Download - Studiu de Fezabilitate (1), Statie de Epurare Moisei, MASTER-Disertatie

Proiect nr: 502-2008Denumire: ,,PRIMA ÎNFIINŢARE REŢEA PUBLICĂ DE CANALIZARE A APEI UZATE MENAJERE ŞI STAŢIE DE EPURARE ÎN COMUNA MOISEI”, jud. MaramureşBeneficiar: CONSILIUL LOCAL MOISEI, jud. MaramureşFaza: STUDIU DE FEZABILITATE

MEMORIU TEHNICO - JUSTIFICATIV

Prezenta documentaţie este întocmită în conformitate cu Normele metodologice privind conţinutul cadru al proiectelor – pe faze de proiectare – aprobate prin H.G. nr. 28/09.01.2008.

CAPITOLUL A: Piese scrise

1. DATE GENERALE

Lucrarea de faţă analizează şi soluţionează posibilitatea realizării unei reţele publice de canalizare a apelor uzate menajere în comuna Moisei, judeţul Maramureş.

1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢIE:

1.2. AMPLASAMENTUL:

1.3. TITULARUL INVESTIŢIEI:

1.4. BENEFICIARUL INVESTIŢIEI:

1.5. ELABORATORUL STUDIULUI DE FEZABILITATE:

,,PRIMA ÎNFIINŢARE REŢEA PUBLICĂ DE CANALIZARE A

APEI UZATE MENAJERE ŞI STAŢIE DE EPURARE ÎN COMUNA MOISEI”,

jud. Maramureş

Pe teritoriul comunei Moisei,Judeţul Maramureş

Consiliul local al comunei MoiseiJudeţul Maramureş

Comuna MoiseiJudeţul Maramureş

S.C. ,,A&S ARCADE” S.R.L.Baia Mare, str. P. Dulfu Nr. 6/34

1

2. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.1. Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului

În prezent comuna Moisei dispune parţial de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă, acesta fiind în curs de finalizare.

În anul 1995, S.C. ARIS S.A. – Baia Mare a elaborat proiectul Nr. 8764/1995 – Studiu de fezabilitate – Alimentarea cu apă a comunei Moisei, cu finalizarea PT + DDE în anul 2000.

În limita fondurilor disponibile, în teren s-au executat unele obiective din documentaţia amintită, şi anume:

- priză de apă din sursa Izvor Măgura (9 l/s)- priză de apă din sursa Căucie (2,6 l/s)- rezervor 300 mc – cu aducţiune de la sursa Măgura – oţel 150 mm; L =

730 m;- rezervor 150 mc – cu aducţiune de la sursa Căucie – oţel 50 mm; L = 1.120

m;De la rezervoarele executate, amintite mai sus s-au executat următoarele

tronsoane: - de la rezervorul de 300 mc, spre localitate – conductă din oţel 200 mm în

lungime de circa 2,2 km, cu căminele necesare de rupere a presiunii şi cele de vană;

- de la rezervorul de 150 mc, spre localitate – conducte din oţel 100 mm şi 125 mm, însumând 3,4 km.

Din lipsă de fonduri pentru terminarea lucrărilor (circa 72 %) acestea au fost sistate. Consiliul Local al Comunei Moisei, a solicitat actualizarea proiectului, conform ultimelor norme având în vedere continuarea executării restului de lucrări.

Prin adresa 3262/26.07.2002, Primăria Moisei solicită executarea acestei documentaţii conform normei P 66 – 2001 şi celorlalte acte legislative şi normative în vigoare.

Adresa menţionează situaţia actuală, dotarea şi numărul consumatorilor necesar a fi racordaţi la sistemul de alimentare cu apă potabilă.

Din cei 9.275 locuitori doar 6.950 vor putea beneficia în prezent de racordarea la sistemul centralizat stradal de alimentare cu apă potabilă.

Restul de 2.325 locuitori cu gospodării izolate, pe versante, la înălţimi de 40 – 80 m faţă de vatra localităţii, nu pot fi racordaţi deoarece costurile de realizare a reţelelor necesare sunt prea mari.

Conform acestei adrese, primăria Moisei solicită alimentarea cu apă prin cişmele stradale (70 %) şi în incinte (30 %) – şcoli, dispensare, unităţi sociale, etc.

Conform avizului Direcţiei de Sănătate publică Maramureş, apa izvoarelor Măgura şi Căucie este de bună calitate, iar debitul, suficient pentru funcţionarea instalaţiilor proiectate şi satisfacerea consumului.

Prin programul de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural instituit prin O.G. nr. 7/2006 s-a primit finanţare pentru lucrările neexecutate, acestea fiind în curs de finalizare.

2

În localitate sunt: patru şcoli generale, patru grădiniţe, un dispensar uman şi unul veterinar, o casă de cultură, o brutărie, hotel restaurant ,, Capra Neagră” şi 47 de unităţi economice private, majoritatea în domeniul comercial şi de alimentaţie publică.

După finalizarea investiţiei (iunie 2008) circa 90% din populaţia posibil beneficiară va fi racordată la sistemul de alimentare cu apă.

Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului este Consiliul Local al comunei Moisei.

Administrarea comunei este gestionată de către Primăria Moisei şi de Consiliul Local.

2.2. Descrierea investiţiei

a) Necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei

Având în vedere că există un număr foarte mare de cereri pentru branşamente individuale, prin introducerea apei potabile curente în locuinţe, va apare un debit corespunzător de ape uzate menajere încărcate cu materii în suspensie şi substanţe organice susceptibile a fermenta producând mirosuri dezagreabile, ceea ce în lipsa unui sistem centralizat de colectare pentru întreaga comună, evacuare acestor ape, va genera impurificarea solului, subsolului şi aerului cu noxe provenite din aceste ape.

Astfel ar putea apare epidemii de boli infecţioase precum şi zone insalubre, ceea ce ar degrada aspectul localităţii.

În prezent comuna Moisei nu dispune de un sistem centralizat de canalizare menajeră, ci doar de mici amenajări ale agenţilor economici din zonă prin care aceste ape sunt evacuate direct sau după o preepurare sumară în râul Vişeu.

Doar colectarea şi evacuarea acestor ape uzate menajere în emisar, râul Vişeu, ar contribui la mărirea conţinutului acestuia în poluanţi peste limitele admise şi compromiterea lui ca mediu de viaţă pentru fauna acvatică cât şi ca sursă potenţială de apă pentru agenţii economici sau localităţile din aval.

În urma deversărilor apelor uzate neepurate se produce o poluare necontrolata atât a pânzei freatice cât şi a solului adiacent. Având în vedere această situaţie, în conformitate cu legislaţia Europeană adoptată şi de normativele din legislaţia românească, este necesară realizarea reţelei de canalizare menajeră pe toate străzile pe care se va executa reţea de alimentare cu apă precum şi epurarea apelor colectate în sistemul de canalizare într-o staţie de epurare a apelor uzate menajere cu deversarea apelor după epurare în râul Vişeu cu încadrare în parametrii impuşi de normativul NTPA001/2002.

Existenţa sistemului de alimentare cu apă în întreaga comună este un argument în plus în favoarea realizării reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare, deoarece legislaţia în vigoare impune soluţionarea (colectarea şi epurarea) apelor uzate concomitent cu racordarea populaţiei la reţeaua de alimentare cu apă.

La acestea trebuie adăugată dezvoltarea comunei Moisei pe plan social-cultural şi turistic, ceea ce argumentează încă o dată necesitatea şi oportunitatea investiţiei.

În această situaţie, realizarea acestei investiţii este deosebit de necesară şi oportună.

Pentru aceasta se prevede realizarea unei reţele de canalizare în sistem separativ pentru colectarea apelor uzate menajere. Staţia de epurare care va prelua şi epura apele

3

uzate va fi amplasată în avalul localităţii Moisei pe un teren situat la limita localităţii Vişeu, pe malul râului cu acelaşi nume.

b) Scenariile tehnico-economice

La baza studiului de fezabilitate au stat două alternative de realizare a obiectivului propus:

Reţeaua de canalizare:

Varianta I Realizarea unui sistem separativ (divizor), centralizat de colectare a apelor

uzate menajere, cu canal colector pe o singură parte a drumului naţional DN 18 şi DN 17 precum şi racordarea gospodăriilor de pe partea opusă prin subtraversări ale drumului naţional;

Varianta II Realizarea unui sistem separativ (divizor), centralizat de colectare a apelor

uzate menajere, cu două canale colectoare de o parte şi de alta a drumului naţional.

Analizând cele două scenarii, rezultă următoarele:

Varianta I

Realizarea unui sistem separativ, centralizat de colectare a apelor uzate

menajere, cu canal colector pe o singură parte a drumului naţional DN 18 şi

racordarea gospodăriilor de pe partea opusă prin subtraversări ale drumului

naţional;

Varianta II

Realizarea unui sistem separativ, centralizat de colectare a apelor uzate

menajere, cu două canale colectoare de o parte şi de alta a drumului naţional

Avantaje Dezavantaje Avantaje Dezavantaje

Lungimea reţelei de canalizare este mai mică

- -

Lungimea reţelei de canalizare este mai mare cu cca 60% (în lungul drumului naţional lungimea se dublează)

Pozarea conductei se face în spaţiu verde, trotuar sau acostament

- -

Pe anumite tronsoanele din drumul naţional unde este pozată reţeaua de apă, colectorul apelor uzate menajere ar trebui pozat în carosabil

4

O reţea de canalizare mai scurtă presupune cheltuieli de întreţinere şi exploatare mai mici

- -

O reţea de canalizare mai lungă presupune cheltuieli de întreţinere şi exploatare mai mari

Numărul mai mare de subtraversări ale drumului naţional presupun o execuţie şi întreţinere mai greoaie.

Pentru un număr mai mic de subtraversări (doar la intersecţia cu alte străzi), execuţia şi întreţinerea este mai uşoară

Pentru un număr mai mic de staţii de pompare pe reţeaua de canalizare, execuţia şi întreţinerea este mai uşoară

- -

Numărul staţiilor de pompare amplasate pe reţeaua de canalizare în lungul drumului naţional se dublează, ceea ceduce implicit la o execuţie şi întreţinere mai dificilă precum şi majorarea costurilor. De asemenea, pe partea pe care este pozată şi reţeaua de apă, amplasarea acestor staţii de pompare poate fi foarte dificilă datorită gabaritului acestor cămine fiind necesară pozarea lor în partea carosabilă.

În urma analizării celor două variante, din punct de vedere tehnic, economic şi social, s-a considerat că prima din aceste ipoteze adică realizarea unui sistem separativ (divizor), centralizat de colectare a apelor uzate menajere cu un canal colector pe o singură parte a drumului naţional şi subtraversări pentru racordarea consumatorilor de pe partea opusă este varianta optimă.

Din punct de vedere structural, soluţia tehnică este fezabilă, ea îndeplinind condiţiile de amplasament.

Materialele şi echipamentele prevăzute vor fi asigurate din surse locale şi ţări membre ale Uniunii Europene.

5

Proiectul este în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare privind proiectarea şi realizarea investiţiilor de infrastructură.

Staţia de epurare:

Varianta I Realizarea unei staţii de epurare compacte, modulară al cărui flux de

epurare mecano – biologic cuprinde:

Treaptă de epurare mecanică compusă din:- omogenizare, stocare şi sitare cu sita mecanica cu curăţire mecanica- mixer pentru omogenizare - staţie automată de pompare apă uzată- echipamente pentru pompare apă uzată sitată- decantor primar (separare grăsimi şi nisip)- staţie de dozare biopreparate pentru descompunere grăsimi.

Treapta de epurare biologică compusă din:

Modul biologic compact, care include:- bazin cu nămol activat cu biofiltru fix, cu nitrificare – denitrificare care

cuprinde următoarele echipamente:- biofiltru fix- echipamente de aerare cu bule fine- mixer de denitrificare- decantor secundar- staţie de suflante pentru furnizare aer

Treapta de prelucrare a nămolului stabilizat aerob, compusă din:- bazin stocare, îngroşare, pompare automată nămol în exces- instalaţie automată de deshidratat nămol cu melc şi sită specială- magazie pentru stocarea nămolului deshidratat şi a materialului reţinut

de la sitare

Dezinfecţie apă epurată cu UV (Ultra Violete)

Staţie de măsură parametrii apă epurată, compusă din:- senzor O2 dizolvat- sondă material în suspensie- spectrofotometru- debitmetru apă epurată

Modul de comandă şi deservire staţie de epurare

Varianta II Realizarea unei staţii de epurare cu construcţii din beton al cărui flux

tehnologic cuprinde:

6

Treapta mecanica de epurare apă uzată compusă din:- grătar rar cu curăţare mecanică - staţie automată de pompare apă uzată- instalaţie compactă de pretratare cu sitare fină, deznisipare şi separare

grăsimi- Instalaţie automată de preluare ape uzate/nămoluri din fosele septice

Treapta de epurare biologică compusă din:- bazin de defosforizare biologică - bazin de nitrificare denitrificare simultană- decantor secundar longitudinal cu sucţiune - staţie de suflante

Dezinfecţie apă epurată cu ultraviolete

Epurare aer din hala de epurare mecanică îngroşare şi deshidratare nămol

Treapta de tratare a nămolului compusă din:- stocare nămol în exces - staţie automată de pompare nămol în exces- instalaţie automată de preparare – dozare polielectrolit- instalaţie automata de îngroşare mecanică nămol în exces, cu presa melc- stocare nămol îngroşat- instalaţie automată de deshidratare nămol îngroşat mecanic/static, cu

presa melc- transportor cu şnec pentru evacuarea nămolului deshidratat- container de nămol

Opţional – instalaţie de uscare nămol deshidratat

Staţie de măsură parametrii apă epurată

Parametrii măsuraţi sunt următorii:- senzor de materii solide în suspensie- senzor de amoniu- senzor de azotaţi


Varianta IStaţie de epurare compactă - modulară

Varianta IIStaţie de epurare din beton

Avantaje Dezavantaje Avantaje Dezavantaje- Epurare cu încadrarea în normele NTPA 001/2002, cu costuri de exploatare minime.- Funcţionare automată; sunt necesare 10 om-ore / săptămână pentru

- Epurare cu încadrarea în normele NTPA 001/2002.

- Costuri ridicate de investiţie.- Durata mare de realizare a bazinelor având în vedere ca sunt din beton.- Distribuţia spaţială pe o suprafaţă mare a

7

Varianta IStaţie de epurare compactă - modulară

Varianta IIStaţie de epurare din beton

Avantaje Dezavantaje Avantaje Dezavantajecontrol.- Siguranţă în funcţionare,- întreţinere simpla, -consum redus de energie- Bazinul de acumulare -omogenizare, are rolul de egalizare a debitelor şi încărcărilor- Evacuarea nămolului în exces se face automat prin pompare - Evacuarea apei decantate se face gravitaţional continuu. - Timp de utilizare îndelungat, datorită materialelor de construcţie anticorozive (oţel inox, PVC, PP, etc.) şi a echipamentului robust de la producători bine cunoscuţi.- Instalaţie modulată, compacta.- Evacuare unica a apelor epurate în emisar care permite o monitorizare facilă a parametrilor de ieşire cu încadrare în NTPA 001/2002- Monitorizare şi mentenanţă centralizată ce permite un management eficient

staţiei de epurare.- Suprafaţa de teren ocupată de staţiile de epurare mai mare.- Costurile ridicate de operare şi a cantităţilor de reactivi de floculare.

În urma analizării celor două variante, din punct de vedere tehnic, economic şi social, s-a considerat că prima din aceste ipoteze adică realizarea unei staţii de epurare compacte, modulare este varianta optimă.

Din punct de vedere structural, soluţia tehnică este fezabilă, ea îndeplinind condiţiile de amplasament.

Materialele şi echipamentele prevăzute vor fi asigurate din surse locale şi ţări membre ale Uniunii Europene.

Proiectul este în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare privind proiectarea şi realizarea investiţiilor de infrastructură.

8

c) Descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică

La baza studiului de fezabilitate au stat două alternative de realizare a obiectivului propus. Din aceste două alternative cu câte două variante fiecare, din punct de vedere tehnic, economic şi social, s-a considerat ca variantă optimă următoarea variantă:

Realizarea unui sistem separativ (divizor), centralizat de colectare a apelor uzate menajere, cu canal colector pe o singură parte a drumului naţional DN 18 şi DN 17 precum şi racordarea gospodăriilor de pe partea opusă prin subtraversări ale drumului naţional;

Realizarea unei staţii de epurare compacte, modulară cu flux de epurare mecano – biologic.

Soluţia proiectată cuprinde următoarele lucrări:- reţea de canalizare- staţie de epurare a apelor uzate menajere

Reţeaua de canalizare

Debitele de dimensionare a reţelei de canalizare, conform breviarului de calcul anexat, sunt următoarele:

Debit zilnic maxim apă uzatăQuz zi max = 0,8 x 1.936,04 m3/zi = 1.548,83 m3/zi = 17,92 l/s

Reţeaua de canalizare se va realiza tot în sistem divizor, apele meteorice fiind colectate prin rigole stradale deschise şi evacuate în cursurile de apă existente în zonă.

Pe toate străzile pe care există sau se va introduce apa potabilă curentă, se prevede reţea de canalizare menajeră. Reţeaua se prevede din tuburi PVC, SN4 cu mufă şi inel de cauciuc cu L = 6,0 m şi diametru de 200, 250 şi 315 mm. Panta este suficientă pentru realizarea, la debitul maxim orar, a vitezei de autocurăţire de 0,7 m/sec. Se va evita atingerea vitezei maxime de 5 m/sec a apei uzate pentru a elimina eroziunea conductelor datorită frecării nisipului sau a altor materii cu duritate ridicată antrenate de apa uzată.

Lungimea totală a reţelei de canalizare este de 25.500 m.Având în vedere că nu există reţea de distribuţie apă potabilă pe toate străzile,

reţeaua de canalizare şi staţia de epurare se va realiza în două etape:1. În prima etapă se va executa staţia de epurare şi reţeaua de canalizare menajeră

în lungul drumului naţional DN17 şi DN18. Astfel lungimea reţelei de canalizare în etapa I va fi de 12.350 m având Dn 315 mm.

2. În cea de-a doua etapă se va realiza extinderea reţelei de canalizare pe toate drumurile comunale pe care există reţea de apă potabilă. Reţeaua de canalizare menajeră pe străzi, va fi pozată la minimum 3 m de

conducta de apă potabilă atunci când au trasee paralele sau la o adâncime de minim 0,40 m între ele pe verticală, cu desfacerea şi refacerea sistemului rutier existent şi cu cămine de vizitare la circa 4060 m în aliniament.

Se prevede de asemenea înscrierea reţelei în secţiunea transversală a străzilor, cu respectarea distanţelor prescrise în SR 8591-1991.

9

Traseele reţelei de canalizare vor fi paralele cu axul străzilor pe care se pozează, de preferinţă în spaţiu verde, acostamente şi trotuare.

În reţeaua de canalizare se vor colecta apele uzate fecaloid menajere şi cele industriale care respectă normele NTPA 002/2002. În cazul în care apele provenite de la agenţii economici nu respectă aceste condiţii, aceştia îşi vor executa instalaţii de preepurare adecvate. Nu se admite evacuarea în reţeaua de canalizare menajeră a apelor pluviale.

În punctele necesare se vor realiza 856 cămine de vizitare din tuburi de beton cu capace din polietilenă pentru căminele situate în zonele verzi, capace din fontă – necarosabile pentru căminele situate în trotuare şi alei şi din fontă – carosabile pentru cele situate în zonele carosabile.

Staţia de pompare

Datorită reliefului relativ plan, pentru crearea pantelor necesare realizării vitezei de autocurăţire, sunt necesare săpături la adâncimi mari pentru pozarea reţelei de canalizare.

Pentru a evita aceste inconveniente, se prevăd în anumite puncte pe reţea staţii de ridicare a nivelului apelor uzate (staţii de pompare) în număr de cinci bucăţi, dotate cu pompe submersibile cu tocător, automatizate şi racordate la reţeaua publică de energie electrică.

Staţia de pompare se echipează cu două pompe, una activă şi una rezervă, având senzori de nivel minim şi maxim.

Pompele se montează în cămine din oţel inoxidabil. Acestea vor fi montate îngropat pe un radier din beton şi vor avea Di = 1,00 m.

Staţia de epurare compactă modulară

Pentru epurarea apelor uzate menajere colectate se propune realizarea unei staţii de epurare performante care să asigure evacuarea în receptor a unei ape epurate ai cărei parametrii să se încadreze în limitele impuse de NTPA 001/2002. Se menţionează că apa menajera uzată la intrarea în staţia de epurare trebuie să se încadreze in prevederile NTPA002/2002.

Receptorul apelor uzate menajere este râul Vişeu, afluent al râului Tisa, care conform Normativului din 10/12/2002 privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă se încadrează în clasa de calitate I privind limitele maxime de încărcare cu poluanţi.

Debitele de dimensionare ale staţiei de epurare, conform breviarului de calcul ataşat, sunt următoarele:

Qmed zi evac Qmaxim zi evac Qmaxim orar evac

mc/zi l/sec mc/zi l/sec mc/h l/sec1.291,85 14,96 1.548,83 17,92 99,82 27,72

Caracteristicile apelor uzate brute, respectiv încărcările cu poluanţi, conform breviarului de calcul anexat sunt următoarele:

10

Încărcări specificeÎncărcări calculate

kg/zi mg/l

MSS = 70 g/loc zi 537,60 347,10

CBO5 = 60 g/loc zi 460,80 297,51

Nt = 11 g/loc zi 84,48 54,55

Pt = 1,8 g/loc zi 13,82 8,93Materii extractibile cu solvenţi

organici = 6 g/loc zi46,08 29,75

pH 6,5 8,0Randamentele de epurare ale staţiei de epurare au fost calculate ţinând cont de

condiţiile de calitate specificate în NTPA 001/2002.Concentraţia şi cantitatea poluanţilor în apa uzată la intrarea în staţia de epurare

şi condiţiile impuse la evacuarea în receptor sunt prezentate în tabelul următor:

Indicatori de calitate

Încărcarea apei la intrarea în SE

(mg/l)

Limite deevacuare

(mg/l)

Randamentnecesar

(%)MSS 347,10 60,00 82,71CBO5 297,51 25,00 91,60

Nt 54,55 15,00 72,50Pt 8,93 2,00 77,60

Materii extractibile cu solvenţi organici

29,75 20,00 32,77

PH 6,5 8,0 6,5 8,0 -

În vederea atingerii eficienţelor de epurare de mai sus, se propune realizarea unei staţii de epurare mecano-biologică de tip compact. Fluxul tehnologic propus pentru epurarea apelor uzate menajere se compune din următoarele obiecte:

Treaptă de epurare mecanică compusă din:- omogenizare, stocare şi sitare cu sita mecanica cu curăţire mecanica- mixer pentru omogenizare - staţie automată de pompare apă uzată- echipamente pentru pompare apă uzată sitată- decantor primar (separare grăsimi şi nisip)- staţie de dozare biopreparate pentru descompunere grăsimi.

1. Bazin de omogenizare care cuprinde:a) Grătar cu ochiuri de 10 mm şi capacitate maximă de 31,3 l/secb) Mixer

Montat în bazinul de omogenizare având Pi = 0,60 kWc) Echipamente pentru staţie de pompare apă brută uzată

Pompe submersibile cu tocători (A+R)- montate în bazinul de omogenizare- funcţionare funcţie de nivel minim, maxim1 şi maxim2

11

- debit pompă: Q = 15 mc/h- înălţimea de refulare: H = 6 m H2O- durata de funcţionare: 20 ore- putere instalată: 2,25 kW.

Senzori de nivel minim/maxim 1 şi 2.2. Modul tehnologic de echipamente

a) Instalaţie de sitare şi deznisipare cu următoarele funcţii:- sitare apă uzată cu presare şi evacuare material reţinut în container- separare nisip gravitaţional, cu eficienţa de 90% pentru particule >0,2 mm

- capacitate max: 25 l/sec- fantă sită ,,e” = 3 mm- material: oţel inoxidabil- putere instalată: 0,55 kW.

b) Echipamente de pompare apă uzată sitată şi deznisipată compuse din:Pompe submersibile (A+R)

- montate în bazinul de omogenizare- funcţionare funcţie de nivel minim, maxim1 şi maxim2

- debit pompă: Q = 15 mc/h- înălţimea de refulare: H = 8 m H2O- durata de funcţionare: 20 ore- putere instalată: 1,5 kW.

Senzori de nivel minim/maxim 1 şi 2.c) Instalaţie de dozare precipitat

- capacitate pompa de dozare 12,1 l/orăd) Suflante

Suflante cu rotoare profilate (A+R):- diferenţa de presiune: p = 400 mbari- funcţionare: funcţie de senzorii de oxigen montaţi în modulul de

epurare biologic- putere instalată/consumată: 7,5/4,9 kW- distribuţia aerului de la staţia de suflante la panourile de aerare se

realizează prin ţevi de oţel inoxidabil- carcase fonoizolante de exterior.

Convertizor de frecvenţăe) Instalaţie de dezinfecţie apă epurată cu ultraviolete.

Treapta de epurare biologică compusă din:

Modul biologic compact, care include:- bazin cu nămol activat cu biofiltru fix, cu nitrificare – denitrificare care

cuprinde următoarele echipamente:- biofiltru fix- echipamente de aerare cu bule fine- mixer de denitrificare- decantor secundar- staţie de suflante pentru furnizare aer

12

Toate părţile în contact cu apa sunt din oţel inoxidabil. Sistemul este termoizolat.1. Sistem de decantare primară cu separare grăsimi, cu următoarele caracteristici:

- timp de decantare: 0,5 ore- reţineri pe decantorul primar: 50%- evacuare nămol prin pompare cu pompe submersibile- evacuare grăsimi gravitaţional.

2. Sistem de pompare pentru evacuare nămol primar- Q = 6 mc/h; - H = 6 mH2O;- Pi = 0,55 kW.

3. Bazine cu nămol bioactivat, având următoarele funcţiuni:- descompunere produşi de carbon- nitrificare, denitrificare.

Sunt compuse din: Sistem de aerare cu bule fine, cu următoarele caracteristici:

- structură panou şi conducte aer din oţel inoxidabil;- tuburi flexibile generatoare de bule fine din EPDM.

Sistem bionanotehnologic cu biofiltru fix cu suprafaţa >200 m2/m3 şi suprafaţa prevăzută 50m2/m3 de bazin.

Sistem de mixere pentru vehiculare şi denitrificare- orizontal, cu coloană de ghidare- putere instalată: 2,2 kW.

Sondă de O2 dizolvat LDO- cu controler C100 – montat în compartimentul de nitrificare

Sondă de materiale în suspensie (tip SOLITAX)- cu ştergător, sc. 0,001-50 g/l – montată în modulul biologic.

4. Decantor secundar lamelarSuprafaţa totală a decantorului este 6 m2 şi cuprinde:

- Sistem de blocuri lamelare cu peliculă bioactivă având suprafaţa de 100 m2/m3

- Pompă submersibilă nămol recirculat şi în exces, având:- Q = 2,5 m3/h- h = 3 mH2O- Pi = 0,55 kW.

Treapta de prelucrare a nămolului stabilizat aerob, compusă din:- bazin stocare, îngroşare, pompare automată nămol în exces- instalaţie automată de deshidratat nămol cu melc şi sită specială- magazie pentru stocarea nămolului deshidratat şi a materialului reţinut

de la sitare1. Instalaţia de deshidratat nămol primar în exces, cuprinde:

Pompa alimentare instalaţie cu nămol îngroşat:- tip seepex sau echivalent- capacitate volumică: 2,5 m3/h- putere instalată: 1,1 kW- H = 1020 mCA.

13

Presa pentru deshidratare nămol, cu melc:- capacitate volumică: 3-5 m3/h- funcţionare automată- acţionare presă: cu motor electric şi con de contrapresiune,

automat, pneumatic, cu convertizor de frecvenţă- durata de funcţionare a instalaţiei: 11,4 h/zi- putere instalată: 0,75 kW.

Convertizor de frecvenţă. Instalaţie de preparare şi dozare polielectrolit.

- concentraţie soluţie 0,2%- debit pompă Q = 142 l/h- Pmixer = 0,37 kW;- Ppompa dozare = 0,02 kW- Pinstalată = 0,4 kW.

Reactor de floculare Dispozitiv de injecţie şi mixare.

2. Instalaţie de spălare, compusă din: Pompă submersibilă de înaltă presiune:

- debit Q = 50 60 l/min- înălţime de refulare: 50 60 m H2O- montaj în bazinul de stocare apă de spălare- putere instalată Pi = 1,1 kW

Senzori de nivel. Vas de expansiune.

3. Container pentru echipamente.

Staţie de măsură parametrii apă epurată, compusă din:- senzor O2 dizolvat- sondă material în suspensie- spectrofotometru- debitmetru apă epurată

Instrumente de măsură şi control Debitmetru electromagnetic – pentru apa epurată – montat pe conducta de

evacuare din staţie Spectrofotometru – pentru determinarea parametrilor apei epurate

(opţional) NH4; NO3; CCOcr; Pt. Aparat automat de prelevat probe.

Dezinfecţie apă epurată cu UV (Ultra Violete) sau hipoclorit


Modul de comandă şi automatizare staţie de epurare compus din:- dulap de comandă şi automatizare cu următoarele funcţii:- alimentare cu energie electrică toate echipamentele- comandă şi automatizare proces tehnologic de epurare

14

Apa uzată parcurge următoarele etape de tratare:

1. Preepurare mecanica – treapta I-a – etapă în care are loc îndepărtarea materiilor solide prin sitare, îndepărtarea uleiului, grăsimilor şi nisipului.

2. Epurarea biologică – treapta a II-a – etapă în care au loc procese de nitrificare şi denitrificare cu stabilizarea nămolului şi defosforizare biologică

3. Tratare nămol în exces, nisip şi grăsimi – nămolul reţinut în bazinul de nămol în exces este supus procesului de îngroşare în bazinul de îngroşare apoi deshidratat şi colectat pe paturile de nămol.

2.3. Date tehnice ale investiţiei

a) Zona şi amplasamentul

Amplasamentul: În extremitatea sud-estică a judeţului Maramureş se situează comuna Moisei, cuprinsă între 45 grade – 37 minute şi 45 grade – 43 minute latitudine nordică, 23 grade – 20 minute, şi 21 grade – 28 minute longitudine estică care cuprinde o bună parte din interfluviul Vişeu ca şi din versantul nordic al munţilor Rodnei.

Comuna Moisei se află la 575 m altitudine, şi 136 km distanţă de municipiul Baia Mare, reşedinţa judeţului, la 5 km de oraşul Borşa şi la 7 km de oraşul Vişeu de Sus.

Vecinii comunei Moisei sunt: la nord: oraşul Vişeu de Sus, cu care are hotar convenţional pe Valea

Rădesii şi Valea Ursoaiei; la est: oraşul Borşa, cu care are hotar convenţional Valea Hotarului; la sud: judeţul Bistriţa-Năsăud, cu Munţii Bătrâna şi Troian; la vest: dealul Săcelului şi Hlaşca, care se învecinează cu comuna Săcel.

În contextul localităţilor rurale ale judeţului Maramureş, comuna Moisei neavând sate aparţinătoare se situează după numărul locuitorilor cu mult peste mărimea unei localităţi rurale.

Comuna este formată dintr-un singur sat, organizat în cătune: Lunca de Jos, Izvorul Negru, Dealul Jurchii, Centru şi Izvorul Dragoş.

Este dezvoltată pe două artere principale: DN 17 şi DN 18 cu profil transversal asfaltat. Drumurile secundare au caracter de străzi în mare parte modernizate, pietruite sau cu pământ. Lungimea totală a reţelei de uliţe (străzi) este de 44.700 m, din care drumurile naţionale asfaltate de 15 km.

Reţeaua de canalizare (conducta cu toate construcţiile accesorii) urmăreşte reţeaua stradală, care după pozarea reţelelor va fi readusă la forma iniţială.

Terenul pe care va fi amplasată staţia de epurare se află în extravilanul localităţii Moisei, la limita dintre Moisei şi oraşul Vişeu de Sus, pe malul drept al râului Vişeu, la km 130+00. Acest amplasament respectă distanţa minimă de protecţie sanitară de 300 m (conform OMS 536-1997) faţă de alte construcţii.

15

ReliefulComuna Moisei este amplasată în unitatea de relief denumită Depresiunea

Maramureşului, în subunitatea acesteia, culoarul Vişeului. Practic, comuna Moisei este amplasată la poalele Munţilor Rodnei, cu masivul Pietrosul în partea de sud, şi Munţii Maramureşului în partea de nord. Trecerea de la Lunca Vişeului la zona muntoasă se face prin intermediul dealurilor cu altitudini cuprinse între 600-800 metri.

Relieful comunei Moisei este muntos, foarte accidentat cu pante repezi şi diferenţe mari de nivel.

Elemente climatologiceConfiguraţia reliefului face ca zona Moisei să aibă o climă aspră şi umedă, cu

ierni lungi şi veri scurte şi umede, iarna ţine între 6 şi 8 luni, temperatura medie a lunii ianuarie este de - 6C iar temperatura medie anuală de 5,4C. Ploile sunt abundente, cantitatea medie este de 800 până la 900 l/mp. Numărul zilelor ploioase este, în medie, de 140 pe an, iar a zilelor în care ninge este de 30.

Reţeaua hidrograficăÎn reţeaua hidrografică a zonei locul cel mai important este ocupat de râul

Vişeu.Bazinul hidrografic al acestui râu este străjuit în E şi S de munţii Maramureşului

şi respectiv munţii Rodnei. Afluenţii râului Vişeu încep din amonte cu pârâurile: Izvorul Dragoş, Izvorul Negru.

Vegetaţie şi rezervaţii naturaleVegetaţia este influenţată de înălţimea relativ mare a munţilor Rodnei şi

Maramureşului, fiind asigurate condiţii optime pentru pădurile de conifere şi pajişti alpine.

Zona Moisei beneficiază de o rezervaţie naturală numită Pietrosul Rodnei.

b) Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupatAmplasamentele investiţiei au fost stabilite împreună cu beneficiarul, Primăria

comunei Moisei.Suprafaţa ce va fi ocupată de reţeaua de canalizare este proprietatea domeniului

public fiind în administrarea primăriei.

c) Situaţia ocupărilor definitive de terenPentru realizarea investiţiei ,,Prima înfiinţare reţea publică de canalizare a apei

uzate menajere şi staţie de epurare în comuna Moisei“ este necesară ocuparea următoarelor suprafeţe de terenuri:

Se definitiv

consideră ocupare definitivă suprafaţa ocupată efectiv de staţia de epurare, drumurile şi aleile din incinte până la limita împrejmuirii.

Pentru amplasamentul staţiei de epurare inclusiv a drumurilor şi aleilor din incintă până la limita împrejmuirii este necesară ocuparea definitivă a unei suprafeţe de 1.005 mp (30,00 x 33,50 m).

16

Suprafaţa ocupată definitiv este de 1.005 mp reprezentând proprietate publică.

temporar

S-au considerat a fi ocupate temporar suprafeţele pe care se desfăşoară lucrările de excavare, transport, montaj şi proba de etanşeitate la conductele de canalizare, respectiv o bandă de 2 m lăţime, pe traseul conductei de canalizare, suprafaţa totală fiind 24.700 mp (2,47 ha).

Conducta cu toate construcţiile accesorii urmăresc de regulă reţeaua stradală, care după pozarea reţelelor va fi readusă la forma iniţială.

De asemenea, pentru organizarea de şantier este necesar să se stabilească o suprafaţă de 2.000 mp aferentă spaţiilor pentru personalul de şantier şi depozitarea tuburilor şi a materialelor ce urmează a fi puse în operă.

Total: 2,47 ha + 0,20 ha = 2,67 haBilanţul suprafeţelor ocupate de obiectivul de investiţie pe teritoriul comunei,

va fi : definitiv . . . . . . . . 0,1005 ha temporar . . . . . . . 2,67 ha.

d) Studii de terenConform ,,Normativului pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de

locuinţe, social culturale, agrozootehnice şi industriale” P100-92, comuna Moisei se încadrează în zona seismică de calcul E, având:

- coeficientul Ks = 0,12- perioada de colţ Tc = 0,7 sec.

În conformitate cu STAS 11100/1-93: grad 6 de macrozonare.Stratificaţia generală de la cota terenului de:

- 0,30 - 1,50 m, argilă galbenă nisipoasă;- 1,50 - 4,00 m, pietrişuri, bolovănişuri, nisip

Presiunea admisibilă la presiunea de fundare: Pconv = 3,25 3,50 daN/cm2 = 325 350 KPa

Presiuni convenţionale:- la – 1,00 m adâncime pentru stratul de argile nisipoase: Pconv = 160 kPa;- la – 2,00 m adâncime de stratul de pietriş bolovăniş: Pconv = 300 kPa.

Din punct de vedere hidrologic, zona nu este inundabilă. Nivelul pânzei freatice este în strânsă legătură cu regimul precipitaţiilor.

Adâncimea de îngheţ, conform STAS 6054-81 ,,Teren de fundaţie – Adâncime de îngheţ”, de – 1,00 m faţă de cota terenului natural.

Pânza freatică s-a interceptat la – 1,7 m (la rezervor ,,Izvorul lui Dragoş”), iar la rezervorul Mănăstire (legat de sursa Măgura) nu s-a interceptat.

În zona amplasamentului staţiei de epurare nivelul pânzei freatice de la - 1,40 - 1,70 m.

Terenul de amplasare a construcţiilor este alcătuit din materiale deluviale în care, la adâncimi de 1 – 2 m, predomină pietrişuri şi bolovănişuri; presiunea Pconv = 3,25 – 3,5 daN/cm2.

17

Referitor la sarcinile climatice, acestea încadrează amplasamentul investiţiei în zona B – conform STAS 10101/20-90 ,,Acţiuni în construcţii – încărcări din vânt” şi STAS 10101/21-92 ,,Acţiuni în construcţii – Încărcări date de zăpadă”.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 şi a HG nr. 261/1994, lucrările proiectate sunt de categoria C de importanţă.

În conformitate cu STAS 4273-83, Tabelul 9, pentru localităţi rurale, categoria construcţii hidrotehnice aferente alimentării cu apă este 4, adică de importanţă locală.

Din punct de vedere al duratei de exploatare, lucrarea este definitivă şi secundară. În conformitate cu tabelul 13, construcţiile şi instalaţiile hidrotehnice definitive secundare de categoria 4, se încadrează în clasa de importanţă IV.

e) Caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii

Reţeaua de canalizare

Conducte de canalizare



Debit orar maxim apă uzatăQuz orar max = 0,8 x 124,77 m3/h = 99,82 m3/h = 27,72 l/s

Reţeaua de canalizare se va realiza tot în sistem divizor (separativ), apele meteorice fiind colectate prin rigole stradale deschise şi evacuate în cursurile de apă existente în zonă.

Pe toate străzile pe care există sau se va introduce apa potabilă curentă, se prevede reţea de canalizare menajeră. Reţeaua se prevede din tuburi PVC SN4 cu mufă şi inel de cauciuc cu L = 6,0 m şi diametru de 200, 250 şi 315 mm. Panta este suficientă pentru realizarea, la debitul maxim orar, a vitezei de autocurăţire de 0,7 m/sec. Se va evita atingerea vitezei maxime de 5 m/sec a apei uzate pentru a elimina eroziunea conductelor datorită frecării nisipului sau a altor materii cu duritate ridicată antrenate de apa uzată.

Lungimea totală a reţelei de canalizare pentru întreaga localitate este de 25.500 m.

Având în vedere că nu există reţea de distribuţie apă potabilă pe toate străzile, reţeaua de canalizare şi staţia de epurare se va realiza în două etape:

3. În prima etapă se va executa staţia de epurare şi reţeaua de canalizare menajeră pe străzile unde există reţea de apă potabilă. Lungimea reţelei de canalizare în etapa I va fi de 12.350 m având Dn 315 mm.

4. În cea de-a doua etapă se va realiza extinderea reţelei de canalizare doar după realizarea extinderii reţelei de apă potabilă. Reţeaua de canalizare menajeră pe străzi, va fi pozată la minimum 3 m de

conducta de apă potabilă atunci când au trasee paralele sau la o adâncime de minim 0,40 m între ele pe verticală, cu desfacerea şi refacerea sistemului rutier existent şi cu cămine de vizitare la circa 4060 m în aliniament.

18

Se prevede de asemenea înscrierea reţelei în secţiunea transversală a străzilor, cu respectarea distanţelor prescrise în SR 8591-1991.

Traseele reţelei de canalizare vor fi paralele cu axul străzilor pe care se pozează, de preferinţă în spaţiu verde, acostamente şi trotuare.

În reţeaua de canalizare se vor colecta apele uzate fecaloid menajere şi cele industriale care respectă normele NTPA 002/2002. În cazul în care apele provenite de la agenţii economici nu respectă aceste condiţii, aceştia îşi vor executa instalaţii de preepurare adecvate. Nu se admite evacuarea în reţeaua de canalizare menajeră a apelor pluviale.

Cămine de vizitare

Pe reţelele de canalizare (în prima etapă) s-au prevăzut 330 cămine de vizitare din tuburi de beton cu capace din polietilenă (pentru zonele verzi), din fontă necarosabile (pentru trotuare şi alei) şi din fontă carosabile (pentru zone carosabile – dimensionate la trafic greu), la distanţe de maxim 60 m în aliniament, precum şi la orice schimbare a direcţiei canalului în plan şi în punctele de intersecţie cu canalele locale, conform STAS 3051-1991.

Adâncimea de pozare a căminelor de vizitare este funcţie de adâncimea de pozare a conductelor de canalizare.

Se prevăd cămine de vizitare cu una, două sau trei intrări şi o ieşire pentru diametrele prevăzute în proiect: D 200 mm, D 250 mm şi 315 mm.

Traversări căi de acces

Subtraversările drumului naţional DN18 se vor realiza prin foraj orizontal. Pe porţiunea subtraversării, conducta de canalizare va fi protejată într-un tub de protecţie din oţel, conform STAS 9312-1987. La părţile amonte şi aval ale subtraversărilor s-au prevăzut cămine de vizitare, conform STAS 2448-1982. Subtraversările se vor realiza perpendicular pe axul drumului.

Unghiul de intersecţie între axa conductei şi axa căii de comunicaţie (DN 17 şi DN18) trebuie să fie cât mai apropiat de 90, dar nu mai mic de 60.

Adâncimea de pozare a conductei va fi de minim 1,50 m faţă de cota axului drumului şi de 0,80 faţă de fundul şanţului. În zona subtraversării, conducta va fi protejată în tub de protecţie din oţel.

Subtraversările drumurilor comunale se vor realiza prin săpătură deschisă.

Staţia de pompare

Datorită reliefului relativ plan, pentru crearea pantelor necesare realizării vitezei de autocurăţire, sunt necesare săpături la adâncimi mari pentru pozarea reţelei de canalizare.

Pentru a evita aceste inconveniente, se prevăd cinci staţii de pompare în anumite puncte pe reţea staţii de ridicare a nivelului apelor uzate (staţii de pompare) dotate cu pompe submersibile cu tocător, automatizate şi racordate la reţeaua publică de energie electrică.

19

Staţia de pompare se echipează cu două pompe, una activă şi una rezervă, având senzori de nivel minim şi maxim.

Pompele se montează în cămine din beton. Acestea vor fi montate îngropat pe un radier din beton şi vor avea Di = 1,00 m.

Documentaţia respectă Legislaţia Europeană în evaluarea impactului de mediu implementată prin Directiva 85/337/CE amendată prin directiva 97/11/EC.

Gură de vărsare

Gura de vărsare se va executa din beton, iar pe conducta de refulare se va prevedea o clapetă unisens pentru a împiedica inundarea staţiei de epurare.

În amonte şi aval de gura de vărsare, versantul va fi pereat cu un pereu din dale de beton prefabricat pentru protecţia albiei, 5 m amonte şi 5 m aval.

Împrejmuiri

Staţia de epurare va fi împrejmuită cu panouri din plasă sudată montate pe cadre metalice cu înălţimea de 2,00 m, cu lungimea de aproximativ 130 m.

Pentru accesul personalului de exploatare şi întreţinere se vor prevedea porţi de acces, inclusiv pentru mijloacele de transport, porţi care vor avea posibilitatea de a se încuia.

Căi de acces

Accesul la staţia de epurare se va realiza de pe drumurile naţional DN18, printr-un drum de acces.

În incinta staţiei de epurare vor fi amenajate căi de acces rutier betonate şi alei pietonale.

Instalaţii aferente construcţiilor

Pentru buna funcţionare a sistemului de epurare a apelor uzate menajere propus, este necesară asigurarea utilităţilor aferente.

Alimentarea cu apăSe va asigura alimentarea cu apă a staţiei de epurare printr-un racord de la

reţeaua centralizată de distribuţie a apei potabile.Apa necesară pentru spălarea containerului pentru echipamente, prepararea

soluţiei de polielectrolit şi apa pentru grupul sanitar vor fi asigurate din bazinul de stocare apă epurată.

Alimentarea cu energie electricăPentru alimentarea cu energie electrică a staţiei de epurare se va prevedea un

post de transformare care să asigure puterea necesară de funcţionare a acesteia.Se prevede de asemenea sistem de iluminat pentru întreg perimetrul staţiei de

epurare (container echipamente şi exterior).

20

Instalaţii de încălzire şi ventilaţieContainerul staţiei de epurare va fi dotat cu instalaţii de încălzire şi ventilaţie,

atât pentru buna funcţionare a echipamentelor montate în containerul utilajelor, cât şi pentru buna desfăşurare a activităţii personalului de deservire.

f) Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum

Pentru realizarea investiţiei sunt necesare următoarele utilităţi:

Alimentarea cu apă potabilă:

Alimentarea cu apă potabilă a staţiei de epurare se va face de la reţeaua publică de alimentare cu apă a localităţii, existentă în apropierea staţiei de epurare.

Alimentarea cu energiei electrică:

Alimentarea staţiilor de pompare cu energiei electrică se va realiza de la reţeaua electrică de medie tensiune din localitate şi va cuprinde: racord aerian de medie tensiune 20 kV în lungime de cca 60 m. post de transformare aerian pe stâlpi de 100kVA amplasat în incinta staţiei de

epurare.

Comunicaţii:

Asigurarea legăturilor telefonice se va face cu telefoane celulare mobile, prin reţeaua GSM funcţională la data dării în funcţiune a sistemului de canalizare a localităţii Moisei.

g) Concluziile evaluării impactului asupra mediului

Lucrările propuse prin prezentul proiect vizează realizarea unei reţele de canalizare în sistem divizor a apelor uzate menajere şi a unei staţii de epurare. În variantele analizate impactul lucrărilor propuse va fi minim.

Lucrările proiectate nu se situează pe arii protejate sau ecosisteme sensibile.În acest context, nu se estimează apariţia unui impact negativ asupra mediului.Impactul potenţial asupra mediului este redus şi acceptabil în perioada de

execuţie a lucrărilor datorită anumitor factori cum ar fi: zgomot, vibraţii, poluare atmosferică, scurgeri accidentale de combustibili cauzate de mijloacele de transport şi execuţie a lucrării.

La acestea se pot adăuga factorii de stres cauzaţi de sistarea temporară a accesului auto şi pietonal, disconfort în zonele rezidenţiale.

Acest impact asupra mediului şi asupra factorului uman este însă de scurtă durată, adică pe perioada de execuţie a lucrărilor. La finalizarea acestora, cadrul natural şi zonele sistematizate vor fi refăcute.

21

2.4. Durata de realizare şi etapele principale

Durata de realizare a proiectului pe faze de lucru va fi după cum urmează: Pregătirea licitaţiei şi licitaţia de proiectare 2 luni PT, CS, doc. AC, pregătirea licitaţiei de execuţie 4 luni Execuţie lucrări pregătitoare şi de construcţii-rezistenţă 6 luni

TOTAL 12 luniLa stabilirea duratei de execuţie a lucrării s-a estimat că staţia de epurare se va

executa concomitent cu realizarea reţelei de canalizare.

Grafic de timp pentru realizarea investiţiei

ActivitateUnitate de timp

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12Centralizarea informaţiilor în vederea pregătirii elaborării PT + CS

x

Pregătirea licitaţiei şi licitaţia de proiectare

x x

Întocmire proiect tehnic şi detalii de execuţie

x x

Întocmirea documentaţiilor pentru obţinerea AC şi obţinerea AC

x x

Întocmire CS pentru licitaţia de execuţie

x

Licitaţie pentru execuţia lucrărilor

x x

Execuţia lucrărilor de construcţii

x x x x x x

22

3. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIŢIEI

3.1. Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general

DEVIZUL OBIECTULUIObiectul nr. 1: REŢEA DE CANALIZARE

Nr. crt.

Denumire

Valoarea pe categorii de lucrări,

Fără TVA - RONValoare eligibilă

Valoare neeligibilă

I – LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII1 Terasamente 1.729.000 02 Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structură de

rezistenţă) şi arhitectură (închideri exterioare, compartimentări, finisaje)

1.894.600 0

3 Izolaţii 0 04 Instalaţii electrice 0 05 Instalaţii electrice 0 06 Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare,

PSI, radio-tv0 0

7 Instalaţii de alimentare cu gaze naturale 0 08 Instalaţii de telecomunicaţii 0 0

TOTAL I (fără TVA) 3.623.600 0II - MONTAJ

9 Montaj utilaje şi echipamente 0 0TOTAL II (fără TVA) 0 0

III - PROCURARE10 Utilaje şi echipamente tehnologice 0 011 Utilaje şi echipamente de transport 0 012 Dotări 0 0

TOTAL III (fără TVA) 0 0TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)

TVA (19%)TOTAL DEVIZ PE OBIECT (inclusiv TVA)

3.623.600 0 688.484 04.312.084 0

23

DEVIZUL OBIECTULUIObiectul nr. 2: STAŢII DE POMPARE PE REŢEAUA DE CANALIZARE

Nr. crt.

Denumire




I – LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII1 Terasamente 5.000 02 Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structură de


75.000 0

3 Izolaţii 0 04 Instalaţii electrice 15.000 05 Instalaţii electrice 0 06 Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare,

PSI, radio-tv0 0


TOTAL I (fără TVA) 95.000 0II - MONTAJ

9 Montaj utilaje şi echipamente 4.000 0TOTAL II (fără TVA) 4.000 0

III - PROCURARE10 Utilaje şi echipamente tehnologice 60.000 011 Utilaje şi echipamente de transport 0 012 Dotări 0 0

TOTAL III (fără TVA) 60.000 0TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)


159.000 0 30.210 0189.210 0

24

DEVIZUL OBIECTULUIObiectul nr. 3: CONDUCTA DE REFULARE

Nr. crt.

Denumire






37.700 0


PSI, radio-tv0 0







65.200 012.388 077.588 0

25

DEVIZUL OBIECTULUIObiectul nr. 4: CONDUCTĂ DE ALIMENTARE CU APĂ

Nr. crt.

Denumire






30.800 0


PSI, radio-tv0 0







35.300 0 6.707 042.007 0

26

DEVIZUL OBIECTULUIObiectul nr. 5: ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ

Nr. crt.

Denumire




I – LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII1 Terasamente 0 02 Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structură de


0 0

3 Izolaţii 0 04 Instalaţii electrice 20.500 05 Instalaţii electrice 0 06 Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare,

PSI, radio-tv0 0




III - PROCURARE10 Utilaje şi echipamente tehnologice 26.000 011 Utilaje şi echipamente de transport 0 012 Dotări 0 0



50.000 0 9.500 059.500 0

27

DEVIZUL OBIECTULUIObiectul nr. 6: CONDUCTĂ EVACUARE APĂ EPURATĂ ŞI GURĂ VĂRSARE

Nr. crt.

Denumire






11.000 0


PSI, radio-tv0 0







15.600 0 2.964 018.564 0

28

DEVIZUL OBIECTULUIObiectul nr. 7: STAŢIA DE EPURARE

Nr. crt.

Denumire




I – LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII1 Terasamente 0 02 Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structură de


380.000 0


PSI, radio-tv0 0




III - PROCURARE10 Utilaje şi echipamente tehnologice 3.260.000 011 Utilaje şi echipamente de transport 0 012 Dotări 12.000 0

TOTAL III (fără TVA) 3.272.000 0TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)


3.712.300 0 705.337 04.417.637 0

29

DEVIZ GENERALprivind cheltuielile necesare realizării obiectivului de investiţie:

PRIMA ÎNFIINŢARE REŢEA PUBLICĂ DE CANALIZARE AAPEI UZATE MENAJERE ŞI STAŢIE DE EPURARE ÎN

ÎN COMUNA MOISEI, judeţul Maramureş

în lei LEI/EURO la cursul BCE: 3,825 lei/EURO din data de25 ianuarie 2008

Nr.Crt.

Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de

cheltuieli

Valoarea(fără TVA)

TVAValoarea

(inclusiv TVA)lei euro lei lei euro

1 2 3 4 5 6 7Capitolul 1

Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

1.1 Obţinerea terenului 0 0 0 0 01.2 Amenajarea terenului 0 0 0 0 0

1.3Amenajări pentru protecţia mediului

15.000 3.921,57 2.850 17.850 4.666,67

TOTAL CAPITOLUL 1 15.000 3.921,57 2.850 17.850 4.666,67Capitolul 2

Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

85.300 22.300,65 16.207 101.507 26.537,78


Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă

tehnică

3.1Studii de teren (topo, geo, hidro)

21.000 5.490,20 3.990 24.990 6533,33

3.2Taxe pentru obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii

3.500 915,03 665 4.165 1088,89

3.3

Proiectare şi engineeringdin care: proiectare întocmire doc. pentru avize verificatori atestaţi

239.400

208.40012.00019.000

62.558,23

54.483,663.137,254.967,32

45.486

39.5962.2803.610

284.886

247.99614.28022.610

74.480,00

64.835,563.733,335.911,11

3.4Organizarea procedurilor de achiziţie publică

9.100 2.379,08 1.729 10.829 2.831,11

3.5 Consultanţă 16.000 4.183,01 3.040 19.040 4.977,78

3.6

Asistenţă tehnicădin care: asistenţă tehnică dirigenţie de şantier

27.500

7.50020.000

7.189,54

1.960,785.228,76

5.225

1.4253.800

32.725

8.92523.800

8.555,55

2.333,336.222,22

TOTAL CAPITOLUL 3 316.500 82.745,09 60.135 376.635 98.466,66

30

Capitolul 4Cheltuieli pentru investiţia

de bază

4.1 Construcţii şi instalaţii 4.178.8001.092.496,7

3793.972 4.972.772 1.300.071,11

4.2 Montaj utilaje tehnologice 64.400 16.836,60 12.236 76.636 20.035,56

4.3Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj

3.320.500 868.104,57 630.895 3.951.395 1.033.044,44

4.4Utilaje fără montaj şi echipamente de transport

0 0 0 0 0

4.5 Dotări 12.000 3.137,25 2.280 14.280 3.733,334.6 Active necorporale 0 0 0 0 0

TOTAL CAPITOLUL 4 7.575.700 1.980.575,16 1.439.383 9.015.083 2.356.884,44

Capitolul 5Alte cheltuieli

5.1Organizare de şantier 0,5% din care

22.200 5.803,924.218 26.418

6.906,67

5.1.1. Lucrări de construcţii 21.700 5.673,20 4.123 25.823 6.751,115.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului

500130,72

95 595155,56

5.2Comisioane, cote, taxe, costul creditului

34.900 9.124,186.631 41.531

10.857,78

5.3Cheltuieli diverse şi neprevăzute 3%

67.800 17.725,4912.882 80.682

21.093,33


Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predarea la beneficiar

6.1Pregătirea personalului de exploatare

0 0 0 0 0

6.2 Probe tehnologice şi teste 0 0 0 0 0TOTAL CAPITOLUL 6 0 0 0 0 0

TOTAL GENERAL8.117.400

2.122.196.06

1.542.306 9.659.706 2.525.413,33

Din care C+M4.365.200

1.141.228,76

829.388 5.194.588 1.358.062,22

31

3.2. Eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei

ActivitateUnitate de timp/inv (fără TVA)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12Pregătirea licitaţiei şi licitaţia de proiectare

12.550

Centralizarea informaţiilor în vederea pregătirii elaborării PT + CS

21.0

00

Întocmire proiect tehnic şi detalii de execuţie

239.400

Întocmirea documentaţiilor pentru obţinerea AC şi obţinerea AC

38.400 500

Întocmire CS pentru licitaţia de execuţieLicitaţie pentru execuţia lucrărilor

12.550

Asistenţă tehnică 27.500

Execuţia lucrărilor de construcţii

7.765.500

32

4. ANALIZA COST - BENEFICIU

4.1. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinţă;

Conform art. 8 din Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, completată cu Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, durata de funcţionare normală a unei reţele de canalizare este de 32 ÷ 48 de ani

Luând în considerare prevederile manualului elaborat de EC – DG Regio pentru proiecte finanţate din FEDR, FC şi ISPA, (Structural Fund-ERDF, Cohesion Fund and ISPA prepared for Evaluation unit DG Regional Policy European Commission, 2002 edition) (Guide to costbenefit analysis of investment projects) durata recomandată pentru proiecte din domeniul lucrărilor de inginerie civilă este de 30-40 ani. Corobărând cele două aspecte, tinând cont că analizele pe perioade pre lungi de timp nu sunt de dorit, baza de calcul va fi pentru o perioadă de 35 ani.

4.2. Analiza opţiunilor;

Se analizează cele trei alternative luate în calcul:

1. Varianta fără proiect – alternativa „Opţiunea 0”

Se menţine aceleaşi situaţie în care nu există o reţea de canalizare.

În prezent comuna Moisei nu dispune de un sistem centralizat de canalizare menajeră, ci doar de mici amenajări ale agenţilor economici din zonă prin care aceste ape sunt evacuate direct sau după o preepurare sumară în râul Vişeu. Pentru populaţia care se va branşa sau este branşată individual la reţeaua de alimentare cu apă se vor realiza obligatoriu sisteme individuale de epurare.

Operator canalizare: nu este cazul in prezent, in viitor va fi predat operatorului atestat ANRSC regional;

Costul apei menajere şi costul canalizării, la populaţie, la agenţi economici, Fundamentare conform Studiu de suportabilitate şi disponibilitate a taxelor, se va aproba prin Hotarâre de Consiliu Local;

2. Varianta cu proiect – propusă – varianta de bază.

33

Prin proiect se rezolvă parţial problematica de mediu – evacuarea şi epurarea apelor uzate menajere din comuna Moisei.



Reţeaua de canalizare se va realiza tot în sistem divizor, apele meteorice fiind colectate prin rigole stradale deschise şi evacuate în cursurile de apă existente în zonă.

Pe toate străzile pe care există sau se va introduce apa potabilă curentă, se prevede reţea de canalizare menajeră. Reţeaua se prevede din tuburi PVC, SN4 cu mufă şi inel de cauciuc cu L = 6,0 m şi diametru de 200, 250 şi 315 mm. Panta este suficientă pentru realizarea, la debitul maxim orar, a vitezei de autocurăţire de 0,7 m/sec. Se va evita atingerea vitezei maxime de 5 m/sec a apei uzate pentru a elimina eroziunea conductelor datorită frecării nisipului sau a altor materii cu duritate ridicată antrenate de apa uzată.

Lungimea totală a reţelei de canalizare este, în prima etapă, de 12.350 m având Dn 315 mm.

Având în vedere că nu există reţea de distribuţie apă potabilă pe toate străzile, reţeaua de canalizare şi staţia de epurare se va realiza în două etape:

5. În prima etapă se va executa staţia de epurare şi reţeaua de canalizare menajeră în lungul drumului naţional DN17 şi DN18. Astfel lungimea reţelei de canalizare în etapa I va fi de 12.350 m având Dn 315 mm.

6. În cea de-a doua etapă se va realiza extinderea reţelei de canalizare pe toate drumurile comunale pe care există reţea de apă potabilă. Reţeaua de canalizare menajeră pe străzi, va fi pozată la minimum 3 m de

conducta de apă potabilă atunci când au trasee paralele sau la o adâncime de minim 0,40 m între ele pe verticală, cu desfacerea şi refacerea sistemului rutier existent şi cu cămine de vizitare la circa 4060 m în aliniament.Reţeaua de canalizare menajeră proiectată este pozată pe teren aparţinând domeniului public.

Previziuni asupra costurilor:

Costurile de operare vor ave trenduri ascendente, respectiv cu alinierea la costurile europene. Evoluţia costului cu forţa de muncă se prevede a avea o rată de creştere de cel puţin 5% anual. Costul cu carburanţii se prevede a avea o evoluţie ascendentă cu o rată de 5% anual. Costurile cu reparaţiile şi întreţinerea reţelei de canalizare se prognozează a fi ascendente cu o rată de 5% anual, cuantumul iniţial fiind de 0,005% din valoarea investiţiei de bază. La fiecare 10 ani este prevăzută o întreţinere şi înlocuire a pieselor sau elementelor defecte care se poate cifra la fluctuaţii de 10% de creştere suplimentară a costurilor.

34

Previziuni de bază asupra veniturilor

Se prevede că volumul de apă uzată colectată va urma un trend ascendent cu 2 etape majore determinate în viaţa proiectului: Etapa I după realizarea proiectului propus prezenta documentaţie care acoperă doar o parte din cerinţe. Etapa II după realizarea extinderii reţelei de canalizare pe toate străzile comunei.

Pentru etapa I avem o creştere semnificativă a populaţiei beneficiare astfel Numărul de persoane care vor beneficia de servicii de canalizare pe ani: 2008 -3000, 2009 -4000, 2010 -4500 conducând la un grad de acoperire a comunei de 95-98%. 2% anual pentru populaţie este estimată creşterea consumului casnic (conform situaţiei evolutive înregistrate în prezent date furnizate de Consiliul local Moisei, date comparate anii 2003 – 2006). Ca pondere, din total volum colectat, agenţii economici au o pondere volumetrică de 5% din total, Tarifele bază de calcul sunt cele aprobate şi folosite de consiliul local Moisei, de 0,5 lei / mc pt. populaţie şi pentru agenţi economic. Creşterea tarifului se prevede a fi anual cu rata inflaţiei luată ca medie de 5% anual, petru o perioadă de 5 ani după realizarea proiectului, respectiv menţinerea acesteia la valoarea rezultată pentru următorii ani (atingerea gradului estimat de suportabilitate pentru costuri la beneficiari – populaţie în special)

3. Varianta cu proiect complex – varianta maximală.

Se realizează un proiect integrat alimentare cu apă şi canalizare în întreaga comună. Costurile cu aceste lucrări este evaluată la cca. 7.500.000 euro, investiţie care s-ar realiza în 2 ani. Ipotezele de la varianta 2 – cu proiect de bază rămân valabile, cu menţiunea că valorile pentru cheltuielile de exploatare cresc de 4 ori, cheltuielile cu forţa de muncă de 4 ori, apar suplimentar cheltuieli anuale cu energia electrică, termică.

4. 3.analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;

Evoluţia prezumată a costurilor de operare (servicii existente, personal, energie, operarea noilor investiţii, întreţinerea de rutina şi reparaţii)

Costurile de operare estimate sunt pentru:

CHELTUIELI REPARATII ŞI ÎNTREŢINERE (4 oameni pentru întreţinere)(echiv. 127 ore intervenţii şi reparaţii curente)

35

Evoluţia prezumată a acestor costuri este redată în continuare:

Anul Euro /an RataTOTAL 3.972,38 0,00an 1 4.171,00 5%an 2 4.379,55 5%an 3 4.598,53 5%an 4 4.828,45 5%an 5 5.069,88 5%an 6 5.323,37 5%an 7 5.589,54 5%an 8 5.869,01 5%an 9 6.162,47 5%an 10 6.470,59 5%an 11 6.794,12 5%an 12 7.133,82 5%an 13 7.490,51 5%an 14 7.865,04 5%an 15 8.258,29 5%an 16 8.753,79 6%an 17 9.279,02 6%an 18 9.835,76 6%an 19 10.425,90 6%an 20 11.051,46 6%an 21 11.714,55 6%an 22 12.417,42 6%an 23 13.162,46 6%an 24 13.952,21 6%an 25 14.789,34 6%an 26 15.676,71 6%an 27 16.617,31 6%an 28 17.614,35 6%an 29 18.671,21 6%an 30 19.978,19 7%an 31 21.176,88 6%an 32 22.447,50 6%an 33 23.794,35 6%an 34 25.222,01 6%an 35 26.735,33 6%

ENERGIE ELECTRICA

Cheltuieli pentru energie electrică consumată pentru staţii de pompare şi staţii de epurare întreaga investiţie

Consum anual de energie electrică 6172 kwh/an

COST ANUAL ENERGIE ELECTRICĂ E= 6.172 kwh/an x0,30 RON/kwh= 1.851,6 RON/an

36

Valoarea calculată nu cuprinde TVA.Total consum annual

cost energie

6.172,00 kw 0,30lei / kw 484,08

Anul Euro /an RataTOTAL 484,08 0 an 1 508,28 5%an 2 533,70 5%an 3 560,38 5%an 4 588,40 5%an 5 617,82 5%an 6 648,71 5%an 7 681,15 5%an 8 715,20 5%an 9 750,96 5%an 10 788,51 5%an 11 827,94 5%an 12 869,34 5%an 13 912,80 5%an 14 958,44 5%an 15 1.006,36 5%an 16 1.056,68 5%an 17 1.109,52 5%an 18 1.164,99 5%an 19 1.223,24 5%an 20 1.284,40 5%an 21 1.348,62 5%an 22 1.416,06 5%an 23 1.486,86 5%an 24 1.561,20 5%an 25 1.639,26 5%an 26 1.721,22 5%an 27 1.807,29 5%an 28 1.897,65 5%an 29 1.992,53 5%an 30 2.092,16 5%an 31 2.196,77 5%an 32 2.306,61 5%an 33 2.421,94 5%an 34 2.543,03 5%an 35 2.670,18 5%

2.803,69

SALARII ŞI AFERENTPersonalul aferent reţelei de canalizare menajeră Comuna Moisei constă din personalul de exploatare şi întreţinere.

Personalul necesar pentru exploatarea reţelei de canalizare proiectate se va compune dintr-un operator Apă-canal cu jumătate de normă deci în total 4 persoane de execuţie.

37

Cheltuielile de exploatare anuale se compun din salariile şi contribuţiile aferente acestui personal.

Canual=4 muncitori*800 RON/lună*12 luni*1,407 = 6.753,6 RON/an.

În cadrul coeficientului de 40,7% se cuprind următoarele:-CAS 20,50%;-Fond sănătate 7%+fond de risc 2,7%;-Ajutor de şomaj 2,5%;-Concedii de odihnă 8%;Evoluţia prezumată pentru proiectul prezentat

salar unitar, euro / lunanr persoane Luni / an

Total, euro / an rata

351,75 4 12 16884 0

Total, euro / an rata

an 1 16.884,00 5%an 2 17.728,20 5%an 3 18.614,61 5%an 4 19.545,34 5%an 5 20.522,61 5%an 6 21.548,74 5%an 7 22.626,17 4%an 8 23.531,22 4%an 9 24.472,47 4%an 10 25.451,37 4%an 11 26.469,42 3%an 12 27.263,51 3%an 13 28.081,41 3%an 14 28.923,85 3%an 15 29.791,57 3%an 16 30.685,32 3%an 17 31.605,88 3%an 18 32.554,05 3%an 19 33.530,67 3%an 20 34.536,59 2%an 21 35.227,33 2%an 22 35.931,87 2%an 23 36.650,51 2%an 24 37.383,52 2%an 25 38.131,19 2%an 26 38.893,82 2%an 27 39.671,69 2%an 28 40.465,13 2%an 29 41.274,43 2%an 30 42.099,92 2%an 31 42.941,91 2%an 32 43.800,75 2%an 33 44.676,77 2%an 34 45.570,30 2%an 35 46.481,71 2%

TAXE ŞI IMPOZITE, ASIGURĂRI, anual 4.781,25 lei

38

Evoluţia prezumată a acestor taxe şi impozite este redată în continuare

anul euro/an Rata an 0 1250 Rata an 1 1.250,00 5%an 2 1.312,50 5%an 3 1.378,13 5%an 4 1.447,03 5%an 5 1.519,38 5%an 6 1.595,35 5%an 7 1.675,12 5%an 8 1.758,88 5%an 9 1.846,82 5%an 10 1.939,16 5%an 11 2.036,12 5%an 12 2.137,92 5%an 13 2.244,82 5%an 14 2.357,06 5%an 15 2.474,91 5%an 16 2.598,66 4%an 17 2.702,61 4%an 18 2.810,71 4%an 19 2.923,14 4%an 20 3.040,06 4%an 21 3.161,67 4%an 22 3.288,13 4%an 23 3.419,66 4%an 24 3.556,45 4%an 25 3.698,70 4%an 26 3.846,65 4%an 27 4.000,52 3%an 28 4.120,53 3%an 29 4.244,15 3%an 30 4.371,47 3%an 31 4.502,62 3%an 32 4.637,70 3%an 33 4.776,83 3%an 34 4.920,13 3%an 35 5.067,74 3%

5.219,77

f) Evoluţia prezumată a veniturilor Veniturile se vor realiza prin incasările de la utilizatori.

Faţă de situaţia curentă când nu se colectează la nivelul comunei Moisei, în primul an după realizarea investiţiei şi branşarea unei prime părţi a populaţiei şi agenţilor economici la 339.193 mc. În anul 2 de la punerea în funcţiune a investiţiei se estimează că va ajunge la capacitatea de procesare proiectată respectiv 407.032 mc, după care va urma o creştere a volumului colectat cu cca. 8% în primii ani, apoi o creştere mai mică de doar 5 % (epuizarea noilor consumatori) continuând cu o rată de 2% (creşteri din creşterea gradului de urbanizare şi industrializare). Tabloul sintetic al evoluţiei veniturilor este redat în continuare:

39

anulvolum colectat, mc dc populatie ag ec

taxa unitara, populatie ron lei

taxa unitara ag ec lei

taxa pop euro

taxa ag ec euro

total venit pop, euro

total venit ag ec, euro

an 0 0,00 0,00

an 1 339.193,77 322.234,08 16.959,69 0,55 0,55 0,14 0,14 45.997,34 2.420,91

an 2 407.032,52 386.680,90 20.351,63 0,57 0,57 0,15 0,15 57.956,64 3.050,35

an 3 427.384,15 406.014,94 21.369,21 0,60 0,60 0,16 0,16 63.897,20 3.363,01

an 4 448.753,36 426.315,69 22.437,67 0,63 0,63 0,17 0,17 70.446,66 3.707,72

an 5 471.191,03 447.631,47 23.559,55 0,66 0,66 0,17 0,17 77.667,44 4.087,76

an 6 494.750,58 470.013,05 24.737,53 0,70 0,70 0,18 0,18 85.628,36 4.506,76

an 7 509.593,09 484.113,44 25.479,65 0,73 0,73 0,19 0,19 92.607,07 4.874,06

an 8 519.784,96 493.795,71 25.989,25 0,77 0,77 0,20 0,20 99.182,17 5.220,11

an 9 530.180,66 503.671,62 26.509,03 0,81 0,81 0,21 0,21 106.224,10 5.590,74

an 10 540.784,27 513.745,05 27.039,21 0,83 0,85 0,22 0,22 111.599,04 5.987,69

an 11 551.599,95 524.019,96 27.580,00 0,86 0,89 0,22 0,23 117.245,96 6.412,81

an 12 551.599,95 524.019,96 27.580,00 0,88 0,93 0,23 0,24 120.763,33 6.733,45

an 13 551.599,95 524.019,96 27.580,00 0,91 0,98 0,24 0,26 124.386,23 7.070,12

an 14 551.599,95 524.019,96 27.580,00 0,93 1,03 0,24 0,27 126.873,96 7.423,63

an 15 551.599,95 524.019,96 27.580,00 0,94 1,08 0,25 0,28 129.411,44 7.794,81

an 16 551.599,95 524.019,96 27.580,00 0,96 1,14 0,25 0,30 131.999,67 8.184,55

an 17 551.599,95 524.019,96 27.580,00 0,98 1,19 0,26 0,31 134.639,66 8.593,78

an 18 551.599,95 524.019,96 27.580,00 1,00 1,25 0,26 0,33 137.332,45 9.023,47

an 19 551.599,95 524.019,96 27.580,00 1,02 1,31 0,27 0,34 140.079,10 9.474,64

an 20 551.599,95 524.019,96 27.580,00 1,04 1,38 0,27 0,36 142.880,68 9.948,37

an 21 551.599,95 524.019,96 27.580,00 1,06 1,45 0,28 0,38 145.738,30 10.445,79

an 22 551.599,95 524.019,96 27.580,00 1,09 1,52 0,28 0,40 148.653,06 10.968,08

an 23 551.599,95 524.019,96 27.580,00 1,11 1,60 0,29 0,42 151.626,13 11.516,49

an 24 551.599,95 524.019,96 27.580,00 1,13 1,68 0,30 0,44 154.658,65 12.092,31

an 25 551.599,95 524.019,96 27.580,00 1,15 1,76 0,30 0,46 157.751,82 12.696,93

an 26 551.599,95 524.019,96 27.580,00 1,17 1,85 0,31 0,48 160.906,86 13.331,77

an 27 551.599,95 524.019,96 27.580,00 1,20 1,94 0,31 0,51 164.124,99 13.998,36

an 28 551.599,95 524.019,96 27.580,00 1,22 2,04 0,32 0,53 167.407,49 14.698,28

an 29 551.599,95 524.019,96 27.580,00 1,25 2,14 0,33 0,56 170.755,64 15.433,19

an 30 551.599,95 524.019,96 27.580,00 1,27 2,25 0,33 0,59 174.170,76 16.204,85

an 31 551.599,95 524.019,96 27.580,00 1,30 2,36 0,34 0,62 177.654,17 17.015,10

an 32 551.599,95 524.019,96 27.580,00 1,32 2,48 0,35 0,65 181.207,26 17.865,85

an 33 551.599,95 524.019,96 27.580,00 1,35 2,60 0,35 0,68 184.831,40 18.759,14

an 34 551.599,95 524.019,96 27.580,00 1,38 2,73 0,36 0,71 188.528,03 19.697,10

an 35 551.599,95 524.019,96 27.580,00 1,40 2,87 0,37 0,75 192.298,59 20.681,96

g) Analiza cost-beneficiu

În realizarea analizei cost/beneficiu s-a ţinut cont de toate condiţiile impuse de un acest gen de analiză şi anume veniturile şi evoluţia acestora precum şi cheltuielile şi evoluţia prognozată a acestora.

În determinarea efectivă a ratei cost/beneficiu se au în vedere: costul investiţiei şi beneficiile aduse de implementarea proiectului.

ANEXA 5.1. Situaţia costurilor şi beneficiilor, pentru varianta 1 fără proiect,40

RataNPV, @rata

variatia NPV, fata de @8%

6 -4.826.632 100,00Costs NPV @ 8% , 35ani 6.157.167,03 7 -4.618.572 95,69

8 -4.411.937 91,41NPV Revenues @ 8% , 35 ani 1.181.034,00 9 -4.209.291 87,21

10 -4.012.348 83,13 Beneficiu /Cost 0,19IRR = #DIV/0!

ANEXA 5.2. Situaţia costurilor şi beneficiilor, pentru varianta 2 cu proiect bază de calcul – cel luat în considerare în prezentul studiu ca fiind cel mai fezabil:

RataNPV, @rata

variatia NPV,

fata de @8%

Costs NPV @ 8% , 35 ani 2.689.264,21 6 -962.590 100,007 -1.094.427 113,70

NPV Revenues @ 8%, 35 ani 1.894.355,87 8 -1.198.476 124,519 -1.280.829 133,06 Beneficiu /Cost 0,70

10 -1.346.122 139,84IRR= 2,13%

ANEXA 5.3. Situaţia costurilor şi beneficiilor, pentru varianta 3 cu proiect extins

RataNPV, @rata variatia NPV, fata de @8% Costs NPV @ 8% , 35

ani 8.440.332,81 6 -4.172.480 100,007 -4.480.011 107,37 NPV Revenues @ 8%,

35 ani 4.670.014,50 8 -4.714.500 112,999 -4.892.250 117,25 Beneficiu /Cost 0,55

10 -5.025.646 120,45IRR= 0,67%

Analiza nu a luat în calcul posibilitatea de a creşte tarifele substanţial.

Din analiza comparativă a celor trei situaţii se desprinde faptul că cea mai favorabilă situaţie este de a realiza proiectul conform prezentului studiu de fezabilitate, urmând ulterior dezvoltarea acestuia.

41

4. ANALIZA ECONOMICĂ, INCLUSIV CALCULAREA INDICATORILOR DE PERFORMANŢĂ ECONOMICĂ: VALOAREA ACTUALĂ NETĂ, RATA INTERNĂ DE RENTABILITATE ŞI RAPORTUL COST-BENEFICIU;

Nu este cazul, investiţia analizată nu este considerată majoră.

5. ANALIZA DE SENZITIVITATE;

Analiza de senzitivitate se realizează pentru proiectul varianta 3 – cea propusă a se realiza.

În realizarea analizei de senzitivitate s-a procedat la analiza în trei variante:

Varianta 1 – diminuarea veniturilor cu 10% Varianta 2. creşterea cheltuielilor cu 10% Varianta 3 diminuarea veniturilor cu 10% şi creşterea cheltuielilor cu 10%

Rezultatele analizei cost beneficiu sunt redate în anexa: ANEXA 5.4. varianta 1 – venituri diminuate cu 10% ANEXA 5.5. varianta 2 – cheltuieli majorate 10% ANEXA 5.6. varianta 3 – venituri diminuate cu 10% – cheltuieli majorate

10%

Rezultatele sintetice sunt redate în continuare:

Pentru varianta 1. venituri diminuate cu 10%

RataNPV, @rata

variatia NPV,

fata de @ 8%

Costs NPV @ 8% , 35 ani 2.689.264,21 6 -1.123.604 100,007 -1.232.576 109,70


10 -1.437.984 127,98IRR= 1,26%

42

Pentru varianta 2. cheltuieli majorate 10%

RataNPV, @rata

variatia NPV,

fata de @ 8%

Costs NPV @ 8% , 35 ani 2.756.076,73 6 -1.019.655 100,007 -1.143.683 112,16


10 -1.379.670 135,31IRR= 1,83%

Pentru varianta 3 – venituri diminuate cu 10% – cheltuieli majorate 10%

RataNPV, @rata

variatia NPV,

fata de @5%

Costs NPV @ 8% , 35 ani 2.756.076,73 6 -1.180.669 100,007 -1.281.832 108,57


10 -1.471.531 124,64IRR= 0,93%

Se remarcă că proiectul are indicatori nefavorabili în toate situaţiile – cea de-a treia fiind cea mai dificilă. Acest lucru justifică încă o dată necesitatea intervenţiei cu fonduri externe pentru rezolvarea investiţiie

O sinteză a senzitivităţii la variabila cheie este redată în continuare.

-€ 1.198.476 0,85 0,9 0,95 1 1,05 1,1 1,15

0,7-

1.492.844,38 -1.514.315,21 -1.535.786,05 -1.557.256,89 -1.578.727,73 -1.600.198,56 -1.621.669,40

0,8-

1.373.250,64 -1.394.721,48 -1.416.192,31 -1.437.663,15 -1.459.133,99 -1.480.604,83 -1.502.075,66

0,9-

1.253.656,90 -1.275.127,74 -1.296.598,58 -1.318.069,41 -1.339.540,25 -1.361.011,09 -1.382.481,93

1-

1.134.063,16 -1.155.534,00 -1.177.004,84 -1.198.475,68 -1.219.946,51 -1.241.417,35 -1.262.888,19

1,1-

1.014.469,43 -1.035.940,26 -1.057.411,10 -1.078.881,94 -1.100.352,78 -1.121.823,62 -1.143.294,45

1,2 -894.875,69 -916.346,53 -937.817,36 -959.288,20 -980.759,04 -1.002.229,88 -1.023.700,72

1,3 -775.281,95 -796.752,79 -818.223,63 -839.694,46 -861.165,30 -882.636,14 -904.106,98Investemet Costs

2,13% 0,85 0,9 0,95 1 1,05 1,1 1,15

0,7 0,00 0,00 -0,01 -0,01 -0,01 -0,01 -0,02

0,8 0,01 0,01 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Revenues 0,9 0,02 0,02 0,01 0,01 0,01 0,01 0,01

1 0,03 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02

1,1 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03

43

1,2 0,04 0,04 0,04 0,04 0,03 0,03 0,03

1,3 0,05 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04

Din această prezentare se deduce că proiectul este relativ senzitiv la variabilele cheie.

4.4. Analiza de risc (riscuri asumate : tehnice, financiare, instituţionale, legale)

Fluxul de derulare a proiectului este compus dintr-o gamă largă de activităţi, care se finalizează cu obţinerea unor rezultate necesare atingerii obiectivelor proiectului. Activităţile proiectului au la bază o serie de ipoteze sau prezumţii care trebuiesc în prealabil soluţionate pentru derularea în bune condiţii a proiectului.Ipotezele apar ca factori mai presus de controlul direct al proiectului, care sunt necesare să apară pentru ca proiectul să se poată îndeplinii, factori definiţi pozitiv şi în termeni măsurabili, iar incertitudinile apar ca şi modificări posibile a elementelor proiectului, dar a căror probabilitate de apariţie nu este cunoscută.Ipotezele formulate în legătură cu proiectul de faţă, pot fi diferenţiate pe trei faze:1.faza de pregătire şi elaborare proiect;2.faza de implementare a proiectului; 3.faza de gestionare şi monitorizare a proiectului.

5.8.1 Faza de pregătire şi elaborare proiect» resurse umane cu experienţă în implementarea proiectului» performanţa consultantului» Elaborarea documentaţiei de finanţare a fost contractată cu o firmă de

specialitate în domeniu, iar aportul de resurse umane al comunei direct implicat în proiect este format din experţi tehnici şi financiari din primărie.

» asigurarea surselor de finanţare externe» asigurarea surselor de finanţare interne de la Consiliul Local implicat în proiect

şi eventual de la Consiliul Judeţean » natura proprietăţii terenului este clarificată

5.8.2. Faza de implementare a proiectului » inflaţia este cea pronosticată» creşterea economică este cea previzionată» evoluţia ratelor de schimb şi a dobânzilor sunt cele stabilite» modificările legislative sunt cele previzibile» climat normal pe durata implementării proiectului» planul de finanţare va fi respectat» costul celorlalte utilităţi este cel preconizat, ţinându-se cont de potenţialele

investiţii şi în aceste infrastructuri

44

» creşterea demografică este cea estimată» personalul instruit este disponibil» nivelul de suportabilitate al consumatorilor este cel preconizat» previziunea asupra cererii de apă se confirmă» posibilitatea executării canalizării este într-un orizont de timp previzionat

5.8.3 Faza de gestionare şi monitorizare a proiectului » management performant al operatorului » practici de muncă eficiente» creşterea încrederii în calitatea serviciilor» creşterea tarifului va fi justificată de creşterea calităţii serviciilor.

5.8.4 Riscuri şi flexibilitate. Structura riscurilor

Riscurile se pot definii ca şi probabilităţi de producere a unor pierderi în proiect.Pentru a proteja rezultatele proiectului de acţiunea riscurilor, se impune parcurgerea următoarelor trei etape:

» identificarea riscurilor pe baza surselor de risc» estimarea şi evaluarea riscurilor pe baza matricei impact/ probabilitate » gestionarea riscului şi îmbunătăţirea conceptului proiectului, pe baza

Graficului de Management al RisculuiIdentificarea riscurilor se realizează prin:

analiza planului de implementare brainstorming experienţa specialiştilor şi a echipei de implementare metode analitice (acolo unde este posibil).

Se identifică în structura proiectului două mari surse de risc şi anume: risc de realizare a proiectului cu efecte directe asupra implementării proiectului risc privind beneficiile scontate cu efecte asupra duratei de viaţă a investiţiei

Riscurile identificate în cadrul prezentului proiect prin metodele mai sus menţionate de identificare a riscurilor sunt:

1. Riscuri comerciale şi strategice:» schimbările tehnologice» proprietatea asupra utilităţilor2. Riscuri economice:

» creşterea ratei de actualizare» creşterea preţului la combustibili / energie» schimbarea ratelor de schimb» creşterea accelerată a inflaţiei» creşterea costului celorlalte utilităţi» creşterea demografică3. Riscuri contractuale:

» întârzieri în implementarea proiectului» forţa majoră» probleme neprevăzute ale furnizorilor de materiale şi echipamente4. Riscuri financiare :

» modificarea ratelor dobânzii45

» lipsa surselor interne de finanţare» lipsa surselor externe de finanţare» majorarea impozitelor» scăderea ratei de colectare a taxelor» creşterea cheltuielilor de capital» dificultăţi de rambursare a împrumutului5. Riscuri de mediu

» întârzieri ale proceselor de avizare6. Riscuri politice

» retragerea sprijinului politic local» schimbări politice majore» renunţarea la derularea proiectului în urma presiunilor politice sau a

reorientării investiţionale 7. Riscuri sociale :

» apariţia grupurilor de presiune» înşelarea aşteptărilor comunităţii» răspuns negativ la consultarea comunităţii8. Riscuri naturale :

» cutremure» alunecări de teren» incendii» inundaţii9. Riscuri instituţionale şi organizaţionale:

» management de proiect neadecvat» greve» retragerea sprijinului acordat de către Consiliul Local» angajarea celor interesaţi în alte imprumuturi» lipsa de resurse şi de planificare10. Riscuri operaţionale şi de sistem:

» probleme de comunicare» estimări greşite ale pierderilor11. Riscuri determinate de factorul uman:

» erori de estimare» erori de operare» sabotaj» vandalism12. Riscuri tehnice:

» lipsa de personal specializat şi calificat» erori în documentaţia de licitaţie» control defectuos al calităţii» lipsa de ritmicitate în livrarea de utilaje» întârzieri de finalizare.

După identificarea riscurilor pe baza surselor de risc se pune problema evaluării impactului pe care l-ar avea riscurile respective asupra proiectului în cazul producerii lor precum şi a estimării probabilităţii producerii riscurilor. Evaluarea riscurilor oferă soluţii în ceea ce priveşte măsurile care trebuiesc luate pentru gestionarea riscurilor.

46

Abordarea analizei riscurilor se bazează astfel pe: dimensionarea riscului – se determină impactul, mărimea riscului măsurarea riscului – se determină probabilitatea producerii riscului

Abordarea riscurilor pe baza matricei Impact / Probabilitate

Evaluarea riscurilor:

RiscPunctaj conform

matrice de evaluare

schimbările tehnologice 2proprietatea asupra utilităţilor 3creşterea ratei de actualizare 3creşterea preţului la combustibili

2

schimbarea ratelor de schimb 6creşterea accelerată a inflaţiei 3creşterea costului celorlalte utilităţi

2

creşterea demografică 1întârzieri în implementarea proiectului

6

forţa majoră 3probleme neprevăzute ale furnizorilor de echipamente

2

modificarea ratelor dobânzii 3lipsa surselor interne de finanţare

6

lipsa surselor externe de finanţare

3

majorarea impozitelor 2scăderea ratei de colectare a taxelor

2

creşterea cheltuielilor de capital 2dificultăţi la rambursarea împrumutului

3

retragerea sprijinului politic local

3

întârzieri ale proceselor de avizare

2

schimbări politice majore 347

ImpactProbabilitate

Scăzut Mediu Mare

Scăzută 1 2 3Medie 4 5 6Mare 7 8 9

RiscPunctaj conform

matrice de evaluarerenunţarea la derularea proiectului în urma presiunilor politice sau a reorientării investiţionale

2

apariţia grupurilor de presiune 2înşelarea aşteptărilor comunităţii

2

răspuns negativ la consultarea comunităţii

3

cutremure 1alunecări de teren 3incendii 1inundaţii 1management de proiect neadecvat

2

greve 1retragerea sprijinului acordat de către Consiliul Local

3

angajarea celor interesaţi în alte împrumuturi

1

lipsa de resurse şi de planificare 1probleme de comunicare 1estimări greşite ale pierderilor 2erori de estimare 2erori de operare 2sabotaj 2vandalism 2lipsa de personal specializat şi calificat

2

control defectuos al calităţii 3lipsa de ritmicitate în livrarea de utilaje

3

întârzieri de finalizare 2erori în documentaţia de licitaţie 2

Ca şi o concluzie generală a evaluării riscurilor, se pot afirma următoarele : riscurile care pot apărea în derularea proiectului au în general un impact mare

la producere, dar o probabilitate redusă de apariţie şi declanşare riscurile majore care pot afecta proiectul sunt riscurile financiare şi economice probabilitatea de apariţie a riscurilor tehnice a fost puternic contrată prin

contractarea lucrărilor de consultanţă cu firmă de specialitate.5.8.5 Gestionarea riscurilor

48

In funcţie de structura riscurilor se vor lua măsurile necesare unei gestionări eficiente şi corecte a riscurilor. Gestionarea riscurilor se realizează pe baza a patru operaţiuni distincte:

planificarea (operaţiune care intra în sarcina Consiliului Local al beneficiarului – comuna Moisei şi a consultantului desemnat în urma licitaţiei de prestări servicii pentru această etapă)

monitorizare (operaţiune care intra în sarcina Consiliului local al beneficiarului comuna Moisei)

alocarea resurselor necesare prevenirii sau înlăturării efectelor riscurilor produse (operaţiune care intră în sarcina Consiliului Local al beneficiarului – comuna Moisei direct implicat în proiect şi alte instituţii financiare sau politice a căror rol este de sprijinire a proiectului)

control (operaţiune care intră în sarcina Consiliului Local al beneficiarului – comuna Moisei ).Pentru a determina resursele necesare prevenirii producerii riscurilor de proiect, pentru a realiza o gestionare eficientă a riscurilor se impune realizarea unor analize complexe:

» analiza factorilor interesaţi – factorii interesaţi sunt: Consiliul Local, Consiliul Judeţean

» analiza socială – analiza a fost realizată de către Primăria comunei Moisei , iar în urma acestei analize s-a determinat gradul de suportabilitate a populaţiei, gradul de implicare civică a cetăţenilor, reacţia socială la obiectivele investiţionale ale proiectului, crearea de noi locuri de muncă.

» analiza instituţională – proiectul poate fi implementat din punct de vedere legislativ, dar în funcţie de evoluţia proiectului trebuie reglementat modul de funcţionare al operatorului. Pot fi făcute de asemenea modificări de reglementare la nivel local pentru îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi manageriale.

» analiza tehnică – analiza care în prezent se regăseşte în studiul de fezabilitate şi furnizează informaţii cu privire la calculul cantităţii de deşeuri menajere şi a numărului de autogunoiere compactoare.

» analiza economică – analiza care se regăseşte tot în studiul de fezabilitate şi furnizează informaţii legate de rentabilitatea proiectului, gradul de acoperire a creditului (dacă este cazul), structura şi evoluţia costurilor şi a tarifelor. În analiza economică s-au luat în considerare costuri pentru fiecare etapă a ciclului de viaţă (planificare, proiectare, operare şi întreţinere )

» analiza de mediu – realizată în strânsă legătură cu Agenţia de Protecţie a Mediului furnizează informaţii cu privire la integrarea prezentului proiect în strategia naţională şi regională de mediu, măsuri de respectare a reglementărilor de mediu naţionale şi internaţionale. Toate aceste analize dimensionează soluţii şi implicit obiective, dar acestea la rândul lor sunt însoţite de riscuri. Pentru gestionarea riscurilor se impun, încă din faza de elaborare a proiectului, luarea unor măsuri de prevenire şi protecţie a proiectului:

» includerea de cheltuieli neprevăzute în bugetul proiectului, măsură care poate soluţiona apariţia unor riscuri naturale, tehnice şi chiar financiar – economice

49

(surpări de teren, inundaţii, forţa majoră, întârzieri, modificări ale ratei dobânzii, modificări ale cursului valutar, etc.)

» includerea în proiect a activităţilor de atenuare a riscurilor (un exemplu ar fi pregătirea şi specializarea operatorului în vederea obţinerii unui management de monitorizare şi control adecvat)

» proiecte complementare, susţinute din fonduri locale sau din alte surse, care au ca şi obiectiv consolidarea rezultatelor prezentului proiect

» corelarea obiectivă între obiectivele, scopurile şi rezultatele proiectului» atenuarea riscurilor pe perioada de implementare printr-o atentă monitorizare » angrenarea factorilor interesaţi în toate etapele de derulare a proiectului.

Pentru o mai bună evidenţiere şi urmărire a riscurilor la care proiectul este supus, precum şi pentru o corectă selectare a acţiunilor de gestionare a riscurilor, se va folosi Graficul de Management al Riscului:

Evaluare risc(conform matrice cadru logic)

Management risc(măsuri de prevenire )

Observaţii(probabilitate

impact-rating )

Inflaţia este mai mare decât cea pronosticată

Aprovizionare ritmică, contracte ferme cu furnizorii

M

Modificările legislative sunt altele decât cele pronosticate

Implicare Primăriei în dezbateri de legi şi norme legislative, lobby, advocacy

M

Se întârzie armonizarea legislaţiei României cu legislaţia Uniunii Europene

Sprijinirea implementării legislaţiei la nivel local şi regional

H

Planul de finanţare va fi modificat

Căutarea unor surse alternative

L

Lipseşte personalul specializat instruit

Organizare de programe şi cursuri de instruire

H

Previziunea asupra cererii de apă este mai mică decât cea prevăzută

Extinderea reţelei către noii consumatori

H

Nivelul de suportabilitate al consumatorilor este depăşit

Informarea, conştientizarea, educarea populaţiei.Reducerea costurilor prin eficientizarea activităţii operatorului

L

Creşterea tarifului nu va fi justificată de creşterea calităţii serviciilor

Implementarea Managementului Calităţii la operator

M

Nu există o continuare a dezvoltării strategiei lucrărilor

Refacerea strategiei în concordanţă cu dezvoltarea socio – economică locală şi

L

50

Evaluare risc(conform matrice cadru logic)

Management risc(măsuri de prevenire )

Observaţii(probabilitate

impact-rating )regională

Scăderea încrederii în calitatea serviciilor

Creşterea transparenţei activităţii operatorului. Îmbunătăţirea comunicării cu consumatorii

M

Managementul neperformant al operatorului

Program de instruire adecvat pentru top management

M

Legendă : H- RIDICAT, M- MEDIU, L – SCĂZUT

Din analiza mai sus menţionată, factorii critici care pot influenţa durabilitatea şi viabilitatea beneficiilor proiectului sunt:

» managementul operatorului de utilităţi ( M )» suportabilitatea consumatorilor ( H )» co-interesarea şi implicarea factorilor locali (instituţii, administraţie, asociaţii,

oameni politici) ( M )» transparenţa şi comunicarea între principalii factori locali implicaţi:

administraţie, operator, utilitaţi şi populaţie ( L )» sinergia cu programele locale, regionale şi naţionale ( L ).

5. SURSELE DE FINANŢARE A INVESTIŢIEI

Proiectul este propus a fi finanţat integral – costurile eligibile – prin Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) măsura 322 – „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunatatirea serviciilor de baza pentru economia sipopulatia rurala si punerea în valoare a mostenirii rurale”

Prezentul proiect poate fi supus finanţării din

Surse nerambursabile provenit de la Comisia Europeană

Împrumuturi

Buget de stat

Buget local

51

6. ESTIMĂRI PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂPRIN REALIZAREA INVESTIŢIEI

6.1. Număr de locuri de muncă create în faza de execuţie

Funcţie de personalul disponibil, beneficiarul decide crearea de noi locuri de muncă atât pe perioada execuţiei, cât şi în perioada de operare.

Pe perioada de execuţie a lucrărilor, beneficiarul va desemna un colectiv de lucru ce se va ocupa cu implementarea proiectului. Propunem ca acest colectiv să fie format din: un responsabil tehnic; un responsabil economico-financiar; un secretar (corespondenţă, arhivare documentaţii, legături între finanţator, beneficiar, executant şi proiectant, etc.).

Beneficiarul va instrui personalul (din cadrul operatorului sau nou angajat) în perioada de execuţie pentru a putea prelua operarea noii investiţii.

6.2. Număr de locuri de muncă create în faza de operare

Pentru funcţionarea în bune condiţii a staţiei de epurare şi a reţelei de canalizare se propune crearea a 6 locuri de muncă. Aceste persoane desemnate cu: operarea, întreţinerea şi reparaţiile staţiei şi a reţelei de canalizare vor fi instruite corespunzător.

52

7. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI

1.valoarea totală (INV), inclusiv TVA 9.659,706 (mii lei)(în preţuri – ianuarie 2008, 1 euro = la cursul BCE: 3,825 lei/EURO din data de25 ianuarie 2008),din care:- construcţii-montaj (C+M) 5.194,588 mii lei;

2.eşalonarea investiţiei (INV/C+M):- anul I 9.659,706 (mii lei);- anul II

3.durata de realizare (luni) 12;4.capacităţi (în unităţi fizice şi valorice);

Lungimea totală a reţelei de canalizare este de 25.500 m.Având în vedere că nu există reţea de distribuţie apă potabilă pe toate străzile, reţeaua de canalizare şi staţia de epurare se va realiza în două etape:În prima etapă se va executa staţia de epurare şi reţeaua de canalizare menajeră în lungul drumului naţional DN17 şi DN18. Astfel lungimea reţelei de canalizare în etapa I va fi de 12.350 m având Dn 315 mm.

În cea de-a doua etapă se va realiza extinderea reţelei de canalizare pe toate drumurile comunale pe care există reţea de apă potabilă.5.alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiţia, după caz.

53

8. AVIZE ŞI ACORDURI

Pentru prezentul proiect se vor obţine avizele şi acordurile menţionate în Certificatul de urbanism.

Baia Mare, mai 2008Întocmit,

ing. SOPORAN SIMONA

54

Download - Studiu de Fezabilitate (1), Statie de Epurare Moisei, MASTER-Disertatie

Top Related