Strategia de dezvoltare locală a comunei
Berzunţi in perioada 2014-2020
Primăria comunei Berzunţi
Tel.: 0234336000; Fax: 0234336304
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
2
CUPRINS
I. Cuvânt introductiv 4
I.1. Mesaj din partea primarului 4
I.2. Introducere 5
I.3. Scurtă prezentare a strategiei comunei Berzunţi 7
I.3.1. Cadrul general 7
I.3.2. Loc de desfăşurare 7
I.3.3. Obiective principale 7
I. 3.4. Beneficiarii direcţi 8
I. 3.5. Echipa de lucru 8
II. Prezentarea comunei Berzunţi şi a poziţiei geografice 9
II. 1. Delimitarea geografică a teritoriului 9
II. 2. Suprafaţa teritoriului pe care se desfăşoară comuna 10
II. 3. Scurt istoric 10
III. Cadrul natural 18
III. 1. Formele de relief şi reţeaua hidrografică 18
III. 2. Clima 21
III. 3. Flora, fauna şi solul 22
III. 4. Geologia Munţilor Berzunţi 25
IV. Populaţia, ocuparea şi nevoile sociale 29
IV. 1. Populaţia comunei Berzunţi 29
IV. 2. Forţa de muncă 32
V. Sectorul Social 39
V. 1. Educaţia 39
V. 2. Sănătatea 43
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
3
V. 3. Serviciile sociale 44
V. 4. Biserica 44
V. 5. Viaţa culturală 49
V.6. Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă (SVSU) 50
V. 7. Comerţul 51
V. 8. Politica de taxe a comunei Berzunţi 51
VI. Infrastructura comunei Berzunţi 54
VI. 1. Infrastructura de transport 54
VI. 2. Reţeaua de utilităţi 55
VII. Cadrul strategic general al dezvoltării comunităţilor rurale din România 57
VII. 1. Context European 57
VII. 2. Context naţional 61
VII. 3. Planul de dezvoltare regională N-E, orizont 2014-2020 63
VIII. Analiza SWOT a comunei Berzunţi 65
VIII. 1. Prezentarea metodologiei analizei SWOT 65
VII. 2. Analiza SWOT a comunei Berzunţi 77
IX. Strategia de dezvoltare socio-economică a comunei Berzunţi 86
IX. 1. Obiectivele strategiei locale de dezvoltare 86
IX. 2. Fundamentarea nevoilor (obiectivelor) pentru a putea fi acoperite prin
PNDR 95
IX. 3. Planul local de acţiune pentru dezvoltarea rurală 108
IX.3.1. Consideraţii generale 108
IX.3.2. Principii şi condiţii 111
IX.3.3. Proiecţia finanicară 111
X. Interpretarea chestionarelor 113
XI. Bibliografie 124
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
4
I. CUVÂNT INTRODUCTIV
I.1. Mesaj din partea primarului
Dragi cetăţeni,
De la început am fost conştient că Administraţia Locală are obligaţia să propună
comunităţii programe pentru reabilitarea zonei. In aceste condiţii, de când mi-aţi acordat
încrederea dumneavoastră am facut tot ce mi-a stat în putinţă să modernizez această comună
şi să o aduc la nivelul demn de Uniunea Europeana. In contextul unei analize ample se
poate observa că factorul uman a fost elementul principal care a urmărit identificarea
oportunităţilor şi tocmai de aceea vreau să vă mulţumesc că m-aţi sprijinit şi m-aţi ajutat de
fiecare dată să găsesc atât punctele tari sau slabe, cât şi ameninţările şi oportunităţile din
localitatea pe care o reprezentăm cu mândrie.
Acţiunile pe care le-am întreprins până acum şi cele viitoare sunt făcute pentru a
imbunătăţi viaţa locuitorilor comunei Berzunţi. Această strategie de dezvoltare locală
vizeaza o perioadă de 7 ani şi poate fi realizată prin voinţa dumneavoastră. Vă reamintesc,
că scopul acestei strategii este de a demara şi finaliza proiectele prin care vom reuşi să
modernizăm comuna din care facem parte cu mândrie. Vom căuta să facem publice şi
transparente toate activităţile, demersurile şi soluţiile care vor fi instrumentate.
În calitate de primar al comunei Berzunţi sunt determinat să continui şi în perioada
2014-2020 procesul de transformare al comunei într-o comunitate modernă care să
promoveze cu mândrie valorile europene, fie că vorbim de incluziune socială, dezvoltare
durabilă sau accesul tututor la educaţie, sănătate, demers în care doresc să îi antrenez pe toţi
berzunţenii. Astfel, vă invit să parcurgeţi această strategie ca pe o carte de vizită a comunei
noastre şi ca o expresie a ambiţiilor unei comunităţi care priveşte optimist către un viitor
european.
Primar comuna Berzunţi,
Tifan Ştefan
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
5
I.2. INTRODUCERE
Prezentul document este realizat la solicitarea reprezentanţilor comunei Berzunţi din
judeţul Bacău şi reflectă atitudinea locuitorilor cu privire la prioritatea de dezvoltare a
Administraţiei Locale pe următorii 7 ani. Opinia locuitorilor a fost cunoscută utilizând ca
metodă de cercetare chestionare adresate locuitorilor comunei, pe două direcţii: cercetare
cantitativă şi calitativă. Astfel, în ceea ce priveşte cercetarea calitativă, operatorii au utilizat
interviuri în profunzime, iar cercetarea cantitativă a fost realizată prin utilizarea anchetelor.
Instrumentul de colectare a datelor din ancheta este chestionarul aplicat cetăţenilor comunei
Berzunţi din judeţul Bacău, iar formele evaluative luate în considerare sunt rezultatele
insumate. Eşantionarea de tip neprobabilistic - accidental se face în funcţie de numărul de
locuitori ai comunei, iar la final se analizează rezultatele şi se interpretează. În acelaşi timp
se evaluează şi impactul acţiunilor intreprinse pentru public.
Strategia de dezvoltare economică reprezintă cadrul pentru o viziune pe termen lung
asupra dezvoltării durabile, în care creşterea economică, coeziunea socială şi protecţia
mediului merg mână în mână şi se sprijină reciproc; reprezintă un instrument care urmăreşte
stabilirea într-o manieră unitară a principalelor obiective de dezvoltare, acţiunile prioritare
pentru atingerea acestora şi principalii actori şi rolurile acestora.
Abordarea integrată a acestor aspecte va conduce la o mai bună coordonare a
actorilor locali si intervenţiile acestora şi rezolvarea mai eficientă a problemelor de
dezvoltare economico-socială.
Strategia este un instrument de planificare a obiectivelor care reflecta nevoile actuale
ale comunităţii şi atingerea acestora în viitor.
Strategia de dezvoltare locala a comunei Berzunţi reprezintă instrumentul de lucru al
administraţiei publice locale şi este agreat de întreaga comunitate locală. Astfel se va orienta
gândirea, decizia şi acţiunea către obiective superioare sau către premisele obiectivelor.
Totodată prin acest mijloc se vor evita abaterile datorate urgenţelor, avantajelor şi
dezavantajelor ce pot interveni în anumite momente. In aceste condiţii, toţi factorii interesaţi
de progresul economico-social al comunei vor beneficia de acest ghid de prezentare a
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
6
tuturor obiectivelor de dezvoltare, prin care se indica atât direcţiile de dezvoltare specifice,
cât şi actţiunile punctuale ce se vor constitui ca viitoare proiecte ale administraţiei publice
locale.
Utilizarea instrumentelor de consultare a comunităţii locale a determinat adaptarea
tuturor propunerilor de acţiuni pentru că se dorea ca la final strategia de dezvoltare locală să
fie în consens cu aspiraţiile locuitorilor comunei Berzunţi. Importanţa acestui aspect este
dată atât de certitudinea implicării viitoare a comunităţii în implementarea strategiei de
dezvoltare locală, cât şi de posibilitatea asumării depline şi conştiente a acesteia.
In procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare, administraţia publică locală
lansează procedura de consultare a comunităţii din localitatea Berzunţi asupra propunerii
finale. Metodologic, prezenta strategie are la bază şi se fundamentează pe următoarele
instrumente şi proceduri de lucru:
• analiza de conţinut;
• analiza de date statistice din surse organizate şi realizate de consultant;
• comparaţii de date statistice inseriate şi pe scale evolutive;
• interviuri cu factori decizionali şi de opinie din structura domeniilor cheie
analizate in cadrul studiului;
• analiza SWOT;
• interpretari aferente unor studii, rapoarte, cercetări, documente de politică,
strategie şi norme acţionale europene, naţionale, regionale, judeţene şi locale.
La fel de importantă în procesul de cercetare este validitatea internă şi externă pentru
că se prezintă concluziile din datele colectate şi se preocupă de ideea, dacă fenomenul
cercetat este reprezentativ.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
7
I.3. Scurtă prezentare a strategiei comunei Berzunţi
I.3.1. Cadrul general
Strategia de dezvoltare economică şi socială a comunei Berzunţi a fost realizată
de SC EURO CONSULTING SRL împreună cu echipa de lucru a Administraţiei Publice
Locale a comunei Berzunţi.
O dată cu aderarea României la Uniunea Europeană, pe lângă multiple avantaje şi o
gamă largă de responsabilităţi, trebuie să se respecte regulile şi principiile europene, lucru
care nu este întotdeauna uşor. De asemenea, calitatea de membru cu drepturi depline nu
conferă automat şi certitudinea unei dezvoltări sociale şi economice. Responsabilitatea
acestei dezvoltări o avem noi prin strategiile, programele şi proiectele pe care va trebui să le
implementăm corect şi cu rezultate clare, cuantificabile în indicatorii macroeconomici.
Pentru atingerea obiectivelor asumate prin negocierile de aderare, România trebuie să
implementeze o politică regională descentralizată, în care rolul major îl au autorităţile
regionale şi locale. Aceste autorităţi trebuie să folosească noile oportunităţi şi fonduri pentru
a dezvolta zona pe care o gestionează.
I.3.2. Loc de desfăşurare
Locul de desfăşurare al proiectului este comuna Berzunţi, judeţul Bacău, regiunea
Nord-Est.
I.3.3. Obiective principale
Obiectivul general strategic de dezvoltare durabilă este transformarea sustenabilă a
comunei şi creşterea capacităţii sale economice, astfel încât acesta să devină un centru de
referinţă în domeniile economice şi de investiţii din punct de vedere ecologic, precum şi un
centru regional cultural, de învăţământ şi turistic.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
8
Obiective principale:
Dezvoltarea climatului economic;
Dezvoltarea infrastructurii de bază;
Reabilitarea termică a locuinţelor şi clădirilor instituţiilor publice;
Îmbunătăţirea calităţii mediului;
Creşterea standardului de viaţă, reducerea sărăciei;
Creşterea capacităţii administrative.
I.3.4. Beneficiarii direcţi
Administraţia Publică Locală a comunei Berzunţi;
Parteneri locali şi instituţii ale comunei Berzunţi;
Locuitorii comunei Berzunţi.
I.3.5. Echipa de lucru
Problemele au fost identificate, selectate şi prioritizate de către un Grup de Lucru al
Consiliului Local, ţinând cont de datele existente şi de sondarea nevoilor populaţiei. Grupul
de lucru a fost constituit din următorii:
din partea Autorităţii Publice Locale a comunei Berzunţi:
Primar: Tifan Ştefan
Secretar comună: Irimia Mirela
Viceprimar: Şimon Gheorghe
Şef birou contabilitate: Andrieş Ion
Bibliotecar: Andrieş Viorica
din partea S.C. EURO CONSULTING S.R.L.:
Manager proiect: Moşneagu Mircea Dan
Consultant accesare fonduri europene: Andrei Mihai
Consultant documentare strategică: Creţu Sanda
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
9
II. Prezentarea comunei Berzunţi şi a poziţiei geografice
II.1. Delimitarea geografică a teritoriului
Berzunți (sau, în trecut, Berzunțu) este o comună în județul Bacău, Moldova,
România, formată din satele Berzunți (reședința), Buda și Dragomir.
Comuna se află în depresiunea Tazlău-Cașin, la poalele masivului Berzunți, în partea
central-vestică a județului, cuprinzând cursul superior al râului Berzunți, afluent al
Tazlăului. Este traversată de șoseaua județeană DJ117, care o leagă spre nord de Poduri și
Moinești și spre est de Livezi.
Colectivităţi învecinate comunei Berzinţi:
Nord - comuna Poduri şi comuna Bereşti-Tazlău
Est - localitatea comuna Sănduleni (satul Verşeşti-Coton), Livezi (satele Prăjoaia şi
Scăriga),
Sud - localităţile Dofteana (sat Poiana) şi Bârsăneşti (satul Albele)
Vest - localităţile Dofteana (satul Larga), Dărmăneşti (Plopu).
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
10
II. 2. Suprafaţa teritoriului pe care se desfăşoară comuna
Comuna Berzunţi se compune din 3 sate şi anume: satul Berzunţi – reşedinţa de
comună, satul Buda şi satul Dragomir. Suprafaţa totală pe care se desfăşoară comuna este de
5.656 hectare dispuse în 5.257,78 ha teren extravilan şi 398,22 ha teren intravilan.
La nivelul anului 2013, suprafaţa comunei Berzunţi se împarte astfel:
- Teren arabil (inclusiv sere şi solarii) – 668,295 ha,
- Păşuni naturale – 672,120 ha,
- Fâneţe naturale – 1592,390 ha,
- Vii, pepiniere viticole şi hameisti – 152,481 ha,
- Livezi de pomi, pepiniere, arbuşti fructiferi – 14,360 ha,
- Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră – 272,810 ha,
- Teren ocupat de curţi/construcţii – 72,683 ha
- Terenuri degradate şi neproductive – 6,820 ha.
II.3. Scurt istoric
Comuna Berzunţi este aşezată în partea central-vestică a judeţului Bacău, pe valea
pârâului cu acelasi nume, Berzunţi, afluent pe partea dreaptă a râului Tazlău şi a fost
atestată documentar la 29 iunie 1400 prin actul de danie a domnitorului Alexandru Voievod.
Localitatea se află la o depărtare de 39 km faţă de oraşul reşedinţă de judeţ, municipiul
Bacău, la 28 km de oraşul Oneşti şi la 22 km de oraşul Moineşti.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
11
Originea denumirii BERZUNŢI în prima menţiune documentară, se crede a fi de
origine slavă, prin traducere în slavonă a denumirii Mesteceni – Berzomesteacăn. O zonă
aşezată la apus de mănăstire se numeşte şi astăzi Mescteceni. In lucrarea “Documente
Moldoveneşti inainte de Ştefan Cel Mare”, M. Costăchescu pomeneşte un moş Berzea
pentru a explica etimologia denumirii localităţii.
O împărţire administrativă a localităţii cunoaştem în timpul domniei lui Alexandru
Ioan Cuza, dar cu denumirile mult mai vechi.
În partea de jos a comunei era satul Moreni, mitoc al mănăstirii (se păstrează
denumirea Mitoc pentru zona de începult al satului Moreni), satul cu mori. Mori de apă care
la sfârşitul sec. al XIX-lea erau încă în număr 5. Urmează satul Martinia, denumire luată de
la dealul din sudul satului Martineam, un podiş de cca. 150 ha, astăzi păşune comunală. În
staânga, spre munte este Butucari, sat cu majoritatea locuitorilor ceangăi de religie romano-
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
12
catolică. În zonă existau multe familii Butucaru, de aici se explică şi denumirea acestui sat.
În anul 1968 cele 3 sate menţionate au fost unificate purtând denumirea de Berzunţi.
În partea dreaptă, spre munte, se găseţte satul Dragomir aşezat pe văile pâraielor
Ghilea şi Dragomir şi pe dealul ce le desparte. Denumirea satului vine de la un om de
seamă al zonei.
În partea de nord-vest a satului există un sat de romi “Başca”. Apariţia acestora pe
teritoriul comunei poate fi plasată în prima parte a sec. al XIX-lea, aduşi de medelnicereasa
Nastasia Crupenschi care stăpânea pamânturile. De pe râul Ghilei, ce desparte pârâul
Berzunţul Negru de pârâul Schitului se află o parte a satului Buda. Toate cele 3 sate au fost
unite sub denumirea de Buda în 1968.
Varietatea formelor de relief şi bogăţia acestor locuri au creat condiţiile omului de a
se aşeza aici încă din cele mai îndepărtate vremuri. Zona în care se găseşte comuna
Berzunţi, este locuită încă din paleolitic. Dovada acestei afirmaţii o constituie aşezările de la
Tisesti, Susăesti, Veranesti-Comăneşti, Slobozia.
În prezent, aşezarea este formată din satele: Berzunţi, Dragomir şi Buda. Deşi nu s-
au făcut săpături sistematice, în localitate s-au descoperit o serie de urme: (resturi ceramice,
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
13
un toporaş de mână, câteva răzuitoare, etc.) care pot fi datate încă din paleoliticul superior,
începutul neoliticului. Denumirile folosite azi în vorbirea curentă (cum ar fi: Mitoc, Podei)
sunt şi ele o dovadă a vechimii acestei aşezări. Dar alte dovezi despre existenţa unei aşezări
aici nu se cunosc până în feudalism când apar primele documente scrise.
După cum se ştie după apariţia statului feudal Moldova, primii domnitori au împărţit-
o în ţinuturi, corespunzătoare în mare parte judeţelor de astăzi. Ţinuturile la rândul lor au
fost împărţite în ocoale mai târziu în plase. Cuvântul “ţinut” este întâlnit în primele
documente pe la 1408, în timpul domnitorului Alexandru cel Bun, unul dinte primii
gospodari de ţară, iar cel “district” în 1544, în timpul al-II-lea voievod.
În vremea domnitorului Dimitrie Cantemir, Moldova era împărţită în trei părţi: Ţara
de Sus, Ţara de Jos, Basarabia (stăpânită de turci) şi 23 de ţinuturi. Tot domnitorul cărturar
aminteşte pentru prima dată de locutorii ţinutului Bacău de religie romano-catolică pe care
îi numeşte „...supuşi moldoveni romano-catolici după naţionalitate".
În secolul al XVII-lea sunt consemnate câteva ştiri despre localitatea Berzunţi
cuprinzând acte de domnie a domnitorului Alexandrul Iliaş din 1632.
Fiecare plasă avea în subordine mai multe comune. O comună era formată din unul
sau mai multe sate. Teritoriul a cunoscut noi schimbări ca urmare a prevederilor unor tratate
samavolnice care au ciuntit pământul strămoşesc al patriei (Dictatul de la Viena, pactul
Ribentrop-Molotov) soldate cu pierderea Ardealului de NV, Basarabiei şi Bucovinei.
Până la 1950 teritoriul României a fost împărţit în 58 de judeţe, 424 plase, 6506
comune din care 141 comune urbane (oraşe) şi 6365 comune rurale. Din 1950 se trece la
împărţirea ţării în 28 de regiuni şi 8 oraşe de subordonare republicană. Numărul regiunilor
se micşorează la 16 şi 2 oraşe republican (Bucureşti şi Constanţa). Din decembrie 1968
teritoriul a fost împărţit în judeţe (39), un oraş republican Bucureşti cu 8 sectoare, 47
municipii, 189 oraşe, 604 localităţi componente ale municipiilor şi oraşelor, 2706 comune
din care 145 suburbane, 13149 sate din care 232 aparţinătoare municipiilor şi oraşelor.
Astăzi se găsesc 41 de judeţe, inclusiv sectorul agricol Ilfov.
Având în vedere evoluţia satului Berzunţi putem afirma că şi acesta a cunoscut
profunde mutaţii. Izvoarele scrise existente menţionează în perioada 1568-1662 că satul
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
14
Berzunţi, făcea parte din ţinutul Trotuş, iar între anii 1662-1741, localitatea a trecut la
ţinutul Bacău. În perioada 1741-1803 Berzunţul era cuprins în ocolul Tazlăul Mare de Sus,
ţinutul Bacău. Apoi îl găsim aparţinând plasei Tazlău ca şi localităţile vecine Bereşti, Valea
Rea. În 1803 făcea parte din ţinutul Bacău, care la rându-i era împărţit în 6 ocoale: Bistriţa
de Jos, cu 20 de sate, Bistriţa de Sus cu 5 sate, Tazlăul de Sus cu 15 sate, Tazlăul Sărat cu
13 sate, Tazlăul de Jos cu 20 sate şi Trotuşul cu 20 sate. În ocolul Tazlăul de Jos intrau
satele: Bereşti-Răzeşi, Orsa banului Ştefan Ruset, Slobozia Mielului, a spătarului Iordache
Crupenscki, Vidraşcu răzăşesc, Bratila de Jos a serdarului Constantin Botezatu, Viişoara
răzăşească, Trotoşul răzăşesc, Poiana răzăşească, Deleni răzăşeşti, Caraclău al căminarului
Constantin Crupenscki, Berzunţul mănăstirii Berzunţului, Tescanii modelnicerului G.
Roset, Boşotenii modelnicerului Mihalache Rafaila, Haimanalele Ocnii.
În 1833 ca urmare a aplicării Regulamentului Organic Berzunţul trece la Ocolul
Trotuş în componenţa căruia intrau şi satele: Bogdăneşti-Bahna, Borzeşti, Brăteşti,
Bîrsăneşti, Berzunţi, Albele, Verseşti, Grozeşti, Dărmăneşti, Dofteana, Răcăuţi, Slobozia,
Vermeş, Stroieşti, Tiseşti, Filipeşti, Harja. În 1850 în statistica principelui Nicolae Sutu,
Bacăul era împărţit numai în 5 ocoale. Ocolul de Jos, făcea parte din zona 1 şi cuprindea
plasele Tazlăul de Sus, Tazlăul de Jos şi Bistriţa de Sus, cu 96 sate. Aici intră şi satul
Berzunţi. În 1870 judeţul Bacău era împărţit în 5 plase şi plaiuri: Bistriţa de Jos, Bistriţa de
Sus, Tazlăul de Jos, Tazlăul de Sus, Trotuşul, cuprinzând şi oraşul Bacău.
În 1895 Berzunţul era menţionat ca localitate (comună) rurală ce făcea parte din
plasa Tazlăul de Jos şi era situată spre vest de Tazlăul Mare, parte în valea pârâului
Berzunţi, parte de dealuri şi alcătuită la acea vreme din 8 cătune: Ghilea, pe dealul cu
acelaşi nume, Martini pe deal, Dragomir în vale, mai la sud de acesta din urmă Butucari pe
pârâul cu acelaşi nume, Berzunţi, reşedinţa la centru pe vale, Moreni la S-E de acesta din
urmă, Scăriga la confluenţa pârâului Berzunţi cu Tazlăul Mare, iar Tazlău sau Prajoaia pe
malul drept al Tazlăului Mare, mai sus de Scăriga.
În 1908 ţinutul Bacăului este împărţit în 12 plase, 77 comune, 366 sate, 90 cătune,
după cum apare într-un documentar al Ministerului de Interne intitulat "Tablouri cu satele şi
cătunele...". În 1931 ţinutul Bacăului este împărţit în 72 comune rurale cu 446 sate şi 3
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
15
comune urbane: Bacău, Tg. Ocna şi Moineşti. Comuna Berzunţi depindea jurisdicţional de
instituţiile din Tg. Ocna.
Într-adevăr, în această zonă geografică s-au descoperit urmele unor vechi aşezări din
epoca paleolitică şi ne referim la cele de pe dealul Cosna din Tg. Ocna, de la Slobozia
Mielului, din apropierea oraşului Oneşti. Mai recent s-a făcut o descoperire lângă Moineşti.
Mult mai numeroase sunt descoperirile privind epoca neolitică, aparţinând în special
culturilor Cris şi Cucuteni, între care menţionăm pe cele de la Vermeşti (Cetăţuia)
Bălăneasa, Poduri, Podei, Viişoara, Tuta, Floreşti, Malu, Gura-Văii, Helegiu, Ştefan cel
Mare. Descoperiri din epoca bronzului s-au făcut la Poduri-Rusăeşti, Gura-Văii, Viişoara,
Răcăuţi, Floreşti, Slobozia Mielului, Ştefan cel Mare, Borzeşti, Helegiu.
O semnificaţie aparte o reprezintă cercetările arheologice care au documentat
existenţa civilizaţiei traco-geto-dacice prin descoperirile de la:Slobozia, Tiseşti, Tg. Ocna,
Viişoara, Tg. Trotuş, Ştefan cel Mare, Gura Văii, Bogdăneşti, Răcăuţi, Bârsăneşti,
Dărmăneşti, Livezi.
Descoperirea unor tezaure monetare sau monede singulare, greceşti şi romane ne
dovedesc existenţa unor intense relaţii comerciale ale geto-dacilor autohtoni e cu lumea şi
civilizaţia elenă şi romană. De asemenea, cercetările arheologice la Tiseşti-Tg. Ocna, au
demonstrat, existenţa aici a unei importante cetăţi geto-dace identificată ipotetic ca fiind
antica Utidava, din Geografia lui Ptolomeu.
Tot în zona geografică a satului Berzunţi s-a descoperit o altă importantă cetăţuie
dacică la Moineşti care avea rolul de a supraveghea şi ţine contact cu celelalte aşezări
dacice de pe valea Tazlăului. Continuitatea de locuire a populaţiei în veacurile următoare pe
aceste meleaguri este dovedită de descoperirile arheologice întreprinse la Gura-Văii,
Viişoara, Tg. Trotuş, Ştefan cel Mare, Oneşti, Bogdăneşti, Oituz, Borzeşti, Gherdana
Floreşti, Pârâul Boghii. Cu prilejul acestor săpături s-au identificat aşezări aparţinând
secolelor IV-V, VI-VII, VIII-IX şi X-XI.
Din analiza descoperirilor arheologice enunţate mai sus reiese destul de clar
vechimea şi importanţa istorică a acestor aşezări, faptul că există o permanentă continuitate
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
16
de locuire, determinată cu siguranţa şi de condiţiile prielnice de climă şi de bogăţiile solului
şi subsolului. Zona avea şi are un grad mare de siguranţă.
Cu toate că izvoarele scrise sunt insuficiente pentru a reda mai cuprinzător situaţia
comunităţilor omeneşti din această zonă în secolele XI-XIV, se constată şi la noi un proces
de organizare a vieţii economice-sociale, caracteristice întregului teritoriu al Moldovei.
Acest lucru iese în evidenţă mai ales odată cu făurirea statului feudal Moldova, la mijlocul
veacului al XIV-lea.
Din această vreme se constată o creştere a aşezărilor săteşti, menţionate ulterior şi în
izvoarele scrise. Între aşezările săteşti cele mai vechi menţionate în izvoarele scrise se pare
ca a fost şi Berzunţul. Într-un document emis de cancelaria domnitorului Moldovei,
Alexandru cel Bun la data de 24 iunie se arată că: "Voievodul împreună cu fratele său Jupân
Bogdan dăruieşte lui Stroe şi Ion, satul Gartanul, pe Tazlău, de asemeni dăruieşte numai lui
Stroe, satul Poiana, pe acelaşi râu, arătându-se hotarele ambelor sate". Din analiza
documentului reiese că Poiana se află în imediata apropiere a localităţii Berzunţi. De altfel
în document apare hotarul satului Berzunţi. Astfel, în actul emis de Alexandru cel Bun se
menţionează următoarele: "Iar hotarul acestor sate să fie la Filipe, apoi pe pârâu, în sus de
deal, pe deal la vale, pe din jos de Poiana, mai Jos de Poiana, să cadă în pârâu la vale, pe
pârâu până la Tazlău, la vad, movilele în sus pe deal, până la Berzunţi, în sus pe Berzunţi
până mai sus de Poiana". Cu siguranţă se poate spune că la Berzunţi există deja o aşezare
umană consolidată. În sprijinul afirmaţiei vin denumirile de Podei, Mitoc, Mesteceni şi
altele păstrate până în zilele noastre şi utilizate frecvent de locuitorii comunei.
Logica faptelor demonstrează că aşezarea s-a dezvoltat continuu, domnitorul Bogdan
Lăpuşneanu (1560-1572) hotărând ridicarea chiar în mijlocul aşezării pe un promontoriu a
unei mănăstiri, loc de închinăciune şi apărare.
Această hotărâre nu putea fi luată dacă în localitate nu existau deja sute de oameni.
Localitatea s-a extins continuu, dovada fiind şi Legea rurală din 1864. În baza acesteia au
fost împroprietăriţi 406 locuitori cu 1316 făclii de pământ şi 40 prăjini de pământ. La 1879
se vor mai da 280 făclii de pământ la 112 însurăţei.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
17
Catagrafiile din 1774, 1820, 1831, 1845 şi următoarele efectuate între anii 1859-
1938, dovedesc o creştere continuă, deşi nu prea spectaculoasă a numărului gospodarilor şi
populaţiei. Potrivit catagrafiei de la 1874 sunt menţionate deja 590 case de locuit, 12
cârciumi, 593 capi de familie, 2149 suflete, din care 1072 erau bărbaţi, 1077 femei.
După ocupaţii 666 erau agricultori, 24 meseriaşi, 20 industriaşi, 20 comercianţi, 16 liber-
profesionişti, 40 muncitori şi 16 servitori.
La aceeaşi dată în localitate funcţionau deja o şcoală mixtă, o biserică ortodoxă şi
una catolică. Localitatea s-a dezvoltat continuu, mai ales odată cu începerea exploatării
industrial al fondului forestier, trecerii la exploatarea cărbunelui şi petrolului din zona
limitrofă Comăneşti-Moineşti, sării de la Tg. Ocna. Localitatea oferă condiţii bune creşterii
animalelor, pomiculturii, viticulturii plantelor furajere, porumbului, cartofului.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
18
III. Cadrul natural
III.1. Formele de relief şi reţeaua hidrografică
Geomorfologic, teritoriul comunei Berzunţi se structurează în două zone distincte, şi
anume:
Zona Carpaţilor Orientali – culmea Berzunţi cu înălţime maximă de 970 m, vârful
Măgura;
Zona depresiunii subcarpatice a Tazlăului, în partea de este a comunei.
Zona depresiunii Tazlăului este reprezentată sub forma unor dealuri şi coline cu
spinări largi, cu prientare perpendiculară sau obligă faţă de direcţia Tazlăului, determinată
de direcţia principalilor afluenţi ai acestuia ce coboară din munţi. Altitudinea absolută este
cuprinsă între 420-450 mm.
Versanţii sunt în general abrupţi şi puternic afectaţi de eroziunea de suprafaţă în
alternanţă cu straturi subţiri de gresii. Fiind străbătută de văile pâraielor care traversează
satele componente în mai multe puncte, cum este cazul localităţii Berzunţi. Geneza văii
Tazlăului de pe teritoriul comunei, evoluţia şi caracteristicele geomorfologice de aici se
integrează, în mod organic, în evoluţia de ansamblu a părţii central-vestice a judeţului
Bacău.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
19
Localitatea Berzunţi se află în bazinul hidrografic al râului Tazlăul Mare.
Teritoriul comunei este străbătut de la nord-vest spre sud-est de pâraiele: Butucaru,
Dragomir, Ghilea, Bîşca, Pîrîul Morii, Slatina, Puşcaşu, care la un loc dau naştere pârâului
Berzunţi, afluent pe partea dreaptă a râului Tazlău, punctul de vărsare fiind pe teritoriul
satului Scariga, comuna Livezi.
Satul Buda este străbătut de pâraiele Buda şi Schitu care se varsă la rândul lor în
pârâul Cernu. Toate pâraiele din localitate îşi au izvorul în culmea muntoasă Berzunţi, ceea
ce face ca debitul lor să fie în general constant pe tot parcursul anului. Doar în anotimpurile
foarte secetoase, cursul pâraielor Dragomir, pârâul Morii îşi pierd temporar apa.
Pâraiele sunt tipice de munte, repezi, cu apa cristalină, cu albiile înguste, cu multe
meandre şi praguri. Cu toate acestea în anotimpurile ploioase albiile cresc foarte mult,
deseori apa ieşind din matcă şi provocând inundaţii, care au pus în pericol locuinţele aşezate
de o parte şi de alta a cursurilor. Cele mai catastrofale inundaţii au fost cele din 1970 şi vara
anului 1991, care au provocat distrugerea unui număr mare de gospodarii şi la pierderi de
vieţi omeneşti şi bunuri materiale. Cu excepţia unor lucrări de regularizare şi consolidare a
malurilor efectuate pe cursul inferior al pârâului Berzunţi şi Butucaru nu s-au efectuat alte
lucrări hidrotehnice, debitul lor fiind mic, fără prea mare importanţă economică.
În subsolul comunei pânza freatică este destul de bogată, adâncimea acesteia ia
variind de la câţiva centimetri la 1-2 metri. Cele mai adânci fântâni din localitate abia ajung
la 7-8 metri. Apa freatică este destul de mineralizată, conţinând mult carbonat de calciu,
cloruri de sodiu. În multe locuri apar la suprafaţă izvoare sărate, aşa numitele slatini.
Amintim doar izvoarele la Ciocan din Dragomir, borta cu sare de la Căldari, Slatina -
Moreni. În localitate se mai întâlnesc şi izvoare sulfuroase aşa numitele borghisuri în
vorbirea localnicilor. De-a lungul pâraielor localnicii au plantat sălcii, salcâmi, au făcut
gabioane şi apărători de protecţie.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
20
Teritoriul comunei Berzunţi se încadrează într-un climat cu veri nu prea călduroase şi
ierni friguroase, caracterizat printr-o temperatură medie anuală de 8,4ºC. Temperaturile
favorizează dezvoltarea pădurilor de foioase şi conifere, a păşunilor şi fâneţelor. Vânturile
dominante sunt cele din NV si V având frecvenţa de 15,9%, respectiv de 12% şi intensitatea
de 2,6 m/s, respectiv 4,0 m/s. Iernile sunt în general, moderate iar verile calde şi uneori
foarte călduroase. Îngeţurile ating frecvenţa maximă (28-30 zile) în ianuarie-februarie.
Începutul şi sfârşitul anotimpului de iarnă, marcate de trecerea temperaturii medii zilnice a
aerului prin valoarea de 0 grade, se produc în prima decadă a lunilor decembrie şi respectiv
martie. Zilele de vară se produc de la începutul lui aprilie până la sfârşitul lui octombrie,
înregistrându-se frecvenţa cea mai mare (16-20 zile) în iulie şi auugust.
Precipitaţiile atmosferice au valori medii anuale între 550-600 mm/an, cu maxime în
iunie (80-90 mm) şi minime în februarie (20-25 mm). În intervalul mai-iunie se
înregistrează cele mai multe zile cu ploi iar precipitaţiile abundente, cu caracter torenţial
cad, de obicei, în perioada iunie-iulie (29 iulie 1991-95l/m în 24 ore).
Teritoriul comunei Berzunţi face parte din bazinul hidrografic al râului Tazlăul Mare
care primeşte afluentul principal pârâul Berzunţi ce străbate localitatea reşedinţă de comună.
Principala resursă naturală rezidă în bogăţia pădurilor, păşunilor, fâneţelor, pomilor
fructiferi şi viilor.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
21
III.2. Clima
Climatul municipiului este unul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri
secetoase și călduroase, acțiunii unui complex de factori naturali (circulația generală a
atmosferei, radiația solară, relieful) și antropici, orașul însuși având un rol esențial în
crearea propriei topoclime printr-o serie de factori care se manifestă constant (materialele de
construcție, profilul accidentat, spațiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori
secundari (încălzirea artificială, poluarea atmosferei). Acțiunea comună a acestora
determină perturbări ale circuitului biogeochimic la nivelul sistemului, consecința directă
fiind disconfortul urban.
Temperatura medie anuală este de 9 °C, oscilând între -4 °C, în luna ianuarie, și
20,6 °C, în luna iunie, constatându-se o ușoară modificare a regimului termic în ultimii ani
datorită lacurilor de acumulare, încălzirii globale și poluării atmosferei. Temperatura
maximă absolută cu o valoare de 40,3 °C (24 iulie 2007) a fost depășită în vara anului 2012,
când mercurul termometrului a urcat până la 41,9 °C în ziua de 7 august.
Cantitatea medie anuală de precipitații este de 541 mm/m²/an, existând diferențe
între sezonul cald (82,8 mm-luna iunie) și cel rece (24 mm-luna februarie). Aversele sunt
frecvente în lunile iulie-august. Cel mai rece an a fost 1942, cu doar 7 °C, iar cel mai ploios
1897 cu 962,5 l/m². O secetă necruțătoare s-a abătut în anul 1954, când și zăpezile au
însumat doar 294,5 l/m². Ceața e prezentă 82 de zile maxim și minim 29 de zile.
În localitate nu există staţie meteorologică ci doar un punct de observaţie deservit de
cetăţeanul Ciocan Gheorghe, care furnizează observaţiile privitoare la temperatura si
precipitaţii, presiune la serviciul de specialitate din Bacău.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
22
În lunile de vară se înregistrează frecvent temperaturi de +30◦ iar în lunile ianuarie,
februarie de -20, 25◦. Brumele de toamnă încep obişnuit la sfârşitul lunii septembrie iar cele
de primăvară continuă până la sfârşitul lunii aprilie.
Vânturile sunt determinate de caracterul, succesiunea şi frecvenţa sistemelor barice şi
a proceselor circulaţiei atmosferice. Formele de relief locale au o mare influenţă în
modificarea direcţiei şi vitezei vânturilor. Cel mai frecvent vânt este crivăţul, care în timpul
iernii provoacă întroienirea drumurilor locale în punctele: La Brădiş, la Priscoi.
În general climatul localităţii se înscrie în climatul judeţului, extremele înregistrându-se mai
rar.
În concluzie climatul este favorabil pentru dezvoltarea habitatului, culturilor de pomi
fructiferi, viţei de vie, plantelor de câmp. Primăvara şi toamna văile sunt cuprinse frecvent
de ceturi. În general localitatea este scutită de efectele poluante în zonă nefiind agenţi
economici cu astfel de influenţă. Doar în anotimpul rece când vânturile se înteţesc se mai
face simţită prezenţa clorurilor de la Combinatul chimic din Oneşti. Oricum localitatea se
încadrează în rândul localităţilor cel mai puţin poluate din judeţ şi poate din ţară.
III.3. Flora, fauna şi solul
Covorul biogeografic a evoluat sub semnul impactului antropic. Într-o zonă în care
pădurile dețineau 70-80% din suprafață s-a ajuns ca în prezent coeficientul de împădurire să
fie de 25,7%, formațiunile dominante fiind cele de stepă și luncile râurilor și pădurile de
foioase din jurul orașului folosite în scop recreativ.
Clasificare:
faună acvatică, condițonată de biotopurile specifice Bistriței, Siretului și apelor
stătătoare;
fauna de luncǎ (animale care își caută hrana în apă sau la marginea apei);
fauna de terase și versanți, alcătuită din specii de rozătoare mici, animale și păsări
specifice pădurilor de foioase.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
23
Geologic teritoriul comunei se încadrează preponderent în unitatea de neogen, o
mare răspândire având-o sedimentarul miogen, argilele şi marnele care prezintă intercalaţii
lentiloforme de gipsuri, gresii fiabile cu o înclinare uşoară, care influenţează foarte puţin
aspectul morfologic al zonei. În localitate se înregistrează frecvent alunecări de teren, mai
ales în anotimpul ploios, alunecări care afectează ambii versanţi ai văii.
Geomorfologic comuna se întinde pe două zone bine individualizate şi anume:
zona Carpaţilor Orientali şi
zona depresiunii subcarpatice a Tazlăului.
Fauna zonei periurbane prezintă o însemnată valoare cinegetică; unele animale sunt
vânate pentru blană, altele, pentru carne.
În cadrul vegetaţiei ierboase din zonă predomină gramineele (Festuca pratensis,
Festuca suleata), păiuşul, iaba câmpului (Agrostis), pirul gros (Cynodon dactilon), trifoiul
roşu şi alb (Trifolium), lucerna sălbatică (Medicago), măzărichea de camp (Vicia). În
asociaţia vegetală se mai găsesc: Traista ciobanului, merişorul, sânzâieneie, barba caprei,
clopoţei, precum şi multe alte plante medicinale: pătlagina, muşeţelul, pojarniţa,
lumânărica, urzica moartă, nalba, săpunăriţa, izma, coada şoricelului, podbalul, pelinul, ş. a.
Vegetaţia lemnoasă este constituită din arbori de pădure care cresc şi pe pantele abrupte.
Cele mai cunoscute păduri din localitate sunt: Pârâul Lung, Drăcoaica, Tisa, Căldări, Schitu,
Pietricica, Berzunţul Negru, Bâşca. În aceste păduri se înregistrează preponderent esenţe de
stejar, fag, carpăn, mesteacănul, plopul, iova etc. În trecutul nu prea îndepărtat în aceste
păduri se aflau destule exemplare de ulm şi tei. În etajul superior se întâlneşte molidul, pinul
şi bradul alb. Deşi puţine, se mai întâlnesc exemplare de tisă şi larice. Din loc în loc în
păduri se găsesc şi acele poiene în care cresc ierburi diferite atât de mult căutate de
animalele sălbatice ierbivore şi turmele crescătorilor de oi.
În acele sectoare unde s-au produs tăieri masive se găsesc arbuşti fructiferi ca
zmeurul, murul, măceşul, cornul, calinul, socul, porumbarul. La înălţimi se întâlneşte afinul
şi chiar jnepeni. Pe liziera pădurilor întâlnim specii sălbatice de măr, păr, cireş, corn, alun,
coacăz, zmeur, mur. Pe pantele golaşe şi expuse soarelui se întâlneşte cătina galbenă, iar în
apropierea cursurilor de apă, în luncile de pe cursul superior şi mijlociu al pâraielor plopul,
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
24
sălcii, aninul. Arealul ocupat de păduri era mult mai mare întinzându-se până in intravilan.
Acest lucru este dovedit şi de toponimia locurilor, soluri, tradiţia locală. Amintim doar
câteva: Mesteceni, Plochiş, Stejăriş, Ariniş, Tisa, Brădiş.
Fondul faunistic al localităţii este format din animale, păsări, insecte, care trăiesc în
păduri, hugeacuri, locuri deschise, stufărişuri, în preajma satelor.
Deşi au avut loc defrişări masive, se întâlnesc şi astăzi numeroase rozătoare ca:
şoarecele de câmp, cârtiţa, iepurele de câmp, animale de pradă ca dihorul, vulpea, lupul, mai
rar pisica sălbatică. Prin pădurile de stejar şi fag se întâlnesc destule exemplare de mistreţ,
veveriţe, viezuri, care toamna atacă chiar lanurile de porumb mai lăturalnice satului.
Sunt prezente şi diferite specii de reptile: şopârla, guşterul, şarpele de pădure, iar prin
pădurile umbroase, brotăcelul, salamandra, broasca râioasă şi de lac. Lumea insectelor este
şi ea foarte variată în localitate întâlnindu-se o varietate de insecte dăunătoare culturilor şi
arboretului precum: cărăbuşul de mai, fluturele verzi, lăcusta, gândacul de colorado,
cosaşul.. În serile înstelate de vară te încântă plăcut greierele, licuricii.
Vânatul necontrolat, precum şi restrângerea suprafeţelor acoperite cu pădure au făcut
să se producă un dezechilibru destul de mare în fauna locală ca de altfel în întreaga ţară şi în
lume, multe specii împuţinându-se sau dispărând în întregime.
Condițiile pedogenetice au dus la formarea unor soluri variate, în general brune și
brune argiloiluviale, cu un conținut de humus de 1-5‰, ce asigură o fertilitate medie bună
pentru terenurile agricole. Între solurile intrazonale se remarcă cele hidromorfe, lăcoviștile
și solurie aluviale în diferite stadii de evoluție.
Structura fizică a solurilor este determinată direct de aşezarea sa. Situată într-o zonă
în care se interferează silvostepa cu pădurea, tipurile de sol ce predomină sunt
cernoziomurile levigate degradate şi solurile grele formate din marne şi argilă.
Suprafeţele cele mai mari sunt ocupate de solurile brun-roşcate de pădure, favorabile
mai ales culturii pomilor fructiferi, fâneţelor naturale şi plantaţiilor silvice. Cu cât urcăm
spre culme se întâlnesc solurile cenuşii de pădure.
Corelat cu relieful zonei, solurile din arealul comunei sunt brune, podzolice, rendzine
și aluvionare. Degradarea solurilor este o mare problemă în zonă, fenomenul fiind
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
25
determinat atât de factori naturali (de ex. ploi torențiale), dar mai ales de cei antropici
(defrișări, exploatări, poluarea solurilor din diferite surse, pășunatul excesiv, etc.).
Solurile sunt sărace în humă şi alte substanţe nutritive, puţin favorabile dezvoltării
plantelor. De fapt localitatea este încadrată în zona a-V-a de fertilitate. În vremurile nu prea
îndepărtate plantaţiile silvice ocupau suprafeţe şi mai întinse şi numai nevoia de teren
agricol i-a făcut pe locuitorii acestei aşezări să defrişeze şi să ia în cultură noi suprafeţe.
Multe din aceste suprafeţe datorate precipitaţiilor şi pantelor mai sunt degradate, cuprinse
de alunecări.
Solurile existente în localitate permit cultivarea cu precădere a pomilor fructiferi
(pruni, meri, peri), plantelor de furaj (trifoi, lucernă, ovăz), porumbului, soiurilor indigene
de viţă de vie. Totuşi producţiile obţinute sunt destul de mici, poate şi datorită faptului că nu
se poate face mecanizarea lucrărilor şi precipitaţiilor care în ultimii ani au scăzut sub media
zonei.
Coeficientul seismic din zonă conform Normativ P100 – 92 înregistrează valori de
circa 0,2 (risc mediu).
III.4. Geologia Munţilor Berzunţi
Din punct de vedere geostructural, Munţii Berzunţi fac parte din fruntea pânzei de
Tarcău ce a sariat peste pânza cutelor marginale, aflată la rândul ei, aici cel putin, la
contactul cu pânza subcarpatică. Deformarile importante în care au fost implicate primele
două panze sunt contemporane, în privinţa tectogenezei; ele au facut mai apoi corp comun
cu pânza subcarpatică în urma subsariajului acesteia. Pentru a înţelege mai bine specificul
Munţilor Berzunţi în arealul local, semnalăm prezenta molasei ce-i inconjoara (excepţie
făcând latura nordică) care a suferit procese morfogenetice diferite la vest, respectiv, est şi
sud de Munţii Berzunţi, în urma cărora s-au format Depresiunea Dărmaneşti, fereastra Oituz
- Tg. Ocna şi, respectiv, Subcarpaţii Tazlăului. Cât priveşte litogeneza, precizăm prezenţa,
aici predominantă, a stratelor masive de gresie de Kliwa, apoi a celor de gresie de Tarcău şi
de Lucăceşti în cadrul flisului propriu pânzelor ce au generat Munţii Berzunţi. Intr-o măsură
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
26
mai redusă sunt prezente marne şi argile, dar şi conglomerate, sare gemă, gipsuri, nisipuri,
de diferite vârste.
Sub aspect morfometric, Munţii Berzunţi se desfăşoara între cotele altitudinale de
362 metri (Pârâul Vâlcele, la vărsarea în Trotus; la nord de localitatea Târgu Ocna) şi de
984 metri (Vârful Măgura). Culmea principală prezintă o altitudine medie de 800 m, are
lungime de aproximativ 20 km şi lăţime cuprinsă între 5 şi 8 km. Morfografic vorbind,
Munţii Berzunţi se prezintă sub forma unei creste principale orientată nord nord-vest sud
sud-est, din care se desprind culmi secundare perpendiculare pe ea, local numite plaiuri.
Creasta principală este masivă, formată din roci dure (gresii de Kliwa şi de Tarcău), cu
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
27
ruperi de pantă semnificative. Ea reprezintă totodată limita vestică a Munţilor Berzunţi,
dominând Depresiunea Tazlaului printr-un puternic abrupt care, doar în câteva sectoare,
este estompat prin fragmente de glacis acumulativ (înspre localităţile Berzunţi şi Valea
Sosii). Bine împădurită, ea reprezintă cumpăna de ape între bazinul Trotusului (cu 9 afluenţi
importanţi în zonă) şi cel al Tazlăului (10 afluenţi importanţi).
Creasta principalăâ se individualizează pe aliniamentul următoarelor vrfuri: Runcu
(767 m), Tarniţa (892 m), Bulimandru (978 m), Măgura (984 m). Datorita reliefului jos din
partea lor de sud, limita morfologică ce-i desparte de dealurile Subcarpaţilor Tazlăului este
mai puţin clară. Zona montană periferică crestei principale prezintă caţiva umeri masivi şi
mai multe picioare alungite, exclusiv spre Valea Trotusului, care constituie limita vestică a
Munţilor Berzunţi.
Vf. Bulimandru
Vf. Măgura
Vf. Runcu
Vf. Tarniţa
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
28
La poalele Varfului Tarniţa există şi un lac. Lacul s-a format pe o treaptă
intermediara a unei mari alunecari produse pe versantul vestic al Muntelui Tarniţa. Are
formă relativ circulară, cu diametru de circa 20 metri, este alimentat permanent de câteva
izvoare de pantă şi are un emisar care în perioadele cu regim pluviometric ridicat mai
formează câteva mici laculeţe, aşa că apa lacului este tot timpul limpede.
Lacul Tarniţa
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
29
IV. Populaţia, ocuparea şi nevoile sociale
IV.1. Populaţia comunei Berzunţi
La nivelul Judeţului Bacău, conform datelor statistice numărul populaţiei a crescut,
în prezentz ajungând la un număr de 616.168 de persoane.
Tabelul 1: Populaţia judeţului Bacău
Judetul BACAU
P O P U L A T I A L A R E C E N S A M I N T E L E D I N:
25 ianuarie 21 februarie 15 martie 5 ianuarie 7 ianuarie 18 martie 20 octombrie
1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011
414996 507937 598321 667791 737512 706623 616168
La recensământul din anul 2002 comuna Berzunţi avea o populaţie totală de 5.346
persoane, structurate astfel: 2.755 persoane de sex masculine si 2.591 persoane de sex
feminin. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Berzunți se ridică
la 4.497 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 5.346 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,03%), cu o
minoritate de romi (9,25%). Pentru 4,69% din populație, apartenența etnică nu este
cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși
(80,15%), cu o minoritate de romano-catolici (15,85%). Pentru 3,63% din populație, nu este
cunoscută apartenența confesională.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
30
Structura populaţiei pe sexe în urma recensământului din 2011este redactată in
tabelul nr. 2.
Tabelul 2. Populaţia stabilă acomunei Berzunţi conform recensământ 2011
Comuna
Berzunţi
Populaţia stabilă
Din care:
Numărul
gospodăriilor
populaţiei
Nr. mediu de
persoane pe
o gospodărie
a populaţiei
Numărul
clădirilor
Din
care:
Populaţia stabilă din
gospodăriile populaţiile
Clădiri
cu
locuinţe Ambele
sexe
Masculin Feminin Ambele
sexe
Masculin Feminin
4497 2306 2191 4480 2296 2184 1632 2,75 1965 1963
În tabelul 3 se prezintă numărul locunţelor convenţionale după forma de proprietate
conform datelor de la recensamântul din anul 2011.
Tabelul 3. Numărul locuinţelor convenţionale conform recensământ 2011
Comuna
Berzunţi
Numarul
Locuinţelor
convenţionale
Locuinţe convenţionale după forma de proprietate
Privată De stat Privată de grup Cooperatistă Asociativă A cultelor religioase
număr In %
faţă de
total
număr In %
faţă de
total
număr In %
faţă de
total
număr In %
faţă de
total
număr In %
faţă de
total
număr In % faţă
de total
1970 1965 99,7 3 0,2 - - - - - - 2 0,1
In tabelul 4 se prezintă populaţia comunei Berzunţi pe categorie de vârstă şi sexe
conform datelor INS de la recensământul din anul 2011 şi observăm că segmentul
predominant este cel cu vârsta cuprinsă între 20-24 ani şi cel cu vârsta cuprinsă între 30-34
ani iar segmentul cu cea mai mică populaţie este cel cu vârsta peste 85 de ani.
Tabelul 4. Populaţia comunei Berzunţi pe sexe si categorie de vârstă
Comuna
Berzunţi
Grupa de vârstă Populaţie
Sub 5 ani M 128
F 124
5-9 ani M 163
F 165
10-14 ani M 157
F 159
15-19 ani M 164
F 143
20-24 ani M 201
F 147
25-29 ani M 150
F 127
30-34 ani M 191
F 160
35-39 ani M 177
F 140
40-44 ani M 145
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
31
F 141
45-49 ani M 127
F 102
50-54 ani M 170
F 160
55-59 ani M 151
F 161
60-64 ani M 129
F 106
65-69 ani M 80
F 108
70-74 ani M 91
F 133
75-79 ani M 63
F 95
80-84 ani M 53
F 56
85 ani si peste M 26
F 32
În tabelul 5 se prezintă populaţia comiunei Berzunţi după starea civilă conform
conform datelor INS de la recensământul din anul 2011.
Tabelul 5 Populaţia comunei Berzunţi după starea civilă
Comuna Berzunţi
POPULATIA
STABILA
TOTAL
Stare civilă legală Stare civilă
de fapt
Persoane care
traiesc in
uniune
consensuala
Necasatorit(a) Casatorit(a) Vaduv(a) Divortat(a) Informatie
nedisponibila
M 2366
F 2259
1048
717
1155
1142
87
359
76
41
-
-
74
74
În tabelul 6 se prezintă populaţia comunei Berzunţi stabilă de 10 ani şi peste, pe sexe,
după nivelul de educaţie.
Tabelul 6 Populaţia comunei Berzunţi după nivelul de educaţie
Comuna
Berzunţi
POPULATIA
STABILA
DE 10 ANI SI PESTE
TOTAL
N ivelul instituţiei de învăţământ absolvite
Superior
Post-
liceal si de
maistri
Secundar
Primar
Fara scoala absolvita
Total
din care:
Total
Superior
Inferior (gimnazial)
Total
din care:
Universitar de
licenta
Liceal Profesional
si de
ucenici
Persoane
analfabete
M 2075 F 1970
38 39
31 38
9 16
1527 1210
140 132
571 310
816 768
435 567
66 138
45 99
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
32
Nu se întrevăd evoluţii deosebite pe termen scurt şi mediu la acest capitol. Singurele
măsuri care pot influenţa în mod pozitiv evoluţia demografică sunt cele legate de activiăţtile
economice şi de echiparea tehnico-edilitară, măsuri ce depind numai de administraţia locală.
Mulţi locuitori au drept ocupaţie de baza zootehnică şi agricultura propriu-zisă.
Localitatea Berzunţi are astăzi un număr de 1970 gospodării şi 4497 de suflete (conform
datelor publicate de la recensamantul din 2011). Peisajul edilitar al localităţii s-a schimbat
total. De la vechile locuinţe cu o singură cameră şi tindă, din pământ sau chirpici s-a trecut
la locuinţe cu cel puţin două camere şi tindă (antreu) acoperite cu ţiglă, plăci azbociment,
tablă zincată sau şindrilă.
Perspectivele de viitor prefigurează o creştere a populaţiei, habitatului, creştere
datorată şi faptului că mulţi dintre tinerii care s-au îndreptat spre marile aglomerări urbane
(Braşov, Bucureşti, Oneşti, Bacău) pentru a-şi găsi de lucru. Se întorc în localitate ca
urmare a restrângerii activităţii industriale şi a efectelor noii economii de piaţă. Aceştia se
întorc din nou spre agricultură, spre acele profesii şi ocupaţii, servicii, care sunt cerute de
economia de piaţă. Deja mulţi şi-au început construcţii noi de locuinţă, extinderi la
gospodăriile părinteşti, deschizând ateliere, buticuri şi alte unităţi prestatoare de servicii. În
localitate sunt construite, unităţi comerciale, un oficiu P. T. T. R., un dispensar medical -
uman, un bloc cu 8 apartamente şi alte dotării utilitare şi de interes public. Există de
asemenea un post de poliţie, dotat şi cu locuinţe pentru lucrători, o Brigadă silvică, unităţi
ale Cooperaţiei de consum, şase grădiniţe şi şcoli, trei Bisericii Ortodoxe şi una Romano-
catolică.
IV. 2. Forţa de muncă
În prezent, populaţia este ocupată preponderent în agricultură, confecţionare
tâmplărie şi mobilier, cu statut de lucrător pe cont propriu şi lucrător familial neremunerat.
Adaptarea la cerinţele pieţei muncii este dificilă, principala opţiune pentru tineri este
emigrarea către statele vest-europene, în comuna noastră înregistrându-se un procent mare
al emigrării forţei de muncă, circa 1000 de persoane fiind plecate în străinătate la muncă, în
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
33
special populaţia tânără (preponderent Italia, Spania). Cei mai mulţi dintre aceştia au
intenţia declarată de a reveni în ţară pentru a realiza investiţii, concretizate în construcţia
unei locuinţe şi deschiderea unor microîntreprinderi sau întreprinderi mici şi mijlocii.
Conform datelor statistice ale ultimului recensământ, populaţia comunei Berzunţi se
prezintă in tabelul 7, astfel:
Tabelul 7 Populaţia comunei Berzunţi: populatie stabilă/populaţie plecată
Comuna Berzunţi
Populaţia comunei Berzunţi: populatie stabilă/populaţie
plecată
Persoane prezente Ambele sexe 4137
Masculin 2100
Feminin 2037
Persoane temporar
absente
Ambele sexe 360
Masculin 206
Feminin 154
Din care plecate
In ţară
Ambele sexe 45
Masculin 31
Feminin 14
In străinătate
Ambele sexe 315
Masculin 175
Feminin 140
Persoane plecate
pentru o perioadă
indelungată
Ambele sexe 662
Masculin 357
Feminin 305
Din care plecate
In ţară
Ambele sexe 25
Masculin 11
Feminin 14
În străinătate
Ambele sexe 637
Masculin 346
Feminin 291
Persoane temporar
prezente
Ambele sexe 15
Masculin 7
Feminin 8
Populaţia stabilă
Ambele sexe 4497
Masculin 2306
Feminin 2191
Activităţile economice principale ale cetăţenilor sunt cele legate de activităţile
comerciale cu desfacerea produselor alimentare şi nealimentare.
Localitatea Berzunţi se încadrează într-un areal folcloric deosebit, cu obiceiuri, datini
şi tradiţii milenare, care amintesc de strămoşii noştri geto-daci şi romani. Multe dintre ele se
regăsesc în însăşi ocupaţiile locuitorilor acestei aşezări.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
34
IV.2.1 Meşteşugurile ţărăneşti:
Locuitorii acestei aşezări sunt locuitori iscusiţi cioplitori în lemn, piatră, tâmplari,
dulgheri. Porţile din lemn de stejar, încrustate cu barda şi dalta au dus de mult faima aşezări
şi oamenilor săi. Motivele ornamentale, deşi se aseamănă cu cele maramureşene sau de prin
părţile Gorjului, dovedind unitatea etnografică a acestui spaţiu carpato-danubiano-pontic, au
elemente aparte care ţin de mâna şi talentul meşterului. Este folosit cu preponderenţă lemnul
de stejar pentru porţile de la intrarea în gospodărie, troiţe şi alte obiecte de exterior, lemnul
de cireş, păr, tei, paltin pentru obiectele de interior.
Deşi în ultimii ani s-au înmulţit porţile din beton şi fier, care sunt mai durabile, totuşi
porţile din lemn de stejar, acoperite cu şindrilă în solz de peşte sau coada de rândunică, cu
variate traforuri la „sân" rămân cele mai frumoase şi tradiţionale.
O ornamentaţie aparte se întâlneşte la turnat şi sânul anexelor gospodăreşti (grajduri)
pentru animale, acoperişul fântânilor, porţilor şi balcoanelor. Este vorba despre traforurile
făcute din lemn de brad, paltin, frasin, plop sau chiar fag, executate cu fierăstrăul coada de
vulpe sau faizicul. Meşterii locali au efectuat asemenea lucrări şi în judeţ şi ţara pentru
popasurile ridicate de-a lungul traseelor rutiere.
ŢESUTUL - Meşteşug tradiţional, practicat mai ales de femeile din localitate. Cu ajutorul
războaielor de ţesut orizontale dar şi verticale numite local stative se ţes: scoarţe, cergi,
covoare, pânză de in şi cânepă, bete, etc.
Covor ţesut manual, vechi
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
35
În localitate practic nu au existat familii mai învârstă care să nu posede război de
ţesut. Motivele ornamentale corespund zonei etnografice Trotuş-Tazlău, descrise atât de
complex şi documentat de etnograful Dorel Ichim, Ion Vladutiu, geograful Iulia Vacarusu şi
alţi etnografi, care s-au aplecat asupra folclorului ţi tradiţiilor populare. Pe lângă aceste
motive multe sunt împrumutate din alte zone. Oricum din ţesăturile ce se realizează în
localitate nu lipsesc: bujorul, trandafirul, bradul, precum şi motivele geometrice: rombul.
Meşterul Vrânceanu Dumitru (moş Tache cum îl cunosc localnicii, folosind un
război foarte original miniatural, realizat personal, reuşeşte să ţese tradiţionalele brâuri
(bete) din lână roşie, galbenă şi albastră (culorile tradiţionale ale tricolorului nostru
naţional). Barnetele populare pe care le folosesc bărbaţii dar şi femeile drept cingătoare
frumoşii arnăuţi la anul nou pentru ornamentarea costumaţilor sunt cunoscute de acum şi
peste graniţele ţării, acest meşter participant la mai multe festivaluri de folclor atât în ţară
(Sibiu şi Bucureşti) cât şi în Franţa, Anglia, Turcia, la care pe loc a realizat aceste obiecte
din port popular tradiţional. În ultimii ani din păcate s-a renunţat la ţesutul stofei de suman
şi în localitate sunt destui crescători de oi.
COJOCĂRITUL - Reprezintă ca şi ţesutul un meşteşug vechi, tradiţional apărut drept ca
necesitate pentru realizarea pieselor pentru îmbrăcăminte pentru sezonul friguros.
Pieptar bărbătesc
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
36
Cu metode tradiţionale se realizează tăbăcitul pieilor de miel din care apoi se vor
realiza frumoase bondiţe, de damă sau bărbăteşti, pieptărele închise la gât şi înflorate cu
lână colorată viu sau mătase, căciulile de miel, cojoacele scurte şi lungi (renumita sarica
ciobănească). Deosebit de frumoase sunt pieptărelele bărbăteşti realizate din piele de oaie
tânără, închise la gât şi cu o varietate de elemente florale realizate din lână viu colorate sau
mătase. Acestea sunt purtate peste cămaşă sau pulover mai ales în zilele de sărbătoare şi
formează una din piesele costumului naţional bărbătesc, costum folosit mai ales de
dansatorii şi arnăuţii de grupul folcloric Capra.
FIERĂRITUL - Este un alt meşteşug tradiţional. Atelierul fierarului cuprinde: foiul,
nicovala şi în el se realizează fierul de plug, potcoave pentru cai şi bovine, diverse piese
pentru carele de cai sau boi precum şi diferite unelte de muncă: sapa, săpăligi, securi,
topoare, pene pentru trasul buştenilor etc.
De obicei fierarii fac şi roţi pentru căruţe din lemn de salcâm sau paltin, peste care
trece şina de fier nituită. Ei fac regula şi activitatea de potcovar, care este destul de
pretenţioasă şi dificilă. În ultimul timp carele tradiţionale sunt concurate de carele de fier cu
roţi de autoturisme.
LOCUINȚELE - Tradiţia berzunţeană cuprinde casa de locuit şi anexele.
Casa tradiţională a fost la început bordeiul feudal, apoi casa din bârne cioplite şi încheiate
prin „cuie de lemn", formată dintr-o singură încăpere şi tindă. Interiorul era tencuit cu lut şi
văruit. Într-un colţ se afla soba cu hoarnă. Cu timpul locuinţele se realizau din paiant pe
fundaţie de piatră de râu cioplită sau zidită. Erau acoperite cu paie, stuf, şindrilă din lemn de
răşinoase, bătută drept sau cu model (solz de peşte, coadă de rândunică), pe coamă cu
motive florare. Înspre zilele noastre şindrila era dată cu catran sau păcură pentru a rezista
mai mult intemperii.
Casa a fost mărită la două camere despărţite de tindă, având de obicei forma
dreptunghiulară. În spate se realizează chilerul folosit pentru bucătărie şi cămară. Casa a
evoluat continuu, o dată cu creşterea nivelului de trai. În momentul de faţă majoritatea
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
37
caselor au trei, patru camere şi cuprinde: hol, cămară, bucătărie şi chiar baie. Sunt zeci de
case cu parter şi etaje. Mijloacele de încălzit sunt realizate din sobe de teracotă. Multe
gospodării utilizează aragazul pentru prepararea hranei.
Casele sunt realizate din paiant, cărămidă arsă, chirpic sau B.C.A. Învelitoarea este
de regulă din ţiglă, tablă zincată, plăci azbociment şi mai rar din şindrilă.
Interiorul locuinţei mai păstrează elemente tradiţionale. În camera curată „odaia de
oaspeţi", se află căpătâiul de zestre în care sunt aşezate scoarţele, covoarele, laicerele,
plapumele, cergile, peste care sunt rânduite pernele, care formează zestrea fetelor de
măritat. Pe duşumele se pun scoarţe sau covoare ţesute în case. Au apărut şi covoarele de
iută sau chiar persane. Pe pereţi se aşează covoare, prosoape de artizanat sau cu motive
naţionale cusute în casă, sub care se prind rame cu fotografii de familie. La intrarea în tindă
se află cerdacul cu elemente de trafor. Tavanul exterior vine pe capătul grinzilor care sunt
consolate iar pe marginea acestuia se pune o scândură frumos traforată cu diferite motive
florare. Anexa pentru animale este de asemenea realizată de regulă, din paiant pe tălpi de
stejar sau salcâm. Cuprinde tot 1-2 încăperi separate de un şopron. Întruna din încăperi sunt
adăpostite animale mari (bovine, cai, porcine) iar în cealaltă animale mici (capre, oi) şi
păsările pe timp de iarnă. În şopron sunt adăpostite lemnele pentru iarnă şi carul, sania.
Acoperişul este de asemenea din ţiglă, tablă zincată, şindrilă sau plăci azbociment. Banul
podului este realizat din scândură de brad, plop, frumos traforat. Grinzile ca şi la casă sunt
consolate. De regulă anexa este amplasată în spatele casei sau lateral.
PORTUL - Portul popular este diferit pentru femeie şi bărbat, pentru sărbătoare şi lucru.
Piesa care prezintă un element de unitate este cămeşa sau ia. Aceasta atât pentru femeie cât
şi pentru bărbat este la gât creata-dacică cu platea. Pentru lucru are mâneca strâmtă şi creata
jos, iar pentru sărbătoare este lungă şi largă. Cusătura este realizată cu fir negru, roşu sau
albastru şi reprezintă diferite modele geometrice şi florare.
Femeia poartă catrinţă neagră cu fir de lână, cu dungă roşie încinsă cu bete din lână,
tricoloră sau cu modele diferite. Pentru sărbătoare se foloseşte fota cu motive florare şi
culori vii din fir strălucitor şi paiete. La gât poartă mărgele, salbă, cruciuliţă, rozalii. Pe cap
îşi pune broboadă din lână cu flori pe margine şi franjuri numite în vorbirea curentă a
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
38
localnicilor casanca. În zilele de sărbătoare se poartă şi marama sau baticul, ţesute în casă în
culori mai vii.
Port popular zona Bacău
Portul bărbaţilor constă din iţari, cicareci strânşi pe picior, din pânză de in sau
cânepă. Bărbaţii poartă cămăşi cu poale, cu ajur. Drept cingătoare se foloseşte chimirul din
piele cu cătărămi, care se mai numesc şi serpar. Se mai foloseşte şi brâul din ţesătură albă
din lână, mai ales în timpul lucrului. Deasupra cămăşii în zilele de sărbătoare se poartă vesta
din stofă neagră sau pieptarul din piele înflorată. În anotimpul rece se foloseşte sumanul şi
cojocul. Încălţămintea tradiţională a fost opinca din piele de bovină sau porc şi cea din
cauciuc. Bătrânii satului mai poartă şi azi opinci din cauciuc. Curelele sunt strânse peste
obiele din stofa de aba albă. Portul tradiţional a cunoscut profunde transformării fiind
puternic influenţat de modernismul vieţii.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
39
V. Sectorul Social
V.1. Educaţia
Şcoala, ca o necesitate umană, s-a înfiinţat în comună în urma Legii instrucţiei
publice din anul 1864. Prima şcoala a luat fiinţă în anul 1891 în urma actului de donaţie a
arendaşului moşiei Berzunţi, care fusese şi notar, Nicolae Broşteanu şi soţia sa Ana.
Aceştia, îşi donează casa, o clădire cu 2 camere şi o sală la mijloc construită din cărămidă şi
piatră ce a folosit ca şcoală multi ani.
Şcoala este menţionată în Berzunţi abia la 18 ianuarie 1885 cu un singur post de
învăţător. Până la această dată, potrivit tradiţiei, învăţătura de carte se făcea pe lângă
mănăstire. Din informaţiile pe care le avem unul dintre primii dascăli a fost călugărul Iasie,
care preda lecţiile de citire şi scriere folosindu-se de cărţile bisericeşti. La deschiderea
oficială a cursurilor primei şcoli de stat, primare, eveniment ce s-a produs la 15 ianuarie
1865, au luat parte 4 elevi şi părinţii acestora. Şcoala nu avea un local propriu. Din
septembrie 1920 în comună îşi deschid porţile încă două şcoli primare în fostele sate
Moreni şi Buda. În septembrie 1936 şi în satul Dragomir îşi începe activitatea o primă
şcoală primară în loc închiriat. În septembrie 1945 şi în cătunul Bâşca îşi începe activitatea
o şcoală primară. Prin contribuţia directă a cetăţenilor comunei şi cu sprijinul organelor
abilitate se realizează primele localuri proprii pentru învăţământ. Astfel în anul 1935 în satul
Moreni se realizează din paiant un local cu două săli de clasă (actualul cămin cultural), în
1950 în satul Buda un local cu o sală de clasă tot din paiant acoperită cu tablă zincată, în
1952 în satul Dragomir un local cu două sălii de clasă tot din paiant acoperit cu ţiglă. În
1964 în satul de reşedinţă Berzunţi se construieşte primul local tip cu patru săli de clasă şi
laborator, din cărămidă şi acoperit cu plăci azbociment.
În 1962 un asemenea local cu patru săli de clasă se realizase şi în satul Bâşca. În
1970 în satul Moreni se construieşte un local tip cu 4 săli se clasă şi laborator din cărămidă
şi acoperită cu ţiglă. În anul 1974 în satul Butucaru Berzunţi se dă în folosinţă un local cu
două săli de clasă pentru elevi din clasele I-IV.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
40
În anul 1981 pentru satisfacerea nevoilor de spaţiu liber pentru Şcoala de centru unde
funcţiona şi prima treaptă de liceu se realizează primul local modern cu parter şi etaj cu 8
săli de clasă şi laborator. În general localurile de şcoală existente dispune de o dotare
corespunzătoare (săli de clasă, mobilier, fond de carte, planşe, etc.).
Au funcţionat şcoli gimnaziale în satele Berzunţi, aici organizandu-se şi prima
treaptă de liceu începând cu anul 1972, Moreni în perioada 1962-1981, Dragomir 1960-
1980 şi Bâşca 1962.
În comuna Berzunţi există 6 grădiniţe şi 5 şcoli generale dispuse astfel:
- Grădiniţa cu program normal Buda: structura de învăţământ este grădiniţă cu
program normal, de zi, predare în limba română;
- Grădiniţa cu program normal nr. 2 Dragomir: structura de învăţământ este grădiniţă
cu program normal, de zi, predare în limba română;
- Grădiniţa cu program normal nr. 1 Berzunţi: structura de învăţământ este grădiniţă cu
program normal, de zi, predare în limba română;
- Grădiniţa cu program normal nr. 2 Berzunţi: structura de învăţământ este grădiniţă cu
program normal, de zi, predare în limba română;
- Grădiniţa cu program normal nr. 3 Berzunţi: structura de învăţământ este grădiniţă cu
program normal, de zi, predare în limba română;
- Grădiniţa cu program normal nr. 1 Dragomir: structura de învăţământ este grădiniţă
cu program normal, de zi, predare în limba română;
- Şcoala cu clasele I-VIII nr. 2 Dragomir: structura de învăţământ este şcoală cu
clasele I-VIII, învăţământ de zi, predare în limba română;
- Şcoala cu clasele I-IV Buda: structura de învăţământ este şcoală cu clasele I-IV,
învăţământ de zi, predare în limba română;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
41
Şcoala Buda
Dintre toate şcolile din comună, şcoala cu clasele I-IV din Buda este cel mai degradată şi
se caută fonduri pentru reabilitarea ei, sau chiar construirea unei şcoli.
- Şcoala cu clasele I-IV nr. 3 Berzunţi: structura de învăţământ este şcoală cu clasele I-
IV, învăţământ de zi, predare în limba română;
- Şcoala cu clasele I-IV nr. 2 Berzunţi: structura de învăţământ este şcoală cu clasele I-
IV, învăţământ de zi, predare în limba română;
- Şcoala cu clasele I-IV nr. 1 Dragomir: structura de învăţământ este şcoală cu clasele
I-IV, învăţământ de zi, predare în limba română.
- Şcoala cu clasele I-VIII Alexandru Cel Bun, Berzunţi: structura de învăţământ este
şcoală cu clasele I-VIII, învăţământ de zi, predare în limba română
La nivelul şcolilor din comună procentul de promovabilitate la clasele I-IV este
87,46% şi la clasele V-VIII este de 58,44%. Numărul elevilor înscrişi, pe fiecare şcoală, se
prezintă astfel:
Şcoala Alexandru Cel Bun, Berzunţi: gradiniţă – 20 copii; clasele I-IV – 103 copii;
clasele V-VIII – 156 copii;
Şcoala nr. 2 Berzunţi: grădiniţă – 15 copii;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
42
Şcoala nr. 3 Berzunţi: grădiniţă – 20 copii; clasele I-IV – 35 copii;
Şcoala nr. 1 Dragomir: grădiniţă – 20 copii; clasele I-IV – 32 copii;
Şcoala nr. 2 Dragomir: grădiniţă – 15 copii; clasele I-IV – 94 copii; clasele V-VIII –
75 copii;
Şcoala cu clasele I-IV Buda: grădiniţă – 15 copii; clasele I-IV – 16 copii;
Scoal a cu clasele I-VIII Alexandru Cel Bun, Berzunţi
Şcoala Alexandrul Cel Bun a fost realibitată cu fonduri de la bugetul local, însă este
singura şcoala din comuna ce a beneficat de realbilitare în ultimii ani, celelalte, aflându-se
într-o stare de degradare destul de avansată şi necesită, în cel mai scurt timp, refacere şi
modernizare, asigurând asftel condiţii optime de învăţământ.
Privind personalul didactic se poate aprecia că şcolile din Berzunţi s-au bucurat încă
de la început cu învăţători inimoşi, dornici de da învăţăceilor cât mai multe cunoştinţe şi
pilde morale.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
43
V.2. Sănătatea
Aplicarea reformei sanitare, care a început în anul 1999, vizând iniţial asistenţa
medicală primară a determinat reorganizarea sistemului sanitar.
La nivelul comunei Berzunţi există un dispensar medical cu sediul în Berzunţi, cu
medic de familie, subordonat Casei de Asigurări de Sănătate cu care au încheiat contract, un
cabinet stomatoligic şi o farmacie. La ora actuală, atât în satul reşedinţă cât şi în satele
componente, asistenţa medicală profilactico-curativă a populaţiei este asigurată de 1 medic
de familie.
In comună, există şi un cabinet medical veterinar.
Dispensar Berzunţi
Sediul dispensarului, a farmaciei şi a cabinetului stomatologic se găsesc într-o cladire
tip bloc cu partea şi etaj, care necesită reabilitare
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
44
V. 3. Serviciile sociale
Primaria comunei Berzunţi, are un număr de 85 de persoane (70 dosare) ce
beneficiază de ajutor social şi conform Legii 416/2001 se acordă ajutor încălzire locuinţă
celor ce au depus dosare viabile. La nivelul comunei există un număr aproximativ de 150 de
familii ce beneficiază de alocaţii familiale complementare, iar arpoximativ 16 de persoane
beneficiază de alocaţie de susţinere monoparentală.
În comuna Berzunţi nu există centre pentru minori cu dizabilităţi, fapt pentru care un
număr de 8 copii (3 majori şi 5 minori) sunt instituţionalizaţi în diferite centre de plasament.
V.4. Biserica
La nivelul comunei Berzunţi, prima biserică este ctitoria lui Bogdan Lăpuşneanu,
terminată în anul 1570, sfinţită cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Documentele aflate
la Academia Română arată că biserica Adormirea Maicii Domnului a fost începută de
Alexandru Lăpuşneanu şi finalizată de fiul acestuia, Voievodul Bogdan al IVlea
Lăpuşneanu. A fost construită pe locul unei mănăstirei de lemn. În jurul bisercii erau
locuinţe pentru clăcaşi şi robi. În anull 1774, în urma atacurilor repetate ale năvălitorilor,
mănăstirea care avea şi rol de cetate de apărare a fost distrusă. A fost refăcută în anul 1775
de familia Varnav-Botoşani şi stareţul Macarie Lavriotis.
Mănăstirea Berzunţi, fiind înclinată Muntelui Athos era condusă de călugări greci
care aveau o mare putere. Moşia se întindea până la râul Tazlău şi dealurile Nadisei.
Clăcaşii şi robii de pe moşie au luptat contra asupririi călugărilor greci, de multe ori luând
drumul codrilor devenid haiduci.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
45
Biserica Adormirea Maicii Domnului, Berzunţi
După 1864 biserica a devenit parohială, deservită de preoţi mireni. În anul 1888 s-au
făcut reparaţii la exterior şi acoperiş, iar în 1920 s-au făcut reparaţii interioare. Ultima dată,
acoperişul a fost refăcut în anul 2007.
Biserica Adormirea Maicii Domnului, construită în stil bizantin, are un plan triconic,
cu altar, naos, pronaos şi pridvor cu abside laterale, cu turla pe naos, un puternic turn
clopotniţă din piatră pe latura de vest, pe pridvor. Se deosebeşte de alte biserici din aceeaşi
perioadă prin faptul că absidele laterale au la exterior formă dreptunghiulară. Biserica are
catapeteasma din lemn de stejar sculptat în 1990, strane şi candelabra de epocă. Icoanele din
secolul XX au fost pictate, în 1940, de Jean Dumitrescu din Bacău. În arhiva bisericii se află
un epitrahil şi o nebednită din secolul XVII lucrate cu fir de aur.
În ordine cronologică, a doua construcţie este Schitu Sf. Sava, adus de pe muntele
Berzunţi la locul unde în prezent, în 1813, ctitorie a unui călugăr, cu hramul Schimbarea la
faţă. Schit de călugări, apoi de maici, desfiinţat în 1959, reorganizat după decembrie 1989
ca mănăstire de călugări.
Vechimea acestei mănăstiri nu este atât de depărtată de timpurile noastre, în
comparaţie cu alte chinovii de pe pământul romănesc. Din anul 1809 se gaseşte o carte de
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
46
învoială facută între răzeşii satelor Poduri şi Cernu şi ieromonahul Varnava de a face un
schit în pustia de la capul Brazilor Gemeni, la Runcul Mare, ce se mai numeşte şi Muntele
Savului. Schitul şi-a desfăşurat activitatea între anii 1809 şi 1828, când a fost nevoit să
coboare la poalele muntelui, în satul Buda, datorită tâlharilor care-l jefuiau.
Documenele reţin numele celor investiţi de Episcopia Romanului şi Huşilor, după
cum urmează: ieromonahul Varnava între anii 1809-1828, perioadă în care schitul a fost în
vârful muntelui numit Muntele Savului.
Schitu Sf. Sava, Buda
In anul 1975, terenul mănăstirii a fost restituit Consiliului Popular Berzunţi care îl
arenda crescătorilor de animale. Clădirile au fost i ele în administrarea Consiliului Popular
Berzunţi care le-a folosit pentru funcţionarea unui punct medical; le-a inchiriat unor ţigani
iar în ultimii ani, Consiliul Culturii şi educaţiei Socialiste Bacău, a oganizat o tabără de
creaţie, pe timpul verii.
Biserica Sfantul Sava a fost pictată de pictorul Ioan Zărnescu între anii 2000 şi 2002.
In aceeaşi perioadă a fost dotată cu mobilier din stejar sculptat, realizat de o echipă condusă
de profesorul Alexandru Huţanu din Bacău.
Urmează biserica romano-catolică din Butucari, ctitorită în 1831 cu hramul Maria
Regina. Ultima biserică de acest gen este biserica din satul Moreni ctitorită în anul 1837 cu
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
47
hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. Lăcaşul este loc de închinăciune pentru
majoritatea locuitorilor din sat care sunt de rit catolic, este dotat cu orgă, cimitir propriu,
posedă un mic patrimoniu funciar şi o casă parohială. Clădirile sunt foarte bine întreţinute
de preotul Vernica Francisc.
Biserica s-a dovedit şi se dovedeşte o instituţie consecventă în păstrarea tradiţiilor
noastre creştine, realizând slujbe şi procesiuni zilnice sau ori de ori sunt înscrise în
calendarul creştin de sărbători.
Schitul Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul - Savu, îşi înalţă rugăciunile pe "Dealul Trei
Hotare" din Comuna Berzunti. Obştea de călugări a schitului este îndrumata pe "calea cea
strâmtă" de catre protosinghelul Arsenie Voites, stareţ la Manastirea Sfantul Sava -
Berzunti.
Schitul este situat la o distanţă de 3 km de Mănăstirea Sfântul Sava - Savu, la acesta
ajungandu-se pe jos, pe o potecă aproape în linie dreaptă cu mănăstirea. Bisericuţa schitului
este compartimentată în altar, naos şi pridvor închis cu intrarea prin partea sudică. Sfântul
Altar este luminat de o fereastra la est şi de o alta la nord, având deasupra lui o turlă oarbă
în formă pătrată. Naosul bisericii este spaţios, aproape de formă patrată, luminat de o
fereastra asezata pe peretele din nord. Toate ferestrele sunt din lemn, duble, de formă
aproape patrată. Pridvorul este folosit şi drept culoar pentru o chilie alăturată.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
48
Schitul Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul
Existenţa in comună a 3 biserici ortodoxe cât şi a unei biserici Greco-catolice reflectă
structura pe culte a populaţiei, însă în ansamblu, populaţia de rit creştin este în număr mult
mai mare, fapt demonstrat la capitolul IV.1 din prezenta documentaţie.
In comună, există şi o biserică romano-catoilică pentru credincioşi, însă este într-o
avansată stare de degradare, motiv pentru care în perioada următoare, 2014-2020 se vor
aloca fonduri, sau se vor accesa fonduri nerambursabile pentru a reabilta biserica, ţinând
cont şi de aspectul că în perioada 2014-2020 este o măsură ce permite acest fapt.
Biserica romano-catolică Merzunţi
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
49
Un alt locaş de cult de menţionat în comună este biserica pentru ţigani. Din datele
adunate din comună, se ştie că este singura biserică ţigănească din Europa, cu preot de etnie
romă.
V.5. Viaţa culturală
La nivelul comunei Berzunţi nu există cpmin cultural.
Activitatea cultural s-a desfăşirat în vechiul sediu al Şcolii nr. 2 Berzunţi (Moreni),
neavând un local propriu. Instituţia a mai folosit un spaţiu care până la renunţarea la prima
treaptă a servit drept atelier şcoala.
Activitatea culturală, deşi nu a avut un spaţiu propriu, a reuşit să valorifice
frumoasele tradiţii şi obiceiuri folclorice care dăinuiesc de veacuri. A participat la majoritatea
manifestărilor culturale-artistice organizate la nivelul instituţiilor de cultură, fiind laureat cu
diferite premii şi diplome. Cele mai importante Diplome şi premii obţinute au fost: Diploma
pentru participare la cel de-al IV-lea Festival Mondial al tineretului, studenţilor pentru pace şi
prietenie din Bucureşti, 1953; Diploma de onoare 1967 pentru formaţia de datini şi obiceiuri;
Diploma Festivalului folcloric al Slănicului ediţia 1968 pentru formaţia de copii şi tineret;
Diploma Festivalului Slănicului, ediţia 1969, 1970, 1971, pentru formaţia de datini şi
obiceiuri; Diploma Festivalului „Sub cer cu cântece şi flori", ediţia a-IV-a în 1971, 1972;
Diploma şi premii la manifestările tradiţionale organizate de Muzeul Satului din Bucureşti şi
de Etnografia din Sibiu.
Activitatea culturală Berzunţi s-a evidenţiat la toate festivalurile şi manifestaţiile
folclorice organizate la nivel de judeţ şi naţional, clasându-se, de obicei, pe unul din primele
trei locuri. A organizat totodată acţiunii în colaborare cu Ansambluri artistice şi interpreţi de
marcă ai scenei româneşti la nivelul localităţii.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
50
V.6. Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă
În anul 2007, în comuna Berzunţi s-a înfiinţat Servicul Voluntar pentru Situaţii de
Urgenţă, al cărui preşedinte, la început a fost primarul. Serviciul Voluntar este strucuturat
pe 4 echipe de interventie (cu un număr de 11 contract de colaborare voluntarri) care, in
funcţie de tipul de risc, au următoarele responsabilităţi:
Desfăşurarea de acţiuni de informare şi instruire privind cunoaşterea regulilor şi
măsurilor de apărare împotriva dezastrelor;
Verificarea modului de aplicare a normelor, dispoziţiilor şi măsurilor care privesc
apărarea împotriva dezastrelor;
Acţiuni de intervenţie pentru înlăturarea dezastrelor, salvarea, acordarea primului
ajutor şi protecţia persoanelor şi a bunurilor afectate de dezastre.
Organigrama SVSU
În sprijinul SVU s-au luat echipamente pentru buna desfăşurare a activităţii printr-un
proiect PHARE iar maşina de pompieri a fost achiziţionată cu bani de la bugetul local în
2011. În prezent, comuna Berzunţi derulează un parteneriat cu Elveţia, urmând ca în cursul
anului 2014 să primească sub formă de sponsorizare încă o maşină de pompieri.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
51
Maşina de pompieri a comunei Berzunţi
V.7. Comerţ
Acest sector este foarte bine reprezentat de asemenea la nivelul comunei existând un
număr de 27 agenţi economici care activează în domeniul comerţului cu produse alimentare
dar şi în domeniul comerţului cu materiale de construcţii. La nivelul comunei există
depozite en-gross de materiale de construcţii iar în domeniul comerţului cu produse
alimentare există pe lângă agenţi economici care au magazine en-detail.
V.8. Politica de taxe
Veniturile bugetului local se formează din impozite, taxe şi alte venituri stabilite de
legea bugetară anuală.
Impozitele (taxele) reprezintă principala formă a resurselor financiare publice,
definindu-se ca o prelevare obligatorie, fără contraprestaţie şi nerambursabilă, efectuată de
către contribuabil pentru satisfacerea nevoilor de interes public.
Se asimilează la această categorie a resurselor fiscale şi taxele concretizate în sume
de bani plătite, în temeiul unor acte normative, de către persoane fizice sau juridice, pentru
serviciile prestate acestora de către instituţia publică sau un serviciu public.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
52
Impozitele şi taxele locale se aprobă de către Consiliul Local, în limitele şi condiţiile
legii.
Legea nr. 571/2003 cu modificările şi completările ulterioare, privind Codul Fiscal şi
HG nr. 44/2004 privind normele de aplicare a legii stabilesc cadrul legal pentru impozitele
şi taxele locale, precizează contribuabilii care trebuie să plătească aceste impozite şi taxe,
precum şi modul de calcul şi de plată al acestora.
Constituie integral venituri propriii ale bugetelor locale, următoarele resurse
financiare:
1. impozitele şi taxele locale, respectiv:
impozitul / taxa pe clădiri;
impozitul / taxa pe teren;
impozitul pe mijloace de transport;
taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;
concesiuni;
alte taxe locale;
2. amenzile şi penalităţile aferente impozitelor şi taxelor locale;
3. majorările pentru plata cu întârziere a impozitelor şi taxelor locale;
4. taxele extrajudiciare de timbru instituite prin Legea nr. 117/1999, cu
modificările ulterioare;
5. amenzile contravenţionale prevăzute de OG nr. 2/2001;
6. venituri din valorificarea unor bunuri (pământ, imobile).
La stabilirea impozitelor şi taxelor locale se are în vedere respectarea următoarelor
principii:
a) principiul transparenţei – prin desfăşurarea acestei activităţi într-o manieră
deschisă faţă de public;
b) principiul aplicării unitare – care presupune organizarea executării şi
executarea în concret, în mod unitar, a prevederilor Titlului IX din Codul Fiscal şi normele
metodologice;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
53
c) principiul autonomiei locale – Consiliul Local stabileşte impozitele şi taxele
locale în condiţiile Titlului IX din Codul fiscal şi normele metodologice.
Calcularea impozitelor şi taxelor pentru clădiri şi terenuri se face avându-se în vedere
ierarhizarea funcţională a localităţii, potrivit Legii nr. 2/1968 privind organizarea
administrativ teritorială a României şi Legii nr. 351/2001 privind aprobarea planului de
amenajare a teritoriului şi delimitare a zonelor şi stabilirea numărului acestora, atât în
intravilanul cât şi în extravilanul localităţilor prin hotărâri adoptate de către Consiliul Local.
Veniturile proprii ale bugetelor locale cuprind impozite, taxe şi vărsăminte de
venituri de la plătitori agenţi economici şi instituţii publice şi din impozite şi taxe locale de
la populaţie şi de la persoane juridice. Veniturile proprii se definesc ca fiind: venituri
curente: a) fiscale, b) nefiscale.
Veniturile curente fiscale (impozite pe clădiri, impozite pe teren, impozite pe
mijloace de transport) reprezintă categoria cu cea mai mare pondere în cuprinsul bugetelor
locale. Ca urmare, aceste termene de plată reprezintă, totodată, şi puncte culminante a
încasărilor la bugetul local, deşi cheltuielile administrative sunt regulate.
Veniturile curente nefiscale (venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate potrivit
dispoziţiilor legale, venituri din concesiuni şi închirieri, etc.) au pondere mai redusă în
bugetul.
Politica fiscală nu poate fi concepută decât ca un mix între modalităţile de procurare
a resurselor şi cele privind destinaţia ce se dă acestor resurse pentru îndeplinirea sarcinilor şi
funcţiilor ce revin autorităţilor locale.
Rolul esenţial în asigurarea resurselor fiscale locale îl are dezvoltarea locală, care
este, în principiu o politică de dezvoltare economică ce îşi concretizează obiectivele în
utilizarea şi dezvoltarea resurselor locale, crearea şi menţinerea unui climat de afaceri stabil
şi profitabil.
Dezvoltarea economiei locale are o influenţă categorică şi asupra creşterii bunăstării
membrilor colectivităţii, care împreună cu agenţii economici locali contribuie prin impozite
şi taxe locale la realizarea veniturilor fiscale ale colectivităţii locale.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
54
VI. Infrastructura comunei Berzunţi
VI. 1. Infrastrucura de transport
Potenţialul unei infrastructuri fizice locale cu care să fie satisfăcute cerinţele
economiei şi ale populaţiei reprezintă o premisă a dezvoltării durabile şi sustenabile a
comunei Berzunţi.
Comuna este deservită de drumul judeţean DJ 117 care face legătura cu DN 11
(Livezi) şi DN 2G (intrarea în Moineşti).
Aceste drumuri publice asigură legăturile cu teritoriul comunei spre următoarele
direcţii:
DJ 117 Berzunţi-Buda, lungimea de 1,662 km;
DJ 117 Berzunţi-Dragomir, lungimea de 1,9 km;
DJ 117 Berzunţi-Butucaru, lungimea de 2,78 km;
DJ 117 Berzunţi-Moreni, lungimea de 1,36 km.
Drumurile locale ce traversează comuna le relatăm mai jos, după cum urmează:
- Localitatea Berzunţi: drum local Moreni, L =270 ml; drum local biserica Moreni, L
= 120 ml; drum local primarie, L = 160 ml; drum local L = 690 ml şi 55 ml; drum cimitir
catolic, L = 520 ml; drum cimitir ortodox, L = 480 ml;
- Localitatea Dragomir: drum local, L = 230 ml, 150 ml, şi 300 ml; drum local
Dragomir 1, L = 310 ml; drum local Dragomir 2, L = 225 ml; drum local Basca, L = 860
ml; drum local continuare asfalt Basca, L = 500 ml;
- Localitatea Buda: drum local Buda, L = 505 ml; drum local Mănăstire Sf. Sava, L =
1060 ml.
Lungimea totală a drumurilor locale a comunei însumează lungimea de 6500 ml.
Cea mai apropiată cale ferată este Oneşti, la 30 de km de Berzunţi urmată de Bacău
la o distanţă de 43 km.
Sistemul rutier existent prezintă multiple defecţiuni specific tipului de îmbrăcăminte:
gropi, făgaşe, şanţuri provocate de scurgerea apelor pe suprafaţa părţii carosabile, denivelări
de diferite dimensiuni şi alte degradări ce crează discomfort şi nesiguranţă în trafic.
Prezenţa apei din precipitaţii, în corpul drumului are o influenţă negativă foarte mare. La
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
55
acţiunea apei se suprapune şi acţiunea din trafic, ducând la producerea de ruperi successive
din stratul existent. Şanţurile existente nu asigură un debit capabil pentru evacuarea apelor
din precipitaţii, în unele porţiuni aceastea sunt chiar inexstente. O mare parte din ele sunt
colmatate, toate acestea ducând la descărcarea apelor pe partea carosabilă.
Podeţele sunt puţine ca număr sau insuficient dimensionate hidraulic iar amplasarea
acestora nu corespunde posibilităţilor actuale de descărcare a apelor cumulate.
Amenajarea drumului ar conduce la o reducere a costurilor de întreţinere şi ar
contribui la creşterea confortului, a siguranţei circulaţiei şi ar avea un impact pozitiv şi
asupra mediului înconjurător.
VI.2. Infrastructura de utilităţi
Alimentare cu energie electrică
Pe raza comunei Berzunţi există reţea de linii electrice aeriene de înaltă tensiune,
tensiune medie şi joasă tensiune. Alimentarea cu energie electrica a comunei Berzunţi este
realizată într-un procent de 95%, exinstând şi un număr de case care nu sunt branşate la
sistemul de iluminat, fiind mai izolate din punctul de vedere al aşezarii, iar costul branşării
la sistemul de iluminat este foarte mare.
Alimentare cu apă
In prezent, în comuna Berzunţi există un sistem centralizat de alimentare cu apa, pe o
lungime de 7,5 km. Acest lucru a fost posibil prin proiectele finanţate prin Ordonanţa 7,
proiect cu o valore de 11 miliarde de lei.
Canalizare
Comuna Berzunţi nu detine un sistem de canalizare a apelor uzate de la locuinţe şi
obiectivele social culturale
Apele uzate de la locuinţe şi obiectivele social culturale se evacuează în bazine
vidanjabile sau latrine uscate.
Alimentarea cu gaze
Pe teritoriul administrativ al comunei nu există un sistem centralizat de alimentare cu
gaze naturale a comunei. Prepararea hranei se realizează cu sobe de lemne sau cu
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
56
combustibil lichid, precum şi cu sobe tip aragaz, cu butelii de gaz lichefiat. Conducta
magistrală de furnizare a gazului metan este la o distanţă mult prea mare pentru a lua în
calcul o racordare în perioada imediat urmatoare. Obiectivul se află în Programul de
dezvoltare a localitaăţii pe termen lung.
Alimentarea cu caldură
Energia termică este asigurata cu sobe cu lemne sau cărbune sau cu combustibil
lichid. Se semnalează lipsa centralelor termice performante ca sursă de caldură necesară atât
a locuinţelor cât şi a obiectivelor social culturale şi administrative datorită lipsei sistemului
de alimentare cu gaze al comunei.
Telefonie şi cablu TV
Telefonia fixă a scăzut cu aproximativ 50% în favoarea telefoniei mobile datorită
costurilor şi faciliăţtilor oferite de către aceasta. Ea deţine un procent de 40% din acoperirea
localităţii, iar 80% deţine telefonia mobilă. Peste 60% din gospodării sunt racordate la cablu
TV şi 30 % la reţeaua de internet.
Salubrizare
Serviciile de salubritate ale comunei sunt asigurate, în prezent, de primărie, aceasta
având în inventarul comunei o autogunoieră, achiziţionată din fonduri proprii. Servicii de
salubrizare sunt asigurate la nivelul întregii comune şi se derulează contracost. În prezent,
primăria este în negociere cu ADIS Bacău – Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru
Salubrizare, pentru tot ceea ce înseamnă servicii de salubrizare, primăria putând asigura
doar colectarea şi transportul şi nu distrugerea deşeurilor, fapt pentru care se negociază
externalizarea serviciului.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
57
VII. Cadru strategic general al dezvoltării comunităţilor rurale din România
VII.1. Context european
Strategia Europa 2020 a UE stă la baza tuturor politicilor de dezvoltare relevante la
nivelul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020. Europa 2020 are ca obiectiv
dezvoltarea unei economii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii la nivelul UE, prin
stabilirea de priorităţi care să încurajeze Statele Membre să atingă niveluri ridicare de
ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune economică şi socială. Pentru a atinge
aceste ţinte, UE a stabilit cinci obiective ambiţioase, referitoare la:
- ocuparea forţei de muncă
- cercetare, dezvoltare şi inovare
- schimbările climatice şi energie
- educaţie
- sărăcie şi excluziune socială.
Pentru fiecare dintre aceste obiective, Statele Membre şi-au stabilit propriile ţinte la
nivel naţional şi au definit direcţiile şi măsurile strategice necesare pentru atingerea
acestora. Cea mai mare parte a asistenţei financiare relevante din partea UE pentru Strategia
Europa 2020 va fi pusă la dispoziţie în cadrul Politicii de Coeziune a UE, prin Instrumentele
Structurale. Întrucât legislaţia aplicabilă acestor instrumente pentru perioada 2014 - 2020 nu
va fi definitivată foarte curând, vor exista o serie de modificări faţă de perioada actuală,
după cum urmează:
includerea fondurilor UE pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, alături de FEDR, FSE şi
FC în “contractul/acordul de parteneriat”, care va stabili cadrul strategic naţional pentru
programarea fondurilor UE;
concentrarea pe 11 Obiective Tematice după cum urmează:
- cercetare şi inovare;
- tehnologiile informaţiei şi comunicării (TIC);
- competitivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri);
- trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
58
- adaptarea la schimbările climatice şi prevenirea şi gestionării riscului;
- protecţia mediului şi utilizarea eficientă a resurselor;
- promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor reţelelor majore;
- ocupare şi facilitarea mobilităţii forţei de muncă;
- incluziune socială şi combaterea sărăciei;
- educaţie, dezvoltarea de competenţe şi învăţarea pe tot parcursul vieţii;
- consolidarea capacităţii instituţionale şi o administraţie publică eficientă;
oportunităţi mai mari pentru abordări teritoriale ale procesului de programare;
posibilităţi de dezvoltare a unor Programe Operaţionale (PO) multi-fond FEDR/FSE;
o concentrare mai mare pe monitorizarea rezultatelor – inclusiv monitorizarea la nivelul
teritorial relevant
posibila impunere de către Comisia Europeană a unor condiţionalităţi macro-economice
şi sectoriale statelor membre – ex-ante şi/sau ex-post;
alocări financiare suplimentare acordate Statelor Membre şi/sau regiunilor cu rezultate
deosebite în implementare şi/sau celor care obţin rezultate ce contribuie la atingerea
ţintelor legate de strategia Europa 2020.
Luarea în considerare a dimensiunii teritoriale va spori importanţa Planurilor de
Dezvoltare Regională în perioada 2014-2020. S-ar putea considera oportună coordonarea
investiţiilor în jurul unor zone de dezvoltare identificate la nivel regional cum ar fi diferitele
categorii de „poli” sau centre urbane finanţate prin actualul Program Operaţional Regional,
oraşele mono-industriale sau zonele periferice. Propunerile Comisiei în acest domeniu
includ în acest moment:
dezvoltare urbană durabilă – un procent de minim 5% din resursele FEDR alocate
fiecărui Stat Membru se va concentra pe dezvoltarea de strategii care să răspundă
provocărilor economice, de mediu, de context şi sociale axate pe anumite oraşe şi
localităţi;
investiţii teritoriale integrate (integrated territorial investments)– care să utilizeze
resursele de la mai multe Axe Prioritare şi/sau mai multe PO în vederea dezvoltării
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
59
urbane durabile (aşa cum este prezentată mai sus) şi dezvoltarea de strategii integrate
care să aibă ca obiectiv alte zone definite – managementul fiind delegat unui
Organism Intermediar;
dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (community local led
development)– abordare „de jos în sus” în zone geografice limitate, cu Grupuri
Locale de Acţiune similare iniţiativelor LEADER / URBAN.
Totodată, pot fi luate în considerare documente europene în care sunt evidenţiate trenduri
teritoriale privind dezvoltarea, respectiv
o Agenda Teritorială a Uniunii Europene 2020, document care revizuieşte Agenda
Teritorială de la Leipzig (2007) în vederea transpunerii în plan teritorial a
prevederilor Strategiei UE 2020;
o Carta de la Leipzig pentru oraşe europene durabile, document asumat de România în
2007 care propune o abordare integrată în planificarea urbană;
o Carta Verde a Coeziunii Teritoriale, document lansat de către Comisia Europeană în
2008, care propune cooperarea, conectarea şi concentrarea ca acţiuni necesare în
vederea depăşirii barierelor date de diviziunea administrativă, de distanţă şi de
diferenţele de densitate.
Strategia UE pentru macro-regiunea Dunărea ar trebui, de asemenea, luată în
considerare, în regiunile pentru care aceasta este relevantă. Strategia îşi propune să creeze
avantaje pentru locuitorii din întreaga zonă printr-un sistem de transport mai rapid şi mai
curat, energie mai ieftină şi mai sigură, un mediu înconjurator mai prietenos, destinaţii
turistice şi culturale mai dezvoltate etc.
În cadrul elaborării Planurilor de dezvoltare regională trebuie să se ţină cont de
contextul dat de amplasarea periferică a României în cadrul UE, prevederile documentaţiilor
urmărind să transforme acest aspect într-o oportunitate, întărind rolul României de hub între
fluxurile economice dintre est şi vest. În acest context trebuie asigurată o atenţie sporită
rolului strategic pe care îl are Marea Neagră, Dunărea, dar şi cei 1876 de km ce reprezintă
graniţă a UE, nu doar a României (cu Serbia, Ucraina şi Moldova).
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
60
Această dimensiune trans/inter-regională ar trebui să se reflecte în Planurile de
Dezvoltare Regională ale regiunilor în cauză, mai ales în cazul în care investiţiile relevante
sunt finanţate din surse diferite. O abordare similară ar trebui, de asemenea, pusă în practică
în cazul regiunilor care au strategii de dezvoltare trans/inter-regională puternice, în vederea
evidenţierii complementarităţilor cu regiunile învecinate şi maximizarea eventualelor
sinergii.
Analize preliminare cu privire la încadrarea regiunilor în obiectivele politicii de
coeziune pentru perioada 2014-2020 evidenţiază faptul că pentru următoarea perioadă de
programare Regiunea Bucureşti-Ilfov va fi încadrată în categoria regiunilor dezvoltate
(PIB/locuitor>90% din media UE-27). Celelalte şapte regiuni de dezvoltare din România
vor continua să fie încadrate în categoria regiunilor slab dezvoltate ale Uniunii Europene,
având un PIB/locuitor sub 75% din media UE-27. Acest lucru are implicaţii asupra
elaborării planurilor de dezvoltare regională şi identificarea direcţiilor strategice de
dezvoltare la nivel regional, ţinând cont de tipurile şi proporţia finanţării pentru investiţiile
şi activităţi specifice fiecărei categorii de regiuni.
Pentru regiunea Bucureşti-Ilfov, acest lucru ar putea însemna mai puţine fonduri
UE alocate regiunii şi un procent de co-finanţare naţională mai mare pentru această regiune.
Conform actualei propuneri a Comisiei, acest lucru ar însemna de asemenea o concentrare
financiară mai mare (de minim 80%) pe investiţii în creşterea competitivităţii IMM-urilor,
cercetare şi inovare şi în utilizarea eficientă a energiei /utilizarea energiilor regenerabile (în
vreme ce în regiunile mai puţin dezvoltate concentrarea va fi de minim 50%).
Auditul comunei Mogoşeşti respectă şi se conformează sinergic în desfăşurarea sa cu
documente legislative şi de politica de dezvoltare, reper atât la nivel european şi naţional,
cât şi regional-local. Dezvoltarea pe termen mediu şi lung a comunei Mogoşeşti trebuie să
fie în contextul geo-strategic, instituţional, administrativ, economic, social şi cultural
european, iar obiectivele şi priorităţile acţionale ale acestuia trebuie construite în
conformitate deplină cu Strategia de la Lisabona (revizuită) a Uniunii Europene sau cu
Planul Naţional de Dezvoltare al României pentru perioada 2014 – 2020.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
61
Viziunea de dezvoltare a comunei Mogoşeşti trebuie să înglobeze materializarea în
timp a unor politici benefice comunităţii locale şi cetăţenilor comunei, ca cetăţeni europeni.
În aceste condiţii, Mogoşeşti trebuie să se dezvolte ca un sat european, cu standarde de
calitate aferente fiecărui domeniu cheie – infrastructură, industrie, agricultură, servicii
publice şi comerciale, resurse umane, asistenţă socială, educaţie, sanătate, siguranţa
cetăţeanului etc, dar şi să se integreze şi să mobilizeze activ la nivel regional potenţialul
existent. Valorificarea acestuia în paralel cu iniţierea, susţinerea şi materializarea unor
demersuri acţionale şi investiţionale se poate realiza prin atragerea de surse publice şi
private. Astfel, se propune ca localitatea Mogoşeşti să se impună ca un actor local.
VII.2. Context naţional
Cadrul Strategic Naţional de Dezvoltare al României pentru perioada 2014-2020 a
fost elaborat în cursul anului 2012 printr-un proces partenerial, similar celui urmat pentru
elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013. Procesele de elaborare a Cadrului
Strategic Naţional de Dezvoltare şi al planurilor de dezvoltare regională trebuie să fie strâns
corelate, întrucât acest document va reflecta şi Strategia Naţională pentru Dezvoltare
Regională.
Pentru perioada 2007 – 2013, obiectivul PND privind „reducerea cât mai rapidă a
disparităţilor de dezvoltare socio-economică între România şi statele membre ale Uniunii
Europene” a fost implementat prin intermediul măsurilor şi acţiunilor avute în vedere în
cadrul celor şase priorităţi naţionale de dezvoltare:
1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere
2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport
3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului
4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea
capacităţii administrative
5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol
6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
62
Aceste priorităţi cuprinzătoare sunt completate de priorităţile pe termen scurt ale
Programului Naţional de Reformă al României 2011-2013, care se referă atât la reforma
politicii publice cât şi la investiţii preconizate, după cum urmează:
Creşterea eficienţei şi transparenţei administraţiei publice;
Îmbunătăţirea mediului de afaceri;
Ocuparea forţei de muncă;
Cercetare, dezvoltare şi inovare;
Diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră;
Utilizarea surselor de energie regenerabilă;
Eficienţa energetică;
Educaţie;
Incluziune socială.
Planurile de Dezvoltare Regională vor lua în considerare, acolo unde există şi sunt de
actualitate, prevederile documentaţiilor de amenajarea teritoriului de la nivel naţional (cele
6 secţiuni aprobate prin lege ale Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Căi de
comunicaţie, Apa, Zone de risc natural, Reţeaua de localităţi, Zone protejate, Zone cu
resurse turistice), de la nivel regional şi sub regional (Planurile de amenajare a teritoriului
zonal regional, Planurile de amenajare a teritoriului zonal inter-judeţean/inter-comunal) şi
de la nivel judeţean (Planurile de amenajare a teritoriului judeţean). Documentaţiile de
amenajare a teritoriului indică din punct de vedere spaţial direcţiile de dezvoltare la diferite
niveluri administrativ -teritoriale, fundamentează programele de dezvoltare şi contribuie la
soluţionarea unor probleme teritoriale specifice.
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR), documentul programatic pe
termen lung prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a României şi
direcţiile de implementare pentru o perioadă de timp de peste 20 de ani, va fi de asemenea
luat în considerare, în funcţie de stadiul de realizare a diferitelor activităţi aferente
procesului de elaborare a SDTR.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
63
VII. 3. Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est – orizont 2014 – 2020
Până în prezent, în România s-au elaborat Planuri de Dezvoltare Regională, pentru
perioadele 2000-2004, 2004-2006 şi 2007-2013. Experienţa procesului de planificare s-a
îmbogăţit la nivelul regiunilor din România, fiind puse în practică o varietate de mecanisme
de parteneriat.
În comparaţie cu generaţia anterioară de planuri de dezvoltare regională, abordarea
de formulare a noilor planuri presupune o adaptare către o nouă generaţie de politici
integrate de dezvoltare. Acestea vor fundamenta atât structurarea programelor operaţionale
cu fonduri europene cât şi programele cu finanţare naţională de la nivel central şi local.
Această nouă abordare presupune nu doar o reformulare a obiectivelor şi instrumentelor, ci
şi a structurii şi cadrului de implementare a planurilor de dezvoltare regionale prin
coordonarea acţiunilor politicilor sectoriale de dezvoltare.
Procesul de planificare a dezvoltării la nivel regional oferă o bază strategică
esenţială pentru includerea măsurilor şi a proiectelor implementate la nivel regional în
viitoarele programe de finanţare, indiferent de sursele de finanţare ale acestor programe.
Într-o ţară precum România, Planurile de Dezvoltare Regională, elaborate ca urmare a
consultării în cadrul unor parteneriate regionale incluzive şi reprezentative, precum şi cu
autorităţile naţionale, legitimează aceste opţiuni strategice – chiar dacă nu există un nivel
administrativ regional. Cu cât procesul de consultare este mai intens, cu atât sunt mai
relevante măsurile şi proiectele propuse de regiuni, dar, în acelaşi timp, cresc şi şansele de
a atinge obiectivele de dezvoltare identificate, prin asumarea lor de către toţi actorii
implicaţi.
Planurile de Dezvoltare Regională vor trebui să reflecte politicile de dezvoltare
economice, sociale, etc. relevante la nivel naţional în raport cu nevoile regionale şi să ia în
considerare, acele politici relevante pentru nivelul regional, indiferent de autoritatea publică
care le gestionează.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
64
În elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regională o atenţie deosebită ar trebui
acordată politicii de coeziune a Uniunii Europene, o sursa importantă de finanţare a
investiţiilor şi priorităţilor de dezvoltare a regiunilor.
Planurile de Dezvoltare Regională ar trebui să aibă în vedere dezvoltarea în
ansamblu a regiunilor, nu numai acele politici care au ca scop reducerea decalajelor, sau
cele pentru care în regiuni există deja Organisme de Implementare. Strategia de dezvoltare
regională definită în cadrul fiecărui Plan ar trebui să urmărească implementarea priorităţilor
prin toate sursele de finanţare potenţiale – nu numai prin intermediul fondurilor UE, deşi
acestea reprezintă probabil o sursă cheie pentru fiecare regiune. De asemenea, Planurile de
Dezvoltare Regională ar trebui să aibă în vedere complementaritatea cu celelalte regiuni şi
să îşi propună sporirea sinergiilor regionale, acolo unde există potenţial pentru acest lucru.
Principalele priorităţi de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020:
Modernizarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole prin consolidarea
acestora, deschiderea către piaţă şi procesare a produselor agricole;
Încurajarea întineririi generaţiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor
fermieri;
Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiţie pentru atragerea investiţiilor
în zonele rurale şi crearea de noi locuri de muncă şi implicit la dezvoltarea spaţiului
rural;
Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării şi dezvoltării
IMM-urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural;
Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunităţii prin intermediul
abordării LEADER. Competenţa transversală a LEADER îmbunătăţeşte
competitivitatea, calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale, precum şi
combaterea sărăciei şi excluderii sociale;
Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui
subprogram dedicat.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
65
VIII. Analiza SWOT
VIII.1. Prezentarea metodologiei analizei SWOT
Analiza SWOT reprezintă o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a
oportunităţilor şi a ameninţărilor care a fost creată şi utilizată de întreprinderi ca instrument
de formulare a strategiilor.
Acest instrument face posibilă analizarea rapidă a punctelor strategice cheie, precum
şi identificarea alternativelor strategice. Astăzi, analiza SWOT este aplicată în cadrul
analizei teritoriului şi este utilizată ca instrument pentru facilitarea planificării în cadrul
administraţiilor publice.
Înainte de a începe o analiză SWOT este absolut necesară prezentarea unei descrieri
a cadrului general a situaţiei existente pentru ca în cadrul discuţiilor toţi participanţii să aibă
o „bază comună”. Această etapă preliminară reprezintă un element fundamental din moment
ce, de cele mai multe ori, persoanele active de la nivel comunităţii dispun de o informare
asimetrică şi au viziuni diferite asupra temelor de dezvoltare.
Tehnica SWOT de discuţie/analiză şi cercetare se bazează pe metoda
„brainstorming”-ului, care s-ar traduce printr-o discuţie între persoanele implicate în
activitatea de elaborare a strategiei.
Analiza SWOT se bazează pe următoarele elemente: puncte tari, puncte slabe,
oportunităţi şi ameninţări. Ce înseamnă un punct tare pentru o comunitate? Aceasta este o
întrebare fundamentală la care trebuie să se răspundă. Dintr-o analiză a indicatorilor
comunităţii pot rezulta o întreagă gamă de puncte tari. Acestea pot fi „puncte tari-grele
(hard)” şi „puncte tari-uşoare (soft)”. Dacă, în mod normal, primele se identifică destul de
repede, celelalte se conturează prin discuţii ulteriore sau din activităţi de cercetare.
Al doilea parametru îl reprezintă punctele slabe. Aflate la polul opus faţă de punctele
tari, acestea reprezintă slăbiciunile cadrului local. Şi în cazul analizei punctelor slabe este
posibil să facem distincţia între „puncte slabe-grele” şi „puncte slabe-uşoare”.
Al treilea parametru se referă la zona oportunităţilor. Acestea pot fi studiate şi
discutate doar dacă o alegere preliminară a fost proiectată. În acest stadiu, se impune o nouă
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
66
descriere, mult mai clară persoanelor implicate. Ar putea exista probleme în cadrul analizei
dacă punctele tari şi oportunităţile se suprapun. Există o diferenţă clară între aceşti doi
parametri. O regulă simplă, dar folositoare pentru o analiză SWOT corectă, este aceea de a
verifica dacă există o distincţie clară între punctele tari şi oportunităţi.
Ameninţările includ implicaţiile negative ale măsurilor adoptate. Analiza
oportunităţilor şi a ameninţărilor implică un melanj al efectelor interne şi externe ale
politicii. Efectele externe pot genera într-un fel ameninţări.
În analiza SWOT nu exista o corespondenţă exclusivă între puncte tari şi
oportunităţi, pe de o parte, şi puncte slabe şi ameninţări pe de altă parte. Uneori, unele
elemente de forţă pot conduce la ameninţaţi într-un scenariu „după politică”. Punctele tari şi
punctele slabe sunt concepte „statice”, bazate pe parametrii descriptivi ai unei zone, într-o
perioadă determinată de timp CEEA CE EXISTĂ.
Oportunităţile şi ameninţările au în vedere viitorul şi se referă la alegerile pe care le
au de făcut persoanele implicate în procesul de planificare CEEA CE VA FI.
Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela că, indiferent de
acţiunile stabilite, procesul decizional ar trebui să includă următoarele elemente:
construieşte pe Punctele Tari;
elimină Punctele Slabe;
exploatează Oportunităţile;
îndepărtează Ameninţările.
Ca o retrospectivă a ceea ce au însemnat până acum fondurile nerambusabile şi cu
experianţa împlementării proiectelor, sintetizăm analiza SWOT a mediului rural 2014-
2020.
Puncte tari
Situaţia socio-economică a mediului rural
• Pondere ridicată a zonelor rurale în cadrul teritoriului național.
• Resurse naturale aflate în general în stare bună de conservare.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
67
• Experiențe pilot în dezvoltarea de produse locale alimentare și non-alimentare de
calitate.
• Patrimoniu cultural material și imaterial și patrimoniu natural bogat și divers.
• Meșteșugari recunoscuţi care practică activități tradiționale și realizează produse
locale.
• Experiență în actuala perioadă de programare în ceea ce privește dezvoltarea rurală
locală bazata pe abordarea de jos în sus, prin constituirea şi funcţionarea grupurilor de
acțiune locală (GAL).
• Intensificarea participării rezidenților din zona rurală la programe de instruire
pentru dobândirea de noi competenţe.
• O largă acoperire cu servicii de internet mobil în zonele rurale.
• Pondere ridicată a populaţiei active în mediul rural.
Nivel sectorial
• Suprafață agricolă semnificativă cu o pondere mare a terenului arabil și potențial
de diversificare a culturilor.
• Jumătate din suprafaţa agricolă este utilizată în exploatații comerciale mari,
orientate către piață.
• Bună asimilare a tehnologiilor inovative la nivelul fermelor comerciale mari.
• Tradiție în domeniul creșterii animalelor, atât în fermele comerciale intensive cât și
în fermele mici în sistem extensiv
• Materii prime agricole şi non-agricole de calitate.
• Tendinţă de creștere a sectorului de produse ecologice.
• Gamă variată de alimente tradiționale de calitate înregistrate la nivel naţional
• Dinamică pozitivă a unităţilor de procesare modernizate care respectă standardele
europene.
• Interes în creștere al investitorilor în sectorul agroalimentar.
• Resurse diversificate de lemn de calitate.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
68
• Existența unui cadru de reglementare și a unui sistem de planificare în sectorul
forestier cu largă acoperire.
• Industrie de prelucrare a lemnului cu tradiție, generatoare de valoare adaugată, cu
avantaje comparative și competitive la nivel internațional.
• Tradiție în activitatea de cercetare-dezvoltare în domeniul agricol și silvic.
• Număr în creștere de absolvenți ai universităților cu profil agricol precum şi a celor
de științe complementare domeniului agricol și silvic.
• Sistem de siguranță alimentară reglementat și care contribuie la respectarea standardelor
minime obligatorii a alimentelor.
Mediu şi climă
Pondere ridicată a terenurilor agricole și forestiere generatoare de servicii
ecosistemice caracterizate printr-o mare diversitate biologică, inclusiv suprafețe agricole
semnificative cu înaltă valoare naturală (HNV) gestionate în mod tradițional, care
contribuie la conservarea biodiversităţii.
Pondere ridicată de acoperire a zonelor importante din punct de vedere al protecţiei
mediului (arii protejate naţionale, situri Natura 2000) din perspectiva disponibilităţii
fondurilor adresate managementului durabil al terenurilor agricole.
Utilizarea redusă a inputurilor agro-chimice (fertilizanți și pesticide) care conduce la
atenuarea efectelor negative istorice ale utilizării acestora asupra calității solului și apei.
Suprafaţă semnificativă a terenurilor agricole aflate sub angajamente de agro-mediu
prin care se promovează practici agricole extensive, cu impact redus asupra mediului.
Nivelul general scăzut al emisiilor de gaze cu efect de seră în agricultură.
Pondere ridicată a pădurilor care au fost desemnate a avea funcții de protecție, fiind
administrate în baza unor concepte de gestionare durabilă a pădurilor compatibile cu cele
recunoscute la nivel European.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
69
Puncte slabe
Situaţia socio-economică a mediului rural
• Trend demografic negativ - populație rurală în scădere (în special tineri) și în curs
de îmbătrânire.
• Slaba dezvoltare a activităților non-agricole generează dependența populatiei rurale
de agricultura de subzistență.
• Nivel scăzut al productivității muncii.
• Nivel scăzut de absolvire a sistemului de învățământ primar și tentinţa crescută de
abandon şcolar din învățământul obligatoriu, comparativ cu zonele urbane, în special în
rândul familiilor sărace şi a minorităţii romă.
• Cultură antreprenorială slab dezvoltată, caracterizată de lipsa cunoştinţelor
manageriale de bază.
• Nivel scăzut al venitului pe gospodărie.
• Calitatea slabă a infrastructurii turistice și a serviciilor turistice rurale.
• Infrastructură rurală de bază slab dezvoltată sau incompletă (în special în zonele
montane) – infrastructura rutieră, de apă, canalizare, racordare la rețelele de electricitate şi
de comunicaţii în bandă largă.
• Acces limitat la serviciile sociale de bază (sănătate, îngrijirea bătrânilor,
creşe/grădiniţe etc.).
• Pondere crescută a populaţiei rurale aflată în risc de sărăcie sau de excluziune
socială.
• Degradarea așezărilor tradiţionale cu valoare culturală și a monumentelor istorice.
• Acces scăzut la resurse financiare pentru micii antreprenori şi a noilor iniţiative de
afaceri în mediul rural.
• Lipsa experienței manageriale, parteneriate public-private fragile și nivel scăzut de
conștientizare a oportunităților din cadrul LEADER, în teritoriile GAL.
• Strategiile locale ale GAL-urilor nu răspund în totalitate nevoilor părților
interesate.
• Sistarea activităţii Rețelei Naționale de Devoltare Rurală începând cu anul 2012.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
70
• Capacitate scăzută de a elabora și de a implementa în mod eficient proiecte viabile
de dezvoltare locală.
• Costuri mari ale produselor de creditare.
Nivel sectorial
Număr mare de ferme mici (de subzistență și semisubzistență) care utilizează o
mare pondere din SAU şi o mare parte din forţă de muncă.
Nivel mare de fărâmițare a terenurilor agricole și forestiere.
Procent mare al fermierilor în vârstă.
Productivitate agricolă scăzută.
Apreciere scăzută pentru serviciile publice de mediu furnizate de fermieri (de
ex.peisaj, biodiversitate).
Inexistența sistemelor publice de conservare a potențialului genetic autohton.
Diminuarea efectivelor de animale – în special bovine și porcine.
Scăderea suprafeţelor şi îmbătrânirea plantaţiilor pomicole.
Nivel scăzut de pregătire profesională de bază și de competenţe profesionale în
rândul fermierilor și deţinătorilor de păduri.
Programe insuficiente de pregătire profesională (pe tot parcursul vieții) pentru
fermieri, deţinătorii de păduri și pentru populația din zona rurală în general.
Slaba adaptare a specializărilor universităţilor de profil la cerinţele pieţei muncii.
Calitatea slabă a cursurilor de formare profesională și curricule neadaptate la
cerințele sectorului, pentru fermieri şi deţinătorii de păduri.
Sistem public de consultanță actualmente în tranziție și capacități globale de
consultanță inadecvate în raport cu cerințele pieței.
Structuri şi sisteme slab dezvoltate pentru transferul de cunoștințe și inovare.
Capacitate redusă a activităților de cercetare de a răspunde nevoilor sectorului agro-
alimentar.
Dotări tehnice deficitare şi insuficiente în agricultură şi silvicultură.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
71
Utilizarea resurselor necesare în vederea limitării efectelor schimbărilor climatice este
ineficientă și costisitoare pentru fermieri din zonele cu risc ridicat.
Dificultăți în adaptarea la tehnologii noi pentru micii fermieri şi procesatori din
cauza accesului redus la surse de finanţare.
Înregistrarea scăzută în registrul de carte funciară a terenurilor agricole.
Succes limitat al politicii de stimulare a cooperării între fermieri, reflectat într-un
grad scăzut de asociere cu implicaţii în viabilitatea exploatațiilor.
Tratament inegal din punct de vedere al obligaţiilor fiscale față de grupurile de
producători și membrii acestora, în raport cu producătorii individuali neasociați.
Menţinerea unui procent mare de produse neprocesate la export.
Nivel scăzut de respectare a standardelor UE de către fermele mici și mijlocii – ceea
ce limitează în mod serios oportunitățile de penetrare pe piață.
Un singur produs tradițional recunoscut la nivelul UE, ceea ce conduce la limitarea
valorii adăugate a produselor agricole româneşti.
Sisteme de colectare şi depozitare slab dezvoltate.
Sisteme și servicii inadecvate de gestionare a riscurilor prin care să se aplaneze
potențialele riscuri agricole.
Nivelul ridicat al TVA descurajează investițiile în cadrul sectorului.
Ponderea suprafeței împădurite este inferioară mediei UE și sub pragul minim
recomandat de comunitatea științifică și academică din România.
Largi suprafeţe agricole situate în zone afectate de constrângeri naturale,
caracterizate de productivităţi reduse ale terenurilor.
Slaba adaptare a fermelor comerciale în gestionarea riscurilor asociate cu condițiile adverse
de mediu.
Mediu şi climă
- Slaba eficienţă economică a practicilor agricole tradiţionale.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
72
- Abandonul activităţilor agricole datorat în special reducerii numărului de animale
pe suprafeţele de pajişti naturale şi seminaturale situate în zone afectate de constrângeri
naturale.
- Nivelul de disponibilitate și capacitățile aferente serviciilor de consultanță și de
instruire sunt inadecvate pentru a putea sprijini numărul potențial de solicitanți pentru
măsurile de agromediu şi climă în perioada 2014-2020.
- Insuficienta corelare a sectorului de cercetare agricolă (inclusiv cea relevantă
pentru provocările specifice legate de diminuarea efectelor schimbărilor climatice și
adaptarea la acestea) cu practica agricolă.
- Insuficienţa personalului angrenat în administrarea schemelor de sprijin adresate
utilizării durabile a resurselor naturale, în raport cu complexitatea implementării măsurii de
agro-mediu şi climă
- Accentuarea fenomenelor de degradare a solului (eroziune, alunecări de teren și
deșertificare) care afectează suprafețe agricole semnificative.
- Nivelul de producere şi utilizare a resurselor de energie regenerabilă în sectorul
agricol şi silvic este scăzut.
- Gradul de accesibilitate al pădurilor este redus ca urmare a unei densități scăzute a
rețelei de drumuri forestiere.
- Facilitățile și echipamentele utilizate în ferme pentru depozitarea și aplicarea
gunoiului de grajd și a nămolurilor de epurare sunt inadecvate contribuind la riscul apariție
emisiilor de gaz (GES și amoniac) și la poluarea punctiformă a apei.
- În multe comunități rurale, calitatea apei din pânza freatică este în continuare neconformă,
printre cauze aflându-se şi poluarea istorică cu nitrați
Oportunităţi
Situaţia socio-economică a mediului rural
• Sinergia (inclusiv teritorială) dintre programele de dezvoltare naționale și ale UE.
• Crearea de noi IMM-uri cu activităţi non-agricole, culturale, creative și de
cooperare în zonele rurale, pentru crearea de noi locuri de muncă.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
73
• Continuarea sprijinului pentru investiții în activități agricole și non-agricole locale
și pentru servicii rurale.
• Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor de bază ca precondiție pentru creșterea
nivelului de atractivitate a zonelor rurale.
• Utilizarea abilităților și activelor de capital de către persoanele care au activat pe
pieţe de muncă externe în domeniul agricol.
• Continuarea şi consolidarea programelor de instruire de bază, a programelor de
învățare pe tot parcursul vieții și de dezvoltare a abilităților antreprenoriale.
• Potențialul tehnologiei informaționale și al mijloacelor media de a sprijini
dezvoltarea rurală.
• Continuarea sprijinului financiar pentru protejarea, conservarea şi valorificarea
resurselor locale (moștenire culturală, patrimoniu natural) ca bază pentru o dezvoltarea
rurală sustenabilă.
• Crearea de mărci şi participarea la scheme de calitate pentru generarea de valoare
adăugată la produsele autohtone.
• Promovarea identităţii locale.
• Dezvoltarea pachetelor de instrumente financiare pentru sprijinirea micilor afaceri.
• Consolidarea parteneriatelor ca bază pentru întărirea strategiilor locale care pot
facilita inovarea, promovarea cooperării și creșterea economică locală.
• Creşterea accesului populaţiei la tehnologia informaţiei şi serviciile de comunicaţii
pentru a conecta societatea rurală la progresele globale, facilitând o mai bună participare la
creșterea economică.
Nivel sectorial
• Creșterea permanentă a cererii de alimente de calitate pe piețele naționale și
internaționale, inclusiv a cererii de alimente ecologice certificate.
• Sprijin financiar pentru reîntinerirea generațiilor în ferme.
• Înființarea de parteneriate care să promoveze transferul de cunoștințe și inovarea.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
74
• Sporirea nivelului de conștientizare cu privire la beneficiile practicilor prietenoase
cu mediul înconjurător și la gestionarea durabilă a resurselor naturale, pentru fermieri și
pentru deţinătorii de păduri.
• Servicii de consultanță îmbunătățite pentru creşterea performanței sectoarelor
agricol și silvic.
• Creşterea valorii adăugate a produselor alimentare cu semne de calitate.
• Creşterea valorii adaugate prin diversificarea ofertei de produse din lemn de calitate
• Dezvoltarea teritorială echilibrată asigurată de măsuri care să reducă decalajele şi
dezavantajele dintre zonele afectate de constrangeri naturale (în special zonele montane) şi
celelalte zone.
• Neutralizarea efectele schimbărilor climatice, prin folosirea de tehnologii inovative
care să asigure un management eficient al resurselor natural.
• Înființarea și dezvoltarea de lanțuri locale de aprovizionare cu produse agro-
alimentare și de rețele de desfacere care să conecteze producătorii și consumatorii, inclusiv
să asigure o legatură mai bună între zonele rurale și urbane.
• O Rețea Națională de Dezvoltare Rurală care să faciliteze diseminarea de
informații, să încurajeze cooperarea transnațională și inter-regională și asimilarea de cele
mai bune practici inovative.
• Posibilitatea de utilizare a instrumentelor de gestionare a riscurilor în agricultură
(asigurarea recoltelor, animalelor și plantelor, înființarea de fonduri mutuale, stabilizarea
veniturilor).
Mediu şi climă
• Creşterea atractivităţii zonelor rurale (în special a zonelor HNV) printr-o creştere a
gradului de conştientizare a consumatorilor în ceea ce priveşte produsele locale de o valoare
ridicată şi a faptului că un consum ridicat al acestor produse constituie o investiţie în
serviciile publice oferite de agricultura extensivă, adresate întregii societăţi.
• Stimularea gestionării durabile a resurselor naturale.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
75
• Atingerea unor obiective mai ambiţioase cu privire la protecţia mediului prin
crearea unor pachete de agro-mediu şi climă.
• Creşterea suprafețelor de teren agricol împădurite – în special terenurile cu
productivitate scăzută sau cele afectate de fenomene de degradare, cum ar fi eroziunea
solului, alunecări de teren sau deșertificare.
• Adaptarea la efectele schimbărilor climatice prin înfiinţarea perdelelor forestiere.
• Integrarea acţiunilor care să contribuie la atingerea obiectivelor de mediu identificate la
nivel local în strategiile de dezvoltare locală.
Ameninţări
Situaţia socio-economică a mediului rural
• Scăderea populației rurale, în special în rândul tinerilor și al persoanelor calificate,
îndeosebi în zonele montane.
• Adâncirea disparităților dintre zonele rurale și urbane, din cauza slabei capacităţi în
asigurarea infrastructurii și a serviciilor de bază.
• Menţinerea gradului ridicat de ocupare în sectorul agricol faţă de celelalte sectoare
ale economiei rurale
• Resurse financiare limitate ale comunităţilor locale necesare întreţinerii
infrastructurii de bază.
• Pierderi materiale şi umane datorate vulnerabilităţii comunităților rurale în fața
manifestării, din ce în ce mai frecvente, a efectelor schimbărilor climatice şi a fenomenelor
meteorologice extreme.
• Alterarea și pierderea moștenirii culturale și a tradițiilor rurale.
• Eșecul în formarea de parteneriate locale puternice și în promovarea
potențialului endogen al regiunilor.
Nivel sectorial
• Menţinerea tendinței descendente a numărului de cercetători și a centrelor de
cercetare.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
76
• Mentinerea unui nivel scăzut de calitate al consultanței, ca sprijin pentru fermieri.
• Creșterea concurenţei produselor cu valoare adăugată mare provenite din alte piețe
și a presiunii exercitate asupra sectorului de vânzare cu amănuntul.
• Volatilitatea prețurilor pentru produse agricole.
• Desființarea cotelor de lapte ale UE în 2015 va genera o presiune mai mare asupra
micilor producători şi procesatori
• Creşterea ponderii suprafeţelor ocupate de livezile îmbătrânite, slab productive.
• Destabilizarea pieţei lemnului şi afectarea sănataţii pădurilor, ca urmare a
manifestării fenomenelor climatice extreme cu frecvenţă şi intensitate crescută (secetă, vânt
puternic).
• Menţinerea unui grad mare de fărâmiţare a exploataţiilor agricole, cu implicaţii în
performanţa la nivelul fermelor şi în viabilitatea acestora.
Mediu şi climă
• Creşterea impactului negativ asupra mediului a activităţilor agricole (degradarea
solurilor, poluarea apelor, afectarea biodiversității și creșterea emisiilor GES) ca rezultat al
intensivizării agriculturii în urma creşterii cererii globale de produse alimentare (în special
pe terenurile agricole cele mai productive).
• Abandonul activităţilor agricole cu influenţe negative în conservarea biodiversităţii,
calitatea solului, starea peisajelor, în special în zonele afectate de constrângeri naturale.
• Exploatarea suprafețelor împădurite în afara cadrului legal, cu consecințe ulterioare
în ceea ce privește diminuarea funcțiilor de protecție a mediului.
• Accentuarea efectelor negative, în special asupra resurselor de apă, rezultate în
urma utilizării unor tehnologii neperformate cu scopul limitării efectelor schimbărilor
climatic.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
77
VIII.2. Analiza SWOT a comunei Berzunţi
ECONOMIE ŞI INDUSTRIE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Forţă de muncă disponibilă şi ieftină;
Grad ridicat al populaţiei active, cu vârstă
de muncă (15-64 ani);
Posibilitatea practicării diverselor forme de
turism: turismul de recreere (de weekend)
şi odihnă, turismul ecumenic;
Facilităţi fiscale pentru investitori prin
hotărâri ale consiliului local ;
Preţul scăzut al terenurilor;
Accesul la căi de transport;
Existenţa unor spaţii libere în vederea
efectuării unor investiţii;
Existenţa agenţilor economici în domeniul
agricol, construcţiilor, comerţului şi
transportului.
Lipsa centrelor de afaceri, lipsa centrelor
de informare şi consultanţă în afaceri;
Slabă dezvoltare economică;
Slabă promovare a zonei;
Venituri scăzute ale populaţiei;
Număr în creştere de persoane care
beneficiază de venitul minim garantat;
Parteneriate public-privat insuficient
exploatate;
Proprietate agricolă importantă dar
fărâmiţată şi practicarea agriculturii de
subzistenţă;
Lipsa unităţilor bancare;
Numărul redus de iniţiative antreprenoriale
locale;
Număr redus de restaurante şi locuri de
cazare;
Inexistenţa unor acţiuni concertate pentru
promovarea turismului în zonă;
Lipsa locurilor de muncă;
Lipsa de interes a persoanelor pentru
programe de reorientare profesională care
reduce atractivitatea zonei pentru
investitori;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
78
Orientarea tinerilor spre piaţa externă a
muncii sau spre zone mai bine dezvoltate
chiar străinătate.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Creşterea asistenţei financiare din partea
Uniunii Europene pentru IMM-uri, prin
fonduri destinate mediului rural;
înfiinţarea în judeţ a Biroului Agenţiei
Naţionale pentru IMM;
Diversificarea programelor naţionale de
sprijin pentru IMM-uri;
Poziţia geografică a judeţului şi
posibilitatea implicării în programe de
cooperare transfrontalieră;
Potenţial de dezvoltare a unor parteneriate /
asocieri între unităţi administrativ-
teritoriale cu interese comune pentru
dezvoltarea turismului;
Existenţa programelor de măsuri active de
combatere a şomajului;
Programe de recalificare pentru cei dornici
de angrenare pe piaţa muncii;
Interesul investitorilor străini pentru zonă;
Posibile parteneriate public-private;
Instabilitatea legislativă;
Rata ridicată a dobânzii la credite;
Nivelul ridicat al fiscalităţii;
Ofertele de creditare greu accesibile (garanţii
mari, imposibilitatea obţinerii resurselor
pentru cofinanţarea diverselor proiecte);
Infrastructura nu este dezvoltată la nivelul la
care ar trebui;
Lipsa interesului oamenilor de afaceri pentru
dezvoltarea turismului şi insuficienta
folosire a oportunităţilor acordate
turismului;
Cunoştinţe insuficiente legate de elaborarea
şi implementarea proiectelor cu finanţare
europeană;
Îmbătrânirea forţei de muncă;
Necorelarea politicilor macro-economice cu
realităţile şi nevoile existente;
Percepţia negativă, pesimistă asupra zonei.
INFRASTRUCTURĂ ŞI MEDIU
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existenţa drumurilor asfaltate şi a celor Lipsa unei staţii feroviare în comună;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
79
împietruite;
Existenţa sistemului de alimentare cu apă în
lungime de 7,5 km
Existenta infrastructurii în domeniul
comunicaţiilor;
Utilizarea redusă a pesticidelor şi
îngrăşămintelor;
Existenţa planului judeţean de management
al deşeurilor;
Concesionarea serviciului de salubritate
firmei ADIS Bacău.
Lipsa alimentării cu gaz metan a comunei;
Lipsa reţelei de canalizare;
Lipsa locuinţelor sau proiectelor
rezidenţiale noi;
Infrastructură de turism slab dezvoltată;
Slaba dotare cu utilităţi a zonelor
periferice;
Suprafaţa locuibilă redusă pe cap de
locuitor;
Slaba dezvoltare a infrastructurii destinate
activităţilor recreative;
Infrastructură insuficientă şi care necesită
reabilitare în domeniul alimentărilor,
distribuţiei, canalizare şi epurare a apelor şi
a gestiunii deşeurilor;
Insuficienta educaţie a populaţiei pentru
păstrarea bunului public;
Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane ca
urmare a deversării necontrolate a agenţilor
economici, accidentelor;
Interesul scăzut al agenţilor economici în
privinţa protecţiei mediului;
Depozitarea necontrolată a deşeurilor mai
ales în satele aparţinătoare;
Planul Urbanistic General trebuie
reactualizat.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Creşterea suportului financiar acordat de Lipsa unui sistem de creditare acceptabil,
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
80
Uniunea Europeană prin Fonduri destinate
mediului rural şi fonduri guvernamentale
pentru finanţarea proiectelor de
infrastructură şi mediu;
Existenţa conductei de aducţiune a gazului
metan în judeţ;
Crearea la nivel naţional a Fondului de
Mediu pentru susţinerea şi realizarea cu
prioritate a proiectelor cuprinse în Planul
Naţional de Acţiune pentru Protecţia
Mediului;
Posibilitatea ca începând cu 2014
utilizatorii casnici şi agenţii economici să
opteze pentru introducerea sisteme de
încălzire noi (solare, geotermale) cu o
contribuţie de 10% din valorarea
proiectului;
Dezvoltarea educaţiei ecologice în rândul
comunităţii.
corelat cu veniturile populaţiei pentru
construcţii de locuinţe;
Întârzieri în aplicarea legislaţiei de mediu
de către agenţii economici;
Lipsa informaţiilor legate de normele
europene de mediu în rândul micilor
întreprinzători;
Cunoştinţe insuficiente legate de elaborarea
şi implementarea proiectelor finanţate din
fondurile europene şi guvernamentale
pentru proiecte de infrastructură şi mediu;
Resurse financiare insuficiente pentru
finanţarea şi cofinanţarea proiectelor prin
fonduri europene şi guvernamentale;
Lipsa deprinderilor populaţiei în privinţa
colectării selective a deşeurilor.
TURISM
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Comuna Berzunţi, ca poziţie geografică, se
află într-o zonă favorizată cu potenţial
turistic şi de agrement ridicat;
Potenţialul forestier ridicat, fondul de floră
şi faună, calitatea peisagistică, existenţa
unor monumente culturale ar putea fi
Resurse financiare insuficiente ale
administraţiei publice locale pentru a
sprijini turismul în zonă;
Investiţii autohtone şi străine insuficiente;
Inexistenţa agenţilor economici cu
activitate în domeniul turistic;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
81
exploatate din punct de vedere turistic;
Existenţa condiţiilor dezvoltării turismului
religios, ecologic, cultural-istoric, de
agrement, pescuit;
Existenţa unor obiective cultural-religioase
cu potenţial turistic;
Existenţa unor manifestări de tradiţie pentru
folclorul regiunii;
Existenţa unor zone cu potenţial natural,
care pot fi valorificate ca zone de agrement;
Insuficienta valorificare a potenţialului
turistic;
Lipsa semnalizării turistice a obiectivelor
istorice şi arheologice;
Inexistenţa spaţiilor de cazare;
Infrastructura de alimentaţie publică slab
dezvoltată.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Crearea infrastructurii turistice (structuri
turistice de cazare, de alimentaţie publică,
de agrement);
Păstrarea şi reabilitarea locuinţelor şi
monumentelor vechi ale comunei pentru
evidenţierea stilului arhitectural tradiţional
al zonei;
Încurajarea unor noi forme de turism
(religios, rural, ecologic şi cultural);
Existenţa programelor de finanţare ale
Uniunii Europene privind dezvoltarea
turismului;
Existenţa Strategiei de Dezvoltare a
judeţului Bacău şi în domeniul turismului.
Nepromovarea suficientă a zonei pentru
atragerea turiştilor;
Migrarea turistică către alte regiuni;
Reacţia redusă a mediului local la
schimbările şi provocările actuale, având
drept consecinţă scăderea competitivităţii
teritoriului comunei în favoarea altor
teritorii, considerate mai interesante de
către turişti şi investitorii din acest
domeniu;
Cunoştinţe insuficiente legate de elaborarea
şi implementarea proiectelor finanţate din
Fondurile Europene în domeniul
turismului;
Resurse financiare insuficiente pentru
finanţarea sau co-finanţarea proiectelor.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
82
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existenţa în comună a 6 grădiniţe, 5 şcoli
generale
cadre didactice calificate;
Existenţa Bibliotecii Comunale şi a
bibliotecilor şcolare într-un sediu reabilitat
recent;
Experienţa personalului angajat la unităţile
culturale din comună;
Realizarea anuală a zilei comunei;
Rata de abandon şcolar redusă;
Derularea programului Biblionet, proiect
prin care s-au achiziţionat un număr de 10
calculatoare.
Lipsa unui sistem de formare a
deprinderilor practice ale elevilor;
Menţinerea unor programe şcolare
insuficient adaptate la cerinţele pieţei
muncii;
Slaba dotare a instituţiilor şcolar;
Grad mare de uzură a clădirilor ale
instituţiilor de învăţământ şi lipsa
centralelor termice la o bună parte a
acestora;
Lipsa resurselor financiare pentru
sprijinirea de achiziţie de carte şi noi
calculatoare pentru biblioteca comunală.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Accesarea fondurilor europene pentru
renovarea şi modernizarea unităţilor de
învăţământ;
Existenţa unei strategii judeţene pentru
asigurarea accesului la educaţie pentru
grupurile dezavantajate;
Existenţa politicilor de stimulare a ocupării
posturilor vacante pentru cadrele didactice
din mediul rural şi menţinerii cadrelor
calificate;
Implicarea autorităţii publice locale şi al
organizaţiilor nonguvernamentale din zonă
Îmbătrânirea populaţiei din comună;
Tendinţa de reducere a exigenţei în
procesul de evaluare didactică;
Persoanele cu grad de şcolarizare ridicat
părăsesc comuna pentru zone economice
mai dezvoltate;
Absenţa persoanelor capabile să dezvolte
proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii
pentru educaţie şi cultură;
Buget încă insuficient alocat
învăţământului generând fenomene de
dotare materială la limita necesarului
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
83
sau regiune pentru atragerea de
sponsorizări şi derularea de programe
împreună cu unităţile de învăţământ;
unităţilor sau recurgerea la finanţare
paralelă prin aportul familiilor elevilor;
Lipsa resurselor financiare pentru a asigura
finanţarea sau co-finanţarea proiectelor
pentru învăţământ şi cultură.
SĂNĂTATE ŞI SERVICII SOCIALE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existenţa unui dispensar uman în comună;
Existenţa personalului calificat;
Serviciile de sănătate umana sunt în curs
de extindere dorindu-se renovarea
dispensarului medical;
Existenţa compartimentului Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului în cadrul
primăriei comunei;
Existenţa unei farmacii în comună;
Existenţa unui cabinet stomatologic în
comună
Lipsa fondurilor pentru renevoare sediului
unde îşi desfăşoara activitatea medicul de
familie, medicul stomatologic şi farmacia;
Numărul mic de medici de familie la
nivelul comunei;
Costuri destul de mari pentru susţinerea
serviciilor sociale;
Numărul mic de specialişti care lucrează în
serviciile sociale;
Lipsa unei culturi a egalităţii de şanse;
Lipsa resurselor financiare necesare
finanţării şi co-finanţării proiectelor din
domeniul sănătăţii şi serviciilor sociale;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Implicarea cât mai activă a autorităţii
publice locale în parteneriate cu
organizaţiile nonguvernamentale şi alte
instituţii ale statului în vederea derulării de
diverse proiecte în domeniul sănătăţii şi
serviciilor sociale;
Numărul în creştere de îmbolnăviri;
Din cauza că zona comunei este
considerată neatractivă din punct de vedre
economic, este foarte greu de atras
specialişti în domeniile vizate;
Starea de sănătate a cetăţenilor aflată într-o
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
84
Existenţa fondurilor nerambursabile pentru
serviciile sociale;
Dezvoltarea asigurărilor de sănătate în
România;
Atragerea specialiştilor din mediul sanitar
şi al serviciilor sociale prin oferirea de
facilităţi de către Autoritatea Publică
Locală;
Îmbunătăţirea serviciilor sociale furnizate
prin introducerea sistemului de îngrijire la
domiciliu.
continuă degradare şi chiar îmbătrânire;
Din cauza migraţiei forţei de muncă în
străinătate sunt tot mai dese cazurile de
familii destrămate şi copii care au nevoie
de ajutor specializat;
Nedemararea la timp a elaborării de
proiecte poate duce la finalizarea
finanţărilor din fondurile nerambursabile şi
astfel pierderea posibilităţii de a le atrage
în comuna Berzunţi.
RESURSE UMANE – PIAŢA MUNCII
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Ponderea ridicată a populaţiei active;
Ospitalitatea recunoscută a locuitorilor;
Rata infracţionalităţii redusă;
Disponibilitatea de a munci în condiţii de
motivare adecvată;
Ponderea femeilor în rândul şomerilor este
inferioară mediei naţionale.
Lipsa de preocupare a populaţiei pentru
recalificare şi reconversie profesională;
Adaptarea mai lentă a populaţiei rurale
mature şi vârstnice la schimbările şi
provocările lumii actuale, în general şi la
fenomenul mobilităţii şi reconversiei
profesionale, în special;
Capacitatea financiară relativ redusă a
zonei;
Spirit antreprenorial redus;
Lipsa unui sistem de formare a
deprinderilor practice ale elevilor;
Slaba dezvoltare a infrastructurii specifice
formării profesionale a adulţilor;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
85
Lipsa ofertei de locuri de muncă pentru
absolvenţi.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Atragerea de programe cu finanţarea
europeană pentru stimularea ocupării forţei
de muncă;
Posibilităţi crescute de finanţare pentru
dezvoltarea sectorului
microîntreprinderilor şi IMM-urilor, prin
Fondurile Europene destinate mediului
rural;
Existenţa unor reglementări ce acordă
facilităţi angajaţilor care creează noi locuri
de muncă pentru şomeri, tineri, persoane cu
dezabilităţi;
Existenţa serviciilor AJOFM Bacău pentru
calificare/recalificare.
Migraţia forţei de muncă în afara comunei,
judeţului şi chiar a ţării;
Salarizarea nemotivantă a persoanelor cu
înaltă calificare şi specializare;
Lipsa de informare cu privire la legislaţia
muncii în Uniunea Europeană;
Insuficienţa personalului cu expertiză în
domeniul atragerii de fonduri
nerambursabile;
Amplificarea pregătirii teoretice a forţei de
muncă în detrimentul aspectelor practice;
Creşterea ponderii muncii la negru, cu
efecte negative asupra pieţei muncii,
economiei locale şi asistenţei sociale.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
86
IX. Strategia de dezvoltare socio-economică a Comunei Berzunţi
IX. 1. Obiectivele strategiei locale de dezvoltare
Strategia de dezvoltare economică durabilă reprezintă cadrul pentru o viziune pe
termen lung asupra dezvoltării durabile, în care creşterea economică, coeziunea socială şi
protecţia mediului merg mână în mână şi se sprijină reciproc. Strategia de dezvoltare
economică durabilă a judeţului Bacău reprezintă un demers pe termen lung, un instrument
care urmăreşte stabilirea într-o manieră unitară a principalele obiective de dezvoltare la
nivel judeţean, acţiunile prioritare pentru atingerea acestora şi principalii actori şi rolurile
acestora. Abordarea integrată a acestor aspecte va conduce la o mai bună coordonare a
actorilor locali şi intervenţiilor acestora şi rezolvarea mai eficientă a problemelor de
dezvoltare economico-sociale, Strategia de dezvoltare economică a judeţului Bacău, orizont
2010 – 2030, contribuind în mod semnificativ la dezvoltarea socio-economică viitoare a
judeţului Bacău.
Principalele probleme cu care se confruntă judeţul Bacău sunt reprezentate de către
disparităţile de dezvoltare socio-economică dintre mediul urban şi cel rural şi dintre partea
estică a judeţului şi restul teritoriului, distribuţia teritorială a centrelor urbane, respectiv
concentrarea acestora în zona centrală şi vestică precum şi declinul sectorului industrial care
a afectat în mod grav anumite zone. Pe de altă parte, judeţul Bacău dispune de resurse
naturale şi antropice variate şi bogate: soluri favorabile agriculturii, resurse hidrografice,
izvoare de ape minerale şi terapeutice, resurse minerale (hidrocarburi, combustibili solizi,
zăcăminte nemetalifere (sare gemă, săruri de potasiu), roci utile şi materiale de construcţii,
fond forestier.
Ţinând cont de aceste aspecte, dezvoltarea viitoare a judeţului se va baza pe
valorificarea superioară resurselor locale (potenţial agricol, resurse turistice etc.), susţinerea,
dezvoltarea şi afirmarea rolului de catalizator al dezvoltării socio-economice al centrelor
urbane şi pe regenerarea zonelor industriale şi valorificarea tradiţiei în domeniu. Susţinerea
activităţilor cu valoare adăugată mare, respectiv din domeniul cercetării, dezvoltării şi
inovării va permite atragerea şi valorificarea resurselor umane înalt calificate şi afirmarea
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
87
municipiului Bacău ca pol de competitivitate şi principalul centru de dezvoltare economică
la nivel regional.
În cazul strategiilor pe termen lung trebuie să se ia în considerare, cu foarte mare
atenţie, viitoarele rezultate. Trebuie luat în calcul şi faptul că rezultatul real nu poate fi
prevăzut deoarece situaţiile neprevazute pot şi ele să exercite o influenţă importantă asupra
lor.
Obiectivele de dezvoltare ale comunei Berzunţi se pot realiza numai în condiţiile
unei strategii care să stabilească cu claritate alternativele de dezvoltare ale comunei, în
funcţie de aceasta, să se stabilească şi structura cursurilor de calificare.
Durabilitate - condiţii mai bune de trai pentru toţi locuitorii comunei dar, în special,
pentru persoanele defavorizate, precum şi un minim de condiţii necesare pentru un trai
decent, sănătatea şi bunăstarea tuturor.
Competitivitate - permite dezvoltarea economiei proprii în context regional, naţional
şi chiar internaţional, promovarea unui sector privat productiv şi competitiv.
Sprijin financiar - să poată facilita accesul la o varietate de surse financiare pentru a
satisface nevoile de investiţii şi dezvoltare.
O bună administrare - reacţia eficientă şi efectivă la problemele comunităţii prin
responsabilizarea autorităţilor locale şi parteneriatul cu societatea civilă.
Principalele obiectivele ale strategiei de dezvoltare durabilă, sunt:
orientarea comunei spre dezvoltare economică cu scopul de a crea mai multe locuri
de muncă;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
88
dezvoltarea unui proces comun de organizare pentru a stabili priorităţile comunităţii,
strategia şi acţiunile sale;
sprijinirea autorităţilor publice locale în prezentarea strategiilor financiare şi de
investiţii;
să determine eficientizarea managementului.
Realizarea obiectivelor de dezvoltare economico - socială durabilă va lua în
considerare următoarele criterii:
- coeziunea şi solidaritatea cetăţenilor;
- puterea comunei;
- dezvoltarea durabilă;
- obiective de calitate globale locale – integrare.
Pentru fiecare dintre acestea în domeniile de acţiune stabilite se formulează câte un
obiectiv strategic (proces), astfel:
Criterii /
Planuri
Social Economic Urbanism Mediul
inconjurator Infrastructura
Plan social Plan economic Plan Urbanism Plan de mediu Plan infrastructura
Coeziunea /
solidaritatea
cetăţenilor
Creşterea coeziunii
sociale a cetăţenilor
Acces la informaţie
Creşterea
numărului de
locuri de muncă
Politici ale
teritoriului in
favoarea
cetăţenilor
Creşterea
coeziunii
ecologice a
cetăţenilor
Asigurarea
satisfacerii nevoilor
de confort şi
civilizaţie
Puterea
comunei
Creşterea puterii
sociale a comunei
Creşterea puterii
economice a
comunei
Valoare ridicată
a comunei
Echilibru între
activităţi
antropice şi
poluare
Nivel ridicat de
civilizaţie
Dezvoltarea
Durabilă
Minime probleme
sociale
Minime probleme
economice
Valorificarea
teritoriului ca
resursă
Minime probleme
de mediu
Optimizarea
raportului nevoi /
resurse
Obiective
CADRU-
CALITATIV
Aliniere la standarde
sociale europene
Aliniere la
standarde
economice
europene
Aliniere la
standarde
europene de
urbanism
Aliniere la
principii,
standarde de
mediu europene
Aliniere la standarde
europene de
civilizaţie
Alternativele de optimizare ale proceselor Strategiei de Dezvoltare Locală sunt legate
de adoptarea unui anumit model de funcţionare, care să poată fi luat ca sistem de referinţă în
evaluarea continuă a rezultatelor, astfel încat procesul de implementare a acesteia să poată fi
monitorizat şi evaluat de către toţi partenerii implicaţi:
- cetăţenii şi societatea civilă;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
89
- comunitatea economică şi componentele ei majore (administraţia, infrastructuri
urbane, sisteme financiar-bancare, etc.);
- tehnocraţii (experti, evaluatori, auditori, tehnologi).
Cele trei procese de bază principale: social, economic si mediu vor fi completate de
alte procese caracteristice comunei Berzunţi, procesele de urbanism şi infrastructura,
conturând un proces comunitar integrat, alcătuit din procesele paralele realizând un
ansamblu funcţional, cu o viziune unitară integrată. Acestea corespund domeniilor şi
sectoarelor definite încă din faza de evaluare a situaţiei existente şi a potenţialului local.
Capacitatea strategiei şi a planurilor de acţiune de a răspunde nevoilor actuale,
utilizând eficient resursele existente şi adaptându-se viziunii generaţiilor tinere reprezintă,
de asemenea, un criteriu fundamental de realizare a obiectivelor majore descrise în acest
capitol.
Pentru fiecare domeniu planificarea strategica se face pe 3 niveluri:
- nivel strategic - pe termen lung;
- nivel tactic - pe termen mediu;
- nivel de proiecte - pe termen scurt, esalonat.
In acest fel se acoperă complet aria de dezvoltare strategică a comunei şi se
prefigurează tendinţele pentru perioada următoare.
Strategia de dezvoltare durabilă are cel puţin şapte trăsături caracteristice care se
recomanda managerilor de la nivel local responsabili cu acest domeniu.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
90
Această strategie se adresează, în special, comunităţii locale, care şi-a arătat interesul
pentru obiectivele ei şi pe care le susţinem, aşa cum reiese din consultarea prin chestionar a
locuitorilor comunei.
Principalele obiective ale dezvoltării durabile ale comunei Berzunţi constau în:
dezvoltarea infrastructurii de bază a comunei;
protecţia mediului;
întărirea coeziunii sociale şi reducerea sărăciei;
regenerare rurală.
Redactarea strategiei porneşte de la următoarele premise:
imbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei comunei (locuinţe şi locuri de muncă la
standarde europene);
ridicarea standardului calitativ al designului comunei, al construcţiilor, serviciilor şi al
imaginii în general;
oferirea de oportunităţi pentru intervenţia sectorului privat în operatiunile comunei, fie
sub forma investiţiilor directe în proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau
consultărilor permanente între parteneri;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
91
adaptarea la inevitabilele schimbări ce au loc în comună. De aceea, procesul de
planificare trebuie să fie creativ, participativ şi anticipativ.
Conform premiselor de formulare a strategiei şi a perspectivelor de dezvoltare a
comunei Berzunţi, conceptul strategic trebuie formulat astfel încât transpunerea sa într-un
plan strategic să asigure un pachet de acţiuni ce vor duce la creşterea economică, creşterea
bazei de impozitare, crearea de locuri de muncă şi îmbunătăţirea calităţii mediului de viaţă
al comunităţii.
Conceptul strategic de dezvoltare se traduce astfel printr-o dezvoltare economică
datorată poziţiei geostrategice a comunei, determinată de atragerea de firme/activităţi
economice/investiţii. In acest sens, trebuie urmate două puncte prioritare: creşterea gradului
de atractivitate a comunei (prin îmbunătăţirea imaginii, a calităţii vieţii, prin revitalizare
rurală) şi facilităţi de atragere a firmelor private (prin investitii în infrastructură, oferta de
terenuri şi clădiri, servicii strategice, facilităţi fiscale, etc.)
Luând în considerare faptul că o comună nu este un sistem închis, iar realizarea celor
obiectivelor generale se intemeiază pe aplicarea unui management care să conducă la
dezvoltare şi/sau regenerare rurală, politicile, planificarea strategică rurală, precum şi
realizarea programelor şi proiectelor se vor face cu respectarea următoarelor principii:
dezvoltarea durabilă, în aşa fel încât pe termen lung să se producă schimbări majore
de cultură şi atitudine în ceea ce priveşte utilizarea resurselor de către populaţie şi
operatorilor de piaţă;
întărirea capacităţii instituţionale: prin management eficient, definirea serviciilor
publice în raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltării durabile,
precum şi cu cerinţele populaţiei;
realizarea programelor şi proiectelor prin parteneriat public-privat;
realizarea acelor programe şi proiecte pe care sectorul privat nu le poate realiza;
integrarea politicilor atât pe orizontală, pentru a se realiza un efect sinergic simultan
între sectoare, cât şi pe verticală, având în vedere corelarea şi integrarea politicilor de
dezvoltare a comunei cu politicile de dezvoltare ale judeţului Bacău şi ale regiunii
din care face parte;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
92
managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice,
materiale, financiare şi umane, precum şi integrarea fluxurilor de resurse energetice
şi materiale într-un ciclu natural;
utilizarea mecanismelor de piaţă pentru a atinge ţinta durabilităţii, respectiv emiterea
de reglementări pentru eco-taxe şi funcţionarea utilităţilor publice în sistem de piaţă,
evaluarea investiţiilor după criterii de mediu, luarea în considerare a problemelor de
mediu la întocmirea bugetului local;
descentralizarea managementului în sectorul energetic;
design-ul durabil arhitectonic în temeiul căruia se stabilesc reguli privitoare la
materialele de constructii, design-ul unei cladiri, bioclimatul, densitatea clădirilor
într-un areal, orientarea spaţială a clădirilor, "structuri verzi" în jurul clădirilor,
microclimat, eficienţa energetică;
realizarea unui program sau proiect fără a afecta cultura unei comunităţi, ori pentru a
recupera moştenirea culturală a unei comunităţi şi/sau tradiţiile întregii comunităţi
locale;
evitarea multiplicării serviciilor publice, care nu servesc unei nevoi locale;
fixarea regulilor de utilizare raţională a terenurilor pentru toate proiectele de
dezvoltare în baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare
spaţială;
analiza capacităţii tehnice de execuţie;
evaluarea eficienţei utilizării resurselor financiare şi umane;
evaluarea viabilităţii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor
fiscale obţinute;
identificarea nevoilor comunităţii locale şi a priorităţilor acesteia;
corespondenţa între lansarea unui program sau proiect şi nevoile comunităţii;
evaluarea nevoilor comunităţilor sărace şi a capacităţii municipalităţii de a asigura
accesul acestora la locuinţa, locuri de muncă şi serviciile publice de bază;
protecţia mediului;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
93
realizarea unui program sau proiect în parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea
unui program sau proiect de către sectorul privat, pentru a transfera costurile unei
investiţii, dacă există oportunitatea de a obţine profituri viitoare;
asigurarea publicităţii informaţiilor cu impact în investiţii (informaţii topografice,
informaţii statistice privind economia locală şi regională, regulamentul de urbanism,
planul de urbanism general şi planurile de urbanism zonal).
OBIECTIVE GENERALE
Principalele obiective ale strategiei de dezvoltare locala a comunei Berzunţi sunt:
Dezvoltarea climatului economic;
Dezvoltarea infrastructurii de bază;
Reabilitarea termică a locuinţelor şi clădirilor instituţiilor publice;
Îmbunătăţirea calităţii mediului;
Creşterea standardului de viaţă, reducerea sărăciei;
Creşterea capacităţii administrative.
OBIECTIVE SPECIFICE
Dezvoltarea climatului economic:
o Restaurarea şi valorificarea patrimoniului cultural;
o Promovarea turismului ecumenic;
o Promovarea, modernizarea şi dotarea instituţiilor culturale (muzeu – se doreşte
înfiinţarea unui muzeu cu specific local, biblioteci);
o Înfiinţarea de centre de colectare a fructelor de pădure şi ciupercilor, precum şi
promovarea acestuia în lanţurile de furnizare.
Dezvoltarea infrastructurii rurale, de bază:
o Reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale;
o Balastare drumuri locale şi executarea şanţurilor laterale;
o Modernizarea şi extinderea iluminatului public;
o Construirea unui cămin cultural;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
94
o Extinderea alimentare cu apă şi canalizare, staţie de epurare;
o Implementarea de sisteme video în spaţiile publice;
o Extinderea trasnportului şcolar.
o Poduri şi podeţe
Reabilitarea termică a locuinţelor şi clădirilor instituţiilor publice:
o Reabilitarea termică a blocului de locuinţe;
o Reabilitare, modernizare şi dotarea unităţilor de învăţământ din localitate;
o Reabilitarea, modernizare şi dotarea dispensarului comunal.
Îmbunătăţirea calităţii mediului:
o Împădurirea terenurilor degradate şi neproductive;
o Amenajarea, extinderea şi modernizarea zonelor verzi (parcuri, scuare). În prezent, în
comună este amenajat un singur parc;
o Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de protecţie împotriva inundaţiilor
(îndiguire şi regularizarea râurilor);
o Dotarea cu echipamente a SVSU;
o Extinderea şi modernizarea infrastructurii sportive;
o Valorificarea resurselor energetice regenerabile, a resurselor solare, eoliene,
geotermale a biocombustibilului.
Creşterea standardului de viaţă, reducerea sărăciei, creşterea capacităţii
administrative:
o Elaborarea/revizuirea strategiilor de dezvoltare, planurilor urbanistice şi de
amenajare a teritoriului;
o Formarea personalului din administraţia publică;
o Înfiinţarea şi dezvoltarea capacităţii administrative a structurilor asociative;
o Implementarea sistemelor informatice integrate de tip e-Administraţie.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
95
IX.2. Fundamentarea nevoilor (obiectivelor) pentru a putea fi acoperite prin
PNDR
Fundamentarea nevoilor selectate pentru a putea fi acoperite prin PNDR şi
selectarea obiectivelor, priorităţilor şi domeniilor de intervenţie pe baza analizei SWOT
România se confruntă cu provocări în atingerea potenţialului economic şi social al
sectorului agro-alimentar. Din analiza SWOT reiese că spaţiul rural înregistrează
peransamblu mari deficienţe, acesta fiind caracterizat de: deficiențe structurale persistente;
nivel scăzut al activității antreprenoriale şi al valorii adăugate, cu activităţi ce necesită un
aport intensiv al forţei de muncă, în special în agricultura de (semi)subzistenţă; orientare
modestă către export; investiţii scăzute și insuficient bazate pe cerere în sectorul de
cercetare-dezvoltare; acces la servicii şi infrastructură cu mult sub nivelul zonelor urbane;
discrepanţe regionale din ce în ce mai mari; o pondere mare a populaţiei aflată în risc de
sărăcie şi excluziune socială şi o serie de riscuri ambientale şi provocate de om, agravate de
schimbările climatice, care reprezintă o ameninţarepentru zonele rurale şi pentru întreaga
ţară.
Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 reprezintă o
oportunitate reală pentru a aborda punctele slabe, pe baza consolidării punctelor tari ale
sectorului şi pe baza progresului realizat prin PNDR 2007-2013. Au fost înregistrate
îmbunătăţiri semnificative în perioada 2007-2013, în special cu privire la o mai bună
integrare a producătorilor şi procesatorilor în lanțul agro-alimentar, reînnoirea generaţiilor
de fermieri, aplicarea de practici şi realizarea de investiţii prietenoase cu mediul, economii
locale diversificate şi infrastructura locală.
PNDR 2014-2020 va aborda în mod strategic următoarele priorităţi:
i) schimbarea structurală a sectorului agro-alimentar şi competitivitatea;
ii) managementul resurselor naturale;
iii) dezvoltarea rurală locală echilibrată, în conformitate cu Acordul de
Parteneriat.
Aceste priorităţi sunt corelate cu obiectivele strategice definite la nivel naţional cu
Politica Agricolă Comună şi cu Strategia Europa 2020.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
96
Nevoile specifice, identificate prin analiza SWOT şi prin procesul de consultare al
părţilor interesate, vor fi abordate prin acţiuni realizate în cadrul celor şase priorităţi ale
FEADR. Sprijinul va fi direcționat către acțiunile cu cel mai mare impact asupra
îndeplinirii obiectivelor.
Schimbarea structurală a sectorului agro-alimentar şi competitivitatea
Principalele nevoi identificate în cadrul sectorului agro-alimentar din România
vizează: schimbarea structurală şi competitivitatea. Nevoile structurale se referă în primul
rând la restructurarea fermelor mici şi mijlocii, cu scopul creșterii nivelului de viabilitate şi
de orientare către piaţă, dată fiind ponderea mare de ferme mici şi fermieri în vârstă. În
particular, sectorul pomicol a înregistrat un declin semnificativ începând cu 1990 atât în
materie de suprafeţe cultivate, cât şi de productivitate, afectând furnizarea de fructe
proaspete, materie primă pentru procesare şi competitivitatea sectorului în general.
Creşterea competitivităţii agriculturii, silviculturii şi sectorului alimentar este
esenţială pentru îmbunătăţirea performanţei şi vitalității zonelor rurale şi pentru crearea de
locuri de muncă şi prin urmare, reprezintă elementul - central al acestei strategii. Există
potenţial pentru creşterea producţiei de alimente de calitate, integrarea mai bună pe piaţă,
substituirea importurilor, creşterea exporturilor şi modernizarea sectorului în general. Pentru
accelerarea creșterii economice, care va facilita convergența veniturilor față de media UE,
este necesară realizarea de investiţii pentru îmbunătăţirea competitivităţii, în special în
ferme mici şi mijlocii şi în unităţi de procesare cu potenţial de dezvoltare. Prin analiza
SWOT sunt identificate domenii specifice de intervenţie: creşterea productivităţii şi inovării
în toate tipurile de ferme şi în sectorul de procesare - date fiind caracterul insuficient al
echipamentelor tehnice și nivelul inadecvat de formare profesională; creșterea valorii
adăugate a produselor agro-alimentare dată fiind ponderea foarte mare a produselor primare
şi îmbunătăţirea accesului exploataţiilor agricole şi forestiere la infrastructură.
Obiectivul general identificat pentru acest domeniu strategic este:
Accelerarea procesului de restructurare a fermelor mici şi mijlocii și transformarea
acestora în exploataţii viabile economic şi îmbunătăţirea performanţei economice a
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
97
fermelor şi a sectorului de procesare, pentru creşte integrarea pe piaţă a produselor de
calitate şi pentru substituirea importurilor.
Managementul resurselor naturale
România are un mediu natural foarte diversificat, caracterizat de resurse abundente şi
de un potenţial pentru producţia de energie regenerabilă şi pentru o eficiență sporită a
utilizării resurselor. Cu toate acestea, mediul, biodiversitatea şi ecosistemele sunt afectate de
presiunea exercitată atât de procesele naturale cât și de procesele de evoluție și de
intensificare a activităților economice. Una dintre nevoile presante evidențiate de analiza
SWOT este aceea de a îmbunătăți protecţia mediului şi de a face trecerea la practici mai
durabile în agricultură, silvicultură, şi, în general, în zonele rurale. Aici sunt incluse și
acţiuni de atenuare a schimbărilor climatice şi adaptare la influenţele acestora. Mediul şi
schimbările climatice sunt considerate obiective transversale.
Obiectivul general identificat pentru acest domeniu strategic este:
Menţinerea şi îmbunătăţirea calității mediului natural prin asigurarea unui management
durabil al resurselor naturale şi prin combaterea schimbărilor climatice.
Zonele rurale joacă un important rol socio-economic în România, deoarece au o
pondere mare în suprafaţa totală a teritoriului şi asigură locuri de muncă, producţie
alimentară şi spaţiu de locuit. Deşi aceste zone sunt caracterizate de existența unor resurse
umane şi naturale semnificative, analiza socio-economică şi analiza SWOT au identificat o
serie de provocări şi problematici principale legate de dezvoltarea acestora: migrare (în
special a tinerilor şi a persoanelor cu studii) din cauza lipsei de oportunităţi şi acces la
servicii de calitate; activități de instruire şi de dezvoltare a aptitudinilor; infrastructură
locală subdezvoltată şi acces limitat la finanţare, care limitează activitatea economică şi
număr mare de persoane (în special persoane dezavantajate) expuse riscului de sărăcie.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
98
Justificarea măsurilor de dezvoltare rurală
Majoritatea fermierilor români, şi mai ales managerii exploataţiilor mici şi mijlocii
nu dispun de pregătirea profesională şi setul de competenţe pe care le are în mod obişnuit
orice profesie dată, cei mai mulţi bazându-se pe experienţa lor practică. Această situaţie este
exacerbată de lipsa unor programe insuficiente de pregătire profesională, de lipsa de
capacitate a serviciilor de consiliere, precum şi de inadecvarea activităţilor de cercetare-
inovare la cerinţele fermierilor. Este aşadar nevoie de eforturi pentru profesionalizarea
fermierilor prin facilitarea accesului acestora la cunoaştere, inovare şi consultanţă.
Fermierii vor avea acces la cunoştinţe, informare şi bune practici (în scopul
îmbunătăţirii performanței economice a exploataţiei, unei mai bune integrări în lanţul agro-
alimentar, gestionării durabile şi eficiente a resurselor, adoptării de practici prietenoase cu
mediul) prin intermediul Măsurii: Transfer de cunoștințe şi acțiuni de informare şi
Măsurii: Servicii de consiliere.
Cooperarea verticală şi orizontală între fermieri şi alte părţi interesate va conduce la
creşterea valorii adăugate a produselor, la o mai bună interconectare a producţiei primare cu
componenta de procesare şi marketing şi implicit la creşterea competitivităţii exploataţiilor
agricole. Facilitarea accesului fermierilor şi al altor actori din lanţul valoric la rezultatele
cercetării şi la inovare va fi sprijinită prin Măsura: Cooperare .
În România, rolul inovării, al transferului de cunoaştere şi bune practici este esenţial
în vederea creşterii performanţelor economice şi de mediu a exploataţiilor agricole. Lipsa
legăturilor dintre producătorii agricoli şi cercetători sau alţi actori este un factor care
împiedică realizarea acestui transfer şi diseminarea adecvată a informaţiei şi cunoaşterii. În
plus, slaba integrare a fermierilor în lanţul valoric contribuie la competitivitatea redusă a
acestora şi accentuează nevoia unei mai bune cooperări. Sprijinul oferit prin Măsura:
Cooperare va stimula acţiunile de cooperare dintre producătorii agricoli precum şi dintre
aceştia şi alţi actori din lanţul valoric în vederea unei mai bune integrări pe piaţă, creării de
noi forme de colaborare, lanţuri scurte, pieţe locale, etc. De asemenea, măsura va permite
accelerarea transferului de tehnologie şi informaţie de la ştiinţă la practică şi un acces mai
bun al fermierilor şi procesatorilor la tehnologii, produse şi practice inovative în scopul
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
99
creşterii performanţei economice a exploataţiilor, gestionării durabile a resurselor, adoptării
de practici de conservare a biodiversităţii, etc. Diseminarea bunelor practici şi o inovare
orientată mai bine față de cerere vor fi rezultatele acestei cooperări.
Evoluţia şi specializarea din agricultură impun un anumit nivel de pregătire şi
formare profesională pentru personalul angajat în acest sector. În România, insuficienţa
programelor de pregătire profesională pentru fermieri a contribuit la un nivel scăzut de
competenţe şi implicit la lipsa de competitivitate a exploataţiilor.
Îmbunătăţirea competenţelor şi cunoştinţelor resurselor umane active în agricultură
cu ajutorul cursurilor de formare, al workshopurilor şi al activităţilor demonstrative va fi
sprijinită prin Măsura: Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare. In acest fel, fermierii
vor fi mai bine informaţi în legătură cu noile tehnologii şi practici agricole, mai bine
pregătiţi să-şi gestioneze într-un mod profesionist exploataţia, cât şi mai pregătiţi să
gestioneze într-un mod sustenabil resursele şi să facă faţă efectelor schimbărilor climatice.
Prin investiţii în capitalul uman, sectorul agricol va deveni astfel mai competitiv şi mai
capabil să se adapteze la noile tendinţe.
Având în vedere nivelul insuficient de dotare tehnică al exploatațiilor din România şi
gradul ridicat de uzură (atât morală cât şi fizică) al activelor fizice, există nevoia continuării
procesului de modernizare al exploataţiilor agricole. Astfel, Măsura: Investiţii în active
fizice va sprijini fermierii (în special cei mijlocii) să realizeze investiţii în modernizarea
construcţiilor exploataţiei, a echipamentelor şi utilajelor tehnice şi astfel să-şi
îmbunătăţească performanţa şi sustenabilitatea economică a exploataţiilor. Acest sprijin va
încuraja investiţiile inovatoare, precum şi acţiunile care vizează crearea de lanţuri scurte
agro-alimentare. Un accent deosebit va fi acordat investiţiilor în fermele pomicole.
Restructurarea fermelor mici în vederea transformării în exploataţii viabile, orientate către
piaţă, va fi urmărită printr-un sprijin iniţial, de start-up în temeiul Măsurii: Dezvoltarea
exploataţiilor şi a întreprinderilor. În vederea unui acces mai facil la finanţare, fermierii
mici şi mijlocii vor avea acces la instrumente financiare. Creşterea performanţei generale a
fermelor va fi facilitată şi prin investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea
infrastructurii agricole.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
100
Eforturile de modernizare şi restructurare a exploataţiilor agricole vor fi însoţite de
acţiuni de consiliere, transfer de cunoştinţe şi formare profesională necesare pentru sporirea
nivelului general de pregătire al fermierilor. Acestea vor fi sprijinite prin intermediul
Măsurii: Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare şi servicii de consiliere pentru
fermieri, tineri fermieri și IMM-uri din zonele rurale. De asemenea, în vederea adaptării
activităţilor de cercetare la nevoile fermierilor şi facilitării accesului acestora la activităţile
de cercetare şi inovare, Măsura: Cooperare va sprijini acţiuni de cooperare (inclusiv grupuri
operaţionale) între fermieri şi alţi actori din lanţul agro-alimentar pentru realizarea de
proiecte-pilot şi dezvoltarea de produse şi practici agricole inovatoare în scopul ameliorării
competitivităţii generale a exploataţiilor.
Creşterea competitivităţii sectorului agricol din România este strâns legată de nevoia
reîntineririi generaţiilor în exploataţiile agricole. Astfel, se vor sprijini tinerii fermieri care
se stabilesc pentru prima dată într-o exploatație agricolă, ca șefi ai exploatației, conform
Măsurii: Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor. Sprijinul va fi acordat şi pentru
investiţiile necesare pentru a se conforma standardelor europene care se aplică producţiei
agricole, inclusive celor privind normele de securitate a muncii. Reînnoirea generaţiilor de
fermieri va aduce cu sine tehnici îmbunătăţite de gestionare a exploataţiilor, metode
inovatoare cu efecte vizibile asupra competitivităţii de ansamblu a sectorului. In vederea
unui acces mai facil la finanţare, fermierii tineri vor avea acces la instrumente financiare.
Tinerii fermieri vor avea acces la instruire specifică prin intermediul Măsurii: Transfer de
cunoştinţe şi acţiuni de informare şi consiliere prin intermediul Măsurii: Servicii de
consiliere care să-i ajute să-şi îmbunătăţească nivelul general de performanţă şi durabilitatea
exploataţiilor agricole pe care le gestionează.
Îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agro-alimentar din România este strâns
legată de o mai bună integrare a lanţului valoric, atât pe verticală, cât şi pe orizontală. De
asemenea, creşterea procentului de produse agricole de pe piaţă este dependentă de
respectarea unor standarde stricte, mai ales în sectorul zootehnic, cât şi de existenţa unei
oferte agregate. Creşterea viabilităţii economice a fermelor se poate realiza şi prin
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
101
încurajarea creşterii valorii adăugate la nivel de fermă, inclusiv prin lanţuri scurte agro-
alimentare sau vânzare directă.
La nivel orizontal, înfiinţarea şi sprijinirea grupurilor de producători la nivel local
(prin intermediul Măsuri: Înfiinţarea grupurilor de producători) va contribui la o mai bună
integrare a fermierilor în lanţul valoric şi în piaţă. Stabilirea de grupuri de producători este
deosebit de importantă mai ales în sectorul pomicol, unul dintre sectoarele cele mai afectate
de fragmentarea bazei de aprovizionare. De asemenea, grupurile operaţionale stabilite în
cadrul Parteneriatului European pentru Inovare (PEI) vor contribui la crearea de noi soiuri şi
varietăţi, inclusiv pentru sectorul horticol. Datorită abordării de jos în sus, axa LEADER va
avea un rol important în stabilirea de grupuri de producători prin intermediul strategiilor de
dezvoltare locală.
La nivel vertical, acţiuni de cooperare între actori din lanţul agro-alimentar vor viza
crearea de lanţuri scurte şi pieţe locale în temeiul Măsurii: Cooperare.
Producţia agricolă este profund dependentă de schimbările climatice, situație care
impune facilitarea accesului fermierilor la fonduri care să compenseze, chiar şi parţial,
pierderile rezultate în urma dezastrelor naturale sau altor fenomene nefavorabile şi să
permită refacerea activelor fizice afectate şi securizarea venitului. O asigurare adecvată
trebuie să acopere o gamă largă de pierderi (cauzate de bolile animalelor şi plantelor,
infestarea cu dăunători, diverse fenomene climatice, etc).
Redresarea potenţialului de producţie în urma impactului dezastrelor naturale sau a
altor fenomene va fi sprijinită prin intermediul Măsurii: Gestionarea riscurilor. Acest
sprijin va permite fermierilor să înfiinţeze fonduri mutuale menite să îi ajute să facă faţă
pierderilor economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau cauzate de un
incident de mediu.
Prevenirea eroziunii solului şi ameliorarea gestionării solului
România deţine un mediu natural divers, cu numeroase peisaje naturale care
formează un nivel ridicat de biodiversitate. Cu toate acestea, biodiversitatea este amenințată
de o serie de factori, inclusiv dezvoltarea și agricultura intensivă, abandonul practicilor
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
102
agricole extensive, schimbările climatice și poluarea. Menţinerea biodiversităţii şi a valorii
de mediu a suprafeţelor agricole cu înaltă valoare naturală şi a sistemelor agricole şi
forestiere este aşadar o nevoie importantă. Pentru a răspunde acestei nevoi, se vor sprijini
măsuri de conservare a biodiversităţii pe terenuri agricole, de menţinere a practicilor
agricole tradiţionale extensive, bazate pe o utilizare redusă a inputurilor, de stimulare în
vederea continuării activităţilor agricole în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale
sau cu alte constrângeri specifice precum şi de sprijinire a agriculturii ecologice.
Suprafeţe extinse de terenuri agricole sunt afectate de constrângeri naturale sau alte
constrângeri specifice, care se manifestă prin condiţii climatice, condiţii specifice ale
terenului şi solului mai puţin favorabile. Din acest motiv productivitatea agricolă este
limitată, iar aceste zone sunt ameninţate de fenomenul de abandon, fenomen care poate
afecta atât biodiversitatea cât şi viabilitatea acestor zone. Prin sprijinul acordat în baza
Măsurii: Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte
constrângeri specifice o suprafaţă semnificativă de terenuri agricole afectate de constrângeri
naturale sau alte constrângeri specific va fi menţinută în circuitul agricol şi în consecinţă
abandonul acestor terenuri va fi evitat. Acest sprijin asigură aplicarea unui pachet de cerințe
de management de bază care contribuie la protejarea biodiversității.
Alte măsuri, mult mai bine adresate conservării speciilor şi habitatelor, precum cea
de plăţi de agro-mediu, vor ajuta la crearea unui sistem pe deplin funcţional, care să poată
răspunde obiectivului de protecţie a mediului şi de management durabil al resurselor
naturale. Măsurile de conservare a biodiversităţii pe terenuri agricole, de promovare a
practicilor agricole tradiţionale, extensive, bazate pe o utilizare redusă a inputurilor vor fi
implementate în baza Măsurii: Agro-mediu – climă.
De asemenea, agricultura ecologică, implementată în baza Măsurii: Agricultură
ecologică, prin multiplele sale funcţii de protecţie a mediului, va completa în alte zone
acțiunile de conservare a biodiversității aplicate prin măsura de agro-mediu. Pe de altă
parte, creşterea suprafeţelor ocupate cu păduri, care se va realiza prin aplicarea Măsurii
Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor, sub-măsura
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
103
– Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite va contribui la conservarea (refacerea)
biodiversității.
Conservarea şi gestionarea durabilă a resurselor de apă reprezintă o nevoie
importantă în domeniul protecţiei mediului. Ca urmare, sunt necesare măsuri care să
contribuie la menținerea sau creșterea calității apei, respectiv prin aplicarea cerinţelor de
agro-mediu şi climă în vederea reducerii sau chiar a eliminării utilizării îngrăşămintelor
chimice, aplicarea practicilor de agricultură ecologică, precum şi a practicilor de prevenire a
infiltrării nitraţilor în sol prin promovarea culturilor verzi.
România dispune de soluri de bună calitate însă amenințate de diferite fenomene de
degradare. Fenomenele climatice extreme şi practicile inadecvate de management agricol
cresc riscul de degradare a solului prin eroziunea cauzată de ape şi de vânt,
salinizare/alcalinizare, compactarea solului, scăderea biodiversităţii solului şi scăderea
materiei organice. În unele regiuni (în special în sudul, sud-estul şi estul României), aceste
ameninţări contribuie din ce în ce mai mult la un risc crescut de deşertificare, de scădere a
productivităţii şi chiar de marginalizare a suprafeţelor agricole şi abandonare a activităţilor
agricole. În vederea prevenirii eroziunii şi ameliorării gestionării solului, se va încuraja
aplicarea unor măsuri specifice care să sprijine continuarea activităților agricole în zonele
cu constrângeri naturale și alte constrângeri specific.
Impactul pozitiv asupra calități solului va fi consolidat de sprijinul acordat prin
Măsura: Agro-mediu şi climă prin implementarea cerințelor de management prevăzute în
cadrul pachetelor de agromediu, cerințe care depășesc nivelul standard minim prevăzut de
GAEC. Metodele de producţie ecologică care vor fi aplicate în baza Măsurii: Agricultură
ecologică vor avea, de asemenea, un efect benefic asupra calităţii solului. Totodată,
împădurirea terenurilor agricole şi non-agricole cu specii forestiere adecvate, în baza
Măsurii: Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere şi ameliorarea viabilităţii pădurilor, va
contribui la fixarea solului şi stoparea proceselor de degradare în zonele afectate. Pentru a
avea efectul aşteptat, măsurile privind ameliorarea gestionării solurilor şi prevenirii
eroziunii acestora vor fi sprijinite prin acţiuni de transfer de cunoştinţe şi informare,
conform Măsurii: Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
104
Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale – LEADER
O dezvoltare economică şi de durată a zonelor rurale este strâns legată de existenţa
unor iniţiative de dezvoltare locală care să pornească de la nevoile specifice ale
comunităţilor locale.
În România, stimularea şi consolidarea dezvoltării locale este un element-cheie în
viitor în vederea asigurării unei modernizări echilibrate a teritoriilor rurale şi a reducerii
decalajelor faţă de zonele urbane. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi serviciilor
rurale la scară mică vor fi esenţiale pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi creşterea
atractivităţii zonelor rurale. Sprijinirea investiţiilor în crearea, îmbunătăţirea şi extinderea
infrastructurii la scară mică şi a serviciilor va fi realizată prin intermediul Măsurii: Servicii
de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale.
Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor, alături de crearea de noi oportunităţi de
venituri, vor contribui la dezvoltarea economică de ansamblu a zonelor rurale şi implicit la
diminuarea sărăciei şi excluziunii sociale. De asemenea, stimularea şi consolidarea
dezvoltării locale va juca un rol important în acest proces. Încurajarea comunităţilor locale
să se implice în dezvoltarea economică a zonelor rurale va fi realizată prin intermediul
dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunităţii. Această abordare va încuraja
comunităţile rurale să exploreze modalităţi noi, innovative prin care să devină sau să rămână
competitive, să-şi valorifice şi să-şi promoveze resursele, tradiţiile şi potenţialul endogen şi
să depăşească dificultăţile cu care se confruntă mediul rural.
Descriere a modului în care vor fi abordate temele orizontale
Transferul de cunoştinţe şi inovarea împreună cu mediul şi atenuarea şi adaptarea la
schimbările climatice sunt cele trei obiective transversale pentru îndeplinirea obiectivelor
Uniunii Europene în domeniul dezvoltării rurale.
Strategia Europa 2020 recunoaşte că acţiunile inovatoare, respectarea mediului şi
atenuarea schimbărilor climatice sunt elemente importante în cadrul eforturilor de a avea o
creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii. Pe baza acesteia, direcţiile trasate
de UE în materie de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020 privilegiază şi
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
105
accentuează rolul acestor trei elemente esenţiale în atingerea celor şase priorităţi de
dezvoltare rurală. Deşi beneficiază de un potenţial agricol semnificativ, România încă mai
înregistrează decalaje importante de competitivitate şi productivitate ca urmare a
deficienţelor structurale, din lanţul agro-alimentar, a lipsei de acces la credite, gradului mare
de sărăcie din zonele rurale, etc. Lipsa unei baze de cunoştinţe în zonele rurale, împreună cu
un nivel scăzut de instruire al fermierilor şi populaţiei rurale şi legăturile deficitare între
ştiinţă şi practică amplifică şi contribuie la lipsa de competitivitate a sectorului.
Ţinând cont de faptul ca lumea evoluează rapid, iar provocările pe termen lung
(globalizarea, presiunea exercitată asupra resurselor, schimbările climatice) se intensifică,
strategia UE2020 impune statelor membre ţinte ambiţioase pentru reducerea emisiilor de
gaze cu efect de seră, creşterea ponderii surselor regenerabile de energie şi creşterea
eficienţei energetice.
Acţiunile de atenuare a schimbărilor climatice vor viza atât limitarea emisiilor din
agricultură şi silvicultură, generate de activităţi-cheie precum producţia animalieră şi
utilizarea îngrăşămintelor, cât şi intensificarea activităţii de sechestrare a carbonului în ceea
ce priveşte exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultura. Astfel,
cel puţin 30% din resursele alocate PNDR 2014-2020 vor fi ezervate pentru măsuri legate
de îndeplinirea angajamentelor şi cerinţelor de mediu şi climă. De asemenea, construind pe
experienţele înregistrate în perioada anterioară de programare, în cadrul măsurilor de
investiţii vor fi sprijinite operaţiunile care contribuie la obiective de mediu, de atenuare a
schimbărilor climatice şi de adaptare la acestea. Un rol deosebit de important în înţelegerea
şi asumarea angajamentelor privind protecţia mediului, inclusiv protejarea biodiversităţii de
către fermieri, silvicultori şi comunităţile rurale din România îl vor juca transferul de
informaţii şi cunoştinţe, consultanţă şi formarea profesională.
Inovarea, transferul de cunoştinţe şi informarea au un rol extrem de important în
cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020 deoarece
acestea facilitează dezvoltarea, folosirea şi transferul de idei, produse sau tehnologii noi
pentru a îmbunătăţi un anumit sistem, produs, serviciu, etc. Măsurile alese vor contribui
astfel în mod semnificativ la:
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
106
(i) creşterea competitivităţii sectorului agro-alimentar (mai ales prin promovarea
tehnologiilor inovative),
(ii) promovarea acţiunilor de cooperare în lanţul de aprovizionare,
(iii) creşterea conştientizării în domeniul protecţiei ecosistemelor şi biodiversităţii,
(iv) promovarea tehnologiilor şi ideilor inovatoare în scopul utilizării eficiente a
resurselor şi adaptării la schimbările climatice şi
(v) promovarea incluziunii sociale şi a dezvoltării economice a zonelor rurale.
Având în vedere caracterul transversal al inovării, precum şi dificultatea capturării
într-un indicator, obiectivele legate de inovare vor fi privite în ansamblul Priorităţii:
Încurajarea transferului de cunoştinţe şi a inovării în agricultură, în silvicultură şi în zonele
rurale. Transferul de cunoştinţe şi inovarea vor răspunde astfel la toate cele şase priorităţi de
dezvoltare rurală printr-un set de instrumente menit să încurajeze:
acţiunile de informare, formare, diseminare şi consultanţă, a workshopurilor şi
activităţilor demonstrative pentru a stimula acţiunile inovatoare, a crea reţele şi
parteneriate, a stimula schimbul de bune practici şi cunoştinţe în agricultură şi mediul rural;
formarea de grupuri operaţionale alcătuite din fermieri, cercetători, consultanţi şi
alţi actori, în cadrul Parteneriatului European pentru Inovare (PEI) privind Productivitatea şi
Durabilitatea Agriculturii;
acţiunile de cooperare şi crearea de reţele şi clustere în vederea dezvoltării de
proiecte-pilot, de produse şi procese noi şi creării de lanţuri scurte şi pieţe locale şi
abordările inovative în cadrul GAL-urilor, mai ales prin identificarea şi transferul
de bune practici şi adaptarea acestora la contextul local.
Sesiunile de formare, instruire şi workshopurile pentru fermieri (în spiritul măsurii
privind Transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare) vor viza creşterea nivelului de
pregătire al acestora în managementul şi performanţa de mediu a exploataţiei agricole,
integrarea în lanţul valoric, bune practici agricole şi de mediu, etc. În scopul sporirii
viabilităţii şi sustenabilităţii exploataţiilor agricole. O atenţie deosebită va fi acordată
tinerilor fermieri în vederea pregătirii acestora pentru a-şi putea gestiona în mod eficient
exploataţia. Activităţile demonstrative vor promova adoptarea tehnologiilor şi practicilor
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
107
agricole inovatoare şi sustenabile (precum managementul eficient al apei, utilizarea
sustenabilă a pesticidelor şi îngrăşămintelor, etc.).
Sesiuni de consiliere dedicate vor sprijini crearea şi dezvoltarea de activităţi
nonagricole Activităţile de consiliere (finanţate conform Măsurii: Servicii de consiliere) vor
viza ameliorarea performanţei economice şi de mediu a exploataţiilor şi întreprinderilor.
Prin sprijinirea legăturilor dintre cercetare şi practica agricolă, Parteneriatul
European pentru Inovare (PEI) privind Productivitatea şi Durabilitatea Agriculturii va
contribui la promovarea unui sector agricol şi silvic mai eficient, viabil economic, productiv
şi cu emisii scăzute de carbon. Parteneriatul European pentru Inovare va fi implementat prin
intermediul grupurilor operaţionale. Acestea vor fi compuse din cel puţin două entităţi, din
care cel puţin una va fi beneficiarul activităţii de inovare. Formarea grupurilor va porni de la
o nevoie sau oportunitate identificată în practică care va coagula în jurul său diferite părţi
interesate precum cercetători, consultanţi, practicieni, ONG-uri, etc. Implementarea PEI va
permite crearea de legături mai eficiente şi durabile între cercetători şi practicieni şi un
transfer mai bun al rezultatelor cercetării şi inovării în sectorul agro-alimentar. În vederea
unei mai bune integrări a producătorilor agricoli în lanţul agro-alimentar, vor fi încurajate
forme de cooperare orizontală şi verticală, inclusiv prin sprijinirea pieţelor locale şi a
lanţurilor scurte.
Reţeaua rurală naţională va contribui la schimbul de bune practici între diverşi
actori din lanţul agro-alimentar, la informarea şi diseminarea de cunoştinţe în mediul rural,
precum şi la interconectarea actorilor din spaţiul rural pentru realizarea de grupuri
operaţionale în scopul inovării. Reţeaua va include un departament dedicat încurajării
inovării în agricultură, silvicultură şi zonele rurale. Schimburile de experienţă, de bune
practici şi transferul de cunoştinţe prin intermediul reţelei de dezvoltare rurală vor urmări,
printre altele, creşterea nivelului de cunoştinţe al fermierilor cu privire la utilizarea eficientă
a resurselor, conservarea şi consolidarea ecosistemelor şi practicarea unei agriculturi cu
emisii reduse de carbon. De asemenea, pe baza succeselor deja înregistrate, se va încuraja
transferul de noi tehnologii şi practici şi adaptarea acestora la nivel local prin intermediul
abordării LEADER.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
108
IX.3. Planul local de acţiune pentru dezvoltarea durabilă
IX.3.1.Consideraţii generale
Planul Local de Acţiune (PLA) este un instrument de planificare şi implementare şi
conţine un set de politici pe domenii de activitate ce se vor aplica într-un termen determinat
în scopul realizarii obiectivelor generale fixate în strategie. Termenul de realizare a planului
local de acţiune trebuie să corespundă termenului de 6 de ani, fixat pentru realizarea
Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă (SLDD).
Planul de acţune este procesul participativ de dezvoltare a unui plan relativ scurt,
care utilizează resurse disponibile pentru a atinge obiective limitate, de obicei într-o zonă
bine definită. Periodic, PLA va fi revizuit, astfel înct obiectivele fixate să ţină cont de
evoluţia macroeconomică la nivel naţional, starea economiei la nivel regional şi local,
precum şi de opiniile comunităţii locale cu privire la implementarea lui. Cu cât revizuirea se
face la intervale mai scurte, cu atât marja de eroare în privinţa evaluării resurselor la un
proiect este mai mică, având în vedere că, pe masură ce se înaintează în timp, variabilele
economice ce trebuie luate în calcul la o prognoză economică se multiplică.
Planul Local de Acţiune pentru implementarea Strategiei Locale de Dezvoltare
Durabilă a comunei Berzunţi, reprezintă un pachet de măsuri şi proiecte necesare schimbării
comunităţii locale pentru atingerea unor parametri specifici societăţii moderne, astfel ca
durabilitatea să devină punctul forte al acesteia.
Dimensiunile dezvoltării actuale economice, sociale, de mediu şi tehnologice au fost
analizate în cadrul procesului de analiză-diagnostic din cadrul strategiei de dezvoltare, iar
obiectivele strategice au fost creionate, fixându-se câteva repere ca referinţe pentru
dezvoltarile ulterioare.
Planul de Acţiune pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei
Berzunţi reprezintă un pachet de măsuri şi proiecte necesare schimbării comunităţii locale
pentru atingerea unor parametri specifici societăţii moderne.
Scopul Planului de Acţiune ăîl reprezint prezentarea principalelor măsuri şi proiecte
necesare fazei de planificare şi implementare a dezvoltarii economico - sociale, astfel încât
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
109
procesul să poată fi evaluat continuu prin indicatorii selecţionati ca relevanţi pentru comuna
Berzunţi.
Necesitatea unui plan de acţiune este dată de amploarea şi complexitatea acţiunilor
care trebuie executate pentru atingerea obiectivelor strategice definite. La nivel temporal,
pentru a realiza un management unitar sunt necesare 3 faze distincte astfel încât procesele
necesare atingerii obiectivelor să poată fi bine coordonate:
a. Planul de dezvoltare (planificarea activităţilor);
b. Planul de executare (implementarea activităţilor);
c. Planul de monitorizare (evaluarea activităţilor).
Pentru a avea o dezvoltare coerentă, suportul necesar trebuie să fie asigurat de catre:
Administraţia Locală - prin Instituţia Primarului şi Consiliului Local, care trebuie să-
şi replanifice dezvoltarea instituţională pentru acordarea unui suport logistic complex
necesar planului de acţiune;
Comunitatea Locală - cetăţeni şi organizaţii, actori principali ai dezvoltării locale,
prin atitudine şi participare activă;
Mediul de afaceri - firme şi instituţii finanţatoare, ca şi suport financiar şi logistic
(informaţii şi tehnologii moderne).
Planul de actiune cuprinde:
- programul de management, care planifică o serie de activităţi de organizare şi iniţiere a
implementării, apoi urmârind evoluţia implementării să ia măsurile cuvenite.
- modul de implementare în care competenţele şi atribuţiile sunt grupate pe structuri de
implementare grupate pe funcţii ale structurii manageriale: previziune, organizare,
coordonare, antrenare;
- etapele implementării strategiei de dezvoltare locală la nivelul unităţii de management.
Planul anual este stabilit de Consiliul Local prin stabilirea priorităţii de realizare a
obiectivelor şi măsurilor programate conform criteriului presiune - stare - răspuns.
Acest criteriu se aplică astfel:
- se masoara presiunea necesităţii îndeplinirii fiecărui obiectiv stabilit la momentul
iniţial; această presiune se cuantifică pe nivelurile maximă, medie, mică;
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
110
- se evaluează situaţia initială, de fapt, stadiul în care se află acţiunea (studiu de
fezabilitate, studiu de impact, elaborare proiect, implementare etc.);
- se presupune aplicarea măsurii;
- se masoară starea ipotetică finală, care se cuantifică sub formă de răspuns;
Planul Local de Acţiune, prezintă principalele măsuri şi proiecte necesare fazei de
planificare şi implementare a dezvoltării durabile, astfel: în procesul de dezvoltare să poată
fi evaluată continuu complexitatea factorilor SEMT (social-economic-mediu- tehnologic)
prin indicatorii de dezvoltare durabilă (dimensiuni ale durabilităţii) selectionaţi ca relevanţi
pentru comuna Berzunţi. Utilitatea unui plan de acţiune este dată de amploarea şi
complexitatea acţiunilor ce trebuie executate pentru atingerea obiectivelor strategice
definite în Strategia de Dezvoltare Durabilă a comunei.
Principalele funcţii de implementare a strategiei de dezvoltare locală sunt:
1. Funcţia de previziune - cuprinde activităţi care privesc:
realizarea obiectivelor cuprinse în strategia de dezvoltare locala cu alocarea
resurselor şi mijloacelor de realizare pe anii 2014-2020;
intocmirea planurilor anuale prin preluarea obiectivelor din strategia de dezvoltare şi
realizarea acelora care au un grad ridicat de certitudine;
elaborarea de proiecte de finanţare, studii de fezabilitate, planuri de afaceri, studii de
marketing, analize cost beneficiu etc., care să fundamenteze modalităţile şi
mijloacele necesare pentru realizarea obiectivelor.
2. Funcţia de organizare - cuprinde procesele de management, de grupare de atribuţii
şi responsabilităţi, delegare de competenţe cuprinse în strategia de dezvoltare ierarhizate
astfel: persoane individuale, agenţi economici, grupuri şi comitete, primărie, comisii de
specialitate din consiliul local.
3. Funcţia de coordonare - cuprinde activitaăţile prin care se armonizează hotărârile,
deciziile şi acţiunile persoanelor implicate în structura de implementare a strategiei de
dezvoltare în cadrul funcţiilor de mai sus (previziune şi organizare).
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
111
4. Funcţia de antrenare - cuprinde actţunile de implicare şi motivare a cetăţenilor, a
structurilor constituite şi a grupurilor de interese pentru implementarea obiectivelor din
strategia de dezvoltare locală.
5. Funcţia de control si evaluare - cuprinde activităţile prin care performanţele
obţinute sunt măsurate şi comparate cu obiectivele stabilite iniţial în vederea gradului de
avansare a programului pentru a se elimina rămânerile în urmă. Se vor determina cauzele
care determină abateri de la planificare şi se stabilesc măsuri pentru corectarea abaterilor şi
pentru continuarea aplicării strategiei de dezvoltare locală.
IX. 3.2. Principii şi condiţii
Pentru realizarea Planului Local de Acţiune, primarul comunei Berzunţi, ca autoritate
publică locală, trebuie să-şi întărească capacitatea instituţională la toate nivelele de decizie
şi execuţie, aceasta presupune atragerea şi furnizarea de resurse financiare suficiente şi
mobilizarea resurselor umane, identificarea celor mai eficiente mecanisme de comunicare,
dar şi analizarea cadrului administrativ de alocare a responsabilităţilor.
Rezolvarea problemelor curente, cât şi a celor ce vor apărea în viitor depinde în
foarte mare masură de gradul de competenţă al conducerii administraţiei publice locale.
Materializarea capacităţii instituţionale este un proces de durată în care administraţia
publică trebuie să acţioneze pentru schimbarea radicală a atitudinii funcţionarului public
faţă de accesul cetăţenilor la activitatea administraţiei.
În acest sens o principală preocupare a managerului primăriei a fost de armonizare a
procedurilor administrative cu cele ale Uniunii Europene.
În ceea ce priveşte relaţia cu cetăţeanul, primarul comunei Berzunţi a demarat un
amplu proces de consultare a opiniei cetăţenilor, cu privire la obiectivele strategice din
perioada 2014-2020.
IX.3.3. Proiecţia financiară
Un manager este interesat, în cele din urmă, de aspectele financiare ale proiectului în
care se implică, oricât de interesantă şi de inovatoare este realizarea unui proiect. De aceea,
trebuie acordată toată atenţia documentelor referitoare la aspectele financiare ale proiectului
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
112
prezentate prin intermediul studiului de fezabilitate şi proiectului tehnic (evoluţia estimată a
veniturilor şi cheltuielilor pentru următoarea perioadă de timp). Un element cheie al oricărui
proiect îl reprezintă modul de satisfacere al nevoilor comunităţii locale.
Volumul cheltuielilor trebuie previzionat cu atenţie şi monitorizat pe tot parcursul
derulării proiectului. Cheltuielile care urmează să se efectueze în vederea realizării
proiectului nu vor avea o structura omogena şi, din acest motiv, trebuie să se facă distincţia
între diferitele destinaţii ale resurselor de care dispune primaria comunei Berzunţi.
O prima distincţie importantă este cea dintre cheltuielile iniţiale - care vor fi
efectuate pentru a pune în mişcare noul proiect - şi cele aferente realizării efective a
proiectului. Primele trebuie efectuate de regulă, o singură dată, în perioada iniţiala. Cea de-
a doua categorie de cheltuieli va avea un nivel mai stabil în timp, dar este şi mai îndepartatî
în timp faţă de momentul întocmirii studiului de fezabilitate şi/sau proiectului tehnic. Este
foarte important să existe un grafic al celor două categorii de cheltuieli şi să se determine cu
precizie momentul în care proiectul să se realizeze.
În cazul în care acest moment este mai îndepartat în realitate decât s-a presupus
iniţial, s-ar putea ca rentabilitatea proiectului să nu mai fie cea scontată. Atunci cand se
previzionează cheltuielile cu activitatea curentă, va trebui să se determine şi mărimea
resurselor necesare. Un volum prea mare va ţine resurse imobilizate în mod inutil, în timp
ce un volum prea redus creează riscul unor întreruperi forţate ale realizării proiectului. Va
trebui să se poată justifica nivelul pentru care s-a optat.
Datele referitoare la veniturile şi cheltuielile previzionate vor da o imagine asupra
rentabilităţii proiectului. În aprecierea acestei rentabilităţi este bine să se evalueze cum vor
arata rezultatele în cazul în care apar evenimente neprevăzute. De aceea s-a stabilit ca
planificarea strategică din punct de vedere financiar este greu de realizat datorită
schimbărilor legislaţiei. Din aceeaşi cauză, bugetul local pe următorii 6 ani nu se poate
exprima exact.
Repartizarea veniturilor arată gradul mare de dependenţă faţă de bugetul de stat şi
necesitatea alocarii unor sume care să permită măcar asigurarea unui buget minim de
funcţionare.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
113
X. Interpretarea chestionarelor
În cazul strategiilor pe termen lung trebuie să se ia în considerare cu foarte mare
atenţie viitoarele rezultate. Trebuie luat în calcul şi faptul că rezultatul real nu poate fi
prevăzut deoarece situaţiile neprevazute pot şi ele să exercite o influenţă importantă asupra
lor.
Capacitatea strategiei şi a planurilor de acţiune de a răspunde nevoilor actuale,
utilizând eficient resursele existente şi adaptându-se viziunii generaţiilor tinere reprezintă,
de asemenea, un criteriu fundamental de realizare a obiectivelor majore.
Viziunea cetăţenilor comunei Berzunţi este în spiritul dezvoltării zonei din punct de
vedere economic şi social, prin mai buna valorificare a resurselor locale, atragerea
investiţiilor şi investitorilor, revigorarea tradiţiilor, crearea/reabilitarea infrastructurilor de
tip urban şi punerea în valoare a poziţionării geografice, în deplin respect faţă de mediul
înconjurator.
Atât Strategia de Dezvoltare Locală, cât şi mecanismele instituţionale implicate în
procesul de implementare trebuie să ţină cont de interesele comunităţii, care au fost
exprimate prin intermediul sondajului de opinie şi se regasesc în portofoliul de proiecte
prioritare ale comunei.
Prin intermediul sondajului de opinie au fost aplicate chestionare cetăţenilor comunei
Berzunţi din judetul Bacău pentru a afla atitudinea locuitorilor cu privire la priorităţile de
dezvoltare ale comunei pe următorii 6 ani.
Rezultatele chestionarului privind Strategia de Dezvoltare Locala sunt sintetizate în
cele ce urmează. Chestionarul a adus în atenţia cetăţenilor o serie de factori cheie care pot
influenţa în mod pozitiv dezvoltarea societăţii.
Structura chestionarului a cuprins date generale privind vârsta actorilor ce au răspuns
la acest chestionar şi prioritizarea pe domenii de interes care cuprinde un număr de 7
întrebări esenţiale.
La chestionarul adresat cetăţenilor comunei Berzunţi au răspuns un număr de 39 de
cetăţeni, marea majoritate cu vârsta până în 45 de ani, de unde putem concluziona că
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
114
populaţia tânără este cea care este cel mai mult interesată de o dezvoltare frumoasă a
comunei.
Pentru o mai bună înterpretare a răspunsurilor cetăţenilor, vom prezenta şi
concluziona fiecare întrebare separat.
“ Prioritizare domenii de interes pentru dezvoltare durabila
Care sunt principalele 5 domenii către care autoritatea publică locală trebuie să își îndrepte
atenția pentru îmbunătățirea situației actuale a comunei?: (bifati cu [x] maxim 5 domenii
pe care le considerati cele mai importante)”
Nr. Crt.
Număr aferent chestionar
Vârstă
1 1 18-25 ani
2 2 45-60 ani
3 3 Peste 60 ani
4 4 Peste 60 ani
5 5 25-30 ani
6 6 35-45 ani
7 7 35-45 ani
8 8 18-25 ani
9 9 25-35 ani
10 10 45-60 ani
11 11 35-45 ani
12 12 Peste 60 ani
13 13 25-35 ani
14 14 18-25 ani
15 15 18-25 ani
16 16 18-25 ani
17 17 45-60 ani
18 18 25-35 ani
19 19 18-25 ani
20 20 25-35 ani
21 21 35-45 ani
22 22 25-35 ani
23 23 18-25 ani
24 24 25-35 ani
25 25 35-45 ani
26 26 45-60 ani
27 27 35-45 ani
28 28 18-25 ani
29 29 45-60 ani
30 30 35-45 ani
31 31 35-45 ani
32 32 45-60 ani
33 33 25-35 ani
34 34 25-35 ani
35 35 45-60 ani
36 36 18-25 ani
37 37 Peste 60 ani
38 38 45-60 ani
39 39 45-60 ani
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
115
În urma centralizării răspunsurilor constantăm că, domeniile de interes sunt diferite
în funcţie de categoria de vârstă. ’’Competitivitatea economică şi turismul/agroturismul,
servicii de diverstisment şi sport, resursele umane, mediul înconjurător’’ sunt domenii de
interes pentru generaţia tânără a comunei. Tot pentru generaţia tânără, un domeniu de mare
interes este ’’Tineret, învăţământ, cultură’’, fapt conştientizat şi de conducătorul comunei,
în speţă, domnul primar, care caută soluţii pentru reabilitatea şcolilor şi pentru asigurarea
unor condiţii optime de învăţământ. Pentru toate catoriile de vârstă ce au răspuns
chestionaului, concluzionăm ca domenii precum ’’Utilităţi publice, sănătatea şi serviciile
sociale şi infrasctura şi transport’’ sunt domenii de interes major pentru comunitate, drept
urmare, trebuie pus accentul ca în perioada următoare, 2014-2020 aceste domenii să fie cele
mai bine dezvoltate. În acest sens trebuie identificate resurse şi posibilităţi de finanţare
pentru aceste domenii pentru a creşte nivelul de trai, pentru a oferi comunăţii şsansa de
dezvoltare ca un sat european. Un alt domeniu important pentru comunitate este ’’mediul
înconjurător’’, drept urmare şi aici, trebuie asigurate condiţiile unei poluări minime.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
116
Parcurgând chestionarul, identificăm ’’Principalele probleme ale comunităţii’’. Au
fost supuse intervievării următoarele probleme:
Răspuns procentual
1 Nivel de trai scăzut 4%
2 Invatamant deficitar 65%
3 Lipsa locurilor de munca – somaj 49%
4 Economie slab dezvoltata 18%
5 Protectia sociala 12%
6 Nivel scazut al salariilor 55%
7 Infrastructura rutiera 38%
8 Lipsa informatiilor - slaba informare a populatiei 7%
9 Migratia populatiei catre zone mai bine dezvoltate 28%
10 Probleme financiare ale comunitatii 22%
11 Instabilitate politica/situatia politica a regiunii 30%
12 Posibilitati scazute de finantare a investitiilor 9%
13 Probleme legislative 17%
14 Starea mediului – poluare 9%
15 Lipsa uneii strategii a localitatii 22%
16 Birocratia 9%
17 Lipsa personalului calificat in institutiile publice – subdimensionarea personalului 10%
18 Infrastructura de utilitati 30%
19 Lipsa fortei de munca 14%
20 Alte probleme (descrieti) ............ 1% - Sănătatea
Analizând răspunsurile primite la această intrebare supusă intervievării, putem
concluziona că cele mai importante probleme ale cpomunităţii, la momentul actual, sunt:
învăţământul deficitar, lipsa locurilor de muncă, nivelul scăzut al salariilor, migraţia
populaţiei, infrastructura rutieră, infrastructura de utilităţi şi instabilitatea politică. Ţinănd
cont că actorii intervievaţi au fost din toate categoriile de vârstă, şi răspunsurile lor sunt în
funţie de importanţa problemelor, privite prin prisma vârstei. Pentru respondenţii tineri, cu
vârsta până în 45 de ani cele mai importante probleme ale comunităţii Berzunţi se rezumă la
infrastructura rutieră, învăţământul deficitar şi lipsa locurilor de muncă. Aceste probleme
sunt, de altfel, motorul dezvoltării unei comunităţi, şi cu atât mai mult, pentru o dezvoltare
de nivel european. Pentru cetăţii cu vârsta peste 45 de ani probleme importante sunt cele
precum economia slab dezvoltata, probleme financiare ale comunităţii, migraţia populaţiei.
Ştim cu toţii ce înseamnă lipsa forţei de muncă tinere pentru o comunitate însă este dreptul
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
117
fiecăruia de a găsi soluţia asigurării unui trai mai bun pentru familia lui. În afara
problemelor expuse în chestionar, au mai fost identificate şi altele, cum ar fi, sănătatea.
Transpunând răspunsurile într-o diagramă procentuală, probleme comunităţii
Berzunţi arată astfel:
În acest sens, în perioada 2014-2020 se vor căuta resurse pentru finanţarea şi
rezolvarea acestor probleme, însă probleme legate de migraţie, vor exista întodeauna, fie că
vorbim de elevii care merg să înveţe la oraş, fie că vorbim de tinerii care îşi caută un loc de
muncă la oraş, fie că vorbim de cei plecaţi la muncă în afară.
Următoarea întrebare supusă atenţiei actorilor intervievaţi este:
„Principalii factori care franeaza dezvoltarea socio-economica a localitatii”
Răspuns cuantificat in procente
1 Lipsa fortei de munca 28%
2 Lipsa calificarii fortei de munca 23%
3 Numarul redus de societati comerciale, agricultori, investitori si antreprenori 31%
4 Competitivitate redusa a societatilor comerciale si a producatorilor agricoli 19%
5 Capacitatea redusa de inovare a firmelor in domeniul produselor si a managementului 16%
6 Lipsa/insuficienta dezvoltare a infrastructurii rutiere 60%
7 Lipsa/insuficienta dezvoltare a infrastructurii de comunicatii (telefon, posta, internet...) 30%
8 Lipsa/insuficienta dezvoltare a infrastructurii de utilitati (apa, canalizare, gaze, energie
electrica...)
42%
9 Lipsa/insuficuenta structurilor de sprijin a aafacerilor (birouri de consiliere si consultanta publice
sau private, incubatoare de afaceri, spatii industriale si de depozitare...)
15%
10 Inexistenta posibilitatilor de creditare/Costuri ridicate de creditare a initiativelor private 14%
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
118
11 Nivelul redus de implicare a autoritatii publice locale 7%
12 Nivelul redus de cunostinte a autoritatii publice locale in elaborarea si gestionarea strategiilor de
dezvoltare locala
9%
13 Nivelul redus al parteneriatelor public-privat 12%
14 Nivelul redus de resurse naturale existente la nivelul localitatii 8%
15 Alti factori care franeaza dezvoltarea socio-economica a localitatii (descrieti) ........ 0
Analizând răspunsurile actorilor intervievaţi, constatăm că principalii factori care
frânează dezvoltarea socio-economică a localităţii Berzunţi sunt: insuficienta dezvoltare a
infrastructurii rutiere, insuficienta dezvoltare a infrastrusturii de utilităţi, numărul redus de
societăţi comerciale, agricultori, investitori şi antrepenori, insuficienta dezvoltare a
infrastructurii de comunicaţii. Transpunem în grafic răspunsurile cetăţenilor:
Îndiferent de categoria de vârstă, factorii enumeraţi mai sus sunt foarte importanţi
pentru toate categoriile de vârstă, însă, mai putem enumera, pentru populaţia tânără, şi
următorii factori: lipsa calificării forţei de muncă, capacitatea redusă de inovare a firmelor,
nivelul redus de parteneriat public-privat. Ţinând cont de faptul că, în comună există doar
un sediu pentru creditare CAR iar obţinerea de credit de la diferite societăţi comerciale de
profil este foarte greoaie şi foarte costisitoare, este lesne de înţeles să fie o problemă pentru
dezvoltarea comunităţii.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
119
Concluzionăm că pentru dezvoltarea armonioasă a comunităţii trebuie identificate
sursele de finanţare pentru eliminarea factorilor ce împiedică acest lucru.
Următoarea întrebare supusă atenţiei actorilor intervievaţi este:
„Domenii ale mediului socio-economic aflate in stare grava”
Răspuns cuantificat in procente
1 Demografia (migratia, natalitatea, gradul de imbatranire al populatiei) 86%
2 Infrastructura de transport si comunicatii 80%
3 Infrastructura de utilitati (apa, canalizare, gaz, energie electrica) 70%
4 Sistemul de invatamant – cultura 68%
5 Forta de munca si calificarea adecvata a fortei de munca 45%
6 Mediul de afaceri 52%
7 Starea mediului inconjurator 27%
8 Alt domeniu pe care-l considerati in stare grava................ 2% -sanatatea
Analizând răspunsurile actorilor intervievaţi, constatăm că toate domeniile supuse
atenţiei se află în stare gravă la nivelul localităţii Berzunţi. Transpunem în grafic
răspunsurile cetăţenilor:
Ca urmare a răspunsurilor cetăţenilor respondenţi, în perioada 2014-2020 se vor face
eforturi şi se va apela la toate sursele de finanţare pentru înlăturarea problemelor.
Parcurgând în continuarte chestionarele, următaorea problemă supusă atenţiei este:
“Masuri de ameliorare a mediului socio-economic”
1 Crearea de noi locuri de munca 56%
2 Modernizarea infrastructurii rutiere 72%
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
120
Analizând răspunsurile actorilor intervievaţi, concluzionăm că primele măsuri în
ameliorarea mediului socio-economic sunt: crearea de noi locuri de muncă, modernizarea
infrastructurii rutiere şi accesarea fondurilor europene.
Accesarea fondurilor europene este cea mai viabilă resursă de aducere de bani pentru
toate investiţiile necesare în dezvoltarea condiţiilor de trai ale comunităţii.
3 Incurajarea infiintarii de noi IMM-uri /sprijinirea IMM-urilor 44%
4 Consultarea societatii civile 28%
5 Cresterea salariilor 35%
6 Instruirea/pregatirea resurselor umane 19%
7 Cresterea implicarea autoritatilor publice locale, judetene si regionale 22%
8 Parteneriate intre mediul public si cel privat 16%
9 Gestionarea responsabila a fondurilor publice 24%
10 Imbunatatirea serviciilor publice 21%
11 Informarea populatiei 17%
12 Micsorarea impozitelor 25%
13 Promovarea tinerilor cu potential 36%
14 Accesarea fondurlor europene 54%
15 Atragerea resurselor umane specializate 19%
16 Acordarea de facilitati fiscale si nefiscale intreprinderilor nou infiintate 29%
17 Protejarea mediului 14%
18 Reducerea birocratiei si a coruptiei 22%
19 Alte masuri pe care le considerati necesare pentru imbunatatirea mediului socio –
economic...............
0
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
121
În ceea ce priveşte următoarea întrebare adresată subiectilor:
„Sectoare economice cu potential de dezvoltare
Care credeti ca este sectorul cu cel mai mare potential de dezvoltare al localitatii? (bifati cu
[x])“
Potential ridicat Potential mediu Potential scazut
Agricultura/silvicultura 54%
Industrie
Servicii 40%
Comert 4%
Constructii
Turism
Concluzionăm că agricultura este domeniul cu cel mai ridicat poteţial de dezvoltare a
comunei, fiind urmat indeaproape de servicii şi construcţii. Şi pentru dezvoltarea
agriculturii, accesarea fondurilor eurpone este o direcţie demnă de luat în seamă.
Următoarrea problemă supusă atenţiei subiecţilor intervievaţi este:
„Ce actiuni considerati ca sunt necesare pentru dezvoltarea economica a localitatii?
1 Dezvoltarea productiei agricole
2 Crearea de servicii de consiliere si consultanta pentru IMM-uri si antreprenori
3 Dezvoltarea sectorului turistic
4 Organizarea de targuri si expozitii
5 Dezvoltarea si promovarea unor branduri locale de produse/servicii
6 Atragerea de mari investitori in zona
7 Dezvoltarea cooperarii cu alte APL-uri, ONG-uri, scoli, universitati si reprezentanti ai
mediului de afaceri
8 Dezvoltarea cooperarii transfrontaliere si transnationale
9 Promovarea valorilor culturale
10 Promovarea la nivel national si international a resurselor naturale si a facilitatilor oferite de
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
122
catre administratia locala
11 Instruirea personalului IMM-urilor in domenii precum management, marketing, achizitii
publice
12 Alte masuri/ actiuni pentru dezvoltarea economica a localitatii.............
Sub aspectul actiunilor necesare dezvoltării economice a localităţii, toţi subiecţii
consideră că „dezvoltarea producţei agricole” este cea mai bună pârghie în acest sens,
urmată îndeaproape de atragerea de mari investiţii în zonă. Ţinînd cont că una din
problemele comunei este infrastructura de transport şi utilităţi care nu sunt suficient de bine
dezvoltate, aceasta este în sine o piedică a atragerii de mari investiţii, însă odată rezolvată
această problemă, accesul investitorilor în zonă poate fi un factor important în dezvoltarea
comunităţii. Odată rezolvată această problemă, un alt factor important în dezvoltarea
comunităţii este şi turismul, ecumenic în cazul de faţă.
Ultimul aspect adresat actorilor intervievaţi este:
„Posibile forme de cooperare a autoritatii publice locale cu institutiile publice si cele
private”
1 Cooperare cu Institutiile judetene, regionale si nationale in domeniul promovarii zonei pentru
atragerea de investitii strategice
48%
2 Cooperare intre autoritatile locale de acelasi rang (schimburi de experienta, proiecte comune,
strategii comune de dezvoltare...)
26%
3 Cooperarea cu diverse institutii si reprezentanti ai societatii civile in domeniul invatamant –
cultura
15%
4 Cooperare in domeniul schimburilor comerciale 8%
5 Cooperare in domeniul crearii infrastructurii de legatura – transport, utilitati publice,
comunicatii
32%
7 Cooperare in domeniul mediului 11%
8 Cooperare in domeniul serviciilor sociale 17%
Răspunsurilor subiecţilor la această problema sunt trasnpuse mai jos, de unde putem
concluziona că cea mai agreată formă de cooperare este cea între “instituţiile judeţene,
regionale şi naţionale în domeniul promovării zonei pentru atragerea de invetiţii strategice”.
În perioada 2014-2020 cea mai accesibilă formă de cooperare este cea de accesare a
fondurilor europene sub programul LEADER. Analizand individual răspunsurile, constatăm
că pentru categoriile de vârstă 18-25 ani şi 25-35 ani, toate variantele de cooperare sunt
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
123
demne de luat în seamă, fiind pentru ei o posibilitate de depăşire a condiţiilor oferite de
comunitate.
Pe baza acestor chestionare, a analizei situaţiei locale, din perspectiva potenţialului
investitor în economia locală a comunei Berzunţi, a obiectivelor specifice şi a proiectelor
identificate a fost întocmită Strategia de dezvoltare a comunei Berzunţi.
Ataşăm prezentei Strategii de Dezvoltare Locală a comunei Berzunţi, Prezentarea
Programului PNDR pentru perioada 2014-2020, Alocarea estimativă şi Dezvoltarea Locală
LEADER, publicate pe www.apdrp.ro.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020
124
XI. Bibliografie
1. http://www.madr.ro/ro/programare-2014-2020-pndr/documente-
de-programare.html
2. http://www.berzunti.ro/
3. http://www.bacau.insse.ro/main.php
4. http://www.apdrp.ro/
5. http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-
2020/dezbatere/fise-masuri/LEADER-Draft-25.02.2014.pdf
6. Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău
7. Strategia de dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020
8. Scurta monografie a comunei Berzunţi, judeţul Bacău
9. Acord de parteriat propus de România pentru perioada de
programare 2014-2020