS.
un ghi d doi ghi zi d / zi
un pa s doi paşi s / şi un studen t doi studen ţ i t / ţi un arti st doi artiş ti st / şti un itali an doi italieni ian/ieni
-i final înlocuieşte vocala finală de la singular -u , -e, -ă.
un metr u doi metr i un frat e doi fra ţ i
un leu doi lei un câine doi câini
un fiu doi fii un tat ă doi ta ţ i
-i final înlocuieşte consoana -l în următoarele cuvinte* :
un copil doi copii
un cal doi cai
*Alte cuvinte masculine terminate în -l la sg. păstrează consoana şi la pl. (mai alesneologisme):
un general/doi generali, un nobil/doi nobili, un spaniol/doi spanioli etc.
Substantivele masculine terminate în -i rămân neschimbate.
un ochi, doi ochi; un unchi, doi unchi; un genunchi, doi genunchi; un mu şchi, doi mu şchi; un
ardei, doi ardei; un pui, doi pui
Masculin neregulat:
om / oameni
3.1.2.1.2. Substantive feminine
Substantivele feminine formează pluralul cu terminaţiile -e sau -i, care înlocuiesc terminaţia de
singular. Nu există o regulă precisă care să arate care substantive formează pluralul cu -e şi care
cu -i.
-e înlocuieşte pe -ă
o doamnă două doamne o casă două case
Obs. Atenţie la alternanţele fonetice datorate lui -e final!
a-ă -e-e -că -ce
o f at ă două f ete o român că două român ce o m asă două mese o italian că două italien ce
-ea-ă -e-e -gă -ge o fer eastr ă două fer estre o colegă două colege
-scă -şte o mu scă două muş te
-
8/17/2019 Substantiv+articol
6/19
264
-i înlocuieşte pe -ă
o ma şină două ma şini o limbă două limbi
Obs. Atenţie la alternanţele fonetice datorate lui -i final:
-a-ă -ă-i o g ar ă două gări o buni că două buni ci c/ci o s ală două săli o pun gă două pun gi g/gi o căm a şă două cămă şi o amen d ă două amen zi d/zi o ţ ig ar ă două ţ igări o nun tă două nun ţ i t/ ţi
o ba scă două băş ti sc/ şti o puş că două puş ti şc/ şti
-a-ă -e-i
o v ară două veri
-ea-ă -e-i -oa-ă -o-i
o gre şeală două gre şeli o şc oală două şc oli
o sear ă două seri o b oală două b oli
Alternanţe complexe
o strad ă două str ă zi o poart ă două por ţ i
o lad ă două lă zi o hart ă două hăr ţ i
v. G 1.1.1. ALTERNANŢE VOCALICE
v. G 1.1.2. ALTERNANŢE CONSONANTICE
-i înlocuieşte pe -e
o pâine două pâini o specie două specii
o pereche două perechi o lec ţ ie două lec ţ ii
o na ţ iune două na ţ iuni o farmacie două farmacii
Cu alternanţe fonetice:
plecare/plecări scrisoare/scrisori
carte/căr ţ i floare/flori
* -toare invar. (< m. -tor): o învăţă toare două învăţă toare
o vânză toare două vânză toare
-i înlocuieşte pe -le
o vale două văi
-i după căderea lui -e
o femeie două femei Cu alternanţe: o cheie două chei ploaie/ploi baie/băi
-le se adaugă lui -a
-
8/17/2019 Substantiv+articol
7/19
265
o pijama două pijamale o cafea două cafele
-le se adaugă lui -i
o zi două zile Obs. Zilele săptămânii sunt invariabile la plural.
-uri înlocuieşte pe -ă sau -e, producând alternanţe fonetice.
treabă treburi Obs. 1. -uri indică la f. mai ales "feluri de"...
brânză brânzet uri
mâncar e mâncăr uri 2. pr ă jituri, pături, mături
sar e săr uri nu au terminaţia -uri, ci –i (pr ă jitur ă /pr ă jitur i...)
Feminine neregulate la plural:
o soră două surori
o noră două nurori
o mână două mâini
3.1.2.1.3. Substantive neutre
Neutrele fac pluralul în : -e, -uri, -i
-e se adaugă la consoană sau la -i final.
un ora ş două ora şe Cu alternanţe fonetice:
un caiet două caiet e -on -oane
un frigider două frigider e creion creioane
un reportaj două reportaje -or -oare
un bagaj două bagaje motor motoare
un moment două moment e -oi -oaie un dic ţ ionar două dic ţ ionar e gunoi gunoaie
v. G 1.1.1. ALTERNANŢE VOCALICE
v. G 1.1.2. ALTERNANŢE CONSONANTICE
-e înlocuieşte pe -u
un membr u două membr e un muzeu două muzee
un teatr u două teatr e un liceu două licee
un timbr u două timbr e un ghi şeu două ghi şee
-e invar.
un nume două nume
un prenume două prenume
-uri se adaugă la terminaţiile: cons., -o/-u/-i:
un pix două pixuri un zero două zerouri
-
8/17/2019 Substantiv+articol
8/19
266
un foc două focuri un radio două radiouri un loc două locuri un lucru două lucr uri un pat două pat uri un titlu două titluri un gând două gând uri un birou două birouriun bloc două blocuri un cadou două cadouri un dulap două dulapuri un interviu două interviuriun chibrit două chibrit uri* un taxi două taxiuri
Obs. Unele neutre au două forme de pl.: şi în -e şi în -uri un chibrit două chibrit e două chibrit uri un obicei două obiceie două obiceiuri un vis două vise două visuri
-i înlocuieşte pe -u din terminaţia -iu.
un exerci ţ iu două exerci ţ ii un spa ţ iu două spa ţ ii un teritoriu două teritorii un criteriu două criterii un consiliu două consilii un fotoliu două fotolii
Exc.: seminar seminarii
Neutre neregulate
un ou două ouă
un cap două capete
un râs două râsete
3.1.3. DECLINAREA se face după cazurile:
nominativ N., genitiv G., dativ D., acuzativ A., vocativ V.
cazul exprimă întrebări exemple
nominativ N. subiect Cine? Ce? Copilul plânge. genitiv G. posesie Al/a/ai/ale cui? Unde e mingea copilului? dativ D. destinaţie Cui? Îi dau copilului mingea. acuzativ A. complement Pe cine? Ce? Cu cine/ce? Îngrijesc copilul . vocativ V. apel - Fii atent, copile!
Din punct de vedere formal, substantivul nearticulat rămâne neschimbat, doar articolul î şi
schimbă forma.
Substantivele primesc articol nehotărât antepus:
m./n. sg. UN f. sg. O pl. NI Ş TE
sau articol hotărât postpus aglutinat:
m. /n. sg. -(U)L, LE f. sg. -A
m. pl. -I f. /n. pl. -LE (v. cap. Articolul)v. G 3.2. ARTICOLUL
Ex.:
-
8/17/2019 Substantiv+articol
9/19
267
sg. domn doamnă UN domn domnUL O doamnă doamn A
N. UN domn domnUL O doamnă doamn A
G. UNUI domn domnULUI UNEI doamne doamnE I
D. UNUI domn domnULUI UNEI doamne doamnE I
A. UN domn domnUL O doamnă doamn A
V. domnULE! doamnă!
pl. domni doamne
NI Ş TE domni domni I NI Ş TE doamne doamne LE
N. NI Ş TE domni domni I NI Ş TE doamne doamne LE
G. UNOR domni domni LOR UNOR doamne doamne LOR
D. UNOR domni domni LOR UNOR doamne doamne LOR
A. NI Ş TE domni domni I NI Ş TE doamne doamne LE
V. domni LOR! doamne LOR!
Obs.
1. N. = A., G. = D.
2. Se observă din tabele că substantivul propriu-zis rămâne invariabil. Exc.: G./D. f. sg. seformează de la forma de pl. + -i . Forme speciale de N., G., D., A., V. au numai articolele.
3. La sg., neutrele au forme identice cu m., iar la pl. cu f.
v. G 3.1.1.1. TERMINAŢII DUPĂ GENURI; 3.2. ARTICOLUL
4. Numeroase cuvinte în cazul vocativ nu au o formă specială. Se folosesc:
a) forma de N. / A. pentru substantivele f. la sg. neart. (şi m. tată), şi pentru substantivele propriinume de persoană:
Tată , te rog să mă ier ţ i !
Pofti ţ i, doamnă ! Radu , d ă-mi dic ţ ionarul, te rog !
b) forma de G./D. (cu articolul hotărât -lor), pentru substantivele (adj. substantivizate)
pl.: Fetelor ! Băie ţ ilor ! Studen ţ ilor !
Doamnelor, domniş oarelor şi domnilor! Deş tep ţ ilor, ce-a ţ i f ăcut ?
Pentru unele substantive la pl., e posibilă şi forma de N./A. f ără articol : Băie ţ i /Copii , să începem !
Forme speciale
-o* pentru unele cuvinte f. sg. vecino! bunico! feti ţ o! Rodico! *obligatoriu la adjectivele substantivizate
frumoaso! iubito!
v. G 3.1.5. SUBSTANTIVE PROPRII
-e pentru m.sg. (se adăugă la forma nearticulată sau articulată): copile!, băiete!, vecine!, amice !, prietene ! Ş tefane !, Ioane !
-
8/17/2019 Substantiv+articol
10/19
268
domnule!, bunicule!, băiatule!, fiule!, omule!, prostule !, Radule !
Cele terminate în -e nu se modifică : frate ! Vasile !
Pentru o adresare politicoasă, cuvintele care arată funcţia, profesiunea sau numele persoanei vorfi introduse de domnule, doamnă , sau domniş oară:
Domnule profesor (doctor, secretar, ministru, Ionescu, Popescu )!
Doamnă profesoar ă (doctor, secretar ă , ministru, Ionescu, Popescu)! Domniş oară doctor (Maria, Ionescu, Popescu)!
Substantivele în cazul vocativ însoţite de adjective se folosesc:la m. sg. cu forma de V.
Stimate domnule decan, (profesor, doctor, Ionescu)la f. sg. şi în toate cazurile de plural, cu forme nearticulate de N./A.:
Bună ziua, stimată doamnă profesoară !
oameni buni ! scumpe prietene ! (f. pl. sau m. sg.) dragi elevi !
dragă veriş oară ! *
* dragă se foloseşte şi când te adresezi unui bărbat. Subst. comun va avea forma de V.: Dragă prietene! Dragă Mihai !
Adjectivele posesive impun folosirea articolului hotărât. Dragul meu (Ion) !
Fiica mea !
v. AV 1.1.2. FORMULE DE ADRESARE
3.1.4. SUBSTANTIVE COMPUSE
Formate din două sau mai multe cuvinte: floarea-soarelui, nu-mă-uita, radio-casetofon, vagon-restaurant
Pot fi variabile sau invariabile la pl.:
sg. pl.m. un ardei gras doi ardei gra şin. un vagon de dormit două vagoane de dormitn. un reportofon două reportofoanef. o floarea-soareluim. un dus-întors
În declinare, cuvintele sudate se comportă la fel cu cele simple. Celelalte se modifică parţial (de obiprimul termen ) sau deloc:
Bateriile reportofonului s-au descărcat. Două bilete dus-întors , vă rog! = Două dus-întors , vă rog!
3.1.5. SUBSTANTIVE PROPRII
Sunt nume care se dau persoanelor, animalelor, instituţiilor, organizaţiilor, locurilor geograficonstelaţiilor, planetelor, mărcilor de produse, sărbătorilor etc.
A. Numele de persoane masculine se termină în general în consoană:
-
8/17/2019 Substantiv+articol
11/19
269
Ion, Dan, Florin, Eugen, Cornel, Constantin, Marian, Lucian, Victor, Tudor
Multe nume m. se termină şi în vocale:
Toma, Luca, Mircea, Nicolae, Gheorghe, George, Petre, Vasile, Grigore, Andrei, Matei, Alexandru, Petru, Radu, Dumitru
Diminutive (cu -u ţ , -ică , -el, -aş , -ucu, -ş or, -i ţă etc.):
Ionuţ, Ionică, Ionel, Nelu, Neluţu, Dănuţ, Jenică, Vasilică, Mirciulică, Costel, LucicVictoraş, Tudorel, Sandu, Petrică, Răducu, Mitică, Nicu, Nicuşor, Niculiţă, Ghiţă, Georgic
Gicu, Gică
Numele de persoane feminine, diminutive sau nu, se termină de obicei în -a:
Ana, Maria, Ioana, Elena, Ileana, Doina, Victoria, Rodica, Monica, Dorina,
Marina, Cristina, Sanda, Mariana, Marilena, Elisabeta, Felicia, Lucia, Georgeta,
Georgina, Cecilia, Diana, Delia, Eugenia
Diminutive (cu: -u ţ a, -uca, -ica, -i ţ a, -el(a), -uş):
Anu ţ a, M ă riuca, Monica, Florica, Lucica, Cristinel, Lenuş *Unele feminine, diminutive sau nu, se termină în consoană sau în alte vocale decât -a:
Carmen, Ani, Nu ţ i, Jeni, Eli, Cici, Luci
Declinarea numelor de persoană:
m. f.
N. Ion Ioana Rodica Carmen
G.* lui Ion Ioanei Rodicăi lui Carmen
D. lui Ion Ioanei Rodicăi lui Carmen
A. pe Ion pe Ioana pe Rodica pe Carmen
V. Ioane! Ioana!, Ioan o! Rodica!,
Rodic o!
Carmen!
*± al/a/ai/ale
B. Genul celorlalte nume proprii depinde de terminaţie:
m. (consoană, -e , -i, -u, o) :
Cluj, Arad, Braş ov, Dej, Fă gă raş , Olt, Someş , Banat, Bucureş ti, Iaşi, Ploieş ti, Piteş ti, Carpa ţ i, Apuseni, Bucegi, Sibiu, Bacău, Chişinău, Satu Mare, Israel, Paris, Belgrad, Ierusalim, Alpi,Oceanul Pacific, Monaco, Mali, Marte, Soare, Carul Mare, Cră ciun, Paş te, Anul Nou,Sfântul Ion, Opel, Renault, Volvo, Mitsubishi, Dior
f. (-a):
Timiş oara, Sighiş oara, Oradea, Alba-Iulia, Baia Mare, Moldova, Dobrogea, Transilvania, România, Italia, Canada, Londra, Vene ţ ia, Roma, Luna, Calea Lactee, Sfânta Maria, Dacia, Lada, Skoda, Honda
Obs. După formă, unele sunt singulare, altele plurale:
sg. Cluj, Mureş , Paris, Marte, Bacău, Volvopl. Carpa ţ i, Apuseni, Alpi, Statele Unite ale Americii
-
8/17/2019 Substantiv+articol
12/19
270
Aparent pl.: Bucureş ti, Ploieş ti, Piteş ti, Iaşi, C ăl ă raşi
Primesc articol după gen, dacă articolul nu este inclus:m. sg. Clujul , Arad ul , Parisul , Sibiul , Amsterdamul , Marocul ,
Atlanticul , Bucure ştiul , Ia şiul , Ploie ştiul , Opel-ul, MacIntosh-ulm. pl. Carpa ţ ii , Apusenii , Alpii f. sg. Timi şoar a, Craiov a, Londr a , Vien a , Budapest a
f. pl. Ponoarele , Babele, Izvoarele
Se declină. În compuse, de obicei se schimbă cuvântul-bază: Bucureş tiul este capitala României, iar Parisul , a Fran ţ ei.Centrul Braş ovului îmi place.
Apa M ă rii Negre e foarte sărat ă. Înăl ţ imile maxime ale Carpa ţ ilor sunt în jur de 2500 de metri.
Obs. Frecvent se evită formele de G./D., folosindu-se în faţa numelor propriitermeni generici: ora şul, regiunea, râul sau prepoziţia din:
centrul ora şului Satu Mare apele fluviului Mississippi
primăria din Baia Mare (= primăria Băii Mari)
3.2. ARTICOLUL
Însoţeşte substantive (adjective şi numerale), indicând gradul de individualizare şi identificare(contextuală sau cotextuală) a acestora de către vorbitori: un om / omul
3.2.0. Clasificare•articol nehotărât un om (neidentificat, necunoscut) •articol hotărât omul (identificat, cunoscut)•articol genitival (posesiv) al meu •articol adjectival (demonstrativ) ma şina cea ro şie
3.2.1. ARTICOLUL NEHOTĂRÂT
Este antepus. Obiectul denumit este necunoscut. Ex.: A sunat un om la u şă. Are forme distincte după gen, număr şi caz.
m./n. sg f. sg pl.N./A. UN domn O doamnă NI Ş TE domni
NI Ş TE doamne
G./D UNUI domn UNEI doamne UNOR domniUNOR doamne
La singularm. n. f.
-
8/17/2019 Substantiv+articol
13/19
271
N./A. un domn
un băiat
un pom
un ministru
un codru
un ochi
un pui
un frateun tat ă
un papă
un avion
un caiet
un raft
un pix
un tramvai
un teatru
un spa ţ iu
un stilouun radio
un nume
o doamnă
o fat ă
o pagină
o carte
o parte
o farfurie
o femeie
o muncitoare o cafea
o zi
G./D. unui domn
unui băiat
unui pom
unui ministru
unui codru
unui ochi
unui pui
unui frate
unui tat ă
unui papă
unui avion
unui caiet
unui raft
unui pix
unui tramvai
unui teatru
unui spa ţ iu
unui stilou
unui radio
unui nume
unei doamne
unei fete
unei pagini
unei căr ţ i
unei păr ţ i
unei farfurii
unei femei
unei muncitoare
unei cafele
unei zile
La plural:
m. n. f.
N./A. niş te domni
niş te băie ţ i
niş te pomi
niş te mini ştri
niş te codri
niş te ochi
niş te pui
niş te fra ţ i
niş te ta ţ i
niş te papi
niş te avioane
niş te caiete
niş te rafturi
niş te pixuri
niş te tramvaie
niş te teatre
niş te spa ţ ii
niş te stilouri
niş te radiouri
niş te nume
niş te doamne
niş te fete
niş te pagini
niş te căr ţ i
niş te păr ţ i
niş te farfurii
niş te femei
niş te muncitoare
niş te cafele
niş te zile
niş te surori
G./D. unor domni
unor băie ţ i
unor pomi
unor mini ştri
unor codri
unor ochi
unor pui
unor fra ţ iunor ta ţ i
unor papi
unor avioane
unor caiete
unor rafturi
unor pixuri
unor tramvaie
unor teatre
unor spa ţ ii
unor radiouriunor stilouri
unor nume
unor doamne
unor fete
unor pagini
unor căr ţ i
unor păr ţ i
unor farfurii
unor femei
unor muncitoareunor cafele
unor zile
Obs.
1. prepoziţie + un/o...
în + un = într-un Ex.: Locuiesc într-un ora ş mare.
în + o = într-o St ăm într-o camer ă de hotel. .
din +un = dintr-un Sunt originar dintr-un sat de munte.
-
8/17/2019 Substantiv+articol
14/19
272
din + o = dintr-o Sunt originar dintr-o regiune montană. prin + un = printr-un Trec printr-un parc. prin + o = printr-o Trec printr-o criză.
2. un/o/niş te + adjectiv desemnând însuşiri = substantiv (lene ş > un lene ş): un lene ş o lene şă niş te lene şi niş te lene şe
v. NG 1.10. ARTICOLUL NEHOTĂRÂT (PROCLITIC)
3.2.2. ARTICOLUL HOTĂRÂT
Este postpus, f ăcând corp comun cu substantivul. Obiectul denumit este cunoscut.
Ex.: Omul care a sunat la u şă a plecat.
Are forme distincte după gen, număr şi caz.
La singular: m./n. f.N./A. -L
-uL-LE
-A
-uA
G./D. - LUI pl./sg.+ - I V. - LE
-E
- -O
m. n. f.N./A. tat ăl*
ministrul
codrul
domnul
băiat ul
pomul
ochiul
puiul
fratele
pop a
pap a
*tat a (=tat ăl meu)
teatrul
spa ţ iul
stiloul
avionul
caiet ul
raft ul
taxiul
radioul
numele
doamn a
fat a
pagin a
carte a
parte a
muncitoare a
farfuri a
femei a
cafeaua
pijamaua
ziua
G./D. tat ălui fratelui
ministruluicodrului
domnuluibăiat ului
pomului
ochiului
puiului
popii
papei
tat ei/ tatii
teatrului
spa ţ iului
stiloului
numelui
avionului caiet uluiraft ului
taxiului
radioului
pl.+-i doamnei
fetei paginii
căr ţ ii păr ţ ii femeii
cafelei
pijamalei
zilei
sg.+-i muncitoarei
farfuriei
-
8/17/2019 Substantiv+articol
15/19
273
V. tat ă!
domnule !
băiet e!
--- domnă!
femeie!
Obs.
1. Articolele hotărâte -(u)l şi -le sunt specifice substantivelor m. şi n. sg..
-l se adaugă substantivelor terminate în -ă sau -u :
tat ăl , ministr ul, teatr ul
-ul se adaugă substantivelor terminate în consoană , -i sau -o:
domnul , taxiul , radioul
-le se adaugă substantivelor masculine şi neutre terminate la singular în -e:
fratele , câinele , numele
2. Articolul hotărât -a
a) se poate adăuga sau substitui terminaţiei substantivelor feminine la singular:
carte mamă farfurie
carte a mam a farfuri a
b) se leagă prin (u) de terminaţiile - a, -ea şi -i: pijama cafea zi
pijamaua cafeaua ziua
c) La masculinele cu singularul în -ă , acesta este substituit de - a :
tat ă popă papă
tat a pop a pap a
3. Articolul hotărât f. sg G./D. se adaugă în general pluralului N./A.:
gar ă (sg.) gări (pl.) găr ii (sg. G./D.)
dar uneori şi singularului N./A.: libr ărie (sg), libr ăriei (sg G./D.).
farfurie, farfuriei
farmacie, farmaciei
La plural:
m. f./n.
N./A. - I -LE
G./D. -LOR
V. - LOR
m. n. f.
N./
A.
domnii
băie ţ ii
pomii
mini ştriicodrii
ochii
puii
fra ţ ii
ta ţ ii
popii
papii
avioanele
caietele
rafturile
taxiurilespa ţ iile
numele
doamnele
fetele
paginile
căr ţ ile păr ţ ile
femeile
cafelele
pijamalele
zilele
farfuriile
-
8/17/2019 Substantiv+articol
16/19
274
G./ D.
domnilor
băie ţ ilor
pomilor
mini ştrilor
codrilor
ochilor
puilor
fra ţ ilorta ţ ilor
popilor
papilor
avioanelor
caietelor
rafturilor
taxiurilor
spa ţ iilornumelor
doamnelor
fetelor
paginilor
căr ţ ilor
păr ţ ilor femeilor
cafelelor
pijamalelor zilelor
farfuriilor
V. domnilor!băie ţ i(lor)!
--- doamnelor!
fetelor!
Obs.
1. -le este articolul hotărât pentru toate substantivele feminine şi neutre la plural.
2. Articolul hotărât -i specific masculinului plural se adaugă totdeauna terminaţiei -i a pluralului;
rezultă-ii: oamenii , prietenii , domnii , băie ţ ii , ta ţ ii
Când substantivul are un -i şi de la singular, rezultă -iii:copil (sg) copii (pl.) copiii (pl. art. hot.)
3. Articolul hotărât se adaugă şi adjectivelor, când acestea sunt antepuse:noul director noua directoare
v. NG 1.7. ARTICOLUL HOTĂRÂT (ENCLITIC)
3.2.2.1. FOLOSIREA articolului hotărât şi a articolului nehotărât
1. Prezenţa articolului este în general obligatorie:
a) cu substantive comune subiecte (N.) la singular:Pe masă e un măr . M ăr ul e ro şu.
La plural, subiectul poate fi nearticulat, dacă este nedefinit, neprecizat.Pe masă sunt mere.
b) când substantivul este atribut (G.):culoarea unui măr, vârsta unei femei
c) când substantivul este complement indirect (D.):Telefonez unei doamne. Telefonez doamnei Popescu.
d) când substantivul este complement direct (A.) la singular: Ridică receptor ul ! A şteapt ă tonul , apoi introdu cartel a şi formează număr ul !
Aten ţ ie! Nu forma un număr gre şit! La plural, complementul direct poate fi nearticulat sau articulat:
Cere scuze dacă ai gre şit!
Notează numerele de telefon într-un carne ţ el!
e) prep. cu G./D. + GN Avionul zboar ă deasupra unui ora ş. (G.) / ...deasupra ora şelor. (G.)
-
8/17/2019 Substantiv+articol
17/19
275
Gra ţ ie unei burse, îmi pot continua studiile. (D.)
f) prep. cuPleacă cu un prieten. / Pleacă cu prietenul ei. (A.)(asoc.) Scriu cu pixul , cu stiloul nu-mi place. (A.)(instrum.)
Exc.:Când substantivul este nume de materie, rămâne de obicei nearticulat:
cană cu lapte, găleat ă cu apă v. G 3.8. PREPOZIŢIA; 4.6. MIJLOCUL ŞI INSTRUMENTUL
g) Adjectivele de totalitate sunt urmate de substantiv cu articol hotărât:tot exerci ţ iul , toat ă mâncare a , întreg ora şul , amândoi copiii, to ţ i trei băie ţ ii
h) Adjectivele calificative antepuse cer articol:S ăracul om a r ămas f ăr ă casă.
Exc., în exclamaţii: Frumoasă fat ă! De ştept copil! Dificil examen!
2. Absenţa articolului este uneori obligatorie:
a) când substantivul este precedat de prepoziţie şi nu este determinat.Suntem în sală. Dar: Suntem în sal a 10.
Merg la teatru. Mergem la Teatrul Na ţ ional.
Substantivele nume de materie precedate de cu rămân nearticulate:cafea cu lapte, găleat ă cu apă , carne cu cartofi, mămăligă cu brânză şi smântână
v. G 3.8.1. FOLOSIREA PREPOZIŢIILOR, Obs. 2.
b) când substantivul este precedat de un adjectiv nedefinit, numeral sau demonstrativ: fiecare om, orice persoană , oricare fat ă , alt băiat, pu ţ in timp, mul ţ i ani, câ ţ iva pomi,
doi copii, ace şti copii
v. G 3.4.6. PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE NEHOTĂRÂTE
c) cu adjective calificative antepuse, în exclamaţii:Frumoasă fat ă! De ştept copil! Dificil examen!
v. G 4.12.5.4. PROPOZIŢIILE EXCLAMATIVE
3.2.3. ARTICOLUL POSESIV (GENITIVAL)
Exprimă posesia, este antepus şi are forme distincte după gen şi număr.
sg. m./n. AL f. A pl. m. AI f./n. ALE
Formează • genitivul pronumelui cine: al cui? ai cui?
a cui? ale cui?
• pronume posesive: al meu... ai mei... a mea... ale mele...
• numerale ordinale: al doilea... a doua...
-
8/17/2019 Substantiv+articol
18/19
276
Însoţeşte uneori substantivul în G.:
C ăţ elul este al vecinului. C ăţ eii sunt ai vecinului.
Atenţie la similitudinea mărcilor de gen şi număr la articolul hotărât şi articolul posesiv:
-l/al , -a/ a , -i/ai , -le/ale: Ma şin a este a Mariei/ a mea/...
3.2.3.1. FOLOSIRE
a) După verbele: a fi, a deveni , a ajunge , a sosi , a ieşi , a reuşi , a se clasa C ăţ elul este al vecinului / al meu /...
Alexandra, fiica mea, a reu şit a doua la concurs.
Mircea, prietenul meu, s-a clasat al doilea .
b) În exprimarea eliptică şi în substituţii:- Al cui e căţ elul? Al vostru?
- Al nostru / Al meu / Al băiatului / Al Mariei / Al copiilor...
Reprezentan ţ ii Fran ţ ei, ai Germaniei, ai Italiei şi ai Luxemburgului s-au întrunit la
Geneva.
c) Când substantivul precedent (posesorul) nu are articol hotărât:doi nepo ţ i ai mei un nepot al meu
Domnul Popescu a fost numit director al firmei.
Radu Cristea est corespondent al ziarului „Expres”.
d) Când între posesor şi obiectul posedat se intercalează alte cuvinte: Ziua de lucru a unui director este foarte plină.
Filmul cel mai bun al anului a fost premiat.Obs.
1. Uneori, un de partitiv precedă articolul genitival:un nepot de-al meu, ni şte cunoscu ţ i de-ai mei, o alt ă elevă de-a mea
2. În limba vorbită, există tendinţa de înlocuire a formelor al, a, ai, ale prin a invariabil.v. NG 1.8. ARTICOLUL GENITIVAL-POSESIV; 7.6. RELAŢIA DE POSESIE
3.2.4. ARTICOLUL DEMONSTRATIV (ADJECTIVAL)
Provine din adjectivul/pronumele demonstrativ: acel(a) acea (aceea) acei(a)
acele(a) având forme diferite după gen, număr şi caz:
sg pl.m./n. f. m. f./n.
N./A. CEL CEA CEI CELEG./D. CELUI CELEI CELOR
-
8/17/2019 Substantiv+articol
19/19
277
Funcţionează mai ales ca articol al adjectivului, substantivându-l pe acesta:
cel bun cea bună cei buni cele bune
sau legându-l de un substantiv precedent:
Ş tefan cel Mare, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun
omul (cel) bun, ma şina (cea) nouă , pantofii (cei) noi, mănu şile (cele) ro şii
Băiatul cel mare e medic, cel mic e student.
Intră în componenţa superlativului relativ al adjectivelor şi adverbelor:
adj. cel mai bun sportiv adv. Ea vorbe şte cel mai bine române şte.
Mai substantivează numerale:(C ăr ţ ile acelea două sunt pentru voi). > Cele două sunt pentru voi.
v. G 3.5.2. NUMERALUL COLECTIV
şi determinanţi prepoziţionali:
Congresul de matematică din 1990 a avut loc la Timi şoara, cel din 1994, la Cluj.
Poate preceda propoziţii relative:
Oamenii care se gr ăbesc gre şesc mai mult. Cei care se gândesc nu gre şesc.
Obs.
Cel, cea, cei, cele intră şi în componenţa adjectivelor/pronumelor demonstrative „de alegere”:
cel ălalt, cealalt ă , ceilal ţ i, celelalte.
v. NG 1.10. ARTOCOLUL ADJECTIVAL-DEMONSTRATIV (PROCLITIC)
v. G 3.4.3. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL DEMONSTRATIV; 3.5.2. NUMERALULCOLECTIV;
3.4. ADJECTIVUL
Este de regulă postpus substantivului: bloc înalt, ma şină nouă...
Accentuat, adjectivul va fi antepus: Frumos spectacol! Frumoasă vreme!
3.3.0. Clasificare
3.3.0.1. după formă:
simple alb, gri, albastru, înalt, acru, amar
compuse dacoroman, galben-auriu, franco-german
derivate
cu sufixe -esc (bărbat > bărbăt esc)
-iu (aur > aur iu)