Download - Studiu de EIM Bocicovari Coitan Cretu
UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ DE ȘTIINȚE UMANISTE ECONOMICE ȘI INGINEREȘTI
SPECIALITATEA INGINERIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE
PROIECT
ÎNTOCMIREA STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
PENTRU FABRICA DE LAPTE S.C. “HELGA” BAIA MARE
Studenți:
Bocicovari Elena
Coițan Sofia
Crețu Angela
1
Cuprins
1.Date generale.....................................................................................................3
2.Descrierea activității propuse.............................................................................3
2.1 Scop și necesitate........................................................................................3
2.2 Descrierea...................................................................................................3
2.3 Detalii de amplasament...............................................................................5
2.4 Realizarea și funcționarea obiectivului.........................................................6
3.Amplasarea în mediu.........................................................................................8
3.1Elemente de geologie...................................................................................8
3.2 Solul.............................................................................................................8
3.3Resursele de apă..........................................................................................8
3.4 Clima............................................................................................................8
3.5 Elemente de ecologie acvatică și terestră...................................................9
3.6 Așezări umane și alte obiective de interes public........................................9
4.Sursele de poluanți și protecția factorilor de mediu..........................................11
4.1.Emisii de poluanți în ape, protecția calității apelor.....................................11
4.2. Emisii de poluanți în aer și protecția calității aerului.................................13
4.3 Sursele și protecția împotriva zgomotelor și vibrațiilor..............................13
4.4 Sursele și protecția împotriva radiațiilor.....................................................13
4.5 Gospodărirea deșeurilor............................................................................13
4.6 Gospodărirea substanțelor toxice și periculoase.......................................14
5. Impactul produs asupra mediului înconjurător.................................................14
5.1 Impactul produs asupra apelor..................................................................14
5.2. Impactul produs asupra aerului................................................................15
5.3. Impactul asupra vegetației și faunei terestre...........................................15
5.4. Impactul produs asupra solului și subsolului.............................................16
5.5. Impactul produs asupra așezărilor umane sși altor obiective..................16
5.6. Evaluarea riscului declanșării unor accidente sau avarii cu impact major asupra sănătaății populației și mediul înconjurător..........................................16
6. Posibilitățile de diminuare sau eliminare a impactului produs asupra mediului............................................................................................................................17
7. Concluzii..........................................................................................................17
2
1.Date generale
Denumirea proiectului: S.C. “HELGA” S.A. Baia Mare
Titulari: Bocicovari Elena, Coițan Sofia, Crețu Angela
Amplasamentul și adresa: Amplasamentul este situat în centrul
administrativ județean Baia Mare, pe strada Victoriei, nr.68/A
Suprafața amplasamentului este de 8208 m2.
2.Descrierea activității propuse
2.1 Scop și necesitate
Scopul principal al proiectului este procesarea laptelui și producerea de
produse lactate, în vederea alimentării localnicilor cu produse lactate proaspete,
și producerea unui impact social pozitiv, prin generarea de noi locuri de muncă.
Societatea este cu capital privat.
2.2 Descrierea
Tehnologia de fabricare a laptelui de consum și a produselor lactate
cuprinde următoarele operații comune:
a) Recepția calitativă/cantitativă (prin colectarea laptelui de la fermierii locali ai
zonelor învecinate);
b) ) Filtrare. În prima faza a procesului tehnologic se urmărește îndepărtarea
impurităților mecanice pătrunse în lapte pe diferite căi (nisip, corpuri tari etc.)
pentru a preveni uzura prematură a utilajelor (pompe, rotoarele
3
galactometrelor). Reținerea acestor impurități se realizează prin filtrare cu
ajutorul unor site montate la evacuarea laptelui din bazinele de recepție.
c) Răcire. Pentru răcire, se utilizeză schimbăătoarele de căldură cu plăci, răcite
cu apa gheață, a căror capacitate este corelată cu capacitatea de recepție.
Temperatura de răcire este de 20 – 40oC.
d) Depozitarea laptelui crud răcit, se face în tancuri izoterme de mare
capacitate instalate în încăperi speciale, în secția de recepție a societății sau
în aer liber, pe platforme speciale construite.
e) Curățirea centrifugal, este procedeul cel mai eficace de eliminare a
impurităților din lapte. Efectul de curățire se asigură prin separarea
impurităților cu greutate specifică diferită de cea a laptelui sub acțiunea forței
centrifuge.
f) Normalizarea este operația prin care se aduce conținutul de grăsime al
laptelui la o anumita valoare, în vederea asigurării unei calități constante
produsului finit. Aceasta presupune în majoritatea cazurilor o reducere a
conținutului inițial de grăsime cu ajutorul separatoarelor centrifugale.
g) Omogenizarea, în timpul depozitării produselor lactate, grăsimea are tendința
de a se separa la suprafața produsului.
h) Pasteurizarea, are ca scop principal, igienizarea materiei prime. Procedeele
de pasteurizare sunt alese în funcție de produsele ce urmează a fi fabricate
și au fost descrise la larg anterior.
i) Răcirea laptelui urmează întotdeauna operației de pasteurizare, temperatura
de răcire fiind condiționată de instalația de pasteurizare și de destinația
laptelui pasteurizat.
j) Depozitarea, laptele pasteurizat, evacuat din instalația de pasteurizare de la
temperatura 20 – 40oC este depozitat în tancuri izoterme (așa numite tancuri
tampon) până la următoarea operație de prelucrare specifică produsului ce
urmeazaă a fi fabricat.
4
Figura 1.1 Operațiile fluxului tehnologic de fabricare a laptelui de consum
Toate produsele obținute se ambalează individual sau vrac purtând sigla
producătorului. Aceste produse obținute sunt controlate în cadrul laboratorului
uzinal propriu și în urma controlului obținut se obține un certificat de calitate ce
însoțește marfa și îi atestă calitățile fiecărui produs în parte certificându-l pe toată
durata de valabilitate a sa. Certificarea se face de către personalul autorizat.
2.3 Detalii de amplasament
Municipiul Baia Mare este situat în partea vestică a județului Maramureș,
în depresiunea cu același nume, pe cursul mijlociu al Râului Sasar, la o altitudine
5
medie de 228 m față de nivelul marii, fiind cuprins de coordonatele geografice
47°39' - 47°48' latitudine nordică și 23°10' - 23°30' longitudine estică.
Vecini: N- Liceul “Gheorghe Lazăr”;
V- cantina liceului “Gheorghe Lazăr”;
S- Teren de Fotbal neamenajat;
E- Drumul E58.
Accesul în zonă se va face de la șoseaua principală. Cel mai apropiat
aeroport este la distanță de aproximativ 5-6 km, în Tăuții Magherauși.Cea mai
apropiată gară se află la aproximativ 800 m, în municipiul Baia Mare.
Principalele clădiri din cadrul proiectului vor fi:
hala de colectare și procesare a laptelui;
fabrica de producere a produselor lactate;
birourile;
parcările.
Pentru un rezultat cât mai bun, se vor folosi echipamente și instalații
speciale pentru colectarea și prelucrarea laptelui.
2.4 Realizarea și funcționarea obiectivului
Principalele materiale pentru buna funcționare a proiectului sunt:
materiale de întreținere și de construcție (80-150 kg/an);
apă pentru igienizări hală și consum menajer( 5 – 6 t/an);
soluții pentru dezinfecție (100 – 200 l/an);
motorină pentru centrala termică, benzină pentru mijloacele de transport
(3 t/an, 1t/an).
6
Materiale prime:
lapte(2000 t/an)
Produse finite:
lapte de consum (1200 t/an);
brânză de vaci,telemea, cașcaval (100 t/an);
smântână, unt ( 120 t/an);
produse lactate acide: iaurt,lapte bătut, (80 t/an).
În cadrul amplasamentului se lucrează 2 schimburi, a câte 8 ore, primul
schimb începe programul la ora 6:00 și se termină la 15:00, pauză o oră, de la
10:30 la 11:30, al doilea schimb începe de la 15:00 și se termină la 00:00, având
pauză o oră de la 19:00 la 20:00.
Apa curentă este furnizată printr-un puț propriu cu capacitate de 2,5 t/zi.
În cadrul de prelucrare a laptelui, apa este folosita în scopuri tehnologice,
igienice și sanitare.
În procesarea laptelui pasteurizat, a untului, a brânzei, a produselor
lactate se permite numai folosirea apei curate, inodore și incolore și cât mai pură
din punct de vedere microbiologic.
Apa nu trebuie să conțină bacterii feruginoase, sulfo-oxidante, sulfo-
reducătoare, sau produse ale activității acestora care se depun pe pereții
acestora ș i pot trece in produse producând depresiunea acestora. Apa folosită
pentru spălarea untului nu trebuie să conțină mai mult de 40mg/l mangan,
sărurile sale conferă gust amar untului. La proiectarea și construirea fabricii de
prelucrare a produselor lactate trebuie avută în vedere și asigurarea cantității de
apă necesare pentru prevenirea sau lupta împotriva incendiilor.
Energia electrică este furnizată de SC. ELECTRICA SA
Canalizare: canalizarea orașului Baia Mare.
7
3.Amplasarea în mediu
3.1Elemente de geologie
Depresiunea Baia Mare s-a format în urma apariției lanțului vulcanic Oas-
Gutai-Tibles, avand un nivel ondulat cu altitudini variabile. Fundamentul este
constituit din formațiuni cretacice peste care sunt depuse formațiuni paleogene și
miocene, destul de rezistente la acțiunea factorilor subaerieni, fapt ce se reflectă
în aspectul colinar al depresiunii.
Conform STAS 11100/1-77 referitor la macrozonarea seismică a
teritoriului României, zona luată în considerare se află în zona de intensitate
seismică de gradul 7 în scara intensităților seismice MSK-64, stabilită prin STAS
3684- 71.
3.2 Solul
Scoarța terestră din zona municipiului Baia Mare cuprinde o structură
pedogenetică variată, căci alături de solurile podzolice predominante se găsesc
soluri pseudogleice (orizont între 0 – 20 cm – preudogleizare excesivă; orizont
între 20 – 50 cm, pseudogelizare foarte puternică) și aluviale specifice zonei
depresionare, precum și soluri brune de pădure, soluri montane acide.
3.3Resursele de apă
Cel mai apropiat râu este Săsarul, la 400 m depărtare de amplasament.
Principala sursă de apă potabilă este luată de la rețeaua de alimentare a
municipiului Baia Mare.
Conductele pentru apă nepotabilă, apă care va fi folosită la producerea
vaporilor, pentru instalațiile de stingere a incendiilor și pentru echipamentele de
răcire, se vor distinge de cele pentru apă potabilă. Aceasta va fii captată de la
apele subterane și cele fluvial. Apa subterană se găsește la o adâncime de 6 m.
3.4 ClimaClima predominantă este temperat-continental moderată. Acest tip de
climă rezultă din poziția județului în cadrul continrntului, din dispunerea reliefului
8
precum și din circulația generală a aerului de direcție vestică și nordică, în
general umed.
Media anuală a temperaturii variază de la S la N, astfel în zona joasă a
depresiunii Baia Mare, temperatura anuală a aerului depășește puțin 9 grade.
Precipitațiile atmonsferice sunt în general destul de ridicate, de la 700 mm/an la
peste 1400 mm/an. Vântul dominant N-E 25% , S-V 17% (690 altitudine).
3.5 Elemente de ecologie acvatică și terestră
3.5.1. Vegetația și fauna
Zona depresiunii Baia Mare cuprinde o gamă variată de specii ierboase și
arborescente, în fucție de varietatea terenului, a solului și a climei. Predomină
pădurile de gorun (Quercus petraea), în amestec cu carpen (Carpinus betulus).
Specifice depresiunii Baia Mare sunt suprafețele întinse ocupate de castanul
comestibil care urcă și pe versanții cu expoziție sudică și vestică, până la
altitudini de 600 m. Fauna din spațiul geografic băimărean cuprinde aproape
toate speciile cunoscute din zona carpatică: cerbul (Cervus Elaphus), căprioara
(Capreolus Capreolus), lupul (Canis lupus lupus), vulpea (Vulpes crucigera),
iepurele (Orychtolagus cuniculus), jderul (Muste lidae) și veverița (Tamias
striatus). Păsările: ieruncă (Tetrastes bonasia), porumbelul de scorbură
(Columba alumbus), huhurezu mare (Strics uralensis), uliu (Achipiter), bufnița
(Bubo bubo).
3.6 Așezări umane și alte obiective de interes public
Distanța față de diverse anexe sau instituții publice:
Grupul Scolar ,,Gheorghe Lazăr,, se află la aproximativ 25 m;
Teren sportiv se afla la aproximativ 10 m;
Cantina ,,Gheorghe Lazăr,, se află la aproximativ 66 m
9
Direcția dominantă a vânturilor
Caracteristica esenţială a zonei depresionare Baia Mare reprezintă
predominarea vânturilor foarte slabe şi slabe şi frecvenţa deosebit de mare a
calmului atmosferic, în cursul unui an valoarea medie a acestui parametru
depăşind 50 %. Viteza medie anuală a vântului a înregistrat, în perioada 1961-
2000, o valoare de doar 1,6 m/s. În cursul anului viteza vânturilor din vest a
prezentat valori, aproape în fiecare lună, mai mari decât cea a vânturilor din
celelalte direcţii predominante, făcând posibilă reîntoarcerea acestora, prin
bararea lor de către unităţile montane din nord-estul şi estul depresiunilor Baia
Mare – Lăpuş, sub forma vânturilor estice (care înregistrează cea mai mare
frecvenţă în cursul unui an, 13,9 %), favorizând antrenarea poluanţilor proveniţi
de la uzinele Cuprom şi Romplumb, peste zona rezidenţială a oraşului Baia
Mare.
Demografia
Populatia municipiului este de aproximativ 150.000 de locuitori.
Principalele ramuri de activitate:
Figura 1.2 Principalele ramuri de activitate ale municipiului Baia Mare
10
Principalele amenajări din zona obiectivului ce aparțin statului sau
agentilor economici privați:
Universitatea de Nord Baia Mare – 200 m (distanța față de amplasament);
Liceul “Gheorghe Lazăr” – 50 m.
Centrul Comercial “Gold Plaza” – 300 m.
Nivelul de zgomot
Activitatea nu produce vibrații, dat fiind faptul că nu are utilaje mari
producătoare de vibrații.
Populatia afectată
Activitatea nu dăunează factorului uman, obiectivul fiind amplasat
corespunzător și are un efect benefic asupra așezărilor umane.
4.Sursele de poluanți și protecția factorilor de mediu
4.1.Emisii de poluanți în ape, protecția calității apelor
Apele reziduale din industria alimentară constau din apele de transport a
materiei prime, ape tehnologice, ape de condus sau răcire, ape de la spălarea și
dezinfecția sălilor de fabricație, a utilajelor și a ambalajelor, ape de la instalații
sanitare. Poluarea apelor reziduale poate fi de origine minerală, organică sau
microbiologică. Dintre poluanți minerali cel mai mare efect îl au particulele de
pamânt, nisipul, săruri minerale, acizii și baze dizolvate. Poluarea organică este
de natură vegetală sau animală. Cea mai frecventă poluare de natură organică
este cea vegetală dată de resturile de plante, fructe, legume, textile, hârtii, uleiuri
vegetale ale căror elemente de bază este carbonul. Poluarea microbiologică este
produsă în special de microorganismele vii cum sunt drojdiile, mucegaiurile și
diferite bacterii.
În fabricile de produse lactate acide și în fabricile de îmbuteliere al
laptelui de consum, apele industriale reziduale se compun numai din ape de
spălare și de curățire rezultate de la recepția laptelui sau la umplerea
recipienților, la curățirea utilajelor a pasteurizatoarelor și a vaporizatoarelor.
11
Aceste ape conțin urme de lapte și uneori de substanțe chimice utilizate pentru
curațire și dezinfecție.
Apele industriale includ și apele de spălare rezultate de la fabricarea
untului, de obicei primele ape de spălare a untului se folosesc în scop furajer
datorită conținutilui lor de lipide și săruri nutritive. În această situație îndeosebi în
fabricile de capacitate mică, zerul obținut de la fabricarea brânzeturilor este
evacuat cu apele reziduale reprezentând un factor important de poluare, motiv
pentru care se recomandă utilizarea lui pentru hrana animalelor sau valorificarea
pe alte căi. Volumul apelor reziduale industriale produse într-o fabrică de
prelucrare a laptelui este în funcție de tipul de produs lactat ce urmeazî a fi
prelucrat , de capacitatea de prelucrare, de gradul de reutilizare a apei.
Evacuarea apelor
Apele reziduale revărsate în cursurile de apă receptoare trebuie să aibă
un asemenea grad de puritate încât sa nu pericliteze viața acvatică și să poată fi
folosită pentru scopuri industriale și chiar ca apă potabilă în anumite situații.
Concentrația maximă admisă se stabilește în fiecare țară în funcție de condițiile
specifice. Pentru a corespunde condițiilor de devărsare, apele industriale
provenite din industria alimentară trebuie mai întâi să fie epurate. De obicei în
industria alimentară se practică doar o preepurare a apelor reziduale care apoi
sunt deversate în rețeaua de canalizare. Prin indepartarea solidelor grosiere
(lemn,hârtie,resturi animale și vegetale) care se realizează prin grătare metalice
cu spații adecvate între bare. Prin îndepartarea solidelor grosiere se previne
deteriorarea stațiilor de pompe, înfundarea conductelor. Același scop îl are și
îndepartarea materialului anorganic în speță nisipul, care are o acțiune abraziva
asupra pompelor și a echipamentelor mecanice. Deznisiparea se realizează prin
sedimentare în bazine separate pentru nisip și detrius care trebuie calculate
astfel încât să se evite impurificarea nisipului cu materii organice. În acest scop
se recomandă viteza apei în bazine să fie de aproximativ 0,3 m/s și o lungime a
bazinului de 20 de ori mai mare decât adâncimea maximă pentru a asigura o
buna sedimentare și a compensa turbulența.
12
4.2. Emisii de poluanți în aer și protecția calității aerului
Având în vedere că în literatura de specialitate freonul ca agent frigorific
este desemnat ca unul dintre cei mai periculoși poluanți atmosferici, fiind
responsabili de distrugerea stratului de ozon s-a decis înlocuirea lui cu agent de
răcire cu freon ecologic. Pentru asigurarea aburului tehnologic și pentru
încălzirea spațiilor existente, centrala termică ce funcționează pe motorină este
prevazută cu două cazane de abur. Pentru evitarea poluări aerului se va folosi
motorina ecologică Euro3 ce se va achiziționa și stoca într-un bazin exterior
îngropat. Cazanele sunt prevăzute cu un coș de evacuare a gazelor arse având
înalțimea de 1m deasupra clădiri si diametrul de 30mm. Se observă că nu se
depășesc limitele maxime admise din ordinul MAPPM numarul 746 din 1993 la
principali poluanții evacuați dintr-o instalație de ardere a combustibililor lichizi.
4.3 Sursele și protecția împotriva zgomotelor și vibrațiilor
Sursele de zgomot și vibrațiile sunt reprezentate de utilaje cu organe în
mișcare din componența instalațiilor analizate, precum și manevrarea
ambalajelor. Activitatea nu produce vibrații dat fiind faptul ca nu are utilaje mari
producatoare de vibratii și zgomot.
4.4 Sursele și protecția împotriva radiațiilor
Activitatea prin specificul ei nu folosește și nu produce substanțe radioactive.
4.5 Gospodărirea deșeurilor
Din activitate rezultă deșeuri menajere de la salariații ce vor lucra în
fabrică, cantitatea de deșeuri va fi de maxim 10kg/zi(circa 300kg/luna) inclusiv
deșeuri rezultate din asigurarea curățeniei din incintă. Deșeurile menajere se
depozitează în containere de tip EUROPUBELE, de unde vor fi preluate și
transportate în hala de gunoi a locuinței, societatea urmând a cuntacta serviciul
de salubritate.
13
Nr Tipul deșeului Modul de gospodărire
1 Deșeuri tehnologice: grăsimea de la opărirea cașului,nămol de la separator
Depozitare și evacuare ămpreuna cu desșeurile menajere
2 Deșeuri de la ambalaje: carton,pahare sau caserole, folie de polietilenă, capace deteriorate
Depozitare temporaraă în pubele de material plastic,prevazută cu capac amplasate la locul de muncă, evacuate odată cu deșeurile menajere
3 Deșeuri menajere Depozitarea temporară în containere amplasate în spașii special amenajate, evacuate la groapa de gunoi
4 Grăsimi și suspensii de la separator-decantor
Depozitarea si evacuarea cu deșeuri menajere
4.6 Gospodărirea substanțelor toxice și periculoase
Din activitatea desfasurată nu rezultă substanțe toxice.
5. Impactul produs asupra mediului înconjurător
5.1 Impactul produs asupra apelor
Prognozarea impactului:
impactul produs de prelevarea apei asupra condiţiilor hidrologice şi
hidrogeologice ale amplasamentului proiectului;
impactul secundar asupra componentelor mediului, cauzat de schimbări
previzibile ale condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale
amplasamentului;
calitatea apei receptorului după descărcarea apelor uzate, comparativ cu
condiţiile prevăzute de legislaţia de mediu în vigoare;
impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apă şi asupra
zonelor de coastă, provocat de apele uzate generate şi evacuate;
14
folosinţe de apă (zone de recreere, prize de apă, zone protejate, alţi
utilizatori) în zona de impact potenţial provocat de evacuarea apelor
uzate;
posibile descărcări accidentale de substanţe poluante în corpurile de apă
(descrierea pagubelor potenţiale);
impactul transfrontalier.
5.2. Impactul produs asupra aerului
Pentru calculul concentraţiilor de poluanţi (emisii), utilizându-se modelarea
matematică a dispersiei poluanţilor în atmosferă, se vor furniza următoarele
informaţii:
scurtă descriere a modelului/ modelelor de calcul utilizat/ utilizate;
datele de intrare în model/ modele: inventarul de emisii, datele
meteorologice, grila de calcul;
dimensiunile şi coordonatele ariei (sau ale punctelor separate) în care se
calculează dispersia poluanţilor în aer (se vor utiliza coordonatele
geografice sau un sistem relativ, stabilit pe harta topografică a zonei, cu
indicarea coordonatelor geografice ale originii);
informaţii despre poluarea de fond a aerului.
Rezultatele calculelor de dispersie, respectiv concentraţiile maxime de
poluant la nivelul solului (inclusiv distanţa faţă de sursă/limita amplasamentului),
se prezintă comparativ cu valorile-limită şi, după caz, cu pragurile de alertă,
conform legislaţiei de mediu în vigoare. Aceste informaţii se vor prezenta tabelar
şi utilizându-se reprezentarea pe hărţi, la scara convenabilă, a curbelor de
izoconcentraţie.
5.3. Impactul asupra vegetației și faunei terestre
Activitatea nu produce poluanți ce pot afecta ecosistemele acvatice și terestre
a biodiversitații a monumentelor naturii.
15
5.4. Impactul produs asupra solului și subsolului
Poluanții ce pot afecta solul:
deșeuri menajere provenite de la personalul muncitoresc;
scurgeri accidentale de produse petroliere, 2kg/an;
alte deșeuri din activitățile specific desfășurate în incintă.
În etapa de șantier, în cazul necesității decopertării, stratul decopertat se
va depozita în incinta și se va utiliza la nivelări. Deșeurile provenite din
activitățile prestate vor fi gospodărite de către executanții lucrărilor de
construcții, în funcție de calitatea și natura lor.
5.5. Impactul produs asupra așezărilor umane sși altor obiective
Proiectul nu va afecta în nici un fel condițiile etnice, culturale sau
patrimoniul cultural.
5.6. Evaluarea riscului declanșării unor accidente sau avarii cu impact major asupra sănătaății populației și mediul înconjurător
Luând în considerare nivelurile declanșării unor accidente sau avarii,
fabrica este dotată și exploatată pentru minimizarea posibilităților de producere a
acestor evenimente, cu consecințe în domeniul poluării. Se menționează că
astfel de situații pot aparea ca urmare a nerespectaării unor reguli elementare
(activitate cu foc deschis, fumat, apariția sarcinilor electrostatice la instalațiile
electrice defecte în incinta fabricii), cauze subiective sau datorită unor cauze
obiective precum: calamitățile naturale, alunecări de teren, cutremure.
În consecință se impune respectarea normelor tehnice de exploatare, în
condiții de siguranță și de menținere a fiabilității instalației de depoluare. Dotările
fabricii, pentru prevenirea incendiilor constau în echipamente fixe și mobile,
conform normelor U.E. ca: stingaătoare portabile cu pulbere presurizate
permanent, stingatoare cu spumă, etc.
16
6. Posibilitățile de diminuare sau eliminare a impactului
produs asupra mediului
Ca și măsuri de reducere a poluării avem:
pentru apă – stații și instalatții de epurare, de exemplu : se realizeazaă o
preepurare a apelor reziduale, se îndeparteazaă solidele grosiere (lemn,
hârtie, resturi animale și vegetale) cu ajutorul unor grătare metalice cu
spații adecvate între bare,se montează și un decantor pentru realizarea
parametrilor tehnologici impuși;
pentru aer – agentul frigorific a fost înlocuit cu freon ecologic,
autoturismele folosesc combustibil ecologic,cazanele centralei termice
sunt prevăzute cu coșuri de evacuare a gazelor arse.
Prin implementarea unor tehnologii ecologice în cadrul societății, poluarea
provenită în urma desfășurării activității este redusă și nu are impact negativ
asupra mediului.
7. Concluzii
Mediul supus efectului activității umane este în limite admisibile.
17