STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ
A COMUNEI SUPLAC
2014-2020
JUDEŢUL MUREŞ
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
2
DENUMIREA LUCRĂRII
Strategia de dezvoltare locală a
comunei Suplac 2014-2020
LOCAŢIA Comuna Suplac, Judeţul Mureş
Str. Principală Nr. 238
BENEFICIAR Comuna Suplac, Judeţul Mureş
Jud. Mureş
ELABORATOR
Pro Regio Consulting SRL
Tg. Mureş
LISTA DE SEMNĂTURI
Director general: Antal Zoltán
Echipa de colaborare: Şef proiect:
Dr. Kupán Edith specialist dezvoltare rurală
Ec. Kocsis Levente specialist dezvoltare rurală
Ec. Alina Mészáros membră echipă de proiect
Kristály Bíborka membră echipă de proiect
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
3
INIŢIATOR Comuna Suplac
COORDONATOR Primar: Szakács Béla
Viceprimar: ing. Bucur Leon-Dan
Consilier: Keresztes Matilda
GRUPUL DE INIŢIATIVĂ LOCALĂ
Bucur Leon-Dan Consilier local
Cocoş Moise Consilier local
Gyurka Janos Consilier local
Koszti Hajnal Consilier local
Molnar Andrei Consilier local
Peti Istvan-Lorand Consilier local
Peti Pal Consilier local
Şerban Vasile Consilier local
Szakacs Andras Consilier local
Szoke Ibolya Consilier local
Zolog Ioan Consilier local
Veress Jozsef Agricultor
Keresztes Matilda Secretar
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
4
Cuvânt înainte
În Uniunea Europeană există zone cu diferenţe importante în ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare.
Prin Politica de Coeziune Uniunea Europenă încearcă reducerea acestor diferenţe. Politica de
coeziune se bazează în principal pe solidaritate financiară şi este finanţată prin Fondul european de
dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE) şi Fondul de coeziune (FC).
Diversificarea activităţilor economice şi îmbunătăţirea calităţii vieţii din zonele rurale este o
misiune comună a politicii de dezvoltare rurală a Uniunii Europene şi a politicii de coeziune.
Din anul 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, România participă ca membru cu drepturi
depline la politicile Uniunii Europene beneficiind astfel de sprijin financiar pentru susţinerea
dezvoltării economice a ţării.
Autorităţile locale pot accesa, astfel, fonduri nerambursabile ca să îşi poată îndeplini cât mai bine
datoria faţă de cetăţeni, însă şi autorităţile locale trebuie să fie receptive la acest lucru. Sprijinul
acordat de Uniunea Europeană impune respectarea anumitor reguli şi rigori financiare, care
condiţionează accesarea acestor fonduri.
În acest context se impune necesitatea existenţei unei viziuni strategice care să cuprindă direcţiile
de dezvoltare a localităţii şi care să se constituie într-un document coerent, exprimând o abordare
integrată a problemelor cu care se confruntă comunitatea şi care să prezinte aspiraţiile de dezvoltare
ale acesteia, bazat pe potenţialul local de dezvoltare.
Existenţa unei strategii de dezvoltare locală, ca instrument de management utilizat pentru a aborda
problemele şi oportunităţile cu care se confruntă o comunitate, reprezintă, astfel, o condiţie esenţială
pentru asigurarea unei dezvoltări locale armonioase.
Prezenta strategie de dezvoltare locală a fost elaborată pornind de la problemele cu care se
confruntă localitatea, abordate într-un cadru integrat şi prezintă continuarea strategiei elaborate
pentru perioada 2017-2013, corelând cu obiectivele şi planurile strategice elaborate la nivel
regional, naţional şi european. Strategia de dezvoltare a comunei Suplac este rezultatul activităţilor
derulate de membri comunităţii în colaborare cu societatea Pro Regio Consulting SRL. Obiectivele
strategice ale localităţii Suplac, pentru perioada 2014-2020, au fost definite urmărindu-se realismul
în evaluarea resurselor financiare existente şi a posibilităţilor de dezvoltare, cu urmărirea respectării
principiilor dezvoltării durabile.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
5
CUPRINS
METODOLOGIA ELABORĂRII .......................................................................................... 7
1. EUROPA 2020 ................................................................................................................ 13
2. PRINCIPALELE DIRECŢII DE DEZVOLTARE STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL .. 18
3. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A REGIUNII CENTRU PENTRU PERIOADA 2014-
2020- PREMISE ŞI POTENŢIAL DE DEZVOLTARE ........................................................ 23
4. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI MUREŞ 2014-2020 ............................. 27
PARTEA A II.-A. SITUAŢIA EXISTENTĂ LA NIVEL LOCAL ......................................... 31
1. CADRU GENERAL ........................................................................................................ 31
2. DEMOGRAFIE ŞI FORŢA DE MUNCĂ ........................................................................ 48
3. TERENURI ŞI LOCUINŢE ............................................................................................ 63
4. INFRASTRUCTURĂ ...................................................................................................... 75
5. SERVICII PUBLICE ...................................................................................................... 80
6. ECONOMIE ................................................................................................................... 91
7. PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI............................................................... 97
PARTEA A III.-A ANALIZA SWOT ................................................................................. 104
1. REZULTATE ÎN URMA CHESTIONĂRII POPULAŢIEI ............................................ 105
2. ANALIZA POTENŢIALULUI COMUNEI .................................................................... 121
PARTEA A IV.-A STRATEGIA DE DEZVOLTARE .......................................................... 135
I. DIAGNOZA ŞI IDENTIFICAREA CATEGORIEI DE ABORDARE STRATEGICĂ ..... 136
2. VIZIUNEA ŞI SISTEMUL DE OBIECTIVE ................................................................. 139
3. PLANUL DE ACŢIUNE ................................................................................................ 146
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
6
4. DIAGRAMA GANTT ................................................................................................... 152
5. ANALIZA EFECTELOR SOCIALE, ECONOMICE ŞI CELE ASUPRA MEDIULUI ... 156
6. PORTOFOLIUL DE PROIECTE .................................................................................. 162
BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................. 206
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
7
Metodologia elaborării
Elaborarea strategiei de dezvoltare locală a comunei Suplac a avut loc în concordanţă cu realităţile
şi posibilităţile specifice comunei cu păstrarea principiilor procesului de planificare strategică.
În cursul elaborării documentului, echipa de proiect a respectat toate cerinţele metodologice,
ştiinţifice şi legale privind colectarea şi prelucrarea datelor primare şi secundare. Toate etapele şi
elementele colectării datelor statistice de pe teren, interviurile, au ţinut cont şi respectă normele
deontologice şi etice ale cercetărilor sociale, respectiv sunt conforme cu standardele internaţionale
recomandate. Strategia de dezvoltare a comunei Suplac este un document de planificare strategică
pentru perioada 2014-2020, cu rol în orientarea dezvoltării economico-sociale şi în accesarea
fondurilor structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene. Strategia, prin obiectivele propuse,
respectă direcţiile de dezvoltare ale comunei şi se încadrează în documentele programatice
naţionale. Strategia elaborată cu ajutorul efectiv al comunităţii locale – prin dezbaterile din şedintele
publice, reprezintă un document complex care prezintă viziunea de dezvoltare a comunei în context
european.
Etapele procesului de elaborare a strategiei
Procesul de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Suplac a inclus câteva etape
majore.
În prima etapă s-a desfăşurat vizita de informare la Primăria Suplac în scopul stabilirii contactelor
iniţiale cu reprezentanţii Primăriei, responsabili de lansarea şi coordonarea procesului de planificare
strategică şi familiarizării acestora cu metodele şi termenii procesului de planificare participativă.
Ca rezultat, a fost aprobat un plan preliminar de lucru pentru perioada de planificare.
În etapa a doua au avut loc întâlnirile cu reprezentanţi ai comunităţii locale. La aceste întâlniri au
fost dezbătute problemele localităţilor şi formulată viziunea comunei.
În cadrul întâlnirilor a fost prezentat un chestionar pentru populaţie, chestionar care viza colectarea
datelor privind gradul de mulţumire a locuitorilor.
Acest chestionar a fost distribuit în rândul localnicilor. S-au distribuit 200 de chestionare, ţinând
cont de reprezentativitate şi de etnie. Din cele 200 de chestionare distribuite au fost completate 173
de chestionare. Astfel s-au completat în Suplac 62 de chestionare, în Laslău Mare 30 de chestionare,
în Laslău Mic 29 de chestionare, în Idrifaia 51 de chestionare şi 2 chestionare în Vaidacuta.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
8
În etapa a treia ca rezultat la etapele anterioare, au fost obţinute următoarele rezultate: a fost
completat profilul economic al comunităţii cu informaţii suplimentare, s-a realizat analiza SWOT a
fiecărui domeniu studiat, au fost identificate avantajele şi dezavantajele localităţii în contextul
regional şi judeţean. În această etapă a avut loc şi analiza chestionarelor întocmite.
În etapa a patra a avut loc planificarea strategică prin definitivarea Planului Strategic de
Dezvoltare Locală a Comunei Suplac. Au fost formulate obiective strategice pentru domenii de
activitate ce stau la baza planului strategic (infrastructură, economie, servicii publice, servicii
sociale, administraţie, mediu), au fost formulate obiective specifice şi acţiuni pentru fiecare obiectiv
strategic. Toate aceste rezultate au constituit temelia pentru elaborarea planurilor de acţiuni pentru
cei 7 ani.
1. Evaluarea potenţialului
local de
dezvoltare
3. Validarea publică a
documentelor strategice
4. Implementarea
strategiei
2. Elaborarea
documentelor strategice
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
9
La finele activităţii participanţii au identificat idei de proiect pentru a fi elaborate în baza lor cereri
de finanţare şi transmise potenţialilor finanţatori. În calitate de produs final au fost elaborate fişe de
proiect, care urmează a fi dezvoltate şi argumentate suplimentar.
Fig. nr. 1. Prezentarea draftului Strategiei de dezvoltare locală a comunei Suplac
Etapa a cincea cuprinde procedura de examinare şi aprobare a Planului strategic de dezvoltare
locală de către factorii de decizie. Această etapă include organizarea dezbaterilor publice pe
marginea conţinutului planului strategic, acumularea opiniilor cetăţenilor privind completarea
planului de activitate. Ca activitate finală planul strategic este aprobat în cadrul şedinţei Consiliului
Comunei Suplac.
Principiile care au stat la baza elaborării strategiei au fost asigurarea validităţii ştiinţifice, implicarea
comunităţii, transparenţa, obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea demersului.
Pentru a da roade, însă, planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea, la nivelul
administraţiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice
şi să speculeze oportunităţile apărute în beneficiul comunităţii.
În urma analizelor chestionarelor aplicate între membrii comunităţii locale, a fost creionată o viziune
de dezvoltare a comunei Suplac, pornind de la următoarele elemente: importanţa regională a
comunei, afirmarea comunei ca centru de creaţie şi oportunităţi, importanţa construcţiei unei
comunităţi primitoare, a unui mediu local plăcut pentru locuitori şi pentru vizitatori (creşterea
calităţii vieţii), importanţa crescută ce trebuie acordată turismului, necesitatea structurării unei
administraţii locale eficiente, eficace, transparente şi responsive la nevoile comunităţii, importanţa
activismului la nivelul cetăţenilor, ca factor de stimulare a dezvoltării comunitare şi, în fine,
dezvoltarea unui mediu de afaceri bazat pe antreprenoriat, dinamism şi implicare în viaţa
comunităţii.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
10
Analiza SWOT, ca un mijloc important al planificării strategice a contribuit la identificarea
punctelor tari, şi la elaborarea unui scenariu de maximalizare a posibilităţilor.
Viziunea de viitor prezintă acele stări care se doresc a fi atinse în viitor legându-se strâns de sistemul
de obiective şi priorităţi.
Propunerile concrete de dezvoltare sunt cuprinse în programe şi proiecte. La formularea acestora
cele mai importante condiţii au fost relevanţa intervenţiei, rezultatele şi efectele aşteptate, şi
fezabilitatea. Considerăm că unul dintre cei mai importanţi indicatori al unei strategii este efectul
produs de acesta. Pornind de la această idee, s-au studiat şi efectele sociale, economice şi cele
produse asupra mediului, în urma dezvoltărilor propuse.
Strategia de dezvoltare este un instrument de planificare pe termen mediu şi lung şi presupune o
viziune de dezvoltare realistă şi realizabilă prin atingerea obiectivelor şi măsurilor stabilite în urma
analizei situaţiei existente. Strategia implică principiile dezvoltării durabile a unei comunităţi
finalizând cerinţele actuale şi oferind generaţiilor viitoare posibilitatea realizării propriilor obiective
de dezvoltare.
Misiunea strategiei este de a mobiliza toate resursele umane, materiale şi financiare dobândite la
nivel local, regional şi naţional pentru a implementa toate măsurile şi proiectele propuse în cadrul
prezentei strategii, astfel încât afirmaţiile anterioare să poată deveni realitate.
Este de datoria celor implicaţi să fie ferm angajaţi în asigurarea eficienţei fiecărui instrument
procedural de implementare, urmărind îmbunătăţirea continuă a activităţii şi evaluând permanent
stadiul atins, pentru a avea posibilitatea eliminării în timp util a deficienţelor apărute.
Viitorul comunităţii este dependent de factorii sociali, economici şi de mediu precum şi de
activităţile care vor fi întreprinse de autorităţile locale, organizaţiile, instituţiile şi parteneriatele
dezvoltate la nivel local. Acestea printr-un efort conjugat şi orientat către susţinerea viziunii, pot
contribui la atingerea ei.
Strategia a fost elaborată pe baza criteriilor amintite şi este structurată pe capitole după cum
urmează:
Capitolul Contextul general al dezvoltării comunităţilor rurale şi fondurile europene
constituie punctul de plecare în elaborarea cadrului strategic şi conţine obiectivele,
priorităţile şi măsurile propuse atât de câtre Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020,
cât şi cele naţionale, regionale şi judeţene.
Evaluarea Situaţiei actuale se bazează pe lângă examinarea datelor statistice şi a
documentaţiilor aferente şi pe interviurile realizate cu reprezentanţi ai administraţiei locale,
civili şi agenţi economici din comuna Suplac, astfel oferind o imagine de ansamblu a
particularităţilor comunei, analizând în acelaşi timp situaţia economică şi socială actuală,
precum şi direcţiile de dezvoltare.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
11
Pornind de la evaluare am definit principalele necesităţi de dezvoltarea ale comunei,
prezentate în acest capitol, utilizând metodele de Analiză SWOT.
În capitolul Strategia comunei sunt prezentate problemele şi posibilităţile de dezvoltare,
sistemul de obiective, planul local de acţiune şi portofoliul cu cele mai importante proiecte.
Obiectivele globale, de lungă durată, şi cele specifice, direcţiile de dezvoltare desemnate de axele
prioritare, înglobate în sistemul de obiective strategice, au fost concepute în concordanţă cu
strategia anterioară, dar şi cu directivele de dezvoltare naţională, regională şi judeţene.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
12
Partea I. Contextul general al dezvoltării
comunităţilor rurale şi fondurile europene
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
13
Politica de dezvoltare rurală în UE
Mai mult de 60% din populaţia celor 28 de state membre ale Uniunii Europene trăieşte în zone
rurale care acoperă 90% din teritoriul european, deci politica de dezvoltare rurală este un domeniu
de o importanţă crucială.
Există diferenţe între nivelul de prosperitate al statelor membre ale U.E. şi cel al noilor state
membre care sunt chiar mai accentuate în zonele rurale, din cauza unei combinaţii de venituri mai
mici şi un nivel mai ridicat de şomaj în aceste zone, populaţie activă îmbătrânită, nivel redus de
pregătire profesională în comparaţie cu zonele urbane.
Mediul rural din Europa trebuie păstrat şi valorificat, atât din punct de vedere turistic, cât şi din
perspectiva celor care îşi doresc să locuiască aici cu condiţia să aibă acces la servicii şi
infrastructură corespunzătoare.
Politica de dezvoltare rurală a UE vizează astfel soluţionarea problemelor cu care se confruntă
zonele rurale şi exploatarea potenţialului acestora, într-un cadru mai larg. Teoretic, fiecare stat
membru poate decide şi aplica politici de dezvoltare rurală, independent de celelalte state, însă pe
de o parte, nu toate ţările Uniunii Europene ar putea aplica politica de care au nevoie, iar pe de altă
parte multe aspecte abordate de politica de dezvoltare rurală nu se limitează strict la teritoriul
naţional sau la o regiune anume (de exemplu, poluarea nu are graniţe, iar lupta pentru un mediu
durabil a devenit o preocupare la nivel european şi internaţional).
Drept urmare, s-a impus necesitatea ca UE să dezvolte o politică comună de dezvoltare rurală, care
este parţial finanţată din bugetul central al UE prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare
Rurală (FEADR) şi parţial din bugetele naţionale ale statelor membre.
1. Europa 2020
Europa trece printr-o perioadă de transformare. Provocările apărute pe plan mondial au demonstrat
că Europa poate da răspuns la aceste provocări numai dacă acţionează în mod colectiv, ca Uniune.
Strategia Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă si favorabilă incluziunii a fost lansată de
Comisia Europeană în martie 2010. Documentul stabileşte obiective concrete care ar urma să fie
atinse în următorii zece ani, în domenii precum ocuparea forţei de muncă, educaţie, energie şi
inovare, pentru a depăşi impactul crizei economice şi pentru a readuce Europa pe drumul creşterii
economice. Europa 2020 propune trei priorităţi:
1. Creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;
2. Creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării
resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
14
3. Creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei
de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.
Comisia prezintă şapte iniţiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul
fiecărei teme prioritare.
- „O Uniune a inovării“ pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şi accesul la finanţările pentru
cercetare şi inovare;
– „Tineretul în mişcare“ pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi pentru a facilita
intrarea tinerilor pe piaţa muncii;
– „O agendă digitală pentru Europa“ pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare
viteză;
– „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor“, pentru a sprijini trecerea la
o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a creşte utilizarea surselor regenerabile de energie;
– „O politică industrială adaptată erei globalizării“ pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri;
– „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă“ pentru a moderniza pieţele muncii şi
a oferi mai multă autonomie cetăţenilor;
– „Platforma europeană de combatere a sărăciei“ pentru a garanta coeziunea socială şi
teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar
persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce
o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate.
Strategia Europa 2020 se va sprijini pe doi piloni: abordarea tematică care combină priorităţile şi
principalele obiective, şi întocmirea unor rapoarte de ţară, permiţând statelor membre să îşi dezvolte
propriile strategii de reîntoarcere la o creştere economică durabilă şi la sustenabilitatea finanţelor
publice. La nivelul UE se vor adopta orientări integrate care să cuprindă domeniul de aplicare al
priorităţilor şi obiectivelor UE. Prezentarea de rapoarte privind îndeplinirea obiectivelor strategiei
Europa 2020 şi evaluarea Pactului de stabilitate şi creştere se vor efectua simultan, făcându-se însă
în continuare distincţia între aceste instrumente şi menţinând integritatea Pactului.
A. Creştere inteligentă – o economie bazată pe cunoaştere şi inovare
La nivel naţional, statele membre vor trebui:
– să reformeze sistemele de cercetare-dezvoltare şi inovare de la nivel naţional (şi regional) şi să
întărească cooperarea transfrontalieră;
– să garanteze existenţa unui număr suficient de absolvenţi de universităţi de ştiinţe, matematică şi
inginerie şi să axeze programele şcolare pe creativitate, inovare şi spirit antreprenorial;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
15
– să acorde prioritate cheltuielilor destinate cunoaşterii, inclusiv prin folosirea stimulentelor
fiscale şi a altor instrumente financiare pentru a promova investiţii private mai semnificative în
cercetare-dezvoltare.
Iniţiativa emblematică „Tineretul în mişcare“
La nivel naţional, statele membre vor trebui:
- să efectueze investiţii eficiente în sistemele de învăţământ şi de formare la toate nivelurile (de la
nivel preşcolar la nivel universitar);
- să amelioreze rezultatele în domeniul educaţiei, tratând fiecare segment (preşcolar, primar,
secundar, profesional şi universitar) în cadrul unei abordări integrate, care să includă
competenţele-cheie şi care are scopul de a reduce abandonul şcolar timpuriu;
- să consolideze deschiderea şi relevanţa sistemelor de învăţământ prin instituirea unor cadre
naţionale de calificare şi printr-o mai bună direcţionare a rezultatelor învăţării spre nevoile pieţei
muncii;
- să faciliteze intrarea tinerilor pe piaţa muncii prin acţiuni integrate care cuprind, inter alia,
îndrumare.
Iniţiativa emblematică „O agendă digitală pentru Europa“
La nivel naţional, statele membre vor trebui:
– să elaboreze strategii operaţionale privind internetul de mare viteză şi să orienteze fondurile
publice, inclusiv cele structurale, spre domeniile care nu sunt acoperite integral de investiţiile
private;
– să stabilească un cadru juridic pentru coordonarea lucrărilor publice astfel încât costurile pentru
dezvoltarea reţelelor să se reducă;
– să promoveze dezvoltarea şi utilizarea unor servicii online moderne şi accesibile (de exemplu, e-
guvernare, servicii de asistenţă medicală online, casa inteligentă, competenţele informatice,
securitatea).
B. Creştere durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării
resurselor, mai ecologice şi mai competitive.
Iniţiativa emblematică: „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării
resurselor“
La nivel naţional, statele membre vor trebui:
– să elimine treptat subvenţiile dăunătoare mediului, făcând excepţii doar în cazul persoanelor
defavorizate;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
16
– să dezvolte instrumente de piaţă, precum stimulente fiscale şi achiziţii publice menite să
adapteze metodele de producţie şi de consum;
– să dezvolte infrastructuri energetice şi de transport inteligente, modernizate şi complet
interconectate şi să utilizeze pe deplin TIC;
– să asigure implementarea coordonată a proiectelor de infrastructură, în cadrul reţelei centrale a
UE, care contribuie în mod decisiv la eficacitatea sistemului de transport al UE, în ansamblul său;
– să se concentreze asupra dimensiunii urbane a transporturilor, responsabile de o mare parte din
emisiile generate şi din congestiile reţelelor;
– să utilizeze reglementarea, dezvoltând standarde de performanţă energetică în construcţii şi
instrumente de piaţă precum impozitarea, subvenţiile şi achiziţiile publice pentru a reduce
consumul de energie şi de resurse şi să utilizeze fondurile structurale pentru a investi în
construcţia de clădiri publice eficiente din punct de vedere energetic şi într-o reciclare mai
eficientă;
– să stimuleze instrumente care permit economisirea de energie şi care ar putea creşte eficienţa în
sectoarele mari consumatoare de energie, precum cele bazate pe folosirea TIC.
Iniţiativa emblematică „O politică industrială adaptată erei globalizării“
La nivel naţional, statele membre vor trebui:
- să îmbunătăţească mediul de afaceri, în special pentru IMM-urile inovatoare;
- să amelioreze condiţiile de asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală;
- să reducă sarcina administrativă a societăţilor şi să amelioreze calitatea legislaţiei în domeniul
afacerilor;
- să colaboreze strâns cu părţile interesate din diverse sectoare (cu întreprinderile, cu sindicatele,
cu mediul academic, cu ONG-urile, cu organizaţiile de consumatori) pentru a identifica blocajele
şi a dezvolta o analiză comună cu privire la modalităţile de a menţine o bază industrială şi de
cunoaştere solidă.
C. Creştere favorabilă incluziunii – o economie cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă,
asigurând coeziunea economică, socială şi teritorială.
Iniţiativa emblematică „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă“
La nivel naţional, statele membre vor trebui:
- să reducă segmentarea pieţei muncii şi să faciliteze tranziţiile şi reconcilierea vieţii profesionale cu
viaţa privată;
- asigura rentabilitatea muncii, acordând o atenţie specială persoanelor cu un nivel scăzut de
calificare;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
17
- să promoveze noi forme de reconciliere a vieţii profesionale cu cea privată şi politici de
îmbătrânire activă şi să sporească egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi;
- să promoveze şi să monitorizeze concretizarea eficace a rezultatelor dialogului social;
- să impulsioneze punerea în aplicare a Cadrului european al calificărilor, prin instituirea unor cadre
naţionale ale calificărilor;
- să asigure dobândirea competenţelor necesare în vederea continuării studiilor şi a integrării pe
piaţa muncii;
- să dezvolte parteneriate între mediul educaţiei/formării şi cel al muncii, în special prin implicarea
partenerilor sociali în planificarea ofertelor de educaţie şi formare.
Iniţiativa emblematică „O platformă europeană de combatere a sărăciei“
La nivel naţional, statele membre vor trebui:
– să promoveze responsabilitatea colectivă şi individuală pe care o împart în domeniul combaterii
sărăciei şi excluziunii sociale;
– să definească şi să pună în aplicare măsuri care vizează situaţia specifică a grupurilor cu un grad
de risc ridicat (precum familiile monoparentale, femeile în vârstă, minorităţile, romii, persoanele cu
handicap şi personale fără adăpost);
– să îşi dezvolte pe deplin sistemele de securitate socială şi de pensii pentru a asigura un nivel
adecvat al ajutorului pentru venit şi al accesului la asistenţă medicală.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
18
2. Principalele direcţii de dezvoltare stabilite la nivel naţional
Iniţiativele emblematice vor fi implementate la nivel naţional şi local prin intermediul
Programelor Naţionale de Reformă. În anul 2010 sub coordonarea DEA1, România şi-a fixat
ţintele naţionale corespunzătoare celor 5 obiective şi a elaborat prima versiune a PNR.
Cele 5 obiective principale (concretizate în 8 ţinte numerice) propuse pentru atingerea celor 3
priorităţi, la nivelul UE, pâna în 2020 sunt:
1. O rată de ocupare a populaţiei cu vârsta între 20 – 64 ani de 75%;
2. Investiţii (publice si private) în cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB-ul UE;
3. Atingerea obiectivului „20/20/20” în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice
4. Un nivel maxim de 10% al ratei părăsirii timpurii a şcolii şi un nivel minim de 40% al ratei de
absolvire a unei forme de învaţământ terţiar în rândul tinerilor cu vârsta între 30 şi 34 ani;
5. Se vizează reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială cu
580.000 de persoane pâna în anul 2020.
2.1. Reforme prioritare pe termen scurt şi mediu la nivel naţional
Pentru Guvernul României, creşterea eficienţei şi transparenţei în administraţia publică, precum şi
îmbunătăţirea mediului de afaceri constituie priorităţi strategice pe termen scurt, menite să
contribuie la abordarea cu succes a obstacolelor majore în calea creşterii economice şi a ocupării
forţei de muncă.
1. Asigurarea unei administraţii publice eficiente şi transparente, care să sporească încrederea
cetăţeanului în actul administrativ, presupune accelerarea procesului de implementare a acelor
direcţii de acţiune care vizează:
- îmbunătăţirea procesului decizional în administraţia publică, inclusiv sub aspectul garantării
deplinei transparenţe a acestuia;
- îmbunătăţirea mecanismelor de reglementare;
- continuarea reformei ministerelor-cheie;
- asigurarea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice;
- profesionalizarea funcţionarilor publici;
- sistematizarea normelor juridice specifice domeniului, prin adoptarea unui cod administrativ,
respectiv a unuia de procedură administrativă;
1 Departamentul pentru Afaceri Europene a fost constituit pentru a asigura o participare cât mai bună a României la
procesul decizional al Uniunii Europene.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
19
- o mai bună aplicare a legislaţiei.
Un rol deosebit în soluţionarea nevoilor de reformă ale administraţiei publice revine Programului
Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, al cărui obiectiv general este acela de a
contribui la crearea unei administraţii publice mai eficiente, în beneficiul socio-economic al
societăţii româneşti.
Pentru realizarea măsurilor majore de reformă, o atenţie deosebită trebuie acordată atragerii de
fonduri structurale şi de coeziune, cu accent pe următoarele direcţii strategice de acţiune:
- identificarea şi corectarea prevederilor diferitelor acte normative care afectează buna
implementare a programelor operaţionale şi a proiectelor finanţate din acestea;
- optimizarea procedurilor de acces la finanţare şi de implementare a proiectelor;
- asigurarea cadrului necesar (cu prioritate a resurselor bugetare) pentru demararea efectivă şi
implementarea rapidă a proiectelor majore de infrastructură (transport, mediu, energie etc.);
- îmbunătăţirea eficacităţii şi micşorarea duratei procesului de achiziţie publică;
- suplimentarea alocărilor financiare pentru domeniile de intervenţie cu impact socio-economic
rapid şi substanţial (inclusiv crearea de noi locuri de muncă);
- consolidarea capacităţii administrative a structurilor responsabile cu managementul şi controlul
programelor operaţionale, ceea ce va conduce la reducerea duratei de evaluare şi contractare a
proiectelor, respectiv de verificare şi plată a cererilor de rambursare.
2. Crearea unui mediu de afaceri predictibil, care să stimuleze competitivitatea întreprinderilor
româneşti, mai ales a IMM-urilor, reprezintă un alt obiectiv urmărit cu consecvenţă de către
Executiv, focalizat pe următoarele direcţii de acţiune:
- îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi creşterea transparenţei actului decizional;
- stimularea investiţiilor;
- îmbunătăţirea accesului la finanţare;
- consolidarea capacităţii tehnologice a întreprinderilor (în special a IMM-urilor);
- îmbunătăţirea serviciilor de consultanţă specializate şi diversificarea acestora;
- dezvoltarea educaţiei antreprenoriale în cadrul învăţământului preuniversitar, profesional, tehnic
şi universitar.
2.2. Priorităţile Cadrului naţional strategic rural pentru perioada 2014-2020
Analizând spaţiul rural şi evoluţia agriculturii după aderarea României la Uniunea Europeană, s-a
elaborat un Proiect de Strategie Agroalimentară şi de Dezvoltare Rurală a României. Priorităţile s-
au stabilit pornind de la funcţiile spaţiului şi ale economiei rurale, a agriculturii româneşti,
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
20
necesitatea dezvoltării accelerate a acestora, noul parteneriat între Europa şi fermieri, conform
reformei PAC şi a bugetului agricol european pentru perioada 2014-2020:
– garantarea securităţii şi siguranţei alimentare, prin asigurarea integrală a necesarului intern de
produse alimentare de calitate îmbunătăţită şi a unui excedent, faţă de consumul alimentar intern,
disponibil pentru export;
– asigurarea echilibrului ecologic durabil pe termen lung al spaţiului rural, prin investiţii publice,
public-private sau private în lucrări de infrastructură de protecţie şi echipare a teritoriului (sisteme
de irigaţii, sisteme hidro-ameliorative de protecţie, perdele de protecţie, împădurirea terenurilor
degradate şi defrişate, sporirea gradului de acoperire verde a teritoriului etc.);
– conservarea şi protejarea resurselor naturale regenerabile (solul, apa, aerul, biodiversitatea) şi
utilizarea durabilă a resurselor naturale agricole, în primul rând a solului, conservarea
biodiversităţii, aplicarea politicilor de atenuare a efectelor schimbărilor climatice;
– consolidarea exploataţiilor agricole, modernizarea tehnologiilor şi ameliorarea generală a
activităţilor agricultorilor;
– stimularea formării exploataţiilor agricole privat-familiale comerciale de tip european prin
restrângerea treptată a exploataţiilor agricole de subzistenţă;
– dezvoltarea teritorială echilibrată a economiei rurale agricole, extinderea IMM-urilor rurale
agroalimentare şi nonagricole şi creşterea gradului de ocupare a populaţiei rurale, prin angajarea şi
stabilizarea în rural, cu preponderenţă a populaţiei rurale active tinere;
– echilibrarea balanţei alimentare (şi de plăţi) româneşti şi creşterea exporturilor agroalimentare
româneşti;
– restrângerea zonelor rurale defavorizate şi a sărăciei rurale severe;
– compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ şi cercetare ştiinţifică cu cel european,
asigurarea unui parteneriat durabil al acestuia cu sistemul agroalimentar.
2.2.1. Strategia socială rurală
Strategia demografică rurală cuprinde măsuri, acţiuni determinative pentru: stoparea fenomenelor
demografice negative (declinul natalităţii, creşterea mortalităţii şi a morbidităţii infantile şi
materne).
Orientările strategice corespunzătoare cerinţelor demografice ale spaţiului rural sunt axate pe
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă din mediul rural, pe diminuarea decalajelor existente între mediul
rural şi cel urban, pe reducerea fragilizării economice şi sociale:
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
21
- crearea unei societăţi rurale bazate pe incluziunea socială prin luarea în considerare a solidarităţii
rurale între generaţii şi asigurarea creşterii calităţii vieţii rurale ca o condiţie a bunăstării individuale
durabile;
- modernizarea sistemului de sănătate prin promovarea unor servicii medicale de calitate în condiţii
de egalitate;
- modernizarea accelerată a sistemelor de educaţie şi formare profesională a populaţiei rurale;
- desfăşurarea de activităţi de educaţie pentru sănătate;
- extinderea reţelei de asistenţă medicală comunitară.
Strategia ocupaţională rurală are ca obiectiv creşterea gradului de ocupare şi calificarea forţei de
muncă rurale, extinderea locurilor de muncă în economia agricolă şi non-agricolă. Ocuparea rurală
este caracterizată tendenţial de:
- accentuarea procesului de reducere a populaţiei active influenţându-se în mod negativ dinamica
ocupării;
- modificarea structurală a populaţiei active (evoluţii demografice pe categorii de vârste) generează
măsura în care bazinul de recrutare a forţei de muncă se confruntă cu riscul îmbătrânirii şi
contractării pe termen mediu şi lung;
- supradimensionarea agriculturii în privinţa populaţiei pe care o implică economică;
- precaritatea nivelului educaţional ca factor inhibant pentru mobilitatea ascendentă a forţei de
muncă (forţa de muncă disponibilă are o adaptabilitate redusă la modificările structurale de pe piaţa
muncii din cauză incompatibilităţilor profesionale dintre oferta şi cererea de locuri de muncă);
- modernizarea lentă a ocupării rurale;
- necorelarea dintre oferta şi cererea de forţă de muncă rurale.
Strategiile ocupaţionale rurale cuprind măsuri, acţiuni determinative pentru: îmbunătăţirea calităţii
resurselor umane, în vederea facilitării accesului la ocupare non-agricolă în corelare cu cerinţele
pieţei muncii locale şi regionale. Orientările strategice sunt axate pe:
- crearea unei societăţi rurale bazate pe incluziunea socială prin luarea în considerare a solidarităţii
rurale între generaţii şi asigurarea creşterii calităţii vieţii rurale ca o condiţie a bunăstării individuale
durabile;
- modernizarea accelarată a sistemelor de educaţie şi formare profesională a populaţiei rurale;
- modernizarea agriculturii prin implementarea inovării-tehnologice, tehnice, manageriale;
- promovarea mobilităţii ocupaţionale, sectoriale şi geografice a forţei de muncă din spaţiul rural cu
scopul orientării acesteia spre domenii ocupaţionale neagricole care înregistrează o dinamică
pozitivă ca diversitate şi consistenţă;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
22
- promovarea antreprenoriatului rural şi acordarea de servicii de asistenţă/consiliere pentru iniţiere
de afaceri şi activităţi independente pentru stimularea ocupabilităţii neagricole în spaţiul rural.
Pentru a diminua incidenţa sărăciei în rural, în cadrul strategiei de atenuare a gradului de sărăcie
rurală severă se impun două seturi de măsuri, astfel:
Pe termen scurt şi mediu (orizont 2014-2020) – obiectiv strategic:
- atenuarea efectelor negative ale acestui fenomen;
- construirea de centre sociale de zi la nivelul autorităţilor locale sau a unor fundaţii pentru
persoanele aflate în dificultate;
- condiţionarea plăţii transferurilor sociale către adulţii apţi de muncă de participarea la programe
de reinserţie pe piaţa muncii.
Pe termen mediu şi lung (orizont 2020-2030) – obiectiv strategic: atacarea principalelor cauze ale
apariţiei şi perpetuării sărăciei.
Strategia zonelor defavorizate, a zonelor aflate în dificultate are ca obiectiv restrângerea acestor
zone şi continuarea activităţii agricole în aceste zone.
Strategia sistemului de protecţie socială
România rurală are unul dintre cele mai scăzute niveluri ale cheltuielilor de protecţie socială din
Europa. Strategiile rurale dedicate sistemelor durabile de protecţie socială cuprind măsuri, acţiuni
realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii
şi depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenţă, pentru prevenirea
marginalizării şi excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale şi în scopul creşterii
calităţii vieţii.
Orientările strategice spaţiului rural, care prin efectele implementării, convergente şi integrate, sunt
axate pe îmbunătăţirea condiţiilor ocupării rurale, pe reducerea fragilizării economice şi sociale
specifice populaţiei neocupate:
- crearea unei societăţi rurale bazate pe incluziunea socială prin luarea în considerare a solidarităţii
rurale între generaţii şi asigurarea creşterii calităţii vieţii rurale ca o condiţie a bunăstării individuale
durabile;
- formarea pieţei forţei de muncă rurale, adaptată la cerinţele raportului dintre cerere şi ofertă;
- promovarea accesului tinerilor la piaţa forţei de muncă
- modernizarea accelarată a sistemelor de educaţie şi formare profesională a populaţiei rurale
Strategia pentru revitalizarea satului românesc, conservarea şi transmiterea tradiţiilor rurale
cuprinde măsuri, acţiuni determinative pentru:
- stoparea fenomenelor culturale negative (preluarea valorilor urbane neconcordante cu specificul
vieţii rurale, schimbarea sensului utilizării unor instituţii cultural rurale);
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
23
- reechilibrarea structurală a bugetelor alocate modernizării culturale;
- creşterea acţiunilor de conservare, protejarea moştenirii culturale.
Orientările strategice corespunzătoare cerinţelor culturale ale spaţiului rural, care prin efectele
implementării, convergente şi integrate, sunt axate pe conservarea patrimoniului cultural, pe
reducerea fragilizării culturale. Iniţiativele de conservare culturală trebuie însoţite de o planificare
consistentă care să conserve şi unde este posibil să restaureze obiectivele istorice, să menţină stilul
arhitectonic tradiţional şi să conserve aşezările istorice.
3. Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020-
premise şi potenţial de dezvoltare
Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020 este parte a Planului de
Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020, principalul document de planificare şi programare la
nivel regional.
Strategia de Dezvoltare Regională urmăreşte pe tot parcursul său firul roşu reprezentat de cele trei
priorităţi stabilite prin Strategia Europa 2020: creştere inteligentă, creştere durabilă, creştere
favorabilă incluziunii şi obiectivele propuse în cadrul celor cinci domenii de interes: ocupare,
inovare, schimbări climatice, educaţie, reducerea sărăciei.
Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru cuprinde 6 domenii strategice de dezvoltare, fiecare
dintre acestea grupând un număr de priorităţi şi măsuri specifice:
1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale regionale
2. Creşterea competitivităţii economice, stimularea cercetării şi inovării
3. Protecţia mediului înconjurător, creşterea eficienţei energetice, stimularea utilizării surselor
alternative de energie
4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii şi silviculturii
5. Dezvoltarea turismului, sprijinirea activităţilor culturale şi recreative
6. Dezvoltarea resurselor umane , creşterea incluziunii sociale
În cadrul Strategiei de dezvoltare a Regiunii, domeniul strategic 4 se referă la dezvoltarea zonelor
rurale, sprijinirea agriculturii şi silviculturii.
În anul 2010, Uniunea Europeană a adoptat o tipologie revizuită a zonelor urbane/rurale. Tipologia
agreată de Uniunea Europeană stabileşte 3 categorii de regiuni: regiuni predominant rurale, regiuni
intermediare şi regiuni predominant urbane. Această metodologie ia în calcul atât densitatea
populaţiei cât şi prezenţa unor centre urbane mari şi ponderea acestora în populaţia totală a regiunii.
Conform acestei tipologii, pentru nivelul teritorial 3 (NUTS 3), 2 judeţe din Regiunea Centru
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
24
(Braşovul şi Sibiul) se încadrează în grupa regiunilor intermediare, iar celelalte 4 în grupa regiunilor
predominant rurale.
Din motive ce ţin de disponibilitatea datelor şi de coerenţa strategiei, conceptul de zonă rurală
(localitate rurală) utilizat în acest document se bazează doar pe legislaţia românească actuală,
respectiv pe prevederile Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativ - teritorială a României,
cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii 350 /2001 privind amenajarea teritoriului şi
urbanismului. Potrivit datelor statistice de la finele anului 2012, în Regiunea Centru sunt 357 de
comune şi 1788 de sate.
Decalaje economice şi sociale majore faţă de mediul urban
Numărul populaţiei rurale din Regiunea Centru totalizează 1 028 971 locuitori, reprezentând 40,8%
din totalul populaţiei regiunii la nivelul anului 2011. Cele mai ridicate procentaje ale populaţiei
rurale se înregistrează în judeţele Harghita şi Covasna (56,4% respectiv 50,2%), iar cele mai
scăzute în judeţele Braşov şi Sibiu (26,8% respectiv 33,4%).
Unul din fenomenele interesante constatate în ultimii ani este acela de ,,re-ruralizare”, proces
determinat în principal de migraţia dinspre mediul urban spre mediul rural.
Previziunile demografilor arată o înrăutăţire în următorii ani a indicatorilor demografici din mediul
rural din Regiunea Centru (scădere accentuată a numărului populaţiei, creşterea dezechilibrelor
între grupele de vârstă).
Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă
din mediul rural din Regiunea Centru era de 50,4% în anul 2011, sensibil mai redusă decât cea
înregistrată în mediul urban – 64,2%. De asemenea, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 15-64
ani din zona rurală a Regiunii Centru se situează la un nivel scăzut (45,4% în anul 2011), fiind de
asemenea vizibil inferioară celei înregistrate în mediul urban – 56,6%. Aceste valori sunt departe
de rata - ţintă de ocupare, stabilită prin Strategia Europa 2020 (75% din populaţia de 20-64 ani).
Economia zonelor rurale din Regiunea Centru, trăsături specifice.
Principala caracteristică a zonelor rurale din România este dependenţa masivă de o singură ramură
economică - agricultura. Pe de altă parte regiunea Centru dispune de un potenţial turistic deopotrivă
bogat şi divers, valorificat doar parţial în prezent. Turismul rural a înregistrat o dinamică
spectaculoasă în ultimii 20 ani, numărul pensiunilor turistice şi agroturistice din Regiunea Centru
depăşind 1000, iar cel al locurilor de cazare oferite ajungând la aproape 19 000. Regiunea Centru
deţine 37,9% din pensiunile agroturistice ale României şi 34,4% din pensiunile turistice. În prezent,
zonele cu cel mai dezvoltat agroturism din Regiunea Centru sunt: Bran – Moeciu – Fundata,
Mărginimea Sibiului, Zona Arieşului superior (Albac – Gârda - Arieșeni - Avram Iancu - Vidra),
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
25
Zona Săcele - Întorsura Buzăului, Valea Hârtibaciului, Valea Oltului şi câteva zone mai restrânse:
Rimetea-Colţeşti, Corund - Praid, cetăţi/biserici fortificate, etc.
3.1. Priorităţile specifice ale strategiei
Prioritatea 1. Eficientizarea activităţilor agricole prin modernizarea exploataţiilor agricole,
dezvoltarea serviciilor şi logisticii agricole şi susţinerea activităților de prelucrare a
produselor agricole
Prioritatea 2. Creşterea atractivităţii economice şi diversificarea activităţilor economice în
localităţile rurale din Regiunea Centru
Principala caracteristică a zonelor rurale din România este dependenţa masivă de o singură ramură
economică - agricultura. Turismul reprezintă o alternativă economică prea puţin exploatată în
prezent. Cele câteva localităţi rurale care au reuşit valorificarea atuurilor naturale şi antropice în
domeniul turismului pot constitui modele de urmat pentru multe alte localităţi din regiune ce
dispun de un real potenţial turistic. Regiunea Centru dispune de un potenţial turistic deopotrivă
bogat şi divers, valorificat doar parţial în prezent. Prin punerea în valoare a potenţialului turistic al
zonelor rurale din Regiunea Centru se va crea o alternativă viabilă la activitatea economică
preponderentă a locuitorilor din mediul rural, agricultura. Dezvoltarea turismului va antrena
totodată dezvoltarea altor domenii economice şi sociale (infrastructura de transport, industriile
artizanale, industria agroalimentară, diverse servicii) generându-se astfel un efect multiplicator în
economia locală.
Măsurile de stimulare a afacerilor în domenii economice neagricole (turism, servicii, industrii
artizanale etc.) concomitent cu dezvoltarea competenţelor profesionale şi îmbunătăţirea
cunoştinţelor antreprenoriale ale locuitorilor din mediul rural vor contribui la reducerea
dependenţei de activităţile agricole, creşterea ocupării şi dezvoltarea economică a spaţiului rural.
Măsuri: 2.1. Susţinerea afacerilor în domenii economice neagricole
2.2. Îmbunătăţirea cunoştinţelor antreprenoriale ale locuitorilor din mediul rural
Prioritatea 3. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare a localităţilor rurale din
Regiunea Centru
În ciuda progreselor înregistrate în ultimii ani, infrastructura de utilităţi publice în localităţile rurale
ale regiunii continuă să fie subdezvoltată. Din cele 357 comune ale Regiunii Centru, doar 253
(70,9% din total) erau racordate în anul la reţelele publice de alimentare cu apă potabilă, 106
comune (29,7 %) dispuneau de instalaţii de canalizare publică şi în 191 comune (53,5% din
comunele Regiunii Centru) exista reţea de distribuţie a gazelor naturale. Trebuie menţionat faptul
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
26
că datele statistice utilizate sunt disponibile doar la nivel de unitate administrativ-teritorială
(comună) şi nu reflectă situaţia la nivel de sat.
În vederea reducerii decalajelor între mediile rezidenţiale în ce priveşte dezvoltarea şi pentru
îmbunătăţirea standardului de viaţă al locuitorilor şi creşterea atractivităţii localităţilor rurale se
impune deci, continuarea şi extinderea programelor actuale ce vizează dezvoltarea infrastructurii
tehnico-edilitare în toate zonele rurale ale Regiunii Centru.
Măsuri: 3.1. Extinderea şi modernizarea reţelelor de apă potabilă
3.2. Extinderea şi modernizarea reţelelor de canalizare
3.3. Extinderea şi modernizarea serviciilor de colectare şi gestionare a deşeurilor menajere
3.4. Dezvoltarea reţelei de drumuri comunale
Prioritatea 4. Dezvoltarea infrastructurii educaţionale, sociale şi de sănătate, susţinerea
dezvoltării comunitare
Dezvoltarea preconizată în următorii ani a serviciilor sociale din mediul rural impune o
redimensionare a infrastructurii sociale actuale. În perioada 2014-2020, în mod evident, vor trebui
sprijinite investiţiile ce vizează reabilitarea, modernizarea şi extinderea infrastructurii sociale în
comunele Regiunii Centru.
Nu în ultimul rând, este nevoie de refacerea şi dezvoltarea infrastructurii cultural- recreative din
mediul rural. O bună parte din această infrastructură este degradată sau este utilizată în diverse alte
scopuri, fiind necesare intervenţii pentru refuncţionalizare. Proiectele de dezvoltare teritorială
începute în anii anteriori pornind de la o abordare de tipul ,,Leader“, bazată pe iniţiativa locală şi
conlucrarea factorilor interesaţi, au luat treptat amploare, iar primele rezultate sunt încurajatoare. De
aceea, în perioada următoare, se va intensifica sprijinul pentru acţiunile integrate de tipul ,,Leader“,
începând de la activarea cooperării intra- şi intercomunitare până la sprijinirea inovaţiei în cadrul
proiectelor de dezvoltare integrată.
Măsuri: 4.1. Dezvoltarea infrastructurii sociale din mediul rural
4.2. Dezvoltarea infrastructurii cultural-recreative din mediul rural
4.3. Sprijinirea cooperării între diverşi actori şi comunităţi rurale în cadrul unor acţiuni
integrate
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
27
4. Strategia de dezvoltare a judeţului Mureş 2014-2020
La iniţiativa Consiliului Judeţean Mureş au fost elaborate primele documente de programare pentru
accesarea fondurilor comunitare în perioada 2014-2020. Strategia de dezvoltare a judeţului Mureş a
fost elaborată cu scopul de a avea un instrument de lucru care să faciliteze luarea unor decizii
necesare dezvoltării armonioase şi echilibrate a judeţului.
La elaborarea strategiei s-a ţinut cont şi de politicile, strategiile şi programele existente la nivel
european, naţional şi regional, adică de cele cinci obiective principale (concretizate în opt ţinte
numerice) propuse pentru atingerea celor trei priorităţi la nivelul UE până în 2020.
Viziunea strategică a judeţului Mureş pentru perioada 2014-2020 o constituie construcţia
dezvoltării judeţului pe punctele tari, care se regăsesc în cadrul analizei SWOT, în vederea
valorificării oportunităţilor de creştere şi minimizarea efectelor punctelor slabe prin eliminarea
factorilor care blochează dezvoltarea.
În esenţă, prin această strategie se urmăreşte luarea unor măsuri care să permită continuarea
măsurilor adoptate pentru perioada 2007-2013 şi a acţiunilor ce contribuie la dezvoltarea
economică a judeţului şi îmbunătăţirea infrastructurii în zonele cu întârzieri în dezvoltare, fără a
neglija incluziunea socială ori protecţia mediului.
Pe baza analizei SWOT a judeţului Mureş au fost definite obiective specifice şi au fost identificate
7 domenii prioritare:
1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale
2. Creşterea competitivităţii economice, stimularea cercetării şi inovării
3. Protecţia mediului înconjurător, eficienţă energetică, utilizarea surselor alternative de
energie
4. Dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, sprijinirea agriculturii şi a silviculturii
5. Dezvoltarea turismului
6. Dezvoltarea resurselor umane, creşterea incluziunii sociale
7. Asigurarea unei administraţii publice locale eficiente
Din punctul de vedere a zonelor rurale, cele mai importante priorităţi, măsuri şi activităţi prioritare
sunt:
Prioritatea 1.2. Dezvoltarea infrastructurii tehnice (transport, utilităţi, energie, comunicaţii)
la nivelul judeţului Mureş:
Măsura 1.2.2. Extinderea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare la nivelul
judeţului în perspectiva dezvoltării durabile şi administrare cât mai eficientă a teritoriului.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
28
Măsura 1.2.3. Dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii, în special, accesul populaţiei la
conexiuni în bandă largă în vederea eficientizării transferului de date şi informaţii.
Activităţi prioritare:
- dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de acces la tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor
de către operatorii economici, în vederea creşterii calităţii serviciilor de telefonie fixă, telefonie
mobilă şi internet.
Prioritatea 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de învăţământ, sănătate, situaţii de urgenţă,
protecţie socială
Măsura 1.3.1. Dezvoltarea infrastructurii de învăţământ şi a serviciilor educaţionale, prin
construirea, reabilitarea, amenajarea, extinderea şi modernizarea acestora în mediul urban şi rural.
Măsura 1.3.2 Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor de sănătate prin construirea, reabilitarea,
amenajarea, extinderea şi modernizarea acestora în mediul urban şi rural.
Măsura 1.3.3. Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor privind situaţiile de urgenţă în mediul
urban şi rural.
Măsura 1.3.4. Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor sociale prin înfiinţarea, reabilitarea,
amenajarea, extinderea şi modernizarea acestora, în mediul urban şi rural.
Prioritatea 2.1. Creşterea atractivităţii judeţului ca destinaţie de afaceri
Măsura 2.1.3. Crearea de clustere şi de reţele asociative pentru cooperare economică în domenii cu
perspective de creştere.
Măsura 2.1.4. Promovarea produselor locale şi a infrastructurii de sprijin a afacerilor din judeţul
Mureş pe plan intern şi extern.
Prioritatea 3.2. Asigurarea calităţii apelor
Măsura 3.2.1. Reducerea efectelor poluării apelor deversaţi de la aglomerări umane, din activităţi
industriale, activităţi agricole prin amenajarea, extinderea şi modernizarea infrastructurii tehnice de
mediu (canalizare, epurare, apă uzată, etc.).
Măsura 3.2.2. Renaturarea/reecologizarea sectoarelor de râu.
Prioritatea 3.3. Managementul durabil al deşeurilor, protecţia terenurilor şi a solului
Măsura. 3.3.1. Colectarea selectivă a deşeurilor, creşterea gradului de recuperare şi reciclare a
deşeurilor.
Măsura 3.3.2. Organizarea unui sistem integrat de colectare, transport şi eliminare a deşeurilor
industriale nepericuloase şi periculoase.
Măsura 3.3.3. Plan de măsuri pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
29
Prioritatea 3.5. Protecţia biodiversităţii, a patrimoniului natural şi a peisajului
Măsura 3.5.1. Dezvoltarea cadrului de management şi de administrare a ariilor protejate, inclusiv a
siturilor Natura 2000.
Măsura 3.5.2. Întărirea sistemului instituţional în vederea asigurării mecanismelor de respectare a
regimului de arie protejată.
Măsura 3.5.3. Exploatarea forestieră cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.
Prioritatea 4.1. Eficientizarea activităţilor agricole prin modernizarea exploataţiilor agricole,
dezvoltarea serviciilor şi logisticii agricole şi susţinerea activităţilor de prelucrare a
produselor agricole
Activităţile prioritare ar fi sprijinirea înfiinţării, restructurării şi consolidării fermelor şi stimularea
parteneriatului prin înfiinţarea de reţele/grupuri de producători agricoli.
Prioritatea 4.2. Diversificarea activităţilor economice în localităţile rurale din judeţ
Activităţi prioritare:
- promovarea antreprenoriatului pentru dezvoltarea activităţilor non-agricole în mediul rural
sprijinirea dezvoltării de investiţii private în localităţile rurale
- dezvoltarea serviciilor de consultanţă şi consiliere în atragerea şi managementul fondurilor
europene
Prioritatea 4.3. Creşterea standardului de viaţă al locuitorilor din zonele rurale din judeţ
prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare, educaţionale, sociale, culturale, de sănătate
şi de agrement
Activităţi prioritare:
- Întreţinere/reabilitare/modernizare drumuri comunale, pentru creşterea accesibilităţii în zonele
rurale şi ca suport pentru dezvoltarea economică a judeţului Mureş;
- Înfiinţarea/extinderea/modernizarea reţelelor de apă şi apă uzată, a staţiilor de epurare;
- Extinderea reţelei de electrificare în localităţi rurale, unde există minim 15 gospodării
neracordate;
- Îmbunătăţirea infrastructurii de educaţie;
- Îmbunătăţirea infrastructurii de sănătate;
- Îmbunătăţirea infrastructurii de cultură, culte, sport şi agrement ;
- Susţinerea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă;
- Dezvoltarea infrastructurii de asistenţă şi servicii sociale;
- Reabilitarea clădirilor de patrimoniu şi includerea acestora în circuitul turistic;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
30
- Asigurarea unui fond de locuinţe în proprietatea autorităţilor locale, în vederea stabilizării
persoanelor tinere cu venituri reduse în mediul rural şi pentru atragerea/stabilizarea profesioniştilor
în mediul rural.
Prioritatea 5.1. Întărirea capacităţii instituţionale pentru dezvoltarea turismului în judeţul
Mureş
Măsura 5.2.1. Implementarea sistemului de management al destinaţiilor turistice în judeţul Mureş.
Masura 5.2.2. Crearea de clustere în domeniul turismului.
Masura 5.2.3. Implementarea unor sisteme informatice de management al informaţiei turistice.
Prioritatea 5.4. Îmbunătăţirea serviciilor turistice.
Activităţi prioritare:
- modernizarea structurilor de primire turistică
- investiţii pentru creşterea calităţii serviciilor de alimentaţie publică, pentru promovarea bucătăriei
tradiţionale specifice judeţului Mureş; adaptarea bucătăriei la cerinţele, preferinţele oaspeţilor
- profesionalizarea resurselor umane în sectorul serviciilor turistice: marketing, gastronomie,
comportament, ghizi specializaţi, etc.
Prioritatea 7.1. Îmbunătăţirea procesului de politici publice în administraţia publică locală
Activităţi prioritare:
- Îmbunătăţirea competenţelor în materie de formulare şi implementare a politicilor publice/
strategiilor de dezvoltare locală;
- Întărirea capacităţii administrative a autorităţilor implicate în managementul programelor cu
finanţare nerambursabilă comunitară;
- Încurajarea întăririi capacităţii instituţionale a asociaţiilor microregionale/ intercomunitare;
implicarea asociaţiilor în accesarea de fonduri nerambursabile;
- Încurajarea întăririi capacităţii instituţionale a grupurilor de acţiune locală LEADER existente şi
susţinerea înfiinţării acestor reţele în zonele unde ele nu există;
- Îmbunătăţirea gradului de transparenţă la nivelul instituţiilor publice;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
31
Partea a II.-a. Situaţia existentă la nivel
local
1. Cadru general
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
32
1. Localizare şi suprafaţă
Teritoriul administrativ al comunei Suplac este situat pe cursul mijlociu al râului Târnava Mică, la
22 km de municipiul Târnăveni şi la 34 km de municipiul Târgu-Mureş.
Fig. nr.2. Harta Judeţului Mureş (localizarea comunei Suplac)
Sursă: http://pe-harta.ro/mures/
Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei Suplac este de 4572,49 ha din care intravilan 264,21
ha, iar extravilan 4308,28 ha.
Atestare documentară
Situată în judeţul Mureş, comuna Suplac cu satele aparţinătoare Suplac, Idrifaia, Laslău Mare,
Laslău Mic şi Vaidacuta a existat şi a evoluat în actualul amplasament din vremuri străvechi.
Atestarea documentară a resedinţei de comună, Suplac, datează din anul 1325, sub numele de
Zeplac. Satele aparţinătoare sunt atestate după cum urmează: Idrifaia din anul 1331 sub numele de
Heruhfaya, Laslău Mic din anul 1332 sub numele de Sancto Ladislao, Vaidacuta din anul 1733 şi
Laslău Mare din anul 1773, unde au fost descoperite urme de civilizaţie din neolitic.
Structura administrativă şi relaţii în teritoriu
Teritoriul administrativ al comunei Suplac se învecinează cu teritoriul comunelor Crăciuneşti,
Coroisânmartin, Zagăr, Viişoara şi Bahnea la sud şi est precum şi cu teritoriul comunelor Mica,
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
33
Ungheni şi Gheorghe Doja la vest şi nord. Comuna Suplac este situată în partea de centru-sud a
judeţului Mureş, la 22 km distanţă de municipiul Târnăveni şi la 34 km de municipiul Târgu-Mureş.
Fig. nr.3. Localizarea comunei Suplac
Sursă: http://str.crestin-ortodox.ro/siruta/119670.png
Reşedinţa de comună, Suplac, este situată pe cursul mijlociu al râului Târnava Mică şi este aşezată
pe traseul drumului judeţean DJ142 Târnăveni – Bălăuşeri, la mică distanţă de localitatea Idrifaia,
pe direcţia sud-vest.
Suplac este un sat în care convieţuirea dintre locuitorii români şi maghiari poate fi un exemplu de
urmat de multe localităţi mixte. Aşezat pe cursul Târnavei Mici, locuitorii se ocupă în principal cu
agricultură, pe o suprafaţă de 1137 ha din care şi pe lunca Târnavei Mici. Dealurile Suplacului, altă
dată pline de vii, încă mai aşteaptă un investitor pentru refacerea viţei de vie, care cu două decenii
în urmă producea vinuri apreciate, de o calitate deosebită. Reţeaua şcolară, compusă din Şcoala
Generală (clasele I-VIII) Suplac şi Grădiniţa Suplac, reprezintă locaţii deosebite în care elevii şi
cadrele didactice îşi desfăşoară activitatea în cele mai bune condiţii. Din anul 2009 în localitatea
Suplac s-a început construcţia unei Baze sportive în care locuitorii Comunei Suplac pot desfăşura
activităţi sportive, alături de membrii Asociaţiei Sportive Suplac. În curând localitatea va beneficia
de un proiect de introducerea apei potabile, care va asigura apă la standarde europene.
Problemele de sănătate ale populaţiei sunt deservite de un cabinet medical în centrul de comună. În
cadrul dispensarului se va deschide şi un cabinet stomatologic. În apropiere funcţionează şi
farmacia. În scurt timp se va demara proiectul „Extinderea şi modernizarea Căminului Cultural
Suplac”.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
34
Idrifaia, atestată documentar în anul 1331 sub numele de Herubfaya, aşezată pe valea Târnavei
Mici, este un pol al cultivării viţei de vie. Vinul produs în Idrifaia a fost şi este medaliat având
calităţi organoleptice deosebite. Pentru acest sector al cultivării viţei de vie în localitate există
posibilitatea de a investi dând valoare dealurilor scăldate de soare de dimineaţă până la amurg.
În partea de luncă a localităţii legumicultura a fost un sector dezvoltat care începe să se dezvolte. Pe
suprafaţa de 1.180 ha localnicii cresc animale din specia bovine şi ovine. Deşi rentabilitatea nu este
deosebită, fermierii sunt consecvenţi şi menţin şeptelul ridicat. La nivelul localităţii funcţionează
Şcoala Generală Bordi Andras (clasele I-VIII) care a beneficiat de reabilitări în urma cărora
desfăşurarea activităţilor didactice se desfăşoară în cele mai bune condiţii. Cu secole în urmă în
Idrifaia a fost construit un castel care în decursul istoriei a avut mai multe destinaţii şi care în cele
din urmă a rămas în ruină. În anul 2010 un investitor a început reconstrucţia castelului care în scurt
timp va deveni o emblemă a localităţii. În Idrifaia se va demara proiectul de canalizare şi staţie de
epurare a apelor menajere, urmată de introducerea apei potabile, care reprezintă investiţii de
milioane de euro, dar care va aduce pentru locuitori un plus de confort. În localitate mai
funcţionează o societate de colectare-prelucrare a fructelor în regim ecologic, produse deosebit de
apreciate la export.
Satul Laslău Mare este situat pe valea pârâului Sântioana, de-a lungul drumului comunal DC70.
Satul a fost atestat documentar din anul 1773 dar cu vestigii arheologice descoperite în zona
Fântâniţei din neolitic, cultura Cucuteni. Aşezat pe valea Sântioanei, la 3 km de centrul de comună,
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
35
din anul 2010 satul a beneficiat de investiţia de asfaltare, pe lângă această cale de transport. Satul
beneficiază şi de transport feroviar cu halta Laslău Mare.
Gazul metan a fost introdus încă din anii 1960. Pe raza administrativă a localităţii funcţionează o
livadă pe o suprafaţă de 200 ha, administrată de oameni care a pus o parte din sufletul lor în
refacerea livezii Laslăului Mare, creând noi locuri de muncă pentru oamenii din zonă. Reţeaua de
şcolarizare este formată din Şcoala Generală clasele I-VIII Sf. Nicolae şi Grădiniţa Laslăul Mare,
care a fost reabilitată în anul 2010, asigurând un grad ridicat de confort pentru elevi şi cadre
didactice. Având rădăcini adânci în tradiţia populară, de sărbătoarea Rusaliilor oamenii merg la
biserică îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, parcă reînviind viaţa arhaică a strămoşilor noştri. Din
terenul în suprafaţă de 936 ha pe care Laslău Mare îl deţine, o parte se află în lunca fertilă a
Târnavei Mici care ar putea fi mai bine exploatată prin culturi legumicole sau medicinale în sistem
irigat. Acestea însă necesită investiţii mai mari, până în momentul de faţă negăsindu-se investitori
pentru a exploata această sursă. În sat funcţionează o fermă zootehnică de creşterea bovinelor, fiind
dotată şi pentru cultura vegetală cu utilaje moderne.
Satul Laslău Mic este amplasat de-a lungul drumului comunal DC70, prin intermediul căruia se
face legătura cu DJ142, traversând localitatea Laslău Mare.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
36
Atestat documentar din anul 1332 sub numele Sancto Ladislao şi ulterior sub numele de Sachsisch-
Lasseln este emblemă a culturii săseşti, aşezat pe pariul Fundătura care împarte satul în două,
cu malurile ridicate, plantate cu nuc, la poalele unei coline împădurite, dă satului o înfăţişare
aparte.
În anul 2011 a fost asfaltat, motiv pentru care a devenit mai atractiv de vizitat şi de stabilire a
reşedinţelor de vară sau permanente.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
37
Biserica Evanghelică din sat se încadrează în stilul săsesc cu ziduri de apărare specifică culturii
arhitecturale săseşti. O atracţie în plus a localităţii sunt lacurile din zona fundaturii, pe care se poate
practica pescuitul sportiv, locaţie care este înconjurată de păduri şi în care liniştea este la ea acasă.
În anul 2011, s-a câştigat prin Măsura 3.1.3 un proiect pentru construire pensiune turistică, pensiune
care va oferi turiştilor 2 apartamente şi 6 camere cu două paturi, cu toate utilităţile şi confortul.
Satul Vaidacuta este legat de satul de reşedinţă de comună printr-un drum de pământ şi este situat
în partea de nord a acestuia, pe direcţia localităţii Ungheni.
La nivel de Consiliu Local satul Vaidacuta a fost declarat sat turistic tradiţional în care construcţiile
trebuie să se menţină şi să se încadreze în arhitectura locală, fiind interzise orice construcţii ce pot
aduce schimbări arhitecturale. De curând a fost instalat iluminatul public, şi au fost executate lucrări
de reparaţie a drumului. Localitatea se află într-o zonă superbă şi liniştită, la doar 12 km de
Aeroportul Internaţional Transilvania Târgu Mureş şi 6 km de viitorul nod de urcare pe Autostrada
Transilvania. Cu o suprafaţă de 800 ha, Vaidacuta poate oferi furajare pentru un număr mare de
animale. Cu 5 ani în urmă s-a constituit o Cooperativă Agricolă care încearcă să se dezvolte în acest
sens pe lângă ciobanii care păstoresc în zonă. Viaţa culturală este susţinută anual prin întâlnirea
Fiilor Satului, în care toţi locuitorii se bucură de reîntâlnire, schimbă impresii, şi în care cântecul
popular, dansurile populare sunt un punct de interes. Tot în Vaidacuta funcţionează o asociaţie, care
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
38
promovează arta şi cultura, realizând tabere de profil. Pentru cei care se stabilesc în Vaidacuta, un
om de suflet al locului oferă acces gratuit la internet prin fibră optică.
Datorită poziţiei, configuraţiei naturale a terenului, circulaţiei majore dezvoltate până în prezent pe
direcţia est-vest, relaţiile cu teritoriul înconjurător s-au dezvoltat de-a lungul DJ142.
Pe teritoriul comunei Suplac există calea ferată principală Sighişoara-Braşov. Legătura cu calea
ferată se face prin intermediul drumurilor existente.
Existenţa drumului judeţean DJ142 (Târnăveni-Bălăuşeri) pe teritoriul comunei a favorizat
deplasarea locuitorilor comunei către principalele centre economice ale judeţului, precum şi către
întreaga ţară.
Apropierea de municipiul Târgu-Mureş a făcut ca relaţiile economice şi sociale să se stabilizeze
preponderent cu acesta, o parte a populaţiei active deplasându-se în municipiul reşedinţă de judeţ
pentru locuri de muncă mai bune, însă pentru satisfacerea unor anumite tipuri de nevoi locuitorii
comunei se deplasează şi în alte localităţi mai importante din această zonă a Transilvaniei cum ar fi
municipiile Târnăveni, Sighişoara sau Bălăuşeri. Relaţiile cu aceste centre au fost şi sunt întreţinute
în scopul satisfacerii unor nevoi materiale şi spirituale prin accesul la: locuri de muncă, şcoli, unităţi
medico-sociale, unităţi administrative şi de justiţie, sport, spectacole, agrement, comerţ, servicii,
cultură, cult, etc.
Relaţiile preponderent comerciale s-au stabilit cu localităţile învecinate unde se organizează târguri
de animale şi produse agricole. Un alt gen de relaţii este cel de aprovizionare cu produse agricole a
centrelor urbane din judeţul Mureş.
2. Cadrul natural
Relieful
Relieful comunei este variat, favorabil vegetaţiei lemnoase, care a favorizat formarea tipurilor de
sol podzolic. Podişul Târnavelor are o personalitate distinctă, pe care i-o conferă particularităţile
reliefului: mai înalt decât al regiunii de la nord de Mureş, desfăcut prin văi adânci şi largi, cu terase
în culmi netede orientate în direcţia văilor principale (est-vest), cu versante povârnite şi acoperite de
păduri.
Eroziunea îndelungată, la care a fost supusă regiunea Podişul Târnavelor, a dat naştere la trei nivele
de relief sau platforme de eroziune în zona de podiş a judeţului, extinzându-se însă şi în afara
acestuia. Ca urmare a acţiunii râurilor şi torenţilor, întregul ţinut al Târnavelor prezintă aspectul
general al unui podiş vălurit, deluros, compartimentat în fâşii orientate în aceeaşi direcţie, cu masive
deluroase sau grupe de dealuri şi culmi, în general bine determinate
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
39
Teritoriul comunei prezintă variaţii de altitudine cuprinse între 500 şi 300m. Relieful este uşor
ascendent de la Valea Târnavei Mici între dealuri.
Geologia
Din punct de vedere geomorfologic se evidenţiază două unităţi teritoriale:
Zona uşor ondulată în care s-a format localităţile Laslău Mare, Laslău Mic şi Vaidacuta;
Zona văii Târnavei Mici şi a afluenţilor săi, în care se află satele Suplac şi Idrifaia.
Reţeaua hidrografică
Din punct de vedere hidrologic teritoriul comunei prezintă o bună densitate de cursuri de apă, cu
debite influenţate de factorii climatici. Localităţile Suplac şi Idrifaia sunt tangente râului Târnava-
Mică. Localităţile Laslău Mare şi Laslău Mic sunt traversate de afluenţi ai acestuia.
Clima
Condiţiile de climă sunt specifice zonei de deal:
valoarea temperaturii medii anuale este de 7°-8°C;
zona climatică este temperat continentală cu influenţe oceanice, dar şi de la ţinutul de
podişuri şi dealuri înalte, subţinutul Depresiunii Transilvaniei, districtul de pădure;
temperatura medie lunară maximă se întâlneşte în luna iulie, iar cea minimă în luna ianuarie;
umiditatea aerului are valori cuprinse între 77% şi 80%;
media multianuală a precipitaţiilor se încadrează în jurul valorilor de 600-700 mm/an,
repartiţia precipitaţiilor pe anotimpuri este neuniformă, cu o abundenţă vara şi un deficit
iarna;
numărul zilelor ploioase se ridică la 100-105 zile/an;
circulaţia dominantă a aerului este în general vestică, peste 20%, celelalte direcţii având o
frecvenţă sub 10%;
viteza medie a vântului este de 2 m/sec.
Vegetaţia
Vegetaţia teritoriului comunei Suplac se încadrează în zona pădurilor de foioase, fiind formată
predominant din făgete şi gorunete. Distribuţia lor este legată de expoziţia versanţilor şi înălţimea
reliefului. Pe lângă speciile de foioase întâlnim şi conifere ca pin, brad, zadă.
Fauna
În strânsă legătură cu zonele de vegetaţie şi resursele naturale, fauna este reprezentată în zona
pădurilor de: lup, vulpe, mistreţ, iar în mediul acvatic de crap, şalău, biban.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
40
Dintre păsările sălbatice numeroase sunt: vrăbiile, piţigoii, mierlele, sticleţii, ciocârliile, sturzii,
potârnichile, privighetorile şi graurii.
Riscuri naturale
Riscul producerii inundaţiilor s-a redus ca urmare a lucrărilor de îndiguire a râului Târnava Mică.
De asemenea, prin activităţile de împădurire, s-a redus şi riscul producerii de alunecări de teren.
3. Arii protejate
Reţeaua "Natura 2000" reprezintă principalul instrumentul al Uniunii Europene pentru conservarea
naturii în statele membre. Natura 2000 reprezintă o reţea de zone desemnate de pe teritoriul Uniunii
Europene în cadrul căreia sunt conservate specii şi habitate vulnerabile la nivelul întregului
continent.
Programul Natura 2000 are la bază două Directive ale Uniunii Europene denumite generic Directiva
Păsări şi Directiva Habitate, directive transpuse în legislaţia naţională prin OUG nr. 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
Lista siturilor Natura 2000 cuprinde ariile de protecție specială avifaunistică (SPA) şi siturile de
importanță comunitară (SCI) ce aparţin reţelei ecologice Natura 2000 în România, încadrate în cele
cinci ecoregiuni (bioregiuni) existente pe teritoriul țării: alpină, continentală, panonică, pontică şi
stepică.
Situri de Importanţă Comunitară (SCI) constituite conform Directivei Habitate a Uniunii Europene
sunt parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) constituite conform Directivei Păsări a Uniunii
Europene sunt parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în Romania.
Obiectivul principal al reţelei Europene de zone protejate NATURA 2000 - desemnate pe baza
Directivei Păsări respectiv Directivei Habitate - este ca aceste zone să asigure pe termen lung
„statutul de conservare favorabilă” a speciilor pentru fiecare sit în parte care a fost desemnat.
România va trebui să raporteze periodic către Comunitatea Europeană cu privire la îndeplinirea
acestui obiectiv. Singurul indicator obiectiv şi cantitativ cu privire la statutul unei specii într-o
anumită zonă este mărimea populaţiei respectiv schimbarea mărimii populaţiilor. Este deci esenţial
ca impactul unor investiţii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnată ca sit Natura
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
41
2000, să fie evaluat complet prin metode ştiinţifice. În majoritatea cazurilor impactul poate fi
minimalizat sau sensibil micşorat prin selectarea atentă şi implementarea corectă a metodelor de
diminuare a impactului.
Primele situri Natura 2000 au fost desemnate pe parcursul anului 2007 (au fost desemnate 273 de
situri de importanță comunitară (SCI) aprobate prin Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării
Durabile nr. 1964/2007 și 108 arii de protectie specială avifaunistică (SPA), aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007.
Urmare a seminariilor biogeografice din 2008, Comisia Europeană a decis ca România să includă
anumite specii şi habitate de interes comunitar în formularele standard ale siturilor Natura 2000
existente şi să desemneze noi situri Natura 2000, fapt ce s-a realizat pe parcursul anului 2011,
numărul siturilor de importanță comunitară (SCI) ajungând la 408. De asemenea a fost
necesară desemnarea de noi arii de protecție specială avifaunistică, numărul acestora ajungând
la 149.
Fig. nr. 4. Harta siturilor Natura 2000 (anul 2011)
Sursă: CNND2: Strategia naţională de conştientizare a publicului cu privire la reţeaua europeană
Natura 2000 în România
Pentru a avea o reţea ecologică eficientă, siturile Natura 2000 trebuie să beneficieze de un
management corespunzător. În acest sens, au fost atribuite în administrare 42 de situri Natura 2000
(dintre care 28 se suprapun total sau parţial cu parcurile naturale şi cu parcurile naţionale) şi 299 au
2CNND: Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
42
fost atribuite în custodie. De asemenea, au fost aprobate în cadrul Axei 4- Protecţia naturii a POS-
ului de Mediu un număr de 219 de proiecte care au ca scop elaborarea planului de management
pentru situri Natura 2000. Judeţul Mureş deţine valori ale capitalului natural deosebit de importante,
prin care contribuie la asigurarea coerenţei reţelei ecologice europene Natura 2000 pe teritoriul ţării.
Totalul suprafeţelor sit Natura 2000 în judeţul Mureş este de 251642 ha, ceea ce reprezintă 37,2%
din suprafaţa judeţului.
Tabel nr. 1. Ariile protejate naturale de interes naţional - Rezervaţii naturale
Nr.
crt.
Judeţul Mureş Suprafaţa
(ha)
Administrator /
Custode
1. Rezervaţia de bujori Zau de Câmpie 3,10 Consiliul local Zau de
Câmpie
2. Pădurea Mociar 48 Direcţia silvică
Mureş
3. Pădurea Săbed
Inclus în situl ROSCI0079 Fânaţele de pe
Dealul Corhat – Săbed
59 Direcţia silvică
Mureş
4. Rezervaţia de lalele pestriţă Vălenii de Mureş 3 -
5. Lacul Fărăgău
Inclus în situl ROSCI0100 Lacurile Fărăgău –
Glodeni (SCI)
35 A.P.M. Mureş în
parteneriat cu ONG
Nycticorax
6. Rezervaţia de stejar pufos Sighişoara
Inclus în ROSCI0227 Sighişoara – Târnava Mare
11,90 Progresul silvic filiala
Sibiu
7. Molidul de rezonanţă din pădurea Lăpuşna
Inclus în situl ROSCI0019 Călimani – Gurghiu
77,80 Adminstraţia
PNDMS în coord.
O.S.Gheorgheni
8. Arboretul cu Chamaecyparis lawsoniana
Inclus în ROSPA0028 Dealurile Târnavelor –
Valea Nirajului
5,80 Admin.
Microregiunea Valea
Nirajelor, Târnavelor,
ONG Milvus
9. Srejarii seculari de la Breite
Inclus în ROSCI0227 Sighişoara – Târnava Mare
70 Progresul silvic filiala
Sibiu
10. Lacul Ursu şi arboretele de pe sărături 79 Consiliul local Sovata
11. Poiana cu narcise Gurghiu 3
12. Defileul Deda – Topliţa
Inclus în siturile ROSCI0019 Călimani – Gurghiu
și ROSPA0030 Defileul Mureșul Superior
7733 Administraţia
PNDMS în coord.
O.S. Gheorgheni
13. Rezervaţia Seaca 2151 / 2005
Inclus în siturile ROSCI0019 Călimani – Gurghiu
ROSPA0033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului
813 Administraţia
PNDMS în coord.
O.S. Gheorgheni
14. Scaunul Domnului HG 2151 / 2005
Inclus în situl ROSCI0019 Călimani – Gurghiu
50 Administraţia
PNDMS în coord.
O.S. Gheorgheni
TOTAL REZRVAŢII NATURALE 8 991
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
43
Sursă: Strategia naţională de conştientizare a publicului cu privire la reţeaua europeană Natura
2000 în România
Managementul acestor arii naturale protejate sunt incluse în cadrul managementul siturilor şi au
administratori sau custozi. Pe teritoriul în jurul comunei Suplac există cu o pndere mică Situl Natura
2000 SPA “ROSPA0028 Dealurile Târnavelor-Valea Nirajului”. Ponderea suprafeţelor (din
suprafaţa totală a localităţii) din localităţi, care sunt incluse în Situl ROSPA0028 Dealurile
Tărnavelor-Valea Nirajului:
Judeţul Mureş: Acăţari (67%), Albeşti (4%), Bălăuşeri (16%), Beica de Jos (2%), Bereni (>99%),
Chibed(66%), Chiheru de Jos (2%), Coroisâmărtin (1%), Crăciuneşti (48%), Daneş (4%), Eremitu
(50%), Ernei(<1%), Fântânele (89%), Găleşti (57%), Gheorghe Doja (7%), Ghindari (91%),
Gorneşti (<1%), Hodoşa(81%), Măgherani (>99%), Miercurea Nirajului (45%), Nadeş (74%),
Neaua (>99%), Păsăreni (45%), Sângeorgiu de Pădure (78%), Sărăţeni (54%), Sighişoara (12%),
Sovata (7%), Suplac (<1%), Vărgata (75%), Veţca (78%).
Fig. nr.5. ROSPA0028 - Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului
Sursă: Strategia naţională de conştientizare a publicului cu privire la reţeaua europeană Natura
2000 în România
Asociaţia „Grupul Milvus”, Asociaţia Microregiunea Valea Nirajului în parteneriat cu Asociaţia
Microregională Târnava Mică – Bălăuşeri-Sovata a câştigat dreptul de administrare al patru arii
protejate Natura 2000 pe o perioadă de 10 ani, până în anul 2022. Cele trei organizaţii au format o
structură de administraţie care funcţionează sub egida Asociaţiei Microregiunea Valea Nirajului,
denumită Administraţia Natura 2000 Dealurile Târnavelor-Valea Nirajului. Pe lângă
15. Parcul Naţional Munţii Călimani 24024 ha în
judeţul MS, SV, HR,
Inclus în situl ROSCI0019 Călimani – Gurghiu
10 890
în Mureş
Administraţia PNC /
RNP
16. Parcul Natural Defileu Mureşului Superior
HG 1143 / 2007,
Inclus în siturile ROSCI0019 Călimani – Gurghiu
ROSPA0030 Defileul Mureşului Superior
9 136 Administraţia
PNDMS în coord.
O.S. Gheorgheni
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
44
respectarea şi asigurarea aplicării legilor în vigoare, scopul administrării este şi stabilirea unui
echilibru între interesele economice ale localnicilor, mediul sănătos, nevoile generaţiilor viitoare şi
între protecţia naturii.
Situl ROSCI 0384 – Râul Târnava Mică: situl este important pentru pădurile aluviale cu Alnus
glutinosa și sălcii (galerii pe porțiuni insemnate), pentru specii de peşti. Este bine reprezentată
Barbus meridionalis, dar şi Cobitis taeni, Gobio albipinnatus, Sabanejewia aurata, nevertebrate
ca Lycaena dispar, Unio crassus, respectiv 3 specii de amfibieni. Dintre mamiferele importante
putem aminti specia Lutra lutra. Starea naturală a râului Târnava Mică este în procent de 80-90 %.
Suprafaţa sitului are 331 de hectare. Coordonatele sitului: N 46º 23' 4'', E 24º 27' 44''. Situl este
situat 100% pe teritoriul judeţului Mureș. Coordonatele geografice ale ROSCI0384 (centrul
geografic): longitudine estică: 24° 27' 44'' și latitudine nordică: 46° 23' 4''.
Fig. nr.6. ROSCI 0384 Râul Târnava Mică
Importanţa reţelei Natura 2000 în judeţul Mureş constă în faptul că prin aceste situri se asigură
protejarea celor mai importante specii din flora şi fauna sălbatică a judeţului.
Pe lângă asta, siturile Natura 2000 reprezintă adevărate zone de management durabil, în care
activităţile umane trebuie desfăşurate astfel încât să nu dăuneze capitalului natural. Impactul uman
ca factor negativ apare în pe mod deosebit în practicarea agriculturii pe parcele mari, exploatării
forestiere şi construcţiile necontrolate, care pentru zona noastră nu este caracteristic.
Peisajul are un aspect mozaicat, cu păduri de foioase, pajişti semi-naturale şi terenuri agricole
extensive. În acestă zonă a rămas relativ mare suprafaţa împădurită şi păşunile, nefiind transformate
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
45
în terenuri arabile. Ecosistemul original a rămas în mare parte neschimbată, nu au fost folosite
chimicale în cantităţi dăunătoare.
Din punct de vedere social, reţeaua Natura 2000 are o funcţie recreativ – turistică, care poate fi
exploatată de comunităţile locale prin dezvoltarea turismului. Mediul natural ferit de diferite
contaminări are importanţă deosebită în protejarea sănătăţii şi în reabilitarea sănătăţii populaţiei.
Un alt beneficiu pe care îl poate aduce reţeaua Natura 2000 este legat de posibilitatea de a accesa
fonduri europene, atât pentru protejarea şi menţinerea habitatelor şi speciilor din situri, cât şi pentru
dezvoltare economică.
Folosind oportunităţile oferite de situl Natura 2000 produsele locale se pot promova şi valorifica ca
produse ecologice la valoare ridicată. Importanţă deosebită are apicultura în această privinţă, care
are perspective mari de dezvoltare în zonă.
În Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală există o linie de finanţare pentru plăţile
de agro-mediu dedicată agricultorilor care menţin şi utilizează tehnici agricole benefice pentru
siturile Natura 2000. Totodată, în cazul în care există anumite restricţii la utilizarea terenurilor, UE
oferă compensaţii utilizatorilor sau proprietarilor de terenuri în situri Natura 2000.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
46
4. Resurse antropice
Sunt generate de fenomenele antropice datorate acţiunii omului cu urmări asupra reliefului,
vegetaţiei şi climei. Aceste resurse includ toate categoriile de bunuri mobile şi imobile care au fost
realizate de-a lungul evoluţiei istorice a societăţii umane.
La nivelul comunei Suplac, principalele resurse antropice sunt reprezentate de:
Patrimoniul cultural al comunei Suplac este constituit dintr-o serie de biserici de diverse confesiuni
aflate în localităţile comunei, precum şi din monumentele închinate eroilor satului.
Un important reper care face parte din patrimoniul cultural al comunei Suplac este Biserica
Unitariană din Suplac construită în anul 1699 care este înregistrată ca monument istoric.
Biserica Evanghelică cu ziduri de apărare din Laslău Mic are încrustat pe zidul bisericii anul 1799.
Era a saşilor care în anii 70 – 80 numărau peste 150 de familii.
Fig. nr.7. Biserica evanghelică din Laslău Mic Fig. nr.8. Biserica reformată din Suplac
Fig. nr. 9. Biserica unitariană din Suplac
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
47
Alte biserici aflate în localităţile comunei sunt: biserica ortodoxă Suplac, biserica ortodoxă Laslău
Mare, biserica ortodoxă Vaidacuta, biserica reformată Suplac, biserica reformată Idrifaia, aceasta
din urma a împlinit anul trecut 250 de ani de existenţă.
Fig. nr. 10. Biserica ortodoxă din Suplac
http://www.panoramio.com/photo/9433513
Din patrimoniul cultural al comunei mai fac parte monumentele închinate eroilor căzuţi în cel de-al
Doilea Război Mondial, aflate în localităţile Suplac, Idrifaia şi Laslău Mare precum şi monumentul
eroilor căzuţi în Primul Război Mondial situat în localitatea Vaidacuta.
Ca patrimoniu arhitectural putem aminti casele construite în stil săsesc din Laslău Mare şi alte case
ţărăneşti, care păstrează aspectul tradiţional rural.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
48
2. Demografie şi forţa de muncă
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
49
1. Numărul şi evoluţia populaţiei
Evoluţia numărului şi a structurii populaţiei se află sub amprenta factorilor de natură economică,
socială şi demografică. În perioada 1966-1998 comuna Suplac s-a aflat pe lista comunelor unde
scăderea populaţiei era între 30-50%. Privatizarea, şomajul, restructurarea unităţilor industriale,
schimbările structurii sociale sunt principalele influenţe care se manifestă după 1990.
Fig. nr.11. Evoluţia numărului de locuitori din comuna Suplac
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Din aceste date se poate observa o stabilitate, în perioada studiată, destul de mare faţă de alte
localităţi din România. În ultimii 7 ani numărul de locuitori din Suplac a căzut cu 21.
Datele demografice ale Primăriei Suplac nu coincid cu datele Institutului Naţional de Statistică, dar
în unele cazuri s-au utilizat atât datele Primăriei cât şi cele ale Institutului Naţional de Statistică.
Tabel nr.2. Populaţia totală pe localităţi
SUPLAC 778
IDRIFAIA 669
LASLĂU MARE 392
LASLĂU MIC 374
VAIDACUTA 16
SUPLAC 2202
Sursă: Datele Primăriei Suplac din anul 2014
778
669
392 374
16
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
Sup
lac
Idrifaia
Laslău
Mar
e
Laslău
Mic
Vaida
cuta
Nr.
pers
oan
e
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
50
SUPLAC, , IDRIFAIA,
LASLAU MARE,
LASLAU MIC,
, VAIDACUTA, 5
Masculin
Feminin
Tabel nr.3. Populaţia stabilă pe sexe pe localităţi în anul 2011
SUPLAC Ambele sexe 786
Masculin 366
Feminin 420
IDRIFAIA Ambele sexe 677
Masculin 330
Feminin 347
LASLĂU MARE Ambele sexe 406
Masculin 201
Feminin 205
LASLĂU MIC Ambele sexe 363
Masculin 194
Feminin 169
VAIDACUTA Ambele sexe 17
Masculin 5
Feminin 12
Sursă: INS, Recensământul general
Din datele Institului Naţional de Statistică se poate observa un echilibru între sexe în majoritatea
localităţilor. În localitatea Suplac este puţin mai mare ponderea sexului feminin, iar în Vaidacuta
există un dezechilibru, 70,58% dintre locuitori fiind de sex feminin.
Sursă: INS
Tabel nr.4. Populaţia stabilă după etnie, pe localităţi
Localitatea Populaţia
stabilă
Români Maghiari Rromi
Germani
SUPLAC 778 238 426 114 -
-IDRIFAIA 669 20 646 3 -
LASLĂU MARE 392 331 23 38 -
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
51
Populaţia
stabilă
Români Maghiari Rromi
(Ţigani)
Germani
LASLĂU MIC 374 192 28 121 6
VAIDACUTA 16 10 6 - -
SUPLAC 2202 791 1129 276 6
Sursă: Primăria Comunei Suplac, 2014
Din aceste date se poate observa că 35% dintre locuitorii comunei Suplac este de etnie română,
51,27% de etnie maghiară, 12,53% de etnie romă şi 0,27% de etnie germană.
Fig. nr.12. Populaţia stabilă după etnie, pe localităţi
Sursă: Primăria Comunei Suplac, 2014
Din datele Primăriei Comunei Suplac se poate observa ponderea de 48% a religiei reformate, de
41,41% a religiei ortodoxe. 4,27% dintre locuitori sunt de regilie baptistă şi 6,37% aparţin la alte
culte religioase sau sunt fără religie: unitarieni, adventişti, penticostali.
Tabel nr.5. Populaţia stabilă după religie, la nivel de localităţi
Populaţia
stabilă
Ortodocşi Romano-
catolici
Greco-
catolici
Reformaţi
SUPLAC 778 285 7 -- 416
IDRIFAIA 669 19 13 -- 593
LASLĂU MARE 392 341 2 -- 17
LASLĂU MIC 374 257 5 1 25
VAIDACUTA 16 10 0 0 6
SUPLAC 2202 912 27 1 1057
Sursă: Primăria Comunei Suplac
0
100
200
300
400
500
600
700
Suplac
Idrif
aia
Laslău
Mar
e
Laslău
Mic
Vaidac
uta
Nr.
pers
oan
e Români
Maghiari
Romi
Germani
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
52
Sursă: Primăria Comunei Suplac
După datele Institutului Naţional de Statistică referitor la starea civilă a populaţiei din comuna
Suplac, se poate observa că din totalul de populaţie de 2249 era căsătorită 44,64%, 11,56% erau
persoane văduve şi 2,26% din populaţie erau persoane divorţate în anul 2011.
Tabel nr.6. Populaţia după stare civilă, la nivel de localităţi
Total
populaţie
Necăsătorită Căsătorită Persoane
văduve
Divorţată
COMUNA SUPLAC 2249 934 1004 260 51
SUPLAC 786 345 331 97 13
IDRIFAIA 677 253 328 74 22
LASLAU
MARE
406 144 190 59 13
LASLAU MIC 363 180 155 25 3
VAIDACUTA 17 12 - 5 -
Sursă: INS, Recensământul general2011
2. Indicatori statistici demografici
Populaţia comunei Suplac poate fi caracterizată cu ajutorul indicatorilor statistici demografici.
Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi tendinţele demografice înregistrate în ultimul deceniu
relevă un proces de îmbătrânire demografică, ceea ce se poate observa şi la nivelul regiunii Centru.
În regiunea Centru ponderea populaţiei de peste 65 ani a crescut de la 9,7% in 1990 la 14,1% în
2009 în timp ce ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) s-a redus de la 23,7% la 15,4%.
0
100
200
300
400
500
600
700
Suplac
Idrif
aia
Laslău
Mar
e
Laslău
Mic
Vaidac
uta
Nr.
pers
oan
eOrtodoxă
Reformată
Romano-catolică
Altele
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
53
Fig. Nr.13. Piramida vârstelor în comuna Suplac, anul 2014
Piramida vârstelor arată grafic structura unei populaţii pe vârstă şi sexe. Barele orizontale
reprezintă numărul bărbaţilor şi femeilor pentru fiecare grupă de vârstă.
Piramida vârstelor ne dezvăluie o populaţie în scădere, generată în primul rând de scăderea rapidă a
natalităţii. De remarcat că femeile sunt majoritare în grupele de vârstă de peste 60 de ani.
Tabel nr.7. Repartiţia populaţiei pe grupe de vârstă în comuna Suplac, 2012
Nr. Masculin Feminin Total
sub 5 60 48 108
5-9 53 51 104
10-14 56 75 131
15-19 68 37 135
20-24 92 83 175
25-29 72 77 149
30-34 87 81 168
35-39 85 68 153
40-44 83 90 173
45-49 53 36 89
50-54 67 71 138
55-59 82 86 168
60-64 70 77 147
65-69 51 48 99
5,3
4,2
5,0
6,3
6,1
7,9
7,7
7,9
8,3
5,3
5,9
7,2
6,4
5,3
3,9
3,4
3,1
0,8
3,9
5,2
5,6
6,0
7,4
5,8
6,7
7,8
6,4
5,0
4,3
8,2
6,9
5,5
4,9
4,8
4,1
1,5
10,0 5,0 0,0 5,0 10,0
0- 4 ani
5- 9 ani
10-14 ani
15-19 ani
20-24 ani
25-29 ani
30-34 ani
35-39 ani
40-44 ani
45-49 ani
50-54 ani
55-59 ani
60-64 ani
65-69 ani
70-74 ani
75-79 ani
80-84 ani
85 ani si peste
Feminin
Masculin
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
54
70-74 46 62 108
75-79 40 50 90
80-84 22 44 66
peste 85 12 19 31
1099 1133 2232
Sursă: INS
Rata îmbătrânirii demografice (nr de persoane vârstnice ce revin la 1000 persoane tinere) a
crescut, în Regiunea Centru, de la 407‰ în 1990 la 912‰ în 2009, regiunea plasându-se, totuşi, sub
media naţională (987‰), iar raportul de dependenţă demografică (nr. de persoane tinere şi vârstnice
ce revin la 1.000 persoane persoane adulte) s-a redus, în aceeaşi perioadă, de la 502‰ la 418‰.
În comuna Suplac rata îmbătrănirii demografice în anul 2012 a fost de 1148,68‰.
Raportul de masculinitate (Raportul de masculinitate este raportul dintre numãrul bãrbaþilor şi
cel al femeilor dintr-o populaţie dată) în comuna Suplac în anul 2012 era de 95,05%.
Rata de dependenţă demografică (este raportul dintre numãrul persoanelor de vârstã
„dependentã” persoane de sub 15 ani şi de peste 64 ani) şi populaţia în vârstã de muncã (15-64 ani)
exprimat la 1000 de persoane), caracterizează potenţialul de activitate al populaţiei şi avea o valoare
de 492,97‰, în comuna Suplac, în anul 2012.
Mişcarea naturală a populaţiei
Mişcarea naturală a populaţiei este un fenomen biologic şi social, aflat sub influenţa unor
evenimente demografice pure (naşterea şi decesul). Ea exprimă procesul de reînnoire al unei
populaţii de tip închis, nesupuse fluxurilor migratorii. Indicatorul care sintetizează mişcarea
naturală a populaţiei este sporul natural (Δn = N-M unde N este numărul născuţilor vii iar M
numărul deceselor).
Sporul natural (diferenţa dintre numărul născuţilor vii şi numărul celor decedaţi, raportat la
1000 de locuitori) la nivelul judeţului Mureş a fost de -1,19‰ în mediul urban şi de 0,38‰ în
mediul rural. În comuna Suplac în acelaşi an (2012) sporul natural a fost de -3,58‰.
Rata natalităţii (indică numărul născuţiilor vii la 1000 de locuitori) la nivel de localitate în anul
2012 era de 9,40‰, ceea ce înseamnă că la 1000 de persoane revin 9,40 născuţi vii. Privind acest
indicator, comuna este aproape de cel la nivel judeţean de 9,58‰.
Rata generală de fertilitate (reprezintă numărul de născuţi vii la 1000 de femei de vârstă fertilă
(15-45 ani). În comuna Suplac acest indicator avea valoarea de 48,16 ‰ în anul 2012. Acest
indicator înseamnă aproximativ 50 născuţi vii la 1000 de femei de vârstă fertilă, adică 0,50
născuţi vii pe o femeie fertilă. Acest indicator este mai mic decât cel la nivel naţional de 1,25
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
55
copii/femeie fertilă.
Fig. Nr. 14. Evoluţia numărului născuţi vii şi a numărului decedaţi pe ani
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Durata medie de viaţă a crescut în ultimii ani şi este de 74,04 ani la nivelul judeţului Mureş, care la
sexul masculin se conturează la 70,34 ani şi la sexul feminin la 78,01 ani (surse INS)
Rata de imigarare este numărul de imigranţi care ajung la destinaţie, care revin la 1000 de locuitori
din zona de destinaţie într-un an de referinţă.
Rata de emigrare reprezintă numărul de emigranţi care pleacă din zona de origine care revin la 1000
de locuitori din aceeaşi zonă într-un an de referinţă.
Migraţia netă reprezintă diferenţa dintre numărul de imigranţi şi cel a emigranţilor unei regiuni.
Rata netă de migraţie arată efectul net al imigraţiei şi emigraţiei asupra populaţiei unei regiuni,
exprimat ca o creştere sau o descreştere a populaţiei care revine la 1000 de locuitori ai regiunii
(localităţii) într-un an.
Mişcarea migratorie a populaţiei
Prin mişcarea migratorie înţelegem deplasarea populaţiei în teritoriu, care presupune depăşirea unei
graniţe administrativ-teritoriale. Populaţia unei ţări îşi modifică numărul nu numai ca urmare a
intrărilor şi ieşirilor determinate de naşteri şi decese, ci şi în urma imigrărilor şi emigrărilor.
Mobilitatea geografică a populaţiei reprezintă totalul deplasărilor populaţiei în teritoriu, cu sau fără
schimbarea domiciliului stabil, indiferent de durata absenţei din localitatea de origine. În această
noţiune se includ deplasările turiştilor, ale lucrătorilor sezonieri, ale navetiştilor, ale persoanelor
dintr-o localitate în alta, inclusiv ale celor însoţite de schimbarea definitivă a domiciliului.
Migraţia populatiei este forma principală a mobilităţii geografice a populaţiei, constând în
schimbarea definitivă a domiciliului stabil, între două unităţi administrativ-teritoriale bine definite.
2019
18
25
21
15
0
5
10
15
20
25
30
2006 2008 2010 2012 2014
Nr.
pers
oan
e
38
44
32
36
29 30
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
2006 2008 2010 2012 2014
Nr.
pers
oan
e
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
56
22
33
27 2726
31
0
5
10
15
20
25
30
35
2006 2008 2010 2012 2014
Nr.
pers
oan
e
2019
109
7 7
0
5
10
15
20
25
2006 2008 2010 2012 2014
Nr.
pesro
an
eÎn raport cu graniţele oficiale ale unei ţări, migraţia poate fi :
migraţie internă: cea realizată în interiorul unei ţări, între unităţile administrativ – teritoriale
ale acesteia, fără depăşirea graniţei naţionale
migraţie externă: cea care implică depăşirea unei graniţe naţionale în raport cu localitatea de
destinaţie, respectiv de plecare, se folosesc termenii de imigrare si emigrare.
Imigrarea reprezintă migraţia privită din punctul de vedere al localităţii de destinaţie. Persoanele
cuprinse în acest flux migratoriu se numesc persoane imigrante.
Emigrarea este migraţia privită din punctul de vedere al localităţii de plecare. Persoanele cuprinse în
acest flux migratoriu se numesc persoane emigrante. Migraţia netă reprezintă diferenţa dintre
numărul intrărilor şi cel al ieşirilor în cadrul migraţiei.
Fig. nr.15. Stabiliri de reşedinţă Fig. nr.16. Plecări cu reşedinţă
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, din anul 2006 în comuna Suplac s-a înregistrat
un caz de emigrare şi două cazuri de imigrare.
Concluzii referitoare la datele demografice
Problemele constatate referitor la datele demografice sunt: scăderea numărului locuitorilor şi
adâncirea procesului de îmbătrănire. Se poate observa a rată a natalităţii mai mică decât la
nivel judeţean sau naţional, şi un spor natural negativ în comuna Suplac.
Adâncirea procesului de îmbătrănire a populaţiei însă atrage după sine pericolul de depopulare
a comunei în cazul în care procesul nu va fi stopat prin crearea condiţiilor dezvoltării
economice şi sustenabile, asigurând membrilor comunităţii posibilitatea de a trăi într-un mediu
curat, prosper şi competitiv.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
57
Forţa de muncă
Deoarece pe lângă agricultură industria a fost ramura care a asigurat cele mai multe locuri de muncă
în teritoriu odată cu închiderea unităţilor industriale au apărut probleme de ocupare a forţei de
muncă şi agravarea sărăciei. Restructurarea industrială a teritoriului a fost o perioadă lungă şi
dureroasă. După schimbările din 1989 unităţile economice industriale au fost închise. Cele mai
apropiate au fost unităţile economice industriale de la Târnăveni.
Populaţia activă3 în anul 2011 a fost în comuna Suplac era de 778 de persoane. Perioada de tranziţie
la economia de piaţă a avut un impact semnificativ asupra ocupării, afectând volumul pieţei forţei
de muncă, structura, eficienţa, instituţiile şi politicile ei. Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor în
economie a dus la diversificarea ocupaţiilor pe care populaţia le desfăşoară. Ca să-şi poată duce
traiul de zi cu zi populaţia desfăşoară diverse ocupaţii. Printre cele mai vechi ocupaţii ale populaţiei
comunei Suplac au fost cultivarea pământului, creşterea animalelor şi comerţul cu produsele
obţinute. În comuna Suplac şi în zilele noastre principalul sector de activitate economică este
agricultura, după cum se vede şi în figura de mai jos.
Fig. Nr.17. Populaţia ocupată pe activităţi ale economiei naţionale la nivel de comună (în %)
Sursă: INS, Recensământul general, 2011
3Cuprinde populaţia ocupată civilă şi şomerii
0 100 200 300 400 500
Agricultura, silvicultura si pescuit
Industria extractiva
Industria prelucratoare
Prod. si furniz. de energie el. si term., gaze,…
Constructii
Comert cu ridicata si cu amanuntul;…
Transport si depozitare
Hoteluri si restaurante
Activitati profesionale, stiintifice si tehnice
Activitati de servicii administrative si activitati…
Adm. publica si aparare; asigurari sociale din…
Invatamant
Sanatate si asistenta sociala
Alte activitati de servicii
A C
T I
V I
T A
T I
A L
E E
C O
N O
M I
E I
N A
T I
ON
A L
E1
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
58
În judeţul Mureş, în anul 2013, principalele sectoare economice după efectivul de salariaţi au fost:
servicii (60,94%), industrie (29,15%), construcţii (7,76%), agricultură (2,13%).
La nivelul judeţului Mureş se poate observa o creştere a numărului mediu de salariaţi în agricultură
şi în servicii.
Tabel nr.8. Numărul mediu al salariaţilor şi structura pe sectoare de activitate, în anul 2012
Regiunea Centru Judeţul Mureş
Activităţi economice Total
salariaţi
% salariaţi
pe activităţi
Total
salariaţi
% salariaţi pe
activităţi
TOTAL 567851 100,0 62478 100,0
Agricultură, silvicultură, pescuit 13044 2,29 1738 2,78
Regiunea Centru Judeţul Mureş
Activităţi economice Total
salariaţi
% salariaţi
pe activităţi
Total
salariaţi
% salariaţi pe
activităţi
Industrie total 207061 36,46 22597 36,16
Construcţii 42493 7,48 3612 5,78
Servicii 305253 53,75 34531 55,26
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Numărul mediu de salariaţi în comuna Suplac în anul 2012 a fost de 85 de persoane. Din graficul
de mai jos se poate observa scăderea numărului mediu al salariaţilor în ultimii ani.
Fig. nr.18. Evoluţia numărului mediu al salariaţilor
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Tabel nr.9. Populaţia de 10 ani şi peste după nivelul şcolii absolvite, la nivel de comună.
Total Învăţământ
superior
Postli-
ceal
şi de
maiştri
Lice-
al
Profesi-
onal şi
de
ucenici
Gimna-
zial
Pri-
mar
Fără
şcoa
lă
Anal
fa-
beti Total Univ.
2005 67 62 26 305 349 889 316 53 17
Sursă: INS
112 109
8884 85
0
20
40
60
80
100
120
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Nr.
pers
oan
e
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
59
Fig. Nr.19. Populaţia ocupată după statutul profesional la nivel de comună (în %)
Şomajul
În comuna Suplac în ultimii ani a crescut numărul şomerilor înregistraţi, paralel cu scăderea numărului
mediu de salariaţi. La începutul anului 2014 în comuna Suplac erau înregistraţi 66 de persoane şomeri,
dintre care 30 bărbaţi şi 36 femei.
Conform datelor Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, în luna ianuarie 2014 în judeţul
Mureş rata şomajului a fost de 7,23%4.
Fig. nr.20. Numărul şomerilor înregistraţi
Sursă: INS
4 Rata somajului inregistrat reprezinta raportul dintre numarul somerilor (inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei
de munca) si populatia activa civila (someri + populatie ocupata civila, definita conform metodologiei balantei fortei de
munca).
0 50 100 150 200 250 300 350 400
Salariati/ Angajati
Patroni/ Angajatori
Lucratori pe cont propriu
Membri ai unei societati agricole/…
Lucratori familiali (neremunerati)
Alte situatii
358
7
228
182
125
9096
162
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
2010 2011 2012 2013
Nr.
pers
oan
e
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
60
În comuna Suplac a crescut în ultimii ani numărul şomerilor. În anul 2010 la nivelul comunei
Suplac au fost înregistraţi 125 de şomeri. Iar la începutul anului 2013 numărul lor a crescut la 162.
Veniturile populaţiei
În judeţul Mureş în 2010, pe sectoare mari de activitate, se detaşează serviciile care totalizează o
pondere de 37,7% din populaţia ocupată civilă la nivelul judeţului, urmată de agricultură (33%),
industrie (24,6%) şi construcţii (4,7%).
Tabel nr.10. Structura comparativă a populaţiei ocupate civile în judeţele regiunii, 2012 (%)
RO Centru AB BV CV HR MS SB
Agricultură, silvicultură, pescuit 29,1 24,2 30,7 13,4 28,7 33,0 30,1 15,9
Industrie 20,7 26,6 26,9 25,5 28,4 24,6 24,5 30,9
Industrie extractiva 0,8 0,7 0,5 0,3 0,2 0,4 1,3 1,2
Industrie prelucratoare 17,6 23,7 24,6 22,7 25,8 22,4 20,9 27,6
Producţia şi furnizarea de energie
electrică şi termică, gaze, apă caldă
şi aer condiţiona
0,9 0,7 0,6 0,9 0,4 0,5 0,9 0,7
Distribuţia apei; salubritate,
gestionarea deşeurilor, activităţi de
decontaminare
1,5 1,4 1,2 1,6 2,0 1,3 1,3 1,5
Construcţii 7,5 6,7 4,3 11,4 4,0 4,7 5,8 6,9
Servicii 42,6 42,5 38,1 49,7 38,9 37,7 39,7 46,2
Comerţ cu ridicata şi cu
amănuntul; repararea
autovehiculelor şi motocicletelor
13,6 14,3 13,6 16,4 14,6 13,4 13,4 14,0
Transport şi depozitar 5,1 5,6 5,7 6,4 4,1 4,5 5,6 6,1
Hoteluri si restaurante 1,6 2,1 1,3 3,2 2,2 1,9 1,6 2,4
Informaţii şi comunicaţi 1,6 1,0 0,3 1,8 0,6 1,1 0,6 1,1
Intermedieri financiare şi asigurări 1,6 1,0 0,8 1,1 0,9 0,8 0,9 1,4
Tranzacţii imobiliare 0,4 0,3 0,2 0,6 0,1 0,1 0,3 0,2
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi
tehnice
1,9 1,3 1,3 2,0 1,4 1,2 1,0 1,0
Activităţi de servicii administrative
şi activităţi de servicii suport
2,4 2,3 1,1 3,0 1,2 1,6 1,4 4,3
Administraţie publică şi apărare;
asigurări sociale din sistemul
public
2,4 2,2 2,4 2,4 2,5 2,1 2,1 2,1
Învăţământ 4,7 5,0 4,4 4,9 5,5 5,5 5,0 5,2
Sănătate şi asistenţă socială 4,8 4,8 4,7 4,7 4,2 4,0 5,4 5,2
Activităţi de spectacole, culturale
şi recreative
0,8 0,7 0,4 0,9 0,9 0,5 0,8 0,9
Alte activităţi de servicii 1,8 1,8 1,8 2,3 0,7 1,1 1,8 2,3
TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
61
Câştigul salarial nominal mediu net lunar în judeţul Mureş în anul 2012 a fost de 1072 lei, mai mic
comparativ cu regiunea Centru (1330 lei). Cele mai înalte venituri le înregistrează angajaţii din
domeniul producţiei şi furnizării energiei electrice, energie termică, gaze, apă caldă şi aer
condiţionat, 2.217 RON/lună, şi la intermedieri financiari, 2.088 RON/lună. Cele mai mici venituri
le revin angajaţilor din domeniul activităţilor culturale şi recreative, 826 RON/lună şi în domeniul
agriculturii, 857 RON/lună5.
Concluzii referitoare la forţa de muncă şi veniturile populaţiei
Se poate observa numărul mare a persoanelor fără loc de muncă în rândul populaţiei de etnie
romă şi scăderea numărului mediu a salariaţiilor în comuna Suplac. Această tendinţă
împreună cu tendinţa de îmbătrănire a populaţiei, încetinesc procesul de dezvoltare a
comunei.
Pentru a diminua influenţa acestor factori, trebuie valorificate şi utilizate la maxim resursele
de care dispune comuna Suplac, să se facă investiţii majore în sectoarele cu potenţial care ar
putea ajuta la dezvoltarea economiei locale şi să elaboreze, respectiv să implementeze,
proiecte pentru creşterea atractivităţii zonei, atât din punct de vedere al atragerii
investitorilor străini, cât şi din punct de vedere al atragerii turiştilor.
Se poate observa un echilibru în sexe, procentul mai mică a tinerilor în rândul populaţiei
decât la nivel naţional şi regional.
Raportul de dependenţă a tinerilor este mai mare decât la nivel naţional sau judeţean, iar rata
de înlocuire a forţei de muncă este mult mai mică, ceea ce arată că forţa de muncă actuală nu
va fi înlocuită în totalitate.
Rata mortalităţii este mai mare decât la nivel judeţean şi la nivel naţional, iar sporul natural
este mult mai mică (-3,58‰) faţă de cel judeţean (-1,19‰).
5 Datele Institului Naţional de Statistică, https://statistici.insse.ro/shop/
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
62
Tabel nr.11. Centralizatorul datelor statistice cu privire la demografie, 2012
Indicatori u.m. Suplac Jud. Mureş România
Densitatea populaţiei Loc/km2 48,81 48,80 89,40
Structura pe sexe
- masculin
- feminin
%
%
49,23
50,77
49,37
50,62
48,67
51,32
Structura pe gr. de
vârstă
- 0-14 ani
- 16-64 ani
- 65 ani şi peste
%
%
%
15,36
66,98
17,65
16,32
68,86
14,81
15,06
64,24
20,87
Rata de dependenţă
demografică
‰ 492,97 452,19 359,36
Raportul de
dependenţă a tinerilor
‰ 229,43 237,01 234,48
Rata de înlocuire a
forţei de muncă
‰ 688,29 711,04 703,46
Rata natalităţii6 ‰ 9,40 9,58 9,40
Rata mortalităţii7 ‰ 12,99 10,42 12,00
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, calcule proprii
6 Nr. de născuţi vii raportat la nr. populaţiei *1000
7 Nr. de decese raportat la nr. populaţiei*1000
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
63
3. Terenuri şi locuinţe
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
64
Terenuri. Zonificare teritoriu
Comuna Suplac este alcătuită din 5 sate, respectiv Suplac (atestat documentar în anul 1325),
Idrifaia (atestat documentar în anul 1331), Laslău Mare (atestat documentar în anul 1773), Laslău
Mic (atestat documentar în anul 1332), Vaidacuta (atestat documentar în anul 1733) cu o suprafaţă
de 4572,49 ha din care 3633,49 ha teren agricol (arabil, livezi, pomi, vii, păşuni, fâneţe). Fiecare
localitate se situează la o distanţă maximă de 8 km faţă de centrul comunei.
Fig. Nr.21. Localizarea comunei Suplac
Suprafaţa teritorial administrativă a comunei Suplac este de 4863 ha din care: 1137 ha în localitatea
Suplac, 1180 ha în localitatea Idrifaia, 1136 ha în localitatea Laslău Mare, 610 ha în localitatea
Laslău Mic şi 800 ha în localitatea Vaidacuta.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
65
Teritoriul intravilan al comunei este de 264,21 ha, împărţit astfel:
Suplac 63,70 ha;
Idrifaia 44,28 ha;
Laslău Mare 52,63 ha;
Laslău Mic 35,10 ha;
Vaidacuta 68,50 ha;
În componenţa intravilanului comunei intră suprafeţe reprezentând: zona de locuinţe şi funcţiuni
complementare, unităţi agrozootehnice, instituţii de interes public, căi de comunicaţie, spaţii verzi,
unităţi de gospodărie comunală şi cimitire, ape, păduri, spaţii verzi de sport şi de agrement, alte
terenuri.
Organizarea zonelor funcţionale
Principalele zone funcţionale sunt repartizate astfel în cadrul localităţilor aparţinătoare comunei
Suplac:
zona centrală şi alte zone cu funcţiuni complexe de interes public – are funcţiunea
dominantă social-culturală, administrativă, comercială şi de servicii, iar cea complementară
de locuit;
zona de locuinţe şi funcţiuni complementare - funcţiunea dominantă a zonei este cea de
locuire, iar funcţiunile complementare sunt: cultură, comerţ, sănătate, servicii, activităţi de
producţie, etc;
zona de parcuri, recreere, turism - are funcţiunea dominantă desfăşurarea activităţilor
sportive şi funcţiuni complementare: recreere, spaţii verzi, servicii, parcări;
zona de gospodărie comunală/cimitire - are funcţiunea dominantă de înhumare cadavre
umane şi gestionare gunoaie menajere.
Fig. nr.22. Clădiri noi în satul Laslău Mic
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
66
Tabel nr.12. Bilanţ teritorial pe categorii de folosinţă (ha)
Comuna Suplac
Intr
avil
an
Su
pla
c
Intr
avil
an
Idri
faia
Intr
avil
an
Lasl
ău
Mare
Intr
avil
an
Lasl
ău
Mic
Intr
avil
an
Vaid
acu
ta
Tota
l in
travil
an
Extr
avil
an
Total teritoriu
I. Terenuri agricole
Arabil 19,00 13,00 21,34 7,92 5,00 66,26 2421,00 2487,26
Păşuni - 1,00 1,00 - - 2,00 606,00 608,00
Fâneţe 2,50 - 1,50 - 21,00 25,00 309,00 334,00
Vii 1,00 2,70 1,43 1,10 0,50 6,73 13,00 19,73
Livezi 5,00 - 1,50 1,00 - 7,50 177,00 184,50
Total agricol 27,50 16,70 26,77 10,02 26,50 107,49 3526,00 3633,49
II. Terenuri neagricole
Păduri şi alte terenuri - - - - - - 478 478
Drumuri 6,00 5,00 3,00 3,00 2,00 19,00 69,00 88,00
Curţi construcţii 24,00 19,18 19,46 17,08 10,00 89,72 30,28 120,00
Neproductive 6,20 3,40 3,40 5,00 30,00 48,00 175,00 223,00
Total neagricol 36,20 27,58 25,86 25,08 42,00 156,72 782,28 939,00
Total general 63,70 44,28 52,63 35,10 68,50 264,21 4308,28 4572,49
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
67
Tabel nr.13. Terenuri după grupe de proprietari şi categorii de folosinţă
Nr.
crt.
Grupe de proprietari Păduri şi
alte
terenuri
forestiere
Terenuri
cu ape şi
ape cu
sulf
Căi de
comuni-
caţie şi
căi
ferate
Terenuri
ocupate cu
construcţii
şi curţi
Terenuri
degradate
şi
neproduc-
tive
Terenuri
neagricole
total
1 TOTAL (HA) 478 30 88 120 224 940
2 PRPRIETATE PUBLICĂ – TOTAL 371 30 5 2 - 407
4 MINSTERUL AGRICULTURII ȘI
DEZVOLTĂRII RURALE
371 30 - 2 - 407
5 MINSTERUL ECONOMIEI - - 5 - - 5
6 ALTE MINSTERE ȘI ORGANE CENTRALE - - - - - -
7 COMUNALĂ, ORĂȘENEASCĂ, MUNICIPALĂ - - - - -
8 PROPRIETATE PRIVATĂ – TOTAL 104 - 83 118 224 529
9 - PROPRIETATE PRIVATĂ A STATULUI 2 - 1 3 1 7
10 - PROPRIETATE PRIVATĂ A UNIT.
ADMINISTRATIV TERITORIALĂ - - 82 - 30 112
11 - PROPRIETATE PRIVATĂ A PERSOANELOR
JURIDICE - - - 30 - 30
12 - PROPRIETATE PRIVATĂ A PERSOANELOR
FIZICE 102 - - 85 113 380
13 - PROPRIETATE OBŞTEASCĂ 3 - - - - 3
14 - TERENURI DEŢINUTE DE INVESTITORI
STRAINI - - - - - -
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
68
În proprietatea privată a administraţiei publice se găsesc 790 de hectare de teren, ceea ce în
perspective înseamnă posibilităţi de dezvoltare pentru comuna Suplac. Pe teritoriul comunei nu
deţin terenuri persoane străine, iar în proprietatea privată a persoanelor fizice se găsesc 4791 de
hectare de teren.
În ultimii ani datorită dezvoltării infrastructurii rutiere, apariţiei unor construcţii noi, dezvoltării
infrastructurii educaţionale, au avut loc modificări asupra mediului construit şi cel natural.
Suplac se află la aproximativ 40 km distanţă de principalele centre urbanistice din zonă, astfel:
Suplac –Târnăveni 22 km
Suplac – Târgu Mureş 34 km
Suplac – Sighişoara 45 km
Suplac –Sovata 53 km
2. Fondul locativ
Numărul total de locuinţe în comuna Suplac în anul 2014 era de 949. În comuna Suplac există 791
de gospodării. Locuinţele private beneficiază de acces la diferite servicii publice, precum asigurarea
conectării la reţeaua telefonică, conectarea la reţeaua electrică şi energie termică. Dinamica
asigurării gospodăriilor cu servicii publice este în creştere, dar această sporire este diferită ca ritm.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
69
Tabel nr.14. Fondul locativ în comuna Suplac
Localitate Clădiri
total
Gospodării Locuinţe Camere Suprafaţa
camerelor (mp)
SUPLAC 290 258 289 778 12.950
IDRIFAIA 243 228 243 787 13.261
LASLĂU MARE 228 174 228 596 9.448
LASLĂU MIC 159 121 156 464 9.352
VAIDACUTA 29 10 29 79 1.208
SUPLAC 949 791 945 2.704 46.109
Sursă: Primăria comunei Suplac, 2014
Tabel nr.15. Locuinţe convenţionale după materialul de construcţie al pereţilor exteriori ai
clădirii
Beton
armat
Unităţi
prefabrica
-te
Zidărie din
caramidă, piatră
sau înlocuitori
cu planşee din:
Lemn
(barne,
scănduri
etc.)
Paianta,
chirpici
Alte
materiale
(P.F.L.,
O.S.B.,
sticla
etc.)
Mate-
riale
mixte
beton
armat
lemn
Total 5 366 36 250 71 45 - 177
SUPLAC 3 144 17 87 nd 14 - 24
IDRIFAIA nd 146 16 - 66 7 - 7
LASLAU MARE - - nd 94 - nd - 130
LASLAU MIC - 73 nd 69 nd nd - 12
VAIDACUTA - 3 - - nd 20 - 4
Sursă: INS, Recensământul general, 2011
Referitor la evoluţia numărului de locuinţe în comuna Suplac se poate afirma că în ultimii ani a
crescut numărul de locuinţe, s-au construit mai multe locuinţe noi în ultimii ani.
Tabel nr. 16. Clădiri după anul construirii, la nivel de comună
Total
clădiri
Până la
1900
1901-
1914
1915-
1929
1930-
1944
1945-
1959
1960-
1970
1971-
1975
SUPLAC 956 39 57 80 113 226 275 61
Total
clădiri
1976-
1980
1981-
1985
1986-
1991
1992-
2000
2001-
2002
2002-
2006
2006-
2013
SUPLAC 956 31 20 23 26 2 2 3
Sursă: INS
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
70
Condiţii de locuire
Apă potabilă. Comuna Suplac nu dispune în prezent de un sistem de alimentare cu apă potabilă. În
localităţile Suplac şi Idrifaia este în derulare proiectul pentru realizarea reţelei de apă.
Canalizare. Dintre localităţile comunei în nici o localitate nu există reţea de canalizare, în
localitatea Idrifaia este în derulare proiectul pentru realizarea reţelei de canalizare.
Energie electrică. Comuna Suplac este în prezent aproape complet electrificată.
Tabel nr.18. Gradul de racordare la utilităţi
NUMĂRUL
LOCUINŢELOR
CONVENŢIONALE
Are apă curentă Nu
are
apă
curentă
în locuinţă în afara locuinţei
în interiorul
clădirii
în afara clăadirii
din
reţea
publică
din
sistem
propriu
din
reţea
publică
din
sistem
propriu
din
reţea
publică
din
sistem
propriu
Suplac 951 * 360 - * - 111 476
Suplac 290 * 121 - - - 5 163
Idrifaia 245 * 124 - - - 23 97
Laslău Mare 228 - 81 - - - * 146
Laslău Mic 159 - 34 - * - 82 41
Vaidacuta 29 - - - - - - 29
Gestionare deşeuri
În localităţile Suplac, Idrifaia, Laslău Mare şi Laslău Mic funcţionează serviciul de salubritate care
colectează deşeurile din gospodăriile populaţiei, de la societăţile comerciale şi instituţii o dată la
două săptămâni. În satul Vaidacuta nu funcţionează serviciul de salubritate.
Comuna Suplac face parte conform arondării localităţilor pe zone în Proiectul "Sistem integrat de
management al deşeurilor în jud. Mureş din zona: Luduş, Iernut, Ungheni, Bichiş, Aţintiş, Cheţani,
Bogata, Cuci, Sînger, Tăureni, Papiu Ilarian, Iclănzel, Sînpaul, Bahnea, Gheorghe Doja, Suplac,
Crăciuneşti, Acăţari, Păsăreni, Găleşti.
Tabel nr.19. Dotarea cu utilităţi, la nivel de comună
Localitatea Nr.
locuinţelor
Are instalaţie de
canalizare
Nu are sistem
de canalizare
la o
reţea
publică
în sis-
tem
propriu
altă
situa-
ţie
Comuna Suplac 951 * 324 36 589
SUPLAC 290 * 118 * 168
IDRIFAIA 245 - 94 31 120
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
71
LASLAU
MARE
228 - 79 * 147
LASLAU MIC 159 - 33 * 125
VAIDACUTA 29 - - - 29
Sursă: INS, Recensământul general, 2011
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
72
Tabel nr.20. Situaţia proiectelor finanţate din fonduri guvernamentale
U.A.T. Denumirea proiectului
Denumirea programu-
lui de finanţare
Valoarea contractului de execuţie,
inclusiv TVA
(mii lei)
Valoarea actelor
adiţionale încheiate ulterior semnării
contractului de execuţie,
inclusiv TVA (mii lei)
Stadiul de
realiza-re al
proiec-tului (%)
Termen de
finalizare
Suma primită până în prezent (mii lei)
Necesarul de fonduri pentru
finalizarea proiectului
(mii lei)
Obser-vaţii
Comuna Supac
Construire teren de sport multifunctional si cladire de vestiare in comuna Suplac
OG7 /2007
636,332
128,840
88
2014
391,163
159,024
-
Comuna Suplac
Reabilitare Drum Comunal DC 70 (DJ 142-Laslău Mare –Laslau Mic-Ormenis )
HG 577 /1977
4147,013
127,825
85
2014
3245,334
994,000
-
Comuna Suplac
Alimentarea cu apa a localitatilor Idrifaia si Suplac Jud. Mures
HG 577 /1977
3397,600
0
62
2015
782,380
2615,220
-
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
73
TABEL NR.21. RAPORTUL ASUPRA UTILIZĂRII ALTOR PROGRAME DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
Nr.
crt
Obiectiv Tip investitie Lista cheltuielilor
eligibile
Valoarea
proiectului
Stadiul proiectului
(in derulare/ finalizat)
Perioada derularii
proiectului
1 Modernizare Drum Comunal D.C. 70
(DJ 142 – Laslău Mare –Laslău Mic –
Ormeniş)
In continuare Construcţii 4.639767 În derulare 04.08.2009-2014
2 Centru de zi-servicii comunitare de
prevenire a separării copilului de
familia sa şi instruirea personalului
aferent
Lucrare nouă Construcţii
Dotări
Instruire personal
587.037 În derulare 21.10.2013-2014
3 Alimentare cu apă a localităţilor
Idrifaia şi Suplac
In continuare Construcţii 3.397600 În derulare 10.09.2013-2014
4 Infiinţare sistem de canalizare apă
menajeră şi staţie de epurare a apelor
uzate, localitatea Idrifaia
In continuare Construcţii 2.574849 În derulare 19.09.2012-2014
5 Construire teren de sport
multifuncţional şi clădire de vestiare
în comuna Suplac
In continuare Construcţii 765.172 În derulare 23.04.2009-2014
6 Centru local de informare turistică în
comuna Suplac şi proximităţi
(marketing turistic legat de turismul
rural)
Lucrare nouă Construcţii
Dotări
1.065333 În derulare 25.11.2013-2014
Sursă: Primăria Comunei Suplac
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
74
Concluzii referitoare la terenuri şi locuinţe
În ultimii ani a crescut foarte lent numărul de locuinţe şi s-au îmbunătăţit într-o măsură
destul de mică condiţiile de locuire. Există disparităţi între localităţi, în satul Vaidacuta
condiţiile de locuire sunt mult rămase în urmă faţă de cele din celelalte localităţi. Acest
aspect însă ar putea fi considerat ca o posibilitate pentru dezvoltarea unui turism arhaic.
S-au păstrat aspectele localităţilor, locuitorii au în’eles importanţa păstrării tradiţiilor, dar
atât în zona centrală, cât şi la periferie ar fi nevoie de schimbări.
Direcţii posibile de acţiune
Elaborarea Planului de Amenajare a Comunei, urmărind în special asigurarea condiţiilor
de natură spaţial-urbanistică necesare rezolvării disfuncţionalităţilor teritoriale din cadrul
comunei prin definirea relaţiilor (relaţii de interdependenţă în domeniul economic, al
infrastructurii, asigurărilor cu spaţii verzi şi de agrement, asigurărilor cu produse agro-
alimentare etc.)
Rezolvarea disparităţilor existente între localităţi, investiţii în infrastructură, asigurarea
transportului în localităţile apropiate, pentru ca locuitorii să beneficieze de serviciile publice
existente.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
75
4. Infrastructură
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
76
1. Drumuri
Comuna este străbătută de drumul judeţean DJ 142. Drumul judeţean trece prin localităţile Suplac şi
Idrifaia. Prin localităţile Laslău Mic şi Laslău Mare trece drumul comunal DC 70.
Tabel nr.22. Numărul şi lungimea străzilor în localităţile comunei Suplac
Total
comună
Suplac Idrifaia Laslău
Mare
Laslău Mic Vaidacuta
Nr. străzilor 18 7 5 2 2 4
Lungimea
străzilor (km)
15 3 4 2 4 6
Sursă: http://www.e-primarii.ro/primaria-suplac
2. Alimentarea cu apă
În toate localităţile aparţinătoare comunei Suplac alimentarea cu apă a gospodăriilor individuale
este deficitară, fiind rezolvată prin fântâni sau puţuri ce captează apa freatică şi acestea în număr
extrem de redus. Apa captată este în general bună din punct de vedere al caracteristicilor fizico-
chimice, din punct de vedere bacteriologic, situaţia diferind de la caz la caz, datorită
amplasamentului fântânii într-o zonă fără perimetru de protecţie.
Soluţiile de viitor pentru alimentarea cu apă pot să fie ori de captare de izvoare cu debit
corespunzător cu rezervoare şi cişmele stradale ori de crearea unei reţele de alimentare cu apă
potabilă.
3. Canalizarea
În prezent, localităţile aparţinătoare comunei Suplac nu dispun de un sistem centralizat de colectare
şi epurare a apelor uzate menajere şi pluviale.
În cadrul activităţilor economico-sociale, apele uzate sunt deversate în mod necontrolat direct în
factorii de mediu, contribuind în mod negativ asupra stării de sănătate şi confort, cât şi asupra
mediului înconjurător, în ansamblu.
Lipsa unui sistem centralizat de canalizare contribuie la poluarea, în special, a pânzei de apă freatică
de mică, respectiv medie adâncime, în special în zonele în care platformele de bălegar de grajd sunt
amplasate necorespunzător, nerespectând distanţa minimă faţă de sursa de apă sau lipsindu-le stratul
impermeabil de bază.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
77
4. Alimentarea cu gaze naturale
Locuitorii comunei Suplac folosesc drept combustibil pentru alimentarea cu căldură a locuinţelor
gazul metan şi lemnul. Comuna Suplac beneficiază de reţea de alimentare cu gaze naturale în satele
Suplac, Idrifaia si Laslău Mare. In localităţile Laslău Mic şi Vaidacuta nu există reţea de alimentare
cu gaz metan. Gazul metan este folosit în principiu pentru prepararea hranei şi pentru încălzirea
parţială a locuinţelor.
În satele Laslău Mic şi Vaidacuta unde nu există reţea de alimentare cu gaz metan, populaţia
foloseşte drept combustibil pentru încălzire doar lemnul. Inconvenienţele utilizării lemnului drept
combustibil determină o slabă întreţinere a fondului construit şi deficienţe în asigurarea confortului.
5. Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică este rezolvată în totalitate, casele existente fiind electrificate în
procent de 100%. Linia electrică de medie tensiune este de tip aerian, realizată pe stâlpi de beton, cu
structură de linie de distribuţie în mediul rural.
Consumatorii din localităţile comunei Suplac sunt în principal consumatori casnici, la care se
adaugă consumul edilitar: clădiri administrative, şcoli, biserici, dispensar, cămin cultural, magazine
etc. Consumul este structurat în principal în consum monofazic, specific abonaţilor casnici.
6. Poştă şi telecomunicaţii
Serviciile poştale sunt asigurate de oficiul poştal al Direcţiei Regionale de Poştă Mureş aflat la
Călugăreni. Sucursala Direcţiei Regionale de Poştă Mureş are 1 angajat la Idrifaia.
Reţea telefonică există în toate localităţile comunei cu excepţia satului Vaidacuta. În localitatea
Suplac sunt racordaţi la reţeaua de telefonie 47 abonaţi, în localitatea Idrifaia 32 abonaţi, în Laslău
Mare 39 abonaţi, iar în Laslău Mic 23 abonaţi.
In comună funcţioneaza cablu TV care emite pe 50 de canale, s-a început introducerea internetului
prin fibra optica asigurata prin firma S.C. TV Adler Trading S.R.L.
7. Transportul local
Căile de comunicaţie amenajate sau în curs de amenajare sunt suficiente din punct de vedere
cantitativ pentru asigurarea necesităţilor de deplasare.
Locuitorii comunei au acces la transportul feroviar prin calea ferată principală Sighişoara - Braşov.
Transportul cetăţenilor spre oraşele Târgu - Mureş, Târnăveni, Bălăuşeri şi Sighişoara se realizează
pe cale rutieră prin intermediul autobuzelor şi microbuzelor existente.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
78
Transportul spre satul Vaidacuta se face destul de anevoios şi doar cu căruţa, din cauza drumului
aflat într-o stare avansată de degradare.
Din chestionarele efectuate populaţiei locale reiese faptul că singura problema în ceea ce priveşte
transportul în comun este în relaţia cu oraşul Târnăveni, mijloacele de transport fiind insuficiente.
Circulaţia
Principala arteră de circulaţie care traversează teritoriul administrativ al comunei Suplac, este
DJ142 Târnăveni - Bălăuşeri. Drumul este modernizat, îmbrăcat cu pătură asfaltică, starea tehnică
fiind bună. Drumul judeţean DJ142 traversează teritoriul localităţilor Suplac şi Idrifaia.
Legătura între localitatea Suplac, reşedinţa de comună, şi satele Laslău Mare şi Laslău Mic se face
prin intermediul drumului comunal DC70, drum pietruit aflat în stare relativ bună.
Legătura dintre localitatea reşedinţă de comună şi satul Vaidacuta se face pe un drum de pământ, în
stare tehnică foarte rea, care nu poate fi parcurs decât cu căruţa sau pe jos.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
79
Străzile de deservire adiacente din localităţile aparţinătoare comunei Suplac sunt de pietriş sau de
pământ, iar parţial există trotuare.
Transportul cetăţenilor comunei către oraşele mai importante se face pe cale rutieră şi feroviară.
Mijloacele de transport în comun către municipiul reşedinţă de judeţ sunt suficiente, acestea
acoperind necesităţile populaţiei, dar în ceea ce priveşte transportul în comun către localitatea
Târnăveni, acesta este insuficient pentru a face faţă nevoilor localnicilor.
Pe teritoriul comunei Suplac există calea ferată principală Sighişoara-Braşov. Legătura cu calea
ferată se face prin intermediul drumurilor existente.
8. Gestionarea deşeurilor
În localităţile Suplac, Idrifaia, Laslău Mare şi Laslău Mic funcţionează serviciul de salubritate, însă
în satul Vaidacuta nu funcţionează serviciul de salubritate.
Principalele probleme identificate
Există dorinţa de înfiinţare a sistemului de canalizare a locuitorilor din comună.
Starea infrastructurii rutiere constituie o problemă importantă pentru locuitorii localităţii
Vaidacuta.
În fiecare localitate una dintre probleme este situaţia apei potabile. Lipsa unei reţele de apă
potabilă este considerată de locuitori una dintre obstacolele dezvoltării.
Direcţii posibile de acţiune
Dezvoltarea reţelei de străzi moderne menite să faciliteze accesul în zonă.
Racordarea la utilităţi a populaţiei. Conectarea la reţeaua de apă potabilă şi canalizare
conduce la dezvoltarea condiţiilor de trai a populaţiei.
Accesarea fondurilor europene atât pentru dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de transport,
dar şi pentru extinderea şi modernizarea reţelelor de utilităţi.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
80
5. Servicii publice
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
81
1. Servicii de sănătate
Infrastructura socio-medicală a teritoriului nu este la nivelul cerinţelor şi solicitărilor. Dacă
analizăm infrastructura şi dotarea medicală se poate spune că există un singur spital la 24.958
locuitori în zonă, cu următoarele secţii: interne (parţial), pediatrie şi ginecologie. Aici nu se fac
intervenţii importante, operaţii din lipsa de dotări standard şi personal adecvat. Este insuficient
numărul mijloacelor de intervenţie în caz de urgenţă.
Sectorul sănătăţii este reprezentat în comuna Suplac doar printr-un singur dispensar şi o singură
farmacie, aflate în localitatea reşedinţă de comună.
Lipsa dispensarelor sau a unor puncte sanitare precum şi a cadrelor medicale constituie o problemă
majoră a cetăţenilor din localităţile aparţinătoare comunei Suplac.
Fig. Nr.23. Dispensarul din comuna Suplac
Serviciul medical al populaţei comunei Suplac este de un nivel foarte scăzut, revenind întregii
populaţii un singur medic, adică pe 2.200 persoane/1 medic. În țările Uniunii Europene pe 1000 de
locuitori există în mediu 2-4 medici, în România în mediu la 1000 de locuitori revin 1,96 de medici.
Tabel nr.23. Resurse umane în domeniul sănătăţii.
Sursă: Primăria Comunei Suplac
Indicator 2012 2013
Nr. medici de familie 1 1
Nr. medici dentişti 0 0
Nr. farmacişti 1 1
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
82
Cel mai apropiat spital se găseşte în oraşul Sângeorgiu de Pădure, aflat la 26 km de localitatea
Suplac.
În comună conform raportului de activitate a medicului lunar sunt asistaţi aproximativ 250 de
persoane, din care peste 100 de persoane sunt cu probleme medicale (bolnavi cronici). Lunar se
efectuează peste 200 de vizite la domiciliu, triaje la şcoli şi se efectuează acţiuni educative pentru
sănătate.
2. Servicii de asistenţă socială
În comuna Suplac există serviciu public de asistenţă socială organizat la nivel local. Direcţia de
Asistenţă Socială are rolul de a identifica şi de a soluţiona problemele sociale ale comunităţii, din
domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor cu dizabilităţi, cu venituri
mici, precum şi a altor persoane aflate în situaţie de risc. Primăria comunei Suplac are contracte
pentru servicii sociale. De servicii de asistenţă socială anual beneficiază în total aproximativ
de persoane.
Serviciile oferite sunt:
• Servicii de bază: ajutor pentru igienă corporală, îmbrăcare şi dezbrăcare, igiena eliminărilor,
hrănire şi hidratare, transfer şi mobilizare, deplasare în interior, comunicare;
• Servicii de suport: ajutor pentru prepararea hranei sau livrarea acesteia, efectuarea de cumpărături,
activităţi de menaj, însoţirea în mijloacele de transport, facilitarea deplasării în exterior, companie,
activităţi de administrare şi gestionare, activităţi de petrecere a timpului liber;
• Servicii de îngrijiri medicale: monitorizarea parametrilor fiziologici, manevre terapeutice de tipul
injecţiilor, pansamentelor, cateterisme, tratamentul stomelor şi fistulelor, prevenirea şi tratamentul
escarelor de decubit, prevenirea complicaţiilor venoase, pulmonare şi osteo-musculo-articulare
aferente imobilizării etc;
3. Învăţământ
Sistemul educaţional al comunei Suplac se constituie din instituţii preşcolare, instituţii de
învăţământ primar şi gimnazial.
Unităţile de învăţământ care există în comuna Suplac sunt:
Grădiniţe:
-1 grădiniţă în Suplac; 2 grupe
-1 grădiniţă în Idrifaia; 1 grupă
-1 grădiniţă în Laslău Mare; 1grupă, secţia română
-1 grădiniţă în Laslău Mic, 1grupă, secţia română
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
83
Şcoli:
-1 şcoală generală în Suplac;
-1 şcoală generală în Idrifaia;
-1 şcoală generală în Laslău Mare;
-1 şcoală generală în Laslău Mic;
Doar două şcoli din comuna Suplac au păstrat personalitatea juridică Şcoala Generală "Bordi
Andras" din Idrifaia şi Şcoala Generală "Sf. Nicolae "Laslău Mare la care este arondată Şcoala
generală clasele I-VIII din localitatea Suplac şi Şcoala Generală cl.I-IV Laslău Mic
Fig. nr.24. Variaţia populaţiei şcolare şi a numărului personalului didactic
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
362
353
340
330
306
300
310
320
330
340
350
360
370
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Nu
măr
pers
oan
e
3432
30
25
22
0
5
10
15
20
25
30
35
40
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
nr.
pers
oan
e
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
84
Tabel nr.24. Variaţia populaţiei şcolare în comuna Suplac
2008 2009 2010 2011 2012
Grădiniţă 90 84 81 83 82
Gimnazial şi
primar
161 159 155 139 119
Sursă: INS
Din datele de mai sus se poate observa scăderea continuă a numărului de elevi, paralel cu scăderea
numărului personalului didactic, fenomen observat la nivelul întregii ţări.
Din datele statistice referitoare la nivelul de instruire a populaţiei, se poate observa că 56,49% din
populaţia comunei are numai studii gimnaziale, primare sau sunt fără studii, chiar şi analfabeţi
(0,95%).
4. Cultură şi sport
În fiecare localitate există Casă de Cultură, cu excepţia localităţii Vaidacuta. Căminele Culturale au
funcţie comunitară complexă. Asigură accesul locuitorilor la programe culturale şi sunt spaţii care
asigură organizarea evenimentelor ospitaliere: nunţi, botezuri, înmormântări, reuniuni, serbări,
aniversări, etc.
Din acest punct de vedere comuna Suplac dispune de 4 Cămine Culturale, repartizate astfel:
1 cămin cultural în Suplac;
1 cămin cultural în Idrifaia;
1 cămin cultural în Laslău Mare;
1 cămin cultural în Laslău Mic.
În Suplac Căminul Cultural a fost recent renovat, iar în Idrifaia Căminul Cultural se află în renovare
şi extindere. Toate cele patru cămine culturale din comună sunt funcţionale.
Comuna Suplac dispune de următoarele lăcaşe de cult:
1 biserică ortodoxă, 1 biserică reformată, 1 biserică unitariană, 1 casă de rugăciuni în
Suplac;
1 biserică reformată şi o casă de cult în Idrifaia;
1 biserică ortodoxă în Laslău Mare;
1 biserică evanghelică în Laslău Mic
1 biserică ortodoxă în Vaidacuta.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
85
5. Activităţi culturale tradiţionale, obiceiuri locale populare
Manifestarea identităţii culturale, a tradiţiilor şi a obiceiurilor este influenţată de regiune, care
reprezintă mai mult decât o locaţie geografică. Date fiind acestea, menţinerea identităţii culturale
trebuie să includă câţiva factori, cum ar fi educaţia şi consumatorii de cultură. În acest sens,
protejarea moştenirii rurale este extrem de importantă în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului
rural ca modalitate de promovare a satelor româneşti, cu un efect pozitiv asupra atragerii turiştilor şi
cu beneficii economice pentru populaţia locală.
Conservarea tradiţiilor, culturii, obiceiurilor din mediul rural şi promovarea specialităţilor culinare
şi a băuturilor tradiţionale reprezintă mijloace de creştere a potenţialului turistic în multe alte ţări.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
86
Microregiunea are tradiţii şi obiceiuri vii, meşteşuguri tradiţionale încă practicate, activităţi
culturale semnificative care nu sunt exploatate din lipsă de organizare, promovare şi dezvoltare.
Datorită tezaurului folcloric extrem de bogat, microregiunea este cunoscută şi peste hotare.
Costumele populare reprezintă, de asemenea, nişte perle în patrimoniul cultural local. Costumele
populare din zonă au caracterele ei speciale, ceea ce le deosebeşte de celelalte porturi populare
transilvănene.
După un declin puternic şi aproape fatal se constată o redescoperire a valorilor populare în rândul
tinerilor, aproape în fiecare localitate formându-se formaţii de dansuri populare. Programele
culturale tradiţionale care se organizează anual sunt strâns legate de muzica populară şi costumele
populare, interpretările de acest gen fiind de obicei în centrul unor astfel de evenimente. Astfel, în
comună se organizează în timpul verii zilele comunei, programele reprezentând prilejuri de întâlnire
între cetăţeni, dar în acelaşi timp ocazii de a organiza activităţi culturale legate de reînvierea şi
conservarea tradiţiilor locale.
Tabel nr.25. Activităţile culturale şi sportive periodice din comuna Suplac
Nr. crt. Eveniment Perioada
1. 15 martie Idrifaia, Suplac Martie
2. Bal de Paşti Aprilie-mai
3. Zilele comunei Septembrie
4. Farsang- Bal cu coşărci Februarie-martie
5. Bal de Crăciun Decembrie
Asociaţii culturale din comuna Suplac:
Asociaţia Culturală Héderfaja
Fundaţia Armonia
Fundaţia Familia Copiilor
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
87
6. Siguranţa şi ordinea publică
Postul de Poliţie al Comunei Suplac este format dintr-un şef şi ajutoare. Postul de poliţie are în
dotare o maşină.
Tabel nr.26. Evoluţia numărului de infracţiuni în ultimii 3 ani în comuna Suplac
Nr
crt Tipul de infracţiuni În 2011 În 2012 În 2013
1 Mărturie mincinoasă -- -- 1
2 Primirea de foloase
necuvenite
-- -- --
3 Furt 4 3 5
4 Furt calificat 25 19 30
5 Tulburare de posesie -- -- --
6 Ameninţare 6 3 3
7 Şantaj -- -- --
8 Violarea secretului de
corespondenţă
-- -- --
9 Tăiere arbori -- -- --
10 Distrugere 13 1 3
11 Nerespectarea măsurilor
privind încredinţarea
minorului
-- -- --
12 Abandon de familie 2 4 5
13 Moarte subită 1 4 1
14 Abuz de încredere 2
15 Lovire sau alte violenţe 5 5 10
16 Conducere fără permis -- -- --
17 Conducere sub influenţă de
alcool
-- -- --
18 Rele tratamente aplicate
minorului
-- -- --
19 Deţinere armă neletală fără
drept
-- -- --
20 Tentative furt 2 -- --
21 Însuşire bunului găsit -- -- --
22 Vătămare corporală -- 1 --
23 Prostituţie -- 1 --
24 Total 65 42 66
Sursă: Poliţia comunei Suplac
Din datele poliţiei se poate observa o scăderea a numărului de infracţiuni în anul 2012, urmat de o
uşoară creştere a numărului de infracţinuni în comuna Suplac. Numărul furturilor a crescut,
numărul distrugerilor a scăzut în ultimii 3 ani.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
88
7. Administraţia publică locală
Administraţia publică locală a comunei Suplac este formată din Consiliul Local, ca autoritate
deliberativă şi Primarul comunei, ca autoritate executivă. Primăria reprezintă aparatul propriu de
specialitate al Consiliului Local şi aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile
primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale. Consiliul Local al comunei
Suplac este format din 11 consilieri.
Asociaţia de dezvoltare intercomunitară Suplac-Coroisânmartin, precum şi Asociaţia
microregională "Tîrnava Mică Inferioară", formată din comunele: Adămuş, Băgaciu,
Coroisânmartin, Găneşti, Mica, Suplac şi având ca membri: Fundaţia Târnava Mică, Asociaţia
Proprietarilor de Pădure, Adămuş, SC Good Vin SRL, SC Poliglot SRL, Consiliul Judeţean Mureş
contribuie la dezvoltarea comunei Suplac.
8. Fiscalitate şi fondurile publice
Veniturile locale au fost şi continuă să fie principala sursă a veniturilor bugetului local. Valoarea
impozitelor şi taxelor pe proprietate în total buget a scăzut în anul 2013 faţă de anul 2012. În anul
2012 veniturile proprii au avut o valoare de 883.362 RON, care în anul 2013 s-a mărit la suma de
893.978 de RON.
Tabel nr.27. Venituri şi cheltuieli (2012-2013)
2012 2013
Venituri
Total, din
care:
Prevederi 5.724.340 4.720.310
Încasări
realizate 4.530.154 4.063.593
Venituri
proprii
Prevederi 1.279.000 1.288.000
Încasări
realizate 883.362 893.978
Cheltuieli Prevederi
5.724.340 4.720.310
Plăti efectuate 4.567.815 4.063.000
Excedent 593
Deficit 37.661
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
89
Principalele probleme identificate
În domeniul serviciilor sociale se evidenţiază lipsa unui cămin de bătrâni multifuncţional, care să
ofere servicii complexe de îngrijire şi suport emoţional pentru persoanele vârstnice.
Transportul public local prezintă o serie de deficienţe ce ar trebui rezolvate în următoarea
perioadă.
Ar fi nevoie de investiţii în domeniul serviciilor de sănătate, de creşterea numărului medicilor de
familie, necesar pentru creşterea calităţii serviciilor medicale.
Serviciile oferite în domeniul educaţiei nu sunt la nivelul corespunzător, există o rată destul de
mare de abandon şcolar.
Gradul de colectare a impozitelor este scăzut. Din cauza scăderii numărului de locuitori, a scăzut
valoarea impozitelor şi a taxelor locale.
În comună există câteva organizaţii civile, dar numărul lor este redus faţă de numărul de locuitori.
Rolul organizaţiilor civile în luarea deciziilor este scăzut.
Direcţii posibile de acţiune Servicii sociale
În domeniul asistenţei sociale este necesară disiparea serviciilor sociale la nivelul comunităţii
locale prin intermediul parteneriatului între instituţiile statului şi anumite ONG-uri, ce oferă
coordonatele mediului asociativ activ din punct de vedere al asistenţei sociale.
Învăţământ şi educaţie
Asigurarea educaţiei de bază şi creşterea calităţii şi eficienţei învăţământului obligatoriu
necesită continuarea lucrărilor de reabilitare şi de modernizare a unităţilor de
învăţământ.
Pentru reducerea abandonului şcolar ar fi nevoie de programe de tip “after school”.
Sensibilizarea elevilor, a populaţiei asupra problemelor referitoare la mediul înconjurător,
se poate realiza prin proiecte ecologice derulate în colaborare cu organizaţii civile, Primăria
Comunei Suplac şi instituţile de învăţământ din comună.
Administraţie publică
În perioada 2014-2020 există programul operaţional POCA, finanţat din cadrul Fondului Social
European (FSE), program ce finanţează dezvoltarea capacităţii administrative în România. În cadrul
acestui program există posibilitatea creşterii eficienţei serviciilor oferite de administraţia publică.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
90
Organizaţii civile
În viitor ar fi nevoie de înfiinţarea unor noi organizaţii civile şi de creşterea rolului acestor asociaţii
în luarea deciziilor referitoare la viitorul comunei Suplac.
Este foarte important implementarea unor proiecte privind promovarea valorilor sustenabile,
precum: cooperare, solidaritate, creativitate, satisfacţie, diversitate, frumuseţe, filantropie,
participare socială etc.
Este foarte important, de asemenea, implementarea unor proiecte mici privind crearea unor
parcuri tematice în centrul localităţilor, precum şi a unor spaţii verzi multifuncţionale, în vederea
îmbunătăţirii imaginii localităţilor, dar şi în vederea creării unor modele pentru locuitori.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
91
6. Economie
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
92
1. Economia
Activitatea economică a comunei este destul de dezvoltată. Conform datelor Primăriei în comuna
Suplac în anul 2014, erau înregistraţi 66 de agenţi economici, dintre care 29 de societăţi comerciale
cu răspundere limitată (SRL), 37 de persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II)
şi întreprinderi familiale (IF). Densitatea întreprinderilor (agenţilor economici) la 1000 de locuitori
permite realizarea de comparaţii cu nivelul judeţean şi poate fi privit ca un indicator al spiritului
antreprenorial al populaţiei şi al mediului economic. În comuna Suplac densitatea firmelor era de
30,86‰ în anul 2014, situându-se peste nivelul judeţean (24‰) şi naţional (25,8‰).
Activităţile economice principale în comuna Suplac sunt: agricultura, comerţ, servicii, prelucrarea
fructelor şi a cărnii.
Producţie
În comuna Suplac numărul unităţilor de producţie este mai mic faţă de numărul unităţilor
economice în domeniul comerţului. Din cele 66 de unităţi economice 18 se ocupă de producţie.
Majoritatea unităţilor economice sunt din domeniul agriculturii, dar regăsim între activităţi confecţii
metalice, prelucrarea fructelor, prelucrarea cărnii, pielărie. În comună ar fi binevenită producţia
produselor de panificaţie.
Prestări de servicii
În comuna Suplac 19 de unităţi economice oferă servicii în diferite domenii: servicii sanitare,
sanitar-veterinare, televiziune prin cablu şi internet, coafură, dezmembrări auto, spălătorie auto,
însămânțare, lucrări de construcţii, farmacie, etc.
Unităţi comerciale
Din cele 66 de unităţi economice, 29 activează în domeniul comerţului, ceea ce înseamnă un
procent de 43,93 % din totalul unităţilor economice. Unităţile comerciale cuprind magazine mixte,
baruri.
Fig. Nr.25. Repartiţia unităţilor economice pe domenii de activitate
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
93
2. Agricultura
Comuna Suplac este considerată la nivelul judeţului Mureş una dintre comunele cu funcţii mixte
localizate în aria montană, ca urmare a dezvoltării industriei de prelucrare şi a celei extractive are
caracter agrar-industrial; pastoral-forestier-industrial.
Pe raza administrativ teritorială a comunei Suplac desfăşoară activitatea de extracţie gaze naturale
societatea Romgaz Mediaş, de curând societatea a intrat într-o colaborare cu o corporaţie
internaţională pentru mărirea capacităţii de producţie prin utilizarea unor tehnologii avansate.
Aşeazarea geografică a comunei, categoria terenurilor, fertilitatea acestora şi interesul locuitorilor
determină o dezvoltarea a agriculturii moderne, materializată în prezent prin utilizarea raţională a
terenurilor agricole, obţinându-se în final producţii foarte bune la culturile de porumb, grâu, cartof,
sfeclă de zahăr, viţă-de-vie şi mai nou la plante tehnice-rapiţă, soia, floarea soarelui, domeniu care
se dezvoltă an de an.
Agricultura este activitatea de baza a locuitorilor: cultura mare, viticultura şi creşterea animalelor.
Terenul agricol ocupă 79,46% din teritoriul administrativ al comunei Suplac; terenurile arabile
având o pondere de 68,46%, restul fiind ocupate de 16,73% păşune, 9,20% fâneţe, 0,54% vii şi
5,09% livezi.
Fig. Nr.26. Repartiţia terenurilor agricole pe categorii de folosinţă
Sursă: INS
Suprafaţa terenurilor agricole are o pondere de 79,46%, iar cele neagricole ocupă 20,54% din cele
4572,49 ha ale comunei.
Date cu privire la suprafeţele cultivate şi producţiile realizate în comuna Suplac în anul 2007
comparativ cu anul 2013 pot fi observate în tabelul de mai jos.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
94
Tabel nr. 28. Date comparative referitoare la producţia vegetală
Nr.
crt.
Categoria
2007 2013
Suprafaţa
recoltată- ha
Producţia
obţinută- t
Suprafaţa
recoltată- ha
Producţia
obţinută- t
1. Grâu 183 749 198 622
2. Orz 26 123 32 756
3. Orzoaică 25 85
4. Porumb 702 3067 695 3200
5. Cartofi 30 540 85 1551
6. Tomate 3 120
7. Ceapă uscată 4 160
8. Usturoi uscat 1 20
9. Varză 5 150
10. Ardei 3 60
11. Castraveţi 2 10
12. Conopidă - -
13. Rădăcinoase 3 90
14. Din care morcovi 2 60
15. Vinete 1 25
16. Alte legume - -
17. Plante nutreţ 130 390
18. Sfeclă zahăr - -
19. Păşuni naturale 466 4660 475 5462
20. Fâneţe naturale 373 1120 373 4103
21. Vii pe rod 13 52
Sursă: Primăria Suplac (datele din 2013), Strategia comunei (datele din 2007)
Tabel nr. 29. Date comparative referitor la numărul de animale din comuna Suplac
Nr.
crt.
Categorii de animale Ani
2002 2007 2013
1. Bovine (nr. capete) 461 487 277
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
95
2. Porcine (nr. capete) 622 650 932
Categorii de animale 2002 2007 2013
3. Ovine (nr. capete) 1662 2024 4417
4. Caprine (nr. capete) 120 150
5. Cabaline 86 80 51
6. Măgari şi catâri - -
7. Iepuri de casă 28 30
8. Păsări – total 24000 25000 21647
9. Din care păsări ouătoare 16800 20000 15000
10. Albine - familii 130 140
Sursă: Primăria Suplac (datele din 2013), Strategia comunei 2007-2013 (datele 2002, 2007)
Fig. Nr. 27. Activitate agricolă în Suplac şi în Laslău Mare
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
96
În comuna Suplac există 677 de exploataţii agricole, care utilizează o suprafaţă de 3.565,75 hectare
de teren agricol. Suprafaţa agricolă utilizată ce revine în mediu la o exploataţie este de 5,27 hectare.
Acest indicator este mai mare, decât cel de la nivelul judeţului Mureş (3,40 hectare/exploataţie
agricolă).
În comună funcţionează o filalală a Asociaţiei Agricultorilor Maghiari din România, precum şi un
Composesorat.
Composesoratele ar putea avea un rol deosebit în dezvoltarea comunei, deoarece dispun de sume
mari provenite din subvenţii. Totodată rolul acestora în managementul pădurilor şi a păşunilor este
foarte mare. Printr-o strategie adecvată ar putea contribui la dezvoltarea durabilă a comunei.
Principalele probleme identificate
Lipsă de cunoştinţe în ceea ce priveşte creşterea competitivităţii şi diversificării produselor
agricole;
Dispariţia sau scăderea cantităţii culturilor tradiţionale, specifice zonei;
Lipsa competitivităţii produselor agricole şi agro-alimentare locale;
Gradul redus de asociere a fermierilor.
Lipsa inovaţiei în domeniul agricol;
Direcţii principale de acţiune
Programe de formare în domeniul agriculturii şi a prelucrării alimentelor;
Identificarea oportunităţilor de finanţare în domeniul agriculturii;
Creşterea competitivităţii produselor agricole;
Dezvoltarea agroturismului;
Iniţierea asocierii fermierilor.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
97
7. Protecţia şi conservarea mediului
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
98
I. Analiza stării mediului
1. Caliitatea aerului în judeţul Mureş şi în comuna Suplac
În judeţul Mureş calitatea aerului înconjurător este influenţată într-o măsură moderată de emisiile
din activităţile economico-sociale. Sursele antropice de emisie în atmosferă cu potenţial
semnificativ sunt amplasate în Târgu Mureş, Iernut, Luduş şi Târnăveni în timp ce în zone, precum
Reghin şi Sovata sursele de emisie antropice nu produc poluare semnificativă.
O scurtă caracterizare a surselor fixe se prezintă astfel:
A. Surse industriale: industria chimică, industria de prelucrare a lemnului, producerea materialelor
de construcţie;
- industria energetică;
- stocarea şi distribuţia carburanţilor;
- utilizarea solvenţilor.
În general, combustibilul utilizat este gazul natural (peste 98%). Sursele de emisie în atmosferă din
agricultură sunt reduse dar nu de neglijat. Depozitele de deşeuri reprezintă surse moderate de emisie
a poluanţilor în atmosferă.
B. Surse mobile:
- traficul rutier care se desfăşoară în principal pe DN13 (E60), DN 13 (A) şi DN15 (Târgu Mureş -
Topliţa) şi care traversează localităţile urbane şi rurale ale judeţului Mureş;
- traficul feroviar
Emisii de substanţe ce pot provoca acidifierea în atmosferă, ca de exemplu, dioxidul de sulf (SO2)
sau oxizii de azot (NOx), în special rezultaţi de la arderea combustibililor fosili, pot persista în aer
câteva zile şi astfel pot fi transportaţi la sute de kilometri, unde devin prin conversie chimică, acizi
(sulfuric sau nitric). Acest process interferă cu ecosistemele, conducând la cunoscuta problematică a
“acidifierii”.
Începând cu anul de raportare 2012 colectarea datelor pentru realizarea „Calitatea aerului în judeţul
Mureş” se menţine într-o tendinţă uşoară de îmbunătăţire. Începând cu anul 2006 s-au redus
substanţial emisiile provenite din procesele industriale iar numărul de incidente de poluare este în
scădere. Cu toate acestea, traficul rutier în creştere cauzează încă probleme locale de calitate a
aerului. În judeţul Mureş nu sunt probleme de poluare a aerului care să impună instituirea de măsuri
speciale de gestionare a calităţii aerului pentru încadrarea în standardele de calitate conform
legislaţiei în vigoare. Legislaţia naţională privind calitatea aerului identifică substanţele care au
nevoie de control, din cauza efectelor acestora asupra oamenilor şi a mediului, aceste substanţe sunt
oxizi de azot, ozonul, monoxidul de carbon, bioxidul de sulf, benzenul şi alţi compuşi organici
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
99
volatili, particulele în suspensie (fracţiunea PM 10 şi fracţiunea PM 2,5), plumb, cadmiu, mercur,
arsen, nichel.
Presiuni asupra stării de calitate a aerului
Activitatea industrială are un impact semnificativ asupra mediului prin emisiile de poluanţi în aer,
apă, sol prin generarea de deşeuri, prin consumul neraţional de energie. Industria este ramura cu
ponderea cea mai mare în economia judeţului. După evenimentele din anul 1989, procesul de
tranziţie caracteristic economiei judeţului s-a resimţit şi în sectorul industrial, care a trecut de la un
sistem puternic centralizat la promovarea liberei iniţiative. Procesul de privatizare a tuturor
unităţilor de producţie industrială care s-a desfăşurat în anii '90, a fost însoţit de reducerea
volumului producţiei şi a capacităţilor de producţie, precum şi de dispariţia unor ramuri industriale.
Totuşi, judeţul Mureş dispune de un potenţial de dezvoltare ridicat, determinat de aşezarea
geografică centrală şi de condiţiile naturale variate şi prielnice unei ample dezvoltări economice.
Industria se caracterizează în comuna Suplac printr-o varietate nu prea mare a ramurilor
producătoare, cu specializări în:
- agricultură
- extracţia de gaz
- pielărie, etc.
Activitatea industrială are un impact semnificativ asupra mediului prin emisiile de poluanţi în aer,
apă, sol prin generarea de deşeuri, prin consumul neraţional de energie. Industria este ramura cu
ponderea cea mai mare în economia judeţului. După evenimentele din anul 1989, procesul de
tranziţie caracteristic economiei judeţului s-a resimţit şi în sectorul industrial, care a trecut de la un
sistem puternic centralizat la promovarea liberei iniţiative. Procesul de privatizare a tuturor
unităţilor de producţie industrială care s-a desfăşurat în anii '90, a fost însoţit de reducerea
volumului producţiei şi a capacităţilor de producţie, precum şi de dispariţia unor ramuri industriale.
Totuşi, judeţul Mureş dispune de un potenţial de dezvoltare ridicat, determinat de aşezarea
geografică centrală şi de condiţiile naturale variate şi prielnice unei ample dezvoltări economice.
2. Calitatea apei
În comuna Suplac calitatea apei este de nivel mediu, rezultatele analizelor arată valori sub cele
maxime admise ale poluanţilor. Calitatea apei este afectată de activitatea de creştere a animalelor.
Totodată datorită dezvoltării activităţilor industriale, există o tendinţă de creştere a debitelor masice
de poluanţi în apele de suprafaţă din industrie.
3. Calitatea solului
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
100
Calitatea solului în comuna Suplac este afectată de activităţile de creştere a animalelor, mai ales în
cazurile în care locuitorii nu respectă legislaţia în vigoare. Totodată lipsa canalizării se poate
considera o sursă de poluare a solului.
4. Poluare acustică
Analizând ultimele rapoarte ale Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, nu s-a constatat
depăşiri ale nivelului de zgomot.
5. Modificări climatice
Lipsa unor soluţii alternative de asigurare a încălzirii locuinţelor, a iluminatului public, precum şi
menţinerea activității industriale fără implementarea de măsuri privind reducerea poluării vor face
ca emisiile de gaze cu efect de seră să se mențină la nivelul actual sau să crească.
6. Biodiversitate, patrimoniu cultural
Trebuie să existe la nivelul comunei o viziune strategică de ansamblu care va permite extinderea
activităţilor antropice în zonele naturale valoroase sau în vecinătatea acestora neafectând
diversitatea biologică şi funcţionalitatea acestor sisteme.
În condiţiile neimplementării măsurilor propuse, defrişările ilegale, braconajul, păşunatul intensiv,
turismul neorganizat vor continua să contribuie la degradarea ecosistemelor, distrugerea habitatelor
şi chiar dispariţia unor specii de flora şi fauna.
7. Sănătatea populaţiei
Trebuie menţinute eforturile actuale pentru dotarea edilitară a localităţilor, de sistare continuă a
activităţilor neconforme de gestiune a deşeurilor şi de reducere a poluării din industrie, ceea ce va
permite o reducere a riscurilor asupra sănătăţii umane.
8. Riscuri naturale
Conform Legii privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional- Zone de risc natural,
comuna Suplac este pe lista UAT-urilor cu risc de inundaţii.
9. Conservarea/utilizarea eficientă a resurselor naturale
Asigurarea surselor energetice va continua să se facă preponderent din resurse neregenerabile.
Trebuie să existe la nivelul comunei Suplac o politică privind economisirea şi conservarea energiei
şi utilizarea resurselor regenerabile.
10. Peisajul şi moştenirea culturală
Trebuie să existe o viziune strategică de dezvoltare care va contribui la eliminarea degradării
peisajului rural şi a zonelor de interes cultural, peisagistic sau de agrement, la eliminarea
abandonării terenurilor agricole, a defrişărilor necontrolate.
11. Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
101
Trebuie să existe la nivelul comunei un program de informare şi sensibilizare a populaţiei va face în
continuare ca aceasta să fie în egală măsură expusă direct riscurilor legate de poluare, dar şi să
reprezinte un factor important de presiune asupra mediului înconjurător.
În comuna Suplac au avut loc în perioada 2007-2013 acţiuni de reconstrucţie ecologică, care au
constat în identificarea terenurilor degradate, stabilirea perimetrelor de ameliorare prin
împăduriri şi întocmirea fişelor perimetrelor de către comisiile numite prin Ordin al prefectului
judeţului Mureş la Saschiz – 98,49 ha, Nadeş – 53,22 ha, Rîciu – 169,10 ha, Suplac – 93 ha şi
Beica de Jos – 50,47 ha.
II. Dezvoltare durabilă
În anul 1987, Comisia Brundtland, a creat un document intitulat „Viitorul nostru comun”, unde se
precizează:
„Dezvoltarea durabilă este un proces al schimbării, în care se exploatează resursele, se alege
direcţia de investiţie, se orientează tehnologiile de dezvoltare şi în care instituţiile au acţiuni
convergente, sporind un viitor potenţial pentru nevoile şi dorinţele umane”.
Pe plan internaţional este recunoscută oficial necesitatea de a integra dezvoltarea economică şi protecţia
mediului în obiectivul de dezvoltare durabilă şi s-a afirmat importanţa, în continuă creştere, a dreptului
internaţional al mediului, ca mecanism de codificare şi promovare a dezvoltării durabile.
In urma conferinţei au rezultat Declaraţia de la Rio, care conţine 27 de principii şi Agenda 21, care
constituie un plan de acţiune pentru dezvoltarea durabilă cu începere din secolul al XXI-lea.
Cele 40 de capitole ale Agendei 21 şi cele 27 de principii ale Declaraţiei de la Rio au definit
dezvoltarea durabilă ca fiind “dezvoltarea care îndeplineşte necesiăţile generaţiei prezente, fără a
compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi îndeplini propriile necesităţi”.
Raportul mondial al dezvoltarii Umane (1996), elaborat sub egida Programului Naţiunilor Unite
pentru dezvoltare (PNUD), sintetizează patru componente esenţiale ale paradigmei dezvoltare
durabilă:
a) Productivitatea - populaţia trebuie să-şi sporească productivitatea şi să participe deplin la
procesul de generarea veniturilor, creşterea economică reprezentând un subsistem al modelelor de
dezvoltare umană;
b) Echitatea - populaţia trebuie să aibă acces echitabil la opţiuni;
c) Durabilitatea - accesul la opţiuni trebuie asigurat nu numai pentru generaţiile prezente, ci şi
pentru generaţiile viitoare. Toate formele de capital-fizic, uman şi mediu - trebuie reîntregite;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
102
d) Imputernicirea - omul trebuie să participe deplin la deciziile şi la procesele care-i modifică viaţa.
Pentru realizarea condiţiilor compatibilitate a celor patru cerinţe, strategia dezvoltării durabile
include, ca un element esenţial, simultaneitatea progresului în toate cele patru dimensiuni.
Se poate afrima că conceptul de dezvoltare economică durabilă reprezintă acea formă de dezvoltare
economică în cadrul căreia se urmăreşte ca satisfacerea cerinţelor prezente, de consum, să nu
compromită sau să prejudicieze pe cele ale generaţiilor viitoare. Preocupările tot mai accentuate
privind dezvoltarea economică durabilă sau viabilă, sunt legate de un complex de probleme cu care
se confruntă, în prezent omenirea, şi anume: sărăcia în mijlocul belşugului; degradarea mediului
înconjurator, extinderea necontrolată a urbanizării; nesiguranţa ocupării unui loc de muncă;
înstrăinarea tineretului; înlăturarea valorilor tradiţionale; inflaţia, şomajul, crize monetare,
economice şi geografice etc.
Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă este un document pe termen lung, realizat prin efortul
participativ al administraţiei publice, instituţiilor şi societăţii civile, mediului de afaceri, într-un
cuvânt comunitatea locală.
Planul Local de Acţiune reprezintă planificarea reală pe termen mediu şi lung în vederea îndeplinirii
obiectivelor prevăzute în strategia locală. Măsurile respective se concretizează prin acţiuni,
programe şi proiecte, cu specificarea resurselor, rezultatelor şi planificarea în timp.
Portofoliul de Proiecte Prioritare cuprinde acele programe şi proiecte care răspund la problemele
comunităţii locale, şi care pot conţine indicatorii de implementare, ce urmează a fi realizaţi în
viitorul apropiat.
La elaborarea prezentei strategii s-a ţinut cont de principiile dezvoltării durabile şi acest document
complex oferă viziunea şi drumul pe care îl parcurge comunitatea locală pentru a crea “o lume mai
bună”. Este un document de lucru flexibil şi dinamic elaborat printr-un proces participativ al
comunităţii locale în concordanţă cu priorităţile UE, naţionale şi cele regionale. Aici comunitatea
locală îşi regăseşte aspiraţiile, dorinţele şi eforturile în transformarea comunei în cel mai dorit loc în
care oricine ar dori să trăiască o viaţă sănătoasă, îndreptată spre valorile de familie, cu grijă şi
respect pentru viitorul generaţiilor următoare.
Materialele, energia, chiar şi mediul înconjurător nu stau în cantităţi infinite la dispoziţia noastră,
trebuie să ne folosim de ele cu prudenţă. Este indispensabilă educarea şi formarea modului de a
privi mediul în aşa fel încât atât populaţia cât şi agenţii economici să ajute la:
conervarea forţelor de energie neregenerabilă;
tehnologiile economice în ceea ce priveşte energia;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
103
reducerea şi combaterea poluării mediului;
folosirea surselor de energie regenerabilă.
Una dintre sarcinile principale este conservarea mediului ce are efect asupra modului de viaţă şi a
valorilor naturale.
Propuneri:
Existenţa unei strategii pentru scăderea substanţelor poluante ale aerului, apelor şi a solului
Soluţii alternative de încălzire şi de iluminare
Dotarea edilitară a localităţilor
Sensibilizarea populaţiei
Este foarte important implementarea unor proiecte privind promovarea valorilor
sustenabile, precum: cooperare, solidaritate, creativitate, satisfacţie, diversitate, frumuseţe,
filantropie, participare socială etc.
Este foarte important, de asemenea, implementarea unor proiecte mici privind crearea unor
parcuri tematice în centrul localităţilor, precum şi a unor spaţii verzi multifuncţionale, în
vederea îmbunătăţirii imaginii localităţilor, dar şi în vederea creării unor modele pentru
locuitorii satelor.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
104
Partea a III.-a Analiza SWOT
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
105
1. Rezultate în urma chestionării populaţiei
Pentru identificarea punctelor slabe şi a punctelor tari s-a aplicat un chestionar pentru populaţie,
chestionar care viza şi colectarea datelor privind gradul de mulţumire a locuitorilor vis-a vis de
servicii, de condiţii de locuire, de nivelul de trai. Obiectivul aplicării acestor chestionare era şi
elaborarea unei liste de priorităţi de dezvoltare.
Acest chestionar a fost distribuit în rândul localnicilor din cele cinci sate care aparţin de comuna
Suplac. S-au distribuit 200 de chestionare, ţinând cont de reprezentativitate şi de etnie, din care au
fost completate 173 de chestionare. Astfel s-au completat în Suplac 62 de chestionare, în Laslău
Mare 30 de chestionare, în Laslău Mic 29 de chestionare, în Idrifaia 51 de chestionare şi 2
chestionare în Vaidacuta.
În prima parte a chestionarului s-a analizat gradul de mulţumire a locuitorilor vis-a vis de calitatea
următoarelor servici:
1. Apă potabilă
2. Canalizare menajeră
3. Iluminat public
4. Transport public
5. Curăţenia străzilor
6. Colectarea deşeurilor menajere
Comunitatea locală trebuia să acorde note de la 1 la 5, unde 1 înseamnă foarte nemulţumit şi 5
înseamnă foarte mulţumit.
Rezultatele la aceste întrebări pe localităţile comunei sunt următoarele:
SUPLAC
1. În localitatea Suplac din 62 de locuitori unul singur este mulţumit, 23 sunt nemulţumite de apă
potabilă, 36 nu ştiu sau nu au răspuns la întrebare.
2. Din cei 62 de persoane întrebate de canalizare menajeră, nici unul nu este mulţumit, 26 sunt
nemulţumite şi 34 nu ştiu sau nu au răspuns la întrebare. Acest rezultat aşează pe primul loc în
localitatea Suplac rezolvarea problemei apei potabile şi a canalizării menajere.
3. Cu iluminatul public 22 de persoane s-au declarat mulţumite, 25 de persoane mai puţin
mulţumite, o persoană nemulţumită şi 14 nu ştiu sau nu au răspuns.
4. Cu transportul public 22 de persoane s-au declarat mulţumite, 31 de persoane mai puţin
mulţumite, 5 persoane nemulţumite şi 4 nu ştiu sau nu au răspuns.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
106
5. De curăţenia străzilor 22 de persoane s-au declarat mulţumite, 31 de persoane mai puţin
mulţumite, 5 persoane nemulţumite şi 4 nu ştiu sau nu au răspuns.
6. Cu colectare deşeurilor menajere 34 de persoane s-au declarat mulţumite, 19 de persoane mai
puţin mulţumite, 5 persoane nemulţumite şi 4 nu ştiu sau nu au răspuns.
IDRIFAIA
1. În localitatea Idrifaia din cei 51 de locuitori care au completat chestionarele, 5 persoane sunt
mulţumite, 4 persoane mai puţin mulţumite, 22 de persoane sunt nemulţumite de apa potabilă, 36 nu
ştiu sau nu au răspuns la întrebare.
2. Din cei 62 de persoane întrebate de canalizare menajeră, nici unul nu este mulţumit, 26 sunt
nemulţumite şi 34 nu ştiu sau nu au răspuns la întrebare. Acest rezultat aşează pe primul loc şi în
Idrifaia rezolvarea problemei apei potabile şi a canalizării menajere.
3. Cu iluminatul public 22 de persoane s-au declarat mulţumite, 25 de persoane mai puţin
mulţumite, o persoană nemulţumită şi 14 nu ştiu sau nu au răspuns.
4. Cu transportul public 22 de persoane s-au declarat mulţumite, 31 de persoane mai puţin
mulţumite, 5 persoane nemulţumite şi 4 nu ştiu sau nu au răspuns.
5. Cu curăţenia străzilor 22 de persoane s-au declarat mulţumite, 31 de persoane mai puţin
mulţumite, 5 persoane nemulţumite şi 4 nu ştiu sau nu au răspuns.
6. Cu colectare deşeurilor menajere 34 de persoane s-au declarat mulţumite, 19 de persoane mai
puţin mulţumite, 5 persoane nemulţumite şi 4 nu ştiu sau nu au răspuns.
LASLĂU MARE
1. În localitatea Laslău Mare din 30 de locuitori întrebaţi 12 sunt ne mulţumite de apa potabilă din
sat, 18 nu ştiu sau nu au răspuns la întrebare.
2. Din cei 30 de persoane întrebate de canalizare menajeră, 14 nu sunt mulţumite, 16 nu ştiu sau nu
au răspuns la întrebare.
3. Cu iluminatul public 22 de persoane s-au declarat mulţumite, 2 persoane mai puţin mulţumite,
nici o persoană nemulţumită şi 6 nu ştiu sau nu au răspuns.
4. Cu transportul public 19 persoane s-au declarat mulţumite, 5 persoane mai puţin mulţumite, nici
o persoană nemulţumită şi 6 nu ştiu sau nu au răspuns.
5. Cu curăţenia străzilor 11 de persoane s-au declarat mulţumite, 13 persoane mai puţin mulţumite,
o persoană nemulţumită şi 5 nu ştiu sau nu au răspuns.
6. Cu colectare deşeurilor menajere 9 persoane s-au declarat mulţumite, 8 persoane mai puţin
mulţumite, nici o persoană nemulţumită şi 13 nu ştiu sau nu au răspuns.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
107
LASLĂU MIC
1. În localitatea Laslău Mic din cei 29 de locuitori care au completat chestionarele, nici o persoană
nu este mulţumită, 3 persoane mai puţin mulţumite, 6 de persoane nu sunt mulţumite de apă
potabilă, 20 nu ştiu sau nu au răspuns la întrebare.
2. Din cei 29 de persoane întrebate de canalizare menajeră, nici unul nu este mulţumit, 3 sunt puţin
mulţumite, 8 sunt nemulţumite şi 18 nu ştiu sau nu au răspuns la întrebare. Acest rezultat aşează
pe primul loc în localitatea Laslău Mic rezolvarea problemei apei potabile şi a canalizării
menajere.
3. Cu iluminatul public 23 de persoane s-au declarat mulţumite, 3 de persoane mai puţin mulţumite,
nici o persoană nemulţumită şi 3 nu ştiu sau nu au răspuns.
4. Cu transportul public 13 de persoane s-au declarat mulţumite, 10 de persoane mai puţin
mulţumite, nici o persoană nemulţumită şi 6 nu ştiu sau nu au răspuns.
5. Cu curăţenia străzilor 18 persoane s-au declarat mulţumite, 8 de persoane mai puţin mulţumite,
nici o persoană nemulţumită şi 3 nu ştiu sau nu au răspuns.
6. Cu colectare deşeurilor menajere 3 de persoane s-au declarat mulţumite, 3 de persoane mai puţin
mulţumite, nici o persoană nemulţumită şi 23 nu ştiu sau nu au răspuns.
0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
10.0
12.0
Suplac Idrifaia Laslău Mare Laslău Mic Vaidacuta
Exprimat în % a gradului de mulțumire
Apă potabilă
Canalizare menajeră
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
108
În a doua parte a chestionarului s-a analizat gradul de mulţumire a locuitorilor vis-a vis de :
1. Curăţenia generală a comunei
2. Aspectul general al comunei
3. Parcuri şi spaţii verzi
4. Locuri de joacă pentru copii
5. Terenuri de sport cu acces liber
6. Calitatea străzilor principale
7. Calitatea străzilor secundare
8. Parcările din zona centrală
9. Condiţiile oferite în sistemul educaţional (infrastructură, dotări)
10. Calitatea actului educaţional în sistemul educaţional
11. Numărul locurilor de muncă oferite în comună
12. Oportunităţile de petrecere a timpului liber
13. Evenimentele culturale şi sportive din comună
14. Siguranţa personală şi a bunurilor
15. Relaţiile cu poliţia locală
16. Imaginea şi renumele comunei
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
70.0
80.0
90.0
Suplac Idrifaia Laslău Mare Laslău Mic Vaidacuta
Exprimat în % a gradului de mulțumire
Iluminat public
Transport public
Curăţenia străzilor
Colectare deşeuri menajere
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
109
SUPLAC
1. În localitatea Suplac din cei 62 de locuitori îtrebaţi despre curţenia generală a comunei 20 s-au
declarat mulţumiţi, 37 mai puţin mulţumiţi, o persoană nemulţumită şi 4 nu ştiu sau nu au
răspuns.
2. Cu aspectul general al comunei din cei 62 de persoane întrebate 16 au fost mulţumite, 41 mai
puţin mulţumite, o persoană nemulţumită şi 4 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.
3. Referitor la parcuri şi spaţii verzi 2 au fost mulţumiţi, 4 mai puţin mulţumiţi, 51 nemulţumiţi şi 5
nu ştiu sau nu au răspuns.
4. În ceeace priveşte situaţia locurilor de joacă pentru copii o persoană s-a declarat mulţumită, 4
mai puţin mulţumiţe, 50 nemulţumite şi 7 nu ştiu sau nu au răspuns.
5. Situaţia terenurilor de sport cu acces liber a fost apreciată în felul următor: 13 persoane au fost
mulţumite, 23 de persoane mai puţin mulţumite, 22 nemulţumite şi 4 persoane nu ştiu sau nu au
răspuns.
6. Calitatea străzilor principale au fost apreciate ca fiind mulţumitoare pentru 13 persoane, mai
puţin mulţumitoare pentru 34 persoane, nemulţumitoare pentru 9 persoane, 6 locuitori nu ştiu sau
nu au răspuns.
7. Caliatea străzilor secundare a fost apreciată astfel: 2 persoane au fost mulţumite, 40 mai puţin
mulţumite, 16 nemulţumite şi 4 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.
8. Cu parcările din zona centrală 2 persoane au fost mulţumite, 22 persoane mai puţin mulţumite,
32 nemulţumite şi 6 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.
9. Condiţiile oferite în sistemul educaţional (infrastructură, dotări) i-a mulţumit pe 19 persoane, mai
puţin pe 25 persoane, i-a nemulţumit pe 10 persoane şi nu ştiu sau nu au răspuns 8 persoane.
10. Calitatea actului educaţional în sistemul educaţional a fost apreciată de 14 persoane ca fiind
bună, 34 persoane sunt mai puţin mulţumite, 7 nemulţumite şi 7 nu ştiu sau nu au răspuns.
11. Cu numărul locurilor de muncă oferite în comună nici o persoană nu a fost mulţumită, 17
persoane au fost mai puţin mulţumite, 37 persoane nu au fost mulţumite şi 8 persoane nu ştiu sau
nu au răspuns.
12. Oportunităţile de petrecere a timpului liber au fost apreciate astfel: 2 persoane au fost mulţumite,
19 mai puţin mulţumite, 37 au fost nemulţumite şi 8 nu ştiu sau nu au răspuns.
13. Evenumentele culturale şi sportive din comună i-a mulţumit pe 9 persoane, mai puţin mulţumit
pe 35 persoane, 13 persoane au fost nemulţumite şi 5 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.
14. Siguranţa personală şi a bunurilor a fost apreciată astfel: 6 persoane sunt mulţumite, 34 persoane
mai puţin mulţumite, 18 persoane nemulţumite şi 4 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
110
15. Relaţiile cu poliţia locală sunt bune pentru 24 persoane, mai puţin bune pentru 21 persoane,
deloc bune pentru 12 persoane şi nu ştiu sau nu au răspuns 5 persoane.
16. Imaginea comunei este mulţumitoare pentru 20 persoane, mai puţin mulţumitoare pentru 23
persoane, nemulţumitoare pentru 5 persoane şi 14 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.
IDRIFAIA
În localitatea Idrifaia din cei 62 de locuitori îtrebaţi despre curăţenia generală a comunei 20 s-
au declarat mulţumiţi, 37 mai puţin mulţumiţi, o persoană nemulţumită şi 4 nu ştiu sau nu au
răspuns.
1. Cu aspectul general al comunei din cei 62 de persoane întrebate 16 au fost mulţumite, 41 mai
puţin mulţumite, o persoană nemulţumită şi 4 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.
2. Referitor la parcuri şi spaţii verzi 2 au fost mulţumiţi, 4 mai puţin mulţumiţi, 51 nemulţumiţi şi 5
nu ştiu sau nu au răspuns.
3. În ceeace priveşte situaţia locurilor de joacă pentru copii o persoană s-a declarat mulţumită, 4
mai puţin mulţumite, 50 nemulţumite şi 7 nu ştiu sau nu au răspuns.
0 20 40 60 80
Curaţenia comunei/satului
Aspectul general al comunei/satului
Parcuri, spaţii verzi
Locuri de joacă pentru copii
Terenuri de sport cu acces liber
Calitatea străzilor principale
Calitatea străzilor secundare
Parcări în zona centrală
Condiţiile oferite în sistemul educaţional
Calitatea actului educational
Numărul de locuri de muncă oferite
Oportunităţile de petrecere a timpului liber
Evenimente culturale si sportive
Siguranta dumneavoastră si a bunurilor
Relaţiile cu Poliţia Locală
Imaginea si renumele comunei
Mulțumit Mai puțin mulțumit Nemulțumit Nu știe/nu răspunde
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
111
4. Situaţia terenurilor de sport cu acces liber a fost apreciată în felul următor: 13 persoane au fost
mulţumite, 23 de persoane mai puţin mulţumite, 22 nemulţumite şi 4 persoane nu ştiu sau nu au
răspuns.
5. Calitatea străzilor principale din sat a fost apreciată de 27 persoane ca fiind mulţumitoare, 22
persoane mai puţin mulţumite, 2 nemulţumiţi.
6. Caliatea străzilor secundare a fost apreciată astfel: 8 persoane au fost mulţumite, 32 mai puţin
mulţumite, 11 nemulţumite.
7. Cu parcările din zona centrală 4 persoane au fost mulţumite, 16 persoane mai puţin mulţumite,
25 nemulţumite şi 6 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.
8. Condiţiile oferite în sistemul educaţional (infrastructură, dotări) i-a mulţumit pe 22 persoane, mai
puţin mulţumit pe 21 persoane, i-a nemulţumit pe 4 persoane şi nu ştiu sau nu au răspuns 4
persoane.
9. Calitatea actului educaţional în sistemul educaţional a fost apreciată de 27 persoane ca fiindbună,
18 persoane au fost puţin mulţumite, 3 nemulţumite şi 3 nu ştiu sau nu au răspuns.
10. Cu numărul locurilor de muncă oferite în comună nici o persoană nu a fost mulţumită, 24
persoane au fost mai puţin mulţumite, 19 persoane nu au fost mulţumite şi 8 persoane nu ştiu sau
nu au răspuns.
11. Oportunităţile de petrecere a timpului liber au fost apreciate astfel: 1 persoană a fost mulţumită,
14 mai puţin mulţumite, 31 au fost nemulţumite şi 5 nu ştiu sau nu au răspuns.
12. Evenimentele culturale şi sportive din comună i-a mulţumit pe 10 persoane, au fost mai puţin
mulţumite 30 persoane, iar 11 persoane au fost nemulţumite.
13. Siguranţa personală şi a bunurilor a fost apreciată astfel: 11 persoane sunt mulţumite, 30
persoane mai puţin mulţumite, 9 persoane nemulţumite şi o persoană nu ştie sau nu a răspuns.
14. Relaţiile cu poliţia locală sunt bune pentru 28 persoane, mai puţin bune pentru 20 persoane,
deloc bune pentru 3 persoane.
Imaginea şi renumele localităţii este mulţumitoare pentru 28 persoane, mai puţin mulţumitoare
pentru 13 persoane, nemulţumitoare pentru o persoană şi 9 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
112
LASLĂU MARE
1. În localitatea Laslău Mare din cei 30 de locuitori îtrebaţi despre curăţenia generală a
comunei 11 s-au declarat mulţumiţi, 9 mai puţin mulţumiţi, o persoană nemulţumită şi 9 nu
ştiu sau nu au răspuns.
2. Cu aspectul general al comunei din cei 30 de persoane întrebate 16 au fost mulţumite, 5 mai
puţin mulţumite, nici o persoană nemulţumită şi 9 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.
3. Referitor la parcuri şi spaţii verzi 5 au fost mulţumiţi, nici o persoană mai puţin mulţumiţă, 9
nemulţumiţe şi 16 nu ştiu sau nu au răspuns.
4. În ceea ce priveşte situaţia locurilor de joacă pentru copii 3 persoane s-a declarat mulţumite, 2
mai puţin mulţumite, 9 nemulţumite şi 16 nu ştiu sau nu au răspuns.
5. Situaţia terenurilor de sport cu acces liber a fost apreciată în felul următor: 4 persoane au fost
mulţumite, 7 de persoane mai puţin mulţumite, 4 nemulţumite şi 15 persoane nu ştiu sau nu au
răspuns.
6. Calitatea străzilor principale au fost apreciate ca fiind mulţumitoare pentru 24 persoane, mai
puţin mulţumitoare pentru 4 persoane, 2 locuitori nu ştiu sau nu au răspuns.
0 10 20 30 40 50 60
Curăţenia comunei/satului
Aspectul general al comunei/satului
Parcuri, spaţii verzi
Locuri de joacă pentru copii
Terenuri de sport cu acces liber
Calitatea străzilor principale
Calitatea străzilor secundare
Parcări în zona centrală
Condiţiile oferite în sistemul educaţional
Calitatea actului educaţional
Numărul de locuri de muncă oferite în comună
Oportunităţile de petrecere a timpului liber
Evenimente culturale si sportive
Siguranţa dumneavoastră si a bunurilor
Relaţiile cu Poliţia Locală
Imaginea si renumele comunei
Mulțumit Mai puțin mulțumit Nemulțumit Nu știe/nu răspunde
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
113
7. Caliatea străzilor secundare a fost apreciată astfel: 2 persoane au fost mulţumite, 8 mai puţin
mulţumite, 7 nemulţumite şi 8 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.
8. Cu parcările din zona centrală nici o persoană nu a fost mulţumită, 10 persoane mai puţin
mulţumite, 3 nemulţumite şi 17 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.
9. Condiţiile oferite în sistemul educaţional (infrastructură, dotări) i-a mulţumit pe 10 persoane,
sunt mai puţin mulţumite 12 persoane, nu ştiu sau nu au răspuns 8 persoane.
10. Calitatea actului educaţional în sistemul educaţional a fost apreciată de 12 persoane ca fiind
bună, 10 persoane au fost mai puţin mulţumite şi 8 nu ştiu sau nu au răspuns.
11. Cu numărul locurilor de muncă oferite în comună nici o persoană nu a fost mulţumită, 15
persoane au fost mai puţin mulţumite, 2 persoane nu au fost mulţumite şi 13 persoane nu ştiu
sau nu au răspuns.
12. Oportunităţile de petrecere a timpului liber au fost apreciate astfel: nici o persoană nu a fost
mulţumită, 3 mai puţin mulţumite, 14 au fost nemulţumite şi 13 nu ştiu sau nu au răspuns.
13. Evenimentele culturale şi sportive din comună i-a mulţumit pe 3 locuitori, mai puţin mulţumit
au fost 13 persoane şi 14 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.
14. Siguranţa personală şi a bunurilor a fost apreciată astfel: 8 persoane sunt mulţumite, 8
persoane mai puţin mulţumite, 7 persoane nemulţumite şi 6 persoane nu ştiu sau nu au
răspuns.
15. Relaţiile cu poliţia locală sunt mulţumitoare pentru 9 persoane, mai puţin mulţumitoare pentru
10 persoane şi nu ştiu sau nu au răspuns 11 persoane.
16. Imaginea comunei este mulţumitoare pentru 8 persoane, mai puţin mulţumitoare pentru 5
persoane şi 17 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
114
LASLĂU MIC
1. În localitatea Laslău Mic din cei 29 de locuitori îtrebaţi despre curăţenia generală a comunei 8
s-au declarat mulţumiţi, 11 mai puţin mulţumiţi, nici o persoană nemulţumită şi 10 nu ştiu sau
nu au răspuns.
2. Cu aspectul general al comunei din cei 29 de persoane întrebate 9 au fost mulţumite, 12 mai
puţin mulţumite, nici o persoană nemulţumită şi 8 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.
3. Referitor la parcuri şi spaţii verzi 2 au fost mulţumiţi, o persoană mai puţin mulţumită, 10
nemulţumite şi 16 nu ştiu sau nu au răspuns.
4. În ceea ce priveşte situaţia locurilor de joacă pentru copii nici o persoană nu s-a declarat
mulţumită, 2 mai puţin mulţumite, 10 nemulţumite şi 17 nu ştiu sau nu au răspuns.
5. Situaţia terenurilor de sport cu acces liber a fost apreciată în felul următor: nici o persoană nu a
fost mulţumită, 2 persoane mai puţin mulţumite, 9 nemulţumite şi 18 persoane nu ştiu sau nu au
răspuns.
6. Calitatea străzilor principale au fost apreciate ca fiind mulţumitoare pentru 2 persoane, mai
puţin mulţumitoare pentru o persoană, nemulţumitoare pentru nici o persoană, 26 locuitori nu
ştiu sau nu au răspuns.
0 10 20 30 40
Curăţenia comunei/satului
Parcuri, spaţii verzi
Terenuri de sport cu acces liber
Calitatea străzilor secundare
Condiţiile oferite în sistemul educaţional
Numărul de locuri de muncă oferit
Evenimente culturale si sportive
Relaţiile cu Poliţia Locală
Mulțumit Mai puțin mulțumit Nemulțumit Nu știe/nu răspunde
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
115
7. Caliatea străzilor secundare a fost apreciată astfel: 12 persoane au fost mulţumite, 14 mai puţin
mulţumite, nici o persoană nemulţumită şi 3 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.
8. Cu parcările din zona centrală 3 persoane au fost mulţumite, o persoană mai puţin mulţumită şi
25 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.
9. Condiţiile oferite în sistemul educaţional (infrastructură, dotări) i-a mulţumit pe 5 persoane,
sunt mai puţin mulţumite 9 persoane şi nu ştiu sau nu au răspuns 15 persoane.
10. Calitatea actului educaţional în sistemul educaţional a fost apreciată de 4 persoane ca fiind
bună, 9 persoane au fost mai puţin mulţumite şi 16 nu ştiu sau nu au răspuns.
11. Cu numărul locurilor de muncă oferite în comună 2 persoane au fost mulţumite, 5 persoane au
fost mai puţin mulţumite, o persoană nu a fost mulţumită şi 21 persoane nu ştiu sau nu au
răspuns.
12. Oportunităţile de petrecere a timpului liber au fost apreciate astfel: nici o persoană nu a fost
mulţumită, 4 mai puţin mulţumite, 8 au fost nemulţumite şi 17 nu ştiu sau nu au răspuns.
13. Evenimentele culturale şi sportive din comună nu a mulţumit nici o persoană, mai puţin
mulţumit a fost o persoană, 3 persoane au fost nemulţumite şi 25 persoane nu ştiu sau nu au
răspuns.
0 10 20 30 40
Curăţenia comunei/satului
Aspectul general al comunei/satului
Parcuri, spaţii verzi
Locuri de joacă pentru copii
Terenuri de sport cu acces liber
Calitatea străzilor principale
Calitatea străzilor secundare
Parcări în zona centrală
Condiţiile oferite în sistemul educaţional
Calitatea actului educaţional
Numărul de locuri de muncă oferite în comună
Oportunităţile de petrecere a timpului liber
Evenimente culturale si sportive
Siguranţa dumneavoastră si a bunurilor
Relaţiile cu Poliţia Locală
Imaginea si renumele comunei
Mulțumit Mai puțin mulțumit Nemulțumit Nu știr/nu răspunde
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
116
14. Siguranţa personală şi a bunurilor a fost apreciată astfel: 2 persoane sunt mulţumite, 3 persoane
mai puţin mulţumite, 8 persoane nemulţumite şi 16 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.
15. Relaţiile cu poliţia locală sunt mulţumitoare pentru 8 persoane, mai puţin mulţumitoare pentru
7 persoane, deloc mulţumitoare pentru 1 persoană şi nu ştiu sau nu au răspuns 13 persoane.
16. Imaginea comunei este mulţumitoare pentru o persoană, 28 persoane nu ştiu sau nu au răspuns.
VAIDACUTA
1. În localitatea Vaidacuta din cei 2 de locuitori îtrebaţi despre curăţenia generală a comunei
nici unul nu s-au declarat mulţumită, 2 mai puţin mulţumite, nici o persoană nemulţumită.
2. Cu aspectul general al comunei din cele 2 persoane întrebate nici unul nu a fost mulţumit.
3. Referitor la parcuri şi spaţii verzi nici o persoană nu a fost mulţumită, 2 nemulţumite.
4. În ceeace priveşte situaţia locurilor de joacă pentru copii, cele 2 s-au declarat nemulţumite.
5. Situaţia terenurilor de sport cu acces liber a fost apreciată în felul următor: cele 2 s-au
declarat nemulţumite.
6. Calitatea străzilor principale au fost apreciate ca fiind mai puţin mulţumitoare pentru o
persoană, nemulţumitoare pentru o persoană.
7. Caliatea străzilor secundare a fost apreciată astfel: cele 2 s-au declarat nemulţumite.
8. Cu parcările din zona centrală cele 2 s-au declarat nemulţumite.
9. Condiţiile oferite în sistemul educaţional (infrastructură, dotări) i-a nemulţumite pe cele 2
persoane.
10. Calitatea actului educaţional în sistemul educaţional a fost apreciată de cele 2 persoane
întrebate ca fiind nemulţumitoare.
11. Numărul locurilor de muncă oferite în comună este nemulţumitoare pentru cele 2 persoane.
12. Oportunităţile de petrecere a timpului liber au fost apreciate cu nemulţumire de cele 2
persoane întrebate.
13. Referitor la evenimentele culturale şi sportive din comună, ambele au apreciat ca fiind
nemulţumitoare.
14. Siguranţa personală şi a bunurilor a fost apreciată de cele 2 persoane nemulţumitoare.
15. Relaţiile cu poliţia locală nu este mulţumitoare pentru nici o persoană, ambii calificând cu
mai puţin mulţumitoare.
16. Imaginea comunei este nemulţumitoare pentru ambele persoane întrebate.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
117
Centralizarea datelor
Gradul de mulţumire referitor la servicii publice
Cele mai mari nemulţumiri- Suplac (62 de chestionare):
Lipsa reţelei de apă potabilă şi canalizare (42)
Lipsa locurilor de muncă (14)
Lipsa interesului autorităţilor (11)
Prea mulţi beneficiază de ajutor social (10)
0 0.5 1 1.5 2 2.5
Curățenia comunei/satului
Aspectul general al comunei/satului
Parcuri, spaţii verzi
Locuri de joacă pentru copii
Terenuri de sport cu acces liber
Calitatea străzilor principale
Calitatea străzilor secundare
Parcări în zona centrală
Condiţiile oferite în sistemul educaţional
Calitatea actului educational
Numărul de locuri de muncă oferite în comună
Oportunităţile de petrecere a timpului liber
Evenimente culturale si sportive
Siguranta dumneavoastră si a bunurilor
Relaţiile cu Poliţia Locală
Imaginea si renumele comunei
Mulțumit Mai puțin mulțumit Nemulțumit Nu știu/nu răspund
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
118
Altele: lipsa pieţelor (7), curăţenia străzilor (7), parcuri (6), lipsa investiţiilor (5), siguranţa, etc,
Cele mai mari nemulţumiri- Idrifaia (51 de chestionare):
Lipsa reţelei de apă potabilă şi canalizare (39)
Lipsa locurilor de muncă (15)
Venituri mici (13)
Distanţa mare de oraş (10)
Altele: curăţenia străzilor (7), colectarea deşeurilor (6), mulţi cu ajutor social (7), transport
(4), atitudinea locuitorilor (4), siguranţa (4), lipsa pieţelor (3),lipsa de ocupare a romilor, etc,
Cele mai mari nemulţumiri- Laslău Mare (30 de chestionare):
Lipsa reţelei de apă potabilă şi canalizare (20)
Lipsa locurilor de muncă (17)
Altele: venituri mici (4), siguranţa (5), îmbătrănirea populaţiei (7), colectarea deşeurilor (3),
distanţa oraş (4), birou notarial, piaţă agricolă, ajutor social, etc.
Cele mai mari nemulţumiri- Laslău Mic (29 de chestionare)
Lipsa locurilor de muncă (13)
Lipsa reţelei de apă potabilă şi canalizare (9)
Prea mulţi beneficiază de ajutor social (9)
Venituri mici (8)
Distanţa mare de oraş (5)
Altele: servicii medicale, transport public
Vaidacuta- Izolare, lipsa pieţei
1.1. Idei de dezvoltare
Suplac
Spaţii de joacă, parcuri (14)
Asfaltarea străzilor laterale (13)
Atragerea investitorilor, locuri de muncă (12)
Centru pentru bătrâni (11)
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
119
Canalizare menajeră (10)
Investiţii în şcoli (9)
Pod peste Târnava (7)
Creşterea siguranţei (8)
Altele: pistă pentru biciclete (3), aspectul comunei (curăţenie 4), servicii medicale (4),
transport, brutărie, piaţă etc.
Avantaje –Suplac
Zonă favorabilă pentru agricultură, viticultură
Monumente istorice
Clădiri şi spaţii neutilizate
Hărnicia oamenilor
Diversitatea etno-culturală
Idei de dezvoltare-Idrifaia
Asigurarea serviciilor medicale (14)
Acordarea ajutorului social cu condiţii (10)
Asfaltarea străzilor laterale, de hotar (8)
Creşterea siguranţei (8)
Apă potabilă şi canalizare menajeră (7)
Spaţii de joacă, parcuri (6)
Atragerea investitorilor, locuri de muncă (4)
Altele: aspectul comunei (curăţenie- 5), agroturism (4), programe culturale (3), grădiniţă cu
program prelungit, sprijinirea tinerilor fermieri, cofetărie, sală de sport, piaţă etc.
Avantaje – Idrifaia
Zonă cu potenţial turistic
Zonă favorabilă pentru agricultură, viticultură
Păstrarea tradiţiei
Zonă liniştită, curată
Forţă de muncă
Idei de dezvoltare-Laslău Mare
Servicii medicale (farmacie)- (13)
Atragerea investitorilor, locuri de muncă (11)
Spaţii de joacă, parcuri (8)
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
120
Creşterea siguranţei (8)
Asfaltarea străzilor laterale (6)
Apă şi canalizare menajeră (4)
Altele: mărirea ajutoarelor sociale (5), dezvoltarea învăţământului, etc.
Avantaje –Laslău Mare
Terenuri agricole de calitate
Terenuri potrivite pentru pomicultură
Drum judeţean
Conexiune feroviară
Idei de dezvoltare-Laslău Mic
Servicii medicale (farmacie)- (20)
Creşterea siguranţei (11)
Introducerea gazului metan (7)
Subvenţionarea lemnului de foc (5)
Mărirea ajutoarelor sociale (4),
Altele: atragerea investitorilor, locuri de muncă (2), spaţii de joacă, parcuri (1), apă şi
canalizare menajeră (2), teren de joacă, etc.
Avantaje –Laslău Mic
Terenuri agricole de calitate
Frumuseţiile naturii, linişte
Forţa de muncă
Terenuri potrivite pentru pomicultură
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
121
2. Analiza potenţialului comunei
În cursul sondajului de opinie, li s-a oferit locuitorilor comunei Suplac posibilitatea de a-şi expune
părerea atât despre situaţia actuală a comunei, cât şi despre aşteptările lor privind viitorul. Referitor
la situaţia actuală a comunei Suplac s-a încercat identificarea punctelor tari şi a punctelor slabe ale
localităţilor, şi localnicii au avut ocazia de a-şi exprima părerea despre cum ar dori ei să arate localitatea
peste 7 ani.
Analiza SWOT (puncte forte, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări) se bazează pe de o parte pe
opiniile relevate în cursul sondajului, pe de altă parte pe factorii identificaţi în cursul activităţii de
planificare. Punctele tari şi oportunităţile identificate reprezintă resursele strategice comune care
vor fi valorificate în urmărirea obiectivelor strategice, iar acestea depind în mare măsură de punctele
slabe interne şi ameninţările externe existente.
Analiza SWOT s-a făcut exact pe domeniile în care s-a făcut analiza situației actuale a comunei pentru a
obţine o imagine de ansamblu asupra necesităţilor comunei.
La elaborarea analizei SWOT a comunei Suplac am considerat următoarele domenii conform
capitolelor prezentate în analiza de nevoi:
Cadru general
Demografie şi forţa de muncă
Terenuri şi locuinţe
Infrastructură
Servicii sociale, servicii de sănătate, învăţământ, cultură şi sport
Dezvoltare economică
Protecţia şi conservarea mediului
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
122
1. Cadru general
Puncte tari Puncte slabe
Poziţionarea avantajoasă a comunei:
între două oraşe: Sovata şi Târnăveni;
Accesibilitatea facilă a comunei din
punct de vedere rutier, feroviar şi
aerian;
Traversarea comunei de rute de
transport rutier: DJ 142, DC70
Existenţa unor resurse naturale, spaţii
întinse de păduri şi păşuni;
Climă şi tipuri de sol favorabile
diversificării activităţilor agricole;
Se practică încă unele meşteşuguri
tradiţionale, specifice regiunii;
Există proiecte depuse pentru
dezvoltarea infrastructurii;
Inexistenţa reţelelor de utilităţi (reţea de
apă potabilă, reţea de canalizare);
Lipsa unor amenajări de petrecere a
timpului liber pentru copii în unele
localităţi;
Transportul în comun al comunei
insuficient dezvoltat (transport în
localităţile apropiate);
Sunt foarte puţine studii privind
moştenirea culturală, naturală sau
arhitecturală locală. Există puţine studii
de tip monografic despre localităţi;
Nu se derulează activităţi semnificative
de promovare a meşteşugurilor
tradiţionale, a obiceiurilor şi tradiţiilor;
Inexistenţa asociaţiilor şi fundaţiilor
orientate spre promovarea şi susţinerea
obiceiurilor, a culturii tradiţionale locale;
Oportunităţi Ameninţări
Derularea proiectelor aflate în curs de
implementare pentru dezvoltarea
infrastructurii rutiere şi tehnico-
edilitare;
Iniţierea a cât mai multor proiecte de
dezvoltare rurală;
Posibilitatea finanţării proiectelor de
infrastructură din fonduri
nerambursabile europene prin PNDR,
Programul Operaţional Regional şi alte
Încetinirea/neimplementarea proiectelor
de dezvoltare;
Efectele industrializării şi a globalizării
pătrund în ce în ce mai adânc în
teritoriul comunei în detrimentul culturii
populare, a tradiţiilor şi a obiceiurilor
locale, şi în mod indirect în defavoarea
dezvoltării turismului rural;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
123
programe;
2. Demografia şi forţa de muncă
Puncte tari Puncte slabe
Densitatea scăzută a populaţiei pe
teritoriul comunei ( 48,81 loc./km2);
Echilibru în împărţirea populaţiei pe
sexe: 50,77% persoane de sex feminin
şi 49,23% persoane de sex masculin;
Diversitatea religioasă extrem de
accentuată: 48% reformaţi, 41,41%
ortodocşi, 4,27% baptiști, restul
populaţiei (0,37%), de altă religie sau
fără religie;
Numărul populaţiei de peste 60 de ani
redus faţă de nivelul pe ţară, reprezintă
un procent de 17,65% din populaţia
totală a comunei;
Dezvoltarea economică a condus la
diversificarea ofertei de muncă;
Rata şomajului de la nivelul judeţului
se situează mult sub nivelul mediu
naţional;
Forţă de muncă bine reprezentată la
nivelul segmentării populaţiei pe grupe
de vârstă;
Forţă de muncă disponibilă;
Scăderea numerică a populaţiei
stabile;
Creşterea numărului de şomeri pe
fondul dezvoltării crizei economice
naţionale;
Evoluţia descrescătoare a numărului
mediu de salariaţi; .
Soldul natural negativ;
Rata mortalităţii destul de ridicată;
Adâncirea procesului de îmbătrânire
a populaţiei atrage pericolul de
depopulare a unor aşezări;
Lipsa sau eficienţa scăzută a
programelor de formare în domeniul
agricol şi agro-alimentar;
Nivelul scăzut de instruire a
populației;
Oportunităţi Ameninţări
Apropierea de oraşe creşte oportunităţile
oferite pe piaţa muncii pentru locuitorii
comunei;
Atractivitatea zonei pentru turişti, care pot
Criza economică şi financiară de la nivel
naţional ce are impact asupra dezvoltării
economice şi a pieţei locurilor de muncă;
Subfinanţarea sistemului de învăţământ şi
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
124
genera locuri de muncă;
Proiectele de dezvoltare a infrastructurii
pentru creşterea accesibilităţii zonei;
Posibilitatea finanţării proiectelor de
infrastructură din fonduri nerambursabile;
astfel scăderea calităţii actului educaţional va
determina scăderea numărului persoanelor cu
studii medii şi superioare;
3. Terenuri şi locuinţe
Puncte tari Puncte slabe
Suprafaţa locuibilă medie față de nivel
de național
Dezvoltarea unui număr ridicat de
proiecte imobiliare;
Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire,
prin dezvoltarea noilor proiecte;
Extinderea serviciilor bancare, centrelor
comerciale, serviciilor de educaţie şi
sănătate;
Implicarea autorităţilor în rezolvarea
problemelor de echipare edilitară;
Dezvoltarea moderată, numărul de
locuinţe a crescut foarte puțin;
Serviciu de transport între localităţile
apropiate slab dezvoltat;
Punerea în posesie a terenurilor;
Distribuirea actelor de proprietate;
Disparităţi de dezvoltare (Laslău Mare,
Laslău Mic, Vaidacuta)
Oportunităţi Ameninţări
Apropierea de oraşe creşte
oportunităţile oferite pe piaţa
muncii pentru locuitorii comunei;
Atractivitatea zonei pentru turişti,
care pot genera locuri de muncă;
Proiectele de dezvoltare a
infrastructurii pentru creşterea
accesibilităţii zonei;
Posibilitatea finanţării proiectelor
de infrastructură din fonduri
Criza economică şi financiară de la
nivel naţional ce are impact asupra
dezvoltării economice şi a pieţei
locurilor de muncă;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
125
nerambursabile;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
126
4. Infrastructură
Puncte tari Puncte slabe
Traversarea comunei de către DJ 142.
Trendul ascendent înregistrat în ultimii
ani a lungimii străzilor comunei
modernizate;
Implicarea autorităţilor în rezolvarea
problemelor de echipare edilitară;
Acces facil la infrastructura feroviară şi
aeriană (stație de acces feroviar, 40 km
acces aerian);
Sistem de distribuţie a energiei electrice
bine dezvoltată (grad de acoperire
100%);
Reţea de iluminat public în toate
localităţile comunei;
Acoperire relativ bună a zonei cu reţea
de telefonie fixă şi mobilă 80%;
Drumuri de pământ în localităţile
lăturalnice:
Inexistenţa trotuarelor în anumite zone
ale comunei;
Lipsa unui sistem de alimentare
centralizate cu apă la nivelul întregului
comune;
Lipsa totală a reţelei de canalizare.
Nu există centre civice moderne,
integrate, reabilitate în mod inovativ;
Centrele în unele localităţi sunt
nedezvoltate, creând o imagine
nefavorabilă, o influenţă negativă asupra
întregii localităţi;
Oportunităţi Ameninţări
Posibilitatea finanţării proiectelor de
infrastructură din fonduri
nerambursabile europene prin
Programul Naţional de Dezvoltare
Ruraleă, Programul Operaţional
Regional, etc.;
Dezvoltarea haotică poate genera
probleme în realizarea unor căi de acces
modernizate;
Adâncirea actualei crize economice
poate genera reducerea surselor proprii
de venituri şi implicit reducerea sumelor
alocate investiţiilor în infrastructură;
Posibile dificultăţi în asigurarea
cofinanţării unor proiecte majore de
reabilitare a infrastructurii şi reţelelor
edilitare;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
127
5. Servicii publice
Puncte tari Puncte slabe
Asistenţa socială
Experienţă în proiecte finanţate din
fonduri naţionale şi comunitare, în
domeniul serviciilor sociale;
Învăţământ şi cultură
Existenţa unei reţele dezvoltate de
unităţi de învăţământ;
Existenţa a 2 terenuri de sport;
Organizarea de evenimente cultural-
artistice periodice;
Funcţionarea Casei de Cultură are un
rol important în organizarea acţiunilor
cultural-artistice, educative, de
informare şi de divertisment;
Bibliotecă;
Sănătate
Existenţa unui cabinet sanitar;
Asistenţa socială
Servicii comunitare insuficient dezvoltate
pentru persoanele vârstnice/cu handicap,
pentru victime ale violenţei domestice
etc.;
Servicii publice
Inexistenţa reţelelor de alimentare cu apă
şi canalizare;
Pregătirea şi specializare insuficientă a
resurselor umane din instituţiile publice;
Efectivul redus de cadre de poliţie în
raport cu necesităţile populaţiei;
Infrastructura serviciilor publice este
insuficientă şi slab dotată;
Suprafaţa spaţii verzi/locuitor
nesatisfăcător;
Învăţământ şi cultură
Unităţile de învăţământ sunt dotate
necorespunzător;
Subfinanţarea unor unităţi de
învăţământ, mai ales din localităţile
arondate centrelor de comune (izolate);
Oportunităţi Ameninţări
Asistenţa socială
Dezvoltarea unor proiecte în parteneriat
cu organizaţiile non-guvernamentale;
Accesarea fondurilor europene şi a
programelor naţionale în domeniul
asistenţei sociale;
Existenţa cadrului legislativ ce creează
Învăţământ şi cultură
Dezinteresul pentru educaţie şi
scăderea calitativă a învăţământului
românesc;
Subfinanţarea sistemului de învăţământ
românesc;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
128
facilităţi pentru mediul economic ce
angajează persoane din grupurile
vulnerabile în vederea integrării
acestora în societate;
Posibilitatea dezvoltării de parteneriate
între APL şi sectorul non-
guvernamental;
Servicii publice
Dezvoltarea de proiecte în parteneriat
cu societatea civilă pentru sprijinirea şi
îmbunătăţirea serviciilor publice;
Informatizarea furnizării serviciilor
publice;
Accesarea fondurilor nerambursabile
destinate îmbunătăţirii serviciilor
publice;
Specializarea resurselor umane
cuprinse în instituţiile furnizoare de
servicii publice;
Învăţământ şi cultură
Dezvoltarea activităţilor educative care
să stimuleze înclinaţia spre cultură a
populaţiei tinere;
Mijloacele tehnice actuale pot fi
folosite pentru îmbunătăţirea procesului
didactic şi auto-didactic, prin
ameliorarea modului de prezentare,
reducerea timpului de
transmitere/asimilare a informaţiilor,
îmbunătăţirea comunicării dintre
profesor/instituţie şi elev, sporirea
numărului de surse de informare şi
documentare;
Lipsa condiţiilor atractive pentru
cadrele didactice tinere (salarizare,
condiţiile din şcoli, locuinţe);
Politica de salarizare existentă în
domeniul educaţional care poate avea
influenţe negative asupra calităţii
actului educaţional;
Creşterea ratei abandonului şcolar, ca
urmare a instabilităţii financiare şi
materiale a mediului familial;
Frecventele schimbări legislative
privind sistemul românesc de
învăţământ;
Scăderea gradului de atractivitate al
sistemului de învăţământ pentru
profesorii tineri;
Lipsa de interes a cetăţenilor faţă de
cultură;
Insuficienţa fondurilor alocate pentru
instituţiile culturale şi investiţiile în
acest domeniu;
Sănătate
Subfinanţarea sistemului medical;
Scăderea calităţii serviciilor medicale;
Scăderea gradului de atractivitate a
sistemului public de sănătate pentru
tinerii medici;
Amploarea fenomenului migratoriu în
rândul personalului medico-sanitar spre
statele Uniunii Europene;
Politica de salarizare în domeniul
sănătăţii slab motivantă;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
129
Dezvoltarea activităţilor educative care
să stimuleze înclinaţia spre cultură a
populaţiei tinere;
Existenţa fondurilor europene
direcţionate spre perfecţionarea actului
didactic;
Existenţa fondurilor europene
disponibile pentru reabilitarea clădirilor
instituţiilor de învăţământ şi dotarea
corespunzătoare a acestora;
Programele şcolare internaţionale care
permit şcolilor locale să stabilească
parteneriate cu instituţii de învăţământ
din străinătate;
Sănătate
Accesarea de fonduri europene
destinate reabilitării, modernizării sau
echipării infrastructurii serviciilor de
sănătate;
Dezvoltarea mediului privat medico-
sanitar (dezvoltarea cabinetelor
medicale de specialitate);
Administraţie publică
Obţinere de finanţări nerambursabile
pentru implementarea unor proiecte
privind dezvoltarea capacităţii
administrative ale autorităţilor publice
locale (cursuri de formare pentru
personal, sisteme integrate de
management, etc.);
Introducerea treptată a procedurilor şi
mecanismelor de E-guvernare locală;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
130
6. Dezvoltare economică
Puncte tari Puncte slabe
Creşterea numărului de persoane
juridice active economic la nivelul
comunei;
Spiritul antreprenorial mediu dezvoltat;
Implicarea autorităţilor publice în
sprijinirea activităţilor economice;
Infrastructura rutieră avantajoasă pentru
transportul de mărfuri;
Accesibilitatea facilă a comunei din
punct de vedere rutier, feroviar şi
aerian;
Cadru natural deosebit
Varietatea formelor de relief care
permit practicarea multiplelor forme de
turism şi din care rezultă diversificarea
activităţilor agricole;
Condiţii favorabile pentru dezvoltarea
diferitelor forme de turism;
Organizarea unor evenimente în
comună: târguri, expoziţii, manifestări
sportive;
Dorinţa oamenilor de a munci;
Turism
Potenţial turistic ridicat utilizabil pe tot
parcursul anului datorat peisajului
diversificat, tradiţiilor, monumentelor
arhitecturale şi istorice;
Existenţa ariilor protejate Natura 2000,
monumente ale naturii, rarităţi ale
Impactul crizei economice, de la finalul
anului 2008, asupra mediului de afaceri;
Inexistenţa reţelelor de utilităţi;
Lipsa structurilor de sprijin a afacerilor
Promovarea insuficientă a imaginii
comunei ca posibilă destinaţie pentru
investiţii;
Lipsa terenurilor/locaţii disponibile
pentru investiţii;
Slaba dezvoltarea a infrastructurii de
petrecere a timpului liber;
Inovaţia slabă în domeniul agricol sau în
valorificarea cunoştinţelor moderne în
acest domeniu;
Lipsa competitivităţii produselor locale
agricole şi agro-alimentare locale;
Scăderea efectivului de animale pe
parcursul perioadei de tranziţie;
Produsele agricole obţinute în fermele
vegetale, şi mai ales în cele zootehnice,
prezintă un nivel calitativ scăzut,
determinat în parte de lipsa de
conformitate cu normele europene;
Lipsesc produsele agro-alimentare
tradiţionale, fabricate pe baza unor
tehnologii noi;
Fragmentarea excesivă a proprietăţii în
agricultură;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
131
florei, plante protejate;
Valori imateriale locale specifice;
Ospitalitatea locuitorilor;
Intenţiile ferme ale membrilor
comunităţii în vederea iniţierii de mici
afaceri în domeniul turistic;
Grad redus de asociere a fermierilor;
Numărul mare al exploataţiilor de
subzistenţă şi semi-subzistenţă;
Slaba dezvoltare a activităţii de marketing
în domeniul agroalimentar;
Prezenţa slabă a activităţilor
meşteşugăreşti şi de artizanat
tradiţionale, desfăşurate în cadrul unor
întreprinderi mici;
Lipsa inovaţiei la nivelul întreprinderilor
mici şi mijlocii;
Lipsa programelor de sprijin pentru
întreprinderi start-up;
Capacitatea redusă a micro-
intreprinderilor existente de a răspunde
necesităţii de a furniza locuri de muncă
pentru populaţia din spaţiul rural;
Turism:
Lipsa programelor turistice sezoniale
complete şi integrate pentru toate
unităţile turistice din zonă;
Inexistența unităţilor turistice
Lipsa reţelelor de cooperare;
Marketing turistic slab dezvoltat,
elemente de informare şi publicitate
reduse (nu există materiale de
informare scrise despre programele
turistice, nu există plăcuţe amplasate
indicând existenţa obiectivelor de
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
132
interes turistic);
Oportunităţi Ameninţări
Programele naţionale de sprijin pentru
IMM-uri;
Programele europene de finanţare
pentru mediul economic şi pentru
creşterea competitivităţii;
Dezvoltarea comunicării între
reprezentanţii mediului de afaceri şi
reprezentanţii autorităţilor publice
locale;
Dezvoltarea unor platforme logistice
Posibilitatea de a atrage noi investiţii
datorită apropierii oraşelor Tg. Mureş,
Târnăveni;
Crearea unei societăţi în care valorile
imateriale ca obiceiurile populare,
tradiţiile, cultura populară,
meşteşugurile străvechi să reprezinte o
valoare adăugată a comunei;
Oportunitatea înfiinţării unor muzee ale
satului, centre multifuncţionale pentru
înfiinţarea de ateliere pentru
promovarea meşteşugurilor tradiţionale
(organizarea de şcoli de meşteşugărit,
etc.);
Impactul crizei economice asupra
mediului de afaceri din România;
Modificări ale legislaţiei privitoare la
activitatea agenţilor economici
neavantajoase pentru impulsionarea
activităţii economice;
Încetinirea/neimplementarea proiectelor
de dezvoltare a comunei;
Capacitatea limitată a mediului de
afaceri de a accesa, cofinanţa proiectele
finanţate din fonduri europene;
Orientarea turiştilor români către
destinaţiile străine
Capacitatea insuficientă de absorbţie a
fondurilor europene destinate dezvoltării
turistice a autorităţilor publice şi a
mediului de afaceri;
Lipsa totală a întreprinderilor în
domeniul dezvoltării cercetării şi a
transferului de tehnologie;
Lipsa serviciilor de consiliere de
specialitate pentru întreprinderi;
Cooperare foarte slabă între cercetarea
universitară şi sectorul economic;
Lipsa de competenţă a întreprinzătorilor
în ceea ce priveşte dezvoltarea micro-
întreprinderilor;
Lipsă de cunoştinţe în ceea ce priveşte
cresterea competitivitatii
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
133
întreprinderilor;
Lipsă de cunoştinţe în ceea ce priveşte
marketingul în cadrul IMM-urilor;
Lipsa sau eficienţa scăzută a programelor
de formare în domeniul dezvoltării
afacerilor;
Migrarea forţei de muncă bine pregătite
în străinătate sau spre zone mai dezvoltate;
Numărul redus al femeilor întreprinzători
sau manageri în cadrul întreprinderilor din
microregiune.
Lipsa structurilor şi a programelor care
ar încuraja afacerile orientate spre piata
Lipsa iniţiativelor de afaceri din partea
tinerilor;
7. Protecţia şi conservarea mediului
Puncte tari Puncte slabe
Existenţa unui plan de management de
gestionare a deşeurilor la nivel
judeţean;
Există un program de colectare
selectivă a deşeurilor de hârtie, carton
şi PET-uri;
Există operatori de deşeuri industriale
medicale şi electronice în judeţ;
Poluare din cauza traficului în Suplac şi
Idrifaia;
Lipsa unor proiecte ecologice la nivelul
comunităţii locale;
Lipsa promovării voluntariatului
referitor la protecţia mediului
înconjurător;
În unele locuri sunt utilizate cantităţi
mari de îngrăşăminte chimice şi
pesticide, pentru fertilizare, respectiv
combaterea bolilor şi a dăunătorilor;
Lipsa investiţiilor pentru protecţia
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
134
mediului în cadrul întreprinderilor;
Oportunităţi Ameninţări
Implicarea populaţiei în activităţile de
educaţie ecologică;
Dezvoltarea de parteneriate în vederea
protecţiei mediului;
Fonduri disponibile din surse europene
sau naţionale pentru susţinerea
proiectelor de mediu;
Introducerea surselor regenerabile de
energie;
Oportunitatea sprijinirii creării unor
parteneriate între ONG-urile care
derulează proiecte privind conservarea
biodiversităţii sau promovarea valorilor
imateriale locale şi administraţia
publică locală în vederea implementării
unor proiecte integrate de reabilitare
inovativă a comunelor;
Investiţii în sisteme de producere şi
furnizare de energie din surse
regenerabile pentru instituţiile publice;
Lipsa de colaborare a populaţiei pentru
colectare selectivă a deşeurilor;
Schimbări climatice globale pot duce la
alunecări de teren;
Degradarea cadrului natural (flora şi
fauna) în cazul dezvoltării necontrolate
a turismului;
Potenţial de poluare accidentală cu
privire la evacuarea apelor uzate;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
135
Partea a IV.-a Strategia de dezvoltare
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
136
I. Diagnoza şi identificarea categoriei de abordare strategică
1. Caracteristici pozitive:
Existenţa unui potenţial economic.
Printre punctele tari ale comunei Suplac putem aminti câteva caracteristici care o disting: spiritul
antreprenorial dezvoltat faţă de alte comune din judeţ, implicarea autorităţilor publice în sprijinirea
activităţilor economice, infrastructură rutieră avantajoasă pentru transportul de mărfuri, cadru
natural deosebit, varietatea formelor de relief din care rezultă diversificarea activităţilor agricole,
condiţii favorabile pentru dezvoltarea diferitelor forme de turism, numărul destul de mare a
unităţilor economice ce revine la 1.000 de locuitori, faţă de alte comune, dezvoltarea accentuată a
comerţului şi a industriei prelucrătoare.
Cultura viţei de vie şi a vinului are o tradiţie în comuna Suplac.
Servicii publice
Existenţa serviciului social pentru bătrâni şi cei cu condiţii sociale dezavantajoase.
Poziţionarea geografică strategică şi accesibilitate ridicată
Comuna Suplac beneficiază de o accesibilitatea din punct de vedere rutier, feroviar şi aerian; este
traversat de rute importante de transport rutier:, DJ142; este situat la 35 km de Tg. Mureş, la 22 de
km de Târnăveni.
Existenţa unui potenţial crescut în domeniul locuirii şi dezvoltării
Comuna dispune de importante terenuri pentru dezvoltare. Suprafaţa locuibilă medie este ridicată.
În comună există un număr ridicat de proiecte imobiliare, au avut loc îmbunătăţiri ale condiţiilor de
locuire, prin dezvoltarea noilor proiecte (vezi subcapitolul: Adminitsraţia publică). Autorităţile
locale se implică în rezolvarea problemelor de echipare edilitară, este în curs de derulare proiectul
pentru alimentare cu apă a localităţilor Idrifaia şi Suplac, respectiv un proiect pentru realizarea
reţelei de canalizare în localitatea Idrifaia.
Potenţial demografic
Sporul natural este negativ, însă procentul populaţiei cu vârstă de peste 60 de ani este mai mic decât
cel la nivelul judeţului sau la nivel naţional. Densitatea populaţiei pe teritoriul comunei (48,81
loc./km2) este medie, există echilibru în împărţirea populaţiei pe sexe: 50,77% persoane de sex
feminin şi 49,23% persoane de sex masculin. Diversitatea religioasă extrem de accentuată: 48% -
reformaţi, 41,41% ortodocşi, 4,27% baptişti, restul populaţiei este de altă religie sau fără religie
(6,37%).
Administraţia publică
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
137
Se constată o implicare majoră a autorităţii locale în rezolvarea problemelor comunităţii locale. Sunt
în derulare mai multe proiecte de investiţii la nivelul comunei.
2. Caracteristici negative
Infrastructură
Nu există reţea de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare finalizată în nici un sat.
Calitatea relativ scăzută a serviciilor.
Inexistenţa serviciilor de alimentare cu apă, canalizare, servicii de asigurare a siguranţei
cetăţeanului, serviciu de transport public nesatisfăcător. Toate aceste servicii necesită investiţii
importante în continuare.
Serviciile comunitare sunt insuficient dezvoltate pentru persoanele vârstnice/cu handicap, pentru
victime ale violenţei domestice etc. (inexistenţa unui centru multifuncţional pentru bătrâni). Se
constată lipsa unor amenajări de petrecere a timpului liber în unele localităţi.
Economie
Nu este valorificat potenţialul economic existent. Lipsa unei pieţe organizate ale produselor
agricole, slaba promovare a obiectelor artizanale stau în calea dezvoltării economiei locale.
Se constată lipsa sau eficienţa scăzută a programelor de formare în domeniul dezvoltării afacerilor.
În ultimele decenii s-a intensificat migrarea forţei de muncă bine pregătite în străinătate sau spre
zone mai dezvoltate.
Lipseşte inovaţia în domeniul agricol şi valorificarea cunoştinţelor moderne în acest domeniu.
Numărul femeilor întreprinzători sau manageri în cadrul întreprinderilor din comună este redus, nu
există structuri şi programe care ar încuraja afacerile orientate spre piaţă. Din partea tinerilor se
constată lipsa iniţiativelor de afaceri.
Turism
Marketingul turistic nu este suficient de dezvoltat, sunt reduse elementele de informare şi de
publicitate. Lipseşte în comuna o reţea turistică funcţională. Nu există programe turistice bazate pe
valorile locale (meşteşuguri tradiţionale, diversitate biologică, etc.).
Mediul înconjurător
Poluarea se datorează mai ales industriei prelucrătoare şi traficului în Suplac şi Idrifaia. Se constată
lipsa unor proiecte ecologice la nivelul comunităţii locale, lipsa promovării voluntariatului referitor
la protecţia mediului înconjurător.
Se constată lipsa programelor pentru creşterea eficienţei energetice ale clădirilor publice şi private.
Administraţia locală
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
138
Ar fi nevoie de creşterea nivelului de servicii oferite de autoritatea locală, de perfecţionarea
angajaţilor primăriei comunei în domenii cum ar fi: elaborarea şi managmentul proiectelor, în
domeniul financiar, etc.
Existenţa serviciului social pentru bătrâni şi cei cu condiţii sociale dezavantajoase.
Concluzii:
Comuna Suplac se confruntă cu multe probleme specifice unei comune în dezvoltare;
Comuna Suplac are anumite avantaje datorită poziţionării geografice şi a altor
caracteristici specifice comunei;
Comuna Suplac deţine un potenţial în ceea ce priveşte dezvoltarea economică;
Creşterea calităţii vieţii în comuna Suplac este un element strategic indispensabil
dezvoltării viitoare a comunei;
Succesul strategiei depinde de capacitatea administraţiei publice locale de a coopera cu
mediul privat şi comunitatea, de a implementa proiectele, de a le monitoriza, evalua şi
corecta în timp.
Dezvoltarea comunei nu reprezintă doar o problemă a autorităţilor locale, ci ţine de
voinţa şi capacitatea comunităţii de a defini obiective strategice şi de a le transpune în
programe operaţionale;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
139
2. Viziunea şi sistemul de obiective
Viziunea comunei Suplac a fost formulată de membrii comunităţii locale ca urmare a completării
chestionarelor. Comunitatea locală doreşte să trăiască într-o comună cu infrastructură dezvoltată,
cu o economie prosperă şi cu oameni mulţumiţi.
Obiectivul strategic nr. 1
Modernizarea şi extinderea infrastructurii
Trebuie să fie o prioritate în cadrul oricărei strategii de dezvoltare locală din România, cu atât mai
mult cu cât ea este o constantă în elaborarea strategiilor de la nivel regional şi naţional. Influenţa
semnificativă a gradului de dezvoltare a infrastructurii (tehnico-edilitară, de transport şi a serviciilor
O.strategic
nr.1
Modernizar
ea şi
extinderea
infrastruc-
turii
Obiectiv
strategic Nr.2
Dezvoltarea
economică
Viziune de dezvoltare:
Comuna Suplac va deveni o comună cu infrastructură
dezvoltată, cu servicii medicale şi educaţionale de nivel
european.
Obiectiv general
Dezvoltare economică şi socială a comunei Suplac, care să ducă pe
termen lung la creşterea calităţii vieţii
Obiectiv
strategic Nr.3
Dezvoltarea
serviciilor
publice
Obiectiv
strategic
Nr.4
Dezvoltarea
serviciilor
sociale
Ob. strat.
Nr.5
Dezvoltarea
capacităţii
administrati-
ve
Obiectiv
strategic
Nr.6
Asigurarea
calităţii
mediului
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
140
publice) asupra nivelului de trai al locuitorilor şi dezvoltării economice reclamă rezolvarea
problemelor existente la nivelul comunei.
Modernizarea şi extinderea infrastructurii (drumuri, utilităţi), este o necesitate şi poate bloca
dezvoltarea economică, spaţială şi socială.
Dezvoltarea ansamblurilor imobiliare şi a locuinţelor, precum şi dezvoltarea zonelor comerciale
face necesară dezvoltarea infrastructurii de acces.
Necesitatea intervenţiilor în dezvoltarea infrastructurii locale este actuală şi chiar stringentă. Lipsa
reţelei de apă potabilă şi a reţelei de canalizare influenţează negativ calitatea vieţii locuitorilor
comunei.
Creşterea calităţii vieţii locuitorilor comunei implică accesul la utilităţi publice de calitate a tuturor
locuitorilor săi. Lucrările trebuie coordonate astfel încât succesiunea acestora să aibă o logică: mai
întâi se intervine asupra reţelelor de utilităţi, se îngroapă reţelele de telecomunicaţii, apoi se
asfaltează străzile şi trotuarele. De aceea, se recomandă ca activităţile referitoare la utilităţi să fie
incluse într-un proiect integrat, de amploare, care să fie urmat de unul similar pentru modernizarea
drumurilor.
Dezvoltarea infrastructurii de agrement, precum şi construirea unor obiective pentru petrecerea
timpului liber vor putea valorifica mai mult potenţialul de dezvoltare a comunei şi resursele sale
naturale (păduri, terenuri pentru dezvoltare).
Măsura
nr.1.1.Modernizare
a infratrsucturii
rutiere şi de acces
Măsura nr.1.2
Modernizarea
structurii tehnico-
edilitare
Măsura
nr.1.3.Dezvolta-
rea infrastructurii
de agrement
Obiectivul strategic nr. 1
Modernizarea infrastructurii
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
141
Obiectivul strategic nr. 2
Dezvoltarea economică a comunei
Reprezintă principalul element al dezvoltării unei comunităţi, fundamentul dezvoltării globale.
Practic, activităţile sociale şi culturale trebuie susţinute din punct de vedere financiar de activitatea
economică. Abordarea viitoare a dezvoltării durabile a economiei locale va trebui să ţină cont de
avantajele ce derivă din amplasarea comunei relativ la căile de comunicaţie şi transport.
De aceea, se va sprijini dezvoltarea şi extinderea gamei de produse şi servicii oferite la nivel local
astfel încât aceste avantaje să fie valorificate corespunzător.
Fructificarea avantajelor ce derivă din amplasarea comunei faţă de căile de comunicaţie şi transport,
precum şi potenţialul de valorificare a terenurilor disponibile trebuie să ducă pe termen lung la o
creştere a numărului de investiţii străine.
Trebuie recurs la o analiză a oportunităţilor de investire concomitentă cu promovarea acestora în
rândul stakeholderilor, şi acordarea de facilităţi (în limitele legislaţiei în vigoare) investitorilor.
Contactul permanent al administraţiei publice cu mediul privat, crearea unor centre de informaţii,
introducerea mijloacelor electronice în comunicare, transparentizarea administraţiei locale sunt
factori care pot spori încrederea investitorilor şi pot genera noi locuri de muncă.
Măsura nr.1.1.
Crearea
infrastructurii
pentru dezvoltarea
afacerilor
Măsura nr.1.2
Dezvoltarea
turismului
Măsura
nr.1.3.Promovarea
parteneriatului
public-privat
Măsura nr.1.2
Atragerea
investiţiilor
Obiectivul strategic nr. 2
Dezvoltarea economică a comunei
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
142
Obiectivul strategic nr. 3
Dezvoltarea serviciilor publice
Obiectivele dezvoltării serviciilor publice sunt rezolvarea nevoilor de bază ale comunităţii şi
asigurarea unui echilibru între nevoi şi resurse. Evoluţia planificată a acestor servicii este foarte
importantă întrucât ele au o influenţă semnificativă asupra calităţii vieţii membrilor colectivităţii.
Obiectivul strategic nr. 4
Dezvoltarea serviciilor
Au fost identificate o serie de dificultăţi în ceea ce priveşte educaţia, sănătatea, serviciile sociale,
motiv pentru care includerea dezvoltării serviciilor sociale ca domeniu prioritar în cadrul strategiei
de dezvoltare este absolut necesară.
Evoluţia planificată a acestor servicii în cadrul comunităţii este foarte importantă întrucât ele au o
influenţă semnificativă asupra creşterii calităţii vieţii membrilor colectivităţii, dezvoltarea
serviciilor de sănătate, asistenţă socială, educaţie, cultură, fiind o prioritate pentru comuna Suplac.
Dotarea materială a unităţilor de învăţământ; starea tehnică a locurilor unde se desfăşoară activitatea
educativă, serviciile comunitare pentru persoanele vârstnice/cu handicap, pentru victime ale
violenţei domestice etc. sunt insuficient dezvoltate. Mai mult, accentuarea problemelor economice
Măsura nr.3.1
Modernizarea
iluminatului public
Măsura nr.3.2
Modernizarea
gestionării
deşeurilor
Măsura nr.3.3
Modernizarea
transportului
public de călători.
Obiectivul strategic nr. 3
Dezvoltarea serviciilor publice
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
143
şi scăderea nivelului de trai, populaţia în curs de îmbătrânire şi gradul ridicat de sărăcie reclamă
creşterea capacităţii de furnizare a serviciilor sociale şi socio-medicale.
Scopul educaţiei este de a forma oamenii ca elemente active ale societăţii civile. Educaţia începe
încă din primii ani de viaţă şi continuă pe tot parcursul vieţii.
Educaţia de calitate presupune accesul grupului ţintă la infrastructură modernă, dotări
corespunzătoare şi trebuie să cuprindă pe lângă educaţia tinerilor şi educaţia adulţilor în vederea
calificării sau recalificării profesionale.
Obiectivul strategic nr. 5
Dezvoltarea capacităţiilor administrative
Capacitatea administrativă şi instituţională eficace reprezintă cheia bunei guvernări, precondiţia
elaborării cu succes a politicilor publice şi a implementării strategiei de dezvoltare locale.
Obiectivul acestei priorităţi este de a contribui la crearea unei administraţii publice locale mai
eficace şi mai eficiente în beneficiul socio-economic al comunei Suplac.
Abordarea unor domenii cum ar fi planificarea strategică, formularea de politici publice,
managementul strategic, monitorizarea, evaluarea, răspunde nevoilor de a îmbunătăţi sistemul de
luare a deciziilor şi, în acest context, contribuie la eficienţa şi eficacitatea administraţiei publice.
Pentru asigurarea unei dezvoltări viitoare a localităţii administraţia publică locală are nevoie de
Măsura nr.4.1
Modernizarea şi
dezvoltarea
serviciilor de
sănătate
Măsura nr.4.2
Modernizarea
serviciilor de
educaţie
Măsura nr.4.3
Dezvoltarea
serviciilor sociale
Obiectivul strategic nr. 4
Dezvoltarea serviciilor de sănătate, sociale şi educaţionale
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
144
resurse umane instruite. Lipsa personalului instruit, lipsa informaţiilor, lipsa planificării sunt doar
câteva cauze care pot sta la baza potenţialului limitat al administraţiei publice de a accesa diverse
surse de finanţare existente. Strategia propune acordarea unei atenţii mai ridicate scrierii şi
implementării de proiecte, pentru creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene.
Obiectivul strategic nr. 6
Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire
Dezvoltarea durabilă urmăreşte dezvoltarea economică şi socială în concordanţă cu menţinerea unui
echilibru raţional între elementele evoluţiei societăţii umane şi integritatea mediului natural.
Protecţia mediului condiţionează dezvoltarea durabilă a comunei Suplac, servind la menţinerea
calităţii vieţii întregii populaţii. Protecţia mediului este importantă pentru dezvoltarea economică şi
socială, protecţia cadrului natural fiind luată în considerare în toate acţiunile desfăşurate de mediul
de afaceri. Astfel, acţiunile de protecţie a mediului sunt definite în strânsă legătură cu politica de
dezvoltare economică, aceasta din urmă trebuind să se realizeze fără a periclita accesul generaţiilor
viitoare la resursele existente.
Măsura nr.5.1
Dezvoltarea
resurselor umane
Măsura nr.5.2
Dezvoltarea
serviciilor de e-
administraţie
Măsura nr.5.3
Creşterea
eficienţei
activităţii
administraţiei
publice locale
Obiectivul strategic nr. 5
Dezvoltarea capacităţiilor administrative
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
145
Locuirea joacă un rol semnificativ în dezvoltarea oricărei societăţi, fiind un element crucial pentru
progresul economic, social şi cultural. Experienţa a arătat că satisfacerea corespunzătoare a nevoii
de locuinţe a necesitat, pentru toate statele europene, existenţa unor elemente de politică publică în
domeniul locuirii şi a unor intervenţii pe piaţa de locuinţe. Locuirea poate influenţa, direct sau
indirect, competitivitatea comunelor, fiind astfel unul dintre factorii care contribuie la dezvoltarea
economică locală. Ca răspuns la schimbările fundamentale ale economiei mondiale, administraţiile
locale şi regionale încep să folosească tot mai mult condiţiile de locuire ca un avantaj competitiv
pentru creşterea economică.
Măsura
nr.6.1.Prevenirea
poluării aerului
Măsura nr.6.2.
Eficienţa
energetică şi
surse alternative
de energie
Măsura nr.6.3.
Îmbunătăţirea
aspectului
comunei
Obiectivul strategic nr. 6
Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
146
3. Planul de acţiune
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
147
Obiectivul strategic nr. 1
Modernizarea şi extinderea infrastructurii
M 1.1. Modernizarea infrastructurii rutiere şi de acces
P 1.1.1. Asfaltarea drumurilor secundare
P 1.1.2. Modernizare drumuri
P 1.1.3. Amenajare parcări
P.1.1.4. Modernizarea căilor de acces în cadrul fondului forestier, modernizarea infrastructurii
agricole de acces câtre ferme
M 1.2. Modernizarea şi extinderea structurii tehnico-edilitare
P 1.2.1.Înfiinţarea reţelei apă şi a sistemului de canalizare menajeră
M 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de agrement
P 1.3.1. Amenajare de parcuri
P 1.3.2. Dezvoltarea zonelor de agrement
P 1.3.3. Îmbunătăţirea aspectului localităţii
Obiectivul strategic nr. 2
Dezvoltarea economică a comunei
M 2.1. Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor cu accent ridicat pe activităţi
turistice
P 2.1.1. Crearea unui centru electronic de informare
M 2.2. Dezvoltarea turismului
P 2.2.1. Extinderea ofertei de turism
P 2.2.2. Dezvoltarea agroturismului
M 2.3 . Atragerea investiţiilor
P 2.3.1. Promovarea comunei prin participare la diverse evenimente
P 2.3.2. Elaborarea unei strategii pentru atragerea investiţiilor
P 2.3.3. Facilitarea accesului companiilor la plata taxelor şi impozitelor locale prin
informatizarea serviciilor oferite
M 2.4. Promovarea parteneriatului public-privat
P 2.4.1.Centru de resurse informaţionale şi comunicare pentru mediul de afaceri local
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
148
P 2.4.2. Organizarea de cursuri în domeniul procedurilor administrative legate de deschiderea
unei noi afaceri
P 2.4.3. Realizarea unor parteneriate de tip public privat pentru operarea unor utilităţi şi investiţii
publice
P 2.4.4. Participarea grupurilor vulnerabile în economia socială
Obiectivul strategic nr. 3
Dezvoltarea serviciilor publice
M 3.1. Modernizarea iluminatului public
P 3.1.1.Extinderea sistemului de iluminat public
M 3.2. Modernizarea gestionării deşeurilor
P 3.2.1. Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor
P 3.2.2. Promovarea reciclării deşeurilor solide reutilizabile
M 3.3. Modernizarea transportului public de călători.
P 3.3.1. Dezvoltarea de noi trasee de transport
P 3.3.2. Modernizarea staţiilor de transport public
M 3.4. Creşterea siguranţei cetăţenilor comunei
P 3.4.1. Campanie de informare cu privire la siguranţa cetăţeanului
P 3.4.2. Dotarea servicului public de poliţie cu echipamente şi infrastructură specifică
Obiectivul strategic nr. 4
Dezvoltarea serviciilor sociale
M 4.1. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate
P 4.1.1. Extinderea serviciilor medicale de specialitate
P 4.1.2. Program local de promovare a sănătăţii
P 4.1.3. Evaluarea stării de sănătate a populaţiei şi crearea unui plan de management al serviciilor
medicale şi socio-medicale
M .4.2. Modernizarea serviciilor de educaţie
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
149
P 4.2.1. Promovarea importanţei şcolarizării în rândul populaţiei care reprezintă risc de abandon
şcolar
P 4.2.2. Organizarea unor evenimente culturale periodice
P 4.2.3. Sisteme informatice de educaţie e- learning în şcoli
P 4.2.4. Dezvoltarea activităţilor de tip after school
P 4.2.5. Dotarea laboratoarelor şi atelierelor şcolii
P 4.2.6. Educaţie pentru viaţă şi responsabilizare socială
M 4.3 Dezvoltarea serviciilor sociale
P 4.3.1. Creşterea calităţii şi a numărului serviciilor sociale oferite în comună
P 4.3.2. Identificarea de oportunităţi pentru integrarea pe piaţa muncii a persoanelor defavorizate
P 4.3.3. Crearea unui Centru multifuncţional pentru persoane vârstnice
P 4.3.4. Specializarea resurselor umane implicate în furnizarea serviciilor sociale
P 4.3.5. Construcţii de locuinţe sociale
Obiectivul strategic nr. 5
Dezvoltarea capacităţiilor administrative
M 5.1. Dezvoltarea resurselor umane
P 5.1.1. Pregătirea personalului din administraţia publică în domenii strategice respectiv:
managementul proiectelor, achiziţii publice, management financiar
P 5.1.2. Organizarea schimbului de experienţă cu autorităţile locale din România şi din alte
localităţi din Uniunea Europeană
M .5.2. Dezvoltarea serviciilor de e-administraţie
P 5.2.1. Creşterea performanţei administraţiei publice locale prin implementarea unor soluţii de
tip e-guvernare
P 5.2.2. Implementarea sistemului de management al calităţii la nivelul Primăriei Comunei
Suplac
M 5.3. Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice locale
P 5.3.1. Actualizarea strategiei de dezvoltare a comunei
P 5.3.2. Organizarea unor consultări periodice pentru a identifica nevoile comunităţii
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
150
P 5.3.3. Înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară pentru implementarea unor
proiecte comune de dezvoltare a infrastructurii şi utilităţilor cu localităţile învecinate
Obiectivul strategic nr. 6
Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire
M 6.1. Prevenirea poluării aerului
P 6.1.1. Campanie de promovare a transportului ecologic
P 6.1.2. Măsuri de protecţie la activităţi industriale
M 6.2. Eficienţa energetică şi surse alternative de energie
P 6.2.1. Sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică pentru iluminatul public
P 6.2.2. Îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor publice
P 6.2.3. Introducerea, în toate instituţiile publice, a becurilor cu consum energetic redus
P 6.2.4. Montarea de panouri solare pe clădirile instituţiilor publice
M 6.3. Îmbunătăţirea aspectului comunei
P 6.3.1. Modernizarea arhitecturală şi peisagistică a străzilor
P 6.3.2. Modernizarea arhitecturală şi peisagistică a spaţiilor verzi
P 6.3.3. Iniţierea unor campanii de educare a copiilor şi tinerilor în privinţa protecţiei mediului
P 6.3.4. Încurajarea voluntariatului în acţiunile de curăţare a mediului înconjurător
P 6.3.5. Construirea unor spaţii de joacă pentru copii
Secţiune Măsură
1. Modernizarea şi extinderea
infrastructurii
M 1.1.Modernizarea infrastructurii rutiere şi
de acces
M 1.2. Modernizarea structurii tehnico-
edilitare
M 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de agrement
2. Dezvoltarea economică a comunei M 2.1. Crearea infrastructurii pentru
dezvoltarea afacerilor cu accent ridicat pe
activităţi legate de meşteşuguri tradiţionale şi
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
151
turistice
M 2.2. Dezvoltarea turismului
M 2.3 . Atragerea investiţiilor
M 2.4. Promovarea parteneriatului public-
privat
3. Dezvoltarea serviciilor publice M 3.1. Modernizarea iluminatului public
M 3.2. Modernizarea gestionării deşeurilor
M 3.3. Modernizarea transportului public de
călători.
M 3.4. Creşterea siguranţei cetăţenilor
comunei
4. Dezvoltarea serviciilor sociale M 4.1. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor
de sănătate
M 4.2. Modernizarea serviciilor de educaţie
M 4.3 Dezvoltarea serviciilor sociale
5. Dezvoltarea capacităţiilor
administrative
M 5.1. Dezvoltarea resurselor umane
M 5.2. Dezvoltarea serviciilor de e-
administraţie
M 5.3. Creşterea eficienţei activităţii
administraţiei publice locale
6. Asigurarea calităţii mediului şi a
condiţiilor de locuire
M 6.1. Prevenirea poluării aerului
M 6.2. Eficienţa energetică şi surse alternative
de energie
M 6.2. Eficienţa energetică şi surse alternative
de energie
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
152
4. Diagrama Gantt
Obiective strategice 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
P1.1.1.Asfaltarea drumurilor
secundare
P1.1.2 .Modernizarea drumurilor
P1.1.3 Amenajare parcări
P.1.1.4. Modernizarea căilor de
acces în cadrul fondului forestier,
modernizarea infrastructurii agricole
de acces câtre ferme
P 1.2.1. Înfiinţarea reţelei de apă
potabilă
P 1.2.2. Înffinţarea reţelei de
canalizare
P 1.3.1.Amenajare de parcuri
P 1.3.2. Dezvoltarea zonelor de
agrement
P1.3.3. Îmbunătăţirea aspectului
localităţii
P 2.2.1. Centru de informare
turistică on-line
P 2.2.2. Dezvoltarea agroturismului
P 2.3.1. Promovarea comunei prin
participare la diverse evenimente
P 2.3.2. Elaborarea unei strategii
pentru atragerea investiţiilor
P 2.3.3. Facilitarea accesului
companiilor la plata taxelor şi
impozitelor locale prin
informatizarea serviciilor oferite
P2.4.1. Centru de resurse
informaţionale şi comunicare pentru
mediul de afaceri local
P 2.4.2. Organizarea de cursuri în
domeniul procedurilor
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
153
administrative legate de deschiderea
unei noi afaceri
P 2.4.3. Realizarea unor parteneriate
de tip public privat pentru operarea
unor utilităţi şi investiţii publice
P 2.4.4. Participarea grupurilor
vulnerabile la economia socială
P 3.1.1.Extinderea sistemului de
iluminat public
P 3.2.1. Dezvoltarea sistemului de
colectare selectivă a deşeurilor
P 3.2.2. Promovarea reciclării
deşeurilor solide reutilizabile
P 3.3.1. Dezvoltarea de noi trasee de
transport
P 3.3.2. Modernizarea staţiilor de
transport public
P 3.4.1. Campanie de informare cu
privire la siguranţa cetăţeanului
P 3.4.2. Dotarea serviciului public
de poliţie cu echipamente şi
infrastructură specifică
P 4.1.1. Extinderea serviciilor
medicale
P 4.1.2. Program local de promovare
a sănătăţii
P 4.1.3. Evaluarea stării de sănătate
a populaţiei şi crearea unui plan de
management al serviciilor medicale
şi socio-medicale
P 4.2.1. Promovarea importanţei
şcolarizării în rândul populaţiei care
reprezintă risc de abandon şcolar
P 4.2.2. Organizarea unor
evenimente culturale periodice
P 4.2.3. Sisteme informatice de
educaţie e- learning în şcoli
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
154
P 4.2.4. Dezvoltarea activităţilor de
tip after school
P 4.2.5. Dotarea laboratoarelor şi
atelierelor şcolii
P 4.3.1. Creşterea calităţii şi a
numărului serviciilor sociale oferite
în comună
P4.3.2. Identificarea de oportunităţi
pentru integrarea pe piaţa muncii a
persoanelor defavorizate
P 4.3.3. Crearea unui Centru
multifuncţional pentru persoane
vârstnice
P4.3.4. Specializarea resurselor
umane implicate în furnizarea
serviciilor sociale
P4.3.5. Construcţii de locuinţe
sociale
P 5.1.1. Pregătirea personalului din
administraţia publică în domenii
strategice respectiv: managementul
proiectelor, achiziţii publice,
management financiar
P 5.1.2. Organizarea schimbului de
experienţă cu autorităţile locale din
România şi din alte localităţi din
Uniunea Europeană
P 5.2.1. Creşterea performanţei
administraţiei publice locale prin
implementarea unor soluţii de tip e-
guvernare
P 5.3.1. Actualizarea strategiei de
dezvoltare a comunei
P 5.3.2. Organizarea unor consultări
periodice pentru a identifica nevoile
comunităţii
P 5.3.3. Înfiinţarea unei asociaţii de
dezvoltare intercomunitară pentru
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
155
implementarea unor proiecte
comune de dezvoltare a
infrastructurii şi utilităţilor cu
localităţile învecinate
P 6.1.1. Campanie de promovare a
transportului ecologic
P 6.1.2. Măsuri de protecţie la
activităţi industriale, agricole
P 6.2.1. Sisteme fotovoltaice pentru
producerea de energie electrică
penru iluminatul public
P 6.2.2. Îmbunătăţirea eficienţei
energetice a clădirilor publice
P 6.2.3. Introducerea, în toate
instituţiile publice, a becurilor cu
consum energetic redus
P 6.2.4. Montarea de panouri solare
pe clădirile instituţiilor publice
P 6.3.1. Modernizarea arhitecturală
şi peisagistică a străzilor
P 6.3.2. Modernizarea arhitecturală
şi peisagistică a spaţiilor verzi
P 6.3.3. Iniţierea unor campanii de
educare a copiilor şi tinerilor în
privinţa protecţiei mediului
P 6.3.4. Încurajarea voluntariatului
în acţiunile de curăţare a mediului
înconjurător
P 6.3.5. Construirea unor spaţii de
joacă pentru copii
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
156
5. Analiza efectelor sociale, economice şi cele
asupra mediului
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
157
Efecte sociale
Obiectivele şi domeniile de intervenţie menţionate în strategia de dezvoltare nu pot acoperi toate
domeniile de dezvoltare în comună. Strategia elaborată este un concept integrat de dezvoltare, care
se bazează pe priorităţi. În cazul în care intervenţia se realizează numai în anumite puncte (sectoare,
instituţii) şi lipsa de balanţă (atingerea anumitor scopuri în dauna altora) se menţine pentru o
perioadă mai îndelungată în activitatea de dezvoltare, atunci principiile de bază ale planificării
(sustenabilitate, egalitatea de şanse, parteneriat) dispar şi nici scopurile de bază nu vor fi atinse.
Întărirea societăţii civile locale, extinderea relaţiilor intercomunitare fac posibilă ca societatea civilă
să-şi asume multe responsabilităţi din sfera protecţiei sociale, a combaterii şomajului, a
îmbunătăţirii nivelului de trai, a întăririi spiritului de apartenenţă. De-asemenea „civilii” – dacă
devin parte a procesului – pot să contribuie la procesul de planificare şi la procesul de
implementare, întărind influenţa lor socială. Astfel, sfera civică contribuie la atingerea scopurilor.
Ca un rezultat al dezvoltării sănătăţii, educaţiei şi a protecţiei sociale se arată o societate reînnoită,
mai sănătoasă, capabilă să se adapteze la cerinţele pieţei forţei de muncă, care este capabilă să se
ocupe cu conflictele provenite din situaţia actuală stagnantă şi din schimbările economice. În timp
ce educaţia publică mereu schimbătoare devine instrumentul şi scena integrării – coeziunii –
sociale, cursurile de formare profesională, sistemul de formare adaptat la cerinţele pieţei forţei de
muncă devine un actor important în dezvoltarea dinamică a economiei locale, în creşterea salariilor,
în „păstrarea” tinerilor – deci, în oprirea proceselor demografice dezavantajoase.
Extinderea serviciilor culturale eficiente stimulează crearea unui mod de viaţă „sănătos”, iar
instituţiile – cu activităţile lor culturale, tradiţionale – întăresc gândirea comună, şi sentimentul de
apartenenţă la comunitate. Produsele materiale şi intelectuale tradiţionale, caracteristice numai
acestei zone, întăresc identitatea locuitorii comunei Suplac prin conservarea tradiţiilor şi a
patrimoniului cultural. Totodată, aceste produse contribuie la crearea imaginii bine definite şi unice
a microregiunii pentru actorii externi (investitori, turişti).
Efecte economice
Dezvoltarea comunei Suplac este influenţată în mare măsură de producţia ei economică,
competitivitatea ei, deschiderea ei faţă de inovare, de noutăţi, capacitatea de a se adapta la mediul
schimbător. În scopul atingerii obiectivelor definite în strategie, mai multe procese trebuie să se
întâmple simultan şi cu succes. Dacă una dintre aceste procese eşuează, atingerii scopului de bază
ajunge sub semnul întrebării.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
158
Competitivitatea actorilor economici locali este slabă, avantajele lor comparative apar în cheltuielile
scăzute legate de salarii. Cheia dezvoltării comunei Suplac constă în intensificarea economiei, în
dezvoltarea serviciilor legate de dezvoltarea întreprinderilor şi în exploatarea posibilităţilor turistice.
Actorii economici ai comunei trebuie să devină capabili de a folosi de aceste posibilităţi.
În structura economică a regiunii, un rol definitiv în crearea valorilor au acele sectoare care nu
reprezint domenii majore nici în economia globală, nici în structura naţională. În aceste arii de
activitate competiţia naţională şi internaţională este foarte puternică, pieţele naţionale şi străine sunt
pline de produse comune comerciale, dinamismul extinderii acestor pieţe este slabă. Dacă structura
ei nu se schimbă, economia regiunii este condamnată la o creştere de nivel scăzut, la nivel scăzut de
profit, la rată scăzută a investiţiilor, la decalaj tehnologic. Condiţia de bază a schimbării structurale
este crearea mediului economic inovator.
Unul dintre punctele slabe ale economiei locale este rata ridicată a şomajului. Nivelul scăzut al
utilizării forţei de muncă şi rata populaţiei inactive este foarte mare. Aceste date înseamnă că
veniturile familiilor sunt scăzute, astfel nivelul de consum al populaţiei este la fel scăzut. Cererea
pentru produsele şi serviciile locale este de-asemenea mică, şi limitează într-o mare măsură
posibilităţile de dezvoltare ale producătorilor şi prestatorilor locali. În cazul lipsei de creştere a
utilizării forţei de muncă, efectele pozitive ale dezvoltării economiei nu se regăsesc la nivelul
populaţiei şi astfel inegalităţile sociale pot deveni şi mai accentuate.
Succesul economic al comunei se poate atinge numai în urma întăririi parteneriatului, a cooperării
mai strânse între actorii locali. Succesele individuale devin sustenabile pe termen lung numai în
condiţia în care ele sunt integrate într-o dezvoltare mai generală şi cu eficienţă mai extinsă.
Succesul schimbării economice depinde de sustenabilitatea ei pe termen lung, de evitarea
conflictelor interne, de pregătirea actorilor la schimbările ciclice ale pieţei. Succesul poate fi atins
numai în cazul în care preţul lui poate fi plătit din punct de vedere social şi al mediului.
Extinderea nivelului de utilizare a forţei de muncă - după experienţele naţionale şi internaţionale –
se aşteaptă din sfera întreprinderilor mici şi mijlocii. Fără întărirea sectorului IMM nici dezvoltarea
economică a regiunii, nici efectele extinse pe întregul teritoriu al regiunii nu se va realiza. În cadrul
IMM-urilor un rol important au întreprinderile care produc valoare adăugată şi care se ocupă cu
activităţi tradiţionale, deoarece aceste întreprinderi au cele mai mari perspective. Luarea în
considerare a criteriilor ecologice în procesul de schimbare (şi de stimulare) a structurii economice
asigură sustenabilitatea creşterii economice bazată pe schimbare de structură.
Economia comunei s-a dezvoltat într-o direcţie greşită în ultimele decenii: nivelul prelucrării
bunurilor produse în comună nu s-a crescut, valoarea adăugată s-a limitat. Dacă acest proces poate
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
159
fi oprit, valoarea produsă în comună se va creşte, perspectivele întreprinderilor şi situaţia populaţiei
locale se vor îmbunătăţi.
Receptivitatea IMM-urilor din comună pentru inovare şi noutăţi este limitată. Majoritatea
inovaţiilor care apar pe pieţele internaţionale şi ar putea fi aplicate nici nu ajung la întreprinzători,
cunoştinţele conducătorilor şi ale managementului în cele mai multe cazuri sunt insuficiente pentru
introducerea noutăţilor. Prin crearea condiţiilor de bază şi prin creşterea nivelului de cunoaştere al
întreprinzătorilor se extinde cercul acelora care se adaptează în mod flexibil la condiţiile
schimbătoare ale pieţei, care pătrund pe pieţele externe şi devin angajatori stabili.
În comună numărul întreprinderilor nou înfiinţate nu este scăzută, dar pertu ei nu este asigurat un
cadru incubator. Astfel, multe idei promiţătoare nu pot fi realizate, şi mai multe firme cu
perspectivă sunt condamnate la nereuşită. Prin lărgirea cadrelor incubatoare, mai multe firme nou-
înfiinţate pot să se consolideze pe piaţă, pot să devină elementul stabil al economiei.
Instrumentul – astăzi numai marginal folosit – al sustenabilităţii şi al obţinerii unui avantaj
competitiv este utilizarea timpurie a tehnologiilor care ocrotesc mediul. Prin introducerea acestora –
pe lângă creşterea temporară a nivelului de costuri – se poate atinge o îmbunătăţire durabilă a
competitivităţii, şi în acelaşi timp se poate micşora şi gradul de poluare mediului, îmbunătăţind
calitatea vieţii populaţiei.
Utilizarea informaticii în sfera întreprinzătorilor este redusă. Extinderea cadrelor infrastructurale ale
tehnologiilor informaţionale, răspândirea utilizării lor reduc dezavantajele, şi fac posibilă apariţia
unor noi sectoare (bazate pe TIC) şi pot îmbunătăţi competitivitatea întreprinzătorilor prin crearea
condiţiilor de adaptare flexibilă la piaţă.
Efecte asupra mediului
Efectuarea unui studiu de impact asupra mediului poate fi posibil numai după elaborarea
programelor operative pe de o parte, iar pe de altă parte după crearea şi funcţionarea unui sistem
corespunzător de informare şi monitoring. Bazându-se pe cercetările empirice existente pot fi
menţionate deja în strategie relaţiile de cauză-efect dovedite în practică care fac referire la
schimbările cele mai importante ale mediului şi la conflictele potenţiale care apar în cursul
realizării.
Din perspectiva menţinerii stabilităţii sensibile a ecosistemei şi a creării unui sistem optim de
economie, mediu şi societate bazate pe principiul sustenabilităţii, obiectivul de a moderniza
societatea care trăieşte în armonie cu mediul este real. Acesta poate fi realizat prin colaborarea
administraţiei publice locale, a întreprinzătorilor şi a organizaţiilor civile din comună.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
160
Colaborarea realizată în domeniul protecţiei mediului şi a naturii, precum şi dezvoltarea relaţiilor
economice cu luarea în vedere a influenţelor asupra mediului contribuie la menţinerea diversităţii
biologice a regiunii, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a celor care trăiesc în regiune şi creează
condiţiile dezvoltării sustenabile.
Prin colaborarea întreprinzătorilor şi a actorilor civili, precum şi a actorilor de dezvoltare regională
devine posibilă utilizarea şi cunoaşterea resurselor naturale ale regiunii. Comuna Suplac va deveni
un loc atrăgător pentru întreprinzători dacă sunt asigurate condiţii bune de viaţă şi un mediu plăcut
pentru cei care trăiesc şi lucrează în comună.
Prin dezvoltarea producţiei alimentelor conform cerinţelor UE va deveni posibil producerea unor
produse sănătoase, vor reapărea acele cicluri de producţie verzi care anterior constituiau un pericol
mai redus pentru mediu şi pentru sănătatea populaţiei.
Folosirea moderată a chimicalelor reduce probabilitatea ajungerii unor insecticide şi pesticide în
alimente. Prin transformarea suprafeţelor agricole cultivate va deveni posibil menţinerea calităţii şi
cantităţii solului, precum şi depozitarea pentru utilizarea ulterioară.
Majoritatea produselor secundare agricole constituie o astfel de bază pe care pe termen lung se
poate sprijini reducerea sau eliminarea utilizării carburanţilor fosile. Sursele de energie regenerabile
sunt identificate prioritar în difeite planuri, iar actorii regionali pot utiliza acestea în vederea
creşterii veniturilor.
Prin construirea întregii reţele de apă potabilă şi canalizare, precum şi prin tratarea ecologică a
apelor uzate, se rezolvă cea mai mare problemă: poluarea mediului prin serviciile publice comunale.
Prin tratarea corespunzătoare a apelor uzate provenite din agricultură şi industria alimentelor se
poate preveni poluarea apelor de suprafaţă şi a solului. Astfel va fi eliminată mirosul neplăcut din
apropierea localităţii, care pe de o parte este rezultatul eutrofizaţiei şi a procesului de formare a
bălţilor, iar pe de altă parte este cauzată de mirosul apelor uzate infiltrate. Prin epurarea controlată
se va înceta efectul poluant asupra apelor subterane, iar apa uzată epurată şi nămolul inert pot fi
folosite pentru irigaţie sau alt uz agricol. Toate aceste dezvoltări servesc şi protecţia valorilor
naturale şi a ariilor protejate şi pot crea echilibrul natural al acestor zone.
În planificarea etapelor de dezvoltare economică, infrastructurală, şi de resurse umane protecţia
mediului şi economia mediului au un rol primordial. Întărirea competitivităţii întreprinderilor
contribuie la activităţile de mediu ale întreprinderilor şi motivează introducerea strategiilor proprii
de protecţia mediului. Efectele activităţilor poluante pot fi reduse prin intervenţii tehnologice şi
tehnice moderne. La transformarea economiei comunei Suplac spijinirea extinderii tehnologiilor
verzi contribuie prin posibilitatea dezvoltării durabile şi îmbunătăţirea calităţii vieţii a populaţiei.
Dezvoltarea infrastructurii verzi care promovează activităţile economice contribuie la creşterea
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
161
şansei de adaptare iar reabilitarea zonelor industriale poluate contribuie la îmbunătăţirea imaginii
comunei şi la rezolvarea unor probleme de mediu.
În vederea creării unor relaţii de colaborare cu populaţia comunei se realizează o viziune nouă, o
cultură de mediu, creându-se astfel condiţiile unui mediu de viaţă sănătos, precum şi condiţiile
dezvoltării sustenabile. Asigurarea publicităţii informaţiilor reale face posibil ca societatea locală cu
o mentalitate de mediu sănătoasă să se implice în luarea deciziilor, respectiv să aibă o inluenţă în
procesul de luare a deciziilor. Pe parcursul acestui proces interesele contrare şi opiniile care stau la
baza acestora se pot ciocni, astfel numai prin controlul publicului poate fi implementată o strategie
de mediu.
Formarea conştinţei de mediu într-un mod mai extins şi mai deplin se realizează prin două metode:
pe de o parte prin elaborarea programelor de educaţie de mediu, care stimulează organizaţiile civile
şi locuitorii comunei pentru protejarea mediului, pe de altă parte prin informarea permanentă a
locuitorilor.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
162
6. Portofoliul de proiecte
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
163
Prezentul capitol cuprinde prioritizarea proiectelor descrise şi planul de acţiune locală, considerate
cele mai importante din perspectiva dezvoltării comunei Suplac. Stabilirea ordinii proiectelor de
dezvoltare se realizează cu luarea în considerare a tuturor criteriilor de mai jos:
- dimensiunea sferei de incidenţă teritorială a intervenţiei
- stadiul de pregătire al dezvoltărilor
- acceptarea dezvoltării de către populaţie
- nevoia de resurse a dezvoltărilor si disponibilitatea/accesibilitatea resurselor necesare.
Ca urmare a prioritizării – atât în privinţa sferei de incidenţă teritorială şi în funcţie de numărul de
locuitori a intervenţiei, cât si în privinţa complexităţii dezvoltării – în vârful clasamentului s-a situat
pachetul integrat de intervenţii (din domeniul de activitate) care vizează dezvoltarea infrastructurii
comunei, dezvoltarea serviciilor, a economiei, dezvoltarea capacităţii administrative şi un accent
mai mare pe mediul înconjurător, deci o dezvoltare durabilă.
Aceste dezvoltări sunt de importanţă deosebită din punct de vedere al asigurării dezvoltării durabile
a comunei. În continuare prezentăm proiectele considerate cele mai importante în baza criteriilor
enumerate mai sus.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
164
Titlul proiectului 1. Asfaltarea drumurilor secundare
Scopul proiectului: Îmbunătăţirea accesibilităţii comunei, satelor şi modernizarea infrastructurii
de transport.
Obiective specifice:
Modernizarea drumurilor secundare în comuna Suplac
Îmbunătăţirea aspectului general al comunei Suplac
Creşterea siguranţei rutiere, fluidizarea traficului rutier
Creşterea atractivităţii comunei pentru desfăşurarea activităţilor economice
Grupul ţintă: Localnicii, turiştii care sosesc în vizită şi potenţialii investitori.
Activităţi principale: Asfaltarea carosabilului
Rezultatele aşteptate: O reţea de drumuri modernă care permite libera deplasare a localnicilor şi a
turiştilor. Rezultatul va fi, în consecinţă, o populaţie locală mulţumită, formarea unei imagini
atractive a localităţii, creşterea numărului de turişti şi sporirea numărului de investitori.
Surse de finanţare: PNDR, M07 - Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale,
Programul LEADER
Posibili parteneri: Consiliul Judeţean Mureş
Perioada de implementare: 2014-2020
Sustenabilitate:
Datorită implicaţiilor financiare mari, implementarea acestui proiect se va face etapizat, prin
delimitarea unor zone de intervenţie şi prioritizarea acestora sau prin abordarea intervenţiilor în
funcţie de importanţa străzilor. În acest fel, se permite rezolvarea în totalitate a problemelor de
infrastructură rutieră, fără a se ajunge la imposibilitatea de a susţine financiar investiţiile.
Având în vedere impactul favorabil evident asupra activităţii economice, se aşteaptă ca
reabilitarea infrastructurii de drumuri să dinamizeze mediul de afaceri local, ceea ce va avea un
impact pozitiv şi asupra bugetului local.
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Domeniu prioritar judeţean:
Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale.
Prioritar la nivel european: Dezvoltarea unei infrastructuri moderne pentru creştere
economică şi locuri de muncă
Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea şi
extinderea infrastructurii Măsura 1.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere
Documente necesare:
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
165
Cerere de finanţare;
Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii;
Avize;
Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire;
Studiu geotehnic,
Studiu topografic;
Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
166
Titlul proiectului 2. Modernizarea căilor de acces în cadrul fondului forestier,
modernizarea infrastructurii agricole de acces câtre ferme
Scopul proiectului: Îmbunătăţirea procesului de reformă a sectorului agricol şi forestier
Obiective specifice:
Modernizarea drumurilor agricole câtre ferme
Modernizarea drumurilor forestiere
Dezvoltarea agroturismului
Grupul ţintă: Comunitatea locală
Activităţi principale: Modernizarea drumurilor de acces agricol şi forestier
Rezultatele aşteptate: Drumuri agricole şi forestiere moderne. Rezultatul va fi, în consecinţă, o
populaţie locală mulţumită, formarea unei imagini atractive a localităţii, creşterea numărului de
turişti şi sporirea numărului de investitori.
Surse de finanţare: PNDR, Submăsura 4.3 - Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau
adaptarea infrastructurii agricole şi silvice.
Posibili parteneri: Consiliul Judeţean Mureş
Perioada de implementare: 2014-2020
Sustenabilitate: Datorită implicaţiilor financiare mari, implementarea acestui proiect se va face
etapizat, prin delimitarea unor zone de intervenţie şi prioritizarea acestora sau prin abordarea
intervenţiilor în funcţie de importanţă agricolă sau forestieră.
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Domeniu prioritar judeţean:
Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale.
Prioritar la nivel european: Dezvoltarea unei infrastructuri moderne pentru creştere economică
şi locuri de muncă
Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea şi
extinderea infrastructurii Măsura 1.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere
Documente necesare: -Cerere de finanţare;
Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare
Avize;
Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire;
Studiu geotehnic,
Studiu topografic;
Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
167
Titlul proiectului 3. Extinderea reţelei de canalizare
Scopul proiectului: Extinderea sistemului de canalizare în localităţile comunei Suplac
Obiective specifice:
un mediu mai curat, sănătos
creşterea nivelului de trai al locuitorilor comunei
Grupul ţintă: Populaţia comunei, precum şi grupurile de turişti care sosesc în vizită.
Rezultatele aşteptate: - un mediu mai curat cu oameni sănătoşi, mulţumiţi
- creşterea nivelului de trai.
Activităţi principale: - extinderea sistemului de canalizare
Rezultatele aşteptate: O reţea de canalizare care va avea ca consecinţă creşterea nivelului de trai a
localnicilor. Rezultatul va fi, în consecinţă, o populaţie locală mulţumită, formarea unei imagini mai
atractive a localităţii, creşterea numărului de turişti.
Surse de finanţare: POS Mediu, Axa prioritară 1 Extinderea şi modernizarea sistemelor de
apă şi apă uzată, PNDR, M07 - Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale,
Programul LEADER
Posibili parteneri: Consiliul Judeţean Mureş
Perioada de implementare: 2014-2020
Sustenabilitate:
Datorită implicaţiilor financiare mari, implementarea acestui proiect se va face etapizat, prin
delimitarea unor zone de intervenţie şi prioritizarea acestora. În acest fel, se permite rezolvarea în
totalitate a problemelor legate de canalizare, fără a se ajunge la imposibilitatea de a susţine
financiar investiţiile.
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Domeniu prioritar judeţean:
Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale.
Prioritar la nivel european: Dezvoltarea unei infrastructuri moderne pentru creştere economică
şi locuri de muncă
Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea şi
extinderea infrastructurii Măsura 1.2. Modernizarea şi extinderea structurii tehnico-edilitare
Documente necesare:
Cerere de finanţare;
Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii;
Avize;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
168
Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire;
Studiu geotehnic,
Studiu topografic;
Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
169
Titlul proiectului 4. Înfiinţarea reţelei de apă potabilă
Scopul proiectului: Realizarea reţelei de apă potabilă în localităţile comunei Suplac
Obiective specifice:
un mediu mai curat, sănătos
creşterea nivelului de trai al locuitorilor comunei
Grupul ţintă: Populaţia comunei, precum şi grupurile de turişti care sosesc în vizită.
Rezultatele aşteptate: - oameni sănătoşi, mulţumiţi
- creşterea nivelului de trai.
Activităţi principale: - realizarea reţelei de apă potabilă
Rezultatele aşteptate: O reţea de apă potabilă care va avea ca consecinţă creşterea nivelului de
trai a localnicilor. Rezultatul va fi, în consecinţă, o populaţie locală mulţumită, formarea unei
imagini mai atractive a localităţii, creşterea numărului de turişti.
Surse de finanţare: POS Mediu, Axa prioritară 1 Extinderea şi modernizarea sistemelor de
apă şi apă uzată, PNDR, M07 - Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale,
Programul LEADER
Posibili parteneri: Consiliul Judeţean Mureş
Perioada de implementare: 2014-2020
Sustenabilitate:
Datorită implicaţiilor financiare mari, implementarea acestui proiect se va face etapizat, prin
delimitarea unor zone de intervenţie şi prioritizarea acestora. În acest fel, se permite rezolvarea în
totalitate a problemelor legate de apă potabilă, fără a se ajunge la imposibilitatea de a susţine
financiar investiţiile.
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Domeniu prioritar judeţean:
Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale.
Prioritar la nivel european: Dezvoltarea unei infrastructuri moderne pentru creştere economică
şi locuri de muncă
Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea
şi extinderea infrastructurii Măsura 1.2. Modernizarea şi extinderea structurii tehnico-edilitare
Documente necesare:
Cerere de finanţare;
Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii;
Avize;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
170
Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire;
Studiu geotehnic,
Studiu topografic;
Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
171
Titlul proiectului 5. Modernizarea arhitecturală şi peisagistică a spaţiilor
verzi
Scopul proiectului: Dezvoltarea infrstructurii comunei reprezentând creşterea suprafeţelor verzi în
localităţile cu spaţiu verde redus
Obiective specifice: - Aliniamente stradale verzi
- Dezvoltarea barierelor verzi împotriva poluării generate de traficul rutier
Grupul ţintă: Comunitatea locală
Rezultatele aşteptate: - 500 mp spaţii verzi
2 spaţii de joacă pentru copii construite
10 coşuri de gunoi
10 bănci
100 mp alei trasate
Surse de finanţare: Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea
de spaţii verzi în localităţi, Finanţat din Fondul de Mediu, Programul LEADER
Posibili parteneri: Organizaţii civile, şcoli
Perioada de implementare: 2015-2018
Sustenabilitate: Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local.
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: 4.3. Creşterea standardului de
viaţă al locuitorilor din zonele rurale din judeţ prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare,
educaţionale, sociale, culturale, de sănătate şi de agrement.
Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea şi
extinderea infrastructurii Măsura 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de agrement
Documente necesare:
Cerere de finanţare;
Studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii;
Avize;
Autorizaţie de construire;
Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
172
Titlul proiectului 6. Creşterea calităţii şi numărului serviciilor sociale
Scopul proiectului:
Creşterea numărului şi calităţii de servicii de asistenţă socială acordată persoanelor vârstnice
Obiective specifice: - Reabilitarea unei clădiri şi amenajarea acesteia
- Îmbunătăţirea serviciilor pentru seniori
Grupul ţintă: Localnicii, angajaţii direcţiei de asistenţă socială
Activităţi principale: - Reabilitarea si adaptarea funcţională a unei clădiri existente, care, în
prezent, nu este utilizat şi dotarea corespunzătoare pentru a fi folosită ca şi cămin de bătrâni.
Clădirea va adăposti un cămin de bătrâni, un cămin de tip hotelier, cu pondere pe sectorul social
şi cultural, cazare şi servicii, cu funcţiuni în principal de cazare, spaţii medicale şi tratament şi
spaţii de recreere, pentru un număr de 30 de vârstnici.
Rezultatele aşteptate: - 1 clădire reabilitată
- calitatea îmbunătăţită a serviciilor sociale
Surse de finanţare: Programul Operaţional Regional, Axa prioritară Dezvoltarea
infrsatructurii de sănătate şi sociale, PNDR M07 - Servicii de bază şi reînnoirea satelor în
zonele rurale, Programul LEADER
Posibili parteneri: Direcţia judeţeană de asistenţă socială
Perioada de implementare: 2017-2020
Sustenabilitate: Cheltuielile ulterioare de funcţionare vor fi suportate din bugetul local
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: 4.3. Creşterea standardului de
viaţă al locuitorilor din zonele rurale din judeţ prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare,
educaţionale, sociale, culturale, de sănătate şi de agrement.
Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea şi
extinderea infrastructurii Măsura 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de agrement
Documente necesare: - Cerere de finanţare;
Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii;
Avize;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
173
Titlul proiectului 7. Sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie
electrică penru iluminatul public
Scopul proiectului: Protecţia mediului prin reducerea consumului de energie, utilizând surse
alternative de producere a energiei
Obiective specifice:
Valorificarea uneia dintre resursele regenerabile de energie – energia solară pentru
producerea de energie electrică
Creşterea independenţei energetice faţă de importurile de resurse de energie primară prin
diversificarea surselor şi tehnologiilor de producere a energiei electrice: ca urmare se
realizează utilizarea raţională şi mai eficientă a resurselor energetice primare în alte
scopuri decât acela al producerii de energie electrică
Protecţia mediului prin utilizarea unei surse şi tehnologii nepoluante de producere a
energiei electrice
Promovarea dezvoltării durabile
Grupul ţintă: Comunitatea locală, instituţii publice, agenţi economici
Activităţi principale: -Achiziţionarea şi amenajarea terenului în scopul amplasării
echipamentelor/ instalaţiilor proiectului;
- Construcţii şi instalaţii aferente construcţiilor necesare implementării proiectului;
- Achiziţia de echipamente, inclusiv a echipamentelor de monitorizare continuă;
- Racordarea la reţeaua Sistemului Electroenergetic Naţional în aval de punctul de delimitare.
Rezultatele aşteptate: - Reducerea costurilor cu iluminatul public
- Reducerea consumului de energie
Surse de finanţare: POR, Axa prioritară: Sprijinirea creşterii eficienţei energetice în clădiri
publice, Programul LEADER
Posibili parteneri: Consiliul Judeţean Mureş
Perioada de implementare: 2015-2018
Sustenabilitate: Cheltuielile ulterioare de funcţionare vor fi suportate din bugetul local
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea 3. Protecţia
mediului înconjurător, creşterea eficienţei energetice, stimularea utilizării surselor alternative de
energie.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
174
Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr.8. Asigurarea
calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire. M6.2. Eficienţa energetică şi surse alternative de
energie
Documente necesare: - Cerere de finanţare;
Studiu de fezabilitate
Studiu potenţial energetic surse alternative
Raport- evaluare impact mediu
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
175
Titlul proiectului 8. Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice
locale
Scopul proiectului: Îmbunătăţirea relaţiei dintre administraţia publică, comunitatea locală şi
agenţii economici
Obiective specifice:- Îmbunătăţirea metodelor de informare publică
- Gestionarea mai eficientă a serviciilor furnizate
Grupul ţintă: Comunitatea locală, agenţi economici
Activităţi principale: - Implementarea sistemului e-guvernare;
- Instruirea funcţionarilor publice din Primăria comunei Suplac
- Informarea grupurilor ţintă cu privire la proiect.
- Implementarea unui sistem GIS şi realizarea bazei de date aferente acestuia
- Implementarea unui sistem informatic de gestionare a documentelor
Rezultatele aşteptate:
Creşterea transparenţei decizionale
Reducerea birocraţiei în administraţia publică locală
Reducerea timpului de prelucrare a documentelor
Surse de finanţare: Programul Operaţional „Capacitatea administrativă” (POCA)
Posibili parteneri: Consiliul Judeţean Mureş
Perioada de implementare: 2014-2020
Sustenabilitate: Cheltuielile ulterioare de funcţionare vor fi suportate din bugetul local
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea 7.1. Îmbunătăţirea
procesului de politici publice în administraţia publică locală.
Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 5. Dezvoltarea
capacităţiilor administrative Măsura 5.3. Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice
locale
Documente necesare: - Cerere de finanţare;
- Studiu de fezabilitate
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
176
Titlul proiectului 9. Dezvoltarea infrastructurii turistice- amenajarea unui
centru public de recreere
Scopul proiectului: Crearea unui centru de recreere
Obiective specifice: - crearea condiţiilor de recreere pentru comunitatea locală
- creşterea numărului de turişti
- diversificarea ofertei turistice
Grupul ţintă:
- comunitatea locală
- agenţii economici
- turişti
Activităţi principale: A1. Organizarea şi derularea de achiziţie publică pentru servicii de
elaborare a documentaţiei technice
A2: Întocmirea documentaţiilor tehnice
A 3: Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor
A4: Depunerea Cererii de Finanţare
A 5: Contractare servicii de management al proiectului
A 6: Constituirea Echipei de implementare a proiectului şi demararea proiectului
A 7: Achiziţie publică de lucrări şi servicii
A8: Execuţia lucrărilor
A 9: Recepţia lucrărilor
A10: Dirigenţia de şantier
A 11: Asistenţa tehnică
A12: Vizibilitate proiectului şi diseminarea rezultatelor
A 13: Monitorizare, audit şi raportare
Rezultatele aşteptate: - spaţiu de primire public
- birou
- grup sanitar
Surse de finanţare: Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea
competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, Programul COSME: Diversificarea
ofertelor si produselor turistice ale UE - Produse turistice transnaţionale sustenabile,
PNDR.
Posibili parteneri: ONG-uri din comuna Suplac
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
177
Perioada de implementare: 2015-2016
Sustenabilitate: Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local în colaborare
cu agenţii economici din domeniul turismului
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea 5.1. Întărirea
capacităţii instituţionale pentru dezvoltarea turismului în judeţul Mureş.
Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 2. Dezvoltarea
economică a comunei, M 2.1. Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor cu accent
ridicat pe activităţi turistice
Documente necesare: - Cerere de finanţare
- Studiu de fezabilitate
- Proiect tehnic
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
178
Titlul proiectului 10. Crearea unui site de informare turistică
Scopul proiectului: Crearea unui centru de informare turistică atât pentru turişti, cât şi pentru
întreprinzători în domeniul turismului, parte a unei reţele naţionale de centre de informare şi
promovare turistică
Obiective specifice: - creşterea numărului de turişti
- crearea unei baze de date cu informaţii turistice în vederea promovării online
a comunei ca destinaţie turistică
- a oferi comunităţii locale servicii de informare cu privire la dezvoltarea unor
afaceri în domeniul turismului
- a identifica furnizori de instruire pentru calificarea în agroturism a celor ce
vor să îşi deschidă o astfel de afacere.
Grupul ţintă: - turişti
- localnicii
- agenţii economici
Activităţi principale: A1. Organizarea şi derularea de achiziţie publică pentru servicii
A2: Depunerea Cererii de Finanţare
A 3: Contractare servicii de management al proiectului
A 4: Constituirea Echipei de implementare a proiectului şi demararea proiectului
A5: Vizibilitate proiectului şi diseminarea rezultatelor
A 6: Monitorizare, audit şi raportare
Rezultatele aşteptate: - un site de informare turistică
Surse de finanţare: Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea
competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii
Posibili parteneri: Agenţi economici locali în domeniul turismului, organizaţii civile
Perioada de implementare: 2016-2020
Sustenabilitate: Întreţinerea se va realiza din bugetul local în colaborare cu agenţii economici
din domeniul turismului
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea 5.1. Întărirea
capacităţii instituţionale pentru dezvoltarea turismului în judeţul Mureş
Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 2. Dezvoltarea
economică a comunei, M 2.1. Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor cu accent
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
179
ridicat pe activităţi turistice
Documente necesare: - Cerere de finanţare
- Studiu de fezabilitate
- Proiect tehnic
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
180
Titlul proiectului 11. Crearea unei oferte de turism, programul „Atracţii şi
programe turistice în comuna Suplac”
Scopul proiectului: Implementarea unui proiect turistic prin elaborarea unor programe turistice
sezoniale complete, unice, integrate şi comune pentru unităţile turistice din zonă, formarea unui
parteneriat între actorii implicaţi din comună (microregiune).
Obiective specifice: - creşterea numărului de turişti
- crearea unor facilităţi pentru turişti
- diversificarea programelor turistice
Grupul ţintă: - turişti
- comunitatea locală
- agenţii economici din domeniul turismului
Activităţi principale: A1. Încheierea unui protocol de colaborare între cei implicaţi în proiect:
Primăria Suplac, Consiliul Judeţean Mureş, agenţi economici din domeniul turismului,
meşteşugurilor tradiţionale, etc.
A2: Constituirea Echipei de implementare a proiectului şi demararea proiectului
A5: Vizibilitate proiectului şi diseminarea rezultatelor
A 6: Monitorizare, audit şi raportare
Rezultatele aşteptate: - turism în comuna Suplac
Surse de finanţare: Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea
competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, Programul COSME: Diversificarea
ofertelor si produselor turistice ale UE - Produse turistice transnaţionale sustenabile
Posibili parteneri: Agenţi economici locali în domeniul turismului, organizaţii civile
Perioada de implementare: 2015-2020
Sustenabilitate: Întreţinerea se va realiza de către agenţii economici din domeniul turismului
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea 5.1. Întărirea
capacităţii instituţionale pentru dezvoltarea turismului în judeţul Mureş
Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 2. Dezvoltarea
economică a comunei, M 2.2. Dezvoltarea turismului
Documente necesare:
- Studiu de fezabilitate
- Proiect tehnic
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
181
Titlul proiectului 12. Participarea grupurilor vulnerabile în economia socială
Scopul proiectului: - creşterea capacităţii comunităţii locale pentru dezvoltare durabilă şi
inclusivă
- reducerea sărăciei
Obiective specifice: - dezvoltarea şi promovarea unor activităţi generatoare de venit la nivel de
comunităţi locale, activităţi care ajută membrii grupurilor vulnerabile să se integreze sau să se
reintegreze pe piaţa muncii şi care contribuie la bunăstarea comunităţii;
- pregătirea antreprenorială în domeniul economiei sociale pentru membrii grupurilor vulnerabile
şi ai organizaţiilor care susţin interesele acestora.
Grupul ţintă: - comunitatea locală de etnie romă
Activităţi principale: - înfiinţarea întreprinderii sociale
Măsurarea performanţei
Creştere, adaptare, evoluţie
Rezultatele aşteptate: - oferirea unui loc de muncă pentru 30 de romi
- producerea de bunuri şi servicii pentru comunitatea locală
Surse de finanţare: Programul Operaţional Regional, Axa prioritară Dezvoltarea
infrastructurii de sănătate şi sociale, OT9- promovarea incluziunii sociale şi combaterea
sărăciei, POSDRU, Axa Prioritară 6 Promovarea incluziunii sociale, DMI 6.1 Dezvoltarea
economiei sociale.
Posibili parteneri: Agenţia Naţională pentru Romi
Perioada de implementare: 2016-2020
Sustenabilitate: Întreţinerea se va realiza din bugetul local în colaborare cu agenţii economici
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Strategia Europa 2020:
Creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de
muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.
Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 2. Dezvoltarea
economică a comunei, M 2.4. Promovarea parteneriatului public- privat
Documente necesare:
Cerere de finanţare (plan de afacere)
Studiu de fezabilitate
Proiect tehnic
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
182
Titlul proiectului 13. Extinderea serviciilor medicale
Scopul proiectului: Extinderea şi diversificarea serviciilor care pot fi oferite la nivelul medicinei
de familie
Obiective specifice: - îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- creşterea calităţii vieţii
- asigurarea unor servicii de sănătate de calitate
Grupul ţintă: - localnicii
Activităţi principale:- Înfiinţare spaţiu pentru un dispensar
Rezultatele aşteptate: - un dispensar în comuna Suplac (astfel o să funcţioneze două dispensare
medicale)
Surse de finanţare: Programul Operaţional Regional, Axa prioritară Dezvoltarea
infrastructurii de sănătate şi sociale , Programul CE “Sănătate 2014”, PNDR, Măsura 6.2.
Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale
Posibili parteneri: Ministerul Sănătăţii
Perioada de implementare: 2015-2017
Sustenabilitate: Din bugetul local
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea 1.3. Dezvoltarea
infrastructurii de învăţământ, sănătate, situaţii de urgenţă, protecţie socială,
Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020
Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 4, M 4.3.
Modernizarea serviciilor sociale, M 4.1. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate
Documente necesare:
Cerere de finanţare
Studiu de fezabilitate
Proiect tehnic
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
183
Titlul proiectului 14. Program local de promovare a sănătăţii
Scopul proiectului: Evaluarea riscurilor şi supravegherea activă a populaţiei prin servicii de
prevenţie primară
Obiective specifice: - îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
- creşterea calităţii vieţii
Grupul ţintă: - turişti
- localnicii
- agenţii economici
Rezultatele aşteptate: - depistarea în faze incipiente de boală şi intervenţii de screening
populaţional organizat (prevenţie secundară);
- îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
Surse de finanţare: Programul CE „Sănătate 2014”
Posibili parteneri: Ministerul Sănătăţii
Perioada de implementare: 2015-2017
Sustenabilitate: Din bugetul local
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea 1.3. Dezvoltarea
infrastructurii de învăţământ, sănătate, situaţii de urgenţă, protecţie socială.
Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020
Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 4, M 4.3.
Modernizarea serviciilor sociale, M 4.1. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate.
Documente necesare:
Cerere de finanţare
Studiu de fezabilitate
Proiect tehnic
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
184
Titlul proiectului 15. Educaţie pentru viaţă şi responsabilizare socială
Scopul proiectului: Dezvoltarea de mecanisme şi instrumente pentru asigurarea elevilor din
şcolile comunei Bălăuşeri la educaţie de tip nonformal şi la competenţe cheie europene de cetăţenie
activă
Obiective specifice: - responsabilizare socială, implicarea tinerilor în viaţa comunităţii locale
- creşterea calităţii vieţii
îmbunătăţirea stării de sănătate a comunităţii locale
Grupul ţintă: - elevi
- profesori
- comunitatea locală
Activităţi principale:
Elaborarea ofertei educaţionale de educaţie pentru viaţa de familie;
Elaborarea şi implementarea de standarde în educaţia nonformală şi informală realizată
prin intermediul abordării “educaţie între egali”;
Derularea în şcolile comunei Suplac a 15 sesiuni de informare cu privire la menţinerea
sănătăţii prin practicarea şi exersarea comportamentului responsabil şi de implicare a
acestora în viaţa comunităţii, prin ore de educaţie pentru viaţa de familie pentru elevi;
Campanie de vară pentru aceşti elevi în tabere şcolare, unde se realizează şi informarea
elevilor cu privire la normele de bază în menţinerea sănătăţii
Întâlniri cu autorităţile locale (ISJ, DJT, ASP, AJOFM, IJP etc), dar şi cu alţi actori cheie
(părinţi, ONG-uri)
Activităţi de comunicare, mass-media şi PR: conferinţe de presă, website, campanie PR,
campanie online
Evaluarea impactului proiectului: studiu cantitativ, studiu calitativ.
Rezultatele aşteptate: - creşterea responsabilizării sociale în rândul elevilor
- îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
Surse de finanţare: Programul „Europa pentru cetăţeni 2014-2020”
Posibili parteneri: Ministerul Sănătăţii, ISJ Mureş
Perioada de implementare: 2015-2017
Sustenabilitate: Din bugetul local
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea 1.3. Dezvoltarea
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
185
infrastructurii de învăţământ, sănătate, situaţii de urgenţă, protecţie socială.
Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020
Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 4, M 4.3.
Modernizarea serviciilor sociale, M 4.1. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate.
Documente necesare:
Cerere de finanţare
Studiu de fezabilitate
Proiect tehnic
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
186
Titlul proiectului 16. Organizarea schimbului de experienţă cu autorităţile
locale din România şi din alte localităţi din Uniunea Europeană
Scopul proiectului: Scopul proiectului este de a facilita schimbul de experienţă dintre factorii de
decizie şi politici, reprezentanţi ai autorităţilor locale, ONG-uri şi experţi relevanţi din România
şi din alte ţări ale Uniunii Europene
Obiective specifice: - creşterea capacităţii administrative a autorităţilor pubice locale
organizarea şi realizarea schimbului deexperienţă şi a vizitelor de studiu a factorilor de
decizie, administraţiilor publice locale
crearea legăturilor de colaborare bilaterală sau multilaterală între factorii de decizie şi
administraţia locală ale participanţilor
Grupul ţintă: - 15 reprezentanţi ai administraţiei locale
- 10 reprezentanţi ai ONG-urilor
Activităţi principale: A1. Organizarea unei sesiuni de informare
A2. Elaborarea proiectului
A3. Derularea schimburilor de experienţă (2 din ţară, 2 în străinătate)
A4. Derularea conferinţei iternaţionale
A5. Raport de activitate
Rezultatele aşteptate: - 4 schimburi de experienţă
1 conferinţă internaţională
Facilitarea transferului experienţelor acumulate
Consolidarea parteneriatului dintre soietatea civilă, factorii de decizie şi administraţia locală în
scopul identificării problemelor şi soluţiilor
Surse de finanţare: Programul Operaţional „Dezvoltarea capacităţii administrative”
(POCA), Fonduri SEE: Programului RO18 - Intărirea capacităţii şi cooperare
instituţională între instituţiile publice, autorităţile locale şi regionale române şi norvegiene,
Programul „Europa pentru cetăţeni 2014-2020”
Posibili parteneri: Localităţile înfrăţite
Perioada de implementare: 2014-2020
Sustenabilitate: Din bugetul local
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea 7.1. Îmbunătăţirea
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
187
procesului de politici publice în administraţia publică locală
Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 5, Dezvoltarea
capacităţiilor administrative, M5.1. Dezvoltarea resursei umane
Documente necesare: - Cerere finanţare
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
188
Titlul proiectului 17. Înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară
pentru implementarea unor proiecte comune de dezvoltare a infrastructurii şi
utilităţilor cu localităţile învecinate şi elaborarea unui plan de dezvoltare
microregională
Scopul proiectului: Dezvoltarea unui sistem de infrastructuri care să asigure dezvoltarea
întreprinderilor, atragerea investiţiilor, transferul de tehnologie, dezvoltarea rurală.
Obiective specifice: - Consolidarea rolurilor unităţilor administrativ-teritoriale
Gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului
Echilibrarea şi creşterea ritmului dezvoltării economice
Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă
Grupul ţintă: - localităţile din apropierea comunei Suplac
- comunitatea locală
Activităţi principale: - Înfiinţare Asociaţie
Elaborare proiect pentru dezvoltarea infrastructurii de transport
Elaborare proiect pentru dezvoltarea durabilă a tursimului
Elaborare proiect pentru dezvoltarea structurii educaţionale
Elaborare proiect pentru dezvoltarea infrastructurii serviciilor sociale
Elaborare proiect pentru dezvoltarea serviciilor publice (iluminat, gaze, deşeuri)
Rezultatele aşteptate: - îmbunătăţirea sistemului de transport la nivel zonal (Sovata- Tg. Mureş) şi
regional (Braşov- Tg. Mureş)
Utilităţi, parcări aranjate pe aceste rute
Implementarea unor programe care să permită accesul la servicii de sănătate, educaţie la
toate nivelurile
2 depozite ecologice de deşeuri la nivel zonal
Alimentarea cu gaz a comunei Suplac
Surse de finanţare: Programul Operaţional Regional, DMI 1.1. Poli de dezvoltare urbană
(ADI)
Posibili parteneri: Administrațiile locale ale localităţilor învecinate, Consiliile judeţene
(Harghita, Mureş, Braşov)
Perioada de implementare: 2015-2020
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
189
Sustenabilitate: Întreținerea obiectivelor se va realiza din sursele proprii ale primăriilor
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: : Domeniu prioritar
judeţean: Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale
Prioritar la nivel european: Dezvoltarea unei infrastructuri moderne pentru creştere economică
şi locuri de muncă
Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 5. Dezvoltarea
capacităţiilor administrative, M 5.3. Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice locale,
P 5.3.3.
Documente necesare: - Cerere finanţare
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
190
Titlul proiectului 18. Promovarea importanţei şcolarizării în rândul populaţiei
care reprezintă risc de abandon şcolar
Scopul proiectului: Creşterea frecvenţei şcolare şi reducerea abandonului şcolar
Obiective specifice: - identificarea copiilor cu risc de abandon
Parteneriate între şcoală şi comunitate pentru reducerea abandonului şcolar
Crearea unui mediu inclusiv pentru copii cu risc de abandon şcolar
Grupul ţintă:
Copiii cu risc ridicat de abandon şcolar
Familiile copiilor cu risc ridicat de abandon şcolar
Personalul didactic din şcoli
Reprezentanţi ai comunităţii
Activităţi principale:- Evaluarea nevoilor de informare, formare şi consiliere ale
reprezentanţilor comunităţilor selectate (profesori, directori de şcoală, părinţi şi reprezentanţi ai
comunităţii);
Formarea personalului şcolar în toate dimensiunile proiectului pentru a putea oferi
servicii adaptate de informare, facilitare, formare şi consiliere părinţilor şi altor membri ai
comunităţii;
Promovarea activităţilor comune în cadrul planului de acţiune al şcolii, în funcţie de
problemele şi de provocările identificate
Organizarea de cursuri de educaţie parentală în comunităţile selectate cu scopul de a
îmbunătăţi comunicarea dintre părinte şi copil;
Discuţii cu liderii romi, în încercarea de a schimba perceptia părinţilor faţă de educaţie;
Conectarea familiilor copiilor cu risc de abandon şcolar la resursele disponibile în
comunitate;
Rezultatele aşteptate: - Creşterea frecvenţei şcolare şi reducerea riscului de abandon şcolar în
cazul copiilor ce provin din medii defavorizate din punct de vedere socio-economic cu 40%
Asigurarea abilităţilor primare copiilor ce provin dintr-un mediu defavorizat din punct de
vedere socio-economic 100%
Dezvoltarea abilităţilor profesorilor şi dobândirea de către aceştia a unor competenţe
didactice inovatoare
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
191
Transformarea şcolilor într-un mediu prietenos prin implicarea activă a tuturor actorilor:
personal didactic, elevi, părinţi şi alţi membri ai comunităţii
Surse de finanţare: Programul Operaţional Regional, Axa prioritară Imbunătăţirea
infrastructurii educaţionale, OT10- Investiţii în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot
parcursul vieţii.
Posibili parteneri: Consiliul judeţean, şcoli din comuna Suplac
Perioada de implementare: 2015-2018
Sustenabilitate: Întreţinerea obiectivelor se va realiza din sursele proprii ale primăriilor
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea 1.3. Dezvoltarea
infrastructurii de învăţământ, sănătate, situaţii de urgenţă, protecţie socială
Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 4. Dezvoltarea
serviciilor sociale, M .4.2. Modernizarea serviciilor de educaţie, P 4.2.1.
Documente necesare: - Cerere finanţare
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
192
Titlul proiectului 19. . Iniţierea unor campanii de educare a copiilor şi tinerilor
în privinţa protecţiei mediului
Scopul proiectului: Încurajarea tinerilor de a se implica în proiecte şi activităţi ecologice de
protecţia mediului
Obiective specifice: - Creşterea nivelului de informare privind schimbările climatice şi
soluţiile de reducere a acestora prin acţiuni educative
Conştientizarea efectelor schimbărilor globale ale climei şi sensibilizarea populaţiei prin
activităţi ce tratează probleme de mediu, desfăşurate de elevi pe plan local
Promovarea educaţiei ecologice din perspectiva schimbărilor climatice în domeniul
energiei
Grupul ţintă:
elevi din şcolile comunei Suplac
cadre diactice din şcolile comunei Suplac
comunitatea locală
Activităţi principale:- elaborarea proiectelor activităţilor ecologie: Mai puţine deşeuri în
comuna noastră! Apa înseamnă viaţă!
Natura – concurs de creaţie artistică
Rezultatele aşteptate: - creşterea gradului de informare la toţi elevii din şcolile comunei Suplac
Educarea şi conştientizarea elevilor şi a populaţiei adulte din comună
Afişe, bannere construite de elevi
Revista ecologică a şcolii
Surse de finanţare: Programul COSME: Diversificarea ofertelor si produselor turistice ale
UE - Produse turistice transnationale sustenabile, LIFE+, POS Mediu, EEA&Norway
Grants
Posibili parteneri: Școlile comunei Suplac
Perioada de implementare: 2015-2016
Sustenabilitate: Întreţinerea obiectivelor se va realiza din sursele proprii ale primăriilor
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea nr. 3. Protecţia
mediului înconjurător, eficienţă energetică, utilizarea surselor alternative de energie
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
193
Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 6, M6.3
Îmbunătăţirea aspectului comunei, P 6.3.3. Iniţierea unor campanii de educare a copiilor şi
tinerilor în privinţa protecţiei mediului
Documente necesare: - Cerere finanţare
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
194
Titlul proiectului 20. Construirea unor spaţii de joacă pentru copiii
Scopul proiectului: Amenajarea unui loc pentru petrecererea timpului liber pentru copiii
Obiective specifice: - creşterea calităţii vieţii
- îmbunătăţirea aspectului localităţii
Grupul ţintă: - copiii din comuna Suplac
- comunitatea locală
- turişti
Activităţi principale:- 1. Organizarea de şantier
2. Executarea lucrărilor (locuri de joacă, sistem de iluminat, sistem de irigaţii)
3. Amenajare suprafaţă plantată
Alei
Imprejmuire
Amenajare spaţiu de joacă
Sistem de iluminat ambiental şi decorativ
Sistem de irigaţii
Rezultatele aşteptate: - Amenajare suprafaţă plantată 1000 mp
- Amenajare spaţiu de joacă 1400 mp
- Sistem de iluminat ambiental şi decorativ legat la reţeaua publică existentă
- Sistem de irigaţii de la reţeaua existentă
Surse de finanţare: Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea
de spaţii verzi în localităţi , Finanţat din Fondul de Mediu, Programul LEADER
Posibili parteneri: Agenţi economici
Perioada de implementare: 2015-2016
Sustenabilitate: Întreținerea obiectivelor se va realiza din sursele proprii ale primăriei
Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene: Prioritatea 4. Dezvoltarea
infrastructurii educaţionale, sociale şi de sănătate, susţinerea dezvoltării comunitare
Măsura 4.2. Dezvoltarea infrastructurii cultural-recreative din mediul rural
Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală: Obiectiv strategic nr. 6, Asigurarea
calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire, M 6.3. Îmbunătăţirea aspectului comunei, P 6.3.5.
Documente necesare: - Cerere finanţare
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
195
Anexa nr. 1 Fişa comunei Suplac
Domeniul Criteriul Indicatorii U.M.
Fizico-
geografice
Teritoriul
comunei
Suprafaţa totală kmp,
ha
4.572,49 ha
Intravilan ha 264,21 ha
Terenuri agricole ha 3633,49
Terenuri impădurite ha 478
Râuri şi pârâuri km Târnava Mică
Lacuri ha --
Zonă industrială ha --
Zonă rezidenţială ha --
Parcuri şi spaţii verzi ha
Forme de
relief
1.Inventarul principalelor forme de
relief
Podişul
Târnavei,
altitudini între
300-500m
Plasare
geografică
2.Menţionarea principalelor căi de
acces- rutier, căi ferate, aerian (km,
starea lor ca de ex asfalt, pietruit etc.)
Eur.,
DN,
DJ,
C.F.
DJ 142, DC 70
3. Distanţa până la centre urbane mari Km 22 km Târnăveni
34 km Tg. Mureş
Factori de
risc natural
4. Menţionarea zonelor supuse la
factorii de risc natural
- risc moderat de
inundaţii
Zone
naturale
protejate
5.Indicarea zonelor naturale protejate -imp.
Jud
-
imp.
Naț. -imp
locală
Natur
a
2000
- Situl Natura
2000
ROSPA0028 -
Dealurile
Târnavelor -
Valea Nirajului
Populație
Mărimea
populaţiei
Densitatea
Evoluţia
populaţiei
Factori de
creştere a
populaţiei
1. Numărul populaţiei în 2014 Pers. 2202
2.Locuitori/km2 Pers/k
mp
48,81
3. Evoluția populaţiei în ultimii 50 de
ani
Descrescătoare
4. Rata medie a mortalităţii în ultimii
zece ani
%/an 12,99‰ în anul
2013
5. Rata medie a natalităţii în ultimii
zece ani
%/an 9,40‰ în anul
2013
6. Numărul celor plecaţi definitiv din
localitate în ultimii 10 ani
NR. nd
7. Numărul celor stabiliţi în localitate
în ultimii 10 ani
NR. nd
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
196
8. Indicele de îmbătrânire a populaţiei
(persoane de peste 60 de ani/0-14 ani)
9. Indicele de înnoire a forţei de muncă
(pop. între 15-29 ani/30-44 ani)
1,57
Conditii de
locuire
Dotarea
locuinţelor
cu instalaţii
de apă şi
gaze naturale
Vechimea
locuinţelor
Materiale de
construcţie
1. Ponderea racordate la reţeaua de apă % --
2. Ponderea locuinţelor racordate la
reţeau de canalizare
% --
3. Ponderea locuinţelor conectate la
reţeaua de gaze naturale
% În fiecare
localitate,
excepţie: Laslău
Mic şi
Vaidacuta
4. Ponderea locuinţelor construite
înainte de 1970
% 82,63
5. Ponderea locuinţelor construite după
2000
% 3,45
6. Ponderea locuinţelor construite din
materiale durabile
% nd
Economie Potenţial
agricol
Potenţial
forestier
Potenţial
turistic
Potenţial
industrial
Structura
proprietăţii
agricole
Gradul de
ocupare a
populaţiei
Teren agricol /locuitor
Ha/lo
c
1,65
Structura folosinţei terenului agricol Ha Arabil 2487,26
Ha Păşuni 608
Ha Fâneţe 334
Ha Vii 19,73
Ha Livezi 184,5
Număr de animale La
100
ha
5677 (fără
păsări)
Suprafaţa medie a exploataţiei
individuale
ha 5,27
Suprafaţa forestieră /locuitor Ha/lo
c
0,21
Număr de gospdării în circuitul agro-
turistic
Nr ---
Număr de locuri de cazare în pensiuni,
hoteluri
Nr. ---
Număr de locuri de cazare în
campinguri
Nr. ---
Gradul de complexitate a activităţilor
industriale
----
Prelucrarea produselor agricole Nr. - prelucrarea
fructelor şi a
cărnii
Ponderea suprafeţelor agricole private
din totalul suprafeţelor agricole
ha% 90
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
197
Suprafaţa medie a exploataţiilor de tip
asociativ cu personalitate juridică
ha ---
Suprafaţa medie a exploataţiilor de tip
asociativ familial
ha --
Numarul total al agentilor economici si
domeniile de activitate
NR. 66
Procentul persoanelor fizice autorizate NR. 37
Numărul total de angajaţi ai agenţilor
economici de pe teritoriul comunei
Nd
Populaţia activă ocupată la 1000 de
locuitori
Nd
Ponderea populaţiei ocupate în
industrie
Nd
Ponderea populaţiei ocupate în servicii Md
Ponderea populaţiei ocupate în
agricultură
Nd
Echiparea
tehnică a
localităţilor
Alimentare
cu apă în
sistem
centralizat
Alimentare
cu energie
electrică
Alimentare
cu gaze
naturale
Racordarea
la reţele
telefonice
Accesul la
căile de
transport
Apa potabilă distribuită m3/lo
cuitor
/an
nd
Gradul de electrificare a gospodăriilor % Apr. 98
Distribuţia de gaze naturale Km
Gradul de racordare a gospodăriilor la
reţeaua de telefonie
% Apr. 80
Gradul de asfaltare al străzilor %
Trotuare km nd
Pista pentru biciclete km ---
Accesul la reţeaua rutieră sau feroviară Da
Nr. total de km de drumuri: Km 15
Parcuri şi spaţii verzi Ha nd
Gospodării conectate la Internet Nr nd
Studiu de fezabilitate realizate sau în
lucru
Nr nd
Proiecte derulate în ultimii 5 ani
Fonduri extrabugetare (sume, sursă,
pentru ce)
Nr. Vezi capitolul
Terenuri şi
locuinţe
Sociale Sănătate
Învățământ
Comunicaţii
Mortalitate
infantilă
Nr de medici în localitate () nr de
loc/m
edic
1medic/2202
locuitori
Număr de elevi/cadru didactic Elevi/
cadru
didac-
tic
13,9
Nr de abonamente TV. ab/10
00 loc
nd
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
198
Decese sub 1 an/1000 de născuți vii Pers.
Mediu/ecol
ogie
Aer
Apa
Sol
Păduri
Calitatea aerului Medie
Calitatea apei Medie
Soluri afectate de factori de limitare a
calităţii
nd
Păduri afectate de fenomene de uscare
şi de forestare în totalul suprafeţei
forestiere
nd
Principalele surse de poluare ale
aerului, apei, solului
Agricultura,
traficul rutier
Organizaţii
ONG-uri Asociaţia Culturală Héderfaja
Fundaţia Armonia
Fundaţia Familia Copiilor
Cluburi
sportive
Asociaţii de
producători
-Composesorat
-Asociaţia
Agricultorilor
Maghiari din
România
Cooperative ---
Firme Vez anexa nr. 3
Turism Organizaţii/f
irme Asociaţia de dezvoltare
intercomunitară Suplac-
Coroisânmartin
Asociaţia microregională
"Tîrnava Mică Inferioară"
-
Atracţii
turistice Biserici -
Forme de
turism
-
Trasee
turistice
------ -
Alte date şi
informaţii
relevante/i
mportante
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
199
Anexa nr.2. Chestionar aplicat populaţiei comunei Suplac
Stimate Doamnă/Domnule,
Primăria comunei Suplac împreună cu firma Pro Regio Consulting demarează un amplu proces de
consultare publică în vederea elaborării strategiei locale de dezvoltare pentru perioada 2014 - 2020.
Opinia dumneavoastră în calitate de cetăţean al comunei poate influenţa deciziile cu privire la
proiectele ce vor fi dezvoltate în următorii ani în comună, motiv pentru care vă rugăm să completaţi
chestionarul de mai jos.
1. Acordaţi o notă de la 1 la 5 unde 1=foarte nemulţumit si 5=foarte mulţumit pentru calitatea
următoarelor servicii publice:
* NS/NR – Nu ştiu, Nu răspund
Servicii Nota Nu
beneficiez
Nu apelez la
acest serviciu
NS/NR
Apă potabilă
Canalizare menajeră
Iluminat public
Transport public
Curăţenia străzilor
Colectare deşeuri menajere
Care sunt cele mai mari probleme/nemulţumiri legate de serviciile menţionate mai sus:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2. Care consideraţi că sunt dezavantajele comunei /satului în ceea ce priveşte dezvoltarea sa?
1._________________________________________
2. _________________________________________
3. __________________________________________
4. _________________________________________
3. Care consideraţi că sunt avantajele comunei/satului în ceea ce priveşte posibilităţile de
dezvoltare?
1._________________________________________
2. _________________________________________
3. __________________________________________
4. _________________________________________
4. Acordaţi o notă de la 1 la 5 unde 1=foarte nemulţumit si 5=foarte mulţumit pentru
următoarele:
* NS/NR – Nu ştiu, Nu răspund
Nota NS/NR
Aspectul general al comunei/satului
Aspectul caselor (arhitectura rurală)
Curaţenia comunei/satului
Parcuri, spaţii verzi
Locuri de joacă pentru copii
Terenuri de sport cu acces liber
Calitatea străzilor principale din comună
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
200
Calitatea străzilor secundare
Conexiunea pe cale rutiera cu alte zone ale României
Parcări în zona centrală
Accesul la mijloace de transport din comună în alte localităţi
Condiţiile oferite în sistemul educaţional (infrastructură, dotări)
Calitatea actului educational în sistemul educaţional
Condiţiile oferite în domeniul serviciilor medicale (infrastructură,
dotări)
Calitatea serviciilor medicale
Numărul de locuri de muncă oferite în comună
Nivelul salariilor
Oportunităţile de petrecere a timpului liber
Evenimente culturale si sportive
Siguranta dumneavoastră si a bunurilor dumneavoastră
Posibilităţile de a face cumpărături
Relaţiile cu Primăria
Relaţiile cu Poliţia Locală
Relaţiile cu serviciile de urgenţă
Imaginea si renumele comunei
5. Ce fel de servicii sociale credeţi că ar fi utile în comună? (alegeti max. 2)
Centru de îngrijire pentru vârstnici Cantina socială
Centru de zi pentru copii Altele
Locuinţe sociale
6. Ce anume credeţi că lipseste în comună ca posibilitate de petrecere a timpului liber?
________________________________________________________________________
7. Care este principalul motiv pentru care v-aţi muta domiciliul din comună?
Locuri de muncă mai bune Motive care ţin de familie
Locuri de muncă mai multe Mai multă siguranţă
Venituri mai mari Mai multe posibilităţi de petrecere a timpului liber
Servicii educaţionale mai bune Altele.
Care?................................................................. ...........
...........................................................................
Servicii medicale mai bune
8. Care ar fi principalele 3 măsuri pe care le-aţi lua dacă aţi fi Primar al comunei?
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
Alte observaţii:
__________________________________________________________________________
Date personale: Vârstă: Sex:
Ocupaţie: Ultima şcoală absolvită:
Comună/sat: Venitul net:
Sub 500 lei
Între 501 si 1.000 lei
Între 1.001 si 2.000 lei
Între 2.001 si 3.000 lei
Peste 3.001 lei
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
201
Anexa nr. 3 Lista agenţilor economici din comuna Suplac la data de 10.04. 2014
Nr.
Crt.
Denumire /
Numele şi prenumele
Administrator
Adresa
Operator
economic
Cod fiscal Punct de
lucru
Obiectul activitate
0 1 2 3 4 5
1 P.FA. FĂRCAŞ
LUCIAN
Laslău Mare
264
19913593 Laslău
Mare 264
Comerţ cu
amănuntul ,
alimente
Nr.
crt.
DENUMIRE SOCIETATE
LOCALITAT
E
PROFIL ACTIVITATE
1. P.F. BORDI ANDREI Suplac Moară
2. P.F. COSMA MIHAELA Laslău Mare Comerţ cu amănuntul produse
alimentare şi nealimentare
3. A.F. SIMON KALAMAN/
MARGARETA
Idrifaia Moară
4. P.F.OPREAN TEODOR Laslău Mare Moară
5. I.I. BOBARIU ELENA
FLORINA
Laslău Mic Bar, magazin mixt
6. SC BOREM SRL Idrifaia Comerţ cu produse alimentare şi
nealimentare
7. SC COMMIXT NEAGU SRL Suplac Bar, comerţ cu amănuntul,
agricultură, zootehnie
8. SC COMSERV SPERANŢA
SRL
Laslău Mic Comerţ cu amănuntul
9. SC ZSOCSAB SRL Suplac Comerţ cu amănuntul, terasă,
bar
10. SC AFAMIA SRL - Braşov Laslău Mare Agricultură
11. SC BIOFIT SRL Idrifaia Comerț
12. SC AGRACARNIS SRL Laslău Mic Prelucrare carne
13. SC CLAUDIA COMPROD
SRL
Suplac Comerţ
14. SC IMLAS SRL Laslău Mare Confecţii metalice
15. SC LAMAGROCOM SRL Laslău Mare Agricultură
16. SC ROMLAS SRL Laslău Mare Agricultură
17. SC NAGVAR SRL Laslău Mic Comerţ
18. SC TRANSIMPEX
SPERANŢA SRL
Suplac Comerţ
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
202
/nealimente
2 PFA IENEA DOINA Laslău Mare
224
20328160 Laslău
Mare 224
Bar, magazin mixt
3 PF.VINTILĂ RADU Laslău Mare
262
Agricultură
4 SC.
AGROZOOTEHNICA
Alesi Andreas
Laslăul Mare
Ferma
18440055 Laslăul
Mare
Ferma
Agricultură,
zootehnie
5 I.I. BOBARIU MARIA Laslău Mic 49 27420359 Laslău Mic
49
Bar, magazin mixt
6 PF.CONSTANTIN
ANGELA
Laslău Mic 25 22780160 Laslău Mic
25
Comerţ magazin
mixt
7 SC ANSICOM SRL
Sicoe Ana
Laslău Mic 12 5641723 Laslău Mic
12
Comerţ cu
amănuntul,bar
8 COPERATIVA DE
CONSUM GANESTI
Găneşti ,str.
Principală
01260246 Laslău
Mare 136
Magazin mixt
9 SC.AFAMIA SRL-
Braşov
Al Ali Mustafa
Braşov 06306062 Laslăul
Mare
Livadă
Agricultură, livadă
10 SC AGRICOLA
LASLĂU
–Bucur Luminiţa
Laslău Mic
Ferma
21602386 Laslău Mic
Ferma
Agricultură,
zootehnie
11 PFA KISS IOSIF Suplac 302 19913089 Suplac 302 Moară, lucrări
instalaţii electrice
12 P.F.A.TOLAN
RODICA
Suplac 224 27411222
67403
Suplac 224 Comerţ cu
amănuntul
alimente/nealiment
e
13 PF.TOLAN LUCIAN Suplac 193 17011112
67398
Suplac 193 Pielărie
14 PF.BALOG FERENC Suplac 249 Suplac 249 Apicultură
15 PF. SANDOR MIHAI Suplac 279 Suplac 279 Agricultură
16 PF.MOLNAR IOAN Suplac 25 Suplac 25 Agricultură
17 PF. SZOKE
ELISABETA
Suplac 327 Suplac 327 Agricultură
18 PF. SZOKE ISTVAN Suplac 240 Suplac 240 Agricultură
19 PF.SZOKE ELEMER Suplac 173 Suplac 173 Agricultură
20 I.I.ROMAN IOAN-
AURELIAN
Suplac 218 25410286 Suplac 218 Comerţ articole de
construcţii
21 SC.MATINAL SRL
Ciurciu Ludovic
Târnăveni ,
str. Viitoru-
lui ,nr. 13/1/29
15564814 Suplac 198 Bar, magazin mixt
22 PFA MOLNAR
FRANCISC
Tg. Mureş str.
Arany Janos ,
nr.33/3 B
23869984 Idrifaia 22 Comerţ bunuri de
ocazie
23 I.I. SZILAGYI Idrifaia 193 23932194 Idrifaia 193 Lucrări construcţii,
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
203
ŞTEFAN comerţ materiale de
construcţii
24 AF.SIMON KALMAN/
MARGARETA
Idrifaia 222 şi
Idrifaia 115/a
17623488 Idrifaia 222
şi
Idrifaia
115/a
Mori cereale,
comercializare
produse morărit
25 PF.LASZLO ANDREI Idrifaia 63 19858235 Idrifaia 63 Însămânţător
artificial
26 PF.VINCA DANIELA Idrifaia 50 26909632
24501
Idrifaia 50 Agricultură
27 AF.PETI ŞTEFAN Idrifaia 138 19191742 Idrifaia 138 Agricultură
28 CABINET MEDICAL
INDIVIDUAL
Dr. Szanto Agota
Suplac 356 Suplac 356 Cabinet medical
29 FARMACIE
Suplac 92 Suplac 92 Farmacie
30 SC COMMIXT
NEAGU SRL
Roman Vasile
Suplac 116 1259411 Suplac 116 Bar,comerţ cu
amănuntul
31 SC LA NEAGU SRL
Roman Vasile
Suplac 116 Suplac 104 Spălătorie auto,
vulcanizare
32
PF.SZOKE IBOLYA
Tg. Mureş
Str.Gh. Pop de
Băseşti ,nr.
21/6
18997642 Suplac 280 Comerţ cu
amănuntul
33 SC SPERANŢA SRL
Torok Ioan
Cerghid Suplac 255 Magazin mixt
34 I.I BORDI IOAN Idrifaia 205 26481340 Idrifaia 205 Comerţ
alimente/nealiment
e
35 SC.SZIDCOM SRL
Szakacs Ildiko
Idrifaia 68 18847165 Idrifaia
179/A
Bar
36 SC.MATILDA CI SRL
Dr. Keresztes Csaba
Idrifaia 114,
114
15239759 Idrifaia 114
Activităţi sanitar
veterinare
37 SC.EMERICUS SRL –
Tg.Mureş
Fazakas Emeric
Tg. Mureş
Str.
Panseluţelor
nr.1/A/2
1593224 Idrifaia 173 Comerţ cu
amănuntul
alimente/nealiment
e
38 SC BIPRO SRL
Bordi Iosif
Idrifaia 1/b 20901070 Idrifaia 1/b Intreţinerea şi
repararea
autovehicolelor,
comerţ cu piese şi
accesorii
pt.autovehicole
39 SC.SANDYFRUITS
SRL
Idrifaia 258 15310638 Idrifaia 258 Prelucrare fructe –
legume ambalare/
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
204
Deac Alexandru refrigerare ,
comercializare
40 SC.GHOST BOX SRL
Matyas Levente
Idrifaia 18362011 Idrifaia
127/A
Comerţ cu ridicata
cărţi
41 I.I.SZAKACS- BORDI
JOZSEF-ATTILA
Mica 183 32032299 Idrifaia
232
Fermă mixtă
42 SZOCS SANDOR -
SOLT
Suplac 49 32859858 Idrifaia 49 Dezmembrări auto
Comerţ auto şi
piese auto
43 SC. GIGANTI OIL SRL Sighișoara 29545650 Idrifaia
1/A/10
Comerț carburanţi
44 SC TRANSGLOBAL
SRL
Laslău
Mare,111
28334310 Laslău
Mare 111
Transport rutier de
mărfuri
45 PF FLOREA
STELIANA-FLORINA
Laslău Mare
229
30593562 Laslău
Mare 229
Magazin mixt
46 SC.LARAROM
UTILITY SRL
Laslău Mic nr.
94
31789673 Laslău Mic
nr.94
Comerţ cu
amănuntul flori,
plante şi seminţe,
comerţ cu animale
de companie şi
hrană pentu
animale
47 ALBU DANIELA I.I Laslău Mic
nr.40
31398357 Lalău Mic
40
Magazin mixt, bar
48 DENES CSILLA -
ROZALIA
Idrifaia NR.31 27985361 Idrifaia 31 Coafură şi alte
activităţi de
înfrumuseţare
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
205
Anexa nr. 4 Localităţile comunei Suplac
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
206
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
207
Bibliografie Acordul de Parteneriat pentru România 2014-2020
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Mureş
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA)
Autoritatea de Management pentru PNDR: Analiza socio-economică în perspectiva dezvoltării
rurale 2014-2020
Baze de date proprii ale comunei Suplac
Cadru strategic comun 2014-2020- partea I
Cadru strategic comun 2014-2020- partea a II.-a
Camera de Comerţ şi Industrie Mureş
CNND: Strategia naţională de conştientizare a publicului cu privire la reţeaua europeană Natura
2000 în România
Europa 2020- O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă
incluziunii
Fişe măsuri PNDR 2014-2020, http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-
2020/analiza-dezvoltarii-rurale-agricultura-iulie-2013.pdf
Institutul Naţional de Statistică
INS, Buletin statistic lunar, jud. Mureş
Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, - Secţiunea V- Zone cu risc
natrural
Oficiul Registrului Comerţului
Ministerul Finanţelor Publice
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014– 2020
Planul Naţional Strategic pentru dezvoltare rurală durabilă a sectorului agroalimentar şi a
spaţiului rural în perioada 2014-2020-2030
Prefectura Judeţului Mureş
PLAI Mureş, 2013-2020
http://www.adrcentru.ro/Detaliu.aspx?t=ADDocumentePlanificare&eID=125
Planul Naţional de Dezvoltare al judeţului Mureş pentru perioada 2014-2020
Recensământul general agricol 2010
Regulamentul Comisiei Europene nr. 1698/2005
Studiul privind determinarea zonelor de potential, a zonelor geografice si a marjelor brute
standard unitare pentru intocmirea proiectelor din cadrul măsurii 3.1 - Investitii in exploatatii
agricole din PNDR 2007-2013, Institutul de Cercetari pentru Pedologie şi Agrochimie - ICPA
Bucureşti și Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Economie Agrară - ICDEA, 2003.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
208
http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/redesemnare-zone-afectate-de-constrangeri-
naturale.pdf
http://ec.europa.eu/regional_policy/what/future/pdf/partnership/ro_position_paper_ro.pdf
http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/analiza-dezvoltarii-rurale-
agricultura-iulie-2013.pdf
http://www.greenharghita.ro/index.php/ro/prezentare/
http://www.cjmures.ro/Hotariri/Hot2014/anexa_hot107_2014.pdf
http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=63717
Poze:
http://pe-harta.ro/mures/
http://str.crestin-ortodox.ro/siruta/119670.png
http://www.panoramio.com/photo/9433513
http://suplac-ms.pe-harta.ro/
Strategia de dezvoltare locală a comunei Suplac 2014-2020
209