EGALITATE DE SANSE

STEREOTIPURILE CULTURALE INTRE

FEMEI SI BARBATI

O SCURTA ANALIZA A PROBLEMATICII - DEFINIREA CONCEPTULUI, PREZENTAREA IMPACTULUI ASUPRA SOCIETATII SI METODELOR

PENTRU DEPASIREA ACESTORA

Despre stereotipurile de gen Cel mai frecvent, stereotipurile de gen sunt definite ca sisteme organizate de credinte si opinii in legatura cu caracteristicile femeilor si barbatilor, precum si cu presupusele calitati ale masculinitatii si feminitatii. Stereotipurile de gen sunt consensuale si au un larg nivel de acceptabilitate sociala (traditii, cutume). Stereotipurile pot include informatii cu privire la infatisare, atitudini si interese, trasaturi psihologice, relatii sociale, ocupatii. Ceea ce este mai important e faptul ca aceste diferite dimensiuni sunt interconectate. Cunoasterea unei persoane ca femeie implica faptul ca respectiva persoana va avea anumite caracteristici fizice (voce melodioasa, delicata, gratioasa) si anumite trasaturi psihologice (dependenta, slabiciune, emotivitate, compasiune) si ca se va angaja in anumite tipuri de activitati (ingrijirea copiilor, gatit, gradinarit). Trasaturile pe care oamenii le asociaza barbatilor si femeilor au un caracter descriptiv (cum sunt), dar si prescriptiv (cum ar trebui sa fie). Acestea:

descriu si promoveaza norme in legatura cu caracteristicile asociate unui anumit sex;

fac parte dintr-un sistem larg de credinte despre gen care influenteaza perceptiile despre cele doua sexe;

se manifesta printr-un orizont complex de asteptari la nivel social. Astfel, credintele stereotipe ne spun, de exemplu, ca: femeile sunt responsabile pentru treburile gospodaresti, barbatii sunt responsabili pentru asigurarea resurselor financiare ale familiei, sau fetele sunt emotive, blande, intelegatoare iar baietii competitivi, rezistenti la stres etc. Toate acestea sunt credinte care nu reflecta realitatea. Aceasta este prezentata drept versiunea traditional-culturala a feminitatii.

Aceste doua orientari au implicatii pentru toate aspectele functionarii psihicului, inclusiv dezvoltarea emotionala, jocul si prietenii, relatiile intime, rationamentul moral, atitudinea fata de munca si familie.

Credintele stereotipe au frecvent tendinta de a bloca fiecare sex in tipare limitate, cel mai adesea negative

si cateodata degradante.

Indivizii care deviaza foarte mult de la aceasta viziune stereotipa cu privire la masculinitate sau feminitate, sunt priviti intr-un mod negativ. In general, barbatii tind sa aiba mai multe viziuni stereotipe cu privire la gen decat femeile, si persoanele cu un nivel mai inalt de instruire formala tind sa utilizeze mai putine stereotipuri in exprimarea genului decat cei cu un nivel mai redus de scolarizare.

Impactul stereotipurilor de gen asupra societatii Stereotipurile de gen conduc cel mai adesea la o repartizare inegala a puterii economice si politice in societate si la o limitare a accesului femeilor in diferite sfere ale vietii sociale, spre exemplu, in anumite arii profesionale considerate a fi „natural masculine”. Majoritatea articolelor descriu femeia ca o sursa vulnerabila, fara drepturi si putere de decizie, fiinta care trebuie incurajata sa ia decizii. Din cauza crizei economice, femeile au devenit o categorie de populatie mai vulnerabila, caracterizata printr-o rata crescuta a somajului de lunga durata, precum si prin limitarea accesului la locuri de munca bine platite. In acest context, se reflecta un dezechilibru major intre numarul barbatilor si cel al femeilor pe piata muncii si participarea redusa a acestora din urma la viata economica si sociala.

Desi stereotipurile sugereaza multe diferente intre barbati si femei, cel mai

adesea ele nu au un fundament in comportamentul real, ci exprima acele

trasaturi pe care societatea doreste ca femeile sau barbatii sa le posede.

Accesul la resursele materiale si financiare, la educatie, pe piata muncii si la decizie sunt strans legate intre ele si

se influenteaza reciproc, traducand implicit gradul de democratizare a distribuirii puterii intre femei si barbati, la

un moment dat.

Desi s-au inregistrat progrese in atitudinea societatii in ceea ce priveste participarea femeilor pe piata muncii, faptul ca persista o serie de stereotipuri privind inferioritatea femeilor (de exemplu in abilitatea de a ocupa functii de decizie), determina o fractura vizibila intre viata de familie si dezvoltarea profesionala a acestora.

Pe piata fortei de munca femeile continua sa fie suprareprezentate in sectoare cu o remunerare mai scazuta, existand anumite sectoare feminizate (ex: sanatate, educatie, administratie publica);

Femeile sunt subreprezentate in ocuparea posturilor decizionale si numarul lor este prezent in zona salariilor mici;

O cauza a mentinerii scazute a ratei de ocupare a fortei de munca feminine o constituie maternitatea, femeile continuand sa lucreze mai multe ore neplatite decat barbatii (responsabilitatile familiale nu sunt partajate in mod egal);

Femeile intampina greutati mai mari in reconcilierea vietii profesionale cu viata de familie;

Deciziile individuale sunt influentate incontinuare de rolurile de gen care sunt esentiale cu privire la educatie, cariera, conditiile de lucru, familie si fertilitate;

Deciziile individuale au un impact important asupra economiei si societatii, prin urmare este in interesul tuturor sa se ofere in mod egal atat femeilor, cat si barbatilor posibilitatea reala de a alege in anumite etape din viata lor;

Existenta disparitatilor salariale semnificative intre femei si barbati datorita unor cauze complexe;

Pentru indeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 si atingerea tintei prevazute, referitoare la rata de ocupare de 75% (70% pentru Romania) pentru populatia cu varsta cuprinsa intre 20-64 ani, este necesar ca potentialul si talentul femeilor sa fie utilizate mai mult si mai eficient;

Femeile apeleaza in mai mare masura la munca cu timp partial si la concediu parental;

Femeile au mai multe intreruperi in cariera si mai putine ore de munca, avand un impact negativ asupra dezvoltarii carierei sau a perspectivelor de promovare.

Exista o diferenta majora intre nivelul de educatie al femeilor si dezvoltarea lor profesionala;

Riscul de a atinge pragul de saracie este mai mare in cazul femeilor, in special a celor varstnice;

Persistenta pe piata muncii a neancrederii in capacitatea femeilor de a presta o activitate la nivel calitativ egal cu al barbatilor care le reduc sansele pe piata muncii

Participarea neechilibrata la activitatile economice care sa

Efectele stereotipurilor de gen in diverse domenii

Metode pentru depasirea stereotipurilor de gen

O parte importanta a identitatii si a individualitatii fiecarei persoane, si anume rolurile de gen, se formeaza prin intermediul socializarii. Astazi, familia, dar si, scoala sau locul de munca, mass-media, tehnologia informatiei, muzica si filmele influenteaza acest proces. Vectorii de socializare, unii traditionali si altii noi, contribuie la pastrarea si transmiterea stereotipurilor de gen.

Schimbarea politicii de gen in educatie

Educatia trebuie sa fie una dintre caile fundamentale de corectare a inegalitatilor sociale si, desigur, a celor care au loc din motive de sex, contribuind astfel la construirea unei societati libere si democratice. Cercetarile asupra stereotipurilor de gen au aratat ca stereotipurile de gen se modifica odata cu cresterea in varsta, frecventa lor scazand prin dobandirea achizitiilor cognitive, astfel incat educatia care promoveaza egalitatea de gen contribuie la flexibilizarea si modificarea stereotipurilor de gen. Educatia care promoveaza egalitatea de gen are avantajul de a contribui la cresterea calitatii vietii si la posibilitatea unor alegeri de viata si de profesie variate si flexibile.

Educatia pe aspecte de gen, indeosebi atunci cand se adreseaza atat baietilor cat si fetelor, poate fi un instrument important pentru promovarea egalitatii de sanse intre femei si barbati in societatea moderna. Obiectivul sau este de a schimba rolurile asociate fetelor si baietilor, femeilor si barbatilor in viata publica si privata. Reducand stereotipurile asociate cu aceste roluri, aceasta educatie sprijina procesul de instalare a unei egalitati civice la copii, in cadrul careia femeile si barbatii traiesc intr-o relatie de cooperare si respect reciproc. Schimbarea politicii de gen in educatie este un proces continuu, actiunile privind modificarea unor componente ale pregatirii cadrelor didactice si ale continutului programelor si manualelor scolare punandu-se in practica treptat.

Schimbarea modelului cultural

Combaterea stereotipurilor se poate realiza prin inlocuirea modelelor culturale, care reflecta stereotipuri sexiste la nivelul societatii, prin dezvoltarea politicilor privitoare la

educatie, stiinta, mass-media, tineret si sport, tinandu-se cont si de evolutia rolurilor pe care il au femeile si barbatii in societate.

Pentru depasirea stereotipurilor de gen este nevoie mai ales de o schimbare a atitudinilor si comportamentelor, a stilurilor de viata a normelor si valorilor, dar si a structurilor sociale care le impiedica pe femei sa-si dezvolte in mod liber personalitatea si participarea activa in toate domeniile vietii: economie, cultura, politica etc. Societatea romaneasca are nevoie de un model partenerial in familie si societate, bazat pe respect si recunoasterea valorii fiecaruia, in care diferentele dintre sexe sa nu fie privite si transformate in deficiente care sa impiedice afirmarea si dezvoltarea libera a fiecarui om, indiferent de sexul sau. Un prim pas in directia unei evolutii spre modernitate ar fi definirea si popularizarea modelului cultural pe care societatea romaneasca vrea sa il adopte in relatiile dintre femei si barbati, intrucat standardele culturale nationale nu pot face abstractie de evolutiile inregistrate in acest sens in spatiul comunitar, in care Romania vrea sa se integreze. Datele statistice consemneaza numeroase diferente intre femei si barbati, insa ele nu trebuie sa fie catalogate implicit ca un factor catalizator al discriminarii de gen. Diferentele naturale intre femei si barbati, in contextul egalitatii de gen, impun totusi necesitatea adoptarii unor politici bine tintite pentru stimularea coeziunii sociale, pentru distribuirea corecta a responsabilitatilor intre femei si barbati nu numai in societate sau in economie, ci mai ales in familie, acolo unde se formeaza valorile individuale. In Romania, se abordeaza intens subiectul regandirii rolului femeii in societate, pentru continua emancipare a statutului ei, insa din ce in ce mai des se pune si problema regandirii rolului barbatului in familie.

Constientizarea si respectarea drepturilor prevazute de legislatie Romania depune un efort important pentru a-si adapta legislatia la principiul nediscriminarii pe criteriul de sex, conform legislatiei comunitare, mai ales in domeniul muncii in care femeile sufera o serie de discriminari. Acestea se datoreaza faptului ca exista domenii ale economiei in care femeile sunt majoritare sau domenii in care

barbatii sunt majoritari, determinand o segregare pe sexe a ocupatiilor, din care se observa ca cele feminizate sunt, in general, mai prost platite, chiar daca principiul "la munca egala, salariu egal" este consacrat juridic. Promovarea perspectivei de gen in politicile din tara noastra se mentine ca fiind o constanta la nivel national si, in acest sens, directia de specialitate a elaborat si va implementa cea de-a treia Strategie nationala in domeniul egalitatii de sanse si de tratament intre femei si barbati si Planul general de actiuni pentru implementarea Strategiei, pentru o perioada de 4 ani, respectiv 2014-2017. Legislatia din Romania cuprinde capitole specifice in care sunt prezentate masurile privind eliminarea rolurilor si stereotipurilor de gen, respectarea egalitatii de sanse si tratament intre femei si barbati pe piata muncii, participarea la decizie si la educatie.

Participarea echilibrata a femeilor si barbatilor in toate domeniile

Principiul egalitatii de sanse pentru femei si barbati este dezvoltat in:

domeniul muncii;

accesul la educatie, sanatate, cultura si informare;

participarea la luarea deciziei;

furnizarii si accesului la bunuri si servicii.

Astfel, actele normative din legislatia Romaniei garanteaza drepturile egale ale cetatenilor de a participa la viata economica si sociala, de a se pregati si forma intr-o anumita profesie, de a se angaja, de a promova si participa la distribuirea beneficiilor, de a se bucura de protectie sociala in anumite situatii.

Una dintre modalitatile prin care poate fi atinsa egalitatea de facto intre femei si barbati este o participare echilibrata in toate domeniile vietii sociale, politice si economice. Participarea femeilor in viata economica in egala masura cu cea a barbatilor le va asigura autonomie si independenta financiara, depasind astfel barierele stereotipiei de gen. "Egalitate" in viata sociala inseamna ca atat femeile, cat si barbatii au aceleasi drepturi, responsabilitati si sanse. Crearea unei societati egale din punctul de vedere al genului nu va fi atinsa decat daca femeile si barbatii vor conlucra pentru a transforma realitatile care guverneaza societatea actuala.

Concilierea vietii de familie cu cea profesionala reprezinta un aspect de mare

interes atat pentru femei, cat si pentru barbati. Dificultatile cu care se confrunta femeile,

mai ales mamele, in cautarea si pastrarea unui loc de munca platit, stereotipurile prin

care se perpetueaza ideea ca doar femeile sunt responsabile de ingrijirea familiei,

precum si asteptarile culturale fata de barbat pentru a fi unicul intretinator al familiei sunt

aspecte care agraveaza inegalitatea dintre femei si barbati.

In acest scop, se impun urmatoarele masuri:

participarea barbatilor la responsabilitatile familiale este considerata necesara de marea majoritate, chiar daca femeia are sau nu un loc de munca. Desi exista o anumita perceptie asupra faptului ca responsabilitatile familiale trebuie sa fie impartite, punerea in practica intampina dificultati.

Exista mari discrepante intre valorizarile pe care le dau cei doi parteneri implicarii in realizarea sarcinilor domestice si in ingrijirea copiilor (femeile sunt cele care resimt mai puternic faptul ca au anumite sarcini domestice determinate, pe cand barbatii cred ca aceste sarcini se fac impreuna, ceea ce duce la valorizari diferite). Barbatii trebuie sa isi asume si responsabilitati de ingrijire a copiilor sau a rudelor

Participarea echilibrata a femeilor si barbatilor in toate domeniile vietii sociale, politice si economice este mai mult decat necesara pentru a atinge o competitivitate si o dezvoltare durabila precum si pentru a obtine si consolida

o democratie reala.

bolnave. Noile generatii sunt purtatoare de modele de roluri de gen egalitare in comparatie cu vechea generatie. Acest fapt depinde si de nivelul de studii al femeilor;

implicarea barbatilor in promovarea principiului egalitatii de sanse intre femei si barbati deoarece este nevoie de ambele puncte de vedere pentru a initia politici publice;

sustinerea masurilor de prevenire si combatere a traficului de femei si a violentei de gen;

prevenirea hartuirii sexuale - este necesar sa se acorde o mai mare atentie acestui tip de violenta, iar prevederile legislative si sanctiunile trebuie sa aiba un mai mare impact;

participarea echilibrata a femeilor si a barbatilor in organismele de luare a deciziei pentru exercitarea in mod egal a puterii si influentei la toate nivelurile procesului decizional.

Participarea la actiuni de formare profesionala

Studii recente au aratat faptul ca gradul de stereotipizare scade pe masura ce creste nivelul de instructie, ceea ce semnifica un nivel superior de constientizare si impartasire a valorilor egalitatii de sanse in randul categoriilor mai educate. Formarea profesionala, necesara dezvoltarii unei cariere, este esentiala si pentru dezvoltarea personala. Principalele forme de pregatire profesionala a adultilor sunt urmatoarele: initierea, calificarea, perfectionarea, specializarea, recalificarea.

Tipuri de actiuni pentru formarea profesionala:

participarea la cursuri organizate de catre angajator sau de catre furnizorii de servicii de formare profesionala din tara sau din strainatate;

stagii de adaptare profesionala la cerintele postului si ale locului de munca; stagii de practica si specializare in tara si in strainatate; ucenicie organizata la locul de munca; formare individualizata; alte forme de pregatire convenite intre angajator si salariat.

Acumularea de cunostinte si abilitati permite imbunatatirea pozitiei pe piata muncii, determinand si cresterea productivitatii. Investitia in formare aduce beneficii atat persoanei cat si intregii societati.

Transformarea stereotipului in brand personal Stereotipurile perpetueaza prejudecatile sociale, insa ele pot fi depasite prin construirea unui brand personal. Formarea unui brand personal poate insemna de multe ori lupta cu stereotipurile, evadarea dintr-o anumita categorie in care cei din jur integreaza o persoane pe nedrept de cele mai multe ori. In construirea brandului, trebuie evidentiate calitatile personale. Transformarea stereotipurilor in valori pentru brandul propriu necesita munca si vointa. Pentru a lupta cu un stereotip, este esential ca respectiva persoana sa se debaraseze de acel stereotip, de stereotipuri in general.

Bibliografie

Filmul Blonda de la Drept poate fi folosit drept

exemplu despre modul in care un stereotip negativ

poate fi transformat intr-un instrument de branding

personal. Stereotipul ca blondele frumoase nu pot fi

destepte sau nu pot avea o cariera de succes este

desfiintat cu mult umor de Reese Witherspoon.

Strategia nationala in domeniul egalitatii intre femei si barbati pentru perioada

2014-2017

http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transparenta/Dezbateri_publice/2

014-01-24_Anexa_1_Strategia.pdf

Prevenirea stereotipurilor despre femei si barbati la varsta copilariei (Ghid proiect

"Promoveaza femeia"), 2012

http://genderbudgets.ru/biblio/ghid-privind-prevenirea-stereotipurilor-de-gen-la-

.pdf

Diferentele bazate pe gen in ceea ce priveste profesiile, cariera si veniturile, 2011 https://www.scribd.com/doc/239514481/Diferentele-Bazate-Pe-Gen-in-Ceea-Ce-Priveste-Profesiile-Cariera-Si-Veniturile

http://www.121.ro/cariera-si-finante/stereotipul-din-viata-ta-7441

PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL - DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

ORGANISM INTERMEDIAR REGIONAL POS DRU Regiunea Vest

PROIECTUL: „Femeia – de la miscarea sufrageta la sec. XXI”

Materialul este editat şi distribuit gratuit în cadrul proiectului, de CENTRUL DE ANALIZA SI INOVARE ECONOMICO SOCIALA în anii 2014 - 2015

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială

a Uniunii Europene sau a Guvernului României.